ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTRNATIONALE

MASTER IN GEOPOLITICA SI RELATII INTERNATIONALE

LUCRARE DE DIZERTATIE

TERORISMUL LA INCEPUTUL MILENIULUI III

Coordonator Stiintific: Dr. Liviu Muresan

Absolvent: Dragos Calugaru

BUCURESTI 2006

CUPRINS
INTRODUCERE......................................................................................................... 3 1. TERORISMUL ....................................................................................................... 5 1.1. DEFINIREA TERORISMULUI ......................................................................... 5 1.2 TIPURILE DE TERORISM ............................................................................... 7 A. TERORISMUL NATIONAL SAU INTERN (DOMESTIC) ................................ 8 B. TERORISMUL INTERNATIONAL ................................................................ 11 1.3 ZONE FIERBINTI .......................................................................................... 15 IRAQ................................................................................................................. 15 PALESTINA - ISRAEL ...................................................................................... 16 AFGANISTAN................................................................................................... 19 RUSIA SI CAUCAZUL ...................................................................................... 21 INDIA SI PAKISTAN ......................................................................................... 23 COLUMBIA ....................................................................................................... 24 ANGOLA........................................................................................................... 25 1.4 LEGATURA DINTRE TERORISM SI ORGANIZATIILE DE CRIMA ORGANIZATA ...................................................................................................... 26 1.5 IMPLICATIILE ACTIVITATII TERORISTE...................................................... 34 2. ANTITERORISMUL ............................................................................................. 37 2.1 CONVENTIILE CU PRIVIRE LA ANTITERORISM......................................... 37 2.2 RAZBOIUL CONTRA TERORII..................................................................... 44 2.3 ACTIUNEA ANTITERORISTA........................................................................ 47 3 CONCLUZII: UNDE NE INDREPTAM? ................................................................ 49 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................ 52

INTRODUCERE
Terorismul este cel mai periculos si mai nociv efect al puterii, in sensul ca se legitimeaza prin forta cea mai brutala si folosirea ei lipsita de orice scrupul, in conditiile in care singura regula este cea dictata de terorist, fie el un individ, grup sau stat (Virgil Magureanu 2003)

Amenintarile teroriste din intreaga lume, din anii 80, 90 si 2000, au stimulat un val de cercetari despre violenta politica, ale caror concluzii sunt in pericol de a fi ignorate sau neglijate. Gruparile teroriste nu sunt compuse, de obicei, din oameni violenti, cu tulburari psihice sau de personalitate ci din indivizi care folosesc intimidarea civililor si violenta ca arma pentru a-si atinge scopul ideologiei lor. Violenta poate sa reprezinte un obiectiv strategic, care sa implice costuri si beneficii calculabile si sa fie folosita ca parte a unui angajament moral pentru o anumita cauza. E posibil ca teroristii sa urmeze o atare cauza, ghidati fiind de sentimente de loialitate, altruism si dreptate, pe care, daca ar avea alte consecinte, le-am putea considera admirabile. Indivizii care aleg calea violentei sunt, de obicei, oameni obisnuiti, care fac parte din grupuri iesite din comun, iar pentru a le putea intelege comportamentul ar fi indicat sa urmarim nu atat psihologia individuala, cat pe ceade grup. Exista aspecte din antecedentele teroristilor care pot fi comparate cu acelea ale membrilor unor bande si culte religioase, la care cautarea identitatii prin aderarea la grup faciliteaza adoptarea unei gandiri radicale. Studierea felului in care oamenii adera la grupari violente scoate in evidenta, adesea, mai multe detalii mai degraba despre legaturile de prietenie si dragoste decat despre problemele politice. Ideologia poate deveni un teren de testare pentru aderare, demonstrand angajamentul fata de cauza gruparii. Transformarea cauzei lor intr-un razboi a fost importanta pentru teroristi, care cautau sa-si verifice credinta prin confruntarile militare. Cu toate ca sunt, de obicei, limitate, resursele de care dispun teroristii au un impact puternic, din cauza pagubelor fizice produse. Amenintarea poate fi transformata intr-o criza de catre mijloacele media, implicate profund in transmiterea pericolului unei audiente mai largi decat cea afectata in mod direct. Boala

sociogenica de masa, declansata, in SUA, de frica de antrax, este un bun exemplu in acest sens. Specialistul in terorism de la Rand Corporation a definit terorismul ca un fenomen de observare a unei multimi de persoane care privesc, nu o multime de persoane care mor, desi a mai prezis, cu mai mult de 10 ani inainte, o crestere pe scara larga a violentei.

Incercarile de a invinge terorismul prin forta militara pot fi mult mai periculoase pentru guverne decat pentru teroristi, deoarece legalitatea sa se deterioreaza. Restrictiile si represaliile impuse timp de un sfert de secol nu au atenuat amenintarea Israelului de catre gruparile palestiniene violente, iar indoielile organizatiilor drepturilor omului asupra legalitatii acestui raspuns au fost nocive. Adesea, o natiune reactioneaza la violenta gruparilor mici cel mult la fel ca in situatia in care ar fi fost vorba despre un act criminal fara rezonanta politica. Gruparile violente fac parte, de regula, dintr-o retea cu legitimitate psihologica si ideologica care le furnizeaza sprijin material si moral. In miscarea ETA, de exemplu, din Spania, este inclusa si gruparea Basque ideal. Simpatizantii sai considera ca, pentru a-si apara legitimitatea, violenta grupare este nevoita sa infrunte rigorile impuse de lege si de autoritatea statului. Aflarea faptului ca guvernul Spaniei a sponsorizat, in anii 80, trupe de lupta impotriva membrilor ETA, a sporit valul de simpatie fata de respectiva miscare, in ciuda reactiilor negative starnite de caracterul

nediscriminatoriu si salbatic al actiunilor ei. Violenta de ambele parti poate influenta judecata opiniei publice, si orice guvern ar trebui sa ia in calcul toate aspectele problemei inainte de a lua vreo masura brutala sau nedreapta, care ar putea sa-i slabeasca pozitia morala si sa-i diminueze sprijinul.

1. TERORISMUL
1.1. DEFINIREA TERORISMULUI
Termenul de terorism provine din latinescul terror care inseamna violenta fizica, spaima, teroare provocate deliberat prin acte de violenta publica, folosirea cu intentie a unor mijloace capabile sa duca la un pericol comun. Caracteristicile terorii sunt: violenta si amenintarea cu violenta, folosirea sistematica si persistenta a violentei, intimidare si sensibilizare prin agresivitate si ura. Terorismul mai presupune organizare, planificare, finantare si echipamente de ultima ora precum si subiecti umani, selectati si pregatiti pentru realizarea actiunilor concrete de atac. Teroarea este elementul constitutiv al multor actiuni grupale semnalate inca din antichitate. Actul de terorism a avut intotdeauna un scop similar descurajarii generale, victima de moment este mai putin importanta decat efectul general asupra unui grup anume caruia ii este in realitate adresat actul exemplar. Simptomatica este butada celebrului ganditor militar chinez SUN TZU: omoara unul terorizeaza o mie. Deci, terorismul, desi produce victime individuale este un act indreptat impotriva unei colectivitati.

Expertii au cazut de a cord ca in spatele unei actiuni teroriste existe intodeauna o strategie. Indiferent de forma atacului: bombe, masini capcana, focuri de arma, luarea de ostatici, asasinate, terorismul nu este deloc accidental sau spontan. Trorismul reprezinta deci utilizarea deliberata a violentei impotriva civililor pentru obtinerea de avantaje politice sau de natura religioasa.

Chiar daca majoritatea oamenilor recunosc terorismul atunci cand il vad, nu exista o definitie unanim acceptata pentru acest termen. Ironic este insa faptul ca ceea ce pentru o persoana inseamna terorism pentru alta reprezinta lupta pentru eliberare nationala si exista o confuzie extrema in definirea violentelor: terorism, crima organizata, razboi civil, stat dictatorial, confuzia fiind chiar mai mare atunci cand se incearca separarea terorismului de miscarile insurgente ori separatiste.

Exista o varietate de concepte care definesc terorismul. Institutiile antitero, politice, sociale, psihologice, guvernamentale si de securitate au incercat o definire a fenomenului. In volumul Terorismul politic de Schmidt si Youngman sunt citate 109 definitii cu privire la terorism, autorii obtinandu-le de la diverse academii militare si universitati care studiaza si cerceteaza terorismul. Acestea constituie o statistica, care arata criteriile de definire a terorismului. Ele sunt: - violenta, forta (apar in 83,5% din definitii) - politic (65%) - frica accentuata, teroarea (51%) - amenintare (47%) - efecte psihologice si anticiparea reactiilor (41,5%) - discrepanta intre tinte si victime (civili), (37,5%) - actiunea intentionata, planificata, sistematica, si actiunea organizata (32%) - metode de lupta, strategii, tactici (30,5%)

Definirea terorismului si a teroristilor face obiectul cercetarii si intelegerii fenomenului care a luat amploare pe glob. Teroristii internationali, incapabili sa isi atinga scopurile prin mijloace conventionale, incearca sa trimita un mesaj ideologic sau religios prin terorizarea publicului general. Prin alegerea tintelor, care adesea sunt simbolice sau reprezentative pentru natiunea vizata, teroristii incearca sa creeze un impact puternic asupra publicului inamic prin acte de violenta, in ciuda putinelor resurse materiale de care dispun. Prin aceasta ei spera sa demonstreze mai multe, astfel incat guvernul sau guvernele vizate sa nu poata sa-si protejeze cetatenii; sau, prin asasinarea unei anumite victime, pot da o lectie publicului in general. Spre exemplu, prin asasinarea presedintelui egiptean Anwar al-Sadat din 6 octombrie 1981, la un an de la calatoria sa importanta in Israel, teroristii al-Jihad au sperat sa convinga lumea si, in special, pe musulmani, ca a fost comisa o mare eroare. Definitiile terorismului sunt foarte variate si, de obicei, inadecvate. Pana si cercetatorii terorimului neglijeaza adesea sa defineasca termenul, preluand definitii

de la Departamentul de Stat SUA, cum ar fi: Violenta premeditata, motivata politic, folosita impotriva unor tinte noncombatante de catre grupari subnationale sau agenti clandestini, de obicei cu intentia de a influenta publicul. Desi un act de violenta, privit de obicei in Statele Unite ca act de terorism, nu poate fi interpretat la fel in alta tara, tipul de violenta care distinge terorismul de alte genuri de violenta, cum ar fi crima sau o actiune militara in timp de razboi, poate fi totusi definit in termeni calificati in mod rezonabil ca obiectivi. Un cercetator in stiinte sociale defineste o actiune terorista ca fiind folosirea calculata a violentei inopinate, socante si ilegale impotriva noncombatantilor (inclusiv civili, militari in rezerva si angajati ai securitatii in situatii de pace) si a altor tinte simbolice, intre care se infiltreaza unul (sau mai multi) membri ai unei grupari subnationale sau unul (sau mai multi) agenti clandestini, cu scopul psihologic de a face publica o cauza politica sau religioasa si/sau de a determina sau sili un guvern (sau mai multe) sau populatia civila sa accepte revendicari in numele cauzei.

