MINISTERUL EDUCAIEI REPUBLICA MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI FACULTATEA DE TEHNOLOGIE I MANAGEMENT N INDUSTRIA ALIMENTAR

CATEDRA TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

TEMA: Separarea sistemelor lichide eterogene. Sisteme lichide eterogene. Suspensii, emulsii. Sedimentarea si decantarea. Viteza de sedimentare. Tipuri de decantoare.

ELABORAT

st. gr. CSPA-121 BALTEANU MARIN

VERIFICAT

conf. univ., dr. CARABULEA BORIS

Chiinu, 2010

Sisteme lichide eterogene

Un sistem eterogen este un amestec format din cel puin dou faze: - faza continu (extern, dispersant, mediu de dispersie) care poate fi lichid sau gazoas; - faza discontinu (intern, dispers) care poate fi lichid, solid sau gazoas. Faza continu (dispersant) determin caracterul general gazos sau lichid al sistemului eterogen Tabel Sisteme eterogene Faza continu gaz gaz lichid lichid lichid Faza discontinu solid lichid solid lichid gaz

Sistemul eterogen Aerosol (fum) Aerosol (cea) Suspensie Emulsie Spum

Separarea sistemelor eterogene n fazele constituente se face cu urmtoarele scopuri posibile: - purificarea fazei continue; - recuperarea fazei disperse; - aprarea sntii personalului tehnic; - protejarea mediului ambiant; - protejarea utilajelor. n general, exist dou posibiliti de separare a sistemelor eterogene, respectiv: prin aciunea difereniat a unor cmpuri de fore asupra fazelor cu densiti diferite gravitaional centrifug electric acustic folosirea unui mediu de filtrare care reine la suprafaa sa faza dispers i permind trecerea fezei continue Cele mai ntlnite moduri de realizare a separrii sistemelor eterogene sunt: - prin sedimentare - prin filtrare - prin centrifugare - prin separare electric (electrostatic)

- prin separare sonic (acustic)

Emulsiile
Emulsiile sunt sisteme disperse de doua lichide nemiscibile dintre care unul se afla in faza de dispersie inaintata.Faza dispersata (faza interna) se gaseste sub forma de particule (picaturi) si faza de dispersie (faza externa) se gaseste sub forma lichida continua. Majoritatea sistemelor alimentare au in compozitia lor substante nemiscibile cum sunt cele solubile in apa sau cele solubile in ulei, ceea ce ar conduce la o prima vedere la o incompatibilitate a existentei lor impreuna. Cele doua faze nemiscibile trebuie totusi sa se amestece si sa fie stabile pe intreaga perioada de pastrare mentinand neschimbate aspectul general, textura, gustul si palpabilitatea fiecarui produs in parte. Contactul dintre grasimi si apa este nefavorabil din punct de vedere energetic si astfel de dispersii sunt instabile din punct de vedere termodinamic. Din aceasta cauza este necesar sa se incorporeze, in emulsiile alimentare emulgatori si stabilizatori pentru prelungirea duratei de viata a acestora. Fundamentarea stiintifica a teoriei emulsionarii si a explicarii fenomenelor care stau la baza formarii emulsiilor a inceput abia in a doua parte a secolului trecut, cand Ostwald da prima explicatie stiintifica a formarii emulsiilor, facand diferenta, intre emulsiile de tip U/A (ulei dispersat in apa) si cele A/U (apa dispersata in ulei). Clasificarea emulsiilor.In functie de dimensiunea particulelor dispersate si aspectul general al emulsiei exista:macroemulsii in care diametrul picaturilor dispersate este cuprins intre 0.1-10 m ceea ce le ofera un aspect laptos;microemulsii in care diametrul picaturilor dispersate este cuprins intre 0.050.1m si au un aspect aproape transparent si o vascozitate mai mare. Dupa caracteristicile fazelor care formeaza emulsia, acestea se impart in:emulsii de tip ulei in apa (U/A) in care faza interna este grasimea iar faza externa este apa, de exemplu maioneza;emulsii de tip apa in ulei (A/U) in care faza interna este apa iar faza externa este o grasime, de exemplu margarina, untul;emulsii complexe de tip apa in ulei in apa (A/U/A) care este un efect al emulsiei ulei in apa ale carei picaturi contine picaturi de apa, de exemplu iaurtul.

