Gindirea pozitiva

23

CAPITOLUL 2

Psihoterapia rafional-emotiva
Identificarea ji inlaturarea unor obstacole interne care stau in calea propriei a fir ma ri O idee importantS, care se desprinde din numeroase cercetari cum sint, de exemplu, studiile referitoare la dezvoltarea maimu^elor si copiilor timizi, precum si din experimentele cu simularea mtemnijarii, este aceea ca modul in care persoana se comports in confruntarea cu obstacole externe fine nu numai de marimea lor obiectivd ci si de ima!inea de reflectarea lor in plan intern. Timidul construieste o imagine asupra lumii in care el are o pozi^ie de inferioritate. El este gata infrint in confruntarea cu o persoana mai combativa pentru ca ,,gardianul" sau interior nu-i permite sa se miste liber. El este ingradit de propriile imagini asupra drepturilor sale in relajiile cu lumea si uneori este infrint mai pujin de cStre adversar decit de el insusi. Experienfa psi oterapeutica aratS ca, in general, oamenii sint mai pu^in perturba^i de agresiunea si sc imbarile mediului extern decit de ideile pe care ei le dezvoltS in legatura cu aceste evenimente. !ltfel spus, ei sint perturba^i mai mult de ei insisi decit de ceea ce li se intimpla cu adevarat. !utoperturbarea se dovedeste a fi, ca si ,,auto-gardianul"", o procedure foarte ,,eficienta" de limitare a capacita#ilor proprii, de autosabotare in realizarea obiectivelor propuse, a succesului si satisfacjiei in activitatea umana de orice natura.

!ceasta constatare a condus la inrjierea, in $%&&, a terapiei rational-emotive "#ational-emotive therap$%& 'n-tr-o recenta lucrare, ea este definita ca ,,o forma stiin()ifica si umanista de psi ologie, care susfine ca oamenii dornici sa munceasca asupra lor au un considerabil control asupra evolujiei lor emOfionale si pot mari acest control, refuzind astfel sa devina anxiosi, deprimati, sa se urasca, sa se infurie, sa-si plinga de mila in legatura cu aproape orice" *Elis, $%+,, p. -./0. !lbert Elis, autorul terapiei rajional-emotive si unul dintre sus^inatorii de frunte ai gindirii rationale in acest secol, considera ca ,,oamenii se perturba ei insisi intr-o masura mai mare decit sint perturbafi de foi-fe nefavorabile din mediul lor timpuriu sau din mediul social de mai tirziu si de aceea ei au unica si remarcabila putere de a in^elege ceea ce au de facut pentru a fi mai pujin nevrotici, a-si sc imba gindurile irajionale, sim^amintele inadecvate si compoi-tamentul disfuncjional, pentru a deveni s1natosi sub aspect mental si a putea sa se dezvolte conform propriilor obiective" *ibidem0. 2coala terapiei rational-emotive considers ca oamenii, indiferent de nivelul lor de instruire, au o puternica tending biologica de a se perturba in mod inutil si manifests o pronun^atS predispozi^ie de a prelungi in mod inconstient disfunc^ia lor psi ica si de a se opune eliminSrii ei. 3esi ideea este susjinuta de insusi parintele curentului, care ii consacrS un studiu special *,,4azele biologice ale ira^ionalitatii umane", $%,.0, ea ne apare in mod evident exagerata. !ceasta teorie are totusi meritul de a fi concentrat eforturile spre iden tificarea cit mai exacts a blocajelor, a obstacolelor de ordin cognitiv, emotional si comportamental care apar in eforturile pe care oamenii le fac pentru a injelege ce anume ii perturba si nu le permite sS reduca disfuncjiile lor. Terapia ra#ionalemotiva dovedeste cS identificarea acestor obstacole poate sa conducS la sc imbarea si eliminarea unora dintre sentimentele si comportamentele de autosabotare. 5om examina si noi o serie de irationalita#i specifice care, adesea, bloc eazS efor-

2'