1.2 TIPURILE DE TERORISM

Tipologia gruparilor teroriste scoate in evidenta descrierea detaliata a profilurilor si aplicatiilor teroriste pe glob, formele sinucigase si psihologia actelor criminale din randul gruparilor teroriste. Fiecare grupare terorista este unica in felul ei, de legitimare prin violenta si teroare, iar in spatele actelor criminale, gruparile teroriste detin o doctrina sincretista politico-religioasa fundamentata la rang divin, bine intiparita in mintile lor, luptand pana la atingerea acestora. Dupa ideologie, gruparile teroriste se clasifica conform urmatoarelor patru tipologii: nationalist-separatiste fundamentalist religioase social-revolutionare. Aceasta clasificare este bazata pe supozitia ca gruparile teroriste pot fi diferentiate prin ideologia lor politica. Categoria social-revolutionara a fost numita si idealista. 7

Teroristii idealisti lupta pentru o cauza radicala, o convingere religioasa sau o ideologie politica, inclusiv pentru anarhism. Desi unele grupari nu se incadreaza practic in nici una dintre aceste categorii, tipologiile generale sunt importante deoarece toate campaniile teroriste sunt diferite, iar intentiile gruparilor din aceeasi categorie generala tind sa aiba mai multe in comun decat cele de categorii diferite. De exemplu, IRA, ETA si LTTE au toate motivatii nationaliste puternice, in timp ce fundamentalistii islamici si gruparile lui Aum Shinrikyo sunt motivate de convingeri religioase. O a cincea tipologie, pentru teroristii de aripa dreapta, nu face obiectul acesti lucrari. Toate gruparile teroriste au ceva in comun si anume strategiile lor de lupta individuala sau de grup restranse iar categoriile terorismului sunt de tip violent, sinucigas, agresiv, distrugator netinand seama de civilii nevinovati si organizatiile cu caracter religios sau politic. Tehnicile lor de lucru sunt: asasinatele individuale si colective, rapirile si luarea de ostatici, deturnarile de avioane, distrugerea avioanelor civile, lansarile de bombe masiv explozibile, manipularea prin mass-media, instrumente de persuasiune, instruirea psihofiziologica eficienta de rezistenta si motivatie criminala.

Dupa amploarea geografica a activitatii gruparilor teroriste, terorismul se imparte in terorism international si terorism intern.

A. TERORISMUL NATIONAL SAU INTERN (DOMESTIC)

In contextul unei tipologii largite, este de aratat ca terorismul poate fi privit si din punct de vedere al spatiului in care se practica si al intinderii efectelor sale. In activitatea sa delictuala autorul actului de teroare interna aduce atingere si unor bunuri materiale, dar aceasta distrugere este savarsita tot cu mijloace de natura sa provoace un pericol general. Sunt mijloace a caror folosire poate provoca pagube nebanuite si atinge chiar uneori obiective care nu intrau poate in atentia autorului. Simpla folosire a unor asemenea mijloace este, fara indoiala in stare sa provoace, pe plan intern, climatul de ingrijorare si teroare urmarit de autor.

INCIDENTE ALE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA 2001-2005

5000 4000 3000 2000 1000 0 2001 2002 2003 2004 2005

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

VICTIMELE TERORISMULUI DOMESTIC IN PERIOADA 2001-2005

25000 20000 15000 10000 5000 0 2001 2002 2003 2004 2005

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

La nivel mondial, in perioada 2001-2005 au avut loc peste 12.000 atacuri atribuite terorismului intern soldate cu peste 50.000 de victime. Dupa cum se observa si in graficele de mai sus, tendinta este intensificare ale acestor actiuni.

INCIDENTELE TERORISMULUI DOMESTIC PE TARI IN PERIOADA 2001-2005

16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0

bi a

ad es h

In di a

st an Af gh an i

Ira q

ta n

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

VICTIMILE TERORISMULUI DOMESTIC PE TARI IN PERIOADA 2001-2005

25000 20000 15000 10000 5000 0

Is ra el +

Ba ng l

W es t

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

Graficele de mai sus ne relateaza unde terorismul domestic este intalnit. Sunt zone de conflict deschis in care gruparile teroriste actioneaza pentru a terifia populatia civila.

Is ra el +

10

Ba ng l

Af gh an i

W es t

Ph i li p pi ne s Ch ec hn ya

Co l

Pa kis

Th ai la nd

bi a

Ru ss i

ad es h

In di a

om

Ba nk

st an

Ira q

ta n

Ph i l ip pi ne s

Ru ss i

om

Co l

Pa kis

Ba nk

B. TERORISMUL INTERNATIONAL
Terorismul international constituie infractiune sui generis, adica un tip special de infratiune, caracterizata printr-un

element de extraneitate: pregatirea si executarea acestei infractiunii, subiectele pasive si active, mobilul, mijloacele de infaptuire ale autorului, intereseaza mai multe state. Ansamblul de crime si delicte care constituie terorismul imbraca, in anumite circumstante, un caracter

international, fie pentru ca savarsirea sau efectul lor se prelungeste pe teritoriul mai multor state, fie prin faptul ca aduc atingere unor bunuri juridice de mare valoare, a caror protectie constituie o conditie esentiala pentru mentinerea

raporturilor de buna intelegere intre state si in consecinta a pacii internationale. Intr-o incercare de analiza efectuata pe aceasta cale e necesar sa avem in vedere aspectul formal si aspectul material al infractiunii de drept international. Primul aspect consta in posibilitatea de a urmarii si a judeca pe autorul infractiunii, independent de locul unde infractiunea a fost comisa. Cat priveste criteriul material, pentru a considera un act ilicit drept infractiune a dreptului natiunilor, conform savantului profesor Donnedieu De Vabres, exista urmatoarele premize: Savarsirea actului criminal se prelungeste pe teritoriul mai multor state Bunul caruia i s-a adus atingere sa prezinte pentru comunitatea internationala o importanta materiala sau morala Actul criminal sa ofenseze grav sentimentul de justitie si de respect datorat demnitatii umane, sentiment propriu tuturor oamenilor

11

Caracterul international al terorismului Juristii penalisti au aratat multa prudenta cu privire la infractiunile care trebuiau sa intre in lista incalcarilor de drept international. Acesta a fost si cazul infractiunilor de terorism. S-a examinat intotdeauna daca o infractiune are toate elementele pentru a fi considerata o infractiune internationala. Pot avea deci, caracter international numai formele de terorism in care autorii actioneaza in scopuri politice colective demonstrandu-se acest fapt. Printre actele de aceasta natura se numara acelea a caror efecte daunatoare se manifesta pe teritoriul mai multor state si cu o atare intensitate incat pune sub amenintare insasi ordinea politica internationala. Din punct de vedere al aplicarii in spatiu a regulilor de drept penal, pentru infractiunile de terorism, toate statele ar trebui sa accepte principiul universalitatii. Pentru aceste infractiuni ar trebui deci, sa se aplice legile penale ale fiecarui stat, indiferent de locul unde actele de teroare au fost comise si independent de nationalitatea autorului.
INCIDENTELE TERORISMULUI INTERNATIONAL IN 2001-2005
450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 2001 2002 2003 2004 2005

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

In ultimii cinci ani au avut loc peste 1500 de atacuri teroriste cu caracter international cauzand peste 15.000 de victime. Terorismul international a devenit principalul inamic la statelor civilizate si a determinat o schimbare dramatica a securitatii mondiale.

12

Incidente ale terorismului international 2001-2005 dupa regiune Region Africa East & Central Asia Eastern Europe Latin America & the Caribbean Middle East / Persian Gulf North America South Asia Southeast Asia & Oceania Western Europe TOTAL
sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

Incidents 45 16 42 84 918 5 186 41 133 1470

Injuries 372 4 698 121 5091 2340 699 783 625 10733

Fatalities 191 28 180 32 1649 2985 304 273 194 5836

VICTIMELE TERORISMULUI INTERNATIONA IN PERIOADA 2001-2005

8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0

ar ib be an

Eu ro pe

Ce nt ra lA si

Pe rs i

So ut h

Ea st &

Ea st /

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

La tin

13

So ut he as tA

Am er ica

&

id dl e

W es te rn

Ea st er n

No rth

th e

sia

&

O ce an ia

Am

an

Eu ro pe

Af r ic a

G ul f

er ic

As i

Ultimul atentat terorist de mare amloare a avut loc la Madrid la data de 11.03.2004. Spania si alte 11 natiuni au platit un greu tribut de sange barbarei teroriste: 200 de morti si circa 1400 de raniti. Este cel de-al doilea atentat dupa amploare in Europa dupa cel de la Lockerbie (21 decembrie 1988), cand au murit 270 de oameni. Atentatul de la Madrid a fost revendicat de Al-Qaeda. Tacticile traditionale ale terorismului cum ar fi luarea de ostateci, asasinatul politic, actiunile directe, punctuale, nu intra in vederea lui Osama bin Laden. Tintele

atacurilor teroriste nu mai sunt persoane sau categorii de persoana, ci mase de oameni. Mase cat mai mari. Operatiunea terorista de la 11.09.2001 a cauzat peste 4500 de victime, apartinand unor categorii sociale, rase si nationalitati diferite. La 11.04.2004, dispozitivele explozive au fost amplasate in trei trenuri si au fost detonate cand acestea erau pline de navetisti. Dispozitivele teroriste erau adaptate pentru a fi detonate cu ajutorul unor telefoane mobile. Au fost amplasate 15 dispozitive din care 10 au fost detonate. Toate aceste presupun informatii, sprijin logistic si, nu in ultimul rand, oameni. Un expert in terorism al serviciilor secrete americane CIA afirma: Daca astazi ai informatii bune despre reteua Al-Quaeda, acele informatii nu mai sunt operationale maine. El compara reteaua cu un virus care se schimba permanent, incat este imposibil sa-l prinzi si sa-l distrugi in intregime. Tactica acestei organizatii teroriste a devenit doctrina ofensiva antiamericana.