Dupa modul de utilizare:emulsii utilizate ca atare de catre consumator;untul, smantana;emulsii utilizate ca ingrediente in alte produse - branzeturi, produse de patiserie;emulsii care se destabilizeaza in tipul procesarii pentru a forma structuri noi in produsul finit inghetata Dupa provenienta emulsiile pot fi:naturale (laptele, latexul diferitelor plante);artificiale (emulsii farmaceutice). Stabilitatea emulsiilor.Un sistem dispers lichi-lichid nu poate fi denumit emulsie decat daca prezinta o anumita stabilitate. Stabilitatea unei emulsii poate fi masurata prin viteza cu care picaturile fazei dispersate se unesc formand o masa de lichid care se separa (spargerea emulsiilor).Spargerea unei emulsii parcurge cateva faze distincte, prezentate in figura 1 pentru cazul unei emulsii U/A. Stabilizarea unei emulsii se face prin prevenirea fenomenului de coalescenta pe baza urmatoarelor mecanisme:adaugarea unui emulgator ionic, ce formeaza o pelicula la interfata particulelor de ulei care devin astfel incarcate cu sarcina electrica de acelasi fel si se resping:utilizarea unor emulgatori la care partea hidrofila este voluminoasa, de exemplu emulgatori polietoxilici (polisorbati), acestia sunt fixati cu partea hidrofoba la suprafata picaturii de ulei dar sunt puternic hidratati si genereaza o pelicula stabila de apa in jurul particulei prevenind contactul intre particule si astfel coalescenta; Impiedicarea sterica, formeaza un film solid la interfata apa/ulei care impiedica particulele de grasime sa fuzioneze chiar daca acestea se ating;pentru a preveni ecremarea pot fi adaugati in faza apoasa agenti de ingrosare care ii maresc vascozitatea si micsoreaza viteza de deplasare a particulelor de grasime prin faza apoasa;formarea de mezofaze sau stari de cristal lichid in filmul de emulgator la contactul cu apa, trecerea dintr-o faza in alta (mezomorfism liotropic) fiind dependenta de temperatura.

Sedimentarea Sedimentarea este operatia de separare a sistemelor eterogene fluide in fazele sale componente prin actiunea diferentiata a unei forte externe (gravitatia, forta centrifuga) asupra fazelor de densitatii diferite. In operare, se numeste influient sau alimentare - suspensia initiala, sediment (precipitat, namol) - faza solida dispersa imbibata cu lichid, depusa prin sedimentare si decantat - lichidul mai mult sau mai putin limpede rezultat in urma sedimentarii. Indepartarea din aparat a decantatului se numeste decantare. Dupa scopul operatiei, se folosesc termenii de: - ingrosarea - pentru concentrarea prin sedimentare a fazei solide; se foloseste mai mult in prepararea minereurilor, la suspensiile de precipitate negrauntoase;

- clarificare sau limpezire - pentru separarea inaintata a fazei lichide dintr-o suspensie, eliminindu-se practic faza solida; se utilizeaza la suspensii grauntoase diluate; - sedimentare, cind ambele faze ale suspensiei sunt valoroase. Utilajele in care se realizeaza operatia de sedimentare se numesc, in functie de scopul operatiei: decantoare sau limpezitoare (clarificatoare) pentru sedimentarea in cimp gravitational si centrifuge decantoare, in cimp de forte centrifuge; nu pot functiona discontinuu (cu evacuarea sedimentului manual sau automat ), continuu sau mixt.

Factorii care influenteaza sedimentarea Referitor la: Suspensie: - Concentratia fazei solide - Cantitatea sau debitul suspensiei - Virsta suspensiei, din momentul formarii ei - Temperatura suspensiei Faza lichida: - Natura fazei lichide - Densitatea - Viscozitatea - Concentratia in electroliti Faza solida: - Natura fazei solide. Solubilitatea - Densitatea - Granulometria - Structura: grauntoasa, negrauntoasa, fibre, coloidala, etc. - Tendinta de aglomerare Operatia de sedimentare: - Viteza de sedimentare, curba de sedimentare - Durata sedimentarii - Adaosuri - Functionarea continua, discontinua sau mixta - Modul de eavcuare a sedimentului - Tipul decantorului Produsele rezultate: - Concentratia fazei solide in decantat - Concentratia fazei lichide in sediment

Aparate pentru sedimentare in cimp gravitational.

