Sunteți pe pagina 1din 13

Diferentele individuale in ceea ce priveste creativitatea studentilor din domeniile artistice si a celor din domeniile stiintifice

Cuvinte cheie:
creativitate, gandire divergenta, inteligenta, personalitate, arta, stiinta, domeniul de specificitate.

Rezumat:
Pentru cele 2 studii au fost folosite mai multe metode de masurare a creativitatii pentru a investiga diferentele si corelatiile in ceea ce priveste creativitatea studentilor din domeniul artei si a celor din domeniul stiintei. Primul studiu a examinat fluenta gandirii divergente, autoevaluarea creativitatii si realizarea creativa la grupurile alese. Studentii de la arte au obtinut scoruri mai ridicate decat studentii de la stiinte la 2 din cele 3 masuratori. Cel de-al doilea studiu a comparat studentii de la stiintele naturii, stiinte sociale si arte in ceea ce priveste performanta si preferintele creative in timp ce se controlau efectele inteligentei generale. Rezultatele au indicat ca exista diferente

Fundamentare teoretica:
Autori: Adrian Furnham, Mark Batey, Tom W. Booth, Vikita Patel, Dariya Lozinskaya Istoria articolului: Primit pe 30 aprilie 2010 Primit in forma revizuita pe 25 sept. 2010 Acceptat pe 26 ianuarie 2011 Disponibil online din 1 aprilie 2011

De mult timp exista un interes in ceea ce priveste diferitele stiluri de gandire a celor din domeniul artistic si a celor din domeniul stiintific. Aceasta dezbatere a fost structurata de C.P. Snow in lucrarea lui intitulata Cele doua culturi, in 1959. El a subliniat diferentele si comunicarea slaba intre cei din domeniul stiintelor realiste si cei din domeniul stiintelor umaniste. Aceasta dezbatere a continuat si in urmatorii 50 de ani.

Obiective si ipoteze:
Studiul a utilizat 3 masuratori ale creativitatii folosite in mod obisnuit: gandirea divergenta, autoevaluarea creativitatii si realizarea creativa, o masuratoare a personalitatii: testul Big Five si 2 grupuri: arte si stiinte. Studiul a avut 3 ipoteze bazate pe masuratorile enuntate mai sus.

Ipoteza1: Studentii de la arte vor obtine scoruri mai mari la fluenta gandirii divergente decat studentii de la stiinte. Ipoteza 2: Studentii de la arte vor obtine scoruri mai mari la autoevaluarea creativitatii decat studentii de la stiinte. Ipoteza 3: Studentii de la arte vor obtine scoruri mai mari la realizarea creativa decat studentii de la stiinte. Ipoteza 4: Deschiderea va fi cel mai puternic element al personalitatii de corelare dintre cele 3 masuratori ale creativitatii.

Metoda:
Participantii au fost 108 adulti (81 femei si 27 barbati ) cu varste cuprinse intre 18 si 56 de ani ce au studiat la Colegiul Imperial din Londra, Universitatea din Londra sau Universitatea de Arte. 65 dintre participanti(51 femei si 14 barbati) erau specializati in domeniul stiintelor (naturale,biologice si sociale). Varsta medie a fost 20,16 ani. 43 dintre participanti (30 femei si 13 barbati) erau specializati in domeniul artelor. Varsta medie a fost 26.67 ani.

Instrumente: Gandirea divergenta a fost evaluata de o varianta a testului Consecinte. Participantilor leau fost prezentate 3 evenimente neplacute si au fost rugati sa mentioneze in 3 minute cat mai multe consecinte ale aparitiei acestor evenimente. Autoevaluarea creativitatii a fost masurata pe o scala de 10 puncte de tip Likert. Participantii au fost rugati sa se evalueze in comparatie cu ceilalti oameni cu scoruri de la 1 la 10 ce indicau daca participantii se considerau mai mult sau mai putin creativi fata de ceilalti participanti. Realizarea creativa a fost evaluata de testul Inventarul biografic al comportamentelor creative. Aceasta este o evaluare a realizarii creative de zi cu zi. Participantii au fost rugati sa le indice, dintr-o lista de 34 de activitati, pe acelea in care au fost implicati activ in ultimele

Procedura: Studentii au fost recrutati de un co-autor de la cele trei universitati. Ei au fost stimulati de promisiunea unui feedback cu privire la creativitatea lor. Astfel, au devenit un esantion auto-selectat. Toate masuratorile au presupus teste in care se foloseau hartia si creionul si participantii au fost grupati cate 3, 4 sau 5. Fiecare participant a lucrat individual si a realizat prima data testul consecintelor. Apoi le-a fost permis sa realizeze testele ramase in propriul lor ritm. Participantii au semnat consimtamantul de informare si studiul a primit aprobarea etica de la universitatile relevante.

Rezultate :
Interesant este faptul ca fluenta gandirii divergente nu a avut o corelare semnificativa cu niciuna din celelalte 2 masuratori ale creativtatii. Nu s-au observat diferente semnificative cu privire la fluenta gandirii divergente, asa ca ipoteza 1 nu a fost confirmata. In schimb, au existat diferente notabile intre grupurile cu studentii de la arte si de la stiinte cu privire la autoevaluarea creativitatii. Studentii de la arte au obtinut scoruri mai ridicate. Astfel s-a confirmat ipoteza 3. Dintre variabilele personalitatii, deschiderea, in cadrul analizei de autoevaluare a creativitatii si extraversia au fost doar predictori semnificativi si acest lucru ofera putin sprijin ipotezei 4.

Bibliografie:

Amabile, T. M. (1996). Creativity in context: Update to the social psychology of creativity. Boulder, CO: Westview. Baer, J., & Kaufman, J. (2005). Whence creativity? Overlapping and dual-aspect skills and traits. In J. Kaufman, & J. Baer (Eds.), Creativity across domains (pp.313320). Mahwah, NJ: LEA. Barron, F., & Harrington, D. M. (1981). Creativity, intelligence and personality. Annual Review of Psychology, 32, 439476. Batey, M. (2007). A psychometric investigation of everyday creativity. Unpublished doctoral thesis. University College London, London. Batey, M., Chamorro-Premuzic, T., & Furnham, A. (2009). Intelligence and personality as predictors of divergent thinking: The role of general, fluid and crystallised intelligence. Thinking Skills and Creativity, 4, 6069. Batey, M., & Furnham, A. (2006). Creativity, intelligence and personality: A critical review of the scattered literature. Genetic, Social, and General Psychology Monographs, 132, 355429. Batey, M., & Furnham, A. (2008). The relationship between measures of creativity and schizotypy. Personality and Individual Differences, 45, 816821.

Child, D., & Smitters, A. (1973). An attempted validation of the Joyce-Hudson scale of convergence-divergence. British Journal of Educational Psychology, 43, 5761.
Christensen, P. R., Merrifield, P. R., & Guilford, J. P. (1953). Consequences Form A-1. Beverly Hills, CA: Sheridan Supply. Claridge, G., & McDonald, A. (2009). An investigation into the relationships between convergent and divergent thinking, schizotypy, and autistic traits. Personality and Individual Differences, 46, 794799.

Prezentare realizata de: Neagu Andreea-Adina Seminar: Fundamentele psihologiei I

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, anul I