14

1.3 ZONE FIERBINTI

Exista 18 teatre de confict in toata lume. Zonele fierbinti sunt marcate pe harta lumii de mai jos, iar unele crize sunt descrise pe scurt.

IRAQ
Urmare a razboiului din Glof din 1991 si 2003, in care peste 140.000 de soldati irakieni au murit in

ciocnirile cu fortele aliate, fortele de securitate irakiene si cele de cualitie continua sa fie atacate cu

regularitate si astazi. Razboil de gherila dus de insurgentii irakieni se indreapta spre un razboi civil

generalizat care va avea ca rezultat probabi scindarea statului Iraq pe criterii etnice. Iraqul reprezinta in momentul de fata cel mai fierbinte loc din lume. De la inlaturarea regimului dictatorial in 2003 au avut 15

loc peste 3500 atacuri revendicate de peste 30 de grupari care au cauzat peste 25000 de victime, dintre care 10000 de morti. S-a crezut ca organiarea de alegeri si instaurarea guvernului ales ar insemna un sfarsit al violentelor, insa rar sunt zile cand nu explodeaza bombe si nu mor oameni in aceasta tara. Se pare ca situatia se indreapta spre un esec al politicii internationale.
INCIDENTELE TERORISTE SI VICTIMELE DIN IRAQ IN PERIOADA 2001-2005
18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2001 2002 2003 2004 2005

Incidents victims

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

PALESTINA - ISRAEL
De mai bine de jumatate de veac aceasta regiune a devenit unul dintre cele mai fierbinti puncte de incercare ale relatiilor lumii occidentale cu lumea musulmana. Aceasta zona este macinata de conflicte militare dintre Israel si tarile arabe, conflict inceput cu razboiul de independenta al statului Israel (1948-1949) imediat dupa retragerea britanica, continuat cu reizbucnirea divergentelor in 1956 urmata de Razboiul de Sase Zile din 1967 si cu atacarea Israelului in 1973. In aceasta zona a fost aproape tot timpul nevoie de interventia ONU pentru dezamorsarea situatiei si pentru incercarea evitarii catastrofelor umanitare.

16

In urma acestor conflicte, multi palestinieni au parasit Israelul si si au fost instalati in tabere de refugiati din preajma granitelor Israelului; statutul acestor

refugiati a devenit o problema spinoasa in cadrul relatiilor

israeliano-arabe.. In 1978 fortele (in de guerilla majoritate condusi de

pelestiniene militanti

al-Fatah

Yasser Arafat), avand baze in sudul Libanului, au lansat un atac asupra Israelului; trecand la

contraofensiva,

fortele

armate

israeliene au patruns in sudul Libanului pentru a ocupa un teritoriu de aproximativ 10 km in profunzime, spre a proteja granita nordica a Israelului. Conflictul a durat pana in 1985 cand fortele armate israeliene au fost retrase din Liban. In 1987-1993 a avut loc prima Intifada. A inceput ca o rabufnire de violenta in teritoriile ocupate. Majoritatea participantilor erau tineri. Conducerea OEP din Tunisia a preluat imediat directia acestei miscari populare. Intifada a determinat in primul rand cresterea influentei politice a gruparilor islamice extremiste precum Hamas si Jihadul Islamic; exista zeci de astfel de grupari care s-au polarizat in militii pro- si contra OEP,

17

condusa de Y. Arafat. Prima Intifada s-a incheiat in 1993, odata cum semnarea Acordurilor de la Oslo intre reprezentantii Israelului si cei ai OEP. In 2000 a inceput a II-a Intifada (denumita si al-Aqsa Intifada). S-a declansat ca urmare a gestului cu implicatii simbolice al lui Ariel Sharon care a vizitat templul al-Haram as Sharif din Ierusalim, care are numeroase semnificatii de ordin religios atat pentru arabi cat si pentru evrei; demnitarul israelian a declarat atunci ca respectivul sit reprezinta teritoriu israelian pentru eternitate. In vechiul Ierusalim au izbucnit revolte ale palestinienilor; armata israeliana a intervenit, rezultand victime in randul palestinienilor. Acest conflict pare sa nu aiba sfarsit si tot mai multi civili cad victime ale acestor confruntari. Din pacate, multe din intiativele palestiniene au caracter terorist. Actiuni precum declansarea de bombe in autobuze, in piete si in scoli nu pot fi catalogate decat la actiuni teroriste. Conflictul israelo-palestinian este in mare parte responsabil pentru aparitia terorismului modern. Israelul este o tara care lupta cu terorismul de cateva decade bune si fara prea mult succes (desi serviciile secrete israeliene impiedica majoritatea atentatelor, Israelul nu a facut nimic pentru a inlatura cauzele care ii determina pe unii palestinieni sa foloseasca terorismul, astfel incat numarul celor ce sunt dispusi sa se alature gruparilor teroriste creste pe zi ce trece).

18

INCIDENTE TERORISTE SI VICTIMELE ACESTORA IN ISRAEL SI FASIA GAZA IN PERIOADA 2001-2005

2500 2000 1500 1000 500 0 2001 2002 2003 2004 2005 Incidents victims

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

In perioada 2001-2005 au avut loc peste 2000 de evenimente cu caracter terorist, cauzand peste 6000 de victime. Conflictul este in continuare deschis iar prin ajungerea la putere in teritoriile palestiniene a gruparii HAMAS pot aparea multe consecinte greu de prevazut.

AFGANISTAN
In 1973 guvernul lui Zahir Shah a fost rasturnat intro lovitura de stat militara condusa de Daoud Khan si PDPA (Partidul Comunist

Afgan). Khan a abolit monarhiia, s-a declarat presedinte a si fost

Republica stabilita.

Afganistan

In 1978, cand Khan a inlaturat oponentii suspecti din guvernul sau, s-a ajuns la o lovitura de stat comunista, sangeroasa in care Khan este ucis. Taraki este numit Presedinte si semneaza un tratat de prietenie cu Uniunea Sovietica. Miscarea

19

guerilelor afgane (mujahedinii) este formata in 1979. Urmeaza crime de

masa,

Taraki este ucis si Hafizullah Amim preia Presedentia, insa este si el ucis si inlocuit cu Barak Karmal. Uniunea Sovietica invadeaza in decembrie 1979. In 1986 Karmal este inlocuit de Dr. Najibullah, care propune o incetare a focului cu Uniunea Sovietica insa mujahedinii refuza. Mujahedinii castiga victorii mari si determina pe sovietici sa se retraga in 1989 insa continua sa se lupte impotriva regimului lui Najibullah. In mai 1989, guerilele afgane il aleg pe Sibhhatullah Mojadidi cap al guvernului lor in exil. In 1992 cuceresc Kabulul si formeaza un stat islamic (cu Burhannudin Rabbani ca presedinte). In 1994 se formeaza militiile Talibane si avanseaza rapid impotriva guvernului islamic. In acelasi timp, Gulbuddin Hekmatyar, capul Hesbi-Islami si Dostum continua sa se infrunte cu guvernul lui Rabanni. Kabul este redus la ruine. Talibanii castiga masiv in 1995. In iunie 1996 Hekmatyar semneaza pactul de pace cu Rabbani si se intoarce la Kabul in calitate de prim ministru. Pana in 1998 talibanii avanseaza dramatic spre nord, intarindu-si pozitia de cel mai puternic grup din tara. Din 2001 exista forte de cualitie care actioneaza in acest stat pentru inlaturarea completa a talibanilor de la conducerea tarii, pentru nimicirea retelelor teroriste care se antreneaza in Afganistan, pentru distrugerea retelei Al-Queda si pentru instaurarea la conducere a noului guvern desemnat dupa alegerile din 2004. Ulterior fortele de cualitie au fost inlocuite cu forte NATO care, pentru prima data, executa misiuni de lupta si de mentinere a pacii in afara granitelor aliantei. In Afganistan, in perioada 2001-2005 s-au produs 571 incidente teroriste care a provocat moartea a 748 persoane si ranirea a peste 1100. Gruparile teroriste responsabile sunt: Hizb-I Islami Gulbuddin (HIG), Jaish-ul-Muslimin, Jund al-Sham, Mujahideen Message, Saif-ul-Muslimeen, Taliban, al-Gama'a al-Islamiyya (GAI), alQaeda, al-Zulfikar.

20

RUSIA SI CAUCAZUL

Republicile din Asia Centrala au o lunga istorie de conflicte. Luptele izbucneau cu regularitate intre lorzii razboiului si grupurile religioase care solicitau stabilirea unor state islamce in afara Federatiei Ruse. Rusia incearca sa mentina federatia deoarece Caucazii sunt o ruta vitala de aprovizionare cu bogatiile de titei din Marea Caspica si Marea Neagra. Odata cu destramarea Uniunii Sovietice, diverse grupuri s-au luptat pentru a prelua controlul in republici. Conflictele dintr-o republica se revarsau in alta si dadeau una pe alta vina pentru atacuri. Cecenia, inca o parte a Rusiei, a fost zvarlita intr-un razboi aproape total intre 1994-96, si dupa o campanie dezastruasa, Rusia a fost fortata sa-si reevalueze

implicarea in zona.

In august 1999, Rusia a incercat sa-si intareasca securitatea in regiunea

Caucaz cand rebelii din Dagestan o mica

republica unde se vorbesc mai mult de 100 de limbi

21

au inceput atacul in sprijinul grupurilor ceceni musulmanilor care cereau

independenta de Rusia. In septembrie 1999 Rusia a lansat o invazie terestra in zona pentru a alunga rebelii in afara drumurilor din Asia

comerciale

Centrala. In ianuarie 2000, Rusia era inca odata

implicata intr-un conflict pe scara larga in Cecenia. Problema Caucazilor este complicata de existenta a mai mult de 50 de grupuri etnice diferite, fiecare insistand sa-si proclame convingerile religioase in zona. Situatia este un pericol serios pentru tarile vecine Kazahstan, Georgia si Rusia insasi. Rusia s-a confruntat in acest inceput de secol cu peste 250 de incidente teroriste care au facut 904 morti si peste 2600 raniti. Cele mai tragice evenimente au fost cele de la teatrul moscovit de la 23 octombrie 2002 cand rebelii ceceni au luat ostateci 800 de persoane iar finalizarea conflictului a lasat 162 de morti si peste 600 de raniti, si cel de la scoala din Osetia din 01.09.2004 cand au fost intre 1000 si 1500 oameni, majoritatea copii, luati ostateci si s-a finalizat cu un numar mare de morti: 331 si peste 700 de raniti.
INCIDENTE TERORISTE IN SPATIUL RUSESC IN PERIOADA 2001-2005
1200 1050 900 750 600 450 300 150 0 2001 2002 2003 2004 2005 Incidents Injuries Fatalities

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

22

INDIA SI PAKISTAN
Kashmir, la origini un stat independent, este format din multe regiuni insa e numit Jammu & Kashmir, ca cele doua cel mai populate regiuni din stat, alte regiuni fiind Ladakh, Gilgit,

Baltistan si Skardu. Pakistan a capturat multe din aceste regiuni in 1947 (unele luate de China)

fortand Kashmirul sa se alature Indiei ca stat. Cea mai mare parte din statul a original ramas Jammu la &

Kashmir

India.

