Ministerul Educaiei i Tineretului al Republicii Moldova Universitatea Tehnic a Moldovei

Catedra: Teorie Economic i Marketing Facultatea nginerie i Management !n Mecanic

Te" de an
Tema: #Concurena i $ormele ei%&

' elaborat:

' veri$icat:

Chiinu ()*)

Cuprins
1. Introducere. 3 2. Mediul concurenial normal.. 5 3. Obiectivele concurenei.. 6 4. Funciile concurenei.. 7 5. Tipolo ia concurenei..... ! 6. "daptarea preurilor la cerinele pieei dup# tipul de concuren#....... $ 7. %oncurena per&ect#... 11 !. %oncurena imper&ect#... 12 $.'racticile anticoncureniale...15 1(. %onclu)ii....2( 11.*iblio ra&ie........ 21

1. Introducere
+umea contemporan# e,te -n c#utare de ,oluii de cre.tere a e&icienei aloc#rii re,ur,elor/ de -mbun#t#ire a calit#ii/ de ,porire a radului de ,ati,&acie a con,umatorilor.",emenea cerine pot &i -ndeplinite printr0o bun# &uncionare a ,i,temului de preuri/ -ntr0un mediu concurenial normal. 1n pre)ent/ concurena e,te con,iderat# ca &iind un &actor de prim# importan#/ prin care &irmele ,unt con,tr-n,e ,# devin# e&iciente/ ,# o&ere o am# c-t mai lar # de produ,e .i ,ervicii/ la preuri mai mici/ &acilit-nd a,t&el bun#,tarea con,umatorilor .i alocarea optim# a re,ur,elor -n ,ocietate. %oncurenta nu are de&iniie unanim acceptat#/ ea av-nd ,emni&icaie -n &uncie de conte2t. 'rivit# ca un procedeu deschis de confruntare, prin care a enii economici urm#re,c ,#0.i -mbun#t#ea,c# ,ituaia/ concurena e,te apreciat# de muli economi.ti drept 3calea cea mai bun# de ,ati,&acere a intere,elor tuturor4/ re,pectiv de ma2imi)are a radului de ,ati,&acere a nevoilor ace,tora. 5ub pre,iunea concurenei/ -ntreprin)#torii ,unt determinai ,# reduc# c6eltuielile individuale de producie/ ,# e2tind# proporiile capitalului/ ,# introduc# pro re,ul te6nic -n toate &a)ele activit#ii 7producie/ aprovi)ionare/ de,&acere/or ani)are8/ ,# inve,tea,c# -n cercetarea .tiini&ic# etc. 'rivit# din punct de vedere economic/ concurena e,te -ntotdeauna le at# de tran)acii pe pia#/ de cerere ,i o&ert#/ .i de proce,ul ,c6imbului. Mai e2act/ ,e poate ,pune c# e2i,t# concuren# economic# dac# con,umatorul poate ale e -ntre mai multe alternative .i poate a,t&el opta pentru cea mai convenabil# variant# pentru pre&erinele ,ale. ",t&el/ concurena e,te ,tr-n, le at# de libertatea de a ale e.Totodat#/ concurena e2prim# comportamentul ,peci&ic intere,at al tuturor ,ubiecilor de proprietate/ care pentru a0.i atin e obiectivele intr# -n raporturi de cooperare .i con&runtare cu ceilali. 9in acea,t# de&iniie re)ult# c-teva elemente de&initorii pentru a -nele e coninutul concurenei: 0concurena repre)int# o con&runtare/ dar .i o cooperare -ntre di&erii a eni economici/ -n vederea obinerii unor condiii mai bune de producie/ de v-n)are ,au ac6i)iie a bunurilor de con,um/ de e&ectuare a operaiunilor b#ne.ti/ valutare/ &inanciare.;a repre)int# o -ntrecere pentru a obine avanta<e ,au m#car pentru a reduce probabilitatea producerii ri,curilor/ -n acea,t# competiie &iecare acionea)# din intere,. ",t&el/cump#r#torii caut# v-n)#torii care o&er# preul cel mai mic/ calitatea cea mai bun#/condiiile de livrare a bunurilor de con,um cele mai &avorabile. +a r-ndul lor/ v-n)#torii ,e -ntrec -ntre ei pentru a atra e c-t mai muli cump#r#tori/ cu &or# economic# ridicat#/ ,tabili -n ac6i)iie etc. 9in acea,t# competiie/ -n mod normal/ ie, -nvin #tori cei mai buni= 0concurena e,te con,iderat# calea ,pre ,ati,&acerea intere,elor tuturor participanilor la activitatea economic#/ deoarece a,i ur# produc#torilor obinerea pro&iturilor dorite/ iar con,umatorilor ,ati,&acerea core,pun)#toare a nevoilor. 9enumit# .i 3m-na invi)ibil#4/ concurena &uncionea)# ca le itate a pieei/ deoarece toi a enii economici trebuie ,# ,e ,upun# e2i enelor ei. "lt# de&iniie ne ,pune c# concurena e,te &orma activ# a liberei iniiative/ libera initiaiv# enerat# de propietatea privat#/ acea,ta con,tituind la r-ndul ei o tr#,#tur# e,ential# a economiei de piat#. ;a repre)int# con&runtarea de,c6i,#/ rivalitatea dintre a entii economici/ v-n)atori/
4

o&ertani pentru a atra e de partea lor clientela. Totodat#/ concurena e+prim comportamentul speci$ic interesat a tuturor subiecilor de propietate / comportament care ,e reali)ea)a -n mod di&erit !n $unctie de mediul concurenial i particularitile di$eritelor piee. 'roduc#torii autonomi .i ,peciali)ai vi)ea)# pro&itul/ -n timp ce con,umatorii -,i mani&e,t# opiunile lor pentru bunurile .i ,erviciile o&erite de produc#tori/ vi)-nd utilitatea lor. 'rin &aptul c#0i orientea)# pe a enii economici ,pre producerea a ceea ce e,te dorit .i cerut de con,umatori la co,turi c-t mai redu,e -n condiiile date/ concurena asigur producatorilor preurile i pro$iturile ateptate/ iar consumatorilor satis$acerea nevoilor: >%ompeia conduce la continua per&ecionare .i e&icienti)are a productiei. ;a determin# produc#torul ,# elimine ri,ipa ,i ,# ,cad# co,turile a,t&el -nc-t ,# v-nd# la un pre mai mic dec-t alii. 1i elimin# pe cei ale c#ror co,turi ram-n ridicate .i &ace a,t&el -nc-t ,# concentre)e producia -n m-inile celor ale c#ror co,turi ,-nt mai mici.? 7Clair ,ilco+8 %oncurenta e,te unul dintre &actorii importani ce actionea)# a,upra a enilor economici/ a,t&el inc-t ace.tia s-i adapte"e o$erta la cerere. 'e o pia# liber#/concurena acionea)# -n ,tr-n,# le #tur# cu preul. " enii econimici produc#tori pe o piat# liber# urm#re,c/ prin intermediul concurenei cu ceilalti produc#tori ma+imi"area pro$itului/ prin minimi"area preului i creterea calitii bunurilor produse . Ficare a ent economic care acionea)# pe piaa liber# e,te preocupat de activitatea &irmei ,ale/ a,t&el -nc-t acea,ta ,# &ie cea mai competitiv# dintre toate iar c-.ti ul net ,# &ie cel mai bun. 'rin intermediul concurenei/ &iecare produc#tor poate orienta producia prin co,turile de e2ploatare/ urm#rind permanent raportul dintre re,ur,e .i c6eltuieli. @ici unul dintre produc#torii aceluia.i bun de pe o piata nu poate in&luena -n mod i)olat piaa acelui bun. Toi produc#torii in&luenea)# piaa/ a&l-ndu0,e -n concuren#. ;i o in&luenea)# prin practicarea de preuri c-t mai ,c#)ute/ put-nd a<un e p-n# la nivelul de ,upravieuire. 'rin urmare/ concurena !ntre producatori e+ercit o presiune asupra scderii preurilor de v!n"are i / totodat/ contribuie la lrgirea pieei in ceea ce privete cantitatea cerut de consumatori .

