Tema: Psihologia familiei ca tiin .

Teorile sociologice privind familia Despre individualizare Teoria schimbului Teoria interaiunii simbolice Teoria dezvoltrii familiei Teoria conflictului

Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale, iar istoria evolutiei familiei nu este altceva decat istoria dezvoltarii si modificarii rolurilor conjugale.Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzand sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (in sensul bun al cuvantului segmente ale societatii. !ontrar acestei idei, familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute in societate Familia celula de baz a societii, constituit din so, soie i descendenii si Familia, casatoria si rudenia au constituit un camp de investigatie privilegiat pentru antropologia culturala si sociala, cercetarea in acest domeniu aducand o contributie importanta la dezvoltarea teoriei si aparatului conceptual al acestei mai "tinere" discipline din campul stiintelor socioumane. Spre deosebire de sociologie, care se focalizeaza mai mult asupra familiei si mai putin asupra rudeniei, in antropologia culturala si sociala familia, constituirea si consacrarea acesteia prin rituri special instituite - casatoria si sistemele de rudenie sunt aproape de nedisociat. #supra acestei distinctii dintre sociologie si antropologie in abordarea familiei, sa retinem deocamdata explicatia pe care o aduce !.!. $arris in prefata lucrarii sale despre relatiile de rudenie% "!and am fost invitat sa contribue cu un volum despre relatiile de inrudire (... , prima mea reactie ca sociolog al familei, a fost sa sugerez ca un antropolog ar fi cel mai potrivit pentru redactarea unui asemenea volum. #cest raspuns este relevant pentru relatia istorica dintre disciplinele sociologiei si antropologiei. Studiul inrudirii este o activitate nobila, aflata in centrul disciplinei antropologice, unde ocupa o pozitie corespunzatoare studiului stratificarii din sociologie. Sociologia nu studiaza relatiile de rudenie, ci "familia". In timp ce studiile asupra familiei au dobandit, recent, o noua dimensiune datorita gandirii feministe si interesului aratat de "noua dreapta" problemelor familiei, ele raman o activitate relativ modesta in cadrul sociologiei iar efectul afirmarii lor actuale a fost diminuarea interesului privitor la familie ca grup inrudit si deplasarea atentiei asupra relatiilor de gen, adica asupra relatiilor conjugale, in cadrul caminului. In comparatie cu familia de tip traditional, cea moderna a suferit pierderi similare si in ceea ce priveste alte functii familiale decat cea economica sau culturala. &e exemplu, asigurarea protectiei membrilor si asumarea responsabilitatii juridice colective pentru comportamentul legal sau ilegal al acestora, cu alte cuvinte functia etico-juridica a familiei a fost, de asemenea, cedata instantelor extrafamiliale. 'e de alta parte, responsabilitatea familiala colectiva a fost inlocuita cu responsabilitatea individuala. Familia nu mai raspunde pentru crimele comise de un membru al sau( pe de alta

parte, recompensele sociale pentru o conduita adecvata revin tot individului, reflectandu-se doar indirect asupra familiei. Functia de protectie a familiei, complementara celei de asigurare a unei normativitati specifice, a fost, de asemenea, asumata de stat si de alte agentii nefamiliale sau suprafamiliale Despre individualizare Slabirea fortei integratoare a familiei se accentueaza pe masura ce trecem de la un mediu traditional spre unul modern. #cest lucru duce la pierderea controlului exercitat de familie si a puterii de reglementare a comportamentului membrilor sai si a condus la declinul interactiunii directe si al activitatilor colective ale membrilor. In cadrul distributiei clasice a autoritatii famiiale, interesele si functiile familiei ocupa intotdeauna primul loc in importanta, cele ale individului ramanand pe locul secund. )embrii familiei interac*ioneaz+ perpetuu ,ntre ei, dar prin intermediul imaginilor, al percep*iilor reciproce, al felului ,n care se definesc unul pe altul. -ia*a de familie este rezultatul acestei mereu construite-reconstruite realit+*i simbolice. Suntem astfel, de fapt, ,n paradigma interac*ionalismului simbolic, cu varianta lui mai elaborat+, etnometodologia . &iferenta fata de aceasta din urm+ - ,n abordarea pe care o discut+m . este accentul pus pe principiul metodologic de a ,nregistra ,n stadiul familiei reprezent+rile despre propria familie a tuturor membrilor ei /i de a vedea ,n ce m+sur+ sunt visuale imaginle individuale. Teoria schimbului . ,/i are originea ,n utilitarismul filosofic /i psihologic, care pune acentul pe interesul propiu. !el mai cunoscut teoretican al schimbului ,n sociologia familiei este Ivan 01e. Esen*a acestei teorii este pus+ ,n eviden*+ de urm+toarea afirma*ie% 2autorii afla*i ,ntr-o anumit+ situa*ie vor alege compotramnetul care le permite s+-/i maximizeze profilul3. !onceptele cheie sunt 2r+splata3 /i 2costul3, 2profilul3, 2nivelul de compara*ie, ra*ionalitate3, 2schimb3, 2surse generale valutare de r+splat+3. Teoria interaiunii simbolice. Interac*ionismul simbolic a fost in spirat de progmatismul filosofic care /i-a inclus ideile ,ntr-un cadru dar4inist. 5eorge $erbert )ead a sus*inut punctul de vedere conform c+ruia oamenii se sprigin+ pe simboluri ,mp+r*it+ pentru a se adopta la mediu. Indivizii ,/i stabilesc sopuri variate ,n func*ie de modul ,n care se autodefinesc /i ,/i definesc propria situa*ie. 6eoreticienii acestui model consider+ c+ dac+ dorim s+ ,n*elegem ce fac oamenii trebuie s+ studiem sensurile pe care acestuia /i le atribuie lor, situa*iei ,n care se afl+ /i ac*iunea lor. !onceptele cheie sunt 2sine3 (ca reprezentare simbolic+ a persoanei construit+ ,n interac*iune cu al*ii , 2socializare3, 2rol3, 2definirea situa*iei3. Teoria dezvoltrii familiei - este singurul model creat special pentru studiu familiei, /i nu neap+rat pentru scopuri sociologice extinse. Ideea c+ familia are un ciclu de via*+ analog cu cel al individului este destul de veche, dar a fost prezentat+ ,n sociologie de abia ,n 789:. ; dezvolatre a teoriei a avut loc dup+ al doilea r+zboi mondila, ,n special prin lucrarea lui $ill /i <ogers. Ipoteza cea mai important+ a acestei teorii este ca familia ,ntradev+r se dezvolt+, adic+ trec prin stadii distincte, eviden*iate de varia*iile din structura familiei /i func*ionarea acesteia. 6eoreticienii modelului consider+ c+ exist+ nivele de analiz+ diferite . indivizi, rela*ii, grupurile, adun+rile de grupuri /i instruc*ii - toate aceste fiind legate de familie. Ei afirm+ c+ familia este un grup semi permeabil, deschis la influen*ele din afar+. Teoria conflictului a fost aplicat+ ,n sociologia familiei de c+tre Engels /i Simmel. 6eoria porne/te de la premisa c+ aceasta este normal ,n cadrul grupului, dar /i ,ntre grup+rile sociale, pentru lipsa resurselor face ca interesul unei peroane sau al unui grup s+ se ciocneasc+ cu al altora. !onflictul depinde de structura grupului (m+rimea /i compozi*ia precum /i de resurse, care ,ncurajeaz+ fie competi*ia fie cooperarea. #l+turi de structur+, conceptele cheie sunt 2conflict3, 2resurse3, 2negociere3/i 2consens3.

-iolen*a ,n familie este o arie cert+ pentru un cadru conflictual, de/i teorii diferite ofer+ explica*ii diverse. 6eoriile structurale ale conflictului ,n tradi*ia lui Simmel se centreaz+ pe m+rimea /i compozi*ia grupului. #stfel diadile, ,n cazul mariajului sunt diferite de grupurile mai mari din cauz+ c+ exclud coali*ia.