Separatistii musulmani din partea indiana au declarat razboi sfant impotriva majoritatii Hindu din India, si au pornit atacurile in 1989, in principal din partea pakistaneza a Kashmirului. Conflictul continua, Pakistanul zdrobind si el in forta rebelii din zona acestuia. In perioada 2001-2005 in aceasta zona au fost circa 1800 atentate cu caracter terorist care au cauzat peste 9000 de victime din care circa 2800 morti. In aceasta zona actioneaza peste 70 de grupuri teroriste
INCIDENTE SI VICTIME ALE ACTIVITATII TERORISTE IN INDIA IN PERIOADA 2001-2005
1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2001 2002 2003 2004 2005

Incidents victims

sursa: Terrorism knowledge base www.tkb.org

23

COLUMBIA
Razboiul civil din Columbia continua neintrerupt de 35 de ani, cu mii de oameni ucisi in fiecare an. Vreo 15000 de querile din 5 grupuri diferite controleaza peste 60% din tara. Aliniate impotriva rebelilor se afla fortele de si de ca securitate bandele dreapta paramilitare.

columbiene neregulate cunoscute

Puterea economica si politica a Columbiei a ramas in mainile unei elite ce a condus tara dintodeauna, insa conflictele se intind dincolo de motivatiile politice. Controlul traficului de droguri si coruptia sunt centrul acestor probleme complexe. In acest inceput de secol, in Columbia au fost atribuite terorismului peste 880 de incidente. Victimile acestora au insemnat 949 de morti si peste 1800 raniti. Gruparile teroriste care au activat si activeaza in Columbia sunt: April 19 Movement, Guevarista Revolutionary Army (ERG), Jaime Bateman Cayon Group (JBC), Latin American Patriotic Army (EPLA), National Liberation Army (Colombia), Pedro Leon Arboleda Movement, People's Liberation Forces (Colombia), Popular Liberation Army, Revolutionary Armed Forces of Colombia, Self-Defense Groups of Cordoba and Uraba (ACCU), Simon Bolivar Guerilla Coordinating Board

(CGSB), The Extraditables, United Self-Defense Forces of Colombia (AUC).

24

ANGOLA
De cand Angola si-a castigat independenta de la Potugalia in 1075, conflictele armate au

izbucnit intre guvernul MPLA de la conducere si rebelii UNITA ai lui Joseph Savimbi, lasand

aproape 1 milion de oameni transfgi dintr-o poplatie de 10 milioane si mii de morti.

Guvernul angolez are 100000 soldati, cea mai numerosa

armata din Africa. UNITA are trupe numarand 70000 de

oameni, luptatori bine antrenati si experimentati in luptele de jungla. Sustinuti de Zambia si Uganda, UNITA a ocupat o treime din bogatiile minerale si de titei ale tarii. Este de la sine inteles ca plata asistentei militare si furnizorilor se face in diamante. In ultima perioada, incidentele teriste au culminat cu atacul cu bomba asupra unui tren de la 11.08.2001 si uciderea celor care incercau sa scape. Acest incident s-a soldat cu 252 de morti si 165 de raniti.

25

1.4 LEGATURA DINTRE TERORISM SI ORGANIZATIILE DE CRIMA ORGANIZATA

Legatura intre criminalitatea transnationala, terorism si coruptie este profunda. A aborda aceste subiecte separat, negand legatura dintre ele, este o mare greseala. Coruptia este o piedica in calea progresului economic si al investitiilor si se concretizeaza printr-un nivel ridicat al somajului. In aceste circumstante, racolarea in grupuri de crima transnationala devine o alternativa viabila din punct de vedere economic pentru multi tineri. Grupurile teroriste infloresc in mediile in care tinerii au putine sanse de a avansa in societate.

Crima organizata si terorismul au fost considerate adesea ca fenomene complet disticte in lumea din inaintea lui 9/11. Comitetele de studii de securitate, structurile militare si de mentinere a ordinii abordau subiectele de terorism si de crima

organizata la nivel strategic. Dar de multe ori aceste probleme erau abordate distinct. In multe dezbateri s-au evidentiat cresterea amenitarilor din terorism si din crimina transnationala, dar rar s-au evidentiat legaturile dintre acestea.

Atentatul de la 11 septembrie 2001 a determinat schimbarea modului de abordare. Terorismul si crima organizata sunt amenintari pe ordinea de zi in securitatea internationala si a aparut necesitatea studierii legaturilor dintre aceste doua fenomene.

Majoritatea organizatiilor criminale si a gruparilor teroriste provin din tarile in tranzitie sau in dezvoltare. Afacerile ilicite au o pondere mare in comertul mondial (7% in 1990 estimare ONU - in World drug report, Oxford 1997). Marile profituri optinute si activele acumulate fac din aceste organizatii actori puternici in regiunile in care opereaza, cu puternice influente politice si economice.

Traficul de droguri si terorismul au dezvoltat legaturi stranse, utilizand fiecare punctele tari ale cluilalt.

26

Traficantii de droguri se folosesc de abilitatile teroristilor: cunostintele militare, aprovizionarea de armament si accesul la organizatii clandestine. Teroristii obtin venituri si expertiza in spalarea banilor pentru operatiunile lor. Atat teroristii cat si traficantii se folosesc de tari in care justitia si regulamentele bancare sunt slabe. Ambele grupuri corup oficialitati pe care-i folosesc in obtinerea de documente fraudate precum pasaport si documente vamale.

Exista des o legatura stransa intre crima organizata si terorism. Aceasta legatura apare in diferite forme, de la protectie, transport si taxare la traficul direct al organizatiilor teroriste.

Traficantii de droguri obtin o mare libertate de miscare atunci cand colaboreaza cu organizatiile teroriste care au un puternic control in zonele respective.

In timp ce stituatiile de combatere a crimei organizate nu detin intaietatea in razboiul contra terorismului, programele impotriva traficului de droguri si impotriva crimei promoveaza modernizarea sistemelor legale de combaterea crimei organizate si a agentiilor cu misiuni antiteroriste.

Dupa 9/11 tacticile de pe campul de lupta in razboiul contra terorismului s-au schimbat de ambele parti. Apelul facut de George Bush pe 20.09.2001 catre

comunitatea internationala pentru o coalitie globala impotriva terorismului a insemnat chemarea la un razboi in care serviciile secrete, politia, institutiile financiare si diplomatice si capabilitatile militare vor lucra impreuna intr-un efort coordonat.

O alta schimbare dupa 9/11 a fost trecerea de la tinte militare, diplomatice sau guvernamentale la asa numitele soft targets. Acestea sunt tinte cu valori simbolice puternice si garanteaza un numar simnificativ de victime. Bombele din clubul de noapte din Indonezia, atacurile cu bomba de la hotelurile din Djakarta si din Casa Blanca si de la banca din Istambul sunt semnificative acestui nou tip de tinte.

27

S-a observat si o schimbare a motivatiei. Uciderea oamenilor nevinovati este folosita ca arma politica. Atacul de la Madrid a avut o puternica influenta politica, caci a avut loc inainte de alegeri iar peisajul politic s-a schimbat complet. Asemenea mijloace sunt folosite si in Irak: rapirea si uciderea civililor pentru a obtine retragerea personalului civil si militar din zona.

Gruparile teroriste folosesc aceleasi mijloace si practici criminale cu organizatiile de crima organiata pentru a-si finanta activitatile. Cu alte cuvinte, in investigarea terorismului se folosesc aceleasi tactici cu cele de combatere a crimei organizate. Intarirea justitiei va fi principalul instrument pentru spargerea organizatiilor teroriste.

In istorie, organizatiile teroriste nu au fost niciodata infrante de fortele militare, ci prin regulamente si legi ele au fost expuse si desfiintate. Prin intarirea legilor internationale vor fi atacate zonele in care teroristii operaza nestingheriti.

Experienta dobandita la combaterea activitatilor legate de narcotice, trafic de persoane, cazuri de crima, jafuri ar trebui impartasita atat cu institutiile similare intre state cat si cu oamenii din teren. Atunci cand acestia intalnesc un individ care ameninta securitatea sa poata sa-l retina in timp util.

Pentru a-si atinge obiectivele in altivitati ilicite, organizatiile criminale folosesc teroarea prin metode specifice terorististe. Mafia ruseasca, albaneza, siciliana si triadele chinezesti folosesc teroarea.

Legaturile dintre crima organizata si terorism se prezinta astfel: - teroristii se angajeaza in activitati de crima organizata pentru a se intretine financiar - grupurile de crima si teroristii sunt organizati in structuri de tip retea iar teroristii se pot ascunde in cadrul organizatiilor criminale

28

- atat grupurile de crima organizata cat si grupurile teroriste opereaza in zone cu control guvernamental limitat, cu prezenenta redusa a institutiilor de ordine si cu granite deschise ambele structuri apeleaza la coruperea oficialitatilor pentru a-si atinge

obiectivele - se folosesesc mijloace similare de comunicare si de utilizare a tehnologiei moderne - spalarea banilor se efectueaza in ambele structuri si deseori utilizandu-se metode similare, de multe ori prin aceeasi operatori.

Suportul financiar din activitatile ilicite Cresterea ponderei activitatilor ilicite in economia mondiala asigura resursele financiare pentru organizatii criminale transnationale ca sa opereze cu o mare expertiza. Activitatile ilicite se prezinta sub forma traficului de bunuri de valoare, de droguri, de fiinte umane, de arme si de alte resurse naturale importante. Pirateria economica se practica de asemenea cu mare succes. Toate acestea asigura mari profituri pentru grupurile criminale. Bunurile contrafacute precum CD-urile si alte echipamente electronice precum si falsificarea banilor reprezinta o mare problema legata de crima organizata.

