Tema 3: MANAGEMENTUL FINANCIAR AL NTREPRINDERII

1.Esena i rol l mana!emen" l i #inan$iar al %n"re&rin'erii (.F n$iile mana!emen" l i #inan$iar 3. )is"em l in#ormaional #inan$iar i 'e$i*ia #inan$iar+ ,. Ti& rile 'e 'e$i*ii #inan$iare
RE-UMAT: .1. ndeplinirea obiectivelor sporite ce revin societatilor comerciale n etapa actuala necesita un volum nsemnat de fonduri banesti. n asigurarea acestor fonduri, n repartizarea si utilizarea lor cu maximum de eficienta un rol nsemnat revine managementului financiar. Managementul financiar al societatii comerciale este expresia un domeniu specific al activitatii de conducere, domeniu n cadrul caruia se fundamenteaza, elaboreaza, adopta si finalizeaza deciziile financiare prin relevarea ntregului potential managerial la nivelul ntreprinderii. Managementul financiar poate fi definit ca o functie a carui scop esential consta n asigurarea permanenta si regulata a societatii comerciale cu fondurile necesare si n exercitarea controlului cu privire la rentabilitatea operatiunilor angajate cu aceste fonduri. Pentru a ajunge la aceste scopuri n conditii normale este necesar ca managerul, ajutoarele sale imediate si personalul ce activeaza n domeniul financiar sa respecte anumite reguli financiare si manageriale si care vizeaza nu numai sa asigure unitatea economica cu fondurile necesare, ci si procurarea acestora la timpul potrivit, la un pret avantajos si fara a stirbi independenta actionala, sau posibilitatile sale de afaceri. Descentralizarea activitatii economice si trecerea ei spre competitia specifica pietei interne si internationale ridica ca problema majora asigurarea autonomiei financiare a societatii comerciale. Pentru aceasta, unitatea economica trebuie sa dispuna de toate prerogativele unui organism capabil sa faca fata economiei bazata pe un raport ec!ilibrat si pe planul componentelor financiare. "sigurarea autonomiei financiare ridica numeroase si com-plexe probleme n managementul financiar, n mecanis mul repartitiei, dintre care mai importante sunt# a$ consolidarea financiara a societatii comerciale prin instituirea unui sistem de fonduri adecvat, capabil sa contribuie la formarea, refacerea si dezvoltarea componentelor de baza ale structurii economice de productie %salariatii unitatii, mijloacele fixe, mijloacele circulante, informatiile si mediul nconjurator$ b$ asezarea pe criterii economice reale a procesului de procurare de fonduri, astfel nct sa se ajunga la o stimulare rationala a acelora oare utilizeaza eficient si operativ aceste fonduri c$ asezarea pe baze noi a relatiilor societatii comerciale cu piata financiara interna si internationala. &ezulta deci ca societatea comerciala trebuie lasate sa aplice principiile si cerintele managementului financiar, sa aiba o adevarata independenta, urmnd ca relatiile lor financiare sa cuprinda pe cele cu banca pentru credite si pe cele cu bugetul pentru impozite.

Probleme fundamentale ale managementului financiar

'copul fumdamental al activitatii societatii comerciale si deci al managerului aflat la nivelul superior este ntotdeauna conservarea si majorarea capitalului pus la dispozitie de catre actionari sau de catre proprietarii firmei. Managerul general este dator sa explice membrilor adunarii generale a actionarilor modul n care a folosit capitalul si profitul obtinut. Pentru a atinge acest scop trebuie sa coordoneze activitatea n diferite domenii - dezvoltarea produselor noi, aprovizionarea cu materii prime, angajarea si motivarea personalului, productia si vnzarea produselor etc. Pentru fiecare dintre acestea, managerul general fixeaza obiective specifice derivate din scopurile generale, fundamentale ale firmei - si angajeaza manageri specializati care primesc sarcina sa atinga scopurile fixate. ( mare parte dintre teluri sunt direct legate de indicatorii economico-financiari. Managerii exprima rezultatele activitatii lor prin nivelul profitului realizat.