Aparatele utilizate pentru separarea prin sedimentare a emulsiilor si suspensiilor sunt variate in functie de scopul operatiei (decantoare, limpezitoare), de modul de operare (discontinuu, semidiscontinuu si continuu) si de forma aparatelor (orizontale si verticale). Viteza de sedimentare (viteza de depunere a particulelor fazei disperse) se poate calcula innd cont de forele ce acioneaz asupra unei particule (de form sferic) (Fig. 3.2.1). n vid, corpurile cad sub aciunea gravitaiei, cu vitez uniform accelerat: w = g T+wt unde: g - este acceleraia gravitaional [m/s2], T - timp [s], w t - viteza iniial (la T =0) [m/s]. Spre deosebire de vid, n mediul fluid (gazos sau lichid) apar frecri dintre particulele n cdere i mediul de dispersie. n figura 3.2.1 sunt prezentate forele ce acioneaz asupra unei particule solide sferice.

Fig. 1. Forele ce acioneaz asupra unei particule sferice

Decantorul discontinuu Este un aparat foarte simplu, format dintr-un recipient cilindric sau paralelipipedic, de regula orizontal, in care suspensia ramine un timp cit are loc sedimentarea; faza lichida este decantata cu un sifon basculant sau prin robinete bine situate la diferite inaltimi in peretele decantorului, iar sedimentul este indepartat manual.

Considerind sedimentarea completa, particulele solide de la suprafata suspensiei parcurg in sedimentare inaltimea utila a decantorului. Decantoarele discontinue se construiesc cu arie de separare mare, fapt care constituie principalul dezavantaj al acestora. Viteza de sedimentare se poate mari, crescind temperatura suspensiei.

Decantorul continuu Se realizeaza in mai multe variante: dreptunhiulare (orizontale); cilindrice cu brate (DORR); verticale; decantoare cu conuri (DERVAUX). Intr-un decantor continuu, alimentarea cu sistem eterogen (suspensie,emulsie) si eliminarea celor doua faze se face continuu. Dispozitivele de raclare a sedimentului difera prin modul in care sunt sustinute si actionate: -sustinere pe o grinda sprijinita pe marginea superioara a decantorului,pentru diametre, D,de decantor D < 45 m -pe o coloana centrala sprijinita pe baza decantorului pentru D apartinand intre 30 si 150 metri. -pe un arbore central, raclorul fiind actionat pe o cremaliera care se deplaseaza pe margine superioara a peretilor decantorului. pentru D > 60 m. Solutia ultima este mai putin economica, datorita costului ridicat al peretilor decantorului cu rol de suport al mecanismului de actionare. a.Decantorul dreptunghiular este un bazin dreptunghiular realizat, in general, din beton, format dintr-o camera de distributie, bazinul de sedimentare si o camera colectoare a decatatului.Poate functiona continuu cu evacuarea mecanica sau hidraulica a sedimentului , sau uneori discontinuu, cu evacuare manuala, mecanica sau hidraulica. b.Decantorul cilindric cu brate (DORR) este format dintr-un bazin cilindric de inaltime mica, cu fund usor conic prevazut cu un curatitor de namol cu brate si rachete (2 sau 4 brate doua mari si 2 mici pentru curatirea mai buna a ariei interioare) actionate de un electromotor.Circulatia suspensiei este aproximativ radiala, de la centru spre periferie, viteza de deplasare micsorindu-se proportional cu drumul parcurs; aceasta determina depunerea mai aproape de centrul bazinului a particulelor mai grele, si catre margine a celor mai fine.Dispozitivul de linistire a suspensiei - mic rezervor central, pilnie cu plutitor - prin care se alimenteaza suspensia asigura curgerea in regim laminar a suspensiei in decantor. Sedimentul este dirijat de raclete catre centru, de unde este evacuat de o pompa cu membrana; concentratia sedimentului in faza solida se regleaza prin variatia debitului pompei de evacuare.Viteza curatitorului este de 0,1-0,13 m/s pentru materiale greu sedimentabile, 0,13-0,18 m/s pentru materiale din industria metalurgica si mai mare de 0,25 m/s pentru materiale cristaline si pentru concentrate.Decantoarele DORR se utilizeaza la tratarea debitelor mari de suspensie (pina la 3000 m cubi/s) si obtinerea de sedimente concentrate; au diametre cuprinse intre 1 si 100 m.Consumul de energie pentru actionarea bratelor se micsoreaza daca se monteaza doua brate mari si doua brate mici. Pentru a realiza aparate mai compacte (D apartine (3 - 18) m) se contruiesc in