Legatura dintre traficantii de droguri si terorism este recunoscuta in zone precum Columbia (FARC) si Balcani (KLA) dar este prezenta si in alte zone. Exemple in acest sens mai sunt in Afganistan (Talibanii si Al-Qaeda) si Siri Lanka (Tamil Tigers) insa mai gasim si in gruparile din Rusia.

Combinatia dintre activiti legale si cele ilegale caracterizeaza operatiile financiare ale acestor organizatii. Resursele teroristilor si profiturile organizatiilor criminale sunt combinate cu fonduri legitime ingreunand detectarea acestora. De exemplu, in banca New York Case, multe fonduri care provin din activitati ilicite sunt combinate cu cele licite in conturi corespondente din bancile rusesti. Al Qaeda foloseste fondurile de caritate pentru miscarea banilor. Unele din aceste fonduri sunt

29

directionate catre activitati sociale dar o parte din acestea sunt utilizate pentru a sustine terorismul. In investigarea si persecutia documentelor fraudate, carti de credit fraudate si a produselor piratate, descoperim ca aceleasi tehnici sunt folosite atat de teroristi cat si de organizatiile criminale.

Structuri de tip retea Grupurile transnationale criminale opereaza adesea in structuri de tip retea. Acest tip de structura nu este specific doar acestor organizatii ci caracterizeaza multe din gruparile teroriste. Structurile ierarhizate de tip mafiot ofera flexibilitate, reduce posibilitatea infiltrarilor si asigura o buna eficienta. In aceste structuri sunt greu de identificat liderii. Noile grupari criminale si marile organizatii teroriste se aseamna cu structura marilor corporatii de business. Organizatiile criminale sunt de cele mai multe ori de aceeasi nationalitate, cu toate ca formeaza aliante cu alte grupari criminale pentru a-si desfasura activitatea. In contrast, gruparile teroriste precum Al-Qaeda sunt transnationale. Ele pot uni indivizi din Orientul Mijlociu cu cei din estul indepartat. Retelele nu sunt afiliate unui stat anume. Ele sunt actori nonstatali care lovesc in cetateni si simboluri statale.

Baza operatiunilor Gruparile criminale si teroristii functioneaza acolo unde controlul autoritatii centrale este slab, unde frontierele sunt slabite si structurile legale sunt ineficiente. Acolo unde nu exista control statal opereaza grupurile criminale. Unele din aceste zone devin baze pentru gruparile teroriste. In unele cazuri, o colaborare sau o relatie cel putin simbolica exista intre grupurile mafiote si cele teroriste care opereaza in acele regiuni. In Indonezia, in perioada post Suharto, s-a pierdut din controlul central existent in perioada precedenta. Lipsa acestuia combinata cu structurile politienesti slabe si ineficiente si cu caracterul multinational al societatii indoneziene a facut posibila operarea unor grupuri teroriste in unele parti ale tarii. Mai mult, in timp ce importante

30

grupari criminale transnationale nu s-au stabilit bine, exista vizibil deja grupari violente organizate.

Coruperea oficialitatilor Organizatiile teroriste si cele criminale sunt dependente de persoane din structurile oficiale care pot fi corupte sau care au viziuni opuse acestor structuri. Spre exemplu, in partea estica a Rusiei si in China, puternice grupari criminale, avand legaturi cu vechile structuri comuniste au preluat initiativa de a umple golul de putere si opereaza acum la scara globala. Membri ai structurilor de securitate din Rusia si din China sunt implicati iar complicitatea oficialitatilor guvernamentale este esentiala pentru existenta acestor organizatii.

Comunicatiile Atat teroristii cat si organizatiile criminale transnationale exploateaza tehnologia informatiilor pentru a maximiza eficienta operativa. Folosesc celulare prin satelit, internetul, e-mail si chat-rooms. Folosesc codificari criptografice si stenografice. Ei exploateaza caracteristicile de anonimat al internetului pentru a nu fi depistati. Internetul este un instrument de penetrare pentru crimele acestora. Astfel,

organizatiile criminale ruleaza pariuri pe internet iar teroristii solicita fonduri pe siteuri pentru actiuni caritabile. Miscarea forndurilor la nivel mondial este facilitata de tehnologia informatilor. Instructiuni pentru transferul de fonduri intre centre financiare se executa pe telefon sau pe internet. Membrii gruparilor teroriste fac cursuri

speciale de computere si software si specialisti din domeniu sunt angajati pentru a facilita comunicatiile.

Si organizatiile criminale si teroristii sunt angajati in activitati ilicite. Gruparile criminale transnationale fac acest lucru pentru bani. In schimb, pentru teroristi,

aceste activitati criminale sunt folosite pentru a sustine marile lor obiective politice si ideologice. Totusi, crimele comise de aceste doua grupari difera doar in motivatie si nu in substanta. Amndoua tipuri de grupari fac trafic de droguri, de fiinte umane, de bunuri falsificate si se angajeaza in diverse forme de frauda.

31

Spalarea banilor Spalarea banilor este o parte prioritara in operatiunilor de crima orgnizata. Problema investigarii acestor activitati este greoaie datorita sistemelor bancare de tip underground precum cele din zona asiatica (India, Rusia, China). Organizatiile mafiote rusesti au dezvoltat multiple feluri de a spala banii. Absenta reglementarilor din sistemul lor bancar a reprezentat un teren fertil pentru aceste operatiuni. Alt exemplu, absenta controlului in sistemul bancar in Japonia si coeziunile bancilor cu organizatiile de crima organizata au agravat aceasta problema. Posibibilitatea miscarii fondurilor ilicite atat de usor in anumite zone intareste abilitatea operativa a gruparilor criminale si teroriste.

Criminalitatea transnationala va fi o problema definitorie a secolului XXI datorita discrepantelor enorme dintre tarile dezvoltate si cele in dezvoltare, datorita existentei multor state slabe in care criminalitatea si grupurile teroriste se dezvolta si datorita cresterii cererii internationale ale bunurilor si serviciilor pe care aceste grupari le pot oferi. De exemplu, diferenta enorma dintre standardele de viata dintre cetatenii din estul indepartat al Rusiei (venit de 100 USD pe luna) si vecinii din Korea de Sud si Japonia cu inalt nivel de venit asigura un teren fertil pentru activitati ilicite atat de natura criminala cat si de natura politica. In economia internationala operatiunile ilicite se intrepatrund usor cu cele legale. Enormele discrepante dintre reglementari intr-o lume globalizata ii ajuta pe teroristi si pe gruparile criminale sa exploateze aceasta lipsa de consistenta in avantajul lor.

Statele Unite a declarat razboi contra terorismului. Combaterea amenintarii teroriste s-a dezvoltat ca strategie nationala si este imperativ ca aceasta sa nu se bazeze doar pe atacarea manifestarilor vizibile ale aceste amenintari, ci pe infruntarea conditiilor care permit acestor grupuri sa se dezvolte. Aceasta inseamna o mai mare atentia asupra statelor slabe, asupra lipsei de reglementari armonizate si asupra esecului cu care institutiile de profil colaboreaza intre ele la nivel international. Imbunatatirea pregatirii fortelor politienesti nu este suficienta. Indivizii trebuie sa

32

realizeze ca este in beneficiul lor sa colaboreze cu autoritatile in combaterea crimei organizate. Razboiul contra terorii nu poate fi separat de cel impotriva crimei transnationale. Punctele de convergenta dintre cele doua forme de crima internationala determina sa nu putem sa ne adresam uneia fara sa o mentionam pe cealalta. Concentrandune asupra elementelor crimiale ale problemei terorismului, este posibil sa detectam operatiuni teroriste intr-un fel care nu ar fi putut fi altfel detectat.

Mai mult, multe dintre strategile prezentate pentru a fi aplicate in combaterea terorismului: urmarirea miscarii fondurilor, inghetarea activelor si imbunatatirea securitatii frontierelor sunt aceleasi folosite si in combaterea crimei organizate. Importanta actuala de a localiza resursele financiare ale terorismului si de a armoniza reglementarile internationale in miscarea capitalurilor sunt doar o parte necesarul de atingerea unei transparentei si in stimularea cooperarii internationale in materie de impunere a legii si a regulamentelor financiare.

Organizatiile criminale transnationale si teroristii utilizeaza structuri de tip retea in derularea operatiunilor acestora. Strategiile nationale ar trebui sa raspunda acestor retele cu retele. Coalitiile si cooperarea sunt necesare in dezbembrarea structurilor care permit celulelor sa opereze eficient. Schimbari majore sunt necesare in

structurile guvernamentale, in sectoarele private si in relatiile internationale pentru a ne adresa cu eficienta acestor amenintari la securitate impuse de convergenta dintre roblemele terorismului si crimei organizate.

33

1.4 IMPLICATIILE ACTIVITATII TERORISTE

Fenomenul terorist international constituie una dintre principalele amenintari la adresa societatii umane si a starii de siguranta nationala a statelor lumii, continuand sa reprezinte un pericol social deosebit de grav, atat pentru structura si coeziunea sociala cat si pentru securitatea indivizilor si a statelor.

Asistam in prezent la o uluitoare diversitate de razboaie separatiste, violente etnice si religioase, dispute asupra frontierelor, framantari civile si atacuri teroriste, trafic de droguri, impingand valuri de imigranti chinuiti de saracie si aruncati de razboaie peste hotarele nationale. In economia globala tot mai strans integrata, aceste mici conflicte declanseaza efecte secundare in tarile inconjuratoare (chiar si cele mai departate). Astfel un scenariu cu multe scenarii mici ii determina pe planificatorii militari ai multor armate sa priveasca din nou spre ceea ce ei numesc operatiuni speciale sau forte speciale razboinicii de nisa ai zilei de maine.

Noua amenintare precum si reactia comunitatii internationale fata de aceasta vor avea implicatii si consecinte majore asupra tuturor domeniilor vietii sociale si mai ales asupra modului in care responsabilii politici vor decide sa fie angajate si intrebuintate capacitatile militare in viitoarele operatiuni de combatere a terorismului. Orientul mijlociu este demult timp cea mai activa si periculoasa sursa de terorism a lumii. In ultimii ani tinta predilecta a terorismului a constitut-o in aceasta regiune cetatenii, bunurile si interesele SUA dar si ale statului Israel. Exista si alte zone cu activitate terorista intensa precum Algeria, unde organizatiile fundamentaliste islamice folosesc acest procedeu pentru a lupta impotriva guvernului, fenomen care se manifesta la o scara mai redusa in Egipt. In Cecenia devastata dupa razboiul impotriva Rusiei, terorismul este utilizat de diverse clanuri razboinice in scoul subminarii guvernului, dar si pentru obtinerea de foloase materiale, in special din rascumpararea ostatecilor in general cetateni straini cu resurse financiare.