Pentru a asigura durabilitatea si prosperitatea unitatii pe care o conduce, managerul trebuie sa se sprijine si sa asigure realizarea practica si judicioasa a managementului financiar, sa stapneasca principiile si notiunile de baza privitoare la alocarea fondurilor iar n aplicarea lor sa apeleze la acele metode care )i asigura sporirea lor. *onstituirea si utilizarea eficienta a fondurilor ntr-o societate comerciala implica existenta unui obiectiv managerial, care poate fi formulat pe scurt n felul urm+tor# maximalizarea profitului si a bunastarii actionarilor. Pentru aceasta managementul financiar trebuie axat pe# a$ alocarea eficienta a fondurilor n interiorul societatii comerciale b$ sporirea fondurilor la termenele cele mai potrivite interesului unitatii si actionarilor ei. n atingerea acestor obiective, managerul este dator ca, apel,nd la metode de analiza, de planificare si control financiar, sa elaboreze, mpreuna cu aparatul sau de specialitate, previziuni privitoare la evolutia si eficienta utilizarii mijloacelor financiare n conditiile specifice societatii comerciale si sa planifice lic!iditatea unitatii economice si acoperirea obligatiilor ce deriva din aceasta. -estiunea financiar+ poate fi definit+ ca un ansamblu de decizii, opera.iuni )i modalit+.i de organizare a activit+.ii financiare n vederea procur+rii )i utiliz+rii capitalurilor n scopul ob.inerii, repartiz+rii )i utiliz+rii c/t mai eficiente a profiturilor ntreprinderii. -estiunea financiar+ presupune aplicarea n activitatea ntreprinderii a 0 principii de baz+# -autonomia functional+ a ntreprinderii, effective, libertatea n modul de procurare )i gestiune a capitalului -eficien.a, effective, ob.inerea maximului de rezultate n urma gospod+ririi )i utiliz+rii capitalului. Mana!emen" l #inan$iar reprezint+ totalitatea principiilor )i metodelor privind elaborarea )i realizarea solu.iilor manageriale, strns legate de formarea, repartizarea )i utilizarea resurselor financiare a ntreprinderii )i )i organizarea circula.iei mijloacelor b+ne)ti. Managementul financiar poate fi analizat sub trei aspecte# I Managementul financiar ca sistemul de gesiune II Managementul financiar ca organ de gestiune III Managementul financiar ca forma de antreprenoriat Rol l # n'amen"al al mana!emen" l i #inan$iar n cadrul ntreprinderii se concretizeaz+ n# 1.Maximizarea valorii ntreprinderii 2aloarea unei ntreprinderi nu este dat+ numai de valoarea prezent+ a patrimoniului sau ci trebuie luate n considera.ie )i urm+toarele aspecte# -valoarea ntreprinderii este o valoare actual+, adic+ ec!ivalentul 0ffecti al rezultatelor sale viitoare -valoarea este o m+rime dinamic+ )i nu static+ ce este perceput+ n interdependen.a cu procesul de valorificare a patrimoniului -evaluarea ntreprinderii reflect+ n acela)i timp )i efectele riscurilor interne )i externe ce pot afecta nivelul )i stabilitatea viitoare a rezultatelor a)teptate. n concluzie, se poate spune c+ maximizarea valorii ntreprinderii depinde de nivelul performan.elor asigurate de activitatea ntreprinderii )i de stap/nirea riscurilor financiare n general. 0.Men.inerea nivelului performan.elor financiare -estiunea financiar+ trebuie s+ asigure men.inerea performan.elor ntreprinderii la un nivel care s+ asigure ob.inerea unor venituri suficiente pentru a asigura plata furnizorilor de resurse )i, dac+ este necesar, s+ permit+ restituirea acestor resurse. (b.inerea de c+tre ntreprindere a unor rezultate defavorabile sau insuficien.e reflect+ o risipire a resurselor, d+un+toare at/t pentru ntreprindere c/t )i pentru furnizorii s+i de fonduri )i pentru economia national+. De asemenea, gestiunea financiar+ a ntreprinderii nu urm+re)te ob.inerea cu orice pre. a profitului maxim pe termen scurt ci acord+ o mai mare importan.+ stabilit+.ii performan.elor pe termen lung, ncerc/nd s+ g+seasc+ un effective, satisf+c+tor ntre stabilitate )i rentabilitate. 3.'t+p/nirea riscurilor financiare Principalele riscuri financiare la care este expus+ ntreprinderea sunt# -riscul de exploatare are n vederea stucturarea costurilor ntreprinderii n costuri fixe )i costuri variabile,