varianta decantor cu brate etajat.Etajele (in numar de 2-5) au aproximativ 2 metri inaltime, alimentarea cu suspensie si evacuarea decantatului se face la fiecare etaj, iar namolul dirijat de raclete spre centrul fundurilor intermediare curge din etaj in etaj printr-un tub central care patrunde sub nivelul suspensiei ingrosate din fiecatre decantor si se evacueaza cu o pompa de noroi sau un injector de apa sub presiune. c.Decantorul vertical este format dintr-un recipient cilindric vertical, cu fund conic; colectarea decantatului se realizeaza prin jgheaburi, tevi gaurite, rigole periferice, iar alimentarea cu suspensie se face printr-un tub central cu/fara difuzor conic.Se recomanda cind sedimentarea este precedata de o reactie chimica (precipitarea sarurilor insolubile) sau un proces fizic (coagularea), reactivii adaugindu-se in partea superioara a tubului central. d.Decantorul conic cu sifon are caracteristica o manta de forma conica prevazuta cu un sifon basculant pentru indepartarea continua a sedimentului. Debitul si concentratia sedimentului la un debit constant de suspensie este in functie de pozitia sifonului de evacuare. Cu cit sifonul este mai coborit, cu atit debitul sedimentului va fi mai mare (forta motrica a curgerii - diferenta de nivel dintre suprafata lichidului in decantor si deschiderea de evacuare a sifonului este mai mare), si deci concentrasia sa in faza solida mai mica si invers. e.Decantorul cu conuri (Dervaux) este un decantor vertical care are fixat pe tubul central, mai multe conuri (numite si talere) de tabla coaxiala echidistante. Spatiile dintre conuri comunica prin deschideri cu interiorul tubului central sau cu interiorul unu tub concentric cu tubul central, in doua variante de evacuare a decantatului. Suspensia, sau emulsia, intrind in spatiile dintre conuri se divizeaza in straturi subtiri si sedimenteaza mai repede si mai complet decat in decantoarele vericale datorita micsorarii spatiului parcurs in miscarea de sedimentare.

Fig. 2. Decantor cu funcionare continu

Fig. 3. Forele ce acioneaz asupra unei particule sedimentate ntr-un decantor cu funcionare continu

Decantorul semicontinuu Se caracterizeza prin alimentare continua cu sistem eterogen, evacuarea continua a decantatului si evacuarea periodica a sedimentului. Pot functiona semicontinuu (decantoare discontinue), atunci cand suspensiile tratate au un continut foarte mic de faza solida.Pentru epurarea apelor reziduale, se recomanta si decantorul semicontinu cu sicane, format dintr-o manta cu sectiune dreptunghiulara si sicane din placi paralele inclinate la 45 grade. Sedimentarea este inbunatatita atit prin micsorarea spatiului parcurs de particula in sedimentare, cit si prin actiunea fortelor inertiale (asemenea separatoarelor prin impact).

Limpezitoare Limpezitoarele numite si clarificatoare, sunt decantoare al caror princiupiu de functionare consta in trecerea suspensiei care sedimenteaza printr-un strat de suspensie ingrosata (concentrata) care se gaseste la partea inferioara a decantorului.Procesul de sedimentare realizat in limpezitoare prezinta avantajele: -viteza de sedimentare este de 1,5-2 ori mai mare ca in decantoarele obisnuite; -creste procesul de retinere, deci decantat mai limpede; -se micsoreaza consumul de coagulant, daca se lucreaza cu adaos de coagulant. Constructiv, limpezitoarele pot fi: -limpezitoare cu difuzor; -limpezitoare cu fund gaurit -combinatii ale ultimelor doua tipuri;