2. Mediul concurenial normal

Mecani,mul economiei de pia# &unctionea)# pe ba)a cererii .i o&ertei/ av-nd ca a+ central/ preul/ care a,i ur# autore larea ec6ilibului pieei. 9ar/ pentru ca preul ,#0.i poat# -ndeplini mi,iunea >,uprem#? de regulator al pieei. &ormarea lui trebuie ,a aib# loc -n condiiile mediului concurenial normal. "cea,ta e,te de&init# prin c-teva coordonate: *% e+istena mai multor productori i. respectiv. cumprtori. condiie care elimin# po,ibilitatea e2i,tenei monopolului ,au monop,olului/ .i altor &orme ale po)iiei dominante pe piaa unor bunuri ,au ,ervicii= (%e+istena diversi$icrii sortimentale ale unui bun omogen considerat. condiie care d# po,ibilitatea multiplelor opiuni po,ibile din partea potenialilor operatori economici cu care produc#torii ,au di,tribuitorii intr# -n raporturi economice pe pia#= /%-ntreprinderile ,# ,e comporte ca entiti raionale. &iind preocupate &iecare la r-ndul ,#u/ de ale erea celor mai bune variante -n combinarea &actorilor de producie/ -n ,copul atin erii obiectivului &undamental= 0%deci"ia pretului s apartin e+clusiv agentilor economici/ nee2i,t-nd imi2tiuni din partea Auvernului -n &i2area preurilor ca nivel nominal1 2%raionamentele de &undamentare a deci)iei ,# &ie de&inite de cerinele de"voltrii durabile a !ntreprinderii/ care implic# obiective pre"ente i viitoare ale !ntreprinderii interne i e+terne !n mediul concurenial 7de calitate a produ,elor/ de prote<are a mediului etc.8= 3%rolul statului s se mani$este. !n special. pentru reglarea comportamentelor operatorilor economici. -n ,en,ul le i&er#rii di,ciplinei pe pia#= 4%intervenia statului !n economie ,# ,e &ac# de re ul# prin alte instrumente dec!t preul. iar dac# e,te nece,ar/ ,tatul ,# opere)e prin p-r 6iile de ela,tici)are a preurilor controlate. 9e e2emplu limitarea nivelului ma2im al preului la,# a enilor economici libertatea de a putea ,tabili preuri mai mici/ -n condiiile permi,ive ale pieei= 5%organi"area pieelor de des$acere ale bunurilor .i ,erviciilor ,# aib# ca obiectiv !mbuntirea calitii prestaiilor ctre consumatori. &iind totodat# ba)at# pe criterii de e$icien i comportamente loiale $a de concureni1 6%mani$estarea tendinei de stabili"are a preurilor. &enomen care demon,trea)# c# e2i,t# .i ,e mani&e,t# cele doua laturi ale pieei: o$erta si cererea .i condiia concurenei/ care permit echilibrarea lor prin intermediul preului liber1 *)% bunstarea consumatorilor $inali. asigurat de e+istena cantitativ. calitativ i structural 7diversi$icare8 a bunurilor pe piat. -n concordan# cu utilitatea recuno,cut# de c#tre con,umatori/ ale cror preuri pot $i absorbite de ctre veniturile acestora% Toate coordonatele mediului concurenial normal de&inite mai ,u, conver / -n &inal/ ,pre bun#,tarea con,umatorilor. ".adar/ -n economia de pia# de,c6i,#/ vorbim de un pret de concuren#/ ca pre de v-n)are minim al pieei. "cion-nd a,upra reducerii pieei/ concurena contribuie la l#r irea pieei prin cre.terea cantit#ii cerute/ devenind din ce -n ce mai puternic# atunci c-nd preurile ,-nt mai mici. %oncurena du,# la ab,urd poate deveni periculoa,# pentru v-n)atori .i
6

cump#r#tori/ de ener-nd -n in&raciuni ca: ale erea pre&erenial# a clienilor/ atra erea unor intremediari pentru v-n)are/ reclam# &al,# etc.

3. Obiectivele concurenei
%oncurena are loc atunci c-nd e2i,t# libertatea de a ptrunde pe o pia .i c-nd/ -n acela.i timp/ pe acea pia# e+ist mai muli v!n"tori alternativ. %oncurena poate avea loc -ntre &irme mari ,au &irme mici/ &irmele rivale put-nd intra -n competiie pe piee locale/ re ionale/ naionale ,au c6iar pe piee mondiale. %ele mai importante obiective ale concurenei ,-nt: 1. ,ati,&acerea cererii con,umatorilor= 2. promovarea inovaiei= 3. alocarea e&icient# a re,ur,elor= 4. limitarea puterii economice .i a,t&el a celei politice= 5. <u,ta di,tribuie a veniturilor. 'iaa e,te cea mai bun# inovaie -n or ani)area cererii .i o&ertei/ .i -n -nt#rirea .i ,tabilirea di&eritelor pre&erine ale a enilor economici B &#r# &olo,irea concurenei. %oncurena con,tituie mi<locul nece,ar prevenirii .iC,au diminu#rii puterii ecomomice concentrate -n m-inile ,tatului .i ale per,oanelor .i -ntreprinderilor private. 9e aceea/ concurena repre"int un mi9loc important pentru organi"area societii. ",t&el putem ,pune c# principalele ,copuri ale concurenei ,-nt de &apt: - a produce: obiectiv tipic ,ociet#ilor ,ociali,te/ care ,e a&lau -ntr0o ,tare de de&icit cronic al multor produ,e/ -n ,pecial din cate oria celor de con,um. Motivul tipic pentru demiterea unui mana er economic -n ,ociali,m .i -nlocuirea lui cu un altul B -n e,ena/ cu un competitor B era >ne-ndeplinirea planului de producie?= - a vinde: obiectiv tipic ,ociet#ilor capitali,te/ care creea)# o tendin# permanent# c#tre ,upraproducie. 'rin e&ectele ace,tei ,t#ri de lucruri ,-nt crearea de &al,e nece,it#i de con,um/ -nlocuirea parial# a criteriilor naturale B pre .i calitate B cu criterii arti&iciale/ cum ar &i publicitatea= - a consuma pe m#,ura po,ibilit#ilor= o ,ocietate care avea la ba)# competitia pentru a,i urarea unui con,um determinat de cerinele naturale ale &iinei umane/ ar dep#.i .i de&icitul cronic ,ociali,t .i cri)a de ,upraproducie capitali,t#. ;a nu ar porni de la obiectivul produciei cu orice pre/ nici de la obiectivul v-n)#rii cu orice pre/ ci de la obiectivul ,ati,&acerii nevoii de con,um ale &iinei umane care e,te ne li<at# -n primele dou# abord#ri.

