Tema 5. Documentarea tiinific i formele ei. 1. Rolul documentrii stiinifice. 2. Etapele interne ale documentrii. 3.

Documentarea bibliografic i documentarea direct. 4. nstrumente specifice de documentare 5.1 Rolul documentrii stiinifice Obiectul documentrii tiinifice l constituie informaia tiinific. Produsul specific al tiinei - oricare ar fi purttorul lui concret este informaia tiinific. Ea este adnc implicat n producie si, n general, n societate, pe toate treptele ierarhice, pentru toi agenii economici, sociali i politici. Valoarea informaiei - fr a minimaliza gradul de valorificare a acesteia - condiioneaz n cel mai nalt grad decizia economic micro, mezo i macroeconomic. n general, ,,informaia este o diferen care creeaz o diferen !."ateson#$ n orice domeniu, al practicii sau al tiinei, informaia ndeplineste o serie de funcii% a# informaia este instrument de munc i deci de producie; b) informaia este capital al materiei cenusii; este o mostenire, un patrimoniu cultural - tiinific viu; c) informaia este instrument de pre tire si calificare profesional; d) informaia este un factor de sc!imb ntre oameni, a eni etc.; e) informaia este un motor al creaiei, al adaptrii i inovrii. &rec'nd peste particularitile sale, informaia tiinific este o marf$ ea are atri(utele oricrei mrfi, de cerere si de ofert. )ivelul i dinamica preului informaiei tiinifice economice rezult din confruntarea cererii cu oferta$ ns aproape ntotdeauna cererea fiind mai mare dec't oferta se asist la o crestere continu a valorii muncii desfsurate n activitatea de cercetare tiinific. "ererea si oferta de informaii tiinifice economice repre#int se mente tot mai importante ale pieei naionale si internaionale. *ceast pia se dezvolt rapid si concureaz cu tot mai mult succes toate celelalte piee. Documentarea este un concept cu coninut comple+, incluz'nd trei forme% documentarea biblio rafic, documentarea direct, consultarea specialitilor. n mod corespunztor fiecare dintre aceste forme ndeplineste o funcie specific, distinct. 5.2 Etapele interne ale documentrii ,ocumentare tiinific include urmtoarele etapele interne si anume% a# informarea asupra surselor$ (# culegerea surselor$ c# studierea surselor$
-

d# utilizarea surselor. a# nformarea asupra surselor cuprinde urmtoarele operaiuni principale% identificarea surselor e+istente pentru tema de cercetare$ locul unde este depozitat i posi(ilitile de o(inere, de acces$ conturarea unui program de continuare a informrii i pe parcursul etapelor de cercetare care urmeaz documentrii n ansam(lu, p'n la ncheierea temei de cercetare si chiar dup aceasta. b! "ulegerea surselor include activitile de% o(inerea procurarea# surselor#$ notarea fisarea# surselor$ e+aminarea sumar asupra surselor cuprinsul acestora semnificaia, posi(ilitatea de folosire ulterioar etc#. c! #tudierea surselor este etapa cu cel mai intens consum intelectual i cu cel mai mare consum de timp. Ea cuprinde, fr a intra aici n detalii specifice fiecrei forme de documentare, urmtoarele activiti mai importante% gruparea surselor documentare n mai multe clase n raport cu coninutul temei de cercetare si cu timpul disponi(il pentru studiu$ evaluarea glo(al a unor surse$ studiul aprofundat al surselor din perspectiva nevoii de cunoastere a literaturii de specialitate, a faptelor empirice, a ipotezelor si ideilor teoretice pro si contra, a metodei de analiz si calcul etc. n acest scop se folosesc instrumente i tehnici specifice fiecrei forme de documentare asa cum vom vedea n paragrafele urmtoare. d! $tili%area surselor n cadrul procesului de documentare se refer la% consemnarea sistematizat a informaiilor unei surse ca (az de comparaie i confruntare cu alte surse$ interpretarea general a surselor$ pregtirea utilizrii informaiilor documentare n cadrul celorlalte etape ale cercetrii propriu-zise, definitivrii structurii finale a lucrrii n vederea redactrii etc$ &ocul si rolul documentrii 'n cadrul procesului de cercetare stiinific. ,intre aceste coordonate menionm% ,ocumentarea tiinific nu este un scop n sine ci se su(ordoneaz soluionrii unei pro(leme tiinifice .ele patru etape interne ale documentrii sunt difereniate n funcie de domeniu, de tem, de cercettor etc. ,iscernm'ntul cercettorului este decisiv pentru asigurarea unei documentri eficiente$ ,ocumentarea ncepe chiar din procesul alegerii temei ca o informare sumar# i se continu susinut n procesul precizrii o(iectivelor cercetrii$ n fapt documentarea, interesul pentru noi surse i informaii stiinifice se pstreaz intact
/

i continu n toate celelalte etape ale cercetrii$ n procesul de documentare apar idei noi, ipoteze ce urmeaz s fie verificate ulterior si chiar anticipaii ale unor concluzii finale. n consecin, aprecierea documentrii ca faz pregtitoare a cercetrii si creaiei tiinifice nu poate fi considerat nici ca o etap au+iliar sau inferioar, dar nici ca o separare a(solut de celelalte etape de cercetare tiinific$ .u toate caracteristicile menionate, documentarea tiinific nu coincide, nu se suprapune si nu poate fi confundat, n nici un fel, cu cercetarea tiinific, cu actul de creaie, de incu(are si de iluminare. 5.3 Documentarea bibliografic i documentarea direct. Documentarea bibliografic este culegere informaiei din diferite publicaii. Ea are o importan hotr'toare n cercetarea tiinific deoarece ne d posi(ilitatea ca, prin intermediul literaturii de specialitate, tiprite si netiprite, s cunoastem zestrea tiinific, ceea ce au scris ali oameni de tiin din cele mai vechi timpuri si p'n astzi, din ar si din afara rii, ipote#ele de lucru folosite pentru e+plicarea fenomenelor economice, metodele de anali# si calcul, conclu#iile si teoriile lor tiinifice etc. #ursele de documentare bibliografic, dup criteriul-gradul de originalitate i intermediere - se distri(uie n patru categorii% a# documente primare - care conin ideile su( form de documente periodice sau neperiodice$ (# documente secundare - periodice sau neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor primare% reviste de referate$ reviste de titluri$ sinteze documentare$ ghiduri (i(liografice$ c# documente teriare - periodice i, mai ales, neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor secundare su( form de% (i(liografii$ culegeri de traduceri$ sinteze de referate etc.$ d# microformatele - (enzi, discuri, imagini etc. $ocumentele secundare i teriare, pregtite de personalul unitii de informaredocumentare, a%ut doar pentru a a%un e la documentele primare . 0tudiul acestora din urm asigur succesul documentrii. 1rice documentare care se limiteaz la documente secundare i teriare rm'ne o pseudodocumentare. Documentarea direct este culegere informaiei direct din practic. ,ocumentarea direct se realizeaz si ea, n esen, n patru etape ca i documentarea (i(liografic. a# nformarea asupra domeniului include% cadrul organizatoric, mediul n care sa dezvoltat fenomenul cercetat, actele normative, managementul, factorii direci i indireci care influeneaz nivelul i evoluia fenomenului economic. ,ac este vor(a de un fenomen economic din firm se cer informaii asupra datei de c'nd aceasta fiineaz, momentele ei cele mai relevante, performanele sau

esecurile, restructurrile si cile de afirmare, consultarea eventualelor monografii sau studii privind firma etc. (# "ulegerea datelor se refer direct la indicatorii cantitativi i calitativi care servesc direct i chiar indirect ca varia(ile e+plicative ale fenomenului studiat. ,ocumentele consultate n vederea e+tragerii de date i informaii pe oricare nivel de agregare, de la firm p'n la nivel naional, pot fi% ( documente oficiale pu(licate sau pu(lica(ile$ ( documente oficiale nepu(licate$ ( documente confideniale sau cu circulaie restr'ns$ ( documente de arhiv si documente curente. "alitatea datelor este i rm'ne preocuparea cardinal a cercettorului i n cazul datelor statistice oficiale centralizate. 3tilizatorul datelor nu poate controla calitatea datelor de care are nevoie dec't printr-o consultare i chiar conlucrare special cu statisticianul de specialitate, urmrind% ( rele)ana datelor$ ( corectitudinea estimrilor statistice$ ( punctualitatea$ ( accesibilitatea si claritatea informaiilor$ ( comparabilitatea$ ( coerena statistic$ ( completitudinea datelor. c# n etapa studierii surselor se depun eforturi pentru sesi#area semnificaiei acestora astfel% datele i informaiile se pregtesc su( form de indicatori, varia(ile, care fac o(iectul analizei$ se ncearc deslusirea unor concluzii, a capacitii datelor de a susine integral sau parial demersul cercetrii$ prin intermediul acestora se ntrevd si testeaz unele metode de calcul i de analiz$ se ncearc ierarhizarea datelor pe grupe de tre(uin su( form de ta(ele sau ane+e$ se coreleaz informaiile calitative sau orale cu tendinele si concluziile care rezult din date, precum si coerena lor de ansam(lu. d# n etapa utili%rii datelor i informaiilor se are n vedere n fapt prelucrarea lor sistematic pe componente i din perspectiva unei imagini sau idei de sintez. *ceste calcule si pregtiri se continu evident si n celelalte etape ale cercetrii tiinifice si mai ales n cea de cercetare propriu-zis. n aceasta din urm se confrunt datele de documentare direct cu concluziile teoretice ce decurg din documentarea (i(liografic$ se efectuiaz corelaii la(orioase si rafinate calcule i analize. n procesul documentrii directe cercettorul nt'lneste multe dificulti i neclariti n (aza crora el i formeaz o imagine de sintez ntre felul practic, real de desfsurare al documentrii si modelul pe care el i l-a imaginat sau socotit drept indispensa(il. "onsultarea specialistilor este o necesitate imperioas n orice cercetare tiinific. 4romovarea consultrii specialistilor este garania ale erii celor mai bune teme si trasee de anali# si studiu, a inte rrii n anali# si studiu a e&perienei practice, a economisirii timpului si ncadrrii n termenul de predare
5

a lucrrii de cercetare, precum si o aranie sporit a reali#rii unei cercetri tiinifice de calitate, verita(ile. .onsultarea specialitilor se poate efectua pe 'ntregul traseu al cercet rii, n toate etapele si fazele acesteia. 6aptul este indu(ita(il deoarece ntregul proces de documentare i de cercetare este presrat cu dificulti, cu erori mai mici sau mai mari. 5.4 nstrumente specifice de documentare. nstrumentele specifice etapelor interne de documentare . .ele patru categorii de documente la care ne-am referit mai sus se e+ploreaz i utilizeaz cu a7utorul unor instrumente specifice fiecrei etape interne de documentare. a# n etapa informrii asupra surselor se apeleaz la urmtoarele instrumente sau mi7loace% reviste, (i(liografii, liste de semnalare, liste de titluri, (uletine de informare, cataloage s.a. (# n etapa culegerii surselor se folosesc urmtoarele instrumente% fia (i(liografic, e+plorarea glo(al a sursei si referatul documentelor. c# *n etapa studierii surselor se citesc integral si cu atenie toate dursele, pentru a se descifra (ine fondul de idei. n aceast etap, studiul se poate concretiza n urmtoarele forme intermediare, p'n la ela(orarea lucrrii si anume% )ote de lectur$ 8eferate documentare$ 8eferate documentare de sintez$ d# *n etapa utili%rii documentaiei tiinifice se distribuie ntrea a informaie pe structura cercetrii conform obiectivelor stabilite pentru a putea% - confrunta teoria economic cu datele empirice, - pentru susinerea, confirmarea sau infirmarea unor ipoteze, - pentru formularea concluziilor i soluiilor, - ca si pentru definitivarea planului de redactare a lucrrii. n urma studierii tuturor surselor documentare, cercettorul trebuie s poat reali#a o ierar!ie a acestora si a autorilor n ce priveste contri(uiile sau minusurile, metodele de cercetare, lacunele acestora si ale datelor. &oate acestea sunt posi(ile numai dac cercettorul realizeaz confruntarea autorilor si surselor, a ideilor dac se asigur compati(ilitatea si compara(ilitatea datelor etc.