(rina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

2, turile noastre de autoperfec6ionare. 7entru a le 8n6elege mai bine, s9 vedem mai 8nt8i 8n ce const9 procesul de ac izi6ionare :i men6inere a perturb9rii emo-ionale verig9 de baz9 :i declan:atoare 8n lan6ul de autoperturb9ri. 'potezele de baz9 ale terapiei ra6ional-emotive s8nt foarte simple :i constituie !4;-ul acesteia. ;ele trei litere s8nt ini6ialele conceptelor< !ctivit96i) 79reri) ;redin6e ./e)efs%0 ;onsecin6e. ;onform acestor ipoteze, oamenii s8nt n9scu6i :i crescu6i cu dorin6a de a r9m8ne 8n via69 :i de a fi ferici6i :i aceasta 8i determin9 s9 r9spund9 8n mod corespunz9tor la diverse situa6ii, stimuli sau activit96i, obiective generale sau particulare :i valori. !stfel, ei doresc s9 aib9 succes 8n :coal9, munc9 :i rela6ii, s9 fie aproba6i :i iubi6i de persoanele semnificative pentru ei :i s9 ob6in9 confort fizic :i securitate. 3in p9cate, 8n calea realiz9rii acestor dorin6e se interpun diverse obstacole, confrant8ndu-i cu diverse evenimente activatoare, la care ei tind s9 r9spund9 8n dou9 moduri fundamental diferite. 7rimul din aceste moduri const9 8n apari6ia unor p9reri *4eliefs0 ra6ionale cu privire la ! :i aceste cre din6e :i atitudini aproape totdeauna iau forma unor dorin6e saii preferin6e, ca de exemplu< =nu-mi place s9 e:uez :i s9 fiu respins de c9tre al6ii. 3oresc ca via6a mea s9 fie mai sigur9 :i mai confortabil9. 3ac9 mi se pun be6e 8n roate, e:uez, s8nt respins :i m9 simt neconfortabil 8n punctul !, acest lucru este foarte nepl9cut, dar nu 8nseamn9 nicidecum sf8r:itul lumii) prin urmare, eu voi putea s9-mi conduc mai departe via6a 8ntrun mod convenabil. !:adar, s9 m9 8ntorc la activit96ile mele :i s9 v9d ce pot s9 fac pentru a-mi 8mbun9t96i situa6ia". ;8nd oamenii au o astfel de reac6ie, caracterizat9 prin ra6ionalitate :i orientare pozitiv9, activ9, constructiv9, de dep9:ire a dificult96ilor, ei 8ncearc9, atunci c8nd obiectivele lor s8nt blocate, sentimente adecvate de regret, nemul6umire, iritare :i frustrare. !ceste sentimente negative adecvate 8i ajut9 s9 lupte cu via6a :i s9 realizeze mai multe dintre obiectivele pe care le doresc :i s9 evite lucrurile pe care nu le doresc. Terapia ra6ional-emotiv9 consider9 c9 dac9 ei reac6ioneaz9 doar 8n acest mod ra6ional, practic, niciodat9 nu ar dob8ndi sau nu ar r9m8ne cu sentimente inadecvate de anxi etate, depresie, autocomp9timire sau ostilitate :i, except8nd cazul psi ozelor :i al leziunilor organice, nu ar ajunge la fobii, comportamente compulsive, alcoolism sau consum de droguri, acte de indisciplin9, ne ot9r8re sau alte forme de comportament psi opatologic. ;8nd blocarea activit96ilor este urmat9 *8n punctul 40 de p9reri ra6ionale, de sentimente adecvate, atunci 8n punctul ; apar ;onsecin6e *cognitive, emo6ionale :i comportamentale0 cu efecte de autoajutorare, dezvoltare :i adaptare. >an6ul de reac6ii expus p8n9 aici a fost cel normal. ;8nd 8ns9 oamenii se autoperturb9, blocarea activit96ilor lor, prin diversele obstacole care apar 8n punctul !, este urmat9 8n punctul 4 de ad9ugarea 8n locul credin6elor ra6ionale a unui set de credin6e ira6ionale. Ele iau, forma unor credin6e, necesit96i, dorin6e absolutiste, categorice,) ira6ionale. 3e exemplu< =3eoarece vreau s9 am succes :i s9 fiu acceptat de c9tre ceilal6i, treb1ie c1 orice pre- s9 fac s9 fie a:a. ?i dac9, din nenorocire, am s9 e:uez :i am s9 fiu respins, a:a cum n1 treb1ie s9 se 8nt8mple, va fi !roaznic& 21 pot s+ s1port a3a ceva4 8nseamn9 c9 s8nt o persoan9 disperat9, f9r9 nici o valoare, care 8ntotdeauna rateaz9 obiectivele semnificative". Sau< =3eoarece doresc foarte mult s9 am confort :i securitate :i voi fi mult mai fericit cu ele dec8t f9r9 ele, via6a mea treb1ie neap9rat aranjat9 astfel 8nc8t s9 nu suf9r :i s9 nu fiu lipsit de nimic. @ici persoanele, nici condi6iile care bloc eaz9 dorin6a mea puternic9 n1 treb1ie s9 existe deloc. @u le suportA 5ia6a mea va fi complet lipsit9 de sens :i bucurie dac9 nu voi ob6ine exact ceea ce vreau :i s8nt 8n stare s9 evit precis ceea ce nu vreau c iar acum". 7otrivit teoriei terapiei ra6ional-emotive, atunci c8nd oamenii men6in astfel de p9reri absolutiste, prin care =comand9" evenimentelor cum s9 evolueze, aproape 8ntotdeauna se perturb9 sub aspect emo6ional :i 8:i men6in aceast9 stare.

