Sistemul muscular

= totalitatea muschilor (somatici si viscerali) din organism Muschii= organe active ale miscarii Muschiul are o bogata inervatie. 1.

Muschii somatici/scheletici= tesut muscular striat, insotit de tesut conjunctiv,

nervos si vascular imbraca scheletul si, impreuna cu oasele si articulatiile, asigura miscarea segmentelor corpului; rol: mentinerea pozitiei corpului si a segmentelor sale, precum si in miscarea si deplasarea acestora; asigura tonusul, postura, echilibrul, mimica si miscarile 40% din masa corpului; Sistemul muscular cuprinde peste 600 de muschi scheletici;

Componenta efectorie a reflexelor somatice de tonus, postura, echilibru si redresare si a activitatii motorii voluntare, a expresiei starilor afectiv emotionale si limbajului o reprezinta muschiul striat. Muschiul este alcatuit din: o corp (central)=fibre musculare striate o tendoane (extremitati de origine fibroasa), de culoare alb sidefie, care se fixeaza pe oase; De origine, care se prinde de osul fix De insertie, care se prinde de osul mobil Structura muschiului( de la exterios spre interior): Fascie musculara (membrana conjunctiva)= inveleste atat corpul cat si extremitatile Epimisium (membrana conjunctiva elastica) Perimisium (tesut conjunctiv lax, vase si nervi) Endomisium (tesut conjunctiv, fibre colagene si elastice) Muschiul are dubla inervatie: somatica si vegetativa; Inervatia vegetativa, pe cai eferente, determina reactii vasomotorii. Inervatia somatosenzitiva este realizata de dendritele neuronilor din ggl. Spinali , care se distribuie in portiunea centrala a fusurilor neuromusculare, la corpusculii tendinosi Golgi si la corpusculii Vater-Pacini Inervatia somatomotorie este asigurata de axonii motoneuronilor , care intra in structura placii motorii, si de axonii motoneuronilor , care se distribuie la extremitatile fusului neuromuscular;

Forma muschilor: 1. Fusiformi: biceps, triceps 2. Orbiculari: orbicularul buzelor, orbicularul pleoapelor, sfincterele extene 3. Ptrai/patrulateri: marele drept abdominal, marele dorsal, muschii abdominali 4. Triunghiulari: piramidal al abdomenului 5. Cupola: diafragmul 6. Trapezi: muschiul trapez/ trapezii spatelui Dupa lungimea axei care predomina muschii sunt: 1. Lungi: muschii coapsei 2. Lai: abdominalii 3. Scuri: muschii degetelor Dup numarul de origini:
1. 2. 3. 4. Cu un capat de prindere Cu dou capete de prindere (Biceps) Cu trei capete de prindere (Triceps) Cu patru capete de prindere (Cvadriceps)

Compozitia chimica a muschiului

75% ap 25% substane solide o Substante anorganice (20%): Saruri minerale: Ioni: Na+, K+, Mg2+, Ca2+, Cl-, PO43o Substante organice: A. Neproteice: glicoge, lipide(fosfolipide si colesterol), ATP, ADP, acetilcolina, creatina, fosfocreatina B. Proteice: Miofibrilare 65%: miozina, actina, tropomiozina, troponina Sarcoplasmatice 35%: albumine, globuline, enzime, mioglobina, miogen Dupa cum se observa, mai mult de jumatate din substantele solide sunt reprezentate de proteine, care reprezinta suportul morfologic al contractiei musculare. MIOZINA are structura fibrilara si manifesta mare reactivitate fata ioni si puternice proprietati catalitice, favorizand desfacerea legaturilor macroergice din molecula de ATP. Intervine n reglarea cantitatii de energie necesara contractiei musculare. Proprietatile sale enzimatice sunt activate de Ca si Mg.

ACTINA are structura fibrilara si poseda proprietati enzimatice, cataliznd hidroliza ATP.Un filament de actina este format din: actina, tropomiozina si troponina. Tropomiozina este nfasurata n spirala n jurul actinei, npiedicnd atractia dintre miofilamentele de actina si miozina n timpul contractiei.Troponina ataseaza tropomiozina de actina si are o puternica afinitate pentru Ca, initiind contractia. MIOGLOBINA are structura si proprietati asemanatoare hemoglobinei. Ea fixeaza reversibil oxigenul molecular, formnd oximioglobina (re zerva locala de oxigen ) . MIOGENUL este un amestec de enzime ce intervine n procesele biochimice ale contractiei.

