Tema 2 Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc sec IX-XVIII Autonomiile locale(rurale) sau romanii popularesau democratii

i taranesti (N. Iorga) sau obsti de obsti dupa expresia unor documente medievale risipite in cuprinsul unor tari erau conduse de cnezi, juzi, jupani, investiti de comunitate cu functii social-politice Tarile, adica autonomii politice s-au nascut din mai multe sate, de intindere si insemnatata variata erau grupate in: Regiunea Muntilor Carpati, Tara Barsei, Maramuresului. Depresiunile subcarpatice si pe vaile unor rauri: Tazlau, Targu-Jiu, Neamt, Vaslui

Autonomiile romanesti au existat in cadrul unor complexe plurietnice adica Imp. Bizantin, Regatul Maghiar, migratori Alte forme de organizare la est de Carpati: codrii( Hertei, Odorheiului) campuri(al lui Dragos, Vlad), ocoale (Vrancea, Campulung) Societatea romaneasca la inceputurile Evului Mediu La portile mil. Al II-lea, romanii ocupau o arie teritoriala de la N si de Dunare precum si in interiorul Carpatilor si la E de marele arc montan Formatiunile politice prestatale ( democratii taranesti, cnezate etc.) sunt nuclee ale viitoarei organizari statale si in imprejurari complexe, sec XI XIII reprezinta si prima afirmare istorica romaneasca. Premise interne Cresterea demografica Viata economica prospera Dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabateau spatiul romanesc Accentuarea procesului de diferentiere sociala in cadrul comunitatilor si desprinderea elementelor conducatoare

Premise externe Daca incheierea marilor migratii va permite starelor medievale din Apusul Europei intrarea intr-o era de stabilitate si consolidare, in rasaritul si sudul continentului, deplasarile populatiilor nomade continua cu consecinte pozitive si negative.Desi in ansamblu a franat dezvoltarea economica si a impiedicat constructia de stat, prezenta nomazilor(pecenegi, cumani, invazia mongolilor) a avut si consecinte favorabile realizand un echilibru de forte in spatiul extra carpatic si la N de Dunare care a impiedicat Ungaria, statele ruse si Imp. Bizantin sa-si intinda domniatia in aceasta regiune.

TRANSILVANIA In perioada sec. VIII-IX, populatia majoritara a Transilvaniei convietuieste cu slavii in zona Tisei si in interiorul arcului carpatic. Anonymous in Gesta Hungarorum prezinta informatia despre formatiunile politice prestatale pomanesti in sec IX: Menumorut( Crisana cu centrul la ____________), Glad (Banat cu centrul la ____________) si Gelu (in SV Transilvaniei cu centrul la __________). Relateaza despre interesul ducelui Arpat fara de aceste teritorii bogate. Voievodatul lui Gelu a fost cucerit de Tuhutum si urmasul sau _________________intra in conflict cu Stefan cel Mare si Sfant, regele Ungariei. Viata Sf Gerard ofera informatii despre formatiunile din Transilvania si Banat si aflam despre Ahtum, un urmas al lui Glad.

Etape: I. II. Etapa voievodatelor romanesti sec. IX-XI Etapa cuceririi efective a Transilvaniei de catre maghiari are loc dupa 1050 pana la inceputul sex XIII

Metode folosite de maghiari pentru cucriri: Metode militare cucerirea cetarilor de margine Metode politice incercarea de inlocuire a formelor autohtone de origine politica cu forme specifice feudalismului apusean. Incercarea a esuat si voievodatul se mentine pana in sec. al XVI-lea. In perioada de criza a rigiditatii maghiare, voievozii Transilvaniei Roland Borsa si L Kan isi asuma prerogativele regale. Metode administrative organizarea comitarelor sub ordonantele regalitatii maghiare: Comitatul Bihorului (1111) Metode religioase incercarea de impunere a catolicismului, majoritatea pop. Transilvaniei a fost reprezentata de romani ortodocsi pe tot parcursul Evului Mediu Metode etnice colonizarea unor pop. sec XII-XIII cu scopul de aparare a granitelor si de stimulare a economiei (secui, sasi) Secuii aveau obligatii militare, sasii avant rol economic, sunt principalii autori ai civilizatiei urbane Cavalerii teutoni adusi de Andrei al II-lea in Tara Barsei si izgoniti pentru ca au incalcat intelegerile

Concluzie: Transilvania si-a mentinut individualitatea pe parcursul Evului Mediu.