25

Irina )oldevici

inndire a

26

S9 vedem care s8nt procedeele cognitive, emo6ionale :i comportamentale prin care oamenii =reu:esc" s9 se perturbe pe ei 8n:i:i :i 8:i men6in starea respectiv9. Ele furnizeaz9 indi ca6iile cu privire la modul 8n care putem s9 evit9m autoperturbarea, s9 ne identific9m propriile deficien6e :i s9 ne debaras9m de ele. 5om urm9ri 8n continuare :ase astfel de forme de autoperturbare< dorin6ele puternice) escaladarea dorin6elor spre necesit96i) reac6iile exagerate la frustr9rile produse de mediu) nevoile :i perturb9rile secundare) esca ladarea g8ndirii ira6ionale prin intermediul perturb9rii emo 6ionale) accentuarea perturb9rii prin 8nt9rire cognitiv9 :i com portamental9, 8n cursul prezent9rii lor vom face uneori refe rire la unele aspecte psi opatologice care pot s9 apar9 8n cazul exager9rii tendin6elor discutate. >e vom evoca doar pentru a indica direc-ia spre care conduce perturbarea, ceea ce nu 8nseamn9 c9 este necesar s9 se ajung9 la fenomene patologice at8t de ample. , .)
. .., - ) n r,. , ; - , , , , _ ,

important s9-:i cunoasc9 posibilit96ile reale :i s9-:i propun9 obiective permanent situate pu6in peste realiz9rile momentului. S9 nu uit9m c9, a:a cum spune B.7. Sartre, =omul n1 este ci devine89 iar aspira6iile sale =8l atrag", 8l ajut9 s9 devin9 ceea ce *nc+ n1 este dar ar p1tea s+ fie& !cesta este rolul g8ndirii pozitive, al abord9rii constructive :i optimiste, dar 8n acela:i timp realiste a situa6iilor. b) Escaladarea dorinelor spre necesiti Exist9 tendin6a, 8n mare m9sur9 incon:tient9 - dar :i con:tient9 -, de a transforma dorin6ele puternice 8n cerin6e indiscutabile, 8n necesit96i implacabile. =3oresc s9 fiu fericit, s9 am succes" etc. se transform9 8n :treb1ie s9 fiu fericit", :treb1ie s9 am *ntotdea1na succes, indiferent de condi-ii8& ;eea ce 8n realitate reprezint9 o dorin69 a persoanei este per ceput ca o obli!a-ie pentru sine ":treb1ie s9 fac astfel 8nc8t s9..."0 :i pentru al6ii *nu =a: dori ca ei s9 m9 asculte", ci =ei s8nt obliga6i s9 m9 asculte"0. Transformarea dorin6elor proprii 8n nevoi absolute, 8n obliga6ii pentru sine :i pentru al6ii nu conduce la transformarea universului. !bsolutismul cerin6elor se love:te de restric6iile impuse de posibilit96ile lumii reale, ceea ce conduce la o permanent9 nemul6umire :i frustrare. c% Reaciile exagerate la frustrrile produse de mediu @umeroase condi6ii ale mediului, ca :i limitele propriilor capacit96i, 8mpiedic9 satisfacerea at8t a unora dintre dorin6ele realiste, c8t :i a cerin6elor absolutiste. !ceste obstacole ne fac s9 sesiz9m con:tient sau nu c9 lucrurile nu merg a:a cum dorim sau cum pretindem s9 mearg9. Ceac6ia noastr9 8n fa6a acestei informa6ii poate s9 fie de tip pozitiv< s9 8ncerc9m s9 vedem cum putem dep9:i dificultatea sau, dac9 nu se poate, s9 ne adapt9m dorin6ele la posibilit96i. Ea poate s9 fie 8ns9 :i de tip autoperturbator, disfune6ia manifest8ndu-se pe plan cognitiv, emo6ional :i comportamental.

