Buctria german - bogat, consistent si variat 1.

Introducere Cnd ne gndim la Germania si la tradiiile sale culinare, primul lucru pe care ni-l imaginm este o farfurie plin de crnai si mult bere. Buctriei germane i datorm snielul, salata de castravei, salta dae cartofi, strudelul cu mere si cremsnitul. Mncarea german e bazat in special pe o e traordinar varietate de preparate din carne de porc, vit, peste, carne de pasre - de la salamuri, carnai sau leber!urst si pn la faimoasele sniele. "emii consum foarte mult peste marin sau de ap dulce. #unt printre puinele popoare care prefer mezeluri de peste, salate variate, c$iftele din peste sau alte tocturi. %lte sortimente de mncare& peste afumat, brnzeturi, plcinte 'faimoasele plcinte cu mere si strudele(. %sta nu inseamn c nu se rsfa cu lactate, fructe si legume de cea mai bun calitate. Buctria lor foloseste multe fructe& mere, nuci, portocale. )intre legume, consum mai cu seam cartofi, diverse tipuri de varz, morcovi, ridic$i, ceap, spanac, fasole, mazre, rosii si rdcinoase - de obicei in tocane, mncruri, garnituri sau supe. #parang$elul este foarte iubit de nemi drept fel principal sau garnitur. * caracteristic a buctriei germane este asocierea crnii cu sosuri groase, cu paste fainoase, cu multe legume si cu dulciuri. Ca grsime, folosesc predilect untul, margarina si untura de porc. Condimentarea preparatelor culinare se face din belsug cu ardei, ptrun+el, elin, mrar, c$imen, cimbru, foi de dafin, anason, ceap, usturoi si boabe de piper. Germania se laud cu cel puin ,-- de feluri diferite de pine, de la pinea alb la pinea gri 'Graubrot( si pinea neagr de secar '#c$!arzbrot(. * mas de prnz nemeasc se compune din& supe de carne cu adaos de finoase, diferite gluste de gris sau de ficat, supe de legume proaspete, supe de fructe. diferite gustri de mezeluri si brnzeturi. fripturi cu diferite adaosuri de finoase, cu sosuri din legume si in special cu cartofi sau cu salate, adeseori indulcite cu za$ar. Mesele de prnz se termin cu pr+ituri, compoturi sau fructe crude. /a desert, germanii mnnc mai ales ing$eat si fructe, dar si deserturi tradiionale - 0ote Grutze 'compot de fructe si crem(, budinc, orez cu lapte si 1is und 2eiss 'ing$eat de vanilie cu compot cald de cirese(. 2. Influene asupra bucatriei germane )up al 3-lea rzboi mondial, odata cu nceperea imigrrii a lucrtorilor strini, diverse feluri de mncare necaracteristice gastronomiei germane au devenit ceva comun, sper e emplu& spag$ettele 4i pizza italian sunt ntlnite mai la toate restaurantele din germania. * influen mare au avut-o 4i o au imigranii turci introducnd n gastronomia germana )5ner 6ebabul, un sand!ic$ cu carne inventat de imigranii turci din Berlin, devenind gustarea preferat de tip fast food, vnzrile cruia fiind duble fa de suma tuturor burgerurilor vndute din toate reelele fast food din Germania. Bucatria C$inez 4i Greac ncepe s fie popular, la fel ca cea 7ndian 4i 8$ailandez. Ma+oritatea restaurantelor scumpe9de elit aveau o ofert a bucatelor ce fceau parte din buctria francez, dar din anii :- n coace acestea au nceput s propun bucate tradiional-germane cu gust 4i rafinament deosebit. Bucataria germana este diferita pentru fiecare regiune in parte ca si in ;ranta. 7n sud, Bavaria si #uebia specifice sunt berea, carnea si produse lactate. %ici se gatesc #pannfer6el 'purcelusi la rotisor(, 2and6aes 'o brinza aromata combinata cu smintina( si #c$!aebisc$e <asespaetzle 'bulete de faina cu unt si brinza(.