-decantoare cilindrice verticale continue transformate in limpezitoare. Tot ca limpezitoare se utilizeaza si decantoarele in care sedimentarea se realizeaza fie cu adaos de agenti de coagulare sau de floculare, insotita de flotare, fie se introduce un curent de apa pentru a mari gradul de separare in hidroseparatoare. Limpezitoarele pot fi prevazute cu separatoare de aer si cu vase pentru concentrarea namolului. Separatoarele de aer sunt dispozitive in care prin micsorarea vitezei de curgere a apei, se degaja bulele de aer; daca s-ar realiza in limpezitor, ar impiedica sedimentarea. a.Limpezitorul cu difuzor este format dintr-o manta conica (unghiul difuzorului mai mic de 45 de grade) prevazuta la partea superioara cu o rigola pentru colectarea apei limpezite; apa bruta, degazata, strabate de jos in sus, prin stratul de suspensie ingrosata si in urma procesului de sedimentare (viteza caruia este influientata si de micsorarea vitezei apei in difuzor) se limpezeste. Evacuarea namolului se face dintr-un decantor auxiliar, ci rol de concentrator, in care se aduce suspensia din difuzor, printr-o teava plasata la 1 - 2 m de marginea superioara a decantorului. Aceste limpezitoare prezinta dezavantajul sensibilitasii la variatiile de temperatura ale apei brute, prin schimbarea nivelului suspensiei in difuzor. b.Limpezitorul cu fund gaurit are stratul de suspensie ingrosata concentrat deasupra fundului gaurit; nivelul statului de suspensie ingrosata este limitat de marginea superioara a rezervorului central de concentrare a namolului, peste care devasteaza.Functionarea limpezitorului nu este influentata de variatiile de temperatura ale apei brute. in limpezitoarele mixte, ca si in decantoare transformate in limpezitoare care au difuzor, se realizeaza de obicei o operatie de sedimentare cu adaos de agentti de coagulare sau de floculare, spatiul din difuzor fiind spatiul de coagulare, sau de flocuare numit si spatiu de reactie.

Decantoare pentru separarea lichidelor nemiscibile In procesele chimice sunt frecvente separarile a doua faze lichide partial miscibile sau nemiscibile, prin tehnica sedimentarii in cimp gravitational. Decantoarele sunt aparate cilindrice orizontale sau verticale, cu functionare continua, proiectate astfel incit sa asigure durate se stationare a sistemului in aparat, suficiente pentru separarea impusa (grad se separare) si un continut minim de antrenari. Decantorul lichid-lichid (numit si vas florentin); sistemul eterogen se introduce printr-o conducta al carei capat este plasat la inaltime, deci deasupra interferentei de separare a lichidelor. Conductele de evacuare a celor doua lichide sunt legate printr-o conducta de egalizare a presiunii pentru a evita sifonarea; pozitia racordarii rezulta din echilibrul presiunilor hidrostatice la baza vasului.

Sedimentarea cu adaos de agenti de coagulare si de floculare Tipul de sedimentare a suspensiilor tratate cu agenti de coagulare sau de flocurare depinde de concentratia initiala in solid a suspensiei si proprietatile chimice ale lichidului.La concentratii mici, flocoanele sedimenteaza ca