a% Dorinele puternice 8n mod firesc, oamenii au o serie de dorin6e puternice, cum ar fi s9 aib9 succes, s9 c8:tige aprobarea, stima :i dragostea persoanelor importante, s9 aib9 control asupra lor :i asupra situa6iilor 8n care se afl9, s9 nu aib9 dureri, s9 fie 8n securitate :i confort, s9 tr9iasc9 =mul6i ani ferici6i". >a mul6i dintre ei se observ9 o accentuare a acestor dorin6e, important9 mai ales sub aspectul modific9rilor de con6inut pe care la 8nregistreaz9. Ei doresc, mai mult sau mai pu6in con:tient, s9 aib9 performan6e cu tot1l e7cep-ionale 8n activitatea sau 8n rela6iile for, s9 fie practic perfec-i 8n mai multe c estiuni importante, =s9-i supun9 pe ceilal6i, s9 st9p8neasc9 universul :i s9 fie nemuritori" *idem, p. -.,0. 3orin6ele de acest tip conduc 8ns9 la sentimente, g8nduri :i comportamente inadecvate, frustrante, tensionante, dezadaptative, la nemul6umire :i performan6e tot mai slabe care vor relua ciclul de autoperturbare. 7entru orice om este

2)

Irina tloldevici

G*ndirea pozitiv+

2;

8n plan cognitiv, ea const9 8n reac6ii obsesive, 8n ruminare ne8ncetat9 cu privire la frustrarea sau andicapul suferit. D8ndul nu este orientat spre c9utarea solu6iei, ci spre =rumegarea" nesf8r:it9 a e:ecului 8nregistrat. Evenimentul nu este considerat pur :i simplu defavorabil, nefericit, ci 8ngrozitor, teribil, oribil. !ceast9 evaluare catastrofic9 este asociat9 cu o generalizare nefondat9 cu privire la viitoarele ac6iuni ale propriei persoane. !stfel, se poate prevedea c9 acestea vor conduce 8n continuare numai la e:ec, c9 totul va merge prost, dezastruos. 7ersoana care a pornit 8ntr-o asemenea direc6ie consider9 c9 ne8ndeplinirea dorin6elor cu privire la sine, la al6ii, la evenimente nu poate s9 fie suportat9) ea nu va mai putea fi niciodat9 fericit9, mai bine ar muri. 'n plan emo6ional, persoana 8n cauz9 se simte anxioas9, disperat9, m8niat9, este 8nclinat9 s9-:i pl8ng9 singur9 de mil9. 3eprimarea pe care o resimte 8i sus6ine =g8ndurile negre" :i 8i reduce cu adev9rat :ansele 8n viitoarele ac6iuni. 8n plan comportamentali, care, practic, 8mbin9 aspectele cognitive :i emo6ionale, reac6ia exagerat9 la frustrare poate s9 ajung9 p8n9 la acte de evitare a ariei de activit96i 8n care persoana a suferit e:ecul, la manifest9ri fobice, la abordarea cu team9 a situa6iilor 8n care subiectul a e:uat, ceea ce conduce la cre:terea probabilit96ii unui nou e:ec. 8n cazuri severe se poate 8nt8lni un comportament dezorganizat, compulsiv, =alinarea" 8n alcool sau droguri, crize de nervi etc. d) Nevoile i perturbrile secundare 7erturbarea secundar9 apare ca urmare a perceperii propriilor disfiinc6ii. Oamenii s8nt capabili 8ntr-o bun9 m9sur9 s9 sesizeze c9 nu reac6ioneaz9 a:a cum trebuie la evenimentele lumii exterioare, c9 s8nt tulbura6i de ele mai mult dec8t ar fi cazul. 8n asemenea situa6ii, perceperea perturb9rii poate s9 devin9 ea 8ns9:i o surs9 de perturbare. 7roblemele nevrotice primare s8nt generate 8n mod obi:nuit de perturbarea eului :i perturbarea legat9 de disconfort. 7rimele se