Propritatile muschilor
EXCITABILITATEA reprezinta capacitatea de a raspunde la excitanti prin modificari specifice.Se datoreaza proprietatilor membramei celulare (permeabilitate selectiva, conductanta ionica, polarizare elenctrica, pompe ionice). n cazul muschilor, forma specifica de raspuns este contractia, iar excitantul specific este influxul nervos. Transmiterea influxului nervos la nivelul muschilor striati se realizeaza la nivelul placii motorii. Muschii raspund la un stimul printr-un potential de actiune propagat urmat de contractia caracteristica. Intre manifestarea electrica de la nivelul membranei fibrei musculare si fenomenele mecanice de la nivelul sarcomerului se produce un lant de reactii fizico chimice numit cuplaj excitatie- contractie. Transmiterea la nivelul placii motorii se face similar transmiterii sinaptice. Potentialul de repaus de la acest nivel are valoarea de -90 Mv. Influxul nervos, ajuns la capatul axonului motoneuronului, descarca mici cantitati de acetilcolina, care se fixeaza pe membrana fibrei musculare, depolariznd-o si genernd un potential local terminal de placa. Atunci cand acest potential atinge un nivel critic, se genereaza potentiale de actiune (cu valoare de +35 mV) care se vor propagain toate directiile membranei fibrei musculare, determinand excitarea simultana a tuturor fibrelor musculare ce alcatuiesc unitatea motorie. Potentialul de placa motorie sie propaga cu o viteza de 4 m/s. Muschiul neted nu formeaza placa motorie, fibrele nervoase care elibereaza madiatorul chimic aflandu-se in contact direct cu celula musculara. Excitatia muschiului neted este strict dependenta de eliberarea mediatorului chimi si poate avea loc spontan, datorita depolarizarii progresive a sarcolemei celulelor musculare. Aceasta sarcolema prezinta nu tip special de permeabilitate pentru ioni. Asupra muschiului neted actioneaza doua tipuri de mediatori: cu rol excitator si cu rol inhibitor. Parametrii excitabilitatii musculare sunt reobaza, timpul util si cronaxia. Muschiul este cu atat mai excitabil cu ct reobaza si cronaxia au valori mai mici. La muschii striati, cronaxia este de 0.1-0.5 ms, fiind mai mare la fibrele rosii decat la cele albe, si mai mica la flexori decat la extensori. CONTRACTILITATEA este proprietatea specifica a muschilor de a raspunde la un excitant natural sau artificial prin modificarea formei, de obicei prin contractie.Capacitatea de a dezvolta tensiune intre capete.Manifestarea reactiei fata de stimuli.Baza anatomica a contractilitatii este sarcomerul, iar baza moleculara o constituie proteinele contractile.

Mecanismele biochimice ale contractiei musculare sunt: 1. 2. 3. 4. Transformarea ATP in ADP, cu eliberare de energie ( 12000 cam/mol) Resinteza ATP din ADP si PC(fosfocreatina) Degradarea glicogenului si a glucozei cu formarea ATP si eliberare de energie Refacerea glicogenului

Contractia fibrei musculare este initiata n momentul cuplarii acesteia cu excitatia. Momentul principal al cuplarii l reprezinta eliberarea de Ca din reticulul sarcoplasmic, sub actiunea influxului nervos generat la nivelul placii motorii. Potentialul de actiune ce ia nastere la acest nivel se propaga prin intermediul sistemului de tuburi (T) orientate transversal, dinspre sarcolema spre interiorul fibrei si ajunge in final la cisternele reticulului sarcoplasmic, care contin Ca . Are loc depolarizarea membranelor reticulului sarcoplasmic, iar Ca eliberati din cisterne difuzeaza n vecinatatea protinelor contrctile, declansnd contractia prin cuplarea miozinei cu actina si formarea actomiozinei. Scurtarea fibrelor musculare in cursul contractiei apare ca o consecinta a scaderii lungimii fiecarui sarcomer n parte. Aceasta se realizeaza fara scurtarea miofilamentelor, ca urmare a glisarii miofilamentelor de actina printre cele de miozina. Cnd influxurile nervoase inceteaza, Ca reintra n reticulul sarcoplasmic, complexul actina-miozina se desface si fibra musculara se relaxeaza. n procesele de contractie-relaxare, rolul principal l are mecanismul de transport activ al Ca prin intermediul pompelor de Ca din peretii reticulului sarcoplasmic. Aceleasi mecanisme se manifesta si n fibrele musculare netede, dar dispozitia particulara a miofilamentelor, precum si unele partcularitati structurale ale proteinelor contractile la acest nivel fac ca viteza de reactie sa fie mica, iar durata perioadei de contractie si relaxare sa fie mare. Contractia musculara se manifesta prin fenomene mecanice, electrice si termice. 1. Manifestarile mecanice sunt reprezentate de modificari de tonus muscular si de forma.Exista doua tipuri principale de contractie: - contractii izotonice,n care muschiul se scurteaza dar tensiunea din interior ramne constanta. Sunt caracteristice muschilor membrelor(majoritatea muschilor scheletici) si realizeaza lucrul mecanic finalizat cu diverse forme de miscare;

