Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor 3.

Situaia elementelor de activ i de pasiv la societatea X conform bilanului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: Programe informatice 4.000.000 lei Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei Cldiri 10.000.000 lei Amortizarea cldirilor 2.500.000 lei Titluri de participare 2.500.000 lei Mrfuri 5.000.000 lei Clieni 2.000.000 lei Furnizori 4.500.000 lei Furnizori de imobilizri 2.000.000 lei Clieni-creditori 1.500.000 lei Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei Capital subscris vrsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei (aceast sum este format din repartizarea profitului net n anii anteriori). Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura disponibilitile bneti n vederea achitrii datoriilor: a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net contabil de 3.000.000; b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de 7.500.000 lei; c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de 5.000.000 lei; d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei - costul de achizitie; e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%; f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei; g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%; h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei; i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei; j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care: -salarii 500.000 lei -cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei Se cere: a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului. c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari. Rezolvare: Deoarece operaiunile sunt efectuate de judecatrul sindic si de lichidator, rezulta ca este vorba despre o lichidare judiciara. Valorificarea activelor si plata datoriilor se face sub atenta supraveghere a judecatorului sindic. Dupa achitarea datoriilor, daca mai raman disponibilitati se distribuie actionarilor proportional cu nr. de actiuni detinute, iar daca nu mai raman disponibilitati sau raman datorii neachitate, actionarii nu mai primesc nimic, nici nu raspund material ptr. Aceasta diferenta, responsabilitatea picand asupra administratorilor, litigiul rezolvandu-se penal. Deoarece rezervele au fost constituite din profitul net din anii anteriori, se va face impozitarea profitului fara rezerve si apoi se vor include in profitul net rezervele existente. Pentru operatiunile de lichidare se folosesc conturile 658 Alte cheltuieli de exploatare si 758 Alte venituri din exploatare.

a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net contabil de 3.000.000; Vanzarea 461 = % 2.975.000 758 2.500.000 4427 475.000 Incasarea 5121 = 461 2.975.000 Scaderea din evidenta % = 205 4.000.000 2805 1.000.000 658 3.000.000 Inchidere cont de venituri si de cheltuilei 758 = 121 2.500.000 121 = 658 3.000.000 b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de 7.500.000 lei; Vanzarea 461 = % 10.710.000 758 9.000.000 4427 1.710.000 Incasarea 5121 = 461 10.710.000 Scaderea din evidenta % = 212 10.000.000 2812 2.500.000 658 7.500.000 Inchidere cont de venituri si de cheltuilei 758 = 121 9.000.000 121 = 658 7.500.000 c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de 5.000.000 lei; Vanzarea 411 = % 7.140.000 707 6.000.000 4427 1.140.000 Incasarea 5121 = 411 7.140.000 Scaderea din evidenta 607 = 371 5.000.000 Inchidere cont de venituri si de cheltuilei 707 = 121 6.000.000 121 = 607 5.000.000 d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei - costul de achizitie; Vanzarea 461 = % 3.570.000 758 3.000.000 4427 570.000 Incasarea 5121 = 461 3.570.000 Scaderea din evidenta 658 = 261 2.5000.000 Inchidere cont de venituri si de cheltuilei 758 = 121 3.000.000 121 = 658 2.500.000

e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%; Incasare clienti 5121 = 411 1.620.000 Acordare scont 667 = 411 180.000 Inchidere cont de cheltuilei 121 = 667 180.000 f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei; Inregistrare dobanda 666 = 1682 1.000.000 Plata % = 5121 7.000.000 1621 6.000.000 1682 1.000.000 Inchidere cont de cheltuilei 121 = 666 1.000.000 g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%; Plata furnizori 401 = 5121 4.275.000 Primire scont 401 = 767 225.000 Inchidere cont de venituri 767 = 121 225.000 h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei; Plata furnizori 404 = 5121 2.000.000 i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei; Restituire avansuri incasate 419 = 5121 1.500.000 j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care: -salarii 500.000 lei -cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei Deoarece se specifica suma de 500.000 lei ca fiind cheltuiala cu salariile, inseamna ca salariatii sunt angajati ai societatii care se lichideaza. Atunci consideram suma de 500.000 lei salariile brute si avem urmatoarele inregistrari: Cheltuieli efectuate cu salariatii 641 = 421 500.000 Contributiile sociale datorate de salariati 421 = % 82.500 4312 52.500 (10,5% * 500.000) 4314 27.500 (5,5% * 500.000) 4372 2.500 (0,5% * 500.000) Impozitul pe salarii 421 = 444 66.800 ((500.000-82.500)*16%) Rezulta salarii nete de 500.000 82.500 66.800 = 350.700 Plata salarii 421 = 5121 350.700 Plata datorii salariat catre bugetul de stat % = 5121 149.300 4312 52.500 4314 27.500 4372 2.500 444 66.800

