ANALIZA STRATEGICA A MEDIULUI CONCURENTIAL MANAGEMENT ANUL III

MULTIPLE CHOICE 1. Care sunt principalele tendinte ale economiei mondiale la inceputul mileniului II? a. Privatizarea si dezvoltarea sectorului particular b. Aplicarea standardelor ISO 2000 c. Integrarea si fragmentarea d. Implementarea noii ordini economice e. iberalizarea comertului A!S" C 2. Care este denumirea temei #capitolului$ % din manualul Analiza strategica a mediului concurential? a. Caracteristici generale ale mediului de afaceri b. Strategia firmei c. Concurenta si avanta&ul competitiv d. 'odele de analiza a avanta&ului competitiv e. Aplicatie a analizei strategice in mediul concuretial A!S" ( ). Care dintre autorii mai &os mentionati si care au elaborat lucrari de referinta in managementul strategic nu este citat la bibliografie in manual? a. Porter '. b. C*andler A.(. c. +rant '.!. d. Pra*alad si ,amel e. -utler .. A!S" / 0. Cine a afirmat 12raim intr3o lume de organizatii45? a. Porter '. b. Platon c. +rant '.!. d. 'intzberg e. 'acc*iavelli A!S" ( %. Cine a afirmat 1 organizatiile repretinta strategii umene comple6e proiectate pentru a realiza anumite obiective5? a. Porter '.7 189% b. Arg:ris7 18;0 c. +rant '.!.7 1889 d. 'intzberg7 1898 e. <o*nson7 188= A!S" ;. Conform abordarilor in alocarea resurselor7 dupa <o*nson7 188=7 alocarea resurselor prin planificare strategica este un procedeu adecvat si include % componente. Indicati componenta eronata" 1

a. b. c. d. e.

Controlul pietei Planurile de &os in sus .econcilierea Operarea Comunicarea

A!S" A =. Care din urmatoarele forte ale diversitatii in internationalizare3globalizare este eronata? a. Operarea b. Cultura c. /conomia d. +eografia e. 2e*nologia A!S" A 9. >na din urmatoarele afirmatii nu se refera la globalizare a. strategiile firmelor conduc la e6ploatarea avanta&elor competitive internationale b. liberalizarea comertului c. pozitia de monopol pe piata locala d. miscarile de investitii si de capitaluri e. fluctuatiile in rata de sc*imb A!S" C 8. (ezvoltarea tranzactiilor multilaterale si a negocierilor internationale in comert si investitii impune ca guvernele sa nu ia in considerare reguli privind" a. standardele te*nice si de calitate b. regimul de ta6e c. ac*izitiile guvernamentale d. obligativitatea concedierilor de personal e. subventiile interne A!S" ( 10. Integrarea in economia mondiala presupune" a. prote&area sectorului agricol7 eliminarea tarifelor vamale7 politici de respingere a investiti3 ilor straine directe7 comert e6terior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale b. retea mondiala de comert c. comert e6terior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale d. politici de respingere a investitiilor straine directe e. eliminarea tarifelor vamale A!S" 11. ?ragmentarea in economia mondiala presupune" a. firme multinationale b. retea mondiala de comert c. coordonarea deciziilor in institutii supranationale d. comert e6terior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale e. interdependenta economica intre tari prin dezvoltarea investitiilor directe A!S" ( 2

12. >na din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind consensul social in noua ordine sociala din mile3 niul trei" a. diminuarea importantei si rolului concurentei si stabilirea rolului primordial al factorului uman b. folosirea instrumentelor ce pot stimula cererea si oferta c. folosirea instrumentelor fiscale si bancare d. implicarea statului la nivel microeconomic prin sistemul de co3decizie si co3gestiune e. cooperare si concentrare A!S" A 1). Printre trasaturile esentiale ale economiei de piata nu face parte" a. liberalismul economic7 in care proprietatea privata este fundamentul acestuia b. mediul concurential7 care determina luarea deciziilor celor mai profitabile c. profitul7 care este mobilul riscului asumat de intreprinzator d. eficienta economica7 care este misiunea de baza a intreprinzatorulu e. interventia negativa a organismelor guvernamentale A!S" / 10. (in grupul tarilor in curs de dezvoltare nu fac parte" a. tarile favorizate de industrializarea timpurie b. fostele tari coloniale c. fostele tari comuniste d. actualele tari comuniste e. nici unul din grupurile de mai sus A!S" A 1%. /conomia de tranzitie nu se caracterizeaza prin" a. redefinirea rolului statului in economie b. privatizarea c. libera initiativa d. controlul statului asupra preturilor e. restructurare A!S" ( 1;. /volutia managementului strategic nu cuprinde una din urmatoarele faze" a. planificarea financiara de baza b. planificarea bazata pe previziune c. planificarea orientata e6tern d. managementul strategic e. managementul intuitiv A!S" / 1=. Planificarea orientata e6tern se realizeaza prin" a. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si mediu b. constructia unor alternative strategice7 ca rezultat al unei analize complete a pietei c. focalizare functionala7 cu scopul asigurarii unui control operational d. creearea viitorului prin diri&area tuturor resurselor pentru obtinerea unui avanta& competi3 tional si fle6ibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare e. utilizarea bugetelor anuale A!S" 3

19. 'anagementul strategic se realizeaza prin" a. utilizarea bugetelor anuale b. constructia unor alternative strategice7 ca rezultat al unei analize complete a pietei c. creearea viitorului prin diri&area tuturor resurselor pentru obtinerea unui avanta& competi3 tional si fle6ibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare d. focalizarea functionala7 cu scopul asigurarii unui control operational e. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si mediu A!S" C 18. >na din urmatoarele afirmatii nu se refera la saltul calitativ de la planificarea strategica la managemen3 tul strategic" a. cresterea gradului de incertitudine in care opereaza la momentul actual organizatiile b. cresterea gradului comple6itate in care opereaza la momentul actual organizatiile c. tendinta de globalizare a economiei d. cresterea gradului de stabilitate in care opereaza la momentul actual organizatiile e. cunoasterea amanuntita a culturii de organizatie A!S" ( 20. >na din urmatoarele afirmatii reprezinta resursele organizatiei in managementul strategic" a. cercetare stiintifica si viteza in inovare b. motivarea personalului c. valorile tangibile7 intangibile si umane d. eficienta in distributia produselor e. capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie A!S" C 21. >na din urmatoarele afirmatii nu reprezinta capabilitati ale organizatiei in managementul strategic" a. valorile tangibile7 intangibile si umane b. cercetare stiintifica si viteza in inovare c. eficienta in distributia produselor d. capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie e. motivarea personalului A!S" A 22. >na din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o faza din cadrul evolutiei misiunii in strategia manageri3 ala" a. 'isiunea neclara b. 'isiunea generala c. 'isiunea specifica d. 'isiunea cu fi6area unor prioritati e. 'isiunea strategica A!S" / 2). >na din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind obiectivele strategice" a. reprezinta intentii specifice e6primate pe termen scurt cu privire la diferitele unitati opera3 tionale ale organizatiei7 stari viitoare posibile si dorite ale acestora b. sunt denumite 1tinte5 si reprezinta elemente c*eie ale planurilor teoretice7 fiind incorpo3 rate de obicei in cadrul unor planuri anuale c. se face distinctia intre obiectivele oficiale7 publice si cele operationale7 ce orienteaza activ3 itatea firmei 4