- contractii izometrice, n care muschiul nu-si modifica dimensiunile dar tensiunea din interior creste foarte mult. In timpul acestui tip de contractie muschiul nu presteaza lucru mecanic extern. Toaca energia chimica se pierde sub forma de caldura plus lucru mecanic intern. Sunt caracteristice musculaturii postulare. -contractii auxotonice, in timpul carora lungimea si tensiunea variaza.In timpul unei activitati obisnuite, fiecare muschi trece prin faze izometrice, izotonice si auxotonice Cele doua tipuri de contractie se asociaza si se succed in timpul contractiei musculare fiziologice. Contractia musculara simpla se numeste secusa si apare in urma aplicarii unui stimul unic. Secusele se produc foarte rar in organism (un exemplu l reprezinta frisoanele. Contractia musculara normala se numeste tetanus si apare n urma aplicarii unor impulsuri repetate, succesive si de durata. Contractiile tetanice sunt de doua tipuri: incomplete, n cazul aplicarii unor stimuli cu frecventa mai redusa, si complete, n cazul aplicarii unor stimuli cu frecventa mare. 2. Manifestarile electrice= potentialul de actiune al fibrei musculare si constau n depolarizare si repolarizare la nivelul sinapsei de tip placa motorie. Fenomenele bioelectrice se inregistreaza cu ajutorul electromiografelui.Stimularea fibrelor pe cale naturata ( de la placa motorie) sau artificiala( cu curent electric) provoaca aparitia unui PA propagat in lungul fibrei cu o viteza de 30m/s. Potentialele de actiune ale unei unitati motorii componente se sumeaza, dand potentiale de placa motorie. Activitatea electrica a intregului muschi sau a unitatilor motorii componente poate fi inregistrata, obtinandu-se electromiograma. Manifestarile termice constau in eliberarea unei cantitati mari de caldura ( termogeneza ) . n conditii de activitate ( efort fizic ) ntr-un mediu rece, termogeneza creste prin cresterea tonusului muscular. Daca temperatura corpului nu poate fi mentinuta, apar frisoanele, care au drept consecinta producerea de caldura. Particularitatile contractiei musculare: -tonusul muscular reprezinta starea de permanenta de tensiune ( contractie usoara ) a muschilor care au inervatie motorie si senzitiva intacte in repaus. Mecanismul de producere si mentinere este neuroreflex; dupa denervare tonusul muschilor scheletici dispare.Tonusul muscular este de natura reflexa. -forta musculara reprezinta tensiunea dezvoltata de muschi n timpul contractiei sale. Depinde de intensitatea stimulilor si de proprietatile morfofunctionale ale muschilor; -oboseala musculara se manifesta prin scaderea fortei musculare si a preciziei miscarilor, prin aparitia febrei musculare datorita acumularii acidului lactic n muschi. Totodata, scade cantitatea de ATP, PC si glucoza, iar descompunerea ATP este mult mai rapida decat sinteza acestuia. EXTENSIBILITATEA este proprietatea muschiului de a se ntinde/ alungi pasiv sub actiunea unei forte exterioare; substratul anatomic al extensibilitatii il reprezinta fibrele conjunctive si elastice din muschi. ELASTICITATEA este proprietatea specifica muschiului de a reveni pasiv la forma initiala de repaus dupa ce forta care a actionat asupra sa si l-a deformat a ncetat. Baza anatomica a elasticitatii o reprezinta fibrele elastice din structura perimisiumului.