aceast+ reparti.ie determin/nd o dependent+ mai mic+ sau mai mare a rezultatelor la evolu.ia produc.iei )i vnz+rilor. "stfel, o ntreprindere av/nd c!eltuieli fixe foarte mari este mai supus a riscului deoarece dac+ aceste c!eltuieli se repartizeaz+ pe o cantitate limitat+ de produc.ie determin+ pierderi 3ffective3. Dac+ activitatea ntreprinderii )i cererea de pia.+ permit o produc.ie ridicat+, c!eltuielile fixe se repartizeaz+ asupra unei produc.ii suficiente )i se pot ob.ine profituri. -riscul de ndatorare este legat de structura de finan.are a ntreprinderii )i se manifest+ atunci c/nd rentabilitatea economic+ a ntreprinderii ndatorate este inferioar+ ratei medii a dobnzii aferente creditelor acordate. Dac+ cre)te volumul de credite, ntreprinderea se oblig+ s+ ob.in+ profituri suplimentare care s+ permit+ remunerarea )i rambursarea acestor credite. -riscul de faliment este consecin.a insolvabilit+.ii ntreprinderii )i poate determina c!iar dispari.ia acesteia. *rizele de solvabilitate nu conduc ntotdeauna la faliment, deseori ntreprinderea )i asigur+ supravie.uirea dar c!iar )i n acest caz sunt antrenate costuri specifice care pot afecta activitatea viitoare a ntreprinderii. -riscul valutar )i riscul de rat+ a dobnzii sunt riscuri financiare specifice legate de evolu.ia cursului de sc!imb a monedei na.ionale )i de evolu.ia posibil+ a ratei dobnzii. (rice ntreprindere care efectueaz+ opera.ii n devize sau moned+ str+in+ se expune riscurilor de pierdere legate de evolu.ia defavorabil+ a cursului de sc!imb ntre momentul nc!eierii unei tranzac.ii )i momentul efectu+rii 3ffective a pl+.ii. De asemenea, ntreprinderile sunt expuse efectelor favorabile date de varia.ia ratelor dob/nzii pe pia.+ de capital. "cest risc afecteaza at/t ntreprinderile care angajeaz+ noi credite %c!eltuielile financiare cresc ca urmare a cre)terii dob/nzilor$ c/t )i cele mprumutate %dac+ au acordat credite cu dob/nda fix+ care asigur+ o remunerare plafonat+ n timp ce dob/nda de pe piata financiara poate cre)te$. 4.Men.inerea solvabilit+.ii sau st+pnirea ec!ilibrului financiar .(. F n$iile mana!emen" l #inan$iar reprezint+ un anumit tip de activitate managerial+, alc+tuit din acumularea, sistematizarea, transmiterea )i p+strarea informa.iei )i luarea deciziilor financiare. Principalele sarcini ale managementul financiare a ntreprinderii pot fi analizate pe cele trei faze ale ciclului financiar fundamental desf+)urat n ntreprindere# analiza financiar+, decizia financiar+ )i controlul de gestiune. 5senta managementului o reprezinta functiile sau atributele,dupa cum a rezultat din definitie.