Terorismul este in prezent si in alte zone geografice. In America Latina apare in special sub forma guerilelor urbane si rurale. In Europa terorismul este activ in mod 34

deosebit in Spania si Irlanda de Nord, dar si in Balcani, in Bosnia-Herzegovina, Kosovo si sporadic in Turcia si Grecia. In Afganistan se constata ca situatia ramane instabila cu toate eforturile cualitiei de a sprijini Statul Afgan Islamic de Tranzitie, elemente ostile cautand adapost in zone izolate de unde actioneaza in scopul intretinerii starii de instabilitate si pentru discreditarea efortrilor ISAF si ale cualitiei internationale.

Aparitia noului tip de terorism forma indeita de manifestare pe plan mondial a confruntarilor militare asimetrice reclama forme similare de riposta asimetrice, care pot imbraca fie caracterul clasic de actiune militara, fie de folosire a unor mijloace si metode specifice, neconventionale. Situatia este impusa de faptul ca nu este exclus ca megaterorismul sa recurga in viitor la mijloacele de distrugere in masa, manifestandu-se sub forma terorismului nuclear, chimic sau bacteriologic, sau la ecoterorism si ciberterorism, cu consecinte aproape imposibil de evaluat la scara nationala sau mondiala.

Analiza evoltiei fenomenului la scara mondiala releva ca incepand cu anul 2001 actiunile teroriste mondiale au inregistrat o crestere dramatica, evidentiindu-se ca, reorientarea terorismului spre tinte din aviatia civila reprezinta, in continuare, un risc deosebit iar consecintele actelor ilicite asupra securitatii aeronautice pot fi devastatoare.

In ceea ce priveste tintele vizate, acestea apartin diferitelor domenii de activitate, ceea ce demonstreaza ca obiectivele organizatiilor teroriste si scopurile urmarite de acestea sunt foarte diverse si greu de anticipat: fosti sau actuali conducatori ai unor state, demnitari ai administratiei publice centrale sau locale, diplomati, functionari internationali (membrii ONU sau NATO), lideri politici si consilieri ai acestora, cadre militare si politisti, parlamentari, oameni de afaceri, turisti, ziaristi si altii. Modul de actiune pentru comiterea atentatelor teroriste s-au diversificat, ponderea fiind detinuta de cele in care s-au utilizat explozivi si armament de diferite categorii si calibre, elementul de noutate constand in faptul ca pentru comiterea de asemenea

35

acte s-a recurs la folosirea avioanelor de transport de persoane, ca vectori de distrugere a tintelor vizate, efectele obtinute fiind devastatoare si periculoase. Sistemele de alarma auto existente in comert, telefoanele mobile, dispozitivele explozive improvizate, diverse montaje electronice artizanale atasate unor incarcaturi explozive, grenade, mine constiuie mijloace aflate la indemana atacatorilor foarte eficiente comandate de la distanta pentru atingerea scopurilor vizate de organizatiile teroriste actuale.

36

2. ANTITERORISMUL
Actiunea conjugata internationala antiterorista a fortelor destinate combaterii acestui flagel al mileniului III va presupune implementarea unor masuri imediate pe parcursul a trei faze distincte: a) adunarea datelor cu privire la inamicul terorist b) definirea inamicului, ceea ce este mai mult decat interpretarea datelor avute la dispoitie, fiind nevoie si de o proiectie politica, militara si culturala din perspectiva careia sa se traga concluzii in legatura cu datele de identitate ale inamicului c) combaterea sau lupta impotriv inamicului, potrivita limitarilor convenite si acceptate prin definirea acestuia Din eficienta discutabila cu care a fost combatut pana in prezent terorismul, rezulta ca in fiecare dintre cele trei faze este necesar sa se recurga la modificari de substanta, acestea sa fie abordate asimetric, astfel incat actiunile gruparilor/fortelor teroriste sa poata fi contracarata oportun si eficient. Fortele armate actuale, cu structurile, tehnica, strategia si doctrinele de care dispun, trebuie fie sa raspunda eficient la amenintarile asimetrice, fie sa si le adapteze/modifice rapid. Cu cat acestea vor fi mai sensibile si mai agile din puct de vedere strategic, cu atat vor putea raspunde mai eficient provocarilor si amenintarilor asimetrice viitoare.

2.1 CONVENTIILE CU PRIVIRE LA ANTITERORISM

Mijlocul principal de combatere, la nivel international, a terorismului il constituie numeroasele conventii incheiate si documente adoptate in acest scop. Prin Conventia pentru prevenirea si reprimarea terorismului (Geneva 1937, adoptata in urma atentatului ucigas de la Marsilia), statele s-au angajat sa pedepseasca persoanele vinovate pentru: atentatele impotriva sefilor de stat si a altor persoane care ocupa functii in stat; faptele care pun in pericol mai multe vieti omenesti; acte diversioniste asupra bunurilor private si de stat; pastrarea sau aprovizionarea cu

37

arme si alte mijloace teroriste; falsificarea si introducerea de pasapoarte si alte documente false; pregatirea de acte teroriste s.a. Dupa cel de al doilea razboi mondial, terorismul a cunoscut o extindere si o agravare mai ales din cauza tentei politice care i s-a dat si a implicarii unor state in asemenea actiuni. Drept urmare, au fost adoptate un numar de conventii, dintre care unele se refera la combaterea terorismului practicat contra sefilor de stat si a altor persoane oficiale, altele pentru a asigura securitatea in domeniul navigatiei aeriene si a navigatiei maritime. In acest sens: - Conventia asupra prevenirii si pedepsirii crimelor impotriva persoanelor protejate pe plan international, inclusiv agentii diplomatici (adoptata de Adunarea generala O.N.U., in 1973). Statele-parti sunt tinute sa incrimineze, in dreptul lor intern, comiterea, cu intentie, a urmatoarelor fapte: uciderea, rapirea sau alt act asupra persoanei sau libertatii unei persoane protejate pe plan international; un atac violent asupra sediului oficial, locuintei private sau mijloacelor de transport ale unei persoane protejate pe plan international, de natura sa puna in pericol persoana sau libertatea sa. - Conventia impotriva luarii de ostatici (adoptata la O.N.U. in 1979) prevede ca, cel care sechestreaza o persoana sau o retine si o ameninta sa o omoare, o va rani sau continua sa o retina pentru a constrange un stat, o organizatie internationala, o persoana fizica sau morala, sa indeplineasca un act ori sa se abtina de la acesta, ca o conditie a punerii in libertate a ostaticului, comite infractiunea de luare de ostatici. Statele sunt obligate sa pedepseasca asemenea infractiuni, corespunzator gravitatii lor. Statul, pe teritoriul caruia, se afla prezumtivul infractor, il va retine si va lua masuri pentru urmarirea si finalizarea procedurilor penale impotriva lui; daca nu-l extradeaza, este obligat sa-l supuna urmaririi penale si sa-l judece, ca pentru o infractiune cu caracter grav

38

- Conventia internationala impotriva recrutarii, folosirii, finantarii si instruirii de mercenari (adoptata in cadrul O.N.U., in 1989) defineste infractiunea ca, fiind fapta de a recruta, folosi, finanta sau instrui mercenari care participa direct la ostilitati sau la acte planuite de violenta. Statele vor sanctiona asemenea infractiuni si vor coopera intre ele, pentru prevenirea si pedepsirea lor. - Conventia privind securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat (New York, 1994) a fost adoptata din cauza atacurilor deliberate impotriva personalului si din preocuparea statelor de a asigura securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat. In conformitate cu prevederile acestei conventii, statele parti vor lua toate masurile necesare, pentru a asigura securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat, vor adopta masurile necesare pentru a-l proteja, in cazul in care acesta se va afla desfasurat pe teritoriul lor, impotriva urmatoarelor infractiuni, comise in mod intentionat: crima, rapire sau orice atac asupra persoanei sau libertatii vreunui membru al personalului Natiunilor Unite sau al personalului asociat; atac violent asupra localurilor oficiale, resedintei personale sau mijloacelor de transport ale unui membru al acestora, de natura a-i periclita persoana, sau libertatea sa; amenintarea cu efectuarea unui astfel de atac, pentru a constrange o persoana fizica sau juridica de a realiza,sau de a se abtine de la realizarea unui act oarecare; incercarea de a comite un astfel de atac, precum si participarea in calitate de complice, organizarea sau ordonarea comiterii unui asemenea atac. Asemenea actiune este considerata, de catre fiecare stat parte, ca o infractiune in raport cu propria sa legislatie interna, fiecare stat pedepsind, in mod adecvat, aceste infractiuni, cu luarea in considerare a gravitatii lor. Sunt prevazute si regulile, dupa care fiecare isi determina competentele sale asupra acestor infractiuni, precum si masuri pentru asigurarea urmaririi penale sau a extradarii autorilor prezumtivi

39

Pentru asigurarea securitatii in domeniul aviatiei civile, au fost adoptate: - Conventia referitoare la infractiuni si la anumite alte acte savarsite la bordul aeronavelor (Tokio, 1963), prin care se prevede obligatia statelor de a pedepsi infractiunile, precum si alte acte care pun in pericol securitatea aeronavelor sau a persoanelor si bunurilor aflate la bord, ordinea si disciplina pe o nava, aflata in zbor sau pe suprafata marii libere sau altei zone care nu face parte din teritoriul unui stat; competent sa sanctioneze asemenea fapte este statul de inmatriculare a navei. - Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor (Haga, 1970) prevede ca o persoana comite o infractiune daca, aflandu-se la bordul navei in zbor, pune stapanire pe nava ori exercita controlul asupra ei, intr-un mod ilicit si prin violenta sau amenintarea cu violenta; constituie infractiune, de asemenea, tentativa unor asemenea acte si complicitatea la ele. Statele s-au angajat sa pedepseasca asemenea acte in mod sever. - Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate contra securitatiei aviatiei civile (Montreal, 1971) prevede ca orice persoana comite o infractiune daca, in mod ilicit si cu intentie, savarseste un act de violenta impotriva unei persoane, aflate la bordul unei aeronave in zbor, distruge o aeronava in serviciu sau ii cauzeaza deteriorari, plaseaza, pe o asemenea aeronava, dispozitive sau substante care pot sa o distruga ori sa-i produca deteriorari, distruge sau deterioreaza instalatii ori servicii de navigatie aeriana ori tulbura lunctionalitatea lor, comunica informatii false, daca acestea ar putea sa faca aeronava inapta in zbor ori sa-i puna in pericol securitatea in zbor. Statele-parti s-au angajat sa sanctioneze, prin pedepse severe aceste infractiuni; fiecare stat trebuie sa ia masuri, pentru a ancheta si pedepsi infractorul, care se afla pe teritoriul sau, in cazul in care nu face extradarea catre alt stat (statului pe teritoriul caruia s-a comis fapta, statului in care este inmatriculata aeronava, statului pe teritoriul caruia aterizeaza aeronava s.a.m.d.).

