Comunicare politic

Cuprins

Capitolul. I: Grupul tinta / segmentarea pietei (Andrei)

Capitolul. II: Profilul candidatului (Sava) II.1. Imaginea candidatului II.2. Analiza S.W.O.T.

Capitolul. III : Contracandidatii (Stefan) III.1. Analiza SWOT

Capitolul. IV : Echipa de campanie (Violeta)

Capitolul V : Comunicare online, traditionala, door to door si media (Andrei) V.1. Casuta de mesaje, transparenta si intalnirile publice (videoconferinta, retele de socializare) V.2. Discursul V.3. Perspectivele comunicarii politice

Capitolul. VI: Marketingul politic si sondajele de opinie (Violeta)

Capitolul. VII: Sloganul / spotul (Alex) VII.1. Mesajele pe zone / campanie

Capitolul VIII: Calendarul activitatilor

Capitolul IX: Planul de guvernare

Capitolul X: Dezbaterea finala

Capitolul XI: Bugetul

Capitolul I. Grupul tinta Targetul tuturor candidatilor att din partea partidelor, ct i din partea media este electoratul. Specialitii primesc informaii despre acesta prin intermediul sondajelor de opinie. Pe parcursul unei campanii electorale pot fi identificate diverse reprezentri ale electoratului: - electoratul ca interlocutor generic (destinatarul impersonal invocat n discursul mediatic i politic); electoratul-public (destinatarul mesajelor mass media); electoratulopinie public ( o reprezentare a sondajelor de opinie); electoratulopinie individual (n discursul mediatic i n cel al candidailor, experiena individual a unui cetean este construit ca opinie public); electoratulgrup social (discursul vizeaz un electorat int, actori colectivi reprezentnd diferite interese profesionale i culturale). Totalitatea cetenilor care au drept de vot ntr-o ar, zon teritorial sau partid se numete electorat. Electoratul este considerat: a. o resurs formal: un interlocutor colectiv, o instituie care legitimeaz aciunea candidatului; b. o resurs acumulat: electoratul ca interlocutor care dispune deja de o imagine preelectoral a candidatului i de criterii de evaluare a acestuia; c. o resurs creat: electoratul ca interlocutor care trebuie meninut sau convins. Electoratul nu dispune de resurse legale i logistice pentru a participa n mod direct la dezbaterea electoral. Identitatea sa este mediat de intervenia candidailor i a mass-media. Prin urmare, ntro campanie electoral pot fi identificate diferite imagini colective ale electoratului: a. electoratul ca prezen generic (un destinatar abstract); b. electoratul ca public (destinatar al mass-media); c. electoratul ca opinie public (produs al sondajelor); d. electoratul ca grup social. n funcie de puterea de care dispune, electoratul poate fi: a. interlocutor-int pentru candidat i mass-media; b. pretext i reper pentru toate interveniile candidatului n perioada campaniei electorale; c. arbitrul competiiei electorale care valideaz aciunile candidailor.

Capitolul II. Profilul candidatului

Victor Ponta

Varsta: 40 ani Experienta politica: Profesie: 1995 2001: Procuror Premierul Romaniei Presedinte Psd din 2010

2001:

Membru A.V.A.B. Comisie Speciala ( MCSG)

2001 2004: - Secretar de Stat ( Corpul Control al Guvernului) 2004: - Ministru Delegat UE 2008 2009: - Ministru Delegat Relatia cu PR 2012 2013: - Prim Ministru

Nascut la 20 septembrie 1972 in Bucuresti, casatorit cu Daciana Sarbu, tata a doi copii, presedinte al Partidului Social Democrat din februarie 2010, copresedinte al USL, deputat de Gorj iar din 7 mai 2012 Prim-Ministru al Romaniei.

II.1. Imaginea candidatului Ceea ce convinge alegtorul de bunele intenii este chiar imaginea pe care o proiecteaz, cu ct este mai dinamic cu att este mai convingtor. Comunic energie, entuziasm, autoritate prin aspectul su propriu-zis, ct i stilul i vitez mai mare a discursului. Dinamismul discursului va determina auditorul s-l accepte ca fiind credibil. In viziunea tinerilor de astazi , Victor Ponta este un lider care are o viziune clara asupra rezultatului dar si un plan prin care poate atinge succesul. A reusit sa castige increderea celor din jur prin valorile morale de care da dovada si prin felul in care trateaza problemele de interes national. Aceste lucruri in definesc ca fiind un om cu integritate. Il vedem pe omul Victor Ponta ca un lider care inspira devotament echipei sale prin propriul sau exemplu iar datorita modestiei ,nu a facut abuz de functiile in care s-a aflat, neavand o atitudine de superioritate fata de ceilalti.Una dintre calitatile cele mai importante ale lui Victor Ponta este corectitudinea care implica rezolvarea situatilor intr-un mod cat mai just. vestimentatie si prezenta apreciata public impune respect / autoritate in cadrul Psd cursivitate / tonalitate in discurs

II.2. Analiza S.W.O.T.

