Academia de Studii Economice, Bucureti Facultatea de Management i Administraie public

Efectele crizei in Romania asupra cresterii si dezvoltarii economice

Asis. Univ. rd !oana Moldovan

Mocanu Andra Moscu Elena "rupa #$% Seria B

Bucureti, #$$%

Efectele crizei in Romania asupra cresterii si dezvoltarii economice

Cuprins:
1.Inceputul crizei economice In America 1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA 2.Inceputul crizei economice in Europa 2.1 Fug investitorii 2.2 Refuz la schim valutar 2.! Romania vulnera ila !.Efectele crizei economonice cazul Romaniei !.1 Care au fost efectele crizei asupra economiei romanesti !.2 Scaderea consumului reflecta un standard de viata mai scazut !.! "#nz$rile de ma%ini s&au pr$ u%it #n fe ruarie !.' Infla(ia a luat&o razna #n fe ruarie !.) Efectele crizei *ultina(ionalele pleac$ din Rom+nia '.Conditiile F*I pentru un imprumut de criza '.1 Adevaratul pericol al #mprumutului uria% de la F*I al Rom+niei ).,i liografie

Capitolul 1. Recesiune in America Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Raz oi *ondial - Falimentul ancii de investitii ,ear Stearns. a cincea ca marime. a adancit insta ilitatea de pe piata creditelor. deficitul comercial si scaderea ursei /ierderile la nivel glo al sunt estimate la 011 de miliarde de dolari . *apamondul se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari2 criza economica. Si asta pentru ca cea mai mare economie mondiala. a Statelor Unite ale Americii. 3SUA4 se afla in pragul 3unii analisti spun chiar ca in mi5locul4 unei recesiuni e6trem de puternice. 7upa ce a 8de utat8 anul trecut cu criza din sectorul imo iliar. economia americana se loveste. acum. de noi o stacole2 falimentul celei de&a cincea anci de investitii ca marime. ,ear Stearns. care a adancit criza creditelor. deficitul comercial. scaderea ursei. retragerea investitorilor. Fiind cea mai mare economie mondiala. orice se intampla in SUA are repercursiuni in intreaga economie mondiala si. in special. in Uniunea Europeana si in 9aponia. 8Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Raz oi *ondial. aceasta urmand sa se incheie a ia dupa sta ilizarea preturilor din sectorul imo iliar8. a declarat fostul presedinte al Rezervei Federale americane 3n.r. & Fed. anca centrala a SUA4. Alan :reenspan. citat de pu licatia Financial ;imes. 1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA a zguduit sistemul financiar glo al si ameninta acum lumea cu o recesiune economica. Aceasta are radacini foarte adanci si destul de solide. si are la aza riscuri e6cesive. intelegeri intre autoritatile de politica monetara si industria financiara si a senta unui sistem de evaluare satisfacatoare. interactiunea dintre riscurile creditarii si ciclul economic. /iata imo iliara supraincalzita si e6cesele consumatorului american au inceput sa&si arate efectele negative asupra intregii economii a SUA. materializate intr&o criza care a im olnavit sistemul financiar glo al. ,anca *ondiala si alte institutii de rating au tre uit sa&si revizuiasca in scadere previziunile pentru cresterea economica glo ala di n2110&211<. =a aza acestei crize sunt companiile ipotecare din SUA. care au castigat sute de miliarde de dolari acordand imprumuturi unor persoane cu un istoric de plata indoielnic. Aceste datorii au fost apoi transformate in o ligatiuni si vandute institutiilor financiare din toata lumea. care le&au revandut fondurilor de pensii si fondurilor speculative. Criza a de utat practic in toamna lui 211>. in SUA. odata cu e6ecutarea silita a tot mai multor americani. care nu&si mai puteau achita ratele. iar pe parcursul anului 211? s&a transformat intr&o criza a creditelor la nivel mondial. Analistii *ood@As Investors Serv considera ca reducerea trasa ilitatii riscului in procesul de inovare financiara. confuzia cu privire la concepte fundamentale cum ar fi lichiditatea. a senta unui sistem de evaluare satisfacatoare si falsa precizie in ceea ce a devenit un sistem cu o comple6itate accentuata e6ponential. au fost facorii esentiali.Interactiunea dintre evaluarea riscurilor creditarii si ciclul de afaceri este o pro lema atat pentru managerii de risc. cat si pentru agentiile de rating. Fondul *onetar International a apreciat ca aceste caderi inregistrate de ursele din intrega lume. pe fondul crizei creditelor imo iliare din SUA. erau previzi ile si nu constituie un motiv suficient pentru a revizui perspectivele de crestere ale

economiei mondiale. Cu toate acestea. sustine cresterea do anzilor pentru a tine su control presiunile inflationiste. ,ancile centrale din lumea intreaga si&au unit fortele pentru a com ate efectele crizei creditelor.