7n vest, se simt influentele franceze, in est cele est-europene, iar pe coastele de nord cele scandinave. 7n 2amburg, Berlin, datorita accesului la Marea "ordului si Marea Baltica sunt des intalnite fructele de mare, supa din fructe de mare numita 0ote Gruetze, carne in aspic, cu gelatina din peste numita #auerfluisc$, salata de creveti 2elgolander <rablensalat.

3. Mesele bucatariei germane * masa tipic germana cuprinde intre doua si sapte feluri de mincare ce incep cu un aperitiv '=orspeise(, se continua cu supa '#uppe(, felul principal '2auptspeise(, urmat de alte preparate gatite 'Beilagen(. ;ainoasele sunt folosite pentru prepararea supelor alaturi de cartofi si legume din abundenta ce sunt folosite si pentru prepararea garniturilor. >reparatele servite dupa masa se numesc "ac$speise. #e stie de+a ca germanii beau bere, vin sau #e6t 'un tip de vin spumos(. Fruhstuck (micul dejun) ? este bogat in paine pra+ita sau c$ifle, alaturi de unt si gem, dar si de diferite specialitati din carne si branza. Mittagessen (masa de pranz) ? a reprezentat mult timp cea mai importanta masa a zilei, cuprinzand celebrele mancaruri de carnati cu cartofi la cuptor, insa in ultimul timp si-a pierdut din importanta. Abendessen (masa de seara( ? incepe sa devina masa principala a zilei, in detrimentul celei de pranz. dupa o zi de munca, germanii prefera sa manance in familie, acasa, uneori la restaurant, iar felurile sunt consistente, pe baza de carne si cartofi sau varza, cu desert consistent. 4. Regiunile culinare ale Germaniei 0egiunile Germaniei se diferentiaza intre ele din punct de vedere culinar. >rintre cele mai importante, cu felurile de mancare sau de specialitati aferente, se afla& Bavaria weiswurste - carnati albi, se servesc in Munc$en, alaturi de mustar dulce si de bere blonda. knodel - mici c$iftele din paine sau din cartofi.

schweinsbraten ? reprezinta o bucata de pulpa sau musc$i de porc, cu tot cu sorici, facuta la cuptor. cel mai bine se serveste alaturi de cartofi, de preferat facuti in acelasi vas, alaturi de carne. !a"onia Pfefferkuchen ? celebra turta dulce.

Stollen ? c$ec traditional oferit de Craciun.

#ranconia Bratwurst ? celebrul carnat german, servit mereu cu bere din belsug. in cele mai multe cazuri se prepara pe gratar, la foc natural. deobicei e pe baza de carne de porc sau de vita. garnitura este fie de cartofi pra+iti, fie de varza murata. Sauerkraut ? varza murata care se serveste ca si garnitura la carnati sau la fripturile de porc la cuptor. %lte particularitati se regasesc in regiunea #ran$furt 'placintele si prajiturile cu mere ( sau in !ile%ia 'puternice influente din >olonia si Ce$ia(. * alta deosebire se poate regasi intre bucataria din fosta Gerrmanie de =est si cea din fosta Germanie de 1st. )espre ce e vorba& est-germanii au primit influente ma+ore din partea bucatariilor din @ngaria, 0usia sau alte tari foste comuniste, printre care si 0omania. Mai mult, pe vremea comunismului, retetele au fost standardizate pe tot teritoriul Germaniei de 1st, astfel ca nu e istau diferente ma+ore intre diferitele zone ale acestei parti a Germaniei. &. Ba%a de alimente 'arnea ? >rincipalele tipuri de carne consumate in Germania sunt carnea de porc, vita si pasare, carnea de porc fiind de departe cea mai populara. )intre pasari, puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici rata, gasca sau curcanul nu sunt negli+ate. =anatul, in special iepurele, mistretul si caprioara se gasesc cu usurinta de bucatari si bucatarese. Carnea de miel si de capra nu sunt foarte populare. Carnea de cal este considerata drept o specialitate in unele regiuni, dar in general consumarea ei nu este agreata din considerente morale. Carnea se prepara de obicei fripta in oala. #e poate prepara si in tigaie dar in special in zonele sub influenta culinara franceza. 7n Germania, carnea se mananca foarte frecvent sub forma de carnati, de aceea e ista peste AB-- de feluri diferite din acest tip de mancare. CeiD!urst 'carnat alb( este o varietate traditionala bavareza preparata din carne de vitel tocata foarte fin si sunca proaspata de porc. #e condimenteaza de obicei cu patrun+el, lamaie, ceapa, nucsoara si g$imbir. %mestecul se pune in mate curate si proaspete de porc si separata in carnati individuali subtiri. #e consuma fierti cu mustar dulce. /eber6Ese este o mancare traditionala asemanatoare cu placinta de carne din sudul Germaniei, %ustria si unele regiuni din 1lvetia. 1ste facuta din carne sarata de vita, sunca si ceapa, tocate foarte fin, si coapte ca painea, pana are o crusta crocanta maro. (estele ? n meniurile germane cel mai frecvent peste de apa dulce este pastravul, alaturi de crap, stiuca si biban, de obicei preparati la gratar. >estele era in trecut consumat in special in regiunile nordice de coasta, cu e ceptia scrumbiei murate care se gasea peste tot. 7nsa in ziua de azi, germanii din intreaga tara