4. Funciile concurenei
*% Facilitea" a9ustarea autonom a cererii i o$ertei !n toate domeniile activitii economice% %oncurena ,timulea)# preocup#rile pentru cre.terea/ diver,i&icarea/ -mbun#t#irea calit#ii o&ertei de m#r&uri/ pentru adaptarea ei la dinamica cerinelor cererii. 'e pieele dominate de o&ert# 7>piaa cump#r#torilor?8/ ,trate ia competiional# determin# &irmele ,# ,e particulari)e)e &a# de rivali. 'e pieele dominate de cerere 7>piaa v-n)#torilor?8/ in relatiile cu clientii poteniali/ ,e urm#re.te ,peciali)area -ntr0un ,ector individuali)at al cererii. (% :timulea" realitatea progresului ca atare. !n acceptiunea sa general. dar mai ales a progresului tehnico-economic% %oncurenta o&er# &irmelor un puternic motiv de a de)volta produ,e per&ormante .i de a de,coperi metode de a produce cu un co,t mai ,c#)ut. @imeni nu poate cunoa.te cu preci)ie care vor &i noile dorine ale con,umatorilor ,au care te6nolo ie de &abricaie va conduce la minimali)area co,turilor pe unitatea de produ,. 1ntreprin)#torii ,-nt liberi ,# introduc# -n &abricaie un nou produ, ,au ,# &olo,ea,c# o te6nolo ie de &abricaie mult mai promi#toare dec-t cele utili)ate p-n# -n pre)ent. 1n,a/ au nevoie de ,pri<inul inve,titorilor care dore,c ,# le pun# la di,po)iie &ondurile nece,are. 1n economia de pia# &uncionea)# libertatea de a ale e at-t a -ntreprin)#torilor/ c-t .i a celor care ar putea ,# -i ,u,in#. @outatea ideilor pu,e -n practic# trebuie ,# -n&runte veri&icarea din partea >realit#ii?/ veri&icare impu,# de con,umatori. -n ca)ul -n care con,umatorii preuie,c de,tul de mult noutatea pe care o aduce re,pectiva idee/ noua a&acere va pro,pera .i va avea ,ucce,. 1n ca) contrar/ va &i ,ortit# e.ecului. /% ;mpiedica reali"area pro$itului de monopol de ctre ageni economici. ,tatornicind o reparti)are a pro&iturilor proporional cu contribuia e&ectiv# a a enilor economici -n proce,ul de producie .i di,tribuie a m#r&urilor. 5pre deo,ebire de alte ,i,teme economice/economia de pia# nu mandatea)# .i nu limitea)# tipurile de &irme c#rora li ,e permite ,# intre -n competiie.;,te permi,# orice &orm# le al# de or ani)are a activit#ii economice/condiia reu.itei pentru orice &irm# &iind e&icient# -n raport cu co,turile. 0%Concurena contribuie din plin la reducerea preturilor de v!n"are% -n conditiile economiei de pia#/ raporturile ce ,e ,tabile,c -ntre cantitatea v-ndut# .i preurile de de,&acere practicate relev# &aptul c# pro&itul mai mare re)ult# din cre.terea de,&acerilor .i mai puin din preurile mari ,tabilite.Dn pre re)onabil atra e o ma,# mare de clieni/a<un -ndu0 ,e a,t&el la un volum mai mare al de,&acerii."ce,ta va conduce la un pro&it e al cu cel ce ,0ar &i putut obine prin eventualitatea cre.terii preurilor.'reul mic/ redu,/ acce,ibil celor muli/ ,pore.te cererea/creea)# condiiile produciei de ,erie mare. 2%Concurena are un rol direct asupra psihologiei agenilor economici. aliment-nd optimi,mul ace,tora/,timulndu0le creativitatea/&ac-nd ca ei ,# ,e preocupe -n permanen# de e&icien#/de ma2imi)area pro&itului .i/ implicit/ de ,ati,&acerea -n condiii bune a nevoilor de con,um.
!

5.Tipologia concurenei
+u-nd -n con,iderare &actorii pre)entai mai ,u, .i in-nd cont de variantele de combinare a lor/teoria economic# a concurenei a conclu)ionat c# e2i,t# urm#toarele tipuri de concuren# -ntre produc#tori 7v-n)#tori8: concurena per$ect1 concurena imper$ect.cu &ormele: -monopolul= 0oli opolul= 0concurena monopoli,tic#= Concurena per$ect ,e caracteri)ea)# prin e2i,tena unui num#r mare at-t -n r-ndul o&ertanilor/c-t .i -n cel al ,olicitanilor.9ac# e2i,t# un num#r mare de ,olicitani .i un ,in ur o&ertant/,e poate vorbi de monopol1vom ,pune c# e2i,t# oligopol -n ca)ul in care e2i,t# un num#r mic de v-n)#tori=dac# avem un num#r re,tr-n, de cump#r#tori ,e va vorbi de oligopson. -n timp ce dac# e2i,t# un ,in ur cump#r#tor/e,te vorba de monopson.Monopolul bilateral apare atunci c-nd e2i,t# unicitate/-n acela.i timp/-n domeniul o&ertei .i al cererii.1n ,&-r.it/monopolul ,e va numi re,tr-n, -n ca)ul -n care/pentru un ,in ur o&ertant va e2i,ta un num#r mic de ,olicitani .i vom avea un monop,on re,tr-n, -n ca)ul ,imetric. -n tabelul de mai <o, ,-nt pre)entate ace,te tipuri de concuren# cu principalele lor caracteri,tici:

Caracteristicile tipurilor de concuren

%oncurena imper&ect# %aracteri,tici %oncurena per&ect# %oncurena monopoli,tic# Mare Oli opol Mic Monopol Dna ,in ur#

@um#r &irme

Mare

'o,ibilitatea ,tabilirii preului *ariere concureniale pe pia#

Ine2i,tena Ine2i,tente

+imitat# Ine2i,tente

Eedu,# ;2i,t# anumite bariere

%on,iderabil# 5i,teme complete de bariere

5e mai poate vorbi de concurena direct .i concurena indirect%

$

"tunci c-nd a enii economici a&lai -n competiie ,e adre,ea)# aceleia.i nevoi/cu produ,e ,imilare ,au identice/,-ntem -n &aa unei concurene directe7e2:nevoia de petrecere a timpului liber poate cau)a relaii de concuren# direct# -ntre a enii economici care pre,tea)# ,ervicii de ,port .i cei ce pre,tea)# ,ervicii de cinema8 Concurena indirect poate ap#rea atunci c-nd &irmele/ a enii economici ,e adre,ea)# prin o&erirea de bunuri di&erite acelora.i nevoi ,au unor nevoi di&erite7e2:o &irm# de turi,m ,e a&l# -n concuren# indirect# cu una pro&ilat# pe v-n)area de bunuri de &olo,in# -ndelun at#/o parte dintre cump#r#tori &iind obil at/din cau)a veniturilor in,u&iciente/,# opte)e -ntre cump#rarea unui a,t&el de bun ,au e&ectuarea unei c#l#torii8. 9in punctul de vedere al dreptului comercial/concurena poate avea urm#toarele &orme: -concurena loial7corect8-admis prin reglementri -concurena neloial7incorect8-reprimat prin reglementri1 acea,ta con,t# -n &olo,irea unor mi<loace incorecte ca: acordarea unor ,timulene deo,ebite a enilor economici av-nd ca ,cop acap#rarea pieei .i con,olidarea unei po)iii net avanta<oa,e pe pia#. O alt# cla,i&icare ar avea -n vedere concurena deschis .i concurena !nchis% Concurena deschis e,te acea concuren# care ,e de,&#.oar# !n mod direct cu mediul. i doar indirect cu competitorii% 9intre toi competitorii pla,ai i-n acela.i mediu c-.ti # acela care obine o mai bun# per&orman# raportat la un parametru ,au comple2 de parametri oarecare/ -n condiiile -n care aciunile &iec#rui concurent nu in&luenea)# 7nu <enea)# ,au &avori)ea)#8 aciunile altui concurent. O concuren !nchis e/ dimpotriv#/ aceea -n care $iecare competitor e anga9at direct !mpotriva celorlalti. -n care un c-.ti al unuia repre)int# automat o pierdere a altuia ,au a altora.'rintr0o analo ie ,portiv#/un model de competitie de,c6i,# e,te o cur,# de aler #ri/ iar un model de competiie inc6i,a0un meci de bo2.