d. pot fi clasificate dupa forma si tipul lor7 dar si dupa marimile in care se e6prima #finan3 ciare sau strategice$ e. reprezinta capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie A!S" / 20. (in punct de vedere al factorului timp7 obiectivele pot fi ierar*izate astfel a. obiective strategice 3 pentru orizonturi strategice de peste % ani b. obiective tactice 3 pentru orizonturi strategice de peste ) ani c. obiective operationale 3 pentru orizonturi strategice pe termen scurt d. toate cele de mai sus e. numai a$ si b$ A!S" ( 2%. (in punct de vedere al nivelului organizational7 obiectivele pot fi ierar*izate astfel" a. obiective ale organizatiei b. obiective ale unitatilor strategice de afaceri c. obiective functionale d. toate cele de mai sus e. numai a$ si c$ A!S" ( 2;. In teoria manageriala7 se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii7 dintre care unul nu este corect" a. masurabilitate #sunt e6primate intr3o forma care sa permita cuantificarea performantelor$ b. acceptabilitate #sunt conforme cu conditiile de mediu$ c. fle6ibilitate #in vederea fructificarii oportunitatilor si infruntarii amenintarilor$ d. motivabilitate #sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor$ e. neclaritate #sunt e6primate astfel incat sa poata nu fi intelese de catre fiecare membru al organizatiei$ A!S" / 2=. In teoria manageriala7 se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii7 dintre care unul nu este corect" a. motivabilitate #sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor$ b. nerealism #sa poata fi infaptuite numai in conditii de consum de resurse deficitare$ c. masurabilitate #sunt e6primate intr3o forma care sa permita cuantificarea performantelor$ d. claritate #sunt e6primate astfel incat sa poata fi intelese de catre fiecare membru al organi3 zatiei$ e. acceptabilitate #sunt conforme cu conditiile de mediu$ A!S" 29. Procesul strategic cuprinde urmatoarele etape" a. analiza strategica b. alegerea strategica c. implementarea strategiei d. toate cele de mai sus e. etapele mentionate nu se refera la procesul strategic A!S" ( 28. Care din urmatoarele modele nu se aplica la analiza mediului e6tern al organizatiei? a. analiza S2/P 5

b. c. d. e.

modelul lui @otler analiza ciclului de viata al produsului modelul ?a*e: si !aro:annan a macromediului modelul 1Celor % forte a lui Porter5

A!S" C )0. Care din urmatoarele activitati nu face parte din etapa alegerea strategica? a. identificarea optiunilor b. evaluarea optiunilor c. analiza asteptarilor staAe*olderilor d. planificarea si alocarea resurselor e. selectarea strategiei A!S" ( )1. >nul din urmatoarele concepte si modele nu se aplica la identificarea optiunilor strategice" a. modelul Ansoff b. modelul strategiilor generice a lui Porter c. teoria factorilor c*eie de succes a lui +rant d. spatiu strategic e. matricea puterii a lui Biartonle: A!S" / )2. 2eoria rationalitatii ingradite se utilizeaza la" a. selectarea strategiei b. identificarea optiunilor c. evaluarea optiunilor d. analiza asteptarilor staAe*olderilor e. planificarea si alocarea resurselor A!S" A )). 'atricele -oston Consulting +roup C -C+ I si II se aplica la" a. structura organizationala b. planificarea si alocarea resurselor c. cultura organizationala si sc*imbarea strategica d. identificarea optiunilor e. analiza asteptarilor staAe*olderilor A!S" )0. Implementarea strategiei ca etapa a procesului strategic nu cuprinde" a. evaluarea optiunilor b. planificarea si alocarea resurselor c. cultura organizationala d. sc*imbarea strategica e. structura organizationala A!S" A )%. >na din urmatoarele afirmatii referitoare la concurenta nu este corecta" a. inseamna competitie si rivalitate pe piata b. presupune libertatea de actiune a firmelor de a produce si vinde produse si servicii la pre3 turi formate liber pe piata c. este coordonata la nivel central 6

d. este benefica pentru cumparatori7 clienti7 beneficiari e. stimuleaza sa se faca eforturi pentru a triumfa in confruntarea firmelor pe aceeasi piata A!S" C );. Procesul competitiei intre firme cuprinde mai multe etape7 dintre care una este incolrecta" a. analiza pozitiei concurentiale b. analiza structurii concurentei c. analiza conte6tului concurential d. analiza conte6tului intern al organizatiei e. analiza avanta&ului competitiv A!S" ( )=. (intre etapele cuprinse in procesul competitiei fac parte" a. elaborarea strategiilor manageriale in mediul competitional b. monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional c. sc*imbarea strategiilor manageriale in mediul competitional d. toate cele de mai sus e. numai a$ si b$ A!S" ( )9. >na din urmatoarele etape cuprinse in procesul competitiei nu este corecta" a. elaborarea strategiilor manageriale in mediul stabil b. monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional c. sc*imbarea strategiilor manageriale in mediul competitional d. analiza pozitiei concurentiale e. analiza avanta&ului competitiv A!S" A )8. Pozitia concurentiala a firmei se bazeaza pe evidentierea factorilor de succes ai firmei7 care au un car3 acter relativ si dinamic7 fiind in continua sc*imbare si adaptare la mediu. !umarul criteriilor dupa care se evidentiaza acesti factori este" a. 8 b. = c. % d. ) e. o multitudine A!S" C 00. (intre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei nu face parte" a. pozitia pe piata b. pozitia firmei fata de costuri c. imaginea firmei si factorul comercial d. competentele umane e. rentabilitatea si forta financiara A!S" ( 01.(intre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei fac parte" a. rentabilitatea si forta financiara b. competentele te*nice si te*nologice c. pozitia firmei fata de costuri d. toate cele de mai sus 7

e. numai a$ si b$ A!S" ( 02. Indicele partial de concentrare se utilizeaza la" a. analiza structurii concurentei b. analiza avanta&ului competitiv c. evaluarea strategiilor in mediul competitional d. analiza conte6tului concurential e. analiza pozitiei concurentiale A!S" A 0). Pentru determinarea structurii concurentei se utilizeaza" a. indicele partial de concentrare b. indicele ,, #,erfind*al C ,irsc*man$ c. indicele ,2 #,all C 2ideman$ d. toate cele de mai sus e. numai indicele partial de concentrare A!S" ( 00. Analiza conte6tului se realizeaza prin aplicarea unuia sau a mai multor modele de analiza" a. modele grafice b. modele matriciale c. modele tabelar d. toate cele de mai sus e. nici unul A!S" ( 0%. Concurenta este in esenta un regulator al pietei. (intre functiile sale ca regulator nu face parte" a. ?unctia de stimulare a productiei b. ?unctia de stimulare a reducerii costurilor c. ?unctia de nivelare a profiturilor d. ?unctia de stimulare a reducerii preturilor e. ?unctia de control A!S" / 0;. Concurenta se manifesta prin instrumentele sale" economice si e6traeconomice. (intre instrumentele e6traeconomice face parte" a. discountul b. vanzarea pe credit c. vanzarea in rate d. vanzarea la domiciliu e. branding3ul A!S" / 0=. Concurenta imbraca mai multe forme7 in functie de criteriile care caracterizeaza piata si in functie de instrumentele folosite. Concurenta nu poate fi" a. diri&ata b. pura si perfecta c. imperfecta d. loiala e. neloiala 8