mananca multi pesti marini, cum ar fi scrumbia proaspata 'de asemenea sub forma de rulou de scrumbie murata rollmops(, sardinele, tonul, macroul si somonul. Ca un amanunt interesant, inainte de revolutia industriala care a cauzat poluarea raurilor, somonul era atat de comun in 0in, 1lba si *der, incat servitorii se plangeau cand aveau somon la masa prea des. %lte tipuri de fructe de mare nu sunt foarte intalnite, cu e ceptia midiilor si a crevetilor din Marea de "ord, care sunt foarte scumpi in comparatie cu crevetii importati. )egumele ? Cartofii si varza sunt cele mai folosite. germanii folosesc mult ceapa pra+ita in prepararea mancarurilor'nu se foloseste in bucataria bavareza(, in fine, mazarea si fasolea sunt folosite mult in prepararea felurilor pe baza de carne la cuptor. #parang$elul ,n special cel alb, este foarte iubit de nemti drept fel principal sau garnitura. @nele restaurante au meniuri intregi numai cu sparang$el. (*inea ? Fn ceea ce priveste pinea, buctaria german se aseaman mai mult cu bucataria estica decat cu cea din 1uropa de =est. 1 ista cel putin ,-- de feluri diferite de paine, de la painea alba la painea gri 'Graubrot( si painea GneagraG de secara '#c$!arzbrot(. Cele mai multe varietati de paine se fac atat cu faina de grau cat si de secara 'Misc$brot, paine mi ta( si deseori cu seminte de in, de floarea soarelui si de dovleac. >ainea neagra din Cestfalia, >umpernic6el, nu se coace la cuptor ci se prepara la aburi si are un gust dulceag unic. C$iflele, numite Br5tc$en, #emmel sau Cec6le9Cec6li in functie de regiune, se servesc taiate in doua si unse cu unt, margarina sau maioneza. 7ntre cele doua felii sau pe fiecare felie se pune apoi branza, carne sau peste. >ainea se consuma de obicei la micul de+un si sub forma de sand!ic$uri seara, nu ca acompaniament la masa principala. 7mportanta painii 'Brot( in bucataria germana este ilustrata de cuvinte cum ar fi %bendbrot 'cina - painea de seara( si Brotzeit 'gustare - pauza de paine(. Garnituri 8aieteii sunt de obicei mai grosi decat pastele italiene, si de multe ori sunt preparati cu galbenus de ou. 7n special in sudul Germaniei, taieteii #pEtzle contin foarte mult galbenus. 7n ultimii ani insa, pastele in stil italian au inlocuit acesti taitei traditionali, si c$iar #pEtzle au inceput sa se pregateasca cu faina din grau dur si fara galbenus. >e langa taitei, germanilor le mai plac cartofii si galustele '<l5De sau <n5del facute din cartofi piure sau rasi, sau paine uscata, cu lapte si galbenus de ou(. Cartofii au inceput sa fie folositi in bucataria germana la sfarsitul secolului H=777, devenind foarte populari, dar in ultima vreme au pierdut teren in fata taiteilor si a orezului. Metoda de preparare cea mai frecventa este fierberea in apa sarata, urmata de piure si pra+irea in ulei. Bauturi