40

- In baza Conventiei privind aviatia civila intemationala (Chicago, 1944), statele includ, in acordurile bilaterale pe care le incheie, clauza de securitate", recomandata in cadrul O.A.C.L, prevazand o serie de masuri pentru a asigura protectia navelor, a pasagerilor si a echipajelor. In cazul aparitiei unui incident de capturare sau pericol de capturare ilicita a navelor sau altor acte ilicite impotriva sigurantei navelor si calatorilor, partile se angajeaza sa-si acorde asistenta reciproca pentru combaterea unor asemenea fenomene. Masuri similare sunt prevazute si in conventiile incheiate in domeniul securitatii navigatiei maritime: - Conventia pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei navigatiei maritime si - Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei platformelor fixe situate pe platoul continental (adoptate la Roma, 1988). Si in cadrul organizatiilor si conferintelor internationale sau pe plan regional, problema combaterii si lichidarii terorismului se afla in atentia statelor. a) Comisia de Drept International a examinat aceasta problema, intr-un proiect de cod in 1954, considerand drept crima impotriva pacii si securitatii, intreprinderea sau incurajarea activitatii teroriste de catre un stat impotriva altui stat. b) Dintre rezolutiile Adunarii generale a O.N.U., adoptate in acest domeniu, mentionam pe aceea, prin care Adunarea Generala a condamnat terorismul international (Rezolutia nr. 3034/XXVII din 1972), atragand atentia asupra distinctiei care trebuie facuta intre actele condamnabile de terorism international si lupta popoarelor pentru autodeterminare (lupta indreptata impotriva unor agresori sau cotropitori, pentru independenta si libertate). O alta rezolutie, in acelasi sens, a fost aceea din 1991 (Rezolutia nr. 46/51), prin care statele au fost chemate sa previna pregatirea si organizarea, pe teritoriul lor, de acte teroriste, sa asigure arestarea si judecarea sau extradarea celor care le comit, sa incheie acorduri de cooperare in

41

acest domeniu, sa devina parti la acordurile multilaterale incheiate, sa se abtina de la or-ganizarea, instigarea, asistenta si participarea la acte teroriste savarsite pe teritoriul altor state, sa le incurajeze ori sa accepte, pe teritoriul lor, activitati care vizeaza comiterea de acte teroriste. c) Majoritatea statelor lumii sunt, in favoarea unei conventii internationale si acest subiect se afla pe agenda Adunarii generale O.N.U. de mai multi ani; atingerea acestui scop este insa ingreunata, din cauza conotatiei politice pe care unele grupuri de state o dau notiunii de terorism. d) Si prin documentul, adoptat la Conferinta de la Stokholm din 1984, a statelor participante la Conferinta pentru Securitaie si Cooperare in Europa, referitoare la masurile de incredere, securitate si dezarmare in Europa, a fost consacrata hotararea statelor participante de a lua masuri efective, la nivel national si prin cooperare internationala, pentru prevenirea si respingerea actelor de terorism. Statele coopereaza, la nivel regional si in cadru bilateral, pentru combaterea terorismului; printr-o serie de acorduri si aranjamente, statele au stabilit un mod de colaborare, intre organele lor de specialitate, pentru a preveni (prin informatiile pe care si le pun la dispozitie) si reprima (acordandu-si concurs si conlucrand, in cazul unor asemenea actiuni) actele de terorism. Un asemenea exemplu il constituie Conventia europeana pentru reprimarea terorismului (Strasbourg, 1977), ratificata si de Romania in 1996. Conventia are in vedere infractiunile cuprinse in reglementarile din Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor (Haga, 1970) si Conventia pentru reprimarea de acte ilicite indreptate contra sigurantei aviatiei civile (Montreal, 1977), precum si infractiunile grave, constand intr-un atac asupra vietii, integritatii corporale sau libertatii persoanelor care se bucura de protectie internationala, inclusiv a agentilor diplomatici, cele care au ca obiect rapirea, luarea de ostatici sau sechestrarea

42

ilegala, cele care au ca obiect bombe, grenade, scrisori bomba si tentative la cele de mai sus. Cu privire la aceasta categorie de infractiuni, s-a stabilit, pentru state, obligatia de a extrada (eventualele dispozitii incompatibile din acordurile dintre state, modificanduse). Conventia prevede, de asemenea, ca statul pe al carui teritoriu se afla autorul prezumtiv al unei infractiuni la care se refera art. 1 si care a primit o cerere de extradare, in cazul in care nu-l extradeaza, desi a primit o cerere in acest sens, va dispune, fara nici o exceptie si fara intarziere nejustificata, autoritatilor sale competente sa exercite actiunea penala, iar acestea hotarasc in aceleasi conditii, ca si pentru orice alta infractiune cu caracter grav, potrivit legilor acestui stat. Romania este parte la toate conventiile mentionate mai sus cu privire la combaterea terorismului, are incheiate o serie de acorduri si aranjamente pe plan regional si in cadru bilateral, participa efectiv la actiunile care se organizeaza pe plan international pentru prevenirea si combaterea terorismului.

Principalele amenintari de natura terorista, in cadrul razboiului mondial terorismantiterorism care s-a declansat, se configureaza a fi, in continuare, urmatoarele: - posibilitatea folosirii de catre grupari, organizatii sau persoane teroriste a armelor de distrugere in masa - pregatirea si efectuarea unor posibile atacuri asupra bazelor nucleare ale tarilor care poseda asemenea mijloace, precum si a intreprinderilor chimice, laboratoarelor biologice etc., pentru procurarea de armament nuclear, chimic sau biologic si pentru a detona astfel de arme la fata loclui, in spatii deschise/inchise, in zone aglomerate sau oriunde s-ar gasi ele (pe mijloace de transport feroviar si rutier, in reactoare nucleare, la bordul unor nave sau aeronave, in stationare, etc.) si a produce catastrofe spectaculoase in numele unor ideologii, unor principii considerate sacre sau pur si simplu din asumarea vocatiei de a pedepsi. - proliferarea actiunilor punitive sau de razbunare impotriva celor care au declansat campania antiterorista si a tarilor care fac parte din cualitia antiterorista

43

- continuarea actiunilor de natura terorista individuale, de mica amploare sau organizate de amploare impotriva democratiilor occidentale - continuarea asasinatelor si a actiunilor de lovire a tuturor celor care, intr-o forma sau alta, se opun starii de haos favorabile proliferarii crimei organizate, traficului de droguri si de carne vie, castigului ilicit - efectuarea unor atacuri asupra sistemelor de protectie a mediului, barajelor si folosirea deseurilor toxice si radioactive pentru a produce catastrofe ecologice - continuarea si diversificarea asasinatelor politice - atacarea scolilor, a institutelor de cercetare, a laboratoarelor si unitatilor economice de importanta nationala si internationala, pentru a produce panica si teroare - atacarea sistemelor de valori si a institutiilor de cultura - crearea de diversiuni pentru a provoca nesiguranta, tensiuni, instabilitati si chiar riposte violente si a adanci starea de anomie a sistemelor sociale - continuarea si chiar itensificarea atacurilor cu bombe, explozivi plastici si alte mijloace artizanale asupra populatiei si, pe cat posibil, in prezenta mass media - degradarea, in continuare, a conditiei umane si, din aceasta cauza, proliferarea terorismului psihopat - mentinerea si chiar crestera actiunilor teroriste de sorginte etnica pentru distrugerea ideii de convietuire si cultivarea individualismului feroce, a agresivitatii in purificare etnica, a separatismului etnic - actiuni de natura terorista in ciberspatiu in vederea creerii unor perturbatii grave in sistemele de comunicatii, distrugerea sistemeor de comanda si control, a sisemelor bancare, virusarea bazelor de date, crearea unui stari de haos generalizat in sistemele de informatii.

2.2 RAZBOIUL CONTRA TERORII

In urma celui mai mare atentat terorist 9/11 din SUA, alianta condusa de Statele Unite a declarat razboi impotriva terorismului, accentul cazand mai mult pe ideea

44

de prevenire. Obiectivele cualitiei sunt sa elimine pericolul reprezentat de terorismul international si sa descurajeze statele in acordarea de sprijin sau adapost gruparilor teroriste internationale. Lumea lupta impotriva terorismului pe cinci fronturi: diplomatic, informativ, de aplicare a legii, financiar si militar.

Pe plan diplomatic, progresele obtinute in razboiul global contra terorismlui nu ar fi fost posibile fara un astfel de angajament intens in intreaga lume. Diplomatia este coloana vertebrala a campaniei, construind vointa politica, sprijinul si mecanismele care permit organelor de aplicare a legii, serviciilor de informatii si fortelor armate sa actioneze concret.

Pe plan informativ se are in vedere largirea schimbului de informatii si a colaborarii dintre tari cu scopul clar de a impiedica atentatele, a da in vicleag ascunzatorile teroristilor si bine inteles, de a salva vieti.

Din punct de vedere al aplicarii legii, accentul cade pe intensificarea colaborarii dintre organele impicate. Astfel, celule intregi au fost desfiintate in tari precum Singapore si Italia dar si in alte parti.

Pe plan finaciar, 166 de tari au emis ordonante de inghetare a activelor financiare legate de activitatile teroriste, in cuantumul a peste 121 milioane dolari SUA. Grupul Operativ de Actiune Financiara FATF, un grup de experti reprezentanti ai 29 de tari, dedicat instituirii de norme juridice si de reglementare precum si de politici de combatere a spalarii banilor, are ca scop al activitatii sale impiedicarea accesului teroristilor la sistemul financiar mondial. Rezultatul actiunilor pe acest plan este ca la ora actuala teroristilor le este tot mai greu sa stranga si sa transfere bani. Multi dintre cei care au ofetit sprijin financiar pentru terorism in trecut par sa se fi retras din aceasta activitate. Unii intermediari au fost capturati si arestati. Teroristii nu mai pot folosi in siguranta sistemul international bancar.

45

Pe plan militar, in data de 7 octombrie lansata Enduring aceasta 2001 a fost

operatiunea Freedom. operatiune In sunt

angajate peste 90 de tari, fiind cea mai mare cualitie militara din istorie. Cea mai mare parte a teritoriului a fost

Afganistanului eliberata de

controlul

Talibanilor in doar cateva saptamani. In continuare

cualitia ajuta la pregatirea noii armate afgane pentru a putea sa-si asigure in curand propria securitate. Actiunile militare impotriva terorismului continua in Afganistan si in alte parti ale lumii. Dar, in ciuda marilor progrese inregistrate pana acum, pericolul continua sa existe. Succesul final al acestei campanii va depinde in mare parte de doi factori: vointa politica internationala pe termen lung si construirea unor capacitati eficace.

In acest razaboi contra terorismului, SUA reprezinta factoriul determinant si a impus urmatoarele principii durabile: Nu faceti nici un fel de concesii teroristilor si nu incheiati nici un targ cu ei. Aduceti teroristii in fata justitiei pentru infractiunile lor. Izolati si exercitati presiuni asupra statelor care sponsorizeaza terorismul pentru a le forta sa-si schimbe comportamentul. Sprijiniti capacitatile de combatere a terorismului ale tarilor care coopereaza cu Statele Unite si care au nevoie de ajutor.

46

Tot SUA a lansat Programul de Asistenta Antiterorism in 1983 care are in obiective imbunatatirea capacitatilor antiteroriste ale tarilor prietene si intarirea legaturilor bilaterale prin oferirea de asistenta concrete. Un alt puternic instrument al SUA in combaterea terorismului reprezinta programul Recompensa pentru Justitie prin care Ministerul de Externe SUA poate oferi recompense de pana la 5 milioane USD pentru informatii care previn sau rezolva favorabil acte de terorism.

2.3 ACTIUNEA ANTITERORISTA

O posibila configurare a fortelor armate pentru astfel de actiuni ar fi urmatoarea: - Structuri de conducere specifice (in cadrul celor obisnuite) - Forte (structuri) de informare, supraveghere si avertizare - Forte speciale - Forte de actiune preventiva - Forte principale de actiune si reactie

Forte de actiune preventiva

STRUCTURI DE CONDUCERE
Forte speciale
FORTE PRINCIPALE DE ACTIUNE SI REACTIE

actiunea preventiva asupra crizelor actiunea violenta de distrugere asupra efectelor

TERORISM

47

Alianta Nord-Atlantica la summit-ul de la Praga 2003 a adoptat o strategie de proiectare a unei forte specializate, dotate si echipate modern care sa poata preveni, elimina si combate orice actiune terorista indreptata catre securitatea globala si regionala sau care poate produce dezordine sociala. Forta NATO de raspuns (NRF) se va crea din disponibilizarea de forte speciale puse la dispozitia aliantei de statele membre si va avea urmatoarele caracteristici si capabilitati: - Tehnologiile militare cele mai a vansate - 21.000 de militari dislocabili in 5 zile oriunde in lume - Structura foarte flexibila, grupari de forte ad-hoc, pe obiective punctuale - Complet operativa in octombrie 2006 - Gama larga de operatiuni militare inclusiv antiteroriste - Acopera toate amenintarile de securitate - Autosustinerea fortelor NRF inTO 30 de zile - Alcatuire si instruire: - Contributii nationale, prin rotatie dupa instruire si certificare tip JOINT - 6 luni stare STAND BY - Coordonator NRF comandamentul NATO ACT, Norfolk, SUA - Consolidarea activelor regionale - Prima forta NRF constituita s-a declarat activa in octombrie 2003 cu 9500 militari - La reuniunea de la Brasov din 2004, valoarea fortei NRF ajunsese la 17.000 militari. Moto-ul NRF: Profil permanent de FORTA CREDIBILA Principalele capacitati de lupta ale fortei NRF: - Avioane de vanatoare ultramoderne - Nave de lupta foarte rapide cu putere mare de foc - Diverse autovehicule multiscop - Servicii logistice eficiente - Sisteme Up Grade de comunicatii in informatica - Mijloace noi de cercetare si informatii militare

48

3 CONCLUZII: UNDE NE INDREPTAM?

Trebuie sa punem intrebarea: ce reprezinta terorismul la ora actuala? Acest fenomen si-a mentinut caracterul clasic din punct de vedere al metodelor si organizaaii, al armelor folosite, dar pe langa acestea au aparut elemente de noutate si perspective care daca nu se vor lua masuri precise, vor produce mutatii majore in cadrul acestui mapamond tot mai global din punct de vedere politic.

Astfel bomba a ramas mijlocul predilect folosit de teroristi dar luarile de ostatici. Deturnarile de avioane sunt oricand o metoda care poate fi uzitata de teroristi, in pofida masurilor de securitate care se iau pe aeroporturi in ultimul timp si al masurilor de siguranta privind transportul aerian. Atacurile informatice reprezinta o mare amenintare iar pericolul armelor chimice este inca actual. Temuta arma nucleara ar putea ajunge pe mana unor dezaxati care sa o foloseasca intr-un mod neconventional si netinand seama de efectele pe care le produce, ducand la moartea si distrugerea unor stabilimente pe o raza extrem de mare. Nu e de mirare de ce unii spun ca folosirea necontrolata a tehnologiei nucleare ar putea duce la disparitia civilizatiei umane.

La toate acestea si multe altele, care constituie inca un secret al cercetarilor, se poate adauga arma biologica. Molimele si epidemiile au produs efecte dezastruoase dintotdeauna , neprovocate. Insa mutatiile unor virusi sau alte schimbari ale unor boli in mod artificial sau chiar creerea altora noi ar putea duce la pierderi umane si animale spectaculoase. Exista inca intrebarea daca SIDA este sau nu o boala produsa de un virus de laborator sau e o mutatie a virusului din organismul unor maimute la care ele sunt imune. Biologia se ocupa cu studiul vietii, dar cercetarile din domeniul ei pot avea un efect contrar.

La momentul actual exista foarte multe boli produse de virusi, bacterii, organisme care daca s-ar raspandi ar putea duce la disparitia omenirii, neexistand antidot. Dar daca ne gandim ca posibilitatile de cercetare sunt nelimitate si la faptul demonstrat ca

49

unele boli ce afecteaza animalele pot avea, la om, efecte mai grave sau chiar letale, ne face sa vedem cu atat mai clar pericolul armelor biologice.

In perioada razboiului rece exista un echilibru dat de antagonismul NATO-URSS. Dupa destramarea fostei republici socialiste, echilibrul s-a rupt si NATO, respectiv SUA au devenit cam singura putere mondiala fara alte opozitii, astfel fiind deschisa perspectiva globalizarii sub obladuirea acesteia.

Aliatiile s-au schimbat, astazi coopereaza Rusia cu Uniunea europeana, se dezvolta relatii amicale bazate pe cooperare. Destramarea URSS a slabit economia rusa aflata in tranzitie iar fostele tari componente urmeaza idealul independentei. Cecenia este doar un exemplu din care putem vedea efectul terorismului asupra unei foste mari puteri si care prezinta inca o importanta foarte mare pe scara mondiala. Dar pericolul cel mai mare vine din partea terorismului islamic. Unele actiuni din trecut ale SUA s-au intors impotriva. Saddam Hussein, un fost prieten al SUA, a devenit un dusman de temut si a trebuit eliminat. De asemenea Al-Quaida, a fost opera unor cercuri de interese americane, care l-au insarcinat pe Ossama ben Laden sa recruteze si sa pregateasca combatanti ca forta de riposta in fata Armatei Rosii in Afganistan.

Dupa ce decenii la rand URSS a fost factorul opozant al SUA, astazi statul american si lumea occidentala se confrunta cu un pericol mult mai mare, mai amenintator si mai distructiv- terorismul mondial. Singura posibilitate de limitare a lui, de eradicare era eliminarea lui din tarile unde isi avea principalele baze. Interventiile multinationale din Afganistan si Irak inca se soldeaza cu pierderi pentru fortele coalitiei. Dar rezultatul pare sa nu fie nici pe departe cel scontat. Contra unui dusman cunoscut poti lupta, dar Al- Quaida este o structura aparte: nu are teritoriu propriu, nu e nevoie de o centralizare a actiunilor si a factorilor de comanda. De asemenea sursele de finantare sunt diverse, baza fiind fondurile alocate de creierul organizatiei ben Laden.

50

Astazi lumea are alte caracteristici, schimbarile produse au avut efecte pozitiv, dar si unele extrem de negative impotriva carora trebuie luata o pozitie comuna a statelor democratice si care urmaresc realizarea unei socieatti libere si sigure in care sa prospere viata si civilizatia.

51

BIBLIOGRAFIE
Serviciul Roman de Informatii, Centrul de Informare pentru Cultura de Securitate, Terorismul in lume, Bucuresti 2004 Ferchedau M, Careja R, Balasz L, Mohan E, Constandache C, Terorismul, Editura Omega, Bucuresti, 2001 Marret Jean-Luc, Tehnicile Terorismului, Editura Corint, Bucursti 2002 Ecobescu N, Micu N, Voicu I, Fightfing Terrorism, Institutul roman de studii internationale Nicolae Titulescu, Bucuresti 2003 Ecobescu N, Frunzulica D, Voicu I, Fightfing Organized Crime, Institutul roman de studii internationale Nicolae Titulescu, Bucuresti 2003 Frunzei T, articol Viitorul interventiei militare coercitive, revista Monitor Strategic nr 3-4/ 2005, Institutul pentru studii politice de aparare si istorie militara, Bucuresti, 2005 Stancila L, Burghelea I, Razboiul fara fronturi si fara frontiere, Editura F&F International, Gheorgheni 2005 Louise Shelley, The nexus of organised international criminals and terorism, web site: www.american.edu Xavier Raufer, New world disorder, new terrorism: new threats for Europe and the Western World, 1999, web site: www.drmcc.org Pierre Chouvy, Drugs and Financing the Terrorism, Terrorism Monitor, vol 2 2004, www.jamestown.org Jean Servier, Terorismul, Institutul European, Bucuresti 2002 Pagini web cercetate: Nation Master: http://www.nationmaster.com/encyclopedia/Definition-of-terrorism Terrorim research center: http://www.terrorism.com Terrorism knowledge base: http://www.tkb.org US Department of State: http://www.state.gov BBC: www.bbc.com CNN: www.cnn.com Euronews: www.euronwes.net Lumea Magazin: http://www.lumeam.ro Asociatia de studii si cercetari ale terorismului:www.terorism.ro The Institute for Counter-Terrorism: http://www.ict.org.il

52