!. "daptarea preurilor la cerinele pieei dup tipul de concuren

%omportamentul a enilor economici implicai in proce,ul &orm#rii preturilor di&er# -n ceea ce prive.te ,trate ia de adaptare la cerinele concrete ale pieei/ -n principal /cu cantitatea/ cu un cuplu pre0calitate ,au cu produ,e di&ereniate/ de marc#/ cu &olo,irea reclamei. Dn a,pect deo,ebit/ -n ace,t ,en,/-l pre)int# di,criminarea prin preuri. 9i,criminarea prin preuri pre,upune capacitatea v-n)#torului de a &ace di,tincie -ntre diver,ele cate orii de con,umatori ,ub raportul capacit#ii lor de plat# .i al atraciei &a# de produ,. O modalitate &recvent# de di,criminare e,te cea -ntre piee care pre)int# caracteri,tici di&erite .i pe care ,e practic# preuri de monopol di&erite. Dn ca) particular e,te di,criminarea -ntre pia# intern# .i cea e2tern#. Dn produc#tor poate &i unicul v-n)#tor pe o pia# intern# cu tari&e prote<ate/.i poate -n acela.i timp ,a v-nd# pe o piaa e2tern# concurenial#/ -n calitate de >price taFer?. %a urmare/ ar cere un pre mai mare la v-n)#rile de pe piaa intern# dec-t la cele de pe piaa e2tern#. 1n conclu)ie:
1(

0 po,ibilitatea de a cere preuri multiple con&er# v-n)#torului oportunitatea de a capta o parte din ,urplu,ul con,umatorului= 0di,criminarea prin pre e,te po,ibil# daca v-n)#torul poate &ie ,a di,tin # -ntre cump#r#tori pe criteriul po,ibilit#ii .i dorinei de a cump#ra un anumit produ,/&ie ,# ,epare cump#r#torii -n cla,e 7piee8 cu caracteri,tici di&erite. 1n tabelul urm#tor e,te pre)entat# o matrice a ,ituaiilor po,ibile/ -n condiiile di&eritelor tipuri de pia# concurenial# .i e&ectele ,trate iilor aplicate. <iversivitatea strategiilor de pre ale !ntreprinderilor !n cadrul concurenei Tipul de pia# Oli opol Monopoli,tic# %-iva v-n)#tori ,en,ibili &iecare la preul celorlali > anumit concuren/ pre al liderului ,au preuri apropiate ale concurenilor ?ariabil/ -n &uncie de ramur# ;ntr-o anumit masur 5copul e,te in&ormarea .i eliminarea concurenei preurilor Muli v-n)#tori de produ,e di&ereniabile

%oncurena

Monopol Dn ,in ur v-n)#tor care ,tabile.te preul unui produ, unic =u e+ist concuren/ ,in urul v-n)#tor ,tabile.te preul

5trate ia di,ponibil#

%oncuren# per&ect# Muli v-n)#tori de produ,e identice 7nedi&ereniabile8

%oncurena prin pre

> anumit concuren prin ama de preuri 'numit di$ereniere &a# de produ,ele concurenei Mare. obiectul e,te di&erenierea produ,elor &a# de cele ale concurenei

'proape lipsete/ piaa ,tabile.te preul

9i&ereniere -ntre produ,e

=u e+ist/ ne&iind alte produ,e

=u e+ist. produ,ele ,-nt identice Redus/ obiectul e,te in&ormarea clienilor c# produ,ele ,-nt di,ponibile

;2tinderea reclamei

Redus/ cu ,copul cre.terii pentru cla,a de produ,

11

#. Concurena per$ect
Consideraii generale 5tructura unei piee determin# caracterul competiiei pe acea pia #. O pia # pe care acionea)# muli o&ertani mici/ de putere apro2imativ e al#/ e,te o pia# -n care nici unul din o&ertani nu0.i poate impune intere,ele .i -n primul r-nd preul. O pia# dominat# de puini i ani economici e una -n care comportamentul unuia dintre ace tia poate in&luena pre ul ,au condiiile de v-n)are. %u c-t o &irm# individual# are mai puin# putere de a in&luena pia a pe care vinde/ cu at-t mai competitiva e,te acea pia#. 9e e2emplu/piaa r-ului produ, de micii &ermieri e,te o pia # puternic competitiva/ practic per&ect competitiva0-ntruc-t nici un &ermier nu poate vinde pe,te pre ul de ec6ilibru al r-ului0 nimeni nu0i va cump#ra mar&a/ av-nd lar i po,ibilit#i de a cump#ra din alt# parte. Fermierul ,e ,ituea)# -n po)iia de ?price taFer?0 cel care preia pre ul:din punctul lui de vedere/ preul m#r&ii ,ale e un dat e2tern/ pe care nu0l poate in&luena. 9impotriv#/pie ele teritoriale de produ,e petroliere ,-nt dominate de dou#0trei mari companii/care au o anumit# mar<a de manevr# -n a0.i ,tabili condiiile de v-n)are/inclu,iv preul. "cea,t# ,ituaie de&inete o pia # oli opolar# 7etimolo ic: cu puini poli8 po)iie intermediar# -ntre concurena liber# 7cu nenum#rai poli8 .i polul unic 7,au monopolul8. 5e ob,erv# din ace,te e2emple c# micii competitori de pe o pia # per&ect# au o atitudine pa,iv# 0 -.i o&er# mar&a la preul pieei .i ,per# ca ea le va &i cump#rata B -n timp ce marii competitori de pe o pia# oli opolar# ,-nt -ndemnai c#tre o atitudine concurenial# activ#. %ele patru ,tructuri teoretice de pia # B concurena per&ect#/ monopolul/ concurena monopoli,tic# .i oli opolul B ,-nt ,tructuri ideali)ate nece,are pentru a -nele e &enomenele economice ,peci&ice &iec#reia dintre ele. 5tructurile reale ,e apropie cu apro2imaie mai bun# ,au mai puin bun# de una ,au alta dintre ace,te ,tructuri ideali)ate. 'iaa concurenial# per&ect# ,e ba)ea)# pe urm#toarele ipote)e: 1. Toate &irmele dintr0o indu,trie v-nd un produ, identic ,au/ alt&el )i,/ o&erta e omo ena. 2. %lienii cuno,c natura produ,ului v-ndut .i preurile cerute de &iecare &irm#. 3. @ivelul produciei optime ale unei &irme e,te mic &a# de producia total# a ramurii/ alt&el )i,/ nu e2i,t# &irme dominante. 4. Firma e,te ?price taFer?/ ea decide cantitatea v-ndut# -n &unc ie de pre ul pie ei/pe care nu0l poate in&luena. 5. Eamura economic# e,te liber# la intrare .i la ieire/ adic# nu e2i,ta bariere -n calea intr#rii unor noi &irme ori ieirii de pe pia# a celor e2i,tente.

12

%. Concurena imper$ect
Marea ma<oritate a activit#ii economice nu ,e de,&#oar# -n,# nici -n condi ii de concuren# per&ect#/ nici -n condiiile lip,ei totale a concurenei -ntre produc#tori/ adic# a monopolului. %ele mai multe &irme acionea)# pe nite ,tructuri intermediare pe pia #= ele ,e a&l# in concuren activ unele cu altele. "ce,te ,tructuri intermediare de pia# ,-nt caracteri)ate printr0un num#r de &irme mai mare ,au cel puin e al cu doi/ dar ,u&icient de mic ca ace,te &irme ,# nu &uncione)e ca >price taFer,?. O a,t&el de ,ituaie poart# numele de concuren# imper&ect#. 9i,tin em dou# ca)uri de concuren# imper&ect#: 0 concurena monopoli,tic#/ a,em#n#toare cu concurena per&ect#/ cu di&erena ma<or# c# &irmele nu mai v-nd/ de acea,ta dat#/ un produ, omo en= - oli opolul/ mai apropiat de ,ituaia de monopol prin aceea c# num#rul de &irme e &oarte redu,/ iar dimen,iunea ace,tora mare. Modelele de comportament economic pentru concurena imper&ect# au urm#toarele caracteri,tici: 1. Firmele !i selectea" produsele% 'oate cel mai bun e2emplu e,te cel al indu,triei de ,o&tGare: &irma nu poate intra pe pia# o&erind pro rame identice cu cele de<a a&late -n producie/ ce va trebui ,# decid# caracteri,ticile pro ramelor pe care dorete ,# le o&ere. 'e o pia# cu concurena imper&ect#/ &irmele v-nd produ,ele di&ereniate adic# un rup de produ,e de,tul de a,em#n#toare pentru a &i con,iderate variante ale unui produ, eneric/ dar de,tul de di&erite pentru a putea &i v-ndute la preuri di,tincte. Ma9oritatea $irmelor din structurile pieei imper$ect competitive v!nd produse di$ereniate% Firma decide ea !ns i asupra caracteristicilor produsului% 2. Firmele !i aleg preurile% "cea,ta e,te o con,ecin# a &aptului c# produ,ele &irmelor nu ,e pot ,ub,titui per&ect unul altuia/ de aceea -ntr0o anumit# pla<# de preuri ,peci&ice produ,ului eneric 7,#pun/ lame de ra,/ televi)oare etc.8/ o &irma -.i poate ,tabili un pre pentru un produ, di&ereniat. 9in >price taFer?/ &irma devine a,t&el > price maker?/ adic# practica preuri admini,trate: preul e,te &i2at printr0o deci)ie contient# a &irmei/ deci)ie care e,te in$luenat de &orele pieei/ dar nu determinat univoc de ace,tea. ;n cadrul structurilor de pia. altele dec!t concurena per$ect. $irmele !i $i+ea" preurile i las apoi cererea s determine v@n"rile% Modi$icrile condi iilor de pia s!nt semnalate $irmei prin schimbarea cantitii pe care o $irm o va vinde la pre ul ei curent administrat% 3. Areurile s!nt relativ stabile pe termen scurt% Tendina de ,tabilitate e,te dat# .i de comple2itatea indu,# de di&ereniere 7o &irm# poate avea mii de produ,e di,tincte pe li,tele de preuri/ ceea ce implic# co,turi ale ,c6imb#rii de pre/ precum .i dere larea raporturilor cu clienii ori cu detailitii -n ca)ul modi&ic#rilor de pre prea de,e8= ca .i -n ca)ul caracteri,ticilor produ,ului ori a preului/ &recvena .i momentul ,c6imb#rii preului ,-nt deci)ii contiente ale &irmei. Aiaa de monopol pre,upune e2i,tena unui ,in ur produc#tor 7v-n)#tor8 ce produce .i ine la control o&erta unor valori de producie ,au de con,um. O -ntreprindere e con,iderat# -n ,ituaie de monopol atunci/ c-nd e,te ,in ura produc#toare a unui bun/ ne&iind concurat# de ali produc#tori interni ,au e2terni. 9ac# pe piaa unui bun ,au ,erviciu omo en e2i,t# un num#r
13