A!S" A 09. (intre caracteristicile pietei cu concurenta pura si perfecta nu face parte" a. atomicitatea cererii si ofertei b. neomogenitatea produsului c. fluiditatea deplina d. transparenta perfecta a pietei e. mobilitatea perfecta A!S" 08. Concurenta in care firmele ofertante si consumatorii sunt capabili prin actiunile lor sa influenteze pre3 tul produselor si serviciilor este" a. pura b. perfecta c. imperfecta d. loiala e. neloiala A!S" C %0. (intre formele de manifestare a concurentei imperfecte nu face parte" a. Concurenta neloiala b. Concurenta oligopolista c. Concurenta monopsonica d. Concurenta de monopol e. Concurenta monopolista A!S" A %1. Concurenta monopsonica se caracterizeaza prin " a. atomicitatea cererii si ofertei7 omogenitatea produsului7 fluiditatea deplina7 transparenta perfecta a pietei7 mobilitatea perfecta a factorilor de productie b. faptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori c. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei7 a preturilor7 a can3 titatii vandute d. aptul ca nici un producator nu controleaza piata si pretul7 dar poate influenta deciziile priv3 itoare la productie si preturi e. faptul ca produsele sunt diferentiate7 avand particularitati si caracteristici care conduc la determinarea pretului A!S" %2. Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin " a. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei7 a preturilor7 a can3 titatii vandute b. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei7 a preturilor7 a can3 titatii vandute c. faptul ca produsele sunt diferentiate7 avand particularitati si caracteristici care conduc la determinarea pretului d. aptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori e. atomicitatea cererii si ofertei7 omogenitatea produsului7 fluiditatea deplina7 transparenta perfecta a pietei7 mobilitatea perfecta a factorilor de productie A!S" %). Concurenta neloiala se refera la" 9

a. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot oferi la pretul pietei fara a3l influenta in mod *otarator b. toti cumparatarii si consumatorii pot ac*izitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul pietei pe care nu3l pot influenta in mod *otarator c. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice7 in conditiile accesului liber pe piata si in deplina cunoastere a mi&loacelor de reglementare comerciala d. aplicarea unor mi&loace incorecte7 de crestere artificiala a potentialului si a fortei de van3 zare a produselor si serviciilor e. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei7 a preturilor7 a can3 titatii vandute A!S" ( %0. Concurenta loiala se refera la" a. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot oferi la pretul pietei fara a3l influenta in mod *otarator b. toti cumparatarii si consumatorii pot ac*izitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul pietei pe care nu3l pot influenta in mod *otarator c. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice7 in conditiile accesului liber pe piata si in deplina cunoastere a mi&loacelor de reglementare comerciala d. aplicarea unor mi&loace incorecte7 de crestere artificiala a potentialului si a fortei de van3 zare a produselor si serviciilor e. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei7 a preturilor7 a can3 titatii vandute A!S" C %%. (intre sursele e6terne de sc*imbare pentru obtinerea avanta&ului competitiv fac parte" a. creativitate b. sc*imbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor c. innovatie d. reconfigurarea firmei e. rearan&area 1lantului valorii5 A!S" %;.(intre sursele interne de sc*imbare pentru obtinerea avanta&ului competitiv fac parte" a. sc*imbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor b. sc*imbari ale preturilor c. sc*imbari in nivelul te*nic si te*nologic d. creativitatea si capabilitatea de inovare e. capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilor A!S" ( %=. (intre conditiile necesare obtinerii avanta&ului competitiv prin imitare de catre o firma nu face parte" a. sa fie capabila sa identifice faptul ca rivalii poseda un avanta& competitiv b. sa fie sigura ca investind in imitare poate obtine un profit superior c. sa fie capabila sa faca o analiza diagnostic a strategiei rivalilor sai d. sa fie in stare sa ac*izitioneze prin transfer resurse si capabilitati necesare e. sa nu imite resurse si capabilitati ale competitorilor A!S" / %9. Sursele avanta&ului competitiv bazat pe diferentiere sunt" a. promovarea a ceea ce este 1unic57 b. economia de scara 10

c. te*nologia de proces d. utilizarea capacitatilor e. eficienta reziduurilor. A!S" A %8. (intre avanta&ele economiei de scara face parte" a. reducerea costurilor b. lipsa de diferentiere a produselor c. lipsa de fle6ibilitate d. probleme de coordonare si motivare e. nu e6ista avanta&e A!S" A ;0. (intre factorii care nu contribuie la crearea unicitatii prin diferentiere fac parte" a. nivelul te*nologic incorporat in proiectare si productie b. lipsa activitatilor de marAeting c. caracteristicile si performantele produselor si serviciilor d. procedurile care influenteaza conducerea fiecarei activitati e. gradul de integrare pe verticala A!S" ;1. 'acromediul cuprinde" a. clientii b. concurentii c. furnizorii d. organisme publice e. factorii ecologici A!S" / ;2.'icromediul nu cuprinde" a. clientii b. concurentii c. furnizorii d. organisme publice e. factorii ecologici A!S" / ;). Analiza mediului7 dupa @otler7 poate fi realizata pe patru nivele7 din care nu face parte" a. mediul de sarcini b. mediul comparativ c. mediul competitiv d. mediul public e. macro3mediul A!S" ;0. 'odelul de analiza a mediului e6tern care trebuie inteles ca un sistem in care fiecare factor este in cone6iune si influenteaza alti factori este" a. modelul @otler b. modelul S2/P c. modelul ?a*e: si !ara:anan d. modelul 1Celor % forte5 a lui Porter 11

e. modelul Analiza ciclului de viata a industriei A!S" C ;%. 'odelul de analiza a mediului e6tern in care factorii de influenta ma&ora asupra organizatiilorsunt clasificati pe baza naturii influentei e6ercitate asupra organizatiei este a. modelul @otler b. modelul S2/P c. modelul ?a*e: si !ara:anan d. modelul 1Celor % forte5 a lui Porter e. modelul Analiza ciclului de viata a industriei A!S" ;;.'odelul ?a*e: si !ara:anan ofera un cadru de analiza7 identificare7 previziune si evaluare a macro C mediului. Analiza consta in parcurgerea a patru etape7 dintre care nu face parte" a. scanarea mediului pentru a detecta vectori de sc*imbare b. monitorizarea tendintei specifice a mediului si a eventualelor tipare de evolutie c. previziunea directiilor viitoare de sc*imbare a macro3mediului d. evaluarea sc*imbarilor curente si viitoare pentru determinarea implicatiilor asupra firmei e. evaluarea elementelor ce definesc te*nologia actuala A!S" / ;=. (intre 1cele % forte5 cuprinse in modelul lui Porter nu face parte" a. puterea de negociere a furnizorilor b. puterea de negociere a competitorilor c. puterea de negociere a cumparatorilor d. nivelul rivalitatii e. amenintarea produselor de substitutie A!S" ;9.(intre 1cele % forte5 cuprinse in modelul lui Porter nu face parte" a. amenintarea produselor de substitutie b. amenintarea noilor intrati c. puterea de negociere a cumparatorilor d. puterea de negociere a furnizorilor e. imbunatatirea competitivitatii pe piata A!S" / ;8. !ivelul rivalitatii7 ca forta componenta a modelului celor % forte a lui Porter7 caracterizeaza" a. dependenta de gradul de importanta a resurselor oferite b. importanta relativa a beneficiarului in ansamblul afacerii c. raportul performanta3pret d. intensitatea concurentei intr3o anumita industrie pentru ocuparea unui anumit segment de piata e. elasticitatea preturilor pentru fiecare produs in parte A!S" ( =0. ?aza de maturitate din cadrul modelului Analiza ciclului de viata a industriei se caracterizeaza prin" a. penetrarea pe piata se accelereaza b. te*nologia devine standardizata c. preturile scad d. piata da semne de saturatie si cresterea incetineste 12