W cu

O in

Tanar (imaginea Psd) Revitalizarea Psd

Tanar Asocierea vechea conducere

Reinoirea generatiei Psd Schimbarea

Destramarea Usl Eventuale decizii proaste

Procuror spirit de justitie Prim ministrul

Scandalul plagiatului Asocierea UDMR cu

perceptiei

fata pe

ca Ministru Esuarea atragerea

Prim

de Psd ( prin doctrina ) Coabitarea termen lung Scoaterea Romaniei cu criza Incurajarea tineretului sa din

in

Romaniei Discursul si

Lipsa de reactie in cadrul

electoratului tanar de partea lui O noua asociere cu generatie ( Nastase, vechea

prezenta Media Transparenta si comunicare mediul online in

scandalurilor Coabitarea

Traian Basescu

obtina un loc de munca in tara PNL alianta USL rupe

Iliescu, Mitrea) Piedici din

partea lui Traian Basescu Candidatura lui Geoana

Capitolul III.

Contracandidatii
(Analiza S.W.O.T)

CRIN ANTONESCU

S Discursul Presedintele Senatului Echipa tanara

W Lenes (absenteism P.R.) Grupuri interese de

O Posibil Presedintele Romaniei Scoaterea Romaniei criza din

T Acceptarea traseismului Mediul PNL intern

MIHAI RAZVAN UNGUREANU

S Intelectual Influenta capatata director S.I.E. ca

W Experienta politica Prezenta Mass-Media slaba in

O Dezvoltarea Fortei Civice Atragerea intelectualilor din Mass-Media

T Asocierea cu

PDL-ul / Traian Basescu Scandalul OMV (coruptie)

DAN DIACONESCU

S Televiziunea OTV Popularitatea Situatia financiara

W Neseriozitate (Oltchim) Prost vazut de / in Mass-Media Fara experienta politica

O Atragerea electoratului slab informat Ne putem astepta la intrarea

T Inconjurat de oamenii experienta politica Implicarea in scandaluri fara

contracandidatulu i la guvernare

peste patru ani, avand in vedere procentajul obtinut alegerile parlamentare anul de la

acesta,

procentaj ce s-ar putea dubla la

urmatoarele alegeri parlamentare la

KELEMEN HUNOR

S Electoratul maghiar Participarea la guvernare

W Minoritari Scaderea varstei minima de vot la 16 ani

O Rezolvarea Tinutului Secuiesc Regionalizarea

T Doua maghiare Respingerea propunerii reorganizare de partide

Capitolul IV.

Echipa de campanie

CANDIDAT

Purttor de cuvnt

Strateg campanie Trezorier

Manager Resurse Umane

Agenie publicitate/ Departament producie electoral

Logistic

Planificare evenimente i activiti pe teren Voluntari Planificare Media Activiti Celula de criz Departament RP/ Birou Presa

Departament cercetare, bdd i sondaje

Echipa de teren Echipa centru apeluri (call center)

Echipa pentru mediul online

Capitolul V.

Comunicare online

Nu poate exist o comunicare eficienta, fie ea intern sau extern, fr internet. Echiparea fiecrui sediu de campanie cu un calculator, pentru ca fiecare angajat s aib acces la un calculator i internet. Crearea unei seciuni CF (Cele mai Frecvente ntrebri). Site-ul trebuie s conin rspunsuri la cele mai des ntlnite solicitri. Site-ul trebuie s fie simplu i uor de navigat (pentru toate vrstele). mbuntirea/modernizarea funciei de cutare a site-ului. O seciune care s cuprind comunicate de pres, proiecte de legi. Site care s cuprind emisiuni, discursuri, s.a.m.d. (activiti la care a luat parte, ct i activitile viitoare). Adugarea reelelor de socializare, cum ar fi facebook, twitter i alte site-uri de transmitere informaii: youtube, forumuri. platforma de campanie : www.VictorPonta-Presedinte.ro mentenanta in permanenta (newslater cu raspuns automat) : forum, videoconferinta calendar activitati, link-uri utile, CV-ul, biografie facebook, twiter, google+ fan page, grup, event-uri, materiale foto, sondaje, concursuri, mesaje de campanie, joculet ponta vs basescu youtube cont pe platforma, postarea tuturor clipurilor din campanie, aparitii publice, spoturi electorale e-mail

