a)Spaiul exterior : trgul-oraul-cetatea blestemat; -reperele: catedrala , turnul , parcul,gradina(public),coala,liceul ,muzeul,crciuma,cafeneaua,cayarma,abatorul. b)Spaiul interior:odaia proprie,odaia iubitei,salonul.

c)Spaiie subpmntene :caverna,pivnia,cavoul. Trstura comun: spaiile inchise consacr prizionatul fiinei ,sunt echivalene ale mormntului (exteriorul) i ale sicriului(interiorul). B. Anotimpurile si fenomenele naturii au valoare malign la Bacovia: * toamna i iarna-asociere cu disoluia materiei,cu boala,cu moartea; * vara valorizarea pozitiv este mpins la extrem,pn se transform n inversul ei :coacerea nseamn putrefacie ,descompunere de cadavre; *primvara- o repetiie mecanic face imposibil renoirea,renvierea; b) fenomenele naturii(ploaia,ninsoarea,moina,vntul) sunt: * ageni ai dezintegrrii materiei,ai unui cataclism cosmic lent,inexorabil; *mesageri ai morii. C. Temporalitatea predilect: amurgul nsngerat si noaptea cotropit de umbre, ntuneric,bezn(diferit de noaptea luminoas a romanticilor): *miezul nopii este stanica or,momentul prbuirii totale; *trziul ,prea-trziul ilustreaz timpul deczut ,percepia sfrsitului. 2.MICRILE FIINEI ,ALE EULUI POETIC A.Traiectorii fizice: a)plecarea ,rtcirea,fuga,popasuri in locuri deprtate,ntoarcerea (n spaiul exterior al trgului); b) valsul ,hora (in odaie saun in cas). Toate au in comun acelai traseu configurnd un cerc,al crui centru este cavoul sau sicriul . B.Traiectorii spirituale,metafizice : a)damnare- eul poetic poart un blestem, triete sub apsarea unui ru al fiinei; b)decadena- semnele prevestitoare ale sfrsitului sunt ascunse de civilizaia modern;

c)declinul- lumea se afl pe panta descendent,trece prin vrsta ultim, a dezintegrarii finale. 3.CDEREA UNIFIC TOATE FIINELE SI MICARILE LUMII A.Fiinele sunt figuri simbolice , ca la expresioniti (fata blonav sau fata moart,nebunul, un pop , un soldat ): *poetul devine bufon tragic sau un prozaic, concret; *femeia apare in ipostaze opuse:cocot,fecioar plaid; *iubita evolueaz spre amorul de plumb B. Drama eului e tripl: a)drama existenial:oboseala de a fi , ostilitatea lumii, neputiina aflrii unui refugiu b)drama erotica:iubirea intr in declin, cuplul are angoasa sfritului,perechea se destram si rmne eul nsingurat; c)drama poetica:harul resimit ca povar,ca damnare;Bacovia se simte acaparat de pozapoetului damnat ,este o victima a lumii,dar i a epuizarii propriei vocaii. 4.ATITUDINI SI STRI A.Ironia si autoironia exprim distanarea de lume,dar i de sine: *sarcasmul alterneaz cu nostalgii si cu regrete; *rzvrtirea se manifest prin hohotul sec, prin humorul secret; *rsul si plnsul se amestec; *tcerea absoarbe toate ntrebrile. B.Boala si obsesia morii: *boala evoluiaza de la maladiile simboliste (nervi,nevroz) pana la sfsierea luntric,la nebunie; *moartea cunoate proiecii indivicuale (rceala, paloare), dar i cosmice (frigul,umbra,amurgul nsngerat,plnsul materiei). II ) MONOTONIA FORMULEI POETICE 1.OBESRVAII GENERALE a)Lipsete preferina pentru o specie liric ( Bacovia este oarecum preocupat de pastel, nsa neles si analizat in manier proprie).Accidental abordeaz poeyia cu form fix (Sonet, Gloss).

b)Poetul cultiva prozodia tradiional format din catrene ,cu rim incruciat,mai rar mbriat,dar treptat trece la versul liber,marcat doar de ritmul interior. c)Poeyia bacovian ecoluiaz de la coeren i simetrie compoziional spre fracturarea discursului liric,spre formila discontinuitaii. 2.TIPUTI DE TEXTE (dup un criteriu formal, al catrenelor componente): a)poezii fromate din dou strofe-catren,de mare concizie , cu o structur circular (imaginia iniial se reia in final);sunt textele cele mai numeroase :12 in Plumb,11 in Scntei galbene,12 n Cu voi... ,25 n Comedii in fond,doar 2 in tane burgheze; b)poezii formate din trei strofe catren ,frecvente in primele volume 14 n Plumb,12,n Scntei galbene.Volumele urmtoare consemneaz un numr mult mai mic :3,n Cu voi....,3 n Comedii in fond, pn la abandonarea total n tane burgheze; c)poezii de patru strofe-catren,mai puine :5 n Plumb,2 n Scntei galbene,1 n Cu voi...,3 n Comedii in fond; d)alte formule lirice,eterogene,dau diversitate fiecrui volum:poezii cu un numr mare de strofe-catrene (Decembrie, ,,Panorama),sau poezii fromate prin dispunere liber a versurilor,al cror numr crete de la volum la volum,devenind majoritare in ultimul tane burgheze. 3.LEXICUL BACOVIAN relev un vocabular de baz in care frecvena cea mai mare o au verbele, substantivele,relativ echilibrate,urmate de adjective i adverbe. 4.MOTIVE I LOCURI COMUNE O cercetare facut cu mijloacele precise ale lingvisticii de ctre Sanda Golopenia Eretescu-Reliefarea motivului in poezia lui G.Bacivia, publicat in volumul Studii de poetica si stilistica- nregistreaza 8 motive, care evideniaz 30 de cmpuri semantice obinute din gruparea sinonimelor ,a familiilor lexicale , a cuvintelor cu , conotaii i denotaii apropiate: -trist:btrn vechi,bolnav,discordant,monoton,ploaie,ruin,srac,trist,zadarnic; Etc 5.FRAZAREA a) Fraza bavoviana refuz extinderea ,ramificarea,prefernd succesiunea de propozitii simple. b)Discursul liric evoluiaz catre exprimari eliptice,spaiile dintre cuvinte se mresc ,textul se restrnge la cuvinte cheie sau cuvinte obsesii; c)Lapidaritatea expresiei poate fi consecina preferinei pentru studiul latinei ,dar i influena formaiei juridice a lui Bcaovia .

6.TITLURILE sunt formate dintr-un cuvnt(substantiv,mai rar adverb) sau sintagme atributive ori circumstaniale (n parc).Ele conin nucleele universului su poetic i se repeta cu o monotonie exasperant III MUZICALITATEA Pentru Bacovia muzica n-a fost numai un divertisment (a cantat la vioar),ci i un exerciiu pregatitor pentru poezie i,mai mult o cale de percepie a universului. Opera lui inglobeaz diferite forme ale muzicalitaii:de la simfonic la instrumentele muzicale ,de la muyica naturii la combinarea vocalelor si consoanelor 1.Dei orchestra apare doar uneori in universul bacovian,poetul recurge la separarea instrumentelor conferindu-i fiecaruia o tonalitate afectiv sau o funie simbolic: -buciumul-sonoritai vag folcloriyate(Melancolie) -talanga-acompaniament al ploii si toamnei(Plou) Etc 2.Muzica naturii:fanfarei din parc i se alatura orchestraia naturii .Vntul ,copacii vestejii sau frunzele liberate compun ansamblul simfonic al toamnei. a)Elementele naturii (arborii,vntul,i ploaia )preiau rolul instrumentelor muzicale: -vioara: Toamna-n grdina-i acorda vioara (Note de toamna) b)Natura preaia sonoritaile umane : -iptul-Toamna a ipat cu un trist accent (Vnt) c)Muzicalitatea naturii inesei se compune dintr-o gam intreag de sunete euforice ori dizarmonice: - fonetul frunzelor putrede : E toamn... e fonet ,e somn...(Nervi de toamn) 3.Forme muzicale folosite in poezie: -simfonia-metafor pentru curgerea zilelor (Decembrie) -romana-expresie a nostalgiei,a asteptrii,(Ecou de romana -serenade Serenad 4.Jocul vocalelor i consoanelor ,combinaii sonore sugestive: -muzicalitatea bavoviana,presupune un nivel superficial al , canabilitaii,cu o funcie declamatorie -in planul expresiei,persist contrastul intre vocalele deschise (a,e) si vocalele inchise ,(o,u)

-grupuri consonantice,sugereaza asprimea si raceala (sicriu, singur) 5.Absolutizarea muzicalitii este exprimat explicit n cteva versuri : Tcerea insi vibreaz ca un zvon, Muzica sonoriza orce atom IV. Cromatica :micarea cromatic este una regresiv ,de la alb la negru,chiar i spectrul celorlalte culori ntre ele capt aceeai semnificie a crepuscularului universal. 1.Albul are diferite conotaii: -element al discursului eotic semnificnd puritatea -semn al apocalipsului,prin identificarea cu ninsoarea, cu valoare agresiv a acesteia De iarna 2.Roul sugereaz aproape ntotdeauna prezena sngelui 3.Galbenul, el reprezint o stare interioar,se leag , de obsesia plumbului 4.Violetul este folosit chiar din primul volum (Amurg violetdin volumul Plumb) ca o culoare care ia n stpnire lumea. 5.Negrul, recunoscut de pictorii modernismului regina culorilor ,se dovedete suveran sin in universul bacovian. 6.Policromia apare mai rar, marcat intotdeauna de context : -gama roului ,aproximnd amestecul via-moarte i stropii cznd in avnt iau culori/De sineal ,de aur ,de snge V.CONCLUZIE George Bacovia este cel mai modern scriitor romn din prima jumtate a ,acestui secol i unul dintre percusorii europeni ai celor mai noi tendine din literatura universal de azi.