refer9, la sentimente de ru:ine, vinov96ie, inadecvare, lips9 de valoare) cele din urm9, la sentimentele generate de toleran6a sc9zut9 la frustrare :i m8nia 8mpotriva lipsei de amabilitate :i nedrept96ii oamenilor :i a lumii. 7erturb9rile secundare s8nt determinate :i ele de acelea:i cauze. 7ersoana pare a considera obli!atori1 s9 nu fie afectat9 de disfunc6iile primare. 8n consecin69, cel antrenat 8ntr-un astfel de proces este deprimat de con:tientizarea acestei st9ri, se nelini:te:te c8nd constat9 c9 =se 8nt8mpl9 ceva" de vreme ce se simte tulburat sau dezvolt9 sentimente de vinov96ie pentru faptul c9 s-a purtat at8t de agresiv, sentimente care, la r8ndul lor, 8l deprim9, 8l nelini:tesc sau 8l enerveaz9 :i mai tare. El insist9 asupra faptului c9 treb1ie s9 nu sufere de perturb9rile primare :i, ca urmare, creeaz9 o nou9 perturbare pornind de la constatarea propriei anxiet96i :i a sc9zutei toleran6e la frustrare. 3isfunc6iile secundare ap9rute ca urmare a perceperii disfunc6iilor primare se transform9 ele 8nsele 8ntr-o =spin9 iritativ9" :i acest cerc vicios poate fi 8ntrerupt prin terapie ra6ional-emotiv9, care pune accentul pe o corect9 8n6elegere de" c9tre pacient a propriilor probleme :i a modului 8n care r9spunde la ele. e) Escaladarea gndirii iraionale prin intermediul perturbrii emoionale Teoria terapiei ra6ional-emotive porne:te de la premisa c9, datorit9 solicit9rilor multiple, calmul :i luciditatea s8nt greu de men6inut :i 8n condi6ii normale. ;u at8t mai dificil9 devine aceasta atunci c8nd persoana este perturbat9 emo6ional, c8nd are reac6ii nevrotice, c8nd perturbarea este at8t primar9, c8t :i secundar9. 8ntr-o asemenea situa6ie oamenii tind a g8ndi tot mai ira6ional *8n problemele conflictului 8n care s8nt angaja6i0, tot mai absolutist, astfel c9< a0 nu mai reu:esc s9-:i dea seama c8t de perturba6i s8nt) b0 escaladeaz9 propriile tulbur9ri) c0 se auto8mpiedic9 s9 abordeze 8n mod logic :i concret credin6ele lor ira6ionale, a:a cum de altfel ar fi 8nclina6i s9 o fac9 :i cum terapeutul se str9duie:te s9-i 8nve6e.

3<

Irina )oldevici

Gtndirea pozitiv+

31

Sim69mintele aberante induse de credin6ele, p9rerile ira6ionale conduc la perturb9ri cognitive mai accentuate, la p9reri tot mai dep9rtate de realitate, care intensific9 sim69mintele tulbur9toare. ='deile nerealiste :i ilogice creeaz9 sentimente negative care, la r8ndul lor, perpetueaz9 :i amplific9 atitudinile nevrotice. f% *nt+rirea co!nitiv+ 3i comportamental+ a pert1rb+rii S9 lu9m ca exemplu situa6ia unui patinator care a suferit un accident la antrenament 8n timpul execut9rii unui dublu axei :i, de:i este complet restabilit fizic, a r9mas cu o team9 fa69 de executarea exerci6iului respectiv. Ceac6ia fobic9 astfel ap9rut9 8l va face s9 evite exerci6iul cu pricina :i prin aceasta fobia s9 se fixeze, s9 se 8nt9reasc9 tot mai mult. ;um se produce aceast9 auto8ntre6inereE !:a cum se arat9 8n teoriile asupra 8nv969rii sub aspect comportamental, 8nt9rirea apare de fiecare dat9 c8nd este evitat exerci6iul, eventual 8ntregul antrenament, deoarece sportivul se simte mai lini:tit, mai pu6in anxios, evit8nd ac6iunea care 8i produce team9. Este u:or de recunoscut aici mecanismul condi6ion9rii instrumentale descris ceva mai 8nainte. !cordarea unei gratifica6ii, respectiv oferirea unei recompense sau evitarea unei nepl9ceri, duce la fixarea ac6iunii, a comportamentului respectiv, la fel cum 8n laborator :oriceii 8nva69 s9 evite o zon9 care curenteaz9. 3ar la om comportamentul nu constituie un act reflex c iar at8t de simplu, 8ntruc8t el este multiplu mediat cognitiv. 'ndividul are anumite p9reri 8n leg9tur9 cu situa6iile prin care trece, cu ceea ce :i de ce trbuie s9 fac9 sau s9 nu fac9. 8n exemplul pe care 8l discut9m, el poate s9-:i spun9 ceva de genul urm9tor< =3ac9 8ncerc s9 execut exerci6iul :i ratez din nouE Ar fi !roaznic n1 a3 mai p1tea s1porta a3a ceva& Treb1ie s+ evit s+ mi se *nt*mple din no18& ;oncluzia =sun9" logic, trebuie s9 evite situa6ia, exerci6iul, eventual antrenamentul sau c iar ramura sau activi-