Comunicarea traditionala

Publicitate postala : distribuirea mesajelor prin intermediul pliantelor, brosurilor, afiselor. n mass-media: ieiri publice i luri de poziie pe subiecte sensibile prin intermediul televiziunilor de tiri ( Antena 3, Realitatea TV, RTV s.a). Afise cu candidatul pe panourile publicitare din toate orasele rii. Bannere pe drumurile cele mai circulate din ar, pe cldiri, blocuri s.a Puncte de informare ( n corturi ) vis--vis de activitatea si planurile de viitor ale lui Victor Ponta.

Comunicarea Door-to-door

Este un tip nou de comunicare folosit n cadrul ultimelor campanii electorale parlamentare. Acest tip de comunicare ar putea fi intrebuintat cu acelasi succes si in cadrul campaniilor prezidentiale. Aceste vizite in teritoriu, intreprinse de membrii echipei lui Victor Ponta, duc la promovarea imaginii personale. Acest tip de comunicare promoveaza si apropierea fata de electorat.

Casuta de mesaje

Mesajele trebuie s fie clare, concise, uor de receptat i memorabile. Ele nu trebuie s se suprapun i nici s se contrazic. Mesajele trebuie adaptate publicurilor vizate i canalelor de comunicare disponibile. Este de dorit ca mesajele s fie ancorate ntr-un mesaj cheie, condensat n sloganuri i soundbites.

Mesaje sugestive

1. Respect fata de TINEri! - SLOGAN 2. Cu TINEri in tara, nu in afara ei! - Mesaj 3. Romania renaste prin TINEri! - Mesaj 4. Construim o Romanie cu TINEri! Mesaj 5. Cu TINEri formam o Romanie corecta! - Mesaj 6. Nepasarea naste monstrii. Voteaza Victor Ponta Presedinte! - Mesaj 7. Un concept tanar o viziune europeana. Mesaj 8. Iesi din multime, mergi la vot. Voteaza Victor Ponta Presedinte !

c. ntlniri publice Intalnirile publice ajuta la o relatie buna cu electoratul asta insemnand deplasarea candidatului in teritoriu. Vizitarea punctelor de lucru din tara precum si intalnirile din spatiile publice ajuta la imbunatatirea imaginii candidatului.

Organizarea conferintelor de presa au ca scop informarea cetatenilor asupra planului de guvernare si pe cat posibil imbunatatirea acestuia.

V. 2. Discursul n campaniile electorale, limbajul ia forma discursurilor politice i a sloganurilor, fiecare din acestea vznd ctigarea unei pri mai mri a electoratului; astfel, un procent destul de mare din voturi se datorete calitilor oratorice ale candidatului i modaliti de realizare a discursului. Pierre Dac afirma urmtoarele: un discurs politic bun nu trebuie s vorbeasc despre nimic, dar s lase impresia c vorbete despre toate . Ceea ce intereseaz la un discurs politic nu este doar coninutul sau, ci ntr-o mare msur i forma care mbrac ideile. Psihologia celor ce ascult. E un talent s tii s asculi e mai mare talentul celor care mai mult ascult dect vorbesc. Vechi de cnd lumea, obiceiul de a alege are la baza aprecierea meritului aparent. Dintre toi punii, o puni alege evident pe cel cu coad mai frumoas, indiferent de calitile genetice cu adevrat importante pe care oricum nu le poate verifica. Acest ritual s-a transferat n mod perfid n viaa politic. Coada punului este discursul, orict de multe i de colorate artificii ar ataa un candidat campaniei sale. Singurele efecte care detaeaz publicul general de aceste reguli sunt efectul de obinuin i efectul de fronda, pe care le vom trata separat, pentru c, ele indica participarea de mare finee a structurii sociale moderne n chiar formarea ei. Primul efect se manifesteaz evident mai ales la publicul n vrst, ns regul nu are nimic dea face cu acest criteriu. Cu ct unei persoane i se supun ateniei mai multe argumente ntr-un anumit domeniu inevitabil ele se vor repeta aceasta tinde s le acorde mai puin atenie i s pstreze n mod rigid drept corect ultima secven care, la un moment dat, i-a atras atenia n mod pozitiv. Este clar, aici, importanta pe care o are originalitatea ntr-un discurs cu unele anse. Efectul de fronda are n mod fatal o pondere mai mare n rndul tinerilor i, cu toate c de regul nu are consecine negative (se traduce n refuzul de a vota), uneori se ndreapt n proporii mari mpotriva a tot ceea ce pstreaz un parfum nvechit; totui el nu va fi prea des un curent pozitiv pentru ceva prin definiie, este un curent contra. Comunicarea uman reprezint o strategie direct i eficient de influena social a comportamentului politic al indivizilor, prin impactul direct pe care l are asupra atitudinilor i credinelor. Mc. Guire considera c impactul persuasiv al comunicrii parcurge la nivelul contient al individului patru procese: atenia, nelegerea, acceptarea, reinerea i, n final, efectul se observ n comportamentul politic al individului. De exemplu, obiectivul discuiei candidatului politic pe un post radio sau TV este s determine la asculttori un comportament de votare. Chiar dac receptorul este atent la comunicare, impactul