*unoasterea si intelegerea functiilor managementului in mod aprofundat constituie o premisa majora pentru descifrarea continutului stiintei si practicii riguroase a managementului pentru insusirea si utilizarea eficienta a sistemelor metodelor,te!nicilor,procedurilor si modalitatilor care-i sunt proprii. *el care a identificat si analizat procesele de management pentru prima data a fost 6enr7 8a7ol,in cadrul lor definind cinci functii principale# -previziunea -organizarea -comanda -coordonarea -controlul 9lterior alti specialisti au partajat procesul de management diferit,stabilind functii partial altele "stfel,:ustin ;ongene<er si *!arles pringle delimiteaza patru functii# -planificarea si luarea deciziilor -organizarea pentru performante -dirijarea si motivarea -controlul rezultatelor Dupa alte opinii,procesul de management se poate partaja,avand in vedere natura sarcinilor implicate de desfasurarea lui si modul de realizare,in cinci functii# -previziune -organizare -coordonare -antrenare -evaluare-control 8unctia de previziune consta in ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se determina principalele obiective ale firmei-societate comerciala sau regie autonoma-si componentelor sale,precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii lor. 8unctia de coordonare consta in ansamblul proceselor de munca prin care se armonizeaza deciziile si actiunile personalului firmei si ale subsistemelor sale,in cadrul previziunilor si sistemului organizatoric

stabilite anterior. 8unctia de antrenare incorporeaza ansamblul proceselor de munca prin care se determina personalul firmei sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate,pe baza luarii in considerare a factorilor care il motiveaza. 8unctia de evaluare-control poate fi definita ca ansamblul proceselor prin care performantele firmei,subsistemelor si componentilor acesteia,sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial,in vederea eliminarii deficientelor constatate si integrarii abaterilor pozitive. 8unctia de organizare desemneaza ansamblul proceselor de management prin intermediul carora se stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si componentele lor %miscari,timpi,operatii,lucrari,sarcini etc$,precum si gruparea acestora pe posturi,formatii de munca,compartimente si atribuirea lor personalului corespunzator anumitor criterii manageriale,economice,te!nice si sociale,in vederea realizarii in cat mai bune conditii a obiectivelor previzionate. *onceputa pentru a putea oferi forma concreta de desfasurare a functiilor firmei ,organizarea este remarcabila prin caracterul ei concret.Partea vizibila a organizarii are un caracter formal si arata cum sunt repartizati oamenii pe posturi,cum sunt grupate posturile in compartimente ,birouri,servicii,sectii si asa mai departe,plasate intr-o verticala a ierar!iilor sau o orizontala a cooperarilor."spectul formal al organizarii se explica prin ordonarea componentelor structurale cu ajutorul unor norme,reglementari si documente care emana sub forma unor decizii manageriale de la nivelul superior al organizatiei. Partea nevazuta a organizarii are un caracter informal si arata cum se grupeaza oamenii in cadrul structurilor formale,ca urmare a relatiilor spontane si flexibile care se realizeaza intre ei in procesul muncii.=atura exacta a interactiunilor dintre membrii structurii informale,uneori c!iar scopurile in care se constituie aceste grupuri nu sunt foarte clare si nici specificate in vreun mod . Din cele aratate anterior se poate desprinde in mod evident faptul ca organizarea are doua componente majore# procesele de munca si structurile de organizare.