TARA ROMANEASCA Izvor istoric Diploma cavalerilor ioanite(1247) ofera informatii despre locuitorii de la S de Carpati si cele 5 formatiuni politice prestatale cu formatiuni foarte vechi: Banatul de Severin(o parte a Olteniei si o parte a Banatului), voievodatele conduse de Seneslau (stanga Oltului) si Mitovoi (dreapta Oltului) si cnezatele conduse de Ioan si Farcas, situate intre Jiu si Olt Cu exceptia voievodatului lui Seneslau, celelalte formatiuni se aflau sub suzeranitatea regelui Ungariei exercitate prin intermediul Banului de Severin

Etape: I. Unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala Basarab I (1310-1352) prima jumatate a sec. XIV - Stabileste resedinta la Arges - Pentru ca a unit Banatul de Severin cu Tara Romaneasca, intra in conflict cu regele Ungariei, Carol Robert de Anjou - 1330, Carol organizeaza o expeditie la S de Carpati ce are ca scop supunerea Tarii Romanesti, (9-12) noiembrie batalia de la Posada (Cronica pictata de la Viena). Victoria lui Basarab semnifica obtinerea independenta fata de Ungaria - Tara Romaneasca cuprindea Banatul de Severin, Muntenia, Oltenia si Basarabia

II. Creearea institutiilor interne(consolidare) are loc in vremea domnitorilor Nicolae Alexandru (1352 1364), fiul lui Basarab si asociat la domnie- creaza prima Mitropolie a Ungro-Vlahiei(1359) si Vladislav Vlaicu(1362 1376) creeaza a doua Mitropolie ortodoxa cu sediul la Severin (1370) Cancelaria domneasca, bate primii bani de argint. In legatura cu formarea Tarii Romanesti, traditia istorica atribuie actiunea voievodului din Fagaras, Radu Negru Voda care a descalecat la Campulung si Arges (1290) in contextul in care regalitatea maghiara incearca sa-si impuna autoritatea si la S de Carpati. Teoria descalecatului nu este sustinuta de izvoare. MOLDOVA sec XII in izvoarele rusesti apar denumiri precum tara berlavnicilor In doc papale si maghiare tara brodnicilor, tara bolohovenilor In perioada de inceput a Ev. Mediu, la E de Carpati localizam 3 centre de putere: Vaia, Siert, Batca Doamnei

Etape: 1. a) Cu ocazia expeditiilor magiare antitatarasti de la jum sec al XIV-lea se organizeaza o marca de aparare condusa de Dragos, cneaz roman din Maramures. Aceasta formatiune se afla sub suzeranitate maghiara si sub urmasii lui Dragos- Sas si Balc Localizare geografica: N. Moldovei

b) Bogdan din Cuhea (Maramures), intra in conflict cu regalitatea maghiara care incearca sa lichideze autonomiile romanesti. Acesta se revolta, trece in Moldova si cu ajutorul boierimii locale il inlatura pe Balc si pune bazele unui stat independent (1365) Izvor istoric: Cronica lui Ioan D. Tarnave

2.

Consolidarea statului. Petru Musat(1375-1391) se orienteaza spre alianta cu Polonia si isi organizeaza o mitropolie cu sediul la Suceava. Roman I (1391-1394), unifica teritoriile dintre Carpati, Nistru, Dunare si mare, formand Moldova Mare DOBROGEA sec X-XIII izv mentioneaza existenta unor formatiuni politice pe teritoriul dintre Dunare si M. Neagra Formatiunea condusa de Jupan Dimitrie ( inscriptia de la Mircea Voda) Formatiunea condusa de Jupan Gheorghe ( inscriptia de la Basarab Murfatlar) Formatiuni politice conduse de Seslav, Tatos. Apar consemnate in lucrarea Anei Comnena, Alexiada Intemeierea Dobrogei a fost influentata de procesul de feudalizare, viata economica prospera, Influenta bizantina s.a Etape: Nucelul statului e reprezentat de Tara Cavarnei, care la inceputul secolului al XIV s a constituit intr-o formatiune independenta condusa de Balica (1346) Dobrovici (1354-1386) primeste titlul de despot de la Imperiul Bizantin si unifica formatiunile dintre Dunare si M. Neagra. Ivanco preia titlul de despot, bate moneta si este ucis in luptele cu turcii in 1388 Dobrogea este inclusa in T Romaneasca in vremea lui Mircea Cel Batran si din sec XV integrata in I. Otoman Semnificatia intemeierii statelor feudale romanesti: A permis dezvoltarea civilizatiei romanesti A asigurat mentinerea fiintei nationale statale Au dezvoltat stranse legaturi comerciale, politico-militare, culturale Pe plan intern, statele medievale au asigurat sistemul de ordonare si ierarhizare a institutiilor Pe plan extern, statele romanesti isi vor afirma functia de aparare contra tendintelor de dominatie a unor puteri straine(statele romanesti joaca un rol important pentru stavilirea expansiunii otomane)

1. 2. 3. 4. 5.