persuasiv este mic dac nu nelege argumentele sursei din cauz c sunt prea complexe (eec de nelegere) sau dac nu accept concluziile candidatului (eec de ateptare). Presupunem c auditoriul a fost convins, deci a acceptat mesajul electoral, dar dac schimbarea atitudinal nu este durabil i de profunzime oamenii i schimb opinia indus chiar nainte de ziua alegerilor. Informaia primit implica un proces de prelucrare cognitiv, analiz critic a mesajului, corelarea experienei anterioare a individului, referitoare la candidat, cu argumentele coninute n mesaj. Calea indirect a procesrii informaiei din cadrul mesajului persuasiv urmeaz un procedeu euristic, cel al credibiliti sursei. Mesajul candidatului poate fi acceptat chiar i n lipsa unei motivaii logice dac individul capta credibilitate i prezint atractivitate. Prin ncrederea acordat de alegtori i totodat competena acestora, candidatul este investit cu credibilitate. Eficiena mesajului cea mai mare cu ct nivelul de educaie, statutul social, inteligenta i competen profesional atribuie candidatului vor crete. i ca urmare a aprecierii acordate acestuia, mesajul va fi considerat c deine informaii pertinente, adevrate. O alt competena necesar este sinceritatea care se poate pune n eviden deoarece: Comunica ceea ce tie; Este dezinteresat fa de rezultatele demersului comunicativ; Lipsete intenia de persuasiune; Apar o poziie opus propriului interes. n funcie de informaiile pe care le deine despre candidat, nainte de a asculta mesajul persuasiv (opiniile exprimate anterior, competent, trsturile de caracter) asociate cu situaia din momentul discursului (lipsa de sinceritate) alegtorul i va construi o reprezentare a candidatului de la care va atepta un anume comportament politic. Eficacitatea mesajului politic. Eficacitatea mesajului politic depinde de confirmarea sau nu a acestor ateptri. Cnd candidatul este atractiv (aspect fizic, personalitatea, charisma, conduita) schimbarea atitudinal a alegtorului este determinat de procesele de identificare cu sursa, pe baza sentimentelor admirative pe care le ncearc, deoarece opinia este determinat de sentimente. Schimbarea comportamentului politic dac nu este integrat n sistemul de valori i credine al alegtorului, fiind dependena de durat legturii afective stabilite ntre candidat i alegtor, va putea fi oricnd revocata. Contactele directe sau prin mass-media fac s creasc atractivitatea i durabilitatea relaiei. Oamenii se ls influenai de cei asemntori lor, avnd atitudini i comportamente similare lor. Dar, se ls influenai i de cei cu trsturi i comportamente diferite de ale lor, n msura n care sunt cele pe care nu le au i ar dori s le aib (complementaritatea genernd atractivitatea). Mesajul devine mai persuasiv dac se asociaz la receptor cu emoii pozitive. Este posibil s devin eficient dac se asociaz cu emoii negative, prin inducerea fricii.

Dac la informaiile despre experiene concrete i strategii de evitare se adug argumente emoionale asociate cu instruciuni exacte, complete despre evitarea situaiei dificile se va obine drept efect modificarea comportamentelor indivizilor n sensul dorit, prin inducerea fricii. De exemplu: Noi nu vindem ara! Ct de diferit trebuie s fie mesajul de opiniile alegtorilor pentru a putea convinge? O surs foarte credibil determina schimbarea opiniilor alegtorilor chiar dac prezint poziii diferite de ale receptorului. Receptorul implicat emoional ntr-un anume tip de mesaj nu va putea fi schimbat n comportamentul su chiar i de o surs credibil. S se prezinte argumente pro i contra n discurs? Aducnd numai argumente pro, candidatul i apr discursul prin susinere, eliminnd situaiile de contrazicere. Aducnd att argumente pro i contra discursul se va apra prin respingere. Discursul n care se aduc numai argumente pro-atitudini alegtorului ntrete atitudinea receptorului doar aparent, pentru c nu-l protejeaz pe individ de a face fa unui discurs-atac ulterior cu argumente contr, pe care prima sursa le-a evitat i, evident, la care receptorul i va schimba atitudinea. Este foarte important i calitatea mesajului, generat de noutate i validitatea opiniilor sursei (elementele noi ale discursului s nu fie repetate prea des pentru a evita n acest fel saturar ea receptorului i a da un caracter plauzibil mesajului). Mesajul ce susine atitudinile receptorului determina rspunsuri cognitive n favoarea ideilor candidatului. Cnd auditoriul este supus unui mesaj contra-atitudinal i i se sugereaz poziia pe care trebuie s o susin atrage creterea rezistenei la persuasiune i tendina de pstrare a comportamentului iniial. Auditoriul informat, prin mesaj, c atitudinile candidatului atractiv i credibil sunt altele dect ale lui, va dezvolta un dezechilibru cognitiv care genereaz presiuni psihice ce intr n contradicie cu credinele sale. Cu ct calitatea argumentelor coninute de mesaj genereaz mai multe idei favorabile (pozitive) la auditoriu, cu att efectul persuasiunii crete i schimbrile atitudinale i comportamentale vor fi mai mari. De altfel, se poate ajunge la aspectul malefic al persuasiunii: propagand.

V.3. Perspectivele comunicarii politice

Perspectiva mecanicista a transmiterii privilegiaza:

Perspectiva simbolico-rituala a transmiterii privilegiaza:

Canale si retele Mijloacele, tehnologia Cauzele si efectele Utilizarile instrumentale Fluxul unidirectional Controlul, dominarea Non-ambiguitatea Elementul didactic Transmiterea verticala Masurarea si cuantificarea Sisteme inchise Transmiterea informatiei Comportamentul Elemente cognitive

Limbajul, modalitati, forme Continutul Semnificatia si interpretarea Utilizarile expresive Interactiunea si schimbul Impartasirea, participarea Ambiguitatea Elementul static Transmiterea orizontala Metode descriptive Sisteme deschise Stocarea informatiei Ideile Elemente indiciale

In prima ipostaza, lumea sociala este privita ca un univers de obiecte, evenimente, oameni si idei care au o existenta obiectiva, exterioara si constrangatoare, iar in cea de-a doua ipostaza, lumea este vazuta ca un cadru simbolic, structurat gratie definitiilor si semnificatiilor negociate care guverneaza comportamentul. In prima ipostaza, comunicarea este mecanismul care conecteaza, prin informatie, diferitele activitati intre ele si cu mediul in care se produc ( si este analizata ca un sistem de canale, ca o retea prin care se circula mesajele, care pot fi masurate ), iar in a doua este un proces care dezvolta, disemineaza si mentine sistemele de semnificatie dominante ( si este analizata, mai curand, sub formele sale expresive ). Fara indoiala, desi teoretic ele pot fi distinse, in practica sunt dificil de disociat. Perspectiva tehnicilor utilizate in comunicarea politica aduce in discutie rolul canalelor media, marketingul politic, publicitatii si sondajului de opinie in constructia moderna a realitatii politice. Interesant e ca, la un moment dat se insista pe tehnica focus group-ului in noile campanii electorale, care, cel putin in privinta comunicarii politice, rivalizeaza serios cu sondajul, nu pentru a-l substitui, ci pentru a-l completa. Regimul comunicarii simbolico-rituale pare a cobori, progresiv, de la nivelul teoriei la practici, iar repercusiunile nu sunt de neglijat. Tehnicile enumerate mai sus singure, dar si in diverse combinatii domina formele moderne ale comunicarii politice, implicand si o serie de probleme specifice: accelerarea circulatiei informatiei, a schimbarilor politice, profesonalizarea comunicarii politice, cresterea costurilor activitatilor politice.

Cresterea rolului mass-media in societate, in general, si in viata politica, in particular, antreneaza o serie de transformari, dintre care amintim: guvernantii cauta tot mai mult sa-si valorizeze actiunile si urmarile lor in sensul popularitatii: viteza mare a informatiei si caracterul ei efemer incurajeaza, mai degraba, rezolvarea problemelor pe termen scurt: descurajeaza gestionarea problemelor mai putin spectaculoase prin definitie: sporeste dificultatea guvernantilor in luarea unor masuri impopulare. Comunicare prezidentiala este indispensabila presedintelui, caci e o conditie permanenta a sprijinului popular, sprijin care, in contextul separarii puterile in stat, este absolut necesar in depasirea dificultatilor politice ridicate de Congres/Parlament. Presedintele, avand cel mai legitim aliat in opinia publica, se afla, practic, intr-o campanie continua. Spre deosebire de aceasta, comunicarea guvernamentala se caracterizeaza prin multitudinea actorilor politici implicati: es priveste guvernul in ansamblu, dar si institutiile specifice (ministerele), ministrii si primul ministru. Desfasurarea acesteia pune serioase probleme de legitimitate, in sensul ca exista in permanenta riscul deturnarii campaniilor comunicationale, si, prin asta, a persuasiunii guvernamentale, catre un sens mai curand politic decat unul institutional sau educativ, precum si riscul utilizarii personale a avantajelor obtinute in urma gestionarii resurselor colective. In acelas timp, comunicarea este necesara atat la emergenta problemelor si elaborarea/luarea deciziilor, cat si la executarea lor, sau la control.

Marketingul politic i sondajele de opinie

Marketingul politic si sondajele de opinie sunt utilizate atat de organizatiile politice, cat si de puterile publice, pentru obtinerea, prin strategii de influenta, a sprijinului concentrat sau difuz al grupurilor tinta. Ele sunt inspirate de activitatea economica si se bazeaza pe analogia dintre comportamentul consumatorului si cel al alegatorului . Sondajele sunt instrumente utilizate de marketing in procesul de segmentare a populatiei (sociodemografice, culturale, politice, etc) care trebuie cunoscute pentru a le putea evalua cerinele, ele putand fi folosite in analize mai profunde, mai ales atunci cand sunt repetate (panel). Marketingul supraevalueaza plasticitatea imaginilor politice si labilitatea electorilor. Cele doua, marketingul politic i sondajele de opinie deriv dintr-un demers tiinific practicat n elaborarea strategiilor de influen. Aplicabilitatea marketingului n politica este, n principal reprezentat prin marketingul electoral, care constituie forma sa cea mai avansat. Cele dou procedee

fundamentale pe care se poate sprijini ntr-adevr marketingul constau n vnzarea unui produs convingnd inta asupra calitilor lui, sau n schimbarea produsului pentru a-l conforma ateptrilor grupului-int. n politic, pn n prezent, marketingul cererii a nlocuit marketingul ofertei. Analiza situaiei politice indica statutul forelor aflate n competiie, resursele i punctele lor slabe cu alte cuvinte, n termeni electorali, organizaionali i simbolici, o evaluare a ntreprinderilor asupra pieei. Apoi ea permite i definirea unei strategii de campanie, dominat mai ales de alegerea unei poziionri i a unei comunicri strategice. Metodele de marketing politic apeleaz deci la sociologia electoral, la sondajele asupra inteniei de vot i de opinie, dar i asupra dezbaterilor calificate individuale sau de grup. Analizele statistice ale datelor de tip descriptiv, precum i analizele factorial i tipologica, analizele similitudinilor i al preferinelor, dar i analizele de tip explicativ, segmentarea sau msurile conjuncte, sunt adesea combinate cu metode de simulaie n form deciziei strategice. Sondajele electorale constituie, n acest caz, un instrument prioritar pentru analizarea inteniilor de vot. ntr-adevr ele faciliteaz identificarea intelor strategice. Analizele multidimensionale servesc la cunoaterea percepiilor i a preferinelor manifestate de ceteni, iar modelele matematice contribuie la identificarea i evaluarea oportunitilor strat egice care le permit accesul pe piaa politic. O combinaie eficienta trebuie s asocieze simplitatea, atracia, credibilitatea i originalitatea. n cadrul unui studiu de marketing, strategia de comunicare const n identificarea intelor prioritare, n fixarea coninutului mesajelor i n ntocmirea unui program mediatic. De altfel, se vorbete despre deosebirea n rndul electorilor: segmentele critice alctuite din alegtori fragili sau poteniali; nucleul electorilor ctigai de partea unei candidaturi i electori ndeprtai, adic cei atrai de adversar. Electoratul prezint, aadar, zone rigide i zone maleabile. n plus, cu ajutorul sondajelor poate fi cunoscut profilul sociologic al electoratului potenial al fiecrui candidat, precum i temele care asigur specificacitatea i credibilitatea poziionrii politice i personale. ntre nvmintele desprinse din analizarea acestor focus-groups se desprind, mai ales, cele legate de mizele-cheie ale alegerilor pentru acest segment critic. De exemplu, G.Bush i fonda comunicarea pe aceste mize-cheie, mai ales pentru faza final a campaniei sale: aprarea naional, fiscalitatea, jurmntul pe drapel, pedeapsa cu moartea, permisiile pentru deinui, lupta mpotriva drogurilor. n mod cu totul special, aceste teme au fost exploatate n campania publicitar televizata.Dac la reuniuni i mitinguri se practic o comunicare faa ctre fat, prin intervenie direct, marketingul telefonic i publicitatea potal (mailing-ul) permit o comunicare personalizat, ns de la distan, pentru promovarea mesajului su colectarea fondurilor.

n general, se consider c tehnicile de marketing direct iau un avnt considerabil. Tehnicile de marketing se fondeaz pe urmtorul principiul: o comunicare direcional este cu att mai eficient dect o comunicare anonim, cu ct este mai autorizat de mijloacele de informare n mas. Intervenia prin corespondena i telemarketing-ul constituie cele dou instrumente preferate ale marketingului politic direct. Telemarketing-ul permite, mai ales graie formrii automate a numerelor de telefon, difuzarea mesajelor nregistrate i colectarea de fonduri i/sau de reacii care sunt prelucrate pe computer i alimenteaz bncile de date. Observm astfel legtura existenta ntre diversele tehnici: telefonul, automatizarea apelurilor personalizate, banca de date, discursul prin corespondena i efectele induse prin reunirea lor, asupra colectrii de date privind segmentele de electori, asupra circulaiei informaiei electorale i asupra incitrilor la aciune (nscriere, reunire, contribuie, votare, etc). Sondajele de opinie, lucru verificat n repetate rnduri, au legturi cu marketingul politic, ns nu rezult de aici ca ele se confunda cu acestea. Convergent dintre sondajele de opinie i marketingul tine de logic lor comun de segmentare a societii i a opiniilor din cadrul acesteia. Sondajele sunt, aadar, instrumente ale marketingul politic, chiar dac, n mod abuziv, sunt reduse la acest stadiu, mai ales atunci cnd observarea tiinific se desfoar pe timp ndelungat, studiind serii cronologice de mare ntindere. Ele fiind instrumente ale marketingului, putem distinge trei tipuri de sondaje: sondaje instantanee (benchmark polls), opuse sondajelor efectuate pe eantioane ex perimentale, care permit urmrirea evoluiei atitudinilor unui grup constant de indivizi. Cu mult nainte de nceperea campaniei, se efectueaz studii de fezabilitate, pentru a putea fi reperate oportunitile electorale oferite potenialilor candidai bine plasai, prin identificarea celor care ies din partidul advers datorit poziiei fragile, precum i posibilele teme prin intermediul crora s le fie sporit vulnerabilitatea. Marile sondaje instantanee sunt ntrebuinate mai nti la nceputul campaniei, pentru estimarea stadiului forelor prezente i a poziionrilor politice i personale. Traking polls sunt utilizate, la nceput, pentru urmrirea dispoziiilor electoratului. Eantionul de aproape 500 de oameni este ales la ntmplare, de pe fiecare teritoriu. n fiecare sear, ntrebrile lansate prin telefon se axeaz pe ultimele evoluii ale campaniei electorale i pe inteniile de vot. Pe msur derulrii campaniei, sunt eliminate vechiile rezultate, pentru a fi inute la zi mediile variabile. Astfel, se obine un indicator al tendinei generale i se nregistreaz fluctuaiile mai recente care exprim sensibilitatea sondajelor la anumite experimente din campania electoral. Pentru obinerea unor msuri fiabile, rezultatele obinute sunt regrupate, timp de mai multe zile consecutive.

Aceste sondaje conduc la ajustri foarte rapide ale strategiilor de comunicare i, mai ales, la elaborarea, producerea i difuzarea spoturilor televizate, pentru a se rspunde astfel atacurilor adversarului, sub forma publicitii negative, sau pentru a ntmpina un eveniment neprevzut. Sondajul, cumpararea de spatiu si publicitatea sunt asociate cu pollsters, media advisors si campain managers pentru un pilotaj la vedere. O alta tehnica care a luat avant in ultimii 30 de ani, este focus group, pentru campaniile la toate nivelele. Un grup mic de 10 pana la 20 de electori, este pus sub conducerea unui facilitator , pentru a purta discutii asupra campaniei si a candidatului.

Slogan si spot electoral

Calendarul activitilor i Bugetul Calendarul de activiti trebuie s fie realist, iar bugetul trebuie s prevad costurile operaionale, echipamentelor i cheltuielile de personal.

Calendarul de activitati presupune intalniri cu electoratul , conferinte de presa , prezenta la sarbatorile legale din perioada respectiva , programul prin care candidatul va intra in legatura cu alegatorii prin video-conferinte. De o importanta majora sunt interventiile dese ale purtatorului de cuvant prin care se subliniaza programul incarcat a candidatului, atentia si profesionalismul de care acesta da dovada in tratarea problemelor statului.

Planul de guvernare

Planul de guvernare implica masurile si demersurile pentru o buna colaborare intre Presedinte si Guvern de asemenea, schimbarea si reimprospatarea imaginii Romaniei pe plan extern. Un pilon de rezistenta in schimbare acestei imagini o reprezinta si intrarea in Spatiu Schengen care este de o importanta majora in sistemul economic al tarii. Plecand de la importanta care o are intrarea in Spatiul Schengen in sistemul economic, intalnim o problema cu care se confrunta tara in momentul de fata si anume criza economica. Scoaterea Romaniei din criza economica este cu siguranta o prioritate in agenda candidatului. Oportunitatile de dezvoltare pentru tineri reprezinta solutia pentru diminuarea si stoparea migrarii populatiei din randul tinerilor. O alta masura importanta din planul de guvernare o reprezinta imbunatatirea sistemului educational prin ridicare standardelor de evaluare a cadrelor dicactice cat si a elevilor/studentilor. Prin aceasta masura urmarim si promovarea unui sistem educational calitativ. Avand in vedere problemele intampinate in decursul anilor anteriori ,din justitie, consideram ca ar fi eficienta o reevaluare a sistemului, urmarind astfel diminuarea coruptiei. Imbunatatirea relatiilor cu minoritatile nationale Imbunatatirea agriculturii prin realizarea realizarea platilor subventiilor catre acestia, sa incurajeze modernizarea parcului de utilaje agricole prin acordarea de credite avantajoase. Incurajarea agriculturii bio, cat si finalizarea si punerea in aplicare a planului de reconversie pentru pomicultura. Incurajam consumul de produse nationale Finalizarea autostrazilor incepute si imbunatatirea starii carosabilului catre iesirile din tara pentru a favoriza atractia investitorilor straini, cat si a drumurilor nationale. Imbunatatirea sistemului medical prin incurajarea rezidentilor sa ramana in tara, schimbarea sistemul medical, marirea subventiilor acordate de stat. Stoparea finantarii bisericii de catre stat.

Dezbaterea finala

Prezentarea planului de guvernare

Pilonul I: Intrebari adresate contracandidatilor

Crin Antonescu In cei 20 de ani de activitate parlamentara, cate prezente, initiative si luari de cuvant ati avut? (si alte intrebari pe aceasta tema)

Dan Diaconescu Care a fost planul achizitionarii OLTCHIM, si ce aveti sa le spuneti celor care si-au pus sperante in revenirea companiei De unde veneau cei 20000 E promisi romanilor? Cu ce pregatire politica vreti sa guvernati tara?

M.R.U. Care a fost implicarea d-voastra in scandalul Omv, in care a fost protagonista sotia d-voastra? Va invatat T.B. cum sa guvernati tara?

Kelemen Hunor Ca viitor presedinte al Romaniei ce viziune aveti asupra discutiilor despre autonomia Tinutului Secuiesc?

Pilonul II. Replici la acuzatii

Problema plagiatului. Continutul de lege nu poate fi modificat. Normele in vigoare ale sustinerii doctoratului. Lipsa de reactie datorita concentrarii eforturilor pt scoaterea Romaniei din criza. Ca Prim-Ministru Strategii pe termen lung. Cazul Nastase: Instanta si-a facut treaba, Adrian Nastase si-a ispasit pedeasa si nu cred ca este foarte important sa mediatizam si mai mult cazul. Cazul M. Geoana: Cu Mircea Geoana am rezolvat problemele (am spalat rufele in interiorul partidului) si o sa ne implicam impreuna in problemele statului.

Coabitarea cu Traian Basescu: a venit pe fondul necesitatii reformarii economiei si solutionarea tuturor problemelor existente. Problema varstei. Experienta profesionala si cea politica au dus la ocuparea functiilor pe care le-am detinut. Reformarea partidului. In ultimul timp din ce in ce mai multi tineri au fost promovati in cadrul partidului.