-EDUCATIA COPIILOR CU CES

REFERAT
TEMA : PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT
,,STUDIU DE CAZ- DEFICIENTA MINTALA USOARA/
INTEGRAREA IN COLECTIVITATE

PROF.INV. PRESCOLAR: OPRESCU I . ELENA

GPN. IZVOARELE

--

PLAN DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

-STUDIU DE CAZ:DEFICIENTA MINTALA USOARA / INTEGRAREA IN

COLECTIVITATE-

PROF. INV. PRESCOLAR: OPRESCU I.

ELENA

NUME: ADRIAN
DATA NASTERII:
GRUPA:
GPN.

IPOTEZA:
,,Daca parintii si educatoarea colaboreaza pentru interesele copilului, atunci situatia se
va imbunatatii
Prezentul plan de interventie personalizat propune integrarea unui baiat ce prezinta
intarziere in dezvoltarea cognitiva, survenita din neasimilarea abilitatilor cognitive
specific varstei.
Gandirea copilului la aceasta varsta este strans legata de dezvoltarea senzatiilor si
perceptiilor: copilul ia contact cu obiectele si fenomenele din jurul lui prin investigatii
practice, desfasurand in continuare actul perceptiei.
I.

DATE PERSONALE

Copilul Adrian, nascut la, in, , jud., prezinta intarziere in dezvoltarea limbajului,
intarziere mintala(QI59),sindrom hiperchinetic, diagnosticate si atestate prin
certificate medical ce recomanda incadrarea copilului intr-un plan de recuperare.
STRUCTURA SI ATMOSFERA FAMILIALA
Situatia economica modesta, tatal muncitor ,39 ani ,mama casnica,35ani. Parintii
foarte ocupati destul de frecvent au aparut moment conflictuale, datorita lipseide
comunicare.
II.ANAMNEZA:
ANTECEDENTE PATOLOGICE: Iminenta de avort la 4 luni si doua saptamani,nastere
prematura.

ISTORICUL DEZVOLTARII: Este crescut de ambii parinti intr-o familie legal

constituita. Prezinta intarziere in dezvoltarea limbajului, primul cuvant este rostit la
varsta de 2 ani. Instabilitate psihomotorie, agresivitate fizica fata de mama la frustari
minore sau in relatiile conflictualie din familie.
ISTORICUL ADAPTARII PEDAGOGICE: S-a adaptat greu la activitatea si disciplina din
gradinita din cauza tulburarilor de comportament si tulburarilor de limbaj.
III.DIAGNOSTICARE:
EXAMENUL SOMATIC: Prezinta o dezvoltare staturala, ponderala si toracica normal,
situate la limita superioara.
EXAMENUL PSIHOPEDAGOGIC: Bine dezvoltat,fizic placut,ordonat in tinuta
vestimentara, inteligent sub limita normalului.Capacitate slaba de efort in genere, de
concentrare in special, nu poate urmari activitatea prezentata de educatoare. Trece
mai usor de la activitate la joc decat invers. Prezinta sindrom hyperkinetic,ceea ce i-a
creat premisele aparitiei unor tulburari de comportament.
EXAMENUL LOGOPEDIC: Prezinta bradilalie, caracterizata printr-o vorbire incetinita,
greu de urmarit. Apare mai frecvent la copiii cu nivel scazut de inteligenta.
Prognosticul este insa favorabil, ritmul vorbirii putand fi ameliorat.
EXAMENUL NEUROPSIHIATRIC: Intirziere in aparitia si dezvoltarea limbajului,
intarziere mintala(QI59),sindrom hyperkinetic.
IV. RECOMANDARI:
-terapie logopedica;
-ludoterapie;
-terapie cognitiva;
-consilierea parintilor.
V.INTERVENTIE IN CADRUL GRADINITEI:
DOMENII:
-educarea limbajului;
-activitati practice.
TIPUL DE INTERVENTIE SPECIALIZAT:
-dezvoltarea abilitatilor cognitive specifice varstei prescolare;
-dezvoltarea abilitatilor de comunicare;
-insusirea unor deprinderi de comunicare.