ta tea sportiv9. Toate sporturile :i toate domeniile de activitate economico-social9, artistic9 sau militar9 s8nt confruntate cu astfel de probleme. 3e exemplu, 8n avia6ia sportiv9, militar9, utilitar9 sau de transport, fenomenul demotiv9rii fa69 de zborul pe un anumit tip de aparat sau c iar fa69 de activitatea de zbor, 8n general, ap9rut ca reac6ie fobic9, este cunoscut peste tot 8n lume 8nc9 de la 8nceputurile avia6iei. El poate s9 apar9 nu numai ca reac6ie la un eveniment deosebit - oprirea, aprinderea sau explozia unui motor 8n timpul zborului, catapultarea sau c9derea cu avionul, elicopterul etc. - suferit de cel care mai apoi dezvolt9 o reac6ie fa69 de zbor, ci :i ca reac6ie la un eveniment deosebit 8n care au fost implica6i prietenii sau colegii. !mploarea :i persisten6a reac6iei obsesivfobice 6ine, desigur, de dimensiunile evenimentului, accidentului pe care 8l reflect9, dar depind, mai ales, :i de structura persoanei care dezvolt9 aceast9 team9. Se constat9 c9 nu rareori membrii ec ipajelor sc9pate cu bine dintr-un eveniment deosebit doresc 8n continuare s9 zboare. >a fel reac6ioneaz9 :i mul6i dintre para:uti:ti 8n urma unui accident, care, c iar dac9 i-a 6inut c8teva luni 8n spital, nu le-a afectat 8n cele din urm9 capacitatea de a face salturi. Ei s8nt ner9bd9tori s9 se 8ns9n9to:easc9 :i s9-:i reia antrenamentul la sol :i salturile cu para:uta. Toate acestea arat9 c9 un eveniment traumatic nu conduce automat la invalidarea psi ic9 a individului :i c9, a:a cum spune !lbert Elis, 8n perturbarea cognitiv9, emo6ional9 :i comportamental9 mod1l *n care reac-ioneaz+ persoana 8n situa6ia respectiv9 prezint9 o importan69 mai mare c iar dec8t evenimentele 8nse:i. Ceac6ia obsesivo-fobic9 posttraumatic9 este posibil9 :i 8n raport cu elementele mediului interpersonal, aceasta fiind legat9 de nevoia de acceptare, aprobare :i afec6iune din partea persoanelor semnificative. !tunci c8nd oamenii s8nt furio:i, ei tind s9 vorbeasc9 :i s9 se g8ndeasc9 tot mai mult la ceea ce i-a enervat :i fac aceasta 8ntr-un mod p9rtinitor :i deformat< =Ei s*nt ciT ade-