Capitolul 2. Probleme in Europa 8Aceasta criza va face numeroase victime8. a apreciat :reenspan. /e de alta parte. presedintele ,ancii *ondiale. Ro ert BoellicC. a declarat ca Statele Unite s&ar putea indrepta catre o recesiune. iar Europa va continua sa se confrunte cu noi pro leme pe pietele financiare. desi statele emergente nu par foarte afectate de criza mondiala. 8Damenii dez at daca va fi sau nu va fi recesiune. Indiferent de aceasta discutie. 3n.r. & SUA4 se confrunta cu o grava incetinire economica comparativ cu situatia anterioara si ar putea sa intre in recesiune8. a spus BoellicC. /erspectivele de dezvoltare a economiei mondiale s&au inrautatit si riscul e6tinderii crizei declansate in sectorul financiar american este foarte ridicat. F*I urmand sa isi revizuiasca in scadere previziunile. a declarat si directorul general al Fondului. 7ominiEue Strauss&Fahn. El a salutat masurile de urgenta luate de Fed si a spus ca institutia financiara americana si ,anca Centrala Europeana 3,CE4 iau masurile necesare pentru a rezolva pro lema deficitului de lichiditati de pe piata. /ro lemele de pe pietele de creditare s&ar putea e6tinde asupra intregului sistem financiar. ceea ce ar putea determina scaderea valorii conta ile a institutiilor americane si glo ale cu 011 miliarde dolari. a declarat Anoop Singh. director in Fondul *onetar International 3F*I4. transmite Reuters. 9/ *organ Chase a incheiat un acord pentru preluarea ancii de investitii ,ear Stearns. pentru numai 2 dolari pe actiune. respectiv 2!> de milioane de dolari. pretul e6trem de scazut demonstrand amploarea pro lemelor din sectorul financiar american. transmite Reuters. /retul preluarii este de numai 1G1) din cotatia actiunilor ,ear Stearns la inchiderea tranzactiilor de vineri si la mare distanta de recordul de 1?2.>1 dolari pe unitate atins anul trecut. inainte de declansarea crizei de pe piata creditelor. /retul total care va fi suportat de 9/ *organ va fi de sase miliarde de dolari. daca se tine seama de litigiile si alte costuri ale ,ear Stearns. ,ear Stearns are peste 1'.111 de anga5ati si este specializata in schim uri de instrumente financiare cu zeci de anci din intreaga lume. CI;IC Securities. cea mai mare companie chineza de roCera5 listata la ursa. a decis sa renunte la un acord de cooperare strategica cu ,ear Stearns. inclusiv la o investitie de un miliard de dolari in anca americana. dupa ce aceasta a fost preluata de 9/ *organ. 2.1 Fug investitorii Intrarile nete de capital pe piata Statelor Unite s&au diminuat. in ianuarie. cu aproape 5umatate 3cu '0.)H4 fata de luna decem rie 211?. la !?.' miliarde dolari. intrucat investitorii privati au evitat activele americane. potrivit datelor ;rezoreriei SUA. "aloarea intrarilor de capital din ianuarie nu a fost suficienta pentru a acoperi deficitul comercial al SUA. care a atins. in prima luna a acestui an. )0.2 miliarde de dolari. iar analistii considera ca. pe termen lung. acest lucru va amplifica declinul dolarului. ;otodata. achizitiile de actiuni au scazut la 1?.' miliarde de dolari. de la !!.) miliarde dolari in decem rie.

2.2 Refuz la schimb valutar Unele case de schim valutar din Amsterdam refuza sa schim e dolarii turistilor in euro. din cauza ritmului sustinut al deprecierii monedei Statelor Unite fata de euro. 7olarul a atins luni un nou minim record. de 1.)<1) unitati pentru un euro. in conditiile agravarii crizei din piata financiara americana. *oneda americana a co orat si fata de @en. cu peste !H. la <).?? @eni pe unitate. revenind ulterior la <>.0 @eni pe unitate.

2.3 Romania vulnerabila Romania este una dintre cele mai vulnera ile tari din regiune la tur ulentele e6terne. avand in vedere deficitul inalt de cont curent. cresterea acestuia fiind alimentata de avansul economic si al consumului intern. potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit 3EIU4. Finantarea deficitului de cont curent s&a realizat in principal prin investitii straine directe. insa aceste venituri se vor diminua. pe masura ce procesul de privatizare se va finaliza. amintesc economistii intr&un raport al EIU. 8Europa Centrala si de Est a eneficiat de cresterea inca puternica din zona euro. desi in cazul unor state. precum Romania si ,ulgaria. cerintele de finantare e6terna sunt ridicate. astfel ca aceste tari sunt vulnera ile la schim area sentimentului investitorilor8. se spune in raport. transmite *ediafa6. Riscurile legate de nivelul inalt al deficitului de cont curent al Romaniei. care a atins anul trecut 1'.2H din /I,. si de finantarea acestuia au fost su liniate de mai multi economisti nationali si internationali. /entru acest an. estimarile indica atingerea pragului de 1)H din /I,. Capitolul 3. Romnia se clatin din cauza crizei financiare mondiale 3.1 Care au fost efectele crizei asupra economiei romanesti Conform datelor Institutului Iational de Statistica 3IIS4. in anul 2110 economia tarii noastre a inregistrat o crestere de ?.1H. cu 1.1 puncte procentuale peste nivelul din 211? dar su estimarea Comisiei Iationale de /rognoza 3CI/4 de ?.<H. Aceasta diferenta provine in mare parte din rezultatul sla inregistrat in ultimele trei luni ale anului trecut. cand economia a inregistrat o crestere 2.<H. fiind cel mai sla ritm de apreciere din ultimii noua ani. Industria a fost victima principala a crizei economice. care a inregistrat o scadere de ?.?H fata de perioada similara din 211?. in timp ce activitatile imo iliare. financiare. inchirieri si servicii pentru intreprinderi au scazut si ele cu 1.)H fata de aceeasi perioada de referinta. In timp ce industria a fost afectata de scaderea sau chiar anularea comenzilor pentru e6port sau pentru piata locala. consumul populatiei a scazut si el datorita veniturilor in scadere. Ratele mai mari la anci la creditele luate in valuta. tendinta de economisire si inghetarea sau scaderea salariilor din mediul privat. daca nu chiar pierderea locului de munca. au determinat reducerea consumului final al gospodariilor populatiei cu '.?H. cea mai mare scadere fiind in cazul serviciilor prestate populatiei. respectiv de 1'.?H. 3.2 Scaderea consumului reflecta un standard de viata mai scazut

Simplu spus. scaderea consumului. in special la servicii. inseamna ca romanii au trait mai prost. cu un standard de viata mai scazut. in ultimele trei luni din 2110 fata de aceeasi perioada din anul precedent. JServiciile insotesc dinamica unui standard de viata. =a categoria produse de consum este evident ca scaderile vor fi mai mici. pentru ca sunt lucruri la care nu poti renunta. cum ar fi mancarea. E normal ca a5ustarea sa vina de pe sectorul de servicii. Adica romanii vor taia de acolo de unde se poate. Scaderea cresterii economice este evidenta. Au scazut vanzarile din magazine. "or scadea serviciile turistice. se vor cumpara mai putine masini. prin leasing. de e6empluK. a declarat pentru :andul Radu Craciun. director de investitii EuroCe /ensii. 7aca pentru anul trecut Romania se poate lauda cu o crestere economica mult peste media europeana. lucrurile stau mai prost cand vine vor a de anul in curs. /resedintele Romaniei. ;raian ,asescu. a declarat miercuri ca el personal se azeaza pe un pronostic de crestere economica de 1.)H&2H in 211<. ,ugetul pe anul in curs a fost alcatuit avand ca aza o crestere economica de 2.)H. *inistrul Finantelor. :heorghe /ogea. a declarat recent ca se asteapta ca in primele trei luni ale acestui an cresterea economica sa fie su 1H. in timp ce guvernatorul ,IR. *ugur Isarescu. a precizat doar. fara a da o cifra e6acta. ca este de un optimism prudent. =ovitura de gratie pe care ar putea sa o primeasca Romania anul acesta ar fi un an agricol dezastruos. ceea ce ar putea. in anumite conditii. impinge Romania in recesiune. In cadrul raportului anual de convergenta trimis de :uvern catre Comisia Europeana. ministerul precizeaza ca in cazul unei scaderi si mai mari a economiei europene si a unui an agricol prost. e6ista pericolul ca economia locala sa intre in recesiune. Isarescu: Efectele directe ale crizei financiare asupra Romaniei sint limitate Efectele directe ale crizei financiare internationale asupra Romaniei sint limitate. iar sistemul ancar romanesc nu este afectat de produsele to6ice. a declarat guvernatorul ,ancii Iationale a Romaniei. *ugur Isarescu. la prezentarea raportului trimestrial asupra inflatiei. LIu avem produse to6ice in sistemul ancar romanesc. Am avut timp sa analizam ilanturile ancilor si. dupa o a treia runda de evaluare la nivelul sistemului ancar romanesc. nu am constatat e6istenta activelor to6ice. Acesta este solid si nu ne va crea pro leme ca in alte tari. /oate constitui chiar o ancora pentru limitarea efectelor crizei financiare internationaleK. a spus Isarescu. El a aratat chiar ca produsele ancare traditionale sint suficient de atractive din perspectiva institutiilor de creditare. :uvernatorul ,ancii Centrale a su liniat ca efectele indirecte ale crizei financiare si ale recesiunii glo ale se manifesta de5a in Romania. transmiterea lor avind loc prin urmatoarele canale2 comercial. financiar. al increderii. al cursului de schim si al efectelor de avutie si ilant. 7in punct de vedere al canalului financiar. restringerea accesului la finantare e6terna a provocat un impact asupra volumului creditarii. cu precadere a componentei in valuta. si a serviciului datoriei e6terne private. In consecinta. ponderea creditului acordat sectorului privat se situeaza la circa !< la suta din /I,. nivel plasat atit su media Uniunii Europene. cit si su media noilor state mem re. 7e asemenea. investitorii straini au o disponi ilitate mai redusa de a&si asuma riscuri in economiile emergente. ceea ce a dus la diminuarea investitiilor straine directe si de portofoliu. /e canalul cursului de schim . reducerea intrarilor de valuta a dus la presiuni

de depreciere a leului. iar pe ultimul canal & cel al efectelor de avutie si ilant & deteriorarea activului net al populatiei si al companiilor s&a produs pe fondul ponderii ridicate a finantarii in valuta si a deprecierii leului si a scaderii preturilor activelor mo iliare si imo iliare. 3.3 !nz"rile de ma#ini s$au pr"bu#it !n februarie Conform Asocia(iei Constructorilor Europeni de Automo ile 3ACEA4. #n fe ruarie au fost #nmatriculate #n Rom+nia doar ?.102 de autoturisme noi. cu >>.) la sut$ mai pu(ine comparativ cu aceea%i lun$ din 2110. c#nd au fost #nmatriculate 21.'2! de autoturisme noi Mn primele dou$ luni ale anului. num$rul de #nmatricul$ri de ma%ini noi #n Rom+nia a sc$zut de peste dou$ ori fa($ de perioada similar$ din 2110. de la )1.<10 la 21.<>) de automo ile. iar #n fe ruarie (ara noastr$ a avut cea mai semnificativ$ sc$dere a v#nz$rilor auto dintre noile state mem re ale Uniunii Europene. Astfel. dac$ #n 2110. #ntre cele zece state care au aderat la UE dup$ 211'. pia(a auto rom+neasc$ se situa pe a doua pozi(ie. dup$ cea polonez$. evolu(ia din primele luni ale anului #n curs a determinat co or#rea pe a treia pozi(ie. Rom+nia fiind devansat$ la v#nz$rile auto de /olonia & !1.1<' de #nmatricul$ri noi #n fe ruarie. #n urcare cu ?.! la sut$. %i Cehia & <.02! de ma%ini noi #nregistrate. #n sc$dere cu ?.? la sut$. Conform Asocia(iei Constructorilor Europeni de Automo ile 3ACEA4. #n fe ruarie au fost #nmatriculate #n Rom+nia doar ?.102 de autoturisme noi. cu >>.) la sut$ mai pu(ine comparativ cu aceea%i lun$ din 2110. c#nd au fost #nmatriculate 21.'2! de autoturisme noi Mn primele dou$ luni ale anului. num$rul de #nmatricul$ri de ma%ini noi #n Rom+nia a sc$zut de peste dou$ ori fa($ de perioada similar$ din 2110. de la )1.<10 la 21.<>) de automo ile. iar #n fe ruarie (ara noastr$ a avut cea mai semnificativ$ sc$dere a v#nz$rilor auto dintre noile state mem re ale Uniunii Europene. Astfel. dac$ #n 2110. #ntre cele zece state care au aderat la UE dup$ 211'. pia(a auto rom+neasc$ se situa pe a doua pozi(ie. dup$ cea polonez$. evolu(ia din primele luni ale anului #n curs a determinat co or#rea pe a treia pozi(ie. Rom+nia fiind devansat$ la v#nz$rile auto de /olonia & !1.1<' de #nmatricul$ri noi #n fe ruarie. #n urcare cu ?.! la sut$. %i Cehia & <.02! de ma%ini noi #nregistrate. #n sc$dere cu ?.? la sut$. Aceast$ tendin($ poate fi o servat$ #n toate ($rile din Uniunea European$. per ansam lu num$rul de #nmatricul$ri de ma%ini noi #nregistr#nd o sc$dere medie de 10 la sut$. de la 1.1)1.?12 unit$(i #n primele dou$ luni din 2110 la <''.?21 de automo ile #n ianurie&fe ruarie 211<. Cele mai semnificative sc$deri ale v#nz$rilor s& au #nregistrat #n Islanda 3& 0!.> la sut$4. Rom+nia 3&>>.) la sut$4. Spania 3& '0.0 la sut$4 %i Ungaria 3& '>.' la sut$4. Prima de casare salveaz vnzrile Sigurele ($ri din Uniune care au avut cre%teri ale v#nz$rilor auto #n aceast$ perioad$ s#nt =u6em rugul. unde plusul a fost de 1.! la sut$. %i :ermania unde s&a #nregistrat o cre%tere cu 21.) la sut$. Situa(ia din :ermania se datoreaz$ deciziei guvernului german de introducere a primei de casare de 2.)11 euro pentru posesorii de ma%ini mai vechi de < ani. o tendin($ asem$n$toaree put#nd fi o servat$ %i #n Fran(a. unde sc$derea a fost atenuat$ de prima de casare de 1.111 de euro pentru posesorii de ma%ini mai vechi de 11 ani. Conform statisticilor ACEA. #n fe ruarie. pe pie(ele din Europa. au fost #nmatriculate <.121 de noi autoturisme 7acia. #n cre%tere cu 0.!la sut$ fa($ de

perioada similar$ din 2110. c#nd au fost #nmatriculate 0.'2! unit$(i. cota de pia($ pentru marca 7acia cresc#nd de la 1.? la sut$ la 1.< la sut$. "#nz$rile #n cre%tere pentru aceast$ marc$ au fost determinate. #n special. de preferin(a germanilor pentru oferta lansat$ de :rupul Renault #n cadrul programului LRa laK. 3.% &nfla'ia a luat$o razna !n februarie Institutul Ia(ional de Statistic$ 3IIS4 a anun(at c$ rata infla(iei a fost. #n luna fe ruarie. de 1.00 la sut$ comparativ cu luna anterioar$. #n timp ce infla(ia anual$ 3fe ruarie 2110&fe ruarie 211<4 a urcat la >.0< la sut$ :uvernatorul ,IR. *ugur Is$rescu. a declarat recent c$ s#nt %anse mari ca (inta de infla(ie fi6at$ pentru acest an. de !.) la sut$ 3plus sau minus un punct procentual4. s$ fie atins$. #ns$ rata infla(iei #n luna fe ruarie a fost cu ceva mai mare dec#t se a%tepta ,anca Ia(ional$ a Rom+niei. ,anca Ia(ional$ a Rom+niei are o proiec(ie de infla(ie pentru 211< la '.) la sut$. Mn 2110. (inta de infla(ie a ,IR de !.0 la sut$. plusGminus un punct procentual. a fost ratat$. rata anual$ a infla(iei a5ung#nd la >.! la sut$. Scumpiri aberante la medicamente Comparativ cu ianuarie 211<. pre(urile m$rfurilor alimentare au crescut cu 1.!2 la sut$. cele ale m$rfurilor nealimentare au urcat cu 1.!1 la sut$. #n timp ce tarifele serviciilor s&au ma5orat cu 1.1! procente. Fa($ de fe ruarie 2110. alimentele s&au scumpit cu ).0? procente. tarifele serviciilor au crescut cu <.'0 la sut$. iar pre(urile m$rfurilor nealimentare au urcat cu >.>0 la sut$. Cre%terea medie a pre(urilor pe total #n ultimele 12 luni 3martie 2110 & fe ruarie 211<4 fa($ de precedentele 12 luni 3martie 211? & fe ruarie 21104 determinat$ pe aza indicelui armonizat al pre(urilor de consum 3IA/C4 este de ?.0 la sut$. Cele mai mari scumpiri au fost #nregistrate la medicamente & pre(uri #n cre%tere cu >.'? la sut$. urmate de com usti ili 3!.2< la sut$4 %i energie termic$ 32.!1 la sut$4. Ni #n sectorul serviciilor au e6istat ma5or$ri de tarife. respectiv la servicii telefonice 31.)1 la sut$4. transport ur an 31.>< la sut$4. transport aerian 31.)! la sut$4 %i po%t$ %i telecomunica(ii 31.2' la sut$4. Salarii m"runte !n ianuarie Institutului Ia(ional de Statistic$ a anun(at c$. #n inauarie. salariul mediu nominal net a fost de 1.!)) lei. #n sc$dere fa($ de luna precedent$ cu 1!' lei Cele mai semnificative sc$deri ale salariului mediu net au fost de peste 2) la sut$. %i au fost #nregistrate #n fa ricarea su stan(elor %i a produselor chimice. fa ricarea produselor din tutun. intermedieri financiare 3cu e6cep(ia activit$(ilor de asigur$ri %i ale fondurilor de pensii4. e6trac(ia minereurilor metalifere. transporturi pe ap$. Sc$deri ale salariului #ntre 21 la sut$ %i 22 la sut$ au avut loc #n activit$(ile e6tractive. depozitare %i activit$(i au6iliare pentru transport. industria metalurgic$. captarea. tratarea %i distri u(ia apei. =efurile au sc$zut #ntre 1) la sut$ %i 21 la sut$ #n e6trac(ia petrolului rut %i a gazelor naturale. cercetare&dezvoltare. produc(ia %i furnizarea de energie electric$ %i termic$. gaze. ap$ cald$ %i aer condi(ionat. fa ricarea altor mi5loace de transport. administra(ie pu lic$. fa ricarea produselor farmaceutice de az$ %i a preparatelor farmaceutice. Cele mai mici salarii au primit anga5a(ii din hoteluri %i restaurante. unde. #n medie. s&au c#%tigat. oficial. doar ?)?

lei. Campioni la salarii ;otu%i. #n unele domenii. s&au #nregistrat cre%teri ale salariilor. determinate de acordarea de prime anuale 3inclusiv a celui de&al 1!&lea salariu4 #n activit$(ile de #nv$($m#nt 3'.? la sut$4 %i s$n$tate %i asisten($ social$ 32.1 la sut$4. plata #n func(ie de contracte ori de realiz$ri #n activit$(ile de asigur$ri. reasigur$ri %i ale fondurilor de pensii 3'.> la sut$4. respectiv transporturi aeriene 31.! la sut$4. Mns$. per ansam lu. #n ianuarie 211<. nivelul salariului net a fost mai sc$zut dec#t #n decem rie 2110. c#nd s&au acordat prime ocazionale 3pentru s$r $torile de iarn$. prime de vacan($ sau al 1!&lea salariu4 ori s&au realizat produc(ii mai mari. Cel mai ine a fost remunerat personalul angrenat #n activit$(ile de transporturi aeriene. domeniu #n care s&au #nregistrat cele mai mari salarii nete. media cifr#ndu&se la !.2?2 lei. 3.( )fectele crizei *ultina'ionalele pleac" din Rom+nia Colgate /almolive este ultimul nume pe lista multina(ionalelor care au anun(at relocarea activit$(ii din Rom+nia #n state vecine. #n c$utarea unor costuri de produc(ie mai sc$zute. Un alt nume vehiculat a fost Coca&Cola Ia%i. dar oficialii companiei se 5ur$ c$ sunt doar zvonuri %i c$ n&a fost luat$ nici o decizie #nc$. 7ac$ la #nceputul anului rom+nii asistau la relocarea produc(iei IoCia din :ermania #n Clu5 %i la protestele nem(ilor disponi iliza(i. a venit r+ndul ($rii noastre s$ fie p$r$sit$ de c+teva multina(ionale. 7up$ Fraft Rom+nia. care va #nchide fa rica de ciocolat$ din ,ra%ov urm+nd s$&%i mute produc(ia #n fa ricile din statele vecine. Colgate /almolive a anun(at c$ #%i transfer$ activitatea din Rom+nia #n /olonia. Bvonuri um l$ %i #n leg$tur$ cu #nchiderea fa ricii Coca&Cola din Ia%i. dar reprezentan(ii companiei americane sus(in c$ n&a fost luat$ nici o decizie. ,roCerii2 Iu imprumutul de la F*I. ci factorii e6terni influenteaza ,ursa ,ursa a inregistrat ieri o crestere semnificativa. indeose i pe societatile de investitii financiare. grupate in indicele ,E;&FI. care a consemnat un avans de >.>H. /rincipalul indice al pietei. ,E;. a urcat cu 1.0H. pana la pragul de 2.111 de puncte. ,roCerii sunt de parere ca un viitor acord cu Fondul *onetar International se va resimti in piata. printr&un aport de incredere a investitorilor in piata de capital din Romania. insa nu cred ca va genera o crestere semnificativa. /rincipalii factori de crestere raman evolutiile e6terne si managementul companiilor listate. 8Iu poti pune cresterea de azi 3ieri n.r.4 pe seama anuntului unui imprumut de la F*I. D astfel de intelegere aduce reguli stricte la nivel macroeconomic care nu mai permit derapa5e ugetare. prin caracterele sale restrictive. Imprumutul genereaza lichiditati pentru stat si aduce clasa politica in sfera responsa ilitatii. ;oate acestea aduc o usoara incredere printre investitori. pentru ca tot nu se cunoaste dimensiunea e6acta a crizei in Romania. Factorul de crestere ramane evolutia pietelor e6terne. iar o sta ilizare a lor va genera intr&un timp relativ scurt si o sta ilizare a pietei locale si este posi il sa asistam la o revenire mai rapida

a pietei locale decat a celor e6terne8. a declarat Rares Iilas. directorul e6ecutiv al ,; Securities. /rincipalele piete europene au inregistrat cresteri semnificative. cel mai mare avans fiind consemnat de indicele paneuropean Euro Sto66 )1. care a urcat cu !.)H. Indicele german 7AO a urcat cu !.2H. in vreme ce indicele francez CAC '1 si cel ritanic F;SE 111 au consemant avansuri medii de 2.)H. /e piata locala. SIF&urile au marcat cele mai mari cresteri din piata. cel mai mare avans la categoria societatilor financiare fiind inregistrat de titlurile SIF *untenia 3SIF'4. care au urcat cu aproape <H. la 1.)1) leiGactiune. In top au urmat cresterile SIF Dltenia 3SIF)4. cu 0H. SIF *oldova 3SIF 24. cu >H si SIF ,anat&Crisana 3SIF14. cu )H. ;itlurile SIF ;ransilvania 3SIF!4 au marcat cea mai redusa crestere din sedinta de ieri. de 'H. pana la pretul de 1.2! leiGactiune. In sectorul energetic. titlurile Rompetrol Rafinare 3RRC4 au inregistrat cel mai mare avans. de ).2H. in vreme ce actiunile /etrom 3SI/4 au consemnat o apreciere de 1.?H. Societatile de utilitati ;ranselectrica 3;E=4 si ;ransgaz 3;:I4 au inregistrat evolutii pozitive. urcand la preturile de 0.> leiGactiune si respectiv 11>.1 leiGactiune. Evolutiile pe plus ale companiilor energetice au urcat indicele de profil ,E;&I: cu 2H. peste nivelul de !1> puncte. Si Dctavian *olnar. directorul e6ecutiv al firmei aradene de roCera5 IF, FinPest. este de parere ca un eventual acrod pentru un imprumut reprezinta un factor pozitiv pentru piata locala de capital. insa modul in care conducerea companiilor va gestiona perioada imediat urmatoare reprezinta factorul principal de evolutie a pretului. 8Un imprumut cu F*I va atrage atentia investitorilor straini in principal in piata locala de capital. iar acest lucru reprezinta un plus pentru aceasta. Cu toate acestea nu ma astept la o crestere semnificativa a pietei. In ultimele sedinte am avut parte de o sta ilizare a pietei. Cei care intra acum in piata urmaresc strategii de u@ and hold. pentru ca preturile la care s&a a5uns sunt prea mici ca sa mai vinzi8. a declarat *olnar. D treime dintre rom+ni simte efectele crizei Realizat #n perioada 20 ianuarie & 11 fe ruarie pe un e%antion de 012 persoane adulte din ,ucure%ti %i 0)! de persoane din ora%e cu mai mult de 111.111 de locuitori. studiul a ar$tat c$ cei mai afecta(i de criz$ sunt rom+nii din provincie. Astfel. locuitorii din ,r$ila. Craiova. Constan(a. /loie%ti. :ala(i. Ia%i. Clu5&Iapoca. Dradea. ;imi%oara %i ,ra%ov sus(in #n propor(ie de !).!H c$ sunt afecta(i de criza financiar$. spre deose ire de ucure%teni 32?H4. 7intre provinciali. cei mai afecta(i se consider$ r$ilenii. )?H dintre reponden(i nu se tem pentru slu5 ele lor. /esimi%ti #n acest sens sunt ploie%tenii & >'.1H se tem pentru siguran(a la locul de munc$. Iici ucure%tenii nu sunt mai optimi#ti '1.'H dintre reponden(ii din Capital$ se tem c$ %i&ar putea pierde serviciul. /otrivit dail@ usiness. 0 din 11 ucure%teni estimeaz$ c$ vor avea venituri mai mici. pe fondul crizei financiare. Astfel. mai mult de o treime 3!'.0H4 apreciaz$ c$ veniturile le vor fi afectate 8in mare masura8 din aceasta cauza. 2?H estimeaza ca veniturile li se vor restrange 8#ntr&o oarecare m$sur$8. iar 2'.>H anticipeaz$ ca impactul asupra veniturilor va fi mic. 7oar 12.>H dintre ucure%tenii participan(i la sconda5 cred c$ veniturile nu le vor fi afectate deloc.

Capitolul 4. Conditiile FMI pentru un imprumut de criza Incheierea unui acord cu Fondul *onetar International 3pentru care oficialii romani au inceput de5a discutii la Qashington cu reprezentantii Fondului4 ar aduce. potrivit analistilor. multiple avanta5e Romaniei R leul ar putea sa se aprecieze. ratingurile de tara s&ar putea im unatati. investitorii si&ar recapata increderea in economia locala si. de asemenea. ,ursa ar putea resimti un efect pozitiv. Singurele temeri ale acestora se refera insa la JcostulL imprumutului. respectiv la conditiile stricte pe care Fondul le&ar putea impune Romaniei in ceea ce priveste politica ugetara si fiscala. F*I a imprumutat pana acum patru tari din Europa de Est R Ungaria. =etonia. Ucraina. ,elarus R.tari afectate sever de criza financiara. ;otodata. F*I ar putea acorda un imprumut de '2> milioane de euro Armeniei. fost stat sovietic. grav lovit de criza economica si financiara internationala. potrivit AF/. Cererea va fi e6aminata in cursul acestei saptamani. precizeaza sursa citata. In ceea ce priveste conditionalitatile impuse de F*I tarilor cu care a incheiat un acord. acestea sunt. potrivit reprezentantilor Fondului. mult mai permisive in conditiile actuale de criza. Conform unui document de lucru al :uvernului referitor la prevederile acordurilor F*I cu tarile din Europa de Est. principalele masuri impuse de Fond au fost reducerea cheltuielilor ugetare. cresterea veniturilor si temperarea inflatiei. Romania imprumuta 1<.<) mld. euro de la F*I. UE. ,anca *ondiala si ,ER7. Ce influenta vor avea anii asupra do anzilor si cursului de schim . Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru stabilizarea cursului valutar, sustin oficialii. Romania a convenit asupra unui pachet de finantare e6terna de la F*I. UE. ,anca *ondiala si ,ER7 in suma de 1<.<) mld. euro. 9effre@ FranCs. seful misiunii F*I in Romania. sustine ca pachetul financiar va permite atat a5ustarea graduala a deficitului ugetar. cat si depasirea pro lemei deficitului de cont curent. 8Cu sau fara programul F*I. 211< va fi un an foarte dificil. 2111 va fi de asemenea un an dificil. poate mai putin dificil decat acest an. dar va fi dificil. 7ar sunt optimist. am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 21 mld. euro Romaniei efectele crizei vor fi atenuate. =ucrurile vor fi rezolvate mai ine decat fara acesti ani8. a spus ieri FranCs la incheierea vizitei F*I. %.1 Adevaratul pericol al !mprumutului uria# de la F*& al Rom+niei Amintirile recente ale Rom+niei legate de F*I sunt sum re si deteriorate la fel ca si relatia cu acesta. din cauza o ligatiei respectarii stricte a mult prea multe reguli si a tul urarilor sociale rezultate de aici. 7e altfel. la scurta vreme dupa aderarea la UE. autoritatile rom+ne au fost at+t de doritoare sa puna capat ultimului acord cu F*I. inc+t s &au apucat sa declare cu m+ndrie ca tara nu mai are nevoie de acesta. dat fiind ca indeplinirea criteriilor de aderare la UE au facut superfluu rolul F*I. o afirmatie putin cam pripita . asa cum s&a dovedit de cur+nd. comenteaza pu licatia europeana online ,usiness IeP Europe. F*I s&a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui imprumut de p+na la 21 de miliarde de euro. cel mai mare acordat vreodata tarii. Rom+nia neput+ndu&si permite sa refuze oferta. Rom+nia . la fel ca si alte tari nou aderate la UE. aflate acum in cautare de a5utor financiar. nu poate fi invinovatita pentru criza financiara glo ala. fiind doar una din victimele acesteia. Rom+nia si fratii ei sunt tari in care ancile si companiile internationale. mai ales din Europa occidentala. au

investit zeci de miliarde de euro. fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca aceste economii se pra usesc su suflul crizei. Iu in ultimul r+nd insa. aceste tari au primit cantitati mari de a5utor european. platit de contri ua ilii europeni. asa ca a le lasa sa moara ar insemna pierderi inca si mai mari dec+t cele e6perimentate p+na acum la nivel mondial. Atunci c+nd Rom+nia a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie. pentru a o a5uta sa faca fata efectelor crizei glo ale. Comisia Europeana a spus ca nu are ani suficienti pentru a5utor. afirma recent presedintele ;raian ,asescu. Acesta este motivul pentru care a fost solicitat din nou F*I sa intervina cu un imprumut gigant . la care se adauga alti ani de la ,ER7 3,anca Europeana pentru Reconstructie si 7ezvoltare4 si ,EI 3,anca Europeana pentru Investitii4.*otivele acestui imprumut . planificat pe perioada a doi ani si care urmeaza sa fie apro at de F*I. sunt clare2 doua treimi din ani sunt necesari ancii centrale pentru a sustine moneda nationala. in timp ce o treime vor a5uta la finantarea deficitului ugetar si la revigorarea creditelor si investitiilor . conform afirmatiilor premierului Emil ,oc. Rom+nia este indrituita sa e6traga portii din acest imprumut pe o aza trimestriala. pe o perioada de doi ani. cu o perioada de pauza la ram ursare de doi ani. urmata de o ram ursare a do +nzilor si mai t+rziu a sumei imprumutate. pe o perioada de alti cinci p+na la sase ani. 7esigur. autoritatile rom+ne spera intr&un miracol economic glo al. ceea ce ar insemna ca nu vor tre ui sa imprumute toti cei 21 de miliarde de euro. Finantele tarii se dovedesc insa mai proaste dec+t ar fi putut prognoza cineva acum un an. asa ca tara nu are nicio sansa macar sa inceapa sa iasa din criza inainte de sf+rsitul lui 2111. socoteste presedintele ,asescu. /e scurt. fondul prognozeaza pentru Rom+nia o contractie a economiei cu !& 'H anul acesta. dupa noua ani consecutivi de e6pansiune economica. in timp ce deficitul ugetar va depasi 'H din /I,. peste criteriile de convergenta sta ilite la *aastricht pentru tarile mem re ale UE. Adevarata pro lema nu este in mod necesar faptul ca F*I s &a intors sau ca rom+nii vor duce povara ram ursarii imprumutului in urmatorii ani. pro lema reala fiind aceea daca F*I si UE vor avea destula influenta asupra liderilor prezenti si viitori ai tarii. pentru a face acest imprumut eficient. Cel mai rau lucru care se poate int+mpla este ca Rom+nia sa incaseze imprumutul fara sa implementeze politicile at+t de necesare. presupuse a a5uta tara sa evite dezastrul financiar. fac+ndu&i apoi pe cetatenii rom+ni sa ram urseze imprumutul prin impozite. Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei Europene. a F*I si a ,ancii *ondiale aceste lucru este foarte posi il sa se int+mple si e6ista destule pro e care sa dovedeasca aceasta. 7e ce ar crede cineva ca autoritatile rom+ne sunt capa ile sa foloseasca anii din acea treime a imprumutului destinata revigorarii economiei si finantarii corespunzatoare a deficitului ugetar. daca dovezile din ultimii ani indica faptul ca guvernele anterioare au esuat la capitolul a sor tiei fondurilor europene. E6ista de5a informatii conform carora guvernul intentioneaza sa foloseasca anii din imprumut pentru a spori capitalul CEC ,anC si E6im anC. ultimele doua anci ramase in proprietatea statului. in scopul de a revigora creditele. 7ovezile din ultimele doua decenii indica faptul ca. dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor in consiliile de conducere ale ancilor din proprietatea statului. acele anci se transforma mai devreme sau mai t+rziu in pusculite personale mai degra a dec+t in instrumente corespunzatoare. destinate intr adevar consolidarii economiei. Indiferent de c+t de una trea a va face ,anca Iationala a Rom+niei. in fruntea careia se afla *ugur Isarescu. pentru a prote5a leul de oscilatii a rupte .

eforturile sale vor fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului. Rom+nia are acum un guvern de compromis. alcatuit dintr&o alianta la6a a celor doua cele mai mari partide ale tarii. care p+na de cur+nd se urau in pu lic unul pe altul. Este vor a pe de&o parte de democrat&li eralii care il spri5ina pe ,asescu si social&democratii care il critica. Singurul motiv care impiedica aceasta fragila ordine politica sa se destrame este acela ca am ele partide isi folosesc fotoliile guvernamentale pentru a o tine capital din oportunitatile e6istente. inainte de alegerile prezidentiale ce urmeaza sa ai a loc la sf+rsitul anului. comenteaza sursa citata. Riscurile asociate acestui imprumut de la F*I sunt imense at+t pentru cei care care acorda imprumutul. c+t si pentru cei care il primesc. UE si F*I tre uie sa se arate mai hotar+te ca oric+nd in a o liga autoritatile rom+ne sa respecte regulile acordului. in caz contrar risc+nd sa vada Rom+nia transform+ndu&se intr&o gaura neagra financiara. Mn 5oc se afla mai mult dec+t esecul in a mentine standardele de viata si a a5uta tara sa revina la un rating favora il investitiilor. Esecul punerii in aplicare a unui program economic sanatos. asociat cu un pachet de imprumut pe doi ani. ar putea cufunda Rom+nia in recesiune economica. soma5 in masa si inflatie in crestere. /entru a depasi toate acestea ar fi necesar inca un deceniu. iar aceasta va rasturna planurile Rom+niei de a adopta euro. pun+nd su semnul intre arii chiar si calitatea sa de mem ru al UE. Rom+nia tre uie sa arate mai mult ca oric+nd destula vointa de a folosi fondurile UE pe care nu a reusit p+na acum sa le a soar a. Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a crea locuri de munca din at+t de necesarele mari proiecte de infrastructura care nu au fost incepute. Esecul in a face acest lucru ar duce la cea mai drastica scadere a nivelului de trai de la caderea dictaturii comuniste a lui Iicolae Ceausescu. atunci c+nd alimentele de aza si enzina erau rationalizate iar rom+nii inghetau in apartamente. Acest lucru s&a int+mplat din cauza deciziei lui Ceausescu de a accelera ram ursarea imprumuturilor straine. pe care le&a folosit pentru construirea de fa rici ineficiente . palate si alte proiecte ample. care au produs profituri mici comparativ cu costurile dezvoltarii lor. Acea criza si penuria de produse de aza timp de un deceniu s&au int+mplat acum aproape o generatie in urma. insa amintirile sunt inca vii in mintea multor rom+ni. care au iesit in strada pentru a rasturna regimul. =a 21 de ani de la caderea comunismului. rom+nul mediu. care a inlaturat comunismul in speranta unei vieti mai une. ar putea sa se simta tradat si ar putea sa se intre e ce este in realitate cu aceasta economie de piata li era. cu greu put+ndu&i&se reprosa acest lucru. *INCSRI /E /IATA SA=ARII=DR /e aza informa(iilor culese din companii. consultan(ii #n resurse umane anticipeaz$ domeniile care vor fi afectate de criza economic$. at+t su aspectul diminu$rii activit$(ii. c+t %i al nivelurilor salariilor. =a fel de convin%i sunt #ns$ %i c$ vor e6ista sectoare #n care anga5atorii vor avea nevoie de for($ de munc$ %i unde vor fi nevoi(i s$ creasc$ salariile. 7omenii #n care scad salariile U Industria auto. componente auto. v+nz$ri auto U Industria produc$toare de piese %i su ansam le industriale U Imo iliar U Construc(ii. industria materialelor de construc(ii U ,ancar %i servicii financiare

U Industrii preponderent e6portatoare U Consultan($ U "+nz$rile. #n general U /roduc(ia de unuri de larg consum UFunc(iile suport din companii2 5uridic. resurse umane. rela(ii cu clien(ii. administra(ie. comunicare corporatist$ 7omenii #n care cresc salariile U Servicii medicale U Agricultura R v+nz$ri %i logistic$ U *ediu U ,iotehnologie U Inginerie U Energie U Infrastructur$ U ;ehnologia informa(iei %i comunic$rii U Servicii de cercetare %i dezvoltare U Servicii din categoria outsourcing Concluziile celor zece grupuri de lucru tematice. impreuna cu cele mai importante solutii anticriza venite din partea oamenilor de afaceri. indiferent de domeniul de activitate. au fost reunite intr&un document sintetic si puse pe masa E6ecutivului. /roiectul :uvernul /rivat trece astfel in a doua faza. in care isi propune sa asigure o platforma permanenta de comunicare si transfer de CnoP&hoP intre liderii din usiness si :uvern. Iiciodata nu a fost mai evident decat in aceasta perioada de criza financiara ca autoritatile au nevoie de e6pertiza din mediul privat si ca usinessurile depind. mai mult decat oricand. de deciziile inspirate ale guvernantilor. ). ,i liografie 2 http2GGPPP.standard.ro ziarul financiar ziarul economic ziarul cotidianul ziarul capital PPP.mediafa6.ro PPP.corporatenePs.ro PPP.reportervirtual.ro economie.hotne s.ro PPP.smartfinancial.ro PPP.Pall&street.ro PPP. itpress.ro PPP.revista22.ro bataiosu. ordpress.com http:!! .ziua.net http:!! .standard.ro!"uvernul#privat#planul#de#afaceri#al#romaniei#pentru#depa sirea#crizei