*orespunzator cestor componente,organizarea imbraca doua forme principale#orgnizarea procesuala si organizarea structurala. (rganizarea procesuala se concretizeaza in definirea fiecarui post de lucru ,in elaborarea fisei postului precum si in elaborarea instructiunilor de lucru specifice fiecarui post. (rganizarea structurala asigura modelarea organizarii procesuale corespunzator necesitatilor si posibilitatilor fiecarei firme. Deci ,functia de organizare rspunde la intrebarile #cine si cum contribuie la realizarea obiectivelor firmei>&aspunsul il constituie combinarea nemijlocita a resurselor umane si in mod indirect ,materiale informationale si financiare la nivelul locurilor de munca,compartimentelor si firmei in ansamblul sau. ?n cadrul organizarii delimitam doua subdiviziuni principale.Mai intai organizarea de ansamblu a societatii comerciale sau regiei autonome concretizate in stabilirea structurii organizatorice si a sistemului informational. Prin intermediul acestor doua componente de baza ale sistemului de management,se asigura structurarea firmei,subordonate realizarii obiectivelor sale fundamentale."ceasta parte a functiei de organiza@re este exercitata de managementul superior al firmei, conditionand sensibil eficienta procesului de management in ansamblul sau " doua categorie majora o reprezinta organizarea principalelor componente ale intreprinderii#cercetarea-dezvoltarea,productia,personalul etc.'pecific acestei componente majore a functiei de organizare,predominand cantitativ,este realizarea sa la nivelul managementului mediu si inferior,data fiind necesitatea luarii in considerare a specificului proceselor de executie si de management supuse organizarii si a volumului de munca apreciabil implicat. De remarcat ca in firma moderna,organizarea inregistreaza o dezvoltare deosebita.&eflectarea acestei situatii o reprezinta conturarea organizarii ca o disciplina stiintifica de sine statatoare,care inglobeaza un ansamblu de concepte specifice si un bogat evantai operational.Dintre acestea mentionam#analiza postului,analiza variabilei organizatoriale,drumul critic,diagrama "'M5,digrama -"=AA ,graficul 67jmans,operagrama, organigrama etc. De retinut ,deci ,la fel ca si la previziune,dublul caracter al organizarii # functie a managementului si domeniu de sine statator, nu se exclud ci din potriva sunt complementare evident subordonate realizarii obiectivelor fundamentale ale societatii comerciale sau regiei autonome.Arecerea la economia de piata impune o organizare cu un pronutat caracter creativ,flexibil si dinamic,de natura sa asigure diferentierea sa in functie de caracteristicile agentilor economici si mediului ambient,astfel incat sa faciliteze la maximum desfasurarea unor activitati profitabile. Aendinta in firmele moderne este ,asa cum subliniaza si cunoscutii profesori americani 'ara! 8reeman

si Bim *ameron,de a exercita organizarea intr-o viziune supla si flexibila,urmarind diminuarea dimensiunii aparatelor manageriale. Delegarea de autoritate si descentralizarea reprezinta te!nici si metode de management care se reflecta in structura de organizare si regulamentele de functionare ale firmei ca modalitati de prevenire a instalarii birocratiei si rutinei recunoscute obstacole ale sc!imbarii si procesului general.

Principii de elaborare a structurii de organizare *onceperea structurilor de organizare se realizeaza in stransa corelatie cu evolutia factorilor de influenta,prezentati anterior,si cu respectarea unor principii generale de elaborare. 1.Principiul unitatii obiectivelor. ( structura de organizare este eficienta daca asigura participarea fiecarui salariat la atingerea obiectivelor firmei. (.Principiul eficientei. 'tructura de organizare este eficienta daca asigura atingerea obiectivelor firmei cu costuri cat mai mici. 3.Principiul sferei de autoritate. 