Contributiile sociale datorate de societate 645 = % 138.750 4311 109.000 4313 26.000 4371 3.750 Plata datorii societate catre bugetul de stat % = 5121 138.750 4311 109.000 4313 26.000 4371 3.750 Cheltuieli cu licitatiile 628 = 5121 Inchidere cont de cheltuieli 121 = % 641 645 628

((20,8%+0,85%+0,15%) * 500.000) (5,2% * 500.000) ((0,5%+0,25%) * 500.000)

300.000 938.750 500.000 138.750 300.000

Au mai ramas 200.000 de incasat de la clienti, care devin clienti incerti si pe care ii trecem pe cheltuieli exceptionale privind clienti incerti 4118 = 411 200.000 654 = 4118 200.000 Inchidere cont de cheltuieli 121 = 654 200.000 Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului si inaintea impozitarii D 121 C 3.000.000 2.500.000 7.500.000 9.000.000 5.000.000 6.000.000 2.500.000 3.000.000 180.000 225.000 1.000.000 938.750 200.000 20.318.750 20.725.000 SF 406.250 Inregistrare impozit pe profitul din lichidare (16%) 691 = 441 65.000 Plata impozit 441 = 5121 65.000 Inchidere cont de cheltuieli 121 = 691 65.000 Rezulta un SFC 121 = 406.250 65.000 = 341.250 Regularizare TVA 4427 = 475.000 + 1.710.000 + 1.140.000 + 570.000 = 3.895.000 Inregistrare TVA de plata 4427 = 4423 3.895.000 Plata TVA

4423

5121

3.895.000

C 7.000.000 4.275.000 2.000.000 1.500.000 350.700 149.300 138.750 300.000 65.000 3.895.000 26.015.000 19.673.750 SF 6.341.250 b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului. Bilantul contabil inaintea efectuarii partajului ACTIV CONTURI LA BANCI IN LEI PASIV 6.341.250 CAP. SUBSCRIS VARSAT REZERVE Profit din lichidare 6.341.250

D 5121 2.975.000 10.710.000 7.140.000 3.570.000 1.620.000

5.000.000 1.000.000 341.250 6.341.250

c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari. Rambursarea capitalului social 1012 = 456 5.000.000 Plata cap. Soc. Subscris 456 = 5121 5.000.000 Decontarea rezervelor catre asociati 1063 = 456 1.000.000 Plata rezrevelor 456 = 5121 1.000.000 Decontarea profitului din lichidare catre asociati 121 = 456 341.250 Plata catre asociati 456 = 5121 341.250 48. Sarcinile directorilor n cadrul societilor pe aciuni. Directorii sunt responsabili de luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii intrucat ei asigura conducere operativas a societatii. Sunt raspunzatori , iar obligatiile sunt reglementate de dispozitiile referitoare la contractul de mandat. Directorii nu pot fi salariati ai societatii , iar daca au un asemenea contract se suspenda. Directorii raspund pentru faptele savarsite de personalul din subordine si sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor directi daca avand cunostiinta de neregulile savarsite de acestia nu le comunica cenzorilor sau, daca exista, auditorilor interni si financiari. Sunt supusi ca si administratorii interdictiei de creditare a societatii si de participare la deliberarile in care acestia ar avea interes contrar societatii.

44. Ce va dispune judecatorul sindic odat cu dizolvarea societii debitoare? Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, Judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune, totodata, si o serie de masuri. Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, lichidarea va incepe de indata dupa finalizarea inventarierii bunurilor din averea debitorului de catre lichidator. Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul Judecatorului sindic, iar creantele vor fi platite intr-o anumita ordine (prevazuta in articolul 123 din legea 85/ 2006 privind procedura insolventei). In final procedura falimentului va fi inchisa prin sentinta. 54. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.

. n conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligai s auditeze situaiile
financiare, s verifice dac bilanul contabil i contul de profit i pierderi sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute la zi i dac evaluarea patrimoniului s -a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea bilanului contabil. n acest sens, sunt obligai s verifice urmtoarele obiective principale: a) operaiunile legate de nregistrarea sau de modificarea capitalului social; b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum i faptul c rezultatele inventarierii sunt cuprinse n bilanul contabil anual; c) existena procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale i bneti i a evidenei analitice i sintetice a elementelor patrimoniale; d) inerea corect i la zi a contabilitii; e) preluarea corect n balana de verificare a datelor din conturile sintetice i concordana dintre contabilitatea sintetic i cea analitic; f) ntocmirea bilanului contabil pe baza balanei de verificare a conturilor sintetice i respectarea normelor metodologice cu privire la ntocmirea acestuia i a anexelor sale; g) dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform reglementrilor legale n vigoare; h) dac contul de profit i pierderi este ntocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare; i) stabilirea n conformitate cu dispoziiile legale a profitului net i punctul de vedere referitor la destinaiile acestuia, propuse de consiliul de administraie; j) situaia creditelor i a altor mprumuturi ale societii comerciale i garantarea acestora; k) inspecia lunar i inopinat a casei i verificarea existenei titlurilor sau valorilor care sunt proprietatea societii comerciale sau care au fost primite n gaj, cauiune ori depozit; l) s constate depunerea, n mod regulat, a garaniei de ctre administratori; m) s vegheze ca dispoziiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului s fie ndeplinite de administratori i de lichidatori; n) alte sarcini prevzute de actele normative n vigoare. Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunotin administratorilor neregularitile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i statutare pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. De asemenea, acetia sunt obligai s convoace adunarea general ordinar sau extraordinar, cnd nu a fost convocat de ctre administratori, i s ia parte la acestea avnd dreptul s insereze n ordinea de zi propunerile pe care le consider necesare.

AUDIT STATUTAR 10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erori semnificative datorate insuficienei controlului intern reprezint: a) risc inerent; b) risc de audit; c) risc de nedetectare. 146. Societatea Stirex SA, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 1 iulie 2003 un ansamblu imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli: preul de cumprare al terenului ................................... 30.000 lei preul de cumprare al construciei ............................. 125.000 lei taxe de nregistrare ....................................................... 12.000 lei alte cheltuieli cu actele....................................................... 800 lei onorarii notar .................................................................. 1.500 lei (din care TVA 240 lei) comisioane ..................................................................... 1.800 lei (din care TVA 290 lei) cheltuieli arhiteci ........................................................... 3.600 lei (din care TVA 575 lei) cheltuieli renovare ........................................................ 85.000 lei (din care TVA 13.500 lei) Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri 30.000 lei i la construcii 125.000 lei. Care este suma corect ce trebuia contabilizat n cheltuielile perioadei? a) 7.700 lei; b) 0 lei; c) 85.000 lei. Cheltuielile perioadei = 800 + 1500 + 1800 + 3600 = 7700 lei alte cheltuieli cu actele 800 onorarii notar 1.500 comisioane 1.800 cheltuieli arhiteci 3.600 13. Relund datele din ntrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizat n contul Terenuri? a) 33.013 lei; b) 37.800 lei; c) 42.000 lei. = 30.000 + 12.000 (taxe) 22. Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative, conform unei referine contabile identificate, constituie: a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare; b) scopul fundamental al auditului bancar; c) definiia auditului extern n general. 47. Prezentai cel puin apte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociaiilor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis stabilit prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent; 6.-auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii-client.

87. Structura dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare; - ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive; - EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; - EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; - EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; - EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate; 99. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve. Aceste situaii sunt: dezacorduri cu conducerea ntreprinderii privind principiile i metodele contabile, limitarea ntinderii lucrrilor (impuse de mprejurri sau de conducerea ntreprinderii), incertitudini asupra estimrilor contabile sau un caz particular: continuitatea activitii - existena incertitudinii despre continuitatea activitii. 119. Confirmarea extern (direct). Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprinderea verificat, s confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: - sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: - confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; - confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; - confirmarea conturilor de clieni i debitori; - confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; - valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; - mprumuturi de la teri; - confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori. Confirmarea poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei primit sau furnizeaz chiar el informaia, sau negativ, atunci cnd terului solicitat I se cere s nu rspund dect n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s-a prezentat. Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor financiare ale anului 2001. 135. Ce este expertul contabil? Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat s exercite profesia contabil n condiiile fixate prin normele internaionale i prin O.G. nr. 65/1994, aprobat prin Legea nr. 42/1995 cu modificrile i completrile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat s revizuiasc i s aprecieze contabilitatea entitilor de care nu este legat printr-un contract de munc, i s ateste regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare ale unei entiti.

Analiza diagnostic a ntreprinderii 5. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 40000 2000 500 1000 30000 5000 8500 0

ANC = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII = 43.500 (5000 + 8500)= 30.000 sau ANC = CAPITALURI PROPRII - DIREFENE DIN REEVALUARE = 30.000 Bilantul financiar la 31.12.n ACTIV PASIV I ACTIVE IMOBILIZATE 40.000 IV CAPITALURI PERMANENTE 30.000 II STOCURI, CREANE 2.500 V DATORII NEFINANCIARE 8.500 III DISPONIBILITI 1.000 VI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG 5.000 TOTAL ACTIV 43.500 TOTAL PASIV 43.500 FR = IV I = 30.000 40.000 = -10.000 T = III VI = 1000 5000 = -4000 NFR = II V = 2500 8500 = - 6.000 T = FR NFR TREZORERIA ESTE NEGATIV, aceasta poate fi acoperit de credite bancare sau de datorii restante ori intreprinderea este declarat n faliment. 30. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80.000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5.500 a numrului de produse vndute. 5.000 * 40 = 200.000 u.m. = venituri Chetl. Directe = 60.000 + 80.000 * 90% = 60.000 + 72.000 = 132.000 Chetl. Indirecte = 8.000 + 5.000 + 4.000 +.5.000 = 22.000 Total chelt. = 132.000 + 22.000 = 154.000 200.000 154.000 = 46.000 Pragful de rentabilitate CA=CF+CV CA=200.000, CF=89.000 , CV = 60.000 CA=154000 rezulta 154.000 / 40 = 3850 unitati produs marja asupra costului = (200.000 60.000) / 89.000 = 157%

Prag de rentabilitate operational = 100/157% = 63 u.m.

5.500 * 40 = 220.000 u.m. 220.000 154.000 = 66.000 profit , 5.500 3850 = 1650 unitati 54. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere: Indicator 31.12.n Imobilizri 10000 Stocuri 20000 Creante 4000 1000 Disponibiliti Capitaluri proprii 10000 Datorii mai mari de un an 8000 Datorii de exploatare 17000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 0 ANC = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII = 35.000 (17000 + 8000)= 10.000 sau ANC = CAPITALURI PROPRII - DIREFENE DIN REEVALUARE = 10.000 Bilantul financiar la 31.12.n ACTIV PASIV I ACTIVE IMOBILIZATE 10.000 IV CAPITALURI PERMANENTE 10.000 II STOCURI, CREANE 24.000 V DATORII NEFINANCIARE 17.000 III DISPONIBILITI 1.000 VI DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG 8.000 TOTAL ACTIV 35.000 TOTAL PASIV 35.000 FR = IV I = 10.000 10.000 = 0 T = III VI = 1000 8000 = -7.000 NFR = II V = 24.000 17.000 = 7.000 T = FR NFR = 0 (-7000) = 7.000

Evaluarea ntreprinderilor 9. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat: a) numai cnd e prevzut prin acte normative; b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii; c) dac normele contabile permit aceasta. 11. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteaz valoarea ntreprinderii, n sensul: a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie; b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie; c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse. 14. Evalurile pot fi: a) evaluri contabile, evaluri administrative si evaluri bazate pe expertiz si diagnostic; b) evaluri contabile si evaluri economice; c) evaluri pe baz de acte normative. 38. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli n contul de profit si pierdere se face: a) dup regulile de deductibilitate fiscal; b) dup natura veniturilor si cheltuielilor; c) dup principiul necompensrii veniturilor cu cheltuielile. 57. Evaluarea ntreprinderii necesit aplicarea: a) a trei sau mai multe metode; b) cel putin a dou metode; c) metodelor care dau rezultate apropiate. 60. Pretul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru ntreprindere este egal cu: a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea; b) pretul de cumprare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai putin deprecierea; c) pretul de vnzare existent n cataloagele furnizorilor. 70. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantial brut a ntreprinderii va fi de: a) 455.000 mii lei; 425000+105000-75000=455000 b) 320.000 mii lei; c) 350.000 mii lei. 84. Explicati legtura dintre scop si metod n evaluarea ntreprinderii. n funcie de scop, evalurile se pot grupa n trei categorii: 1 . evaluri contabile; sunt cele prevzute prin standardele i normele contabile, folosite n scopul elaborrii situaiilor financiare ale ntreprinderilor;

2. evaluri administrative, sunt cele prevzute prin acte normative diverse, cum nici un act normativ nu poate prevedea metode pentru dimensionarea impactului n gestiunea fiecrei ntreprinderi a modificrii preurilopr, raportului de schimb al monedei naionale i politicilor de gestiune, evaluarea administrativ poate, numai din ntmplare i numai n momentul cnd a fost emis actul normativ, s se apropie de valoarea de pia a unor bunuri, niociodat ns de cea a unei ntreprinderi, 3. evaluri economice i financiare, sunt singurele tipuri de evaluri bazate pe expertiz i diagnostic i care eu ca int final determinarea valorii de pia, innd seama de condiiile concrete de utilizare a bunurilor, de organizare i funcionare a ntreprinderilor. n funcie de metod, evalurile se pot grupa n: 1. metode aa zise clasice;sunt cele care se aplic, de regul ntreprinderilor necotate; 2. metode bursiere; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile ale cror titluri sunt tranzacionate pe o pia reglementat. Metodele, aa zise clasice i care reprezint cvasitotalitatea metodelor n practic, azi, se pot grupa: 1. evaluri patrimoniale; abordeaz exclusiv latura cantitativ, patrimonial a bunurilor i ntreprinderilor; 2. evaluri bazate pe performane; abordeaz exclusiv latura calitativ performanele financiare ale activului sau ntreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea sub diferite forme de exprimare a capacitii beneficiare a activului sau ntreprinderii: profit net, dividend, cash flow, etc.; 3. evaluri combinate; abordeaz att latura cantitativ crt i cea calitativ, intrnd n logica lucrrilor, sub o form sau alta de exprimare, att patrimoniul ct i performanele activului sau ntreprinderii; 4. alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate cifra de afaceri, de exemplu, pe comparaii, etc.). Pornind de la aceste clasificri se poate observa c dup metod sau scop evalurile au caracteristici comune, abordnd fie situaia patrimoniului (evaluri bazate pe performane i evalurile contabile), fie situaia de piaa (evalurile combinate sau bazate pe alte metode i evalurile economice i financiare).

EXPERTIZA CONTABILA 3. Ce nelegei prin competena expertului contabil? Profesionistul contabil trebuie s indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a-si mentne cunostintele profesionale si aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legislaiei si tehnicii. Competenta profesionala are dou componente de baz: obtinerea; mentinerea. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesiona1e cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competen profesional care s justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Dobndirea cere: inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica; practica si examinare in subiecte profesionale semnificative; perioada de practica in domeniu. Mentinerea cere: cunoasterea continua a evo1utii1or in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante); adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale. COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu): o Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau sau experiena necesar. o In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist. 6. Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile? Expertul contabil se afla in situatie de incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este interesat, sub orice forma, el, sotul(a), sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei, intr-un anumit mod care l-ar determina sa fie subiectiv. 20. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile? Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta. 24. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat? Meninerea calitii de expert contabil i contabil autorizat se realizeaz prin nscrierea n Tabloul Corpului i obinerea vizei anuale de exercitare a profesiei. O importan deosebit o reprezint meninerea competenei profesionale printr-un program de dezvoltare profesional adecvat, respectnd Norma profesional nr. 38 i Programul Naional de Dezvoltare Profesional Continu elaborate de CECCAR n conformitate cu Standardul Internaional de Educaie IES7 emis de IFAC. Norma Profesional nr. 38 este stabilit n baza Standardului Internaional de Educaie IES 7 , emis de Federaia Internaional a Contabililor , care prevede c institutele membre trebuie s implementeze o cerin de Dezvoltare Profesional Continu CPD ca o component integral a statutului pe care profesionistul contabil n deine n economie i societate. Conceptul de Dezvoltare Profesional Continu ca extensie a procesului educaional, poate fi definit ca fiind o activitate de nvare relevant, verificabil i msurabil; noiunea este asociat procesului de nvare pe via. Procesul nvrii pe via ncepe devreme i continu cu

programul educaional privind calificarea profesional i cu programele de dezvoltare profesional pe parcursul ntregii cariere, al cror obiectiv fundamental const n extinderea cunotinelor, abilitilor, eticii i valorilor profesionale. Prin activiti de nvare se nelege: participarea la cursuri, semin arii, conferine; module de autonvare sau instruiri organizate la locul de munc; lucrri profesionale sau cu caracter academic, publicate; lucrri profesionale sau cu caracter academic, publicate; participarea i munca depus n cadrul comitetelor i comisiilor tehnice ale Corpului; predarea unui curs n domenii legate de responsabilitile profesionale; studii formale legate de responsabilitile profesionale; participarea ca vorbitor la conferine sau discuii de grup; scrierea de articole, lucrri, cri; cercetri, inclusiv citirea unei literaturi sau jurnale profesionale pentru aplicarea n cadrul atribuiilor profesionale; reexaminarea profesional sau testarea formal. Potrivit principiului fundamental al Competenei Profesionale, prevzut n Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili, expertul contabil are datoria continu de a menine cunotinele i competenele profesionale la nivelul cerut, astfel nct, s se asigure c utilizatorii primesc avantajul unor servicii profesionale competente, bazate pe progresele curente nregistrate n practic i promovate n legislaie. Caracteristicile unui mediu profesional aflat ntr-o permanent schimbare transfer particulariti i asupra activitii expertului contabil, acesta fiind expus unor provocri profesionale fr precedent. n timp ce exigenele lucrrilor de expertiz contabil au cunoscut o evoluie ascendent, beneficiarii lucrrilor manifest ateptri nalte, generatoare de competiii care consolideaz rolul i responsabilitatea experilor contabili, determinnd organismele profesionale care gestioneaz profesia contabil s revizuiasc periodic politicile de dezvoltare profesional continu. Nevoia de informare i de nvare poate fi produsul consultrilor experilor contabili cu mediul de afaceri sau cu alte medii profesionale. Msurarea activitii de nvare poate fi exprimat n termeni de efort, n timp cheltuit sau n printr-o metod de evaluare valid destinat msurrii competenei atinse sau dezvoltate, de ctre o surs competent. 27. Incompatibiliti n exercitarea profesiei. A fost inlaturata din regulament prevederea referitoare la imposibilitatea expertilor contabili si a contabililor autorizat si de a desfasura orice activitate salarizata in afara CECAR sau orice activitate comerciala, cu exceptia activitatii de cadru didactic in invatamantul de profil, a activitatii literare si publicistice in domeniu, precum si cu exceptia indeplinirii unei functii de demnitate publica in calitate de parlamentar, consilier local sau judetean. De asemenea, a fost inlaturata din regulament ul CECAR si dispozitia care interzicea expres expertilor contabili si contabililor autorizati sa incheie mandate comerciale. In schimb, a fost mentinuta dispozitia care interzice efectuarea de catre expertii contabili si contabilii autorizati de lucrari specifice profesiei pentru operatorii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau pentru cei cu care acestea sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta. Situatiile de incompatibilitati si conflicte de interese vor putea fi detaliate de Consiliul superior si Conferinta nationala, in conformitate cu legislatia europeana si cu standardele internationale ale profesiei. Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independentei profesiei. Expertul contabil si contabilul autorizat nu trebuie niciodata sa se gaseasca in situatia de conflict de interese si in nicio alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si obiectivitatii sale. 30. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? Sunt abateri displinare urmatoarele fapte: a) Comportament necuviincios fat de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului. b) Absenta nemotivat de la intrunirea AG a filialei sau de la CN. c) Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etic si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romnia referitoare la publicitate. d) Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp. e) Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscris calitatea profesional a celui care il incheie: E.C., C.A.

f) Nerespectarea ob1igatiilor de pstrare a secretului profesional. g) Nedeclararea sau declararea partial a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei stabilite de Regulament. h) Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie, sau administratorului, dup caz. i) Inclcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si rspunderea disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de lucrri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comercial. j) Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala. k) Declaratii neconforme realittii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale. Urmatoarele abateri disciplinare se sanctioneaza astfel: Invinuirea: (a) Neplata cotizatiei profesionale sau/si a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite, in cursul unui an calendaristic. Sanctiunea: Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pna la plata efectiva, dar nu mai putin de 3 luni si nici mai mult de un an. Invinuirea: b) Condamnarea definitiv pentru savarsirea unei infractiuni care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale. Sanctiunea: Interdictia dreptului de exercitare a profesiei. Invinuirea: c) Incalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru elaborate de Corp privind exercitarea profesiei, daca fapta a avut ca unnare producerea unei prejudiciu moral sau material. Sanctiunea: Interdictia dreptului de exercitare a profesiei. Invinuirea: d) Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei, legal acordata Sanctiunea: Interdictia dreptului de exercitare a profesiei. Invinuirea: e) Nerespectarea standardelor profesionale si a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizelor contabile Sanctiunea: Suspendarea dreptulzui de a mai efectua expertize contabile pe 6 12 luni. Interdictia dreptului de exercitare a profesiei, in caz de repetare.

CONSULTANTA FISCALA 6. Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat - ch.protocol - ch.provizioane - ch.reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori 12. Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu funcii de conducere sau administrare? Chelt. cu deductibilitate limitata. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. 20. O societate comercial obine venituri din comerul cu amnunt n sum de 110.000 lei i venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile nregistrate sunt n cazul comerului cu amnuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile i n cazul barului de noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli nregistreaz i cheltuieli generale de administrare n valoare de 4.000 lei. S se determine impozitul pe profit. CA = 110.000 + 90.000 = 200.000 Ven. Din comert = 110.000 / 200.000 x 100 = 55% Ven. Din act. Baruri = 90.000 / 200.000 x 100 = 45% Chelt. Gen. de adm. = 4.000 Rezulta chelt. Gen de adm. Aferente ven din comert = 4.000 x 55% = 2.200 - chelt. Gen de adm. Af. Ven. Din act. Baruri = 4.000 x 45% = 1.800 Imp. Pe pfrofit. Ptr. Act. Comert - 110.000 (60.000 10.000) 2.200 = 57.800 ; 57.800 x16% = 9.248 Imp. Pe pfrofit. Ptr. Act. Baruri - 90.000 (30.000 2.000) 1.800 = 60.200 ; 60.200 x16% = 9.632 90.000 x 5% = 4.500 < 9.632 rezulta ca ptr. Act. Baruri se va plati imp. Pe profit calculat. Total impozit datorat = 9.248 +92.632 = 18.880 200.000-(60.000+30.000+4.000) 10.000 2.000 = 118.000 118.000 x 16% = 18.880 1. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. - venituri din activitati independente, conf. Art. 46, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, din investitii, din pensii, din activitati agricole, din premii si din jocuri de noroc, din alte surse. Cota de impozitare este de 16%, exceptie facand cotele de impozit pevazute in categoriile de venituri din investitii si din jocuri de noroc. 5. Ce se ntmpl dac pe parcursul anului o veniturile impozabile realizate de o societate comercial supus impozitului pe veniturile microntreprinderilor depesc cuantumul a 100.000 euro. Ce curs de schimb se ia n calcul? Se trece la impozitul pe profit, incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita, impoyitul datorat fiind diferenta intre imp. Pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si imp. Pe venituri datorat in cursul anului respectiv. Cursul de schimb leu/eur ptr. determinarea echivalentului in euro a veniturilor realizate de microintreprinderi comunicat de BNR ptr. Ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul respectiv. 4. Prezentai ce este operatorul nregistrat i operatorul nenregistrat n cazul accizelor. Operatorul nregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata in exercitarea activitatii acesteia, sa primeasca produse supuse accizelor in regim suspensiv provenite de la antrepozitori altii decat cei de pe teritoriul Romaniei. Operatorul nenregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata in exercitarea profesiei sale, sa primeasca cu titlu ocazional produse supuse accizelor in regim suspensiv provenite de la antrepozitori altii decat cei de pe teritoriul Romaniei.