Berea se consuma pe tot teritoriul Germaniei, multe berarii locale producandu-si varietatea lor. Cel mai popular tip de bere este >ils, iar in sud 'in special in Bavaria( se prefera /agerul 'berea de grau(. @nele regiuni au tipuri speciale de bere locala, cum ar fi berea neagra %ltbier, in partea de +os a 0inului, berea <5lsc$ in Cologne, care este o bere slaba si este fabricata dupa un procedeu mai traditional decat >ils. /a Berlin, se serveste o bere foarte slaba numita Berliner CeiDe, deseori amestecata cu siropuri de fructe. Berea mai poate fi amestecata si cu alte bauturi, cum ar fi >ils cu limonada, cunoscut drept %lster!asser sau 0adler. =inul se produce in special in zonele 0inului superior si mi+lociu si a afluentilor sai. "ordul este mult prea rece pentru a sustine vita de vie. Cele mai cunoscute varietati de vin sunt 0iesling si #ilvaner. =inul alb este mai popular decat cel rosu si rosI, ca si vinul dulce fata de cel sec. Cafeaua se serveste la micul de+un si dupa-amiaza cu o pra+itura. Ceaiul este preferat in special in nord-vest. /ocuitorii ;riziei de est beau ceaiul cu frisca si caramele <lunt+e. %pfelsaftsc$orle este suc de mere amestecat cu apa minerala. #pezi este o bautura racoritoare preparata din cola si limonada. 7n Germania de sud si in %ustria, numele de #pezi se foloseste pentru amestecuri din cola si fanta 'sau o alta bautura de portocale(. 7n alte regiuni '1msland(, #pezi este un amestec de cola si sc$napps. Germanii sunt unici printre vecinii lor, deoarece prefera apa minerala tare celei slabe si plate.

'ondimente Mustarul german este foarte iute si se consuma cu carnati. 7n sud, e ista o varietate de mustar dulce, care se serveste cu specialitatile bavareze CeiD!urst si /eber6Ese. @sturoiul n-a fost utilizat frecvent mult vreme in bucataria germana din cauza mirosului, dar popularitatea lui a crescut datorita influentelor franceze, italiene si turcesti. 7n general, cu e ceptia mustarului pentru carnati, felurile de mancare nemtesti sunt rareori iuti si condimentate. Cele mai folosite plante sunt patrun+elul, cimbrul, $reanul, dafinul si arpagicul, cele mai folosite condimente sunt piperul alb in cantitati mici, boabele de ienupar si c$imenul. %lte condimente si plante cum ar fi oregano, busuiocul, salvia si ardeii iuti c$illi au devenit mai populare in ultima vreme. +eserturi Germania are foarte multe tipuri de pra+ituri si tarte, de obicei cu fructe proaspete cum ar fi merele, prunele, capsunile si ciresele. >ra+itura cu branza este foarte mult iubita si se prepara de obicei cu branza nemteasca moale din lapte batut smantanit. Gogosile sunt de obicei bile de aluat dulce cu gem sau alte umpluturi si se numesc Berliner >fann6uc$en sau <rapfen in functie de regiune. #unt coapte in grasime si umplutura se in+ecteaza dupa preparare. #e pot pudra cu za$ar sau se poate pune glazura. @nul din deserturile populare din nordul Germaniei este 0ote GrJtze, +eleu de fructe rosii din coacaze rosii, zmeura, si uneori capsuni sau cirese. #e serveste cu smantana, dar si cu sos de vanilie, lapte sau frisca. =ariatiile lui 0ote GrJtze sunt 0$ababergrJtze '+eleu de rubarba( and GrJne GrJtze '+eleu de agrise(. %lte deserturi sunt serbetul si ing$etata, in special cea italiana.