8iecare titular al unui post de conducere poate coordona un numar optim de posturi de executie."cest numar depinde de complexitatea activitatilor conduse si gradul de repetabilitate al acestora. ,.Principiul scalar. *u cat este mai clara linia de autoritate,cu atat mai eficiente vor fi responsabilitatea luarii deciziei si comunicarea informatiilor,in ambele sensuri,pe directie verticala,in piramida structurii de organizare. /.Principiul delegarii prin rezultate dorite. "utoritatea delegata spre managerii de mijloc si inferiori trebuie sa asigure atingerea performantelor dorite.?n acest scop,o parte din atributii,competente si aautoritatea managerilor superiori se transfera subordonatilor fixandu-le si rezultatele ce trebuie sa fie realizate.Delegarea de autoritatate nu reduce responsabilitatea conducatorului.*u alte cuvinte,responsabilitatea nu poatefi delegata. 0. Principiul responsabilitatii absolute. &esponsabilitatea subordonatilor fata de manageri ,in legatura cu atingerea obiectivelor postului,este absoluta.?n acelasi context ,managerii sunt obligati sa asigure conditiile necesare desfasurarii activitatilor subordonatilor 1.Principiul unitatii de comanda . ?ntelegerea si respectarea relatiilor de munca ,dintre manageri si subordonati, elimina posibilitatea aparitiei unor probleme si permite cresterea responsabilitatii personale pentru rezultatele obtinute in procesul muncii. 2. Principiul nivelului de autoritate . ;a delegarea de autoritate se transfera managerului delegat dreptul de a decide ,in limita competentelor acordate ,fara ca managerul superior sa intervina in desfasurarea proceselor respective de munca. 3.Principiul diviziunii muncii. 'tructura orgnizatorica este mai eficienta atunci cand activitatile ,atributiile si sarcinile sunt delimitate de posturi de lucru in stransa concordanta cu pregatirea profesionala de specialitate si motivatiile salariatilor. 14.Principiul definirii functiei. *u cat posturile de lucru si compartimentele au mai bine definite activitatile,atributiunile sarcinile, obiectivele,responsabilitatile,competentele si autoritatea cu atat nivelul performantelor este mai mare 11.Principiul separatiei. ?n organizarea activitatilor de control si verificare ,persoanele titulare ale posturilor de control executa sarcinile de verificare si control independent de titularul postului de conducere al compartimentului controlat si raporteaza rezultatele titularului postului de conducere superior pe linie de linie de autoritate compartimentului controlat. 1(.Principiul ec!ilibrului. "plicarea diferitelor principii si te!nici de elaborare a structurii de organizare trebuie sa tina cont de eficienta generala a structurii.8iecare principiu ofera avantaje si dezavantaje si de aceea aplicarea nu se face in mod rigid ci cu asigurarea unui ec!ilibru care sa confere structurii de organizare o eficienta cat mai mare. 13.Principiul flexibilitatii.

8iecare firma trebuie sa activeze in conditiile sc!imbatoare determinate de mediul extern si intern."plicarea acestui principiu in elborarea structurii de organizare,presupune nticiparea solutiilor ce trebuie s fie adoptate prompt,pentru a nu reduce eficcitatea activitatilor firmei. 1,.Principiul facilitarii actului de conducere. *u cat structura de organizare si delegarile de autoritate dau posibilitati mai mri managerilor sa creeze si sa sustina un nivel ridicat de performanta,cu atat mi mult vor putea fi dezvoltate abilitatile de conducere a acestora . Principiile de elaborre a structurii de organizare nu trebuie sa fie absolutizate. "cestea trebuie sa fie adaptabile in functie de conditiile concrete ale fiecarei firme.De fapt,aceasta e o problema de cunoastere a modului cum trebuie folosite aceste principii,o problema de discernamant si experienta in insusirea temeinica a stiintei managementului.