SPECIALISTI CARE INTERVIN IN APLICAREA PROGRAMULUI:

-consilier psihopedagog;
-educatoare;
-logoped.
SCOPUL-dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea integrarii lui in
activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii.
OBIECTIVE:
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG:
-cresterea nivelului de dezvoltare cognitiva, prin stimularea corespunzatoare a
senzatiilor si perceptiilor.
-dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor
verbale;
-cresterea nivelului de dezvoltare motrica.
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT:
-sa realizeze deosebiri si asemanari privind conversarea numarului de obiecte,
lungimii,volumului, suprafetei.
-sa intrEbe si sa raspunda la intrbari.
-sa ia parte la discutii in mici grupuri informale.
-sa ia parte la activitatile de invatare in grup.
PROGRAMUL DE INTERVENTIE PERSONALIZAT
Programul de interventie personalizat are la baza metode si strategii centrate pe copil
in functie de particularitatile lui, pentru a crea un mediu care sa favorizeze si sa
sprijine invatarea.
TINTA 1:
Dezvoltaera abilitatilor de comunicare.
Scopul acestei actiuni sete activizarea vocabularului pe baza experientei
immediate, cu cuvinte cunoscute, insusiri caracteristice, actiuni, pozitii spatial, relatii,
unele trairi afective.
Obiectivele actiunii sunt conturate raportat la particularitatile baiatului Adrian.
-sa transmita un mesaj simplu in cadrul activitatii de invatare.
-sa primeasca mesaje,sa indeplineasca actiuni simple.

-sa raspunda adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce I se spune.Copilul nu

poate formula propozitii. Adesea cuvantul are rol de propozitie sau foloseste propozitii
in care lipsesc pronumele si liantele gramaticale (holofraze).
Anamneza pune in evidenta o intarziere in evolutia motricitatii generale,ca si
stagnarea in evolutie sub aspect fono-articulator dupa perioada lalatiunii.
Examenul vorbirii constata urmatoarele manifestarii:
-vocalele sunt prezente, consoanele dificile sunt omise sau inlocuite. Grupurile
consonantice sunt inlocuite cu o consoana mai usor de pronuntat. Diftongii sunt redusi
la o vocala. Silabele sunt eludate in special la sfarsitul cuvantului.
Logopedul va selection exercitiile ce corespund particularitatilor copilului care se
afla in tratament. In cadrul terapiei logopedice se vor realize corespunzator:
-reglarea respiratiei
-gimnastica aparatului fonoarticulator
-imitarea de sunete sub forma de onomatopee:bazaitul albinei, zgomotul trenului
-exercitii de dezvoltarea auzului fonematic
-repetarea unor serii de silabe
-exersarea pronuntarii cuvintelor mono-, bi- si polisilabice.
-denumirea unor imagini sau obiecte
-repetarea unor propozitii scurte intr-o intonatie expresiva.
-formarea de mici propozitii pe baza unor imagini concrete
-formularea de raspunsuri la intrebari.
Avand in vedere importanta deosebita a mediului social in tratarea tulburarilor de
limbaj, am cautat sa ne asiguram de sprijinul familiei, in sensul de a-I determina sa-si
schimbe atitudinea, sa fie mai afectuosi fata de copil.
Activitatea logopedica este reluata de catre educatoare in cadrul activitatilor de
invatare de la grupa. Adrian este asezat in interiorul grupuluide copii,
preintampinandu-se o eventuala tendinta de automarginalizare, prezenta de cele mai
multe ori la copiii cu dizabilitati ca urmare a faptului ca se simtneputinciosi in
participarea la activitate. Educatoarea va apela frecvent in cadrul grupei la activitati
cu sarcina Povesteste ce vezi in imagini!, copiii urmand sa relateze inchegat in
povestioare actiunule sugerate de plansele prezentate. Pentru aceasta va trebui ca ei
sa-si utilizeze imaginatia.Pentru a-l include pe Adrian in activitate, acesta va fi solicitat
sa raspunda la intrebari cu un grad mic de dificultate- de exemplu: Pe cine vezi in
imagine?. Dupa ce reuseste sa denimeasca obiectele sau personajele, sarcina mai