2. Muschii viscerali
Sunt alcatuiti din tesut muscular neted si intra in structura peretilor organelor interne:vase sangvine, tub digestiv, cai respiratorii, cai biliare extrahepatice si urinare extrarenale. Muschii viscerali au aspectul unui sincitiu si sunt alcatuiti din fibre musculare fusiforme, cu o lungime de 100-140 m si diametrul de 2-10 m.Aceste fibre prezinta un nucleu mare, situat central, reticul endoplasmatic slab dezvoltat si sunt lipsite de striatii transversale deoarece miofibrilele lor nu suntorganizate in sarcomere. Miofibrilele contin miofilamente de actina si miozina cu forma neregulata, dispuse dezordonat. Datorita acestei structuri, muschii netezi viscerali sunt mai putin excitabili, genereaza potentiale de actiune cu amplitudine mai mica iar, viteza de transmitere a impulsului nervos este scazuta (de ordinul mm-cm/s) fata de muschii striati. Contractia lor are o perioada de latenta si o durata lunga iar relaxarea este foarte lenta comparativ cu muschii striati. Au capacitatea de a-si mentine constanta tensiunea la diverse lungimi(plasticitate) si poseda automatism (se contracta autonom, sub actiunea SNV). Un tip particular de tesut neted este cel multiunitar din structura irisului.El este constituit din fibre deparate, a caror contractie este foarte fina, limitata si se raspandeste pe distante mici. Actiunea sa nu este sub control nervos voluntar.

FRONTAL (SUB PIELEA FRUNTII) SPRANCENOS ORBICULAR AL PLEOPELOR MUSCHII MIMICI ( prin contractia lor, determina diferite expresii ale fetei) sunt grupati in jurul orificiilor orbitale, auditive, nasale si bucal Constrictorii si dilatorii ai narinelor ORBICULAR AI GURII ZIGOMATIC (la nivelul obrazului) MUSCHII CAPULUI BUCCINATOR MENTAL La nivelul barbiei Temporali MUSCHII MASTICATORI Maseteri intervin in realizarea actului masticatiei Pterigoidieni

Suprahiodieni( coboara mandibula) Pielos al gtului = increteste pielea gatului (sub pielea gatului) Sternocleidomastoidian (cu doua capete de origine - pe stern si pe clavicula si un capat de insertie pe mastoida) Hiodieni (suprahiodieni si subhiodieni) Scaleni (de la vertebrele cervicale pna la primele doua coaste) MUSCHII GATULUI Prevertebrali (muschii profunzi).

Trepezi (n plan superficial, superior) Dorsali (n plan superficial,inferior) Romboid (n plan secundar) Ridicator al omoplatului (n plan secundar) Dintati (n plan profund) Ai jgheaburilor vertebrale (n plan foarte profund)

Muschii spatelui si ai cefei

Pectorali, mare si mic(n plan superficial) Marele dintat (n plan secundar, lateral) Muschii anterolaterali ai toracelui MUSCHII TRUNCHIULUI Subclavicular (in plan secundar) Intercostali externi si interni Diafragmul Drepti abdominali (de o parte si de alta a liniei mediane) Muschii anterolaterali ai abdomenului Muschiul piramidal (anterior de fiecare muschi abdominal)

Oblic extern, intern si transvers (lateral de muschii drepti) Psoas Patrat lombar

Deltoid (la nivelul umarului, imediat sub piele) = abductie Biceps brahial, brahial si coracobrahial (la nivelul bratului n partea anterioara) Triceps (la nivelul bratului n partea posterioara) Flexori ai minii, ai degetelor si pronatori Muschii membrelor (anterior ai antebratului) =rotesc mana spre interior superioare Extensori ai minii, ai degetelor si supinatori (posteriori ai antebratului) =rotesc mana spre exterior Mana are muschi numai pe fata sa palmara si in spatiile interosoase. Fesieri mare,mic si mijlociu (n jurul articulatiei coxofemurale) MUSCHII MEMBRELOR Croitor (loja anterioara a coapsei) Cvadriceps femural (la nivelul coapsei,sub muschiul croitor, contine rotula n tendon) Adductor mare, scurt si lung Muschii membrelor (in partea mediala a coapsei) inferioare Drept medial Biceps femural, semitendinos, semimembranos (loja posterioara a coapsei) Triceps sural, alcatuit din gemenul medial si lateral, gastrocnemian si solear (se continua cu tendonul lui Achile, care se insera pe calcaneu)

Tibial anterior si extensori ai degetelor (loja anterioara a gambei) Tibial profund si muschii flexori ai degetelor (in planul profund) Supinatori si pronatori ai plantei Muschii piciorului sunt asezati atat pe fata dorsala cat si pe fata plantara.