e. produsele nu sunt cunoscute suficient A!S" ( =1. 'odelul de analiza a grupurilor strategice consta in" a. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe pi3 ata pe langa aceste grupuri b. segmentarea industriei in piete c. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success d. previziunea comportamentului individual al firmelor e. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor A!S" A =2. >na din urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul de analiza a industriei prin segmentare" a. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe pi3 ata pe langa aceste grupuri b. segmentarea industriei in piete c. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success d. previziunea comportamentului individual al firmelor e. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor A!S" A =). (imensiunea strategica nu include intre acele variabile de decizie care fac afacerea distincta si pozi3 tioneaza firmele competitive in cadrul modelului de analiza a grupurilor strategice" a. gama produselor b. canale de distributie c. nivelul calitatii produselor d. gradul de integrare pe orizontala e. alegerea te*nologiilor A!S" ( =0.Analiza competitorului nu are ca scop" a. previziunea strategiilor viitoare ale rivalilor b. previziunea reactiilor la initiativele strategice ale firmei c. determinarea comportamentului rivalilor pentru a putea fi influentat in favoarea firmei d. cunoasterea si intelegerea rivalilor7 a strategiilor7 tacticilor si reactiilor la miscarile pe piata e. producerea si difuzarea cunostintelor despre piata A!S" / =%.(intre barierele care se pot constitui in calea 1amenintarii noilor intrati5 din modelul celor % forte a lui Porter nu face parte una din urmatoarele categorii" a. curba de invatare b. curba e6perientei c. politicile guvernamentale d. identificarea industriilor atractive e. diferentierea produselor A!S" ( =;. >na din urmatoarele afirmatii nu constituie etapa in segmentarea industriei dupa +rant" a. identificarea categoriilor si variabilelor de segmentare b. construirea matricei segmentelor c. evaluarea rezultantei intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi 13

d. analiza atractivitatii segmentelor e. identificarea factorilor de succes in fiecare segment A!S" C ==. .ezultanta intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi este un element component aditional al modelului" a. modelul @otler b. modelul S2/P c. modelul ?a*e: si !ara:anan d. modelul 1Celor % forte5 a lui Porter e. modelul Analiza ciclului de viata a industriei A!S" ( =9.In cadrul oportunitatilor pentru diferentiere bazata pe preturi7 intre caracteristicile produselor nu face parte" a. performanta b. nivelul pretului c. localizarea geografica d. marimea fizica e. serviciile post vanzare A!S" C =8. Observarea a ceea ce face si ceea ce spune rivalul se refera la una din urmatoarele directii de analiza si previziune ale modelului de analiza a competitorului dupa +rant" a. identificarea stratregiei curente b. identificarea obiectivelor c. identificarea prezumptiilor rivalilor d. identificarea capabilitatilor rivalilor e. prevederea comportamentului rivalilor A!S" A 90. .esursele strategice se clasifica dupa continutul lor in" a. umane7 materiale7 financiare b. de productie7 financiare7 de personal c. comeriale7 de cercetare si de informatica d. tangibile7 financiare si fizice e. materiale7 financiare si de productie A!S" A 91. (intre resursele umane fac parte" a. structura si cultura organizationala b. cultura organizationala si puterea c. comunicarea si abilitatile interactive d. avanta&ul competitiv e. sistemul de management A!S" C 92. In functie de calitatea competentelor7 organizatia se poate afla intr3una din urmatoarele pozitii" a. avanta& competitional b. paritate competitionala c. dezavanta& competitional d. numai a$ 14

e. avanta& competitional7 paritate competitionala si dezavanta& competitional A!S" / 9). (intre capabilitatile strategice nu fac parte" a. capabilitati multifuctionale b. capabilitati aferente subiective c. capabilitati functionale de baza d. capabilitati specializate e. capabilitati singulare A!S" 90. Competentele functionale se definesc prin" a. utilizarea resurselor intr3un mod specific functiilor firmei b. amplasarea geografica7 capacitatea de productie7 calitatea c. selectia si evaluarea personalului d. calitatea informatiilor e. controlul resurselor financiare A!S" A 9%. O analiza eficienta a competentelor organizatiei se poate realiza pe baza a patru caracteristici grupate sub initialele V.R.I.O. , din care nu face parte" a. valoare b. raritate c. informatie d. inimitabilitate e. organizatie A!S" C 9;. egatura dintre competentele organizatiei si pozitia sa competitionala se analizeaza prin prisma modu3 lui in care activitatile organizatiei genereaza valoarea adaugata. ?undamentarea teoretica a acestei legaturi se realizeaza prin 1analiza lantului valorii57 model elaborat de" a. <o*nson b. 'intzberg c. Porter d. 'c@inse: e. ,amel si Pra*alad A!S" C 9=. >na dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul 1analiza lantului valorii5 a lui Porter" a. se bazeaza pe descompunerea procesului creator in sase tipuri de activitati b. se utilizeaza la optimizarea alocarii resurselor in vederea crearii unui avanta& competitional c. se bazeaza pe identificarea activitatii celei mai eficiente7 in vederea concentrarii eforturilor organizationale asupra acesteia d. activitatile unei organizatii sunt impartite in doua mari categorii" activitati primare si activ3 itati de sustinere #suport$ e. analizeaza legatura dintre competentele #resursele$ organizatiei si pozitia sa competitionala A!S" A 99.>na din componentele modelului de analiza a resurselor si capabilitatilor a lui +rant se refera la" a. competente ce ofera organizatiei avanta&e concurentiale pe piata b. elementele de mediu e6tern ce pot aduce dezavanta&e organizatiei 15

c. potentialul de resurse si capabilitati pentru sustinerea avanta&ului competitiv d. elementele de mediu e6tern ce pot aduce avanta&e organizatiei e. competentele ce genereaza dezavanta&e competitionale A!S" C 98. Analiza SBO2 este un model de analiza a" a. relatiei dintre mediul intern si mediul e6tern al organizatiei b. unei noi abordari strategice a structurii organizationale c. utilizarii resurselor intr3un mod specific functiilor firmei d. capacitatii de a afecta iesirile organizationale e. structurii competitiei A!S" A 80. (intre elementele componente ale paradigmei culturii organizationale dupa <o*nson nu fac parte" a. mituri si istorii b. ritualuri si rutine c. simboluri d. structuri ale puterii e. inovarea creativa A!S" / 81. 'intzberg7 18=8 propune o noua abordare strategica a structurii organizationale care cuprinde 0 grupe de parametrii. >na din urmatoarele afirmatii nu se refera la acesti parametrii" a. pozitia individuala b. superstructura c. corelatiile laterale d. criteriile de determinare a puterii e. sistemul de luare a deciziilor A!S" ( 82. 'atricea puterii staAe*olderilor7 dupa Binste: #188%$7 cuprinde 0 cadrane bazate pe doua coordonate #criteriul puterii si puterea operationala$7 dintre care nu face parte" a. puterea intre indivizi b. puterea 1lungimea bratului5 c. puterea operationala d. lipsa de putere e. puterea intelegerii A!S" A 8). 'odelul Peteraf #188)$ de analiza a avanta&ului competitiv se refera la 0 calitati care afecteaza acumu3 larea de resurse si limiteaza resursele superioare disponibile7 dintre care una nu se refera la modelul ci3 tat" a. sa fie rare b. sa fie durabile c. sa fie usor de substituit d. sa nu fie usor de substituit e. sa nu fie usor comercializate A!S" C 80. .aritatea in conte6tul modelului Peteraf #188)$ nu se refera la urmatoarea conditie" a. eterogenitatea 16

b. c. d. e.

limite in competitie ex post limite in competitie ex ante mobilitatea imperfecta mobilitatea perfecta

A!S" / 8%. 'obilitatea imperfecta in conte6tul modelului Peteraf #188)$ se refera la" a. unele resurse sunt foarte valoroase in interiorul firmei si nu pot practic sa fie comercial3 izate7 fie ca nu au valoare decat in cadrul firmei7 fie ca valoarea este atat de mare ca nici nu i se poate fi6a un pret b. manunc*iuri de resurse si capabilitati care sunt diferite intre firmele care opereaza in aceeasi industrie c. firmele cu resurse superioare care nu vor produce mai economic sau nu vor satisface mai bine nevoile clientilor7 deoarece acestea sunt limitate in oferta pe o perioada indelungata sau nelimitat d. faptul ca pentru a se mentine 1rare5 resursele trebuie sa fie greu de imitat de catre rivali si greu de inlocuit cu produse de substitutie e. numarul limitat de firme care concureaza pentru o resursa A!S" A 8;. In cadrul modelului Pra*alad si ,amel de analiza a avanta&ului competitiv resursele nu pot fi balansate prin" a. alocarea resurselor b. concentrarea resurselor c. acumularea resurselor d. resurse complementare e. conservarea resurselor A!S" A 8=. In cadrul modelului Pra*alad si ,amel de analiza a avanta&ului competitiv aran&amentele de tip 1out3 sourcing5 #servicii din afara$ fac parte din" a. alocarea resurselor b. concentrarea resurselor c. acumularea resurselor d. resurse complementare e. conservarea resurselor A!S" C 89. Abordarea Pra*alad si ,amel de analiza a avanta&ului competitiv nu cuprinde" a. strategia ca procedura de intindere b. competitia ca o procedura de potrivire c. levierul resurselor d. portofoliul de competente e. competitia ca o colaborare A!S" 88. 'odelul strategiilor generice de analiza a avanta&ului competitiv se asociaza lui" a. Porter b. Pra*alad si ,amel c. Peteraf d. +rant e. Ansoff 17

A!S" A 100. 'odelul factorilor de succes de analiza a avanta&ului competitiv a fost elaborat de" a. Porter b. Pra*alad si ,amel c. Peteraf d. +rant e. Ansoff A!S" ( 101. 'odelul strategiilor generice a lui Porter #1890$ nu genereaza alternativa stategica " a. conservarea resurselor b. strategia de lider prin cost c. strategia focalizarii asupra costurilor d. strategia diferentierii e. strategia focalizarii asupra diferentierii A!S" A 102. (intre strategiile organizate in cele patru cadrane care compun modelul de analiza SPAC/ #.oDe7 'ason7 (icAel7 1892$ nu fac parte" a. strategii conservative b. strategii agresive c. strategii de diferentiere d. strategii concurentiale e. strategii defensive A!S" C 10). (in cadrul modelului matricial a lui Ansoff #18;%$ nu face parte" a. strategia de penetrare a pietei b. strategia de lider prin cost c. strategia dezvoltarii de noi piete d. strategia dezvoltarii de noi produse e. strategia diversificarii A!S" 100. Obtinerea unui avanta& competitiv prin reducerea costurilor sub cele ale concurentilor face parte din" a. strategia de penetrare a pietei b. strategia de lider prin cost c. strategia dezvoltarii de noi piete d. strategia dezvoltarii de noi produse e. strategia diversificarii A!S" 10%. 'odelul marilor strategii a lui (avid #1898$ utilizeaza doua coordonate" a. pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei b. atractivitatea pietei si pozitia competitionala c. volumul vanzarilor si timpul d. perspectivele pietei si competitivitatea e. maturitatea activitatii si pozitia competitionala A!S" A 18

10;. 'atricea A( #Art*ur (. ittle7 1888$ utilizeaza doua coordonate" a. pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei b. atractivitatea pietei si pozitia competitionala c. volumul vanzarilor si timpul d. perspectivele pietei si competitivitatea e. maturitatea activitatii si pozitia competitionala A!S" ( 10=. 'atricea A( #Art*ur (. ittle$ propune pentru analiza strategica o matrice cu doua dimensiuni" gradul de maturitate a activitatii si pozitia competitionala. Pozitia competitionala poate avea cinci vari3 ante7 dintre care una este eronata" a. pozitia dominanta7 generata de o superioritate puternica7 de un avanta& competitiv7 deter3 minat de succesul strategiei bazate pe costuri sau pe diferentiere b. pozitia puternica7 este rezultatul succesului obtinut de pe urma strategiei aplicate pe ter3 men lung7 situatie in care reactia concurentilor poate fi controlata c. pozitia favorabila7 in care o serie de capabilitati ii confera un oarecare avanta& fata de con3 curenta7 iar altele o pozitie paritara d. pozitia defavorabila7 in care e6ista factori de succes7 dar nu confera firmei un avanta& com3 petitiv e. pozitia de succes7 in care firma supravietuieste7 neavand importanta pentru concurenti A!S" / 109. /fectul e6perientei este una dintre coordonatele matricei" a. +eneral /lectric 3 'c@inse: b. -oston Consulting +roup #-.C.+.$ c. .o:al (utc* 3 S*ell d. (avid e. Art*ur (. ittle #A.(. .$ A!S" 108. 'odelul dezvoltat -.C.+. poate fi utilizat pentru analiza situatiei strategice in care avanta&ul competi3 tional se pozitioneaza pe urmatoarele tipuri de industrii7 dintre care unul este eronat" a. industrii fragmentate #independente$ b. industrii specializate c. industrii in impas d. industrii de succes e. industrii de volum #anvergura$ A!S" ( 110.-enc*marAing3ul este" a. un instrument de evaluare si dezvoltare a capabilitatilor strategice prin compararea perma3 nenta si detaliata a acestora cu cele ale altor firme care opereaza in aceeasi industrie sau pe aceasi piata b. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu ec*ilibrat de produse c. un instrument utilizat pentru stabilirea tendintelor prin repetarea analizelor la anumite in3 tervale de timp d. un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare concurent in parte pe o anumita piata e. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piata A!S" A 111.

Eiteza cu care se erodeaza avanta&ul competitiv depinde de

19

a. b. c. d. e.

abilitatea competitorilor de a provoca prin inovare sau imitare sc*imbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor sc*imbari ale preturilor capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilor sc*imbari in nivelul te*nic si te*nologic

A!S" A 112. Pozitia competitionala in matricea Art*ur (. ittle #A.(. .$ poate avea cinci variante7 din care una este eronata. Indicati eroarea. a. pozitia dominanta b. pozitia puternica c. pozitia favorabila d. pozitia concurentiala e. pozitia slaba A!S" ( 11). <o*nson si Sc*oles #1899$ au sugerat trei seturi de teste bazate pe criteriile" a. adecvareF fezabilitate si metoda scorurilor b. adecvareF fezabilitate si acceptabilitate c. adecvareF fezabilitate si arborele decizional d. adecvareF fezabilitate si planificarea scenariilor e. adecvareF stabilirea logicii si acceptabilitate A!S" 110.

Procesul de analiza a adecvarii consta in parcurgerea a doua etape" a. stabilirea logicii7 rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de3a lungul procesului strategic
b. c. d. e. intelegerea bazelor si analizarea strategiei considerarea profitului si a reactiilor staAe*olderilor considerarea riscului si a reactiilor staAe*olderilor considerarea profitului si a riscului

A!S" A 11%. ?ezabilitatea consta in" a. stabilirea logicii7 rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea

meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de3a lungul procesului strategic
b. c. d. e. masura in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia intelegerea bazelor si analizarea strategiei considerarea profitului si a reactiilor staAe*olderilor considerarea riscului si a reactiilor staAe*olderilor

A!S" 11;. Acceptabilitatea strategiilor poate fi evaluata prin considerarea" a. profitului7 riscului si a reactiilor staAe*olderilor b. masurii in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia c. intelegerii bazelor si analizarea strategiei d. logicii7 rationamentului pentru fiecare optiune strategica e. stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de3a lungul procesului

strategic
A!S" A 20

11=. 'asurarea riscului implementarii strategiei ofera o imagine asupra gradului de incertitudine a optiu3 nilor strategice. Aceasta se realizeaza prin" a. analiza de senzitivitate Gce se intampla daca?G b. analiza cost3beneficiu in urma aplicarii strategiei c. analiza flu6ului de numerar actualizat d. determinarea valorii prezente nete a meritelor strategiei implementate e. determinarea ratei profitului fata de capitalul anga&at dupa implementarea strategiei A!S" A 119. Analiza profitului se refera nu numai la marimea absoluta a acestuia sau a tendintei in viitor7 ci ur3 mareste" a. analiza de senzitivitate Hce se intampla daca?G b. ciclul de viata c. pozitia pe piata d. lantul valorii e. rata profitului fata de capitalul anga&at dupa implementarea strategiei A!S" / 118. .umelt #188%$ sugereaza patru teste de evaluare a strategiilor proiectate7 cu care se evalueaza unram3 toarele caracteristici7 dintre care una este eronata. Indicati eroarea. a. Consistenta b. Consonanta c. Acceptabilitatea d. Avanta&ul competitiv e. ?ezabilitatea A!S" C 120. Consistenta dupa .umelt se caracterizeaza prin o serie de elemente7 dintre care unul nu se refera la consistenta. Indicati eroarea " a. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr3un anumit conte6t in care firma ac3 tioneaza b. daca strategia prevede introducerea unei te*nologii de varf7 atunci este necesar sa se aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse standard3 izate cu cost mic c. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare7 te*nologie7 productie si vanzari d. relativ la mediul sau7 firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte" trebuie sa se adapteze mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma #cos3 turi$ si trebuie sa concureze cu alte firme care7 de asemenea7 incearca sa se adapteze medi3 ului si sa prospere e. determina daca valoarea creata este suficienta sau nu7 daca este creata sa sustina cererea pentru strategie pe termen lung A!S" / 121.Consonanta dupa .umelt se refera la a. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr3un anumit conte6t in care firma ac3 tioneaza b. daca strategia prevede introducerea unei te*nologii de varf7 atunci este necesar sa se aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse standard3 izate cu cost mic c. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare7 te*nologie7 productie si vanzari 21

d. crearea valorii sociale7 la relatiile economice care caracterizeaza afacerea si determina daca valoarea creata este suficienta sau nu7 daca este creata sa sustina cererea pentru strategie pe termen lung e. relativ la mediul sau7 firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte" trebuie sa se adapteze mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma #cos3 turi$ si trebuie sa concureze cu alte firme care7 de asemenea7 incearca sa se adapteze medi3 ului si sa prospere A!S" ( 122. Avanta&ul competitiv dupa .umelt se refera la a. arta de a crea si e6ploata avanta&ele7 de a le mentine si duplica prin" aptitudini superioareF resurse superioare si pozitie superioara b. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr3un anumit conte6t in care firma ac3 tioneaza c. daca strategia prevede introducerea unei te*nologii de varf7 atunci este necesar sa se aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse standard3 izate cu cost mic d. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare7 te*nologie7 productie si vanzari A!S" A 12). a ce se refera eficienta din cadrul conceptului HCei 0 /5pentru testarea strategiei ? a. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice7 cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficaci3 tatea strategiilor si a masurii in care avanta&ul competitiv a fost valorificat c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze Hvaloare pentru bani57 sa nu fie risipite d. se refera la arta de a crea si e6ploata avanta&ele7 de a le mentine si duplica prin" aptitudini superioareF resurse superioare si pozitie superioara e. capitalul investit in sustinerea strategiei7 in crearea si multiplicarea avanta&ului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor A!S" A 120. Ce reprezinta eficacitatea din cadrul conceptului HCei 0 /5pentru testarea strategiei? a. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice7 cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficaci3 tatea strategiilor si a masurii in care avanta&ul competitiv a fost valorificat c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze Hvaloare pentru bani57 sa nu fie risipite d. se refera la arta de a crea si e6ploata avanta&ele7 de a le mentine si duplica prin" aptitudini superioareF resurse superioare si pozitie superioara e. capitalul investit in sustinerea strategiei7 in crearea si multiplicarea avanta&ului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor A!S" 12%. a ce se refera economia din cadrul conceptului HCei 0 /5pentru testarea strategiei? 22

a. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice7 cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficaci3 tatea strategiilor si a masurii in care avanta&ul competitiv a fost valorificat c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze Hvaloare pentru bani57 sa nu fie risipite d. capitalul investit in sustinerea strategiei7 in crearea si multiplicarea avanta&ului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor e. se refera la arta de a crea si e6ploata avanta&ele7 de a le mentine si duplica prin" aptitudini superioareF resurse superioare si pozitie superioara A!S" C 12;. Ce rol are capitalul #eIuit:$ din cadrul conceptului HCei 0 /5pentru testarea strategiei? a. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. se refera la arta de a crea si e6ploata avanta&ele7 de a le mentine si duplica prin" aptitudini superioareF resurse superioare si pozitie superioara c. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice7 cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficaci3 tatea strategiilor si a masurii in care avanta&ul competitiv a fost valorificat d. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze Hvaloare pentru bani57 sa nu fie risipite e. capitalul investit in sustinerea strategiei7 in crearea si multiplicarea avanta&ului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor A!S" / 12=.'odelul PI'S are o serie de caracteristici enuntate mai &os7 din care una este eronata. Indicati eroarea. a. reprezinta o baza de date utilizata ca instrument de evaluare empirica a performantelor asociate unei strategii b. analizele isi propun sa e6plice diferentele de profitabilitate ce apar intre diferitele domenii de activitate c. analizele isi propun sa gaseasca legatura intre marimea profitabilitatii si factorii de med d. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze Hvaloare pentru bani57 sa nu fie risipite e. abordarea PI'S cauta sa evidentieze un set de principii calauzitoare7 pornind de la e6peri3 enta colectiva a unui esantion diversificat de firme A!S" ( 129. -uzzell si +ale au stabilit ; principii ce evidentiaza legatura strategie C performanta. (intre principiile de mai &os una este eronata. Indicati eroarea. a. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsului comparativ cu concurenta b. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea c. o intensitate redusa a investitiilor afecteaza profitabilitatea d. referitor la matricea -.C.+.7 multi Hcaini5 si multe Hsemne de intrebare5 genereaza nu3 merar7 dar multe Hvaci de muls5 nu4 e. integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri A!S" C

23

128.-uzzell si +ale au stabilit ; principii ce evidentiaza legatura strategie C performanta. (intre principiile de mai &os una este eronata. Indicati eroarea a. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsului comparativ cu concurenta b. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea c. o intensitate inalta a investitiilor afecteaza profitabilitatea d. integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri e. ma&oritatea factorilor strategici ce influenteaza *otarator coeficientul de rentabilitate a in3 vestitiilor nu influenteaza valoarea actiunilor pe termen lung A!S" / 1)0. Problema cea mai dificila in -enc*marAing este" a. de a stabili unitatile de masura a performantelor care sa permita compararea intre firme b. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu ec*ilibrat de produse c. un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare con3

curent in parte pe o anumita piata

d. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piata e. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu ec*ilibrat de produse A!S" A 1)1.-enc*marAing3ul consta in analizarea performantelor factorilor c*eie ai succesului si asocierea unei baze de comparatie care sa permita optimizarea activitatii prin parcurgerea a % etape7 dintre care una este eronata. Indicati eroarea. a. identificarea factorilor cu influenta negativa asupra firmei b. identificarea firmelor etalon C in raport cu fiecare factor3c*eie C nu neaparat din domeniul de activitate al organizatiei c. colectarea si prelucrarea datelor d. determinarea abaterii nivelului de performanta actual si definirea nivelului de performanta dorit e. definirea obiectivelor si planurilor de actiune A!S" A 1)2. In aceasta etapa Hdefinirea obiectivelor si planurilor de actiune5 din -anc*marAing se intocmeste un tablou de bord ce cuprinde a. factori c*eie C e6primati printr3unul sau mai multi indicatori relevanti b. elemente obiectiv c. elemente etalon d. elemente obiectiv si elemente etalon e. factori c*eie C e6primati printr3unul sau mai multi indicatori relevanti7 elemente obiectiv si elemente etalon A!S" / 1)). >na din etapele -enc*marAing este identificarea factorilor c*eie7 in cadrul a cinci mari categorii. >na dintre cele enumerate este eronata. Indicati eroarea. a. pozitia pe piata b. costurile asociate diferitelor functii ale organizatiei c. imaginea si pozitia comerciala d. competentele manageriale e. performantele financiare A!S" (

24

1)0. >na din etapele -enc*marAing este identificarea factorilor c*eie7 in cadrul a cinci mari cate3

gorii. >na dintre cele enumerate este eronata. Indicati eroarea.

a. b. c. d. e. pozitia pe piata beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei imaginea si pozitia comerciala competentele te*nice si te*nologice performantele financiare

A!S" 1)%. >na dintre categoriile enuntate mai &os face parte din este etapa benc*marAing denumita 1identifi3

carea factorilor c*eie5"

a. b. c. d. e. pozitia pe piata beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei imaginea managerilor si actionarilor competentele personalului performantele bancare

A!S" A 1);. O definitie mai completa a sc*imbarii este" a. sc*imbarea este un proces caracteristic si continuu b. sc*imbarea este un proces care poate fi planificat sau neplanificat c. sc*imbarea este un proces care poate determina alta sc*imbare sau un lant de sc*imbari d. sc*imbarea este un proces caracteristic si continuu7 care poate fi planificat sau neplanificat e. sc*imbarea este un proces caracteristic si continuu7 care poate fi planificat sau neplanificat si care poate determina alta sc*imbare sau un lant de sc*imbari A!S" / 1)=. Sc*imbarea poate fi perceputa ca o oportunitate7 fiind caracterizata prin" a. stress b. fle6ibilitate c. consum de timp si bani d. ingri&orare e. iritare A!S" 1)9. Sc*imbarea poate fi perceputa ca o oportunitate7 fiind caracterizata prin o serie de atribute dintre care unul este eronat. Indicati eroarea. a. (inamism b. ?le6ibilitate c. Incertitudine d. Activitate e. 'otivatie A!S" C 1)8. Sc*imbarea poate fi perceputa ca o oportunitate7 fiind caracterizata prin a. Stimulare b. Ingri&orare c. Iritare d. Incertitudine e. /sec A!S" A 25

100. Sc*imbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de a. ingri&orare b. dinamism c. fle6ibilitate d. activitate e. motivatie A!S" A 101. Sc*imbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de" a. (inamism b. ?le6ibilitate c. Activitate d. Incertitudine e. Stimulare A!S" ( 102. Sc*imbarile pot fi provocate de mediul e6tern7 care in general nu se afla sub controlul managerial. (intre e6emplele de mai &os identificati3le pe cale care nu sunt provocate de mediul e6tern4 a. structura concurentei si a pietei b. cererea pe piata c. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi si numirea unor persoane noi in con3 ducere d. modificari in sistemul de finantare e. inflatie si rata dobanzilor A!S" C 10). Sc*imbarile pot fi provocate de mediul e6tern7 care in general nu se afla sub controlul managerial. (intre e6emplele de mai &os identificati3le pe cale care nu sunt provocate de mediul e6tern4 a. structura concurentei si a pietei b. cererea pe piata c. modificari in sistemul de finantare d. inflatie si rata dobanzilor e. reorganizare interna a unor compartimente A!S" / 100. Sc*imbarile pot fi provocate de mediul din interiorul intreprinderii7 care se afla sub controlul manage3 rial7 sc*imbarile fiind planificate. (intre e6emplele de mai &os identificati3le pe cale care nu sunt provocate de mediul intern4 a. dezvoltarea unor produse sau activitati noi b. modificari in sistemul de finantare7 inflatie si rata dobanzilor c. reorganizare interna a unor compartimente d. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi e. introducerea unui sistem nou de instruire sau de evaluare a personalului A!S" 10%. PettigreD si B*ipp #188)$ au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul sc*im3

barii sa aiba un succes competitiv. (intre factorii enumerati unul este eronat. Indentificati eroarea4
a. Incoerenta b. 'ediul 26

c. Conducerea sc*imbarii d. Corelarea sc*imbarii strategice cu sc*imbarea operationala e. Incoerenta resursele umane ca active si pasive A!S" A 10;. PettigreD si B*ipp #188)$ au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul sc*imbarii sa aiba un succes competitiv. (intre factorii enumerati unul este eronat. Indentificati eroarea4 a. Coerenta b. 'ediul c. Conducerea sc*imbarii d. !ecorelarea sc*imbarii strategice cu sc*imbarea operationala e. .esursele umane ca active si pasive A!S" ( 10=. O strategie trebuie sa se caracterizeze prin" consistenta7 prin adaptarea raspunsului firmei la mediuF prin avanta&7 prin oferirea unui avanta& competitiv mentinut pe termen lung si prin fezabilitate7 adica sa nu creeze probleme de nerezolvat. Afirmatia se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pet3 tigreD si B*ipp #188)$ pentru ca managementul sc*imbarii sa aiba un succes competitiv" a. Coerenta b. 'ediul c. Conducerea sc*imbarii d. Corelarea sc*imbarii strategice cu sc*imbarea operationala e. .esursele umane ca active si pasive A!S" A 109. In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau se considera patru aspecte" evaluarea combina analiza7 &udecata si actiuneaF procesul este insotit de logica dominanta a industrieiF recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatie si analiza7 &udecata si actiunea re3 flecta starea de ordine indusa de planificare. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de PettigreD si B*ipp #188)$ pentru ca managementul sc*imbarii sa aiba un succes competitiv" a. coerenta b. mediul c. conducerea sc*imbarii d. corelarea sc*imbarii strategice cu sc*imbarea operationala e. resursele umane ca active si pasive A!S" 108. In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau #PettigreD si B*ipp7188)$ se considera patru aspecte7 dintre care unul este eronat. Indicati eroarea. a. evaluarea combina analiza7 &udecata si actiunea b. procesul este insotit de logica dominanta a industriei c. recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatie d. analiza7 &udecata si actiunea reflecta starea de ordine indusa de planificare e. nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea sc*imbarii A!S" / 1%0.!u sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea sc*imbarii. In functie de circumstante liderul sc*imbarii este ales de cei care decid sc*imbarea7 iar deciziile acestuia sunt ingradite de mediu. Con3 ducerea sc*imbarii inseamna corelarea actiunilor oamenilor de la toate nivelele firmei. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de PettigreD si B*ipp #188)$ pentru ca managementul sc*imbarii sa aiba un succes competitiv" 27

a. b. c. d. e.

coerenta mediul conducerea sc*imbarii corelarea sc*imbarii strategice cu sc*imbarea operationala resursele umane ca active si pasive

A!S" C 1%1. Procesul de integrare a sc*imbarii operationale in sc*imbarea strategica are nu numai un caracter de intentie7 ci si de obligatie. Intentiile sunt transformate in timp si implementate. /fectul cumulativ al implementarii actiunilor separate poate fi e6trem de puternic si poate conduce la un nou conte6t pentru o optiune strategica viitoare. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de PettigreD si B*ipp #188)$ pentru ca managementul sc*imbarii sa aiba un succes competitiv" a. coerenta b. mediul c. conducerea sc*imbarii d. corelarea sc*imbarii strategice cu sc*imbarea operationala e. resursele umane ca active si pasive A!S" ( 1%2. 'anagementul resurselor umane se refera la setul intreg de cunostinte7 aptitudini si atitudini cu care firma concureaza. Sc*imbarea implica un proces indelungat de invatare si o spirala in dezvoltare a cre3 atiei. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de PettigreD si B*ipp #188)$ pentru ca managementul sc*imbarii sa aiba un succes competitiv" a. coerenta b. mediul c. conducerea sc*imbarii d. corelarea sc*imbarii strategice cu sc*imbarea operationala e. resursele umane ca active si pasive A!S" / 1%). >nul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate sc*imbarii este analiza campului de forte descris initial de @urt eDin #18%1$. Cele doua categorii de forte sunt" forte care favorizeaza sc*imbarea si forte care se opun sc*imbarii. (aca sc*imbarea consta in pene3 trarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai &os indentificati forte care favorizeaza sc*imbarea" a. managementul firmei b. familiile salariatilor din vanzari c. managementul competitiei d. actionarii competitiei e. comunitatea din noul segment de piata A!S" A 1%0. >nul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate sc*imbarii este analiza campului de forte descris initial de @urt eDin #18%1$. Cele doua categorii de forte sunt" forte care favorizeaza sc*imbarea si forte care se opun sc*imbarii. (aca sc*imbarea consta in pene3 trarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai &os indentificati forte care se opun sc*imbarii" a. managementul firmei b. salariatii din vanzari c. managementul si actionarii competitiei d. furnizorii e. media 28

A!S" C 1%%. (intre urmatoarele faze ale procesului de sc*imbare identificati cele care sunt specifice modelului SIS" a. starea viitoare7 starea actuala si implementare b. starea viitoare7 starea actuala si starea de tranzitie c. diagnosticare7 proiectare si implementare d. diagnosticare7 proiectare si starea de tranzitie e. starea actuala7 diagnosticare7 si implementare A!S" C 1%;. (intre urmatoarele faze ale procesului de sc*imbare identificati cele care sunt specifice modelului O(" a. starea viitoare7 starea actuala si implementare b. starea viitoare7 starea actuala si starea de tranzitie c. diagnosticare7 proiectare si implementare d. diagnosticare7 proiectare si starea de tranzitie e. starea actuala7 diagnosticare7 si implementare A!S" 1%=. Care din urmatoarele trasaturi ale abordarii strategiei dezvoltarii organizationale #O($ este eronata? a. este o abordare de ansamblu7 sustinuta pe termen mediu si lung7 este multi3metodologica si are in vedere corelarea sc*imbarii interne cu cea de mediu b. se bazeaza pe rezultatele si metodologia stiintei comportamentale7 impreuna cu teoria or3 ganizationala7 psi*ologia7 sociologia7 antropologia si stiinta politica pentru intelegerea functionarii organizatiei si a cailor prin care poate fi transfor3mata cu eficacitate c. este orientata spre proces si mai putin spre obiectiv7 avand in vedere faptul ca obiectivele fi6ate in cadrul sc*imbarii pot fi realizate numai printr3un anumit proces d. presupune e6istenta unui facilitator care sa provina din afara sistemului in care are loc sc*imbarea si sa aiba cunostinte7 abilitati si e6perienta in domeniul sc*imbarii e. nu este participativa7 intrucat nu ofera retete sau formule si se bazeaza pe procese de3 cizionale colective7 pe consens in elaborarea misiunii7 scopurilor si valorilor org A!S" / 1%9. Intre strategia SIS si strategia O( sunt diferente. Principala diferenta este" a. SIS se aplica in situatii definite7 iar O( in sc*imbari comple6e7 nedefinite b. SIS presupune munca in ec*ipa7 ideea de proiect si definirea sponsorului proiectului c. O( este conditionata de e6istenta unor aspecte conflictuale d. O( se caracterizeaza prin ambiguitate e. O( se caracterizeaza prin ine6istenta unei solutii unice A!S" A 1%8. In definirea restructurarii intervin o serie de afirmatii7 dintre care una este eronata. Indentificati eroarea. a. restructurarea defineste constrangerile sub care opereaza organizatia si solutiile pentru o mai buna performanta b. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la sc*imbarea structurii organizatiei in scopul rela6arii constrangerilor c. restructurarea este un proces al certitudinii si implica costuri mici pentru a avea efecte pozitive d. restructurarea este un proces al incertitudinii si implica costuri serioase pentru a avea efecte pozitive e. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la sc*imbarea culturii organizatiei in scopul rela6arii constrangerilor 29

A!S" C 1;0. /6emple de sc*imbari in .omania sunt" rete*nologizarea si inovatia te*nicaF introducerea noilor te*nologii si a sistemelor de control managerialF dezvoltarea mediului de piata a capitaluluiF sc*im3 barea mentalitatii7 a climatului productiv7 a culturii prin managementul strategic al resurselor umane. Aceste sc*imbari fac parte din" a. restructurarea economiei .omaniei b. banc*marAing c. matricea -.C.+. d. modelul PI'S A!S" A

30