complexa de formulare a povestioarei este peluata de alt copil.Pentru fiecare

raspuns , Adrian este recompensat verbal de catre educatoare, iar atunci cand este
ajutat I se ofera un stimulant pozitiv ca Bravo, Foarte bine!)
Integrarea baiatului Adrian in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi
incurajat astfel prin atitudine pozitiva si mijlocita de diversele situatii de invatare si
socializare din grupa.
In consecinta, abilitatile cognitive ale copilului pot fi stimulate, avand insa grija
ca sarcinile sa nu fie prea dificile, ele trebuind sa fie conturate inspre adaptarea la
particularitatile copilului.
TINTA 2 Terapia cognitiva
Terapia cognitive se constituie din actiuni si programe compensatorii care
faciliteaza intelegera lucrurilor, fenomenelor, persoanelor si situatiilor de viata in
dimensiunea lor instrumental- integratoare.
Conform stadialitatii lui J. Piaget , de la 2 la 6/7 ani conform se afla in stadiul
preoperational. Insa considerand si teoriile cognitive dezvoltate de relatia dintre
gandire si limbaj, in acesta etapa rolul limbajului este recunoscutpentru activitatea
intelectuala. Utilizand sistemul symbolic(actiune, imgini schematice si cuvinte/ limbaj
cf. Bruner), copilul isi protejeaza achizitiile din sfera limbajului in activitatea sa de
cunoastere a lumii inconjuratoare. Gandirea copilului in aceasta perioada este
egocentric, adica el analizeaza totul din perspectiva proprie.
Aantrenamentul cognitive propus pentru Adrian reflecta cele expuse mai sus si
incearca sa fixeze cateva repere specific stadiului gandirii preoperatorii, respective
intelegerea aspectelor privind conservarea numarului de obiecte, a materiei, lungimii,
volumului.

CONSERVARE
A
NUMARULUI
DE OBIECTE
CONSERVARE
A MATERIEI

CONSERVARE
A LUNGIMII

INCEPEM
CU
Doua siruri
egale de
litere

APOI

INTREBAM
COPILUL
Distantam
Unde sunt
biletele dintr- mai multe
un sir
bilete?

IN GENERAL
COPILUL
In sirul mai
lung

Doua pahare
identice cu
cantitati
egale cu
lichid

Punem
lichidul dintrun pahar
intr-unul mai
inalt si mai
subtire
Mutate unul
spre stanga

Care pahar
contine mai
mult lichid

Cel mai inalt

Care este
mai lung

Cel indreptat
spre dreapta

Rearanjam
cuburile pe

Care corp are Cel in care

acoperita o
cuburile au

Doua
bastoane
egale ca
lungime
CONSRVAREA Doua
SUPRAFETEI
suporturi

egale pe
unul din ele
suprafata
fost
care asezam
reasezate
identic
cuburi
Aceste activitati au fost continuate si reluate in cadrul gradinitei sub sprijinul si
supravegherea atat a educatoarei cat si a psihologului.
Deci, terapia cognitiva este inteleasa ca un proces complex de echilibrare
mintala prin organizarea specifica a cunoasterii la copiii cu cerinte educative special al
caror comportament cognitive se caracterizeaza printr-un fenomen generalde
perturbare a organizarii cunoasterii(disfunctii la nivelul proceselor cognitive, lipsa de
motivatie pentru cunoastere, imaturitate cognitiva).
TINTA 3. Dezvoltarea motricitatii .
Scopul acestei activitati este urmatorul: copilul sa fie capabil sa realizeze lucrari
practice inspirate din viata cotidiana , valorificand deprinderile de lucru insusite.
Miscarile, in general, poarta cu sine si incarcatura afectiva, semantica. Prescolarul
imita, gesticuleaza, incercand sa ajute, pentru a se pune in valoare.Implicarea
copilului in actiuni prin executarea anumitor miscari de manipulare contribuie la
constituirea bazei dezvoltarii psihice a acestuia.Imaginea corecta a obiectului se
formeaza chiar in procesul actiunii, iar manevrarea acestuia dezvaluie si precizeaza
forma, marimea, natura materialului din care este alcatuit.
Obiectivele demersului nostrum sunt adaptate la particularitatile lui Adrian:
-sa utilizeze unelte usor de manevrat.
-sa foloseasca tehnici simple de lucru( asamblare, lipire).
- sa selecteze materialul necesar temei propuse.
- sa verbalizeze actiunile intreprinse.
Am denumit tema activitatii practice:Hai sa recunoastem culorile semaforului!,
in fapt, un colaj. Vom folosi ca material de lucru hartie colorata(rosie, galgena,
verde),lipici, forfeca , plansa.
Copiii sunt asezati la masute, iar Adrian este asezat langa educatoare pentru a
primi ajutorul acesteia in realizarea colajului. Spre deosebire de alte activitati in care
Adrian este asezat in interiorul grupului de copii, in aceasta activitate Adrian este
asezat langa educatoare deoarece are nevoie nu numai de sprijin verbal , dar si de
spijin fizic in realizarea miscarilor. Sunt distribuite copiilor materialele
nesesare( plansa, support pentru cartonas, aracet, foita staniol, servetele de sters pe
maini)si le sunt date indicatii despre utilizarea lor.Activitatea consta in decuparea
cerculetelor colorate ce reprezinta luminile si lipirea lor pe carton pentru a forma
semaforul. Pe parcursul realizarii colajului , copiii primesc sprijin in realizarea acestuia,
iar Adrian sub indicatiile educatoarei(ex.luam plansa, o asezam pe masuta,