Institutii centrale: 1. DOMNIA institutia centrala in Tara Romaneasca si Moldova Succesiunea la conducere s a facut pe cale ereditara(domnitorul facea parte dintr-o dinastie sau familie domnitoare sau pe cale electiva (alegerea domnitorului Titulatura domnitorului reflecta puterea si autoritatea acestuia: Io Vladislav, mare voievod, domn si singur stapanitor a toata Ungro-Vlahia. Io- originea divina a puterii domnestiin cuvintele Io prescurtare de la Ioannes Voievod- comandand suprem al armatei si exprima functia primordiala militara si intaietatea fata de ceilalti voievozi Singur stapanitor- afirmare de suzeranitate interna fata de toti supusii si externa in raport cu puterile vecine Atributii vizeaza toate domeniile importante de pol interna si externa, militare, administrative, funanciare, judecatoresti, financiare si executive ( legislative ) Dupa instaurarea dominatiei otomane, domnitorii se numeau direct de catre Poarta, fara consultarea boierimii si domnia a inceput sa nu mai fie un atribut exclusiv al vointei deoarece depindea de vointa sultanului Domnul devine un inalt dragtor al Portii, ocupand chiar un anumit grad in ierarhia administrativa otomana in timpul regimului fanariot

Concluzie: 1. Ceremonialul de la curte era de inspiratie bizantina 2. Orase curti domnesti : Targoviste, Baia, Siret, Suceava 2. VOIEVODATUL Voievozii aveau atributii militare, judiciare si administrative si isi exercitau autoritatea asupra comitatelor independent de regalitatea maghiara 1541 creearea principatului autonom aflat sub suzernaitate otomana ca urmare a prabusirii Ungariei dupa lupta de la Mohacs 1526 In fruntea Tarii se afla un principe ales de dieta si detine functii importante in politica. 1621 diploma leopoldina Transilvania devine principat al Imp. Habsburgic. Transilvania condusa de imparat prin intermediul unui guvernator ales de dieta si confirmat de curtea de la Viena. Documente pentru romanii din Transilvania: - Unitriumnationum: sasii, secuii, maghiari au format o alianta care a asigurat guvernarea Transilvaniei in Evul Mediu. - 1691 diploma leopoldina care a jucat rol de constitutie pana in 1849 3. BISERICA Biserica a reprezentat principalul sprijin al domniei si putere suprema pe plan spiritual. Crestinismul la romani a avut o orginie romana si un caracter popular. Aparitia unei ierarhizari ecleziastice are loc aproape concomitent cu formarea statelor medievale

Tara Romaneasca: Mitropolia creata din initiativa domnitorului N. Alexandru in anul 1539 cu sediul la Curtea de Arges In sec XVI existau doua episcopii de Buzau si Ramnic

Moldova O mitropolie creata de Petru Musat 1386-1387 cu sediul la Suceava si recunoscuta de Patriarhia din Constantinopol(1401) In sec XVI existau doua episcopii de Radauti si de Roman

Transilvania A predominat ortodoxismul Sec XVI religiile recunoscute oficial erau catolica, luterana, calvina si unitariana Sec XV-XVI exista o mitropolie cu sediul la Feleac si a doua la Vad.

Biserica a mentinut unitatea spirituala a rom, a combatut catolicismul, iudaismul si joaca un rol important in cultura. Intre Biserica si domnie a existat o stransa legatura pe parcursul Evului Mediue 4. Sfatul Domnesc politica interna si externa a statelor elaborata de voievod si sfat. Organ central al guvernarii constituit din marii boieri iar apoi din dregatori: vornic, stolnic, vistier, logofat, spatar, portarul Sucevei si banul Olteniei etc. 5. Adunarea Tarii si Adunarile Obstesti in Evul Mediu, alaturi de domnie si stat au participat si adunarile privilegiate. Adunarea era convocata periodic. Adopta hotarari importante in politica fiscala. Pe temeiul religiilor recepte, romanii au fost eliminati din viata politica.