.3. Desf+)urarea activit+.ii financiare n condi.ii optime implic+ organizarea unui sistem de informa.ii, sistem care st+ la baza analizelor, controlului )i deciziilor economice )i financiare. Aotalitatea informa.iilor financiare cu ajutorul c+rora se fundamenteaz+ deciziile financiare constituie sistem informa.ional financiar al ntreprinderii. "cest sistem trebuie s+ cuprind+ indicatori care s+ cuprind+ toate laturile activit+.ii ntreprinderii. Pentru ca indicatorii financiari s+ formeze ct mai real, cuprinz+tor )i la timp factorul de decizie, se cere s+ fie astfel constitui.i nct s+ caracterizeze multilateral fenomenul economic )i financiar. 'istemul informa.ional al ntreprinderii cuprinde totalitatea informa.iilor care reflect+ formarea, repartizarea )i utilizarea fondurilor b+ne)ti. n structura indicatorilor principali, cu o semnifica.ie major+ n realizarea managementului financiar se includ# 1. capitalul economic, capitalul statutar, capitalul mprumutat, capitalul permanent 0. profitul, repartizarea lui pe destina.ii )i ratele de rentabilitate 3. valoarea ad+ugat+ 4. costurile de produc.ie )i ale capitalului, precum )i pre.urile de vnzare C. autofinan.area )i cas!-floD-ul E. produc.ia fizic+, marf+ fabricat+, vndut+, ncasat+ F. impozitul pe profit G. fondul de salarii H. fondul de rulment, volumul investi.iilor n active fixe )i al resurselor de acoperire financiar+ acestora 1I. indicatorii de apreciere a bonit+.ii agen.ilor economici %lic!iditatea patrimonial+, solvabilitatea )i rentabilitatea$. Din sistemul indicatorilor financiari fac parte, de asemenea, indicatorii de eficien.+ economic+, determina.i, n func.ie de rezultatele financiare )i fondurile utilizate. Ao.i indicatorii financiari fac parte dintr-un sistem organizat logic, astfel nct cuprinznd un ansamblu de activit+.i ce se desf+)oar+ ntr-o ntreprindere. *ompartimentele financiare din ntreprinderi n cadrul c+rora se deruleaz+ informa.iile financiare trebuie s+ fie la timp )i complet informate. ;a acest nivel volumul cel mai mare de informa.ii este acoperit de documente care angajeaz+ fondurile b+ne)ti. Pe baza acestora se elaboreaz+ indicatorii financiari pentru propria orientare )i conducere curent+ a activit+.ii sau pentru informarea e)aloanelor superioare. ;a nivelul departamentelor, ministerelor )i la nivelul economiei na.ionale, num+rul indicatorilor scade conform sistemului piramidal caracteristic sistemului informa.ional )i cre)te gradul de generalizare a fenomenelor economico-financiare. ?nforma.iile financiare se culeg din diferite documente de previziune )i execu.ie %bilan.ul contabil, raportul de profit )i pierdere balan.e, bugete etc.$. ?nforma.iile financiare primare, indicatorii par.iali )i sintetici stau la baza fundament+rii 'e$i*iilor #inan$iare.

Decizia financiar asem+n+tor celorlalte tipuri de decizii din unitatea economic+, este rezultatul unui proces decizional complex, care cuprinde etapele de cunoa)tere a realit+.ii financiare, sub forma fenomenului )i ac.iunilor financiare cerute de activit+.ile economice )i sociale din ntreprindere )i din economie, precum )i etapele de nsu)ire a solu.iei optime, care va constitui con.inutul deciziei )i se va realiza n contextul procesului de execu.ie a programului economic )i financiar al unit+.ii n cauz+. Decizia financiar+ poate fi definit+ ca fiind procesul ra.ional de alegere a unei linii de ac.iune, pe baza analizei mai multor solu.ii, pentru asigurarea continu+ cu fonduri a produc.iei )i consumarea lor eficient+, care s+ permit+ att ac!itarea obliga.iilor fa.+ de ter.i, ct )i o rentabilitate n continu+ cre)tere. Decizia financiar+ este o !ot+rre care declan)eaz+ efecte directe asupra capitalului societ+.ii comerciale respective. 