decupam cerculetele de hartie colorata). Pentru fiecare etapa realizata Adrian

primeste stimulente positive si aprecierea educatoarei; de asemenea , va fid at ca
exemplu pentru ceilalti copii, primind astfel si apreciera lor. La sfarsitul activitatii
fiecare copil descrie colajul realizat.(ce culori ati folosit/ ce ne arata culoarea verde a
semaforului?etc).
Astfel, in perioada prescolara , si dezvoltarea lui capata un character global, iar
actele sale motorii se vor traduce in instrumente de adaptare a lui la lumea
exterioara.
TINTA 4. Consilierea parintilor.
Intelegand dezamagirea , frustrarea si neputinta familiei in fata refuzului si /sau a
dificultatilor copilului de a indeplini sarcini si de a se integra in grupul de copii, am
considerat ca este necesara colaborarea cu familia printr-un program de actiune
comun convenit.
Prin discutii , exemplificare si explicatii la fiecare intalnire, i-am ajutat pe parinti
sa inteleaga ca modul in care gandesc ei insisi despre implinirea copilului lor in viata,
va determina maniera in care isi vor educa baiatul, inoculandu-I totodata acestuia o
anumita imagine de sine. Aceasta este cea care ar putea sa potenteze sis a accelereze
achizitiile copilului, determinandu-I o dezvoltare cat mai apropiata de normal, sau ar
putea sa le franeze accentuand si fixand deficientele. De asemenea , in discutii am
subliniat faptul ca in aceasta situatie parintele trebuie sa fie un bun ascultator , sa fie
flexibil, realist, capabil sa zambeasca sis a colaboreze cu copilul pentru a-I intelege
problemele si a-l ajuta corespunzator.
Prin informare , parintii au inteles cum sa gaseasca sis a aplice Solutia cat mai
eficienta in rezolvarea problemelor ridicate de copil. Ei au realizat ca prin rabdare ,
intelegere, incurajare pot ajuta copilul sa treaca peste inhibitii sis a inceapa sa
execute acele activitati la care intampina dificultati.
In plan psihologic s-a realizat imbunatatirea relatiei mamei cu copilul , prin
acordarea de timp si mai multa intelegere, mai multa afectivitate.
VI CONCLUZII
Programul de interventie personalizat presupune colaborarea in echipa ,
formata din educatoare, psiholog, logoped, familie, toti cei implicati in activitatile
desfasurate de Adrian in comunitate.
In urma interventiilor educative ( terapie logopedica, ludoterapie, terapie
cognitive) , am realizat un progres favorabil , prin ameliorarea tulburarilor de limbaj.
Acesta a fost un factor de favorizare a dobandirii achizitiilor specific varstei
prescolaritatii, pe care le-am antrenat si dezvoltat prin demersuri specifice.
Bibliografie:

1. Albu, A., Albu, C., 2000, Asistena psihopedagogic i medical a copilului deficient
fizic, Iasi, Polirom
2. Ghergu, Alois, 2006, Psihopedagogia persoanelor cu cerine speciale, Iai, Editura
Polirom
3. Gnu, Domnica, 2002, Copii cu cerine educative speciale, Chiinu, Editura Pontos
4. Ionescu, S., 1975, Adaptarea socioprofesional a deficientilor mintal, Bucuresti,
Editura Academiei P.S.R.
5. Paun, E., Verza, E., 1998, Educaia integrat a copiilor cu handicap, Unicef
6. Popovici D. V., 1999, Elemente de psihopedagogia integrrii
7. Popescu G., Plesa O., 1998, Handicap, readaptare, integrare
8. oitu, Laureniu, 1997, Pedagogia comunicrii
9.http://articole.famouswhy.ro/modele_ale_comunicarii_didactice_la_copilul_cu_deficiente
_mintale
10.

Vlaicu

Claudia

Psihopedagogia

copiilor

cu

dificultati

de

http://www.studentie.ro/studentclub/index.php?module=resources&action=goldcoins

invatare