Tugui Stefania Clasa a XI-a Galati, jud Galati

Balanta cu un singur talger De Ana Blandiana Comentariu literar

Ana Blandiana, nscut Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timioara) este o poet i o lupttoare pentru libertate civic n Romnia. Poezia Balanta cu un singur talger apartine volumului Stea de prada, aparut in anul 1985 si este o veritabila arta poetica, intrucat eul liric isi exprima in mod direct raportarea fata de poezie. Titlul face referire la balanta, simbol supreme al judecatii, insa cu un singur talger, sugerand imperfectiunea vietii, a gandirii si regretele unei vieti neimplinite, netraite in totalitate. Astfel, eul liric se afla sub povara remuscarilor bucuriilor netraite ale existentei, o necunoastere sau o neluare-aminte ce se soldeaza cu o stagnare spiritual (Sunt vinovata numai pentru ceea ce n-am facut). Natura ia si ea parte in mod firesc la experientele prin care omul trece si din care acesta trebuie sa culeaga frumosul. Insa natura se impleteste cu credinta, lumea creata fiind o oglindire a puterii divine (Paduri tropicale crescute printre coloanele unor temple la care nu m-am inchinat). Astfel, se face simtita prezenta unui regret datorat unei legaturi ce nu a fost destul stransa cu Dumnezeu, o legatura prea slaba cu Creatorul. Ingroparea in oceanul de frunze din versurile urmatoare poate simboliza uitarea trecutului, inceputul unei vieti noi, iar dusmanii neurati nu reprezinta antipatiile, ci pur si simplu lucruri carora eul liric nu s-a opus.Frica reprezinta unul dintre cele mai apasatoare sentimente, ce

lasa urme adanci in sufletul omului. Sabia este, de fapt, invingerea fricii si acceptarea faptului ca viata implica o serie de greutati ce ajuta la formarea morala si intelectuala a omului. In continuare, trupurile neiubite, fiarele neucise continua ideea ca lucrurile trebuie sa isi urmeze cursul firesc si ca toate ne schinba intr-o masura mai mica sau mai mare. Din nou, viata omeneasca si animala apare in stransa legatura cu elemente din lumea mineral si din ce a plantelor (Rasarituri pe care nu am apucat sa le vad/Piscuri pe care n-am apucat sa le urc). Insa se data aceasta, apare un nou element, cultura dobandita prin analiza lumii inconjuratoare, precum si conceptia ca orice lucru ii ofera omului o lectie de viata (Muzee amenajate in corola unor crini/Pe care nu i-am mirosit niciodata! ) Spre sfarsit, sentimentul de vina creste in intensitate, intrebare care predomina este daca existenta omului pe pamant a lasat vreo urma pentru ceilalti.(Pentru ca nu intre bine si rau/Va fi balanta din urma/Ci intre a fi fost si a nu fi fost.). De remarcat in poezie este simbolul balantei. Aceasta este cunoscuta ca simbol al dreptatii, al masurii,al prudentei, al echilibrului, deoarece functia sa corespunde tocmai cantaririi faptelor. Asociata cu spade, balanta mai inseamna Justitia,dar dublata de Adevar. Balanta mai inseamna echilibrul fortelor naturale, al tuturor lucrurilor, menite sa fie unite si ale caror simboluri stravechi erau pietrele care se clatina. Obtinand un echilibru intre lucruri si timp, intre vizibil si invizibil, intelegem ca stiinta sau stapanirea Balantei sunt familiar hermetismului si alchimiei. Mai multi autori biblici leaga notiunile de bine si de adevar de cea de balanta . Binele inseamna ceea ce este echilibrat in exterior si in interior. Echilibrul simbolizat de balanta indica o intoarcere la unitate, adica la nonmanifestare, caci tot ce este manifestat este supus dualitatii si opozitiilor. Echilibrul realizat de talgerele fixate unul in fata celuilalt reprezinta deci o depasire a conflictelor, care apartin materiei. Tocmai acest echilibru lipseste in sufletul eului liric, acea impacare cu sine. La nivel stilistic, predomina imaginile vizuale, care se impletesc cu cele dinamice. Poezia este organizata monobloc, rima lipseste, iar masura versurilor este de 12-15 silabe.

In concluzie, avand caracteristicile de mai sus si asa cum autoarea insasi afirma, Suntem nefericiti nu pentru ca ne lipseste fericirea, ci pentru ca absenta ei nu atarna de noi.