,. Retete !upa de telina Ingrediente supa de telina K-- g de telina B-- g de cartofi B- g de margarina A pa$ar de smantana 3,- g de branza telemea sare piper patrun+el. Modul de preparare a retetei #e taie cartofii si telina in cubulete mici, se pun intr-o cratita cu margarina topita. )upa ce s-au aurit, se toarna apa calda atat cat sa le acopere si se lasa sa fiarba inabusit cateva clocote. #e mai adauga apa fiarta in care s-a batut smantana, sarea, piperul si felii subtiri de branza. #e presara patrun+el tocat si se serveste foarte fierbinte. )imonada din frun%e de limba mielului 7ngrediente& A9K ceasca suc de lamaie, proaspat stors 3 linguri za$ar 'sau mai mult, dupa gust( K frunze de limba mielului 3 cani de apa 7ndicatii #e pun toate ingredientele intr-un blender si se amesteca circa ,- secunde. #e toarna amestecul peste cuburi de g$eata intr-un pa$ar inalt si se serveste. (ra-itura cu rubarba 7ngrediente& >entru aluat& 3B- g unt A-- g za$ar A ou AL- g faina M- g alune macinate , lingurite praf copt , linguri lapte untura pentru uns tava >entru garnitura& A,B 6g tulpini de rubarba , albusuri AB- g za$ar MB g migdale maruntite 7ndicatii #e freaca untul pana devine spumos, se adauga za$arul, oul, faina, alunele, praful de copt si laptele. #e intinde intr-o tava unsa cu untura.

0ubarba se spala, se curata si se taie in bucati de apro imativ , cm. #e asaza peste aluat, care se introduce in cuptor incalzit dinainte la A:-NC, pe gratarul din mi+loc, timp de 3- minute. #e bat albusurile spuma si se adauga treptat za$arul pana acesta se topeste, apoi migdalele. #e intinde compozitia peste pra+itura si se mai coace L-A- minute. #e lasa putin la racit apoi se taie triung$iuri. (unc. de toamna 7ngrediente& A3 cuisoare intregi A93 pastaie de vanilie despicata pe lungime A l suc de mere A l suc de afine K prune verzi, medii, fara samburi, feliate MB- ml vin alb fructat cuburi de g$eata 7ndicatii #e ia o bucata de tifon, se impatureste ca sa formeze u patrat cu latura de AB cm. #e asaza cuisoarele si vanilia in mi+locul acestei bucati, se ridica colturile tifonului si se leaga in sus, ca o punga. #e toarna sucurile intr-un container, se adauga prunele si punga cu condimente. #e acopera si se raceste la frigider peste noapte. #e indeparteaza apoi punga cu condimente. #e adauga vinul. #e serveste cu cuburi de g$eata. !alata de castraveti germana 7ngrediente& , castraveti mari, curatati si feliati A lingurita sare A lingurita piper negru 3 lingurita marar proaspat, tocat A lingurita aceto balsamico A lingurita za$ar A93 cana smantana 7ndicatii #e asaza feliutele de castravete intr-o sita de plastic si se sareaza. #e lasa sa stea ,de minute, sa se scurga apa din ei, apoi se transfera intr-un castron. #e adauga piper, marar, za$ar, otet si smantana. #e serveste rece. !nitele de vitel in stil german 7ngrediente& K escalopuri de vitel, circa AMB g fiecare MB g faina, asezonata 3 oua batute A3- g pesmet 3 linguri ulei de floarea-soarelui K linguri unt piper alb macinat mare ulei pentru uns

papri6a, pentru ornat arpagic, pentru ornat feliute de lamaie, pentru servit 7ndicatii #e pun escalopurile intre doua folii de plastic umezite si se preseaza cu un facalet pana ce raman groase doar de K-B mm. #e presara cu piper alb, pe ambele parti, si se preseaza pentru ca acesta sa adere bine la suprafata carnii. #e intind, pe farfurii separate, fains si pesmetul, iar ouale se pun intr-un castronel. #e ung feliile de carne cu putin ulei, apoi se dau prin faina. #e scutura e cesul de faina, se inmoaie in ou si se dau apoi prin pesmet. #e lasa apoi, pe o farfurie, semi acoperite, timp de ,- de minute. #e incing uleiul si +umatate din unt intr-o tigaie mare. #e pra+esc la foc mediu snitelele, unul cate unul, timp de ,-K minute pe fiecare parte. )aca focul este prea iute, carnea se va intari. #e pastreaza snitelele la cald, pe masura ce se pra+esc. #e asaza snitelele pe farfurii individuale, peste ele se pune cate un cubulet din untul ramas, se orneaza cu arpagic si papri6a si se servesc cu feliute de lamaie. Ca garnitura& cartofi pra+iti, piureu sau natur, paste, salata verde, castraveciori murati. /Meniu imprtesc0 7ngrediente& AB- g fin, ,- g za$r, K ou, sare, 3B- ml lapte, B- g unt, ,-g stafide, un pac$et za$ar vanilat. >reparare& #e face un aluat subire 'mai consistent dect cel pentru cltite( din fin, za$r, un praf de sare, lapte si K glbenusuri. #eparat, albusurile se bat spum, apoi se amestec impreun cu aluatul. Fntr-o tigaie se topeste untul, se toarn aluatul si se las pn ce se pr+este un pic dedesubt, apoi se presar deasupra stafidele 'splate si uscate(. >r+itura se intoarce si se las la foc mic, s se coac. #e scoate pe o farfurie inclzit in prealabil. #e imparte in buci de mrimi diferite, se asaz pe farfurii, apoi se presar cu za$r pudr. 1nodel din cartofi fieri 7ngrediente& A,B 6g cartofi, 3-- g fin, sare, 3- g unt, B- g pine alb 'tiat cubulee(, doi litri de ap, un ou. >reparare& Cartofii se fierb, apoi se paseaz, se amestec bine cu fina si sarea pn cnd se obine o coc. #e adaug trei linguri de ap sau un ou. %luatul se imparte in A3 buci care se aplatizeaz si in mi+locul acestora se pun cubuleele de pine pr+ite in unt. #e modeleaz apoi gluste, se dau prin fin, apoi si se fierb la foc mic, B minute, in ap clocotit cu sare. =asul cu gluste se d deoparte si se las s mai stea circa Aminute. Glustele se scot apoi si se folosesc in loc de garnitura de cartofi natur, la preparatele cu sos. !alat berline% 7ngrediente& B-- g carne fiart de vit, O-- g cartofi fieri, dou cepe tiate mrunt, K castravei acri tiai cuburi, un ardei gras tiat cuburi. pentru sos& 3-- g maionez, 6etc$up, dou linguri mustar, boia, sare, piper dup gust. dou ou fierte tari, frunze de salat verde si frunze de ptrun+el - pentru decor. >reparare& Carnea fiart tiat fsii se amestec impreun cu cartofii fieri tiai cuburi, cu ceapa tiat mrunt, castraveii acri si ardeii tiai cuburi. >este ingrediente se toarn sosul preparat din maionez amestecat cu 6etc$up, boia, sare, piper. #alata se decoreaz cu felii de ou fierte, frunze de ptrun+el si salat verde. Gogosi tirole%e 7ngrediente& dou cni fin, A3- ml lapte, dou cuburi dro+die, o lingur za$r, , galbenusuri, K linguri unt, coa+a rasa de la o lmie, 3-- ml ulei, gem de fructe, dou linguri za$r pudr.

>reparare& #e cerne intr-un castron fina si se face in centru o adncitur. #e freac dro+dia impreun cu o parte din laptele cldu si o lingur de za$r, apoi se toarn in adncitur. #e amestec totul bine, se acoper vasul, apoi se las s creasc, ,- de minute, la cald. #e adaug glbenusurile, untul, coa+a de lmie si restul de lapte cldu. se amestec bine cu aluatul. #e frmnt aluatul pn nu se mai lipeste pe pereii vasului. #e las la crescut inc 3- de minute. #e intinde aluatul, pe planseta presrat cu fin, sub forma unei foi. #e taie in porii egale, se modeleaz bile, apoi se las s creasc inc A- minute. #e incinge uleiul pentru pr+it. #e intind bilele de aluat cu degetele, ca s formeze o adncitur in mi+loc. #e pr+esc in ulei, pe rnd, intorcndu-se o dat. #e scurg de ulei pe prosoape de $rtie si se las s se rceasc. Gogosile se umplu in adncitura din mi+loc cu gem, apoi se pudreaz cu za$r farin. 2. #estivaluri Gastronomice 3M-,- ianuarie, Cologne, Germania - #alonul international al dulciurilor. 7n luna octombrie, la 1rfurt - Germania, s-a desfasurat cea de-a 33-a editie a *limpiadei de %rta Culinara G7<% - CulinarP *lPmpicsG. *6toberfest #tatistici 4i recorduri *6toberfest O.---.--- de vi%itatori, n medie A3.--- de oameni lucrea% la *6toberfest, dintre care AO-- sunt c$elneriele 3--.--- de .albe de bere au fost recuperate n anul 3--O de la vizitatorii care ncercau s le sustrag AKK- de toalete publice satisfac nevoile stringente ale vizitatorilor K, de 6m de cabluri 3erpuiesc, la vedere sau ascunse, pe ntreaga suprafa a 8$eresen!iese 456 din produia anual de bere din M7nc.en se consum *n timpul festivalului cei mai muli litri de bere consumai 12.555 .ectolitri, *n anul 1815, la aniversarea centenarului cei mai muli vi%itatori 189&, la srbtorirea a 12& de ani cea mai lung pau% 1848-18:9 cel mai mare cort, *n anul 1814, al firmei (sc.orr-Rosl &&55 metri ptrai, 12.555 locuri cele mai multe .albe de bere bute& A-, n anul A:-A 'pentru care respectivul domn a primit 4i un premiu(. Bineneles c n ziua de azi se bea 4i mai mult, dar nimeni nu mai st s numere& toat lumea se distreaz Istorie 7deea a pornit de la un simplu subofier din garda naional bavarez. %cesta a sugerat organizarea unei curse de cai cu ocazia festivitilor legate de cstoria dintre prinul mo4tenitor /ud!ig de Bavaria 4i prinesa 8$erese von 2ildburg$ausen. 0egele Bavariei, Ma 7. Qosep$ von BaPern, s-a artat mai mult dect ncntat de aceast sugestie. /a AM octombrie ALA- avea loc cursa de cai, pe care prinesa-mireas a

denumit-o *6toberfest. Ca loc de desf4urare a fost aleas o pa+i4te nefolosit de la marginea ora4ului. /a aceast prim festivitate, buturile nu au fost servite n locul de desfa4urare a cursei, ci n centrul ora4ului. Fn anul urmtor, autoritile au decis reluarea festivalului, de aceast dat sub patrona+ul %sociaiei de %gricultur Bavarez, care a folosit evenimentul n scopuri publicitare, prezentndu-4i serviciile paralel cu desf4urarea evenimentului. Fn anii ce au urmat, festivalul a fost finanat de diferite firme private. )in anul ALA:, *6toberfest-ul a intrat sub patrona+ul edililor ora4ului, care 4i-au asumat responsabilitatea organizrii sale anuale. Cu timpul, conducerea ora4ului a permis vnzarea 4i consumarea buturilor alcoolice n perimetrul *6toberfest-ului. %cest lucru a presupus amplasarea unor mese 4i bnci lungi, care n timp s-au nmulit considerabil. >e lng bere, vizitatorii *6toberfest-ului se puteau distra la popice, dans 4i multe altele. /a finele secolului, datorit numrului tot mai mare de vizitatori, au fost introduse corturile, fiecare firm avnd cort separat. ;iecare festival debuteaz cu defilarea firmelor participante, reprezentate de crue mpodobite festiv 4i trase de patru cai. )efilarea are ca punct de plecare piaa central a ora4ului, Marienplatz. %ceast defilare a fost iniial necesar, berriile fiind nevoie s 4i transporte butoaiele cu bere la marginea ora4ului, pe locul destinat festivalului. Fn anul ALL- curentul electric a adus un plus de farmec festivalului berii, iar n anul ALLA s-a pr+it primul bou, care a fost consumat destul de rapid, apoi, n ALLB, au aprut primele meniuri clasice& +umti de pasre - pui sau ra servite de obicei cu tradiionalul Brezn 'covrig( mJnc$enez. Corturile berriilor au ncetat s fie n acela4i timp 4i loc de amuzament, pentru acestea crendu-se locuri noi. >rima $alb de bere din stic a fost introdus n anul AL:3, fiind astzi cel mai cutat suvenir la *6toberfest. Fn anul A:,B, cu ocazia aniversrii nunii de argint a cuplului regal bavarez, s-a organizat o parad de costume populare bavareze. %ceasta a devenit ns tradiie la *6toberfest doar din anul A:B-. %stzi, parada de costume populare este una dintre cele mai mari din lume, cu apro imativ :--- de participani. >e lng costume germane, se pot admira 4i porturi specifice austriece, italiene, elveiene, poloneze 4i c$iar norvegiene. /a parad mai particip 4i formaii de muzic popular, asociaii de vntori, precum 4i reprezentani ai berriilor participante. 8radiia conform creia primarul ora4ului d cep primului butoi de bere n prima smbt la ora A3, declarnd astfel desc$is festivalul, a fost inaugurat relativ trziu, n anul A:B-. %ceast ceremonie este deosebit de important, nainte de acest moment consumarea alcoolului n perimetrul *6toberfest-ului nefiind permis. Cortul n care se desf4oara ceremonia este n fiecare an altul, pentru a da ocazie fiecrei firme sa beneficieze de primul aflu de vizitatori. *6toberfest-ul este vizitat de att de multe

naionaliti nct a incetat s mai fie un festival regional 4i s-a transformat ntr-unul internaional. @nele naionaliti sunt att de fidele *6toberfest-ului nct au primit 4i spaiu privilegiat& al doilea !ee6-end este dedicat italienilor, a cror prezen numeroas 4i glgioas la *6toberfest este constant. #trzile MJnc$en-ului 4i locurile de camping sunt, c$iar dinante de nceperea festivalului, populate pn la refuz de rulote albe, cu numere de 7talia. )oc 3i perioad de desf3urare /ocul ales iniial de regele Bavariei a rmas consacrat acestui festival pn n zilele noastre cnd, evident, este situat central, n apropierea celui mai mare nod de cale ferat din MJnc$en 2auptba$n$of 'Gara central(. *6toberfest-ul este denumit, mai ales de ctre bavarezi, CiesRn 'Gpa+i4teG n dialect bavarez(, datorit pa+i4tii pe care se organizeaz. *6toberfest nu este singurul festival ce se organizeaz n acest perimetru& de-a lungul anului, 8$eresien!iese 'acesta este numele oficial al terenului( gzduie4te festivale cu diferite tematici, anuale sau doar ocazionale. #uprafaa destinat festivalului berii este de ,A $a, din totalul de K3 $a pe care l msoar 8$eresien!iese. *6toberfest nu a fost la origine o manifestare singular& septembrie era n mod tradiional luna festivalurilor berii 4i aceasta nu doar datorit nevoii oamenilor de a petrece. * lege german din anul AB,: stipula faptul ca berea nu putea fi produs dect ntre 3: septembrie 4i 3, aprilie, deoarece pe perioada verii riscurile unor incendii n timpul prelucrrii berii erau mult mai mari. "eavnd condiiile de depozitare pe care le au astzi, productorii trebuiau s vnd toat berea din anul respectiv nainte de a putea ncepe producerea uneia noi. )e aici 4i multitudinea de festivaluri la care berea se gsea din bel4ug. *6toberfest-ul ncepe n +urul datei de 3- septembrie 4i se termin n prima duminic din octombrie. e cepie de la aceast regul se face doar n anii n care prima duminic din octombrie cade pe A sau 3. Fn acest caz, festivalul se prelunge4te pn la data de , octombrie, Siua @nificrii Germane. )ar de ce i se spune *6toberfest cnd el se desf4oar, cu e cepia ultimelor 3-, zile, n luna septembrieT 1i bine, numele, pe care prinesa-mireas l-a ales foarte inspirat, se leag de perioada n care a avut loc festivalul prima dat& A3-AM octombrie ALA-. %ceast tradiie a fost modificat din anul ALM3, cnd s-a $otrit c n luna octombrie vremea era prea rece pentru un astfel de eveniment desf4urat n aer liber. "umele, de+a consacrat, nu i-a fost ns sc$imbat, de unde 4i necesitatea e tinderii acestuia pn n primele zile ale lunii octombrie.