mare de produc#tori/ pu.i -n &aa unui ,in ur cump#r#tor/ care &i2ea)# volumul de producie .i preul de cump#rare/ atunci apare ,ituaia de pia de monopson/ iar dac# un ,in ur produc#tor intr# -n relaii de ,c6imb cu un ,in ur cump#r#tor/ atunci apare ,ituaia de pia# de monopol bilateral. Monopolul apare -n urma inten,i&ic#rii concurenei imper&ecte/ concentr#rii .i centrali)#rii capitalului. Monopolul ,e mani&e,t# -n urm#toarele &orme: monopoluri naturale 7deinerea ,au controlul unor re,ur,e cu calit#i deo,ebite8= monopolul a,upra m#rcii comerciale= monopolul te6nolo ic 7 enerat de proprietatea a,upra patentului noului produ,8= monopolul reducerii co,turilor de producie 7&irmele concurente nu pot re)i,ta la co,turi de producie mar inale8= monopolul in,tituional/ enerat de &uncionarea unor &irme ,upu,e controlului de ,tat 7ap#/ a)e/ ener ie electric etc.8. 'iaa de monopol are urm#toarele tr#,#turi: e2i,tena unui v-n)#tor la nivel de ramur#. 1n realitate rolul de monopol -l poate <uca proprietarul unor i)voare de ap# mineral#/ a unei &abrici de material de con,trucie ,peci&ic/ a unui lot de vii unicale etc.= -n piaa de monopol lip,e,c ,ub,titueni adecvai. 9e e2./ &irma Bmonopol de dob-ndire .i prelucrare a diamantelor practic nu are alternative= -n piaa de monopol are loc &i2area preului de c#tre &irm#/ care/ de re ul#/ acoper# co,turile de producie .i aduce un pro&it re,pectiv. 'reurile ,tabilite de &irm# con,tituie preuri de monopol. 'reurile de monopol pot &i -n unele ca)uri mai <oa,e de preul de ec6ilibru al pieei/ deoarece &irma obine pro&ituri ridicate -n urma reali)#rii unui volum mai mare de m#r&uri= -n condiiile pieei de monopol &irma are po,ibilitate de a ale e at-t preul/ c-t .i cantitatea de bunuri ce urmea)# a &i produ,e .i v-ndute= piaa de monopol/ de re ul#/ bloc6ea)# intrarea -n ramura re,pectiv# a altor &irme. 9e e2./ monopolul natural de a,i urare a con,umatorilor cu ap#/ a)e/ ener ie electric# va bloca intrarea altor &irme -n ace,t domeniu de activitate. Aiaa cu concuren monopolistic re&lect# acea ,ituaie de pe pia#/ v-n)#torii .i cump#r#torii pot in&luena raportul dintre cerere .i o&ert#/ nivelurile de preuri -n intenia de a obine pro&ituri mari .i ,tabile. %oncurena monopoli,tic# repre)int# un ,e ment important al concurenei imper&ecte .i ,e de&ine.te prin e2i,tena concomitent# a di&erenierii produ,elor .i a unui num#r mare de v-n)#tori. 'iaa de concuren# monopoli,tic# are urm#toarele tr#,#turi: pe piaa cu concuren# monopoli,tic# e2i,t# mai muli produc#tori/ produ,ele c#rora ,-nt ,imilare/ dar neomo ene/ &apt ce0i permite &urni)orului ,# in&luene)e preul/ pre&erinele con,um#torului .i cantitatea produ,#. 9e e2./ -n indu,tria de con&ecii a 5.D.". e2i,t# 32 de &irme/ care coa,# co,tume .i paltoane pentru b#rbai. 1ntre ace,te &irme are loc o lupt# de concuren# monopoli,tic#=
14

 piaa cu concuren# monopoli,tic ,e caracteri)ea)# prin de&erenierea produ,elor -n dependen# de calitatea m#r&urilor .i &orma de de,ervire 7prin utilitate/ prin per&ormanele te6nico0economice/ de,i n etc.8= intrarea noilor &irme -n pia# cu concuren# monopoli,tic# e,te relativ u.oar#/ deoarece -n ramur# activea)# mai multe &irme/ &apt ce &ace impo,ibil# ,ubordonarea lor reciproc#= e&ectuarea unui control limitat a,upra preurilor. %on,umatorii pre&er# ,# procure m#r&uri .i ,ervicii de la anumii v-n)#tori/ c6iar dac# preurile ,-nt relative ma<orate= concurena monopoli,tic# ,e de,&#.oar# -n temei -n a&ara preurilor 7-n dependen# de nivelul co,turilor de producie/ reclamei/ calitatea m#r&urilor/ ,emnele de &irm# etc.8. Firma monopoli,t# poate e2ercita o putere de monopol datorit# dreptului con&erit de marca de &abricaie. Ma2imi)area pro&itului pe piaa cu concuren# monopoli,tic# ,e obine la acel volum al produciei la care co,tul mar inal e,te e al cu venitul mar inal. "nali)a concurenei monopoli,te evidenia)# c# -n condiiile actuale ,e e2tinde tot mai mult concurena prin produ,e/ care a,i ur# con,umatorului cel mai -nalt rad de ,ati,&acie. Aiaa cu concuren de oligopol repre)int# o &orm# de concuren# imper&ect#/ care / de re ul#/ cuprinde o ramur# ,au domeniu de activitate. O ramur# ,e caracteri)ea)# prin concuren# de oli opol dac# un num#r mic de produc#tori domin# producia .i v-n)area unui produ,. Oli opoli,t# poate &i con,iderat# orice &irm# produ,ele c#reia ,-nt omo ene/ iar unit#ile economice ,-nt de dimen,iuni mari 7indu,tria metalelor &eroa,e/ aluminiul etc.8 ,au care produce bunuri di&ereniate/ dar care domin# -mpreun# ramura re,pectiv# 7de e2./ &irmele mari din ramura de producie a automobilelor8. 'iaa cu concuren# de oli opol are urm#toarele tr#,#turi: piaa cu concuren# de oli opol cuprinde un num#r limitat de produc#tori 7307 &irme8/ care dein o parte important din piaa de de,&acere re,pectiv#= p#trunderea pe o pia# de oli opol e,te/ dac# nu impo,ibil#/ cel puin di&icil#. Olo opolul ,e prote<ea)# prin di&erite bariere .i re,tricii= -n piaa cu concuren# de oli opol e2i,t# controlul eneral al preurilor/ interdependena .i incertitudinea. 1n condiiile de oli opol &iecare produc#tor poate &i2a volumul de produ,e .i volumul de v-n)#ri/ -n,# preul de reali)are .i pro&itul &iec#ruia depinde de deci)iile celorlali produc#tori. Oli opolurile pot &i rupate -n: oli opoluri concentrate .i oli opoluri anta oni,te. >ligopolurile concentrate ,-nt -ntemeiate pe acorduri ,ecrete .i ,e mani&e,t# -n &orm# da cartel 7acorduri -ntre produc#torii de produ,e omo ene re&eritor la nivelul de preuri .i la divi)area pieelor de de,&acere8. >ligopolurile antagoniste ,e a&l# -ntr0o concuren# continu# at-t prin <ocul de preuri/ c-t .i prin ,c6imb#ri de caracteri,tici ale produ,ului. Metodele de concuren# anta oni,t ,-nt diver,e: ma<orarea volumului de v-n)#ri/ lan,area produ,elor noi prin publicitate
15