unitati individuale formate din particule imbibate cu fluid, la inceputcu viteza constanta si apoi, acumulandu-se spre baza vasului se deformeaza sub greutatea flocoanelor inconjuratoare si deci viteza variaza.La concentratii mari, viteza maxima de sedimentare se realizeaza in timp, si creste cu cresterea inaltimii initiale a suspensiei.Pentru a stabili conditiile optime de coagulare sau floculare si curba de sedimentare sunt necesare cercetari de laborator in care natura si concentratia de coagulant precum si pH variaza. Sedimentarea cu adaos de agenti de coagulare sau de floculare se utilizeaza pentru limpezirea apelor de alimentare, apelor reziduale.O instalatie de sedimentare cu adaos de agent de aglomerare (coagulant, floculant) este formata din: vas pentru prepararea solutiei de agent de aglomerare; dozator de agent-rezervor de nivel constant, care asigura un debit constant de agnt intr-un raport de 1/1000 - 1/2000 intre debitul de agent si debitul solului; amentecator de agent cu solul de tratat sub forma: agitatoare cu barbotare de gaz, agitatoare mecanice (cu brate, cu elice) amestecare in pompe de recirculare, amestecatoare cu sicane; spatiul de aglomerare (de coagulare sau de flocurare) prin miscarea lenta, orizontala sau verticala cu viteza 0,2 - 0,3 m/s a solului tratat cu agent, in aparate cu sicane sau cu agitatoare mecanice; decantor.Eficienta operatiei depinde de amestecarea cit mai omogena a agentilor de coagulare sau de floculare cu solul si de asigurarea, prin miscarea lenta a solului tratat, a duratei (10 - 20 minute) necesare reunirii si cresterii flocoanelor mici in spatiul de floculare. Unele instalatii au decantorul prevazut cu dispozitivul de aglomerare in aceeasi manta in diverse solutii constructive.Decantorul-limpezitor eficient cu floculator; un mecanism de actionare roteste cu viteza mare cu agitator turbina care realizeaza in zona de floculare o amestecare buna necesara flocularii, si cu viteza mica un sistem de brate cu raclete care evacueaza namolul din decantor. In aceste aparate, se poate realiza si tratamentul apei cu solide adecvate,pentru decolorarea acesteia.in alta varianta constructiva, apa tratata cu agent de aglomerare, intra in floculator prin doua conducte cu deschideri tangentiale cere provoaca o miscare lenta, elicoidala a apei spre partea inferioara a floculatorului.Dimensiunile floculatorului si viteza apei sunt asfel stabilite incit aglomerarea flocoanelor sa fie determinata la iesirea apei din floculator.

Sedimentare cu flotare Se utilizeaza pentru indepartarea particulelor coloidale din suspensii si a uleiurilor emulsionate.Aerul dizolvat sub presiune in curentul de alimentare formeaza o masa de bule foarte fine care adera la particulele (solide sau lichide) suspendate in lichid,antrenindu-le spre suprafata lichidului (flotatie) de unde sunt eliminate printr-un jgheab (pentru spuma), in timp ce restul particulelor sedimenteaza si este eliminat la baza decantorului, cu ajutorul unor brate cu raclete. In decantorul cu flotare, aerul fiind dizolvat sub presiune intr-o fractiune de apa limpezita recirculata. Diverse posibilitati de introducere a aerului de flotatie; se recomanda presurizare totala, cimd apele impure contin cantitati mari de substante uleioase, deoarece induce o amestecare intensa;

-presurizare partiala pentru concentratii medii si mici de substante uleioase; -presurizare cu recirculare,pentru tratarea apelor cu solide sau uleiuri care s-ar degrada prin amestecarea intensa indusa de solutiile anterioare.Se recomanda un raport masic de 0,02 aer/solid pentru majoritatea aplicatiilor practice.Pentru a mari eficienta operatiei de limpezire se pot utiliza si floculanti (polimeri sintetici) sau coagulanti pentru a destabiliza emulsiile cu uleiuri.

Sedimentare in contracurent Atunci cind scopul operatiei de sedimentare este separarea cit mai avansata a fazelor unei suspensii formata din faza solida si o solutie de sare solubila se face spalarea sedimentului.Aceasta se poate realiza in instalatii cu mai multe decantoare,fie alimentind cu apa de spalare fiecare decantor, fie realizind circulatia in contracurent se obtine un decantat concentrat din care se poate recupera mai economic, (prin concentrare sau evaporare) sarea solubila si un sediment cu cit mai putina sare solubila. Acest procedeu se realizeaza in: -decantoare etajate; -instalatii formate din mai multe decantoare (de obicei, decantoare cu brate Dorr) asezate in cascada, in care suspensia, concentrata (namolul) si apa de spalare a sedimentului circula in contracurent.Se realizeaza astfel mentinerea unei forte motrice (diferenta de concentratie a sarii solubile in decantat si in sediment) mari, favorabila transferului de masa intre faze, deoarece in ultimul decantor namolul este spalat cu apa proaspata, iar in primul decantor suspensia initiala plus apa de spalare imbogatita cu sare solubila in decantoare, sedimenteaza, rezultind o solutie limpede concentrata si un namol bogat in solutia initiala.