5tapele de fundamentare, emitere )i execu.ie a deciziei financiare sunt# - stabilirea obiectivelor financiare cuprinse n planul de dezvoltare economic+, n perspectiv+, al ntreprinderii - analiza informa.iilor financiare - executarea deciziilor financiare. .,. n practica economico-financiar+ curent+ se folosesc mai multe tipuri de decizii financiare, grupate n func.ie de mai multe criterii. 1. Din punct de vedere al perioadei la care se refer+ )i al complexit+.ii, deciziile financiare pot fi# -decizii financiare curente sau operative -decizii financiare strategice sau de perspectiv+. De$i*iile #inan$iare o&era"i5e sunt legate de activitatea curent+ a ntreprinderii )i au un caracter iterativ, generat de continuitatea opera.iilor )i fenomenelor pe care le regleaz+."semenea decizii intr+ n componen.a cadrelor cu func.ii de r+spundere %)ef compartimentului financiar, de birou, economi)ti speciali)ti financiari$. *aracteristic deciziilor curente de natur+ financiar+ le sunt condi.ionate de spiritul de disciplin+, de cunoa)terea legisla.iei financiare )i de respectarea acesteia. "cest tip de decizii au o sfer+ foarte larg+, viznd numeroase ac.iuni cum ar fi# v+rsarea la buget a unor impozite )i taxe, contractarea )i rambursarea creditelor pe termen scurt, prelevarea unei p+r.i din profit pentru formarea unor fonduri etc. De$i*iile #inan$iare s"ra"e!i$e sa 'e &ers&e$"i5+ privesc evolu.ia viitoare a activit+.ii economico-financiare a ntreprinderii )i vizeaz+ ac.iuni de propor.ii mai mari privind formarea )i sporirea capitalului social, investi.ii etc. "ceste decizii sunt mai reduse la num+r, ns+ obiectivul fiec+rei decizii strategice adoptate de agen.ii economici poart+ un caracter financiar, deoarece orice activitate are ca scop final acoperirea c!eltuielilor din veniturile proprii, asigurarea unei rentabilit+.i )i eficien.e n continu+ cre)tere, asigurarea lic!idit+.ii )i evitarea riscului. 8undamentarea deciziilor financiare strategice are la baz+ cercetarea ampl+ a unei multitudini de informa.ii financiare similare din .ar+ )i str+in+tate, la care trebuie s+ aduc+ un num+r mare de speciali)ti din toate compartimentele func.ionale ale ntreprinderii. "ceste decizii intr+ n competen.a organelor de conducere ale ntreprinderii. 0. Din punct de vedere al competen.ei, deciziile pot fi# -decizii din ini.iativ+ proprie -decizii prin aprobare. De$i*iile 'in iniia"i5+ &ro&rie sunt luate de c+tre conduc+torii compartimentului financiar n cadrul competen.elor ce le sunt atribuite )i se aplic+ imediat ce au fost adoptate. De$i*iile &rin a&ro6are necesit+ aprobarea forului ierar!ic superior, a organelor financiare )i bancare sau a organelor puterii )i cele ale administra.iei de stat. ;a ntreprinderile private )i la societ+.ile comerciale cu capital mixt este necesar+ aprobarea consiliului de administra.ie )i a adun+rii generale a ac.ionarilor.

3. Dup+ sfera de ac.iune, deciziile financiare pot fi grupate astfel# - decizii financiare generale - decizii financiare departamentale )i locale - decizii financiare adoptate la nivelul unui agent economic. De$i*ii #inan$iare !enerale7 c+ror sfera de finalizare se extinde la nivelul ntregii economii na.ionale. n aceast+ grup+ sunt cuprinse decizii financiare adoptate de organele puterii )i cele ale administra.iei publice. De$i*ii #inan$iare 'e&ar"amen"ale i lo$ale a c+ror sfera de finalizare se extinde numai la nivel de ramur+, subramur+ sau 9"A. De$i*ii #inan$iare a'o&"a"e la ni5el l n i a!en" e$onomi care afecteaz+ numai formarea, utilizarea )i controlul fondurilor acestuia. 4. Din punct de vedere al naturii lor# -decizii de finan.are -decizii de investi.ii - decizii de autofinan.are -decizii de dividend. Dup+ adoptarea deciziilor se trece la aplicarea acestora n economia ntreprinderii, antrennd compartimentele func.ionale implicate. (rice decizie financiar+ trebuie s+ influen.eze pozitiv derularea fenomenelor )i proceselor economice, respectiv situa.ia economic+ )i finnaciar+ a ntreprinderii.