7reclam#8/ demon,trarea calit#ii produ,elor reali)ate/ v-n)area produ,elor -n rate pe termen lun / ,piona<ul economic/ .anta<ul/ acte de diver,iune/ corupie etc. 1n #rile cu economie de pia# are loc reglementarea $uncionrii pieei prin promovarea unor aciuni de meninere/ re,taurare ,au con,olidare a mediului economic0le i,lativ nece,ar de,&#.ur#rii normale a concurenei. "ce,te re lement#ri cuprind dou# direcii: prima B re lementarea <uridic# a tran)aciilor comerciale .i a concurenei -n ,copul controlului .i limit#rii tendinelor monopoli,te= a doua B ,uprave 6erea re,pect#rii m#,urilor luate de le i,lative privind de,&#.urarea concurenei .i limitarea activit#ii monopoli,te.

&.'racticile anticoncureniale
'racticile anticoncureniale ,unt con,tituite/ -n principal/ din: !nelegeri -ntre a enii economici ,au a,ociaii ale ace,tora/ care au ca obiect ,au pot avea ca e&ect re,tr-n erea/-mpiedicarea ,au denaturarea concurenei= $olosirea !n mod abu"iv a unei po"iii dominante% *% ;nelegeri. deci"ii i practici concertate +e i,laiile privind concurena inter)ic orice -nele eri e2pre,e ,au tacite -ntre a enii economici/ orice deci)ii de a,ociere ,au practici concertate -ntre ace.tia/ care pot avea ca e&ect re,tr-n erea/ -mpiedicarea ,au denaturarea concurenei pe o anumit# pia#.",t&el/ ,unt vi)ate -n ,peciale cele care urm#re,c: 0&i2area concertat#/ -n mod direct ,au indirect/ a preurilor de v-n)are ,au cump#rare/ a tari&elor/ adao,urilor/ precum .i a oric#ror altor condiii comerciale inec6itabile= 0 limitarea ,au controlul produciei/ di,tribuiei/ de)volt#rii te6nolo ice ,au inve,tiiilor= - -mp#rirea pieelor de de,&acere ,au a ,ur,elor de aprovi)ionare/ pe criteriul teritorial/ al volumului de v-n)#ri .i ac6i)iii ,au pe alte criterii= - aplicarea unor condiii ine ale la pre,taii ec6ivalente pentru unii parteneri comerciali/ provoc-ndu0le un de)avanta< -n po)iia concurenial#= - participarea/ -n mod concertat/ cu o&erte trucate la licitaii ,au la orice &orme de concur, de o&erte= - eliminarea de pe pia# a altor concureni/ limitarea ,au -mpiedicarea acce,ului pe pia# .i a libert#ii e2ercit#rii concurenei de c#tre ali a eni economici. %ate oriile de practici anticoncureniale/ denumite eneric 3-nele eri4 ,unt cla,i&icate a,t&el: a8din punct de vedere al structurii (uridice ele pot &i: - nelegeri structurate juridic 7acorduri e2pre,e ,au tacite -nc6eiate -ntre a enii economici ,au a,ociaiile ace,tora8 - nelegeri nestructurate juridic 7practicile concertate/ care con,tau -n deci)ia

16

a enilor economici de a ,e adapta/ mai mult ,au mai puin ,pontan/ la o anumit# linie de aciune. "cea,t# aciune devine o linie de conduit#/ unanim acceptat# pe piaa re,pectiv#/&#r# a &i nevoie de e2i,tena unui acord e2plicit -n ace,t ,en,. b8din punct de vedere al circuitului economic) -nele erile ,e pot cla,i&ica -n: 0acorduri orizontale; ace,tea prive,c a enii economici ,ituai la acela.i nivel al proce,elor economice 7e2: acorduri de cercetare0de)voltare/ de ,peciali)are/ decomerciali)are/ de mediu etc.8. 'entru -ncadrarea lor ca neconcureniale e,te nece,ar ca ele ,# a&ecte)e concurena pe -ntrea a pia#/ -n a,emenea m#,ur# -ncHt ,# e2i,te premi,ele unor e&ecte ne ative a,upra ace,teia din punct de vedere al preurilor/ produciei/ inovaiei/diver,it#ii ,au calit#ii bunurilor C,erviciilor care alc#tuie,c re,pectiva pia#. 0acorduri verticale, care prive,c a enii economici ,ituai la niveluri di&erite ale lanului producie 0 di,tribuie 7e2: acorduri de distribuie exclusiv, prin care &urni)orul convine ,# v-nd# produ,ele ,ale unui ,in ur di,tribuitor/ -n ,copul rev-n)#rii -ntr0un anumit teritoriu= acorduri de cumprare exclusiv, ba)ate pe obli aia cump#r#torului dea0.i ac6i)iiona toate produ,ele nece,are de la un ,in ur &urni)or= franciza acord care ,e re&er# la licenierea drepturilor de proprietate intelectual# le ate de m#rci de comer/-n,emne comerciale/ -n ,copul di,tribuiei produ,elor ,au ,erviciilor etc.8. "cordurile pe vertical# ,unt inter)i,e -n ca)ul -n care pot avea ca e&ect in&luenarea -n mod ne ativ a concurenei/ -n ,en,ul denatur#rii/ re,trHn erii ace,teia pe anumite piee 7denumite .i re,trHn eri verticale8. 'e de alt# parte/ ,unt permi,e acele -nele eri care con&er# avanta<e economice ,u&iciente pentru a compen,a e&ectele lor anticoncureniale. c8*n $uncie de procedeele $olosite) -nele erile ,e pot rupa -n: 0 nelegeri care urmresc reducerea numrului concurenilor pe piaa respectiv; -nelegeri care urmresc restrngerea libertii de aciune a concurenilor de pe o anumit pia c1+,nelegeri care urm resc reducerea num rului concurenilor 'rin reducerea num#rului concurenilor pe pia# ,e poate a<un e mai u.or la con,tituirea de concentr#ri economice ,au la deinerea unei po)iii dominante care poate &i &olo,it# -n mod abu)iv. ;2i,t# urm#toarele tipuri de a,t&el de -nele eri: - -estr.ngerea accesului la o anumit pro$esiune/ acea,ta ,e poate reali)a prin re lement#ri pro&e,ionale .i prin utili)area unor clau)e de nonconcuren#. Ee lement#rile pro&e,ionale prive,c condiiile de acce, la e2ercitarea unei activit#i .i pot a,cunde uneori/,ub ma,ca ap#r#rii intere,ului eneral/ o intenie de limitare a num#rului concurenilor pe o anumit# pia# 7e2: condiii de vHr,t#8. %uprinderea -n unele contracte a unor clau)e de nonconcuren#/ care urmea)# ,# ,e pun# -n aplicare pe o anumit# pia#/ pot conduce la o atin ere a concurenei/ dincolo de declaraiile .i ar umentele iniiatorilor. - 0imitarea accesului pe o anumit pia a unor produse sau servicii/ care ,e poate reali)a printr0o am# diver,i&icat# de procedee/ cum ar &i: a entului economic care de,&ace o anumit# marc# de produ,e i ,e impune interdicia de a vinde .i alte m#rci ,ub care apare produ,ul re,pectiv. "cordurile de di,tribuie e2clu,iv# ,unt admi,e doar dac# -ndepline,c anumite condiii e2pre, prev#)ute de le e= ,e mentarea arti&icial# a pieei unui produ, ,au ,erviciu prin di,tribuirea ace,tuia prin canale de di,tribuie di&erite .i ,ub m#rci di,tincte=
17

 reali)area unor -nele eri vi)Hnd limitarea ,au c6iar ,uprimarea acce,ului unor produ,e din import pe piaa re,pectiv#. "ce,te -nele eri pot pre<udicia con,umatorul de po,ibilitatea de a procura bunuri la un pre in&erior celui practicat de produc#torii naionali ,au de a procura un produ, cu un nivel calitativ mai ridicat.9e a,emenea/ ,e poate reduce intere,ul a enilor economici naionali pentru cre.terea competitivit#ii economice= in,tituirea unor ob,tacole la intrarea pe pia#/ prin colaborarea pre&erenial# cu anumii a eni economici pre,tatori de anumite ,ervicii 7bancare/ de a,i ur#ri8. - Obstacole *n calea introducerii progresului te1nic 2i *n calea inov rii; cum ,unt inter)icerea anumitor procedee te6nolo ice/ a,imil#rii unor re)ultate ale cercet#rii .tiini&ice ce ar &i permi, reali)area produ,elor -n condiii mai avanta<oa,e - ,nelegerile privind *mp rirea pieei/ -mp#rirea pieelor poate &i anali)at# ,ub a,pect eo ra&ic/ ,ub a,pectul clientelei .i al produciei. ! "elimitarea de zone geografice -ntre a enii economici dintr0o anumit# ramur# ,au domeniu de activitate ,e poate reali)a printr0o ,erie de procedee/ cum ar &i: - producia &iec#rui a ent economic/ parte a -nele erii re,pective/ ,e or ani)ea)# pe ba)a unui plan eo ra&ic/revenindu0i o anumit# arie de de,&acere cu titlu e2clu,iv ,au un anumit procent al livr#rilor ,pre o anumit# )on#= - practicarea unor clau)e de nonconcuren# care ma,c6ea)# o reparti)are teritorial# a pieei re,pective. 2. #mprirea clientelei ,e poate reali)a prin -nele eri con&orm c#rora p#rile ,e an a<ea)# ca &iecare ,#0.i cultive propria clientel#/ &#r# a c#uta ,# in&luene)e clientela celorlali. Eeu.ita unui a,t&el de acord e,te a,i urat# prin practicarea unui ,c6imb de in&ormaii a,upra v-n)#rilor/ -n ace,t &el ,e pot lua m#,uri pentru a a,i ura compatibilitatea propriului comportament cu an a<amentele a,umate. 3.$tabilirea unor cote de producie sau de vnzare conduce la -mp#rirea pieei .i ,e reali)ea)# prin acorduri -ntre a enii economici/ &iec#ruia revenindu0i un anumit procent din piaa ,au din ci&ra de a&aceri lobal# a unui anumit domeniu de activitate. 9ep#.irea cotei de producie ,au de livr#ri ,tabilite atra e dup# ,ine ,ancionarea a entului economic re,pectiv. 'e de alt# parte/ producerea ,au vHn)area de cantit#i in&erioare celor atribuite poate enera acordarea de indemni)aii cu rol de compen,are. - ,nelegerile privind organi3area unui boicot $a de anumii concureni. *oicotul ,au punerea la inde2 repre)int# o ameninare dintre cele mai rave la adre,a concurenei/ con,tHnd -n re&u)ul/ &#r# motive le itime/ de a vinde unui client anume ,au de a ,e aprovi)iona de la un anumit &urni)or. Ee&u)ul colectiv de a cump#ra nu con,tituie un boicot -n ca)ul -n care &iecare client poate demon,tra c# e2i,t# un intere, le itim pentru care nu ,0a aprovi)ionat de la &urni)orul re,pectiv. *oicotul nu e,te numai un mi<loc de a reduce num#rul concurenilor/ ci poate conduce .i la re,trHn erea libert#ii de aciune a ace,tora. c2+ ,nelegeri care conduc la restr.ngerea libert ii de aciune a concurenilor Ee,tr-n erea libert#ii de aciune a concurenilor ,e poate reali)a prin mai multe mi<loace/ care pot &i rupate a,t&el: - Obstacole *n calea dreptului $iec rui agent economic de a42i $i5a *n mod liber preurile sau adaosurile comerciale) -n r#direa libert#ii de a &i2a preul ,au adao,ul comercial ,e poate e2ercita &ie prin -n 6earea preurilor/ &ie prin alinierea ace,tora. #nghearea preurilor urm#re.te meninerea ace,tora la nivelul actual/ cu ,copul de a
1!

-mpiedica ,c#derea lor. 'entru a reali)a ace,t obiectiv/ a enii economici pot recur e la urm#toarele procedee: - -nele eri a,upra unui nivel minim de pre 7-n cadrul unor ,impo)ioane/ con&erine pe di&erite teme8= - &i2area de adao,uri comerciale e2ce,ive/ ba)ate pe luarea -n calcul a unui volum ne<u,ti&icat de c6eltuieli= - meninerea preurilor la un nivel ,c#)ut/ -n mod arti&icial/ cu ,copul elimin#rii concurenei. %linierea preurilor e,te re)ultatul unei atitudini de liberate ,au al unui acord tacit -ntre a enii economici .i ,e reali)ea)# prin procedee diver,e/ cum ar &i: 0utili)area de bareme pro&e,ionale ,tabilite de un or ani,m cu caracter pro&e,ional .i di&u)ate aderenilor/ -n ace,t mod ,e creea)# ,ituaii avanta<oa,e pentru -ntreprinderile mai per&ormante .i/ -n acela.i timp/ ,e a,i ur# ,upravieuirea -ntreprinderilor mar inale 7care au pro&it )ero8 Dtili)area baremelor pro&e,ionale duce la mani&e,tarea unei rupturi -ntre nivelul preurilor .i co,turile reale= preurile cap#t# un caracter arti&icial .i nu mai ,unt e2pre,ia co,turilor reale -nre i,trate de &iecare a ent economic= 0di&u)area de c#tre or ani)aii pro&e,ionale a unor metodolo ii de calcul a co,turilor. "ce,t procedeu e,te con,iderat o &orm# de 6i)at# a baremelor de preuri de v-n)are/ deoarece determin# a enii economici ,# ,e -ndep#rte)e/ -n ,tabilirea preurilor/ de la co,turile e&ective -nre i,trate de &iecare= - ,c6imbul de in&ormaii a,upra preului e,te nociv c-nd are ca obiect %omunicarea cre.terii de preuri care a intervenit ,au care urmea)# ,# intervin#. "cea,t# practic# repre)int# un -nlocuitor al unei -nele eri de pre. 4 Obstacole *n calea dreptului $iec rui agent economic de a acorda remi3e. +imitarea remi)elor e,te incriminat# deoarece poate conduce la ,tabilirea unui pre minim arti&icial/ ceea ce con,tituie un atac la adre,a concurenei. Dn e2emplu -l repre)int# acordarea de remi)e 3carteli)ate?/ care con,tau -n aceea c# &iec#rui client i ,e acord# de c#tre un &urni)or/ membru al unei -nele eri/ aceea.i cot# de reducere 7rabat8/ calculat# de o manier# lobal# la nivelul -nele erii re,pective. 'rin acea,t# procedur#/ &iecare &urni)or -.i p#,trea)# clientela .i/ -n acela.i timp/ ,e prote<ea)# -mpotriva eventualilor concureni. O modalitate de uni&ormi)are a remi)elor o con,tituie calcularea ace,tora pentru &iecare client/ pe ba)a cantit#ilor produ,e de toi participanii la -nele ere. - 6tabilirea unor condiii comerciale comune obligatorii. "cordurile care au ca obiect determinarea condiiilor comerciale comune ,unt con,iderate un indiciu complementar al unei -nele eri vi)-nd preurile. %ondiiile comerciale ,tabilite -n vederea re,tr-n erii libert#ii concurenilor vi)ea)# perioada de aranie= &acilit#i privind termenul de plat#= ,ervicii o&erite 7-n perioada de aranie ,au -n perioada po,t 0 aranie8= &acilit#i privind modalit#ile de plat# etc. - -estr.ngerea libert ii de aciune pe linia conducerii propriei *ntreprinderi) care poate ,# ,e mani&e,te prin intermediul unor contracte de conce,iune e2clu,iv# ,au a unor contracte de di,tribuie ,electiv# -n care nu ,e aplic# acelea.i condiii de vHn)are tuturor di,tribuitorilor. (% Folosirea !n mod abu"iv a po"iiei dominante%
1$

"cea,t# practic# repre)int# o alt# &orm# de mani&e,tare a practicilor anticoncureniale/ al#turi de -nele eri/ deci)ii .i practici concertate. "proape toate le ile concurenei au unele prevederi re&eritoare la abu)ul de po)iie dominant#. 1n rile cu economie de pia dezvoltat, prevederile le i,lative -n ceea ce prive.te abu)ul de po)iie dominant# nu au &o,t at-t de lar utili)ate precum prevederile ce re lementea)# &u)ion#rile .i comportamentul de cartel. ;2plicaia con,t# -n &aptul c#/ -ntr0o economie de)voltat#/ pieele ,unt mai mari/ &irmele mai numeroa,e/ iar intrarea pe pia# e,te relativ u.oar#. 1n rile cu economie n tranziie problemele de abu) de po)iie dominant# apar mai de,. 'e ace,te piee plani&icarea centrali)at# a l#,at ca mo.tenire piee concertate .i &irme dominante/ iar intrarea de noi &irme poate -nt-r)ia din lip,a unor piee de capital de)voltate/a unei reele de di,tribuie .i a unei &ore de munc# mobile. "utorit#ile concurenei din ace,te #ri ,e con&runt# cu probleme di&icile ridicate de po)iia dominant# a unor &irme. %on&orm ma<orit#ii le i,laiilor ce vi)ea)# a,i urarea concurenei/ nu e,te ile al ca o &irm# ,# dein# o po)iie dominant# pe pia# ,au ,# &ie monopoli,t#. Firmele monopoli,te ,e pot #,i pe acea,t# po)iie/ &#r# ,# &i dorit eliminarea concurenei e2i,tente ,au -mpiedicarea apariiei ace,teia. 9e aceea/ po)iia dominant# nu contravine le ii prin ea -n,#.i/ &iind ,ancionat numai abu)ul de po)iie dominant#. ;2i,t# dou# cate orii de comportamente -n care ,e poate an a<a o &irm# dominant# .i care pot &i con,iderate ca abu)uri de po)iie dominant#. &rima categorie include comportamentele prin care o &irm# dominant# -.i e2ercit# puterea ,a pe pia#/ cum ar &i practicarea preurilor de monopol ,au reducerea produciei/ -n ,copul cre#rii unei penurii de bunuri. Dn a,t&el de comportament e,te -n eneral 7comportament de e5ploatare8) -ntrucHt &irma -.i e2ploatea)# puterea pe care o are pe pia#. % doua categorie include comportamentele prin care o &irm# dominant# -.i -nt#re.te puterea pe pia#/ -mpiedicHnd ali concureni ,# intre pe pia# ,au ,# concure)e -n mod e&icient. "ce,t tip de comportament ,e nume.te 7comportament e5cesiv8) deoarece e2clude concurena ,au concurenii. 1ntre po)iia dominant# pe care un a ent economic o deine pe o pia# .i practicile abu)ive mani&e,tate -n comportamentul lui e2i,t# o le #tur# de cau)alitate. Faptele anticoncureniale trebuie ,# re)ulte din utili)area po)iiei dominante=le #tura de cau)alitate ,e con,ider# ,tabilit# atunci cHnd piaa re,pectiv# ,e ,upune re ulilor impu,e de -ntreprinderea dominant#/ ,c6imbul de produ,e ,au ,ervicii de,&#.urHndu0,e numai -n condiiile &i2ate de acea,ta. 'racticile abu)ive pot con,ta/ -n ,pecial/ -n: impunerea/ -n mod direct ,au indirect/ a preurilor de vHn)are ,au de cump#rare/ a tari&elor ,au a altor clau)e contractuale inec6itabile .i re&u)ul de a trata cu anumii &urni)ori ,au bene&iciari= limitarea produciei/ di,tribuiei ,au de)volt#rii te6nolo ice -n de)avanta<ul utili)atorilor ,au con,umatorilor= reali)area de importuri &#r# competiie de o&erte .i tratative te6nico0comerciale u)uale/ -n ca)ul produ,elor .i ,erviciilor care determin# nivelul eneral al preurilor .i tari&elor -n economie= practicarea unor preuri e2ce,ive ,au de ruinare/ ,ub co,turi/ -n ,copul -nl#tur#rii concurenilor ,au v-n)area la e2port ,ub co,tul de producie/ cu acoperirea di&erenelor prin impunerea unor preuri ma<orate con,umatorilor interni.
2(

19. Conclu3ii
Competiia B Cine sau RuD Ae termen scurt: 9in punctul de vedere al competitorilor prin e2i,tena competiiei/ pro&iturile .i ,ectorul de pia# al unui competitor ,cad= 9in punctul de vedere al mediului 7,ociet#ii8 preurile ,cad/ calitatea cre.te= e2i,t# un rad -nalt de ocupare a populaiei. Ae termen mediu 7,e pre,upune c# unii >c-ti #? .i alii >pierd? competiia8: 9in punctul de vedere al competitorilor cei care r#m-n pe pia# au pro&ituri .i ,ectoare de pia# mai mari= cei care ie, de pe pia# &ie intr# -n &aliment/ &ie ,uport# co,turi de intrare pe alta pia#= 9in punctul de vedere al mediului preurile cre,c/ calitatea ,cade= ,ocietatea -.i a,um# protecia ,ocial# a di,ponibili)ailor re)ultai din &alimentari= ,e creea)# condiii .i motivaie pentru apariia de noi competitori. Ae termen lung 9in punctul de vedere al competitorilor >1nvinii? de ieri pot -nv#a din metodele adver,arilor .i reveni pe pia#= >1nvin #torii? de ieri au tendina de a abandona e&orturile de -nnoire .i adaptare= 9in punctul de vedere al mediului %ompetiia conduce la cuceriri irever,ibile -n cunoatere/ -n ,pecial -n te6nolo ie .i or ani)are= "ce,te cunotine pot &i &olo,ite contrar intere,ului ,ociet#ii ,au pot &i ,c#pate de ,ub control.

21

11.:ibliogra$ie
*% Areuri i concurena Tatiana Mo,teanu/ %on,tantin Floricel/ 9alina 9umitre,cu/ Felicia "le2andru. ;ditura 9idactic# i 'eda o ic#/ E.". *ucure.ti . (% Concurena B'bordri teoretice i practice - Tatiana Mo,teanu. ;ditura ;conomic#/2(((. /% Economie Aolitic 0 Ailbert "bra6am Froi,. 0% http:EEFFF%scribd%comEdocE/*6000(3EC>=CURE=T'. 2%Teorie economic B "ndrei %o<u6ari/ Tatiana Manole/ Tatiana Arun)u. Facultatea de ;conomie .i *u,ine,,/ %atedra Teorie ;conomic# .i MarFetin . %6i.in#u: D.T.M./ 2((4. -

22