Irina )oldevici v9rat nedrep6iA ;um e posibil s9 se poarte a:a cu un om ca mineE" ?i, destul de repede, ajung s9 exagereze nedreptatea care li s-a f9cut. =S8nt e7traordinar de nedrep6iA @-am v9zut niciodat9 ceva at** de revolt+tori8 8n acest mod, ei se ambaleaz9 :i 8n acela:i timp se conving tot mai mult c9 au dreptate, c9 lucrurile s8nt =cu adev9rat" a:a cum le v9d ei. ;u aceast9, calea spre o real+ 8n6elegere a situa6iei este blocat9. Sentimentul de m8nie este un argument conving9tor pentru individ, 8n sensul c9 el a avut dreptate, c iar dac9 de fapt a fost vorba de un mod gre:it 8n care a 8n6eles lucrurile. Fai t8rziu, c8nd individul se lini:te:te, vede adesea c9 enervarea sa a fost exagerat9, mai ales c8nd nedreptatea s-a dovedit minor9, iar ceilal6i se scuz9 :i explic9 motivul pentru care au procedat =a:a". !utoperturbarea nu 8nceteaz9 8ns9 o dat9 cu aceasta, pentru c9 pot sa intervin9 procesele de perturbare secundar9, generate de perceperea reac6iei inadecvate :i recunoa:terea fireasc9 a erorii. =!m gre:it c9 m-am comportat a:a" poate continua cu dezvolt9ri autoperturbatoare. =Trebuia s9 nu fiu a:a de m8nios :i revendicativA ;8t de stupid s8nt de vreme ce m-am enervat at8t de tareA @u am s9 fiu niciodat9 8n stare s9 m9 controlez cum trebuie :i am s9 m9 manifest 8ntotdeauna 8ntr-un mod resping9torA" !ceast9 depreciere a propriilor capacit96i conduce de fapt la o accen tuare a tendin6elor individului de a se enerva u:or, de a pierde controlul asupra propriilor afecte. !tunci c8nd astfel de procese de autoperturbare :i reperturbare dureaz9, oamenii ajung la concluzia, mai mult sau mai pu6in con:tient9, c9 nu s8nt capabili s9 controleze aceste sc imb9ri ale sim69mintelor, c9 evolu6ia lor depinde exclusiv de evenimentele din mediu :i nu de ei 8n:i:i :i deci nu are nici un rost s9 8ncerce s9 le 8ngr9deasc9 sau s9 le direc6ioneze. Ei consider9 c9 eforturile 8n aceast9 direc6ie s8nt inutile, pentru c9 =a:a e firea lor, n-ai cum s-o sc imbi" :i se consider9 absolvi6i de responsabilitatea unor afecte, sentimente etc, care nu pot s9 fie sc imbate.

O1idirea pozitiv+

33

?coala terapiei ra6ional-emotive consider9 c9 majoritatea oamenilor anxio:i, deprima6i :i iritabili, ostili datorit9 p9rerilor pe care le au cu privire la u:urin6a cu care pot s9 fie tulbura6i :i la lipsa de sens a 8ncerc9rii de a se opune acestor fenomene, nici nu au 8ncercat vreodat9 8n mod serios s9 le controleze :i s9 r9m8n9 neperturba6i. ; iar :i atunci c8nd se angajeaz9 8ntr-un proces psi oterapeutic, ei 8ncearc9 doar =par6ial" s9 g8ndeasc9, s9 simt9 :i s9 se comporte 8ntr-un mod diferit. !pare un fel de disonan69 afectiv-cognitiv9 atunci c8nd 8ncearc9 s9 se sc imbe, ceea ce le creeaz9 o senza6ie de disconfort fa69 de noile lor reac6ii *s9n9toase0) datorit9 pragului lor sc9zut de toleran69 la frustrare s8nt 8nclina6i s9 reac6ioneze 8mpotriva procesului terapeutic care 8i conduce spre cre:terea gradului de s9n9tate mintal9 :i au tendin6a de a reveni la vec ile modalit96i dezadaptative de reac6ie. Fodul 8n care interpreteaz9 rezultatele terapiei are acelea:i efecte de autosabotare. Elis men6ioneaz9 trei astfel de modalit96i< $0 autoblamarea pentru a nu se fi sc imbat suficient de repede :i de profund) G0 opinia c9 este prea greu efortul de automodelare :i c9 ar trebui s9 nu fie a:a de greu, astfel 8ne8t pare mai firesc drumul =8napoi" spre felul =natural" de a fi) -0 concluzia c9 nu este cu putin69 o sc imbare mai mare dec8t cea care deja a fost ob6inut9, care fixeaz9 ca obiectiv o =s9n9tate emo6ional9 moderat9". !m descris p8n9 aici procesul de apari6ie :i men6inere a perturb9rii emo6ionale, cognitive :i comportamentale. 7e canavaua acestui proces apar o serie de elemente cu rol de fac tori de augmentare a procesului. ;ele mai importante :i mai frecvente s8nt ignoran6a, neperceperea propriilor procese, rigiditatea, defensivitatea, absurditatea :i indiferen6a, precum :i orientarea spre sc imbarea mai degrab9 a situa6iei dec8t a propriei persoane. >e vom trece pe scurt 8n revist9 pentru a le putea mai u:or identifica atunci c8nd se manifest9.

3'

(rina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

3,

a) gnorana Ful6i oameni care se autoperturb9 8:i ignor9 aceast9 deficien69. Haptul c9 :i al6ii s8nt la fel 8i sprijin9 8n credin6a lor c9 felul 8n care s8nt nu are nimic nes9n9tos. ;onfrunta6i cu situa6ii 8n care pierd ceva la care 6in, ei consider9 c9 este normal s9 fie puternic perturba6i :i, ca urmare, las9 fr8u liber tulbur9rii care 8i cuprinde, dac9 nu c iar o amplific9 8n mod semicon:tient. 7roblema autocontrolului le este necunoscut9 :i efectele acestei ignorante se resimt 8n frecven6a :i amplitudinea perturb9rilor emo6ionale, cognitive :i comportamentale. b) !"udecata afectiv# Exist9 situa6ii 8n care oamenii s8nt con:tien6i de faptul c9 ei 8n:i:i reprezint9 propria sursa major9 de autoperturbare. Ei nu ignor9 acest fapt, dar s8nt incapabili s9 8n6eleag9 cum ar putea s9 nu se tulbure< =?tiu c9 m9 enervez singur9 spun8ndu-mi c9 :i colegele de clas9 ar trebui s9 6in9 la mine, dar pentru c9 eu o doresc at8t de mult, nu v9d cum a: putea s9 nu am absolut9 nevoie de asta pentru a fi fericit9". c% Neperceperea propriilor procese =Eu nu mi-am spus nimic 8nainte de a m9 sim6i penibil pentru c9 execut cele mai proaste arunc9ri la co: din toat9 ec ipa. F-am sim6it pur :i simplu a:a." Sau< =S8nt de acord c9 mi-am spus 8n sinea mea< Itrebuie s9 execut cele mai bune arunc9ri la co: din toat9 ec ipaJ, dar nu v9d ce are asta a face cu sentimentul de ru:ine pe care-$ resimt pentru c9 am cele mai slabe rezultate din ec ip9". 7ersoana care g8nde:te 8n acest fel nu vede leg9tura dintre tulburarea emo6ional9 resim6it9 :i modul 8n care abordeaz9 situa6ia. ;ea de-a doua propozi6ie reprezint9 totu:i un pas 8nainte, prin faptul c9 este con:tientizat9 una din premisele cu care persoana intr9 8n situa6ie - dorin6a unei performan6e deosebite, dar insuficient fundamentat9 pe nivelul real de preg9tire, nu numai sportiv9, dar :i psi ologic9. @u este 8ns9 perceput9 leg9tura dintre

aceast9 dorin69 intens9 :i rezultatul slab ob6inut, de:i se :tie de mult9 vreme c9 starea de s1pramotivare conduce la deteriorarea performan6elor :i, ca urmare, la tensiuni psi ice excesive. @eperceperea propriilor procese bloc eaz9 drumul individului spre controlul asupra lor, spre eliminarea autoperturb9rii. d% #i!iditatea Knii oameni se cramponeaz9 de preten6ii, cerin6e, =nevoi" ira6ionale, de =insuportabilitatea", de =groz9via" evenimentelor, obstacolelor care li se opun. Ei persist9 8n a suprageneraliza, exager8nd implica6iile negative ale evenimentelor, c iar :i atunci c8nd 8n6eleg c9 aceste moduri de abordare a situa6iilor au efecte care 8i defavorizeaz9. !ceast9 rigiditate a g8ndirii se poate 8nt8lni nu numai la bolnavii psi ic, ci :i la persoane f9r9 asemenea deficien6e. e% =efensivitatea Kna dintre problemele cele mai importante pe care le ridic9 psi oterapia - dac9 nu c iar cea mai important9 - este cea a mecanismelor de ap9rare a eului. O literatur9 foarte bogat9 a fost consacrat9 acestei probleme, identificat9 8nc9 de Sigmund Hreud :i fiica sa, !na. ;onfrunta6i cu propriile deficien6e :i gre:eli, oamenii par mai degrab9 orienