SAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE Merita sa cititi atent pana la sfarsit, unde voi oferi solutii practice

si ieftine la aceasta adevarata proble a de sanatate! Nu e nevoie sa c"eltuiti bani #rei pe ceva ce se #aseste in abundenta la noi$ %Aveti sare intru voi si traiti in pace unii cu altii$&Sfanta Evan#"elie dupa Marcu, ', () In vec"i e, sarea era e*tre de pretuita$ Nu de#eaba se spune, in popor, despre un o deosebit, ca este precu %sarea pa antului&$ In i periul ro an, ostasii erau adesea platiti in sare +in latina , sal, salis,, de unde a ra as si cuvantul care e*pri a re uneratia pentru unca, salariu +salariu ,$ -e vre uri, sarea era atat de #reu de procurat si valoarea ei era atat de are, incat ni eni nu.si in#aduia sa o risipeasca$ De aici si vorba populara %daca se varsa sare, iese cearta$& La odul propriu, %un #raunte de sare& facea +si va face ereu, diferenta dintre o ancare buna si una fara #ust, iar la odul fi#urat, vorba %nesarata& este vorba nelalocul ei, lipsita de %bun #ust& si de bun si t$ Oaspetii de are cinste sint inta pinati, deloc inta plator, %cu paine si sare&$ Intr.un foarte cunoscut bas ro anesc, o fata de i parat ii spune tatalui ei ca il iubeste ca %sarea in bucate&$ Stiinta confir a asta/i intelepciunea ascunsa in vorbele aparent ciudate ale fetei0 sarea repre/inta, cu adevarat, un ele ent absolut indispensabil vietii fi/iolo#ice a o ului$ Sarea constituie unul dintre cei ai eficienti si ai raspanditi conservanti ali entari$ Trebuie retinut ca, pina la aparitia fri#iderelor, sarea, in ari cantitati, era aceea care se folosea pentru conservarea ali entelor$ Nu in ulti ul rand, sarea este si un edica ent e*traordinar, poate unul dintre cele ai vec"i re edii din lu e, apreciat in edicina populara ca leac de capatai$ DAR CE ESTE , DE 1A-T, SAREA2 Dupa definitia fortata din DE3, sarea este %o substanta cristalina, sfara icioasa, care constituie un condi ent de ba/a in ali entatie si este folosita in industria conservelor, in tabacarie, in industria c"i ica etc! clorura de sodiu +NaCl,$& O definitia si ilara #asi in Larousse, 4ebster, etc$ Trebuie sa atra#e , insa, atentia ca, in aceste definitii, sarea este

identificata in od fortat, dupa niste criterii si interese industriale si co erciale, cu substanta nu ita clorura de sodiu +NaCl,$ DAR SAREA NAT5RALA, ADE6ARATA, N5 A 1OST, N5 ESTE SI N5 6A 1I NICIODATA ACELASI L5CR5 C5 CLOR5RA DE SODI5 +NaCl,, O S57STANTA O7TIN5TA -RIN -ROCESAREA C8IMICA SI MECANICA SI DENAT5RAREA SARII 9R5N:OASE$ Sa vede de ce afir a aceasta$ De ii de ani, o ul a folosit pentru ali entatia sa si a ani alelor sale nu ai sare naturala, #run;oasa, sub for a de cristale ari, nu ita si sare #e a$ Drobii sau bul#arii de sare se /drobeau, se pisau anual, in casa, in piua, pe asura ce aceasta se consu a$ Sarea naturala, #e a se #aseste inca in Ro ania, din abundenta, in /aca inte de suprafata + unti de sare,, in vre e ce in alte tari europene + Austria , 1ranta,, ea este e*ploatata nu ai din /aca inte subterane$ Care este insa, ai e*act, diferenta dintre sarea naturala, #e a si sarea de asa, fina si e*trafina2 SAREA NAT5RALA, 9EMA! 9R5N:OASA, NERA1INATA este cea care se ia direct din /aca inte$ Ea contine, pe lan#a clorura de sodiu +NaCl,, peste <) de substante inerale si oli#o inerale, care ii dau, i preuna cu incarcatura sa #eo. a#netica, e*traordinare proprietati vindecatoare si #ustul sau inconfundabil$ 5NDE SE 9ASESTE SAREA 9R5N:OASA, NEIODATA2 La a#a/inele naturiste si in -lafaruri, unde se vinde a balata in pun#i de =>? @#, asa cu s.a i pus prin revi/uirea din ?))A a Ordonantei din ?))? privitoare la iodarea obli#atorie a sarii$ -uteti, de e*e plu, co anda sare neiodata, la pretul de =,? RON pentru =>? @#, pe siteul BBB$naturalia$ ro C"ttp0>>BBB$naturalia$ro>D +la sectiunea Alte produse naturiste,$ SAREA DE MASA, 1INA SI E3TRA1INA se afla pe rafturile tuturor super arEet. urilor si pe esele tuturor restaurantelor$ Ea se pre/inta sub for a unor #ranule ici, de culoare alba, sau a unui praf alb, super.prelucrat si super.procesat c"i ic si este obtinuta, in #eneral, prin recristali/area artificiala a sarii #e e si acinare dupa #ranulatia dorita$ Acest proces saraceste foarte ult, aproape co plet, sarea de ele entele inerale si oli#o inerale + ai cu sea a a#ne/iul si calciul,, arind, in od artificial, concentratia de clorura de sodiu +NaCl,$ In plus, pentru a evita intarirea sarii rafinate, fabricantii industriali ii adau#a un %antia#lo erant& , E (F(, adicaG ferocianura de sodiu, un aditiv in od clar to*ic pentru or#anis , caci este o sare a unei cianuri de fier, oricat a vrea sa dre#e busuiocul

si sa ba#a capul in nisip, ca strutul$ In re/u at H se inlatura oli#o ineralele, bune pentru sanatate, si se adau#a E (F( +ferocianura de sodiu,, daunatoare sanatatii, dar buna pentru bu/unarele unora$ Sarea rafinata nu nu ai ca nu are nici o calitate terapeutica si nu da cu adevarat #ust ali entelor #atite, dar provoaca, in plus, "ipertensiune$ Medicina populara cunoaste peste o suta de utili/ari terapeutice si c"iar a#ice ale sarii, care era considerata in trecut, printre altele, si un adevarat leac i potriva du"urilor rele si a bantuirilor de tot felul$ -re/enta ai ;os un tabel care evidentia/a saracia in inerale a sarii e*trafine, co parativ cu sarea #e a, naturala$ Observati ca sarea #e a are un procent dublu de Calciu si cel putin triplu de Ma#ne/iu si, c"iar daca este vorba de cantitati aparent infi e, in econo ia e*tre de fina a etabolis ului u an, contea/a ENORM$ Co po/itie Sare e*trafina Sare #e a NaCl '<, ( 'I,( CaC ?),= ),? M#C l ? ),)F ),= CaSoA =,? = . M#SOA J ),)A Substante insolubile in apa ),)K =,? SAREA IODATA ESTE TO3ICA In anul ?))?, 9uvernul Ro aniei a e is 89 (K<, o ordonanta care i punea ca toata sarea din co ert sa fie iodata$ Se afir a ca, in acest fel, vor fi co batute afectiunile tiroidiene produse de deficientele de iod$ Nu erosi cercetatori si edici, din Ro ania si din strainatate, fa iliari/ati cu aceasta proble a, afir a insa cu totul altceva decat aceasta versiune oficiala$ Studii inutioase in acest sens au revelat ca un consu sporit de co pusi sintetici ai iodului creste incidenta unor afectiuni tiroidiene autoi une, favori/ea/a suprade/voltarea si c"iar aparitia unor procese infla atorii la nivelul #landei tiroide$ Consu ul de co pusi sintetici ai iodului +ioduri si iodati, produce aler#ie si areste intoleranta la substantele care contin acest ele ent +de e*e plu, cele folosite in radiolo#ie,$ ai

Din e*perienta altor tari, precu An#lia, Zair , Ar#entina , Australia , unde s.a practicat iodarea partiala a sarii, in unele orase sau co unitati, s.a de onstrat ca procedeul trebuie intrerupt i ediat, deoarece a crescut in#ri;orator nu arul ca/urilor de "ipotiroidie, "ipertiroidie +inclusiv 7asedoB,, cancer tiroidian, precu si nu arul ca/urilor de aler#ie la iod$ 5nele boli enu erate, precu cancerul tiroidian si unele reactii anafilactice la iod +pot fi socuri anafilactice, sunt ortale$ In Tas ania , tara care a %beneficiat& de iodarea obli#atorie a sarii si a altor ali ente, s.a re arcat faptul ca rata cancerului tiroidian a crescut de trei ori$ In anul ?))=, au e*istat in Ro ania =?$A=I ca/uri de "ipotiroidie! in ?))) fusesera ==$(A=, iar din =''A pana in =''' au fost inre#istrate intre AI=F si IF(' ca/uri de "ipotiroidie$ Trebuia, oare, pentru cele =?$A=I de ca/uri de bolnavi tiroidieni, iodata sarea pentru peste ?) de ilioane de oa eni, plus ani alele2 In plus, tratatul lui 8arrison , dupa care se pre#atesc edicii a ericani, afir a, la pa#ina ?=AF, ca %din cele =< ca/uri posibile de "ipotiroidie, unul sin#ur se datorea/a deficitului de iod&G Ca ur are, cercetatorii din celelalte tari care au e*peri entat, cu re/ultate ne#ative, de altfel, iodarea partiala a sarii, au observat ca, daca dai iod +co pusi sintetici cu iod, unei populatii oarecare, unii fac "ipotiroidie, altii fac "ipertiroidie, unii fac cancere de tiroida, altii fac reactii aler#ice$ Din o ent ce ai ult de ''L din locuitorii Ro aniei sint eutiroidieni, adica nor ali din punct de vedere tiroidian, nu se ;ustifica deloc ad inistrarea pe trei cai a ioduluiG Cau/a i punerii unei astfel de asuri nu are ni ic de a face cu criteriul u anitar$ Mai de#raba este vorba de anu ite #rupuri de interese, care iau lua bani #rei de pe ur a procesului de iodare a sarii$ TERA-IA INTERNA C5 SARE +toate reco andarile privesc e*clusiv sarea naturala, #run;oasa, #e a, neiodata si nu sarea %fina& de asa, DI9ESTIE DI1ICILA, CONSTI-ATIE, SLA7ICI5NE COR-ORALA, S57-ONDERALITATE H se consu a "rana condi entata cu sare #e a sau sare arina +se #asesc in co ert,, care au un #ust ult ai intens$ S.a constatat ca sarea naturala are un efect ult ai puternic de sti ulare a secretiei de sucuri #astrice si ca este un e*celent activator al peristaltis ului #astrointestinal, fireste H cu conditia sa fie consu ata cu oderatie$ De altfel, inca de acu ()) de ani, celebrul edic si alc"i ist al Evului Mediu -aracelsus nota intr.un tratat ca di#estia si e*cretia sint ult perturbate de absenta sarii din ali entatie$ 8I-OTENSI5NE ARTERIALA, ARITMIE CARDIACA H di ineata, pe

sto acul #ol, se ad inistrea/a un sfert de cutit de sare arina +apro*i ativ ),?( #,, care se in#"ite cu o cana +?().F)) l, de apa plata$ Trata entul se face vre e de ini u o ;u atate de an$ Studii recente arata ca se obtin re/ultate deosebit de bune, cu conditia ca trata entul sa fie asociat cu ali entatia predo inant ve#etariana$ OSTEO-OROZA, CRAM-E M5SC5LARE H se vor sara ali entele e*clusiv cu sare #e a neiodata, care este foarte bo#ata in oli#oele ente i plicate in procesele de asi ilatie a calciului$ INTO3ICATII C5 S57STANTE L5ATE -E CALE ORALA H intr.un litru si ;u atate de apa calduta se pune o lin#ura de sare si se a esteca bine$ Se bea rapid, pe nerasuflate$ I ediat dupa in#erare, va apare o sen/atie puternica de vo a$ 6o evacua continutul sto acului, aplecandu.ne in fata, %#adiland& cu inelarul si aratatorul ainii drepte #lota +o usorul, si presand si ultan cu putere sto acul cu ana stan#a, stransa in pu n$ Refle*ul vo itiv va per ite eli inarea, odata cu apa sarata, a substantelor to*ice care ne.au creat proble e$ T5SE -ERSISTENTA, T5SE 5SCATA H se tin pe li ba cat ai ult ti p cateva #ranule de sare #e a +nu ai ult de un varf de cutit,$ Reactia de stopare a tusei se va declansa prin doua ecanis e0 prin salivatie, care va deveni ult ai abundenta, si prin sti ularea directa a siste ului nervos central, prin inter ediul papilelor #ustative$ CONTRAINDICATII LA ADMINISTRAREA INTERNA A SARII Aportul asiv de sare este contraindicat in ca/urile de "ipertensiune si tro bo/a #rava, precu si in fa/ele acute ale #astritei "iperacide si ale ulcerului #astroduodenal$ TRATAMENT E3TERN C5 SARE CALC5LI RENALI, COLICI RENALE H un saculet de pan/a plin cu sare #e a se pune pe un calorifer sau pe alta sursa de caldura si se lasa sa se incal/easca pana la ().K) de #rade Celsius$ Se aplica apoi pe sale +/ona lo bara,, unde se tine vre e de o ;u atate de ora$ 5LCERATII -E -IELE H in doua lin#uri de iere de albine se pune o ;u atate de lin#urita de sare si se a esteca bine, pana cand se o o#eni/ea/a$ Se aplica apoi acest preparat pe /onele afectate$ Re/ultatele terapeutice sint ui itoare, acesta fiind un stravec"i re ediu, entionat in tratatele edicale #recesti$ ARS5RI DE 9RAD5L I SI II H pe /ona afectata se presara sare #run;oasa din belsu#$ Aceasta aplicatie va spori pe o ent sen/atia de usturi e, dar apoi ede ele vor fi ult reduse, iar vindecarea va fi considerabil ai rapida$ Nu se aplica sare pe arsurile #rave, cu rana desc"isa, intrucat produce o usturi e insuportabila$

NAS IN15NDAT +RINITA CRONICA, H la un pa"ar de apa calda se pune o lin#urita de sare #e a sau arina si se a esteca bine pentru a se o o#eni/a$ Se pune aceasta apa sarata calda in pal a si se tra#e pe nara stan#a si apoi pe nara dreapta, alternativ, pentru desfundarea cailor na/ale$ Acest procedeu este bine sa se faca in fiecare di ineata, pentru drenarea cailor respiratorii, inlaturarea surplusurilor de ucus, arirea acuitatii olfactive$ D5RERI DE 9AT H intr.un pa"ar cu apa fierbinte, se pun doua lin#urite de sare naturala, dupa care se a esteca bine pana cand sarea se di/olva co plet$ Se face #ar#ara cu acest preparat$ Este de dorit ca apa sa fie cat ai fierbinte si sa a;un#a cat ;os in #at$ Se reia acest trata ent de ?.F ori pe /i, pana la disparitia co pleta a afectiunii$ 7AILE C5 A-A SARATA Sint un re ediu traditional de edicina populara, care se aplica asta/i, cu un succes e*traordinar, in clinici oderne din Austria si 9er ania $ La o cada de apa calda +apro*i ativ =() de litri,, se folosesc doua Eilo#ra e de sare #e a neiodata +a estecata in prealabil cu apa fierbinte, pentru a se di/olva ai usor,$ 7aia durea/a ?).F) de inute si este i portant ca te peratura apei sa fie entinuta ereu peste FI de #rade Celsius, pentru ca actiunea terapeutica sa fie a*i a$ Cercetatorii au observat ca aceste bai, care se fac o data la F.A /ile, au efectele cele ai puternice in prea; a lunii pline +de preferat cu ?.F /ile inainte,$ Iata indicatiile terapeutice ale acestor bai0 DERMATOZE IN1ECTIOASE H se fac bai partiale, in uind doar se# entul afectat, vre e de =( inute, in apa sarata calda +I lin#uri de sare la litru,$ I ediat dupa baie, pielea nu se ster#e, ci se ta ponea/a putin si se lasa sa se usuce$ Acest re ediu este e*celent in tratarea infectiilor bacteriene si icotice +produse de ciuperci para/ite,$ RE5MATISM H se fac de doua ori pe sapta ana bai co plete cu apa sarata fierbinte$ Cele ai eficiente sint baile preparate cu sare arina neiodata, dar efecte foarte bune s.au obtinut si cu sarea de ina, cu cristale ari +ne acinata, $ CISTITE, IN1ECTII 5RINARE H se fac bai co plete sau bai de se/ut cu apa ceva ai sarata0 ( lin#uri de sare la litru$ 7aia va fi facuta in fiecare seara, pana la vindecarea afectiunii, iar apa trebuie sa fie cat ai fierbinte, insa suportabila +peste F< de #rade,$ I ediat dupa baie va veti ster#e si va veti rela*a la caldura, evitand e*punerea la fri# sau curent$ ANE3ITA, METRO.ANE3ITA H se aplica procedura de la infectiile renale$ Supli entar, se va adau#a in apa sarata de baie putina tinctura

de iod$ RACEALA SI 9RI-A H se fac bai ale picioarelor +talpi si #le/ne, cu apa fierbinte, cu foarte ulta sare +=) lin#uri la litru,$ 7aile vor dura =) inute, dupa care ne vo incalta cu sosete #roase si ne vo ase/a la caldura, asa incat sa transpira $ SAREA SI ENER9IA A5RICA S.a constatat e*peri ental ca sarea naturala, netratata prin nici un fel de procedeu c"i ic sau ter ic, are o isterioasa influenta asupra corpului bioener#etic al fiintei u ane$ Toti cercetatorii din acest do eniu de frontiera sunt de acord ca sarea naturala este un e*celent a#ent de purificare a aurei u ane$ La fel ca si apa, sarea absoarbe H se pare H radiatiile bioener#etice nocive, curatand H din punct de vedere ener#etic H /onele in care este aplicata$ Iata cateva aplicatii practice ale acestor proprietati bioener#etice ale cristalelor de sare0 O7OSEALA H o procedura de edicina populara ro aneasca ce si.a dovedit adesea eficienta este sa pune un saculet cu sare calduta pe ceafa atunci cand sinte obositi$ Tot un saculet cu sare era pus si in lea#anul copiilor, ca sa nu se deoac"e si sa aiba so nul lin, intre "aine, ca sa le asi#ure durabilitatea, precu si pentru a le i pre#na cu o isterioasa capacitate de protectie i potriva %facaturilor de tot felul&$ 7I:5TERIILE H ai ales cele vec"i H se spune ca pastrea/a foarte ulte din i pre#narile ne#ative ale celor care le.au purtat de.a lun#ul ti pului$ Din acest otiv, ele se lasa o perioada de ini u A' de /ile sa stea in sare #e a, inainte de a fi purtate$ La fel se procedea/a si cu cristalele sau cu pietrele se ipretioase$ Evident eritele sarii #run;oase nu pot fi disputate, dupa cu nici i becilitatea unor #uvernanti nesarati care adopta i ediat orice su#estie ne.avenita din partea 5E, facand.o le#ea pa antului$ Sarea arina poate atin#e =) lei>),( E#, iar altele e*trase din locuri cu le#ende creeate in ;urul lor, c"iar ai ult$ Ma#a/ine -lafar poate ca nu e*ista in fiecare oras, iar de pe internet e ca ridicol sa ne lua Gtoc ai sareaM Daca ni se ter ina ce face , astepta postasul sa vina cu andatul 2 1ireste, fiecare isi c"eltuie banii in felul in care crede de cuviinta$ Din fericire solutia este si pla si ieftina si vine in saci de ( E# de sare buna, ne.iodata si #run;oasa, care se vinde cu apro*i ativ ( lei$ Se nu este &sare pentru uraturi& si e notabila e*ceptie la o re#ula i becila$ In /ona noastra ea vine de la Ocna De;, dar sunt convins ca oriunde in Ro ania, veti #asi o salina relativ apropiata, care sa produca si a bale/e inunatele cristale$ Se face totusi sa

cititi etic"eta si eventual sa sunati c"iar producatorul, caci a intalnit si produsul c"ipurile &pentru uraturi&, a balat la saculeti de = Eilo#ra , care continea daunatorul anti.a#lo erant$ -e etic"eta trebuie sa scrie doar &Sare #e a cristalina&, sau ceva ase anator$ Sa nu uit, bai sarate e*ista ulte in tara noastra si nu sunt foarte scu pe, unele sunt inca #ratis$ Nu lasati sa treaca vara fara a le vi/ita periodic cu intrea#a fa ilie$ -e lan#a faptul ca ele sunt un ediu e*celent pentru copiii Dvs$ sa invete innotul caci practic ei plutesc, binele conferit de a estecul apa sarata.aer.soare, e #reu de e#alat$ 1olositi.leM La ulta sanatate si fie ca sa nu fi sarea cele de toate /ileleM lipsiti niciodata de painea si de