Violen i sociabilitate rural (Transilvania, sec.

XVIIXIX)
Barbu tefnescu
Violena manifestat n grupuri umane mai restrnse, cea de la nivelul comunitii steti ori al familiei a rmas n cea mai mare msur n afara discursului istoriografic contemporan. Lacun datorat deopotriv unei anumite concepii asupra istoriei, care pune accentele pe marile colectiviti, pe relaiile comunitilor cu autoritile tutelare, dar i lipsei unor surse documentare compacte, cvazicomplete. n afara relaiilor cu autoritile tutelare, comunitile rurale las puine urme scrise relative la actele de violen care, majoritatea, erau rezolvate la nivel local, cu mijloace ce in de oralitate . !ercetarea de fa restituie o asemenea pro"lematic n spaiul romnesc rural transilvan n epoca de trecere de la o societate tradiional spre lumea modern, ncercnd s refac traseele violenei la nivelul comunitilor rurale, modurile n care aceste comuniti au trit cu violena i, de asemenea, modurile de a gira i controla fenomenul. #ar, i formele periodice, sim"olice de reafirmare a solidaritii comunitare, menite s refac ec$ili"rul ameninat de tensionarea relaiilor dintre entitile componente % indivizi, familii, neamuri % ca urmare a unor acte de violen cu consecin grave, precum pierderea de viei omeneti. !u toat gravitatea pe care i&o atri"uim astzi la captul unei evoluii a mentalitilor i odat cu ele a sistemului juridic, omorul svrit de un mem"ru al comunitii asupra altuia n societile tradiionale nu era privit ca un act din cele mai grave, n condiiile n care, puseurile de moarte prin violen veneau din alt direcie' cium, rz"oaie, foamete, adic ntr&o lume acomodat cu moartea nefireasc, peste rnd, ntr&o lume n care violena fizic era la ordinea zilei, att la nivel comunitar, familial, ct i n relaiile e(tracomunitare ale grupului' relaiile feudale erau impuse n sensul dorit de domeniu prin "taie, "irurile pentru stat erau strnse adesea cu fora, c$iar relaiile cu )iserica erau grevate i ele de acte de violen, fr a mai vor"i de a"uzurile i silniciile trupelor. La nivelul comunitilor, codurile sim"olice erau i ele impuse sau cel puin ntrite cu ajutorul violenei' cu ocazia sta"ilirii $otarelor % pn n secolul nostru % erau adui i copii crora li se administra o "taie lng semnul de $otar pentru a nu&l uita, pentru a ine cont de el i pentru a alimenta, la rndul su % printr&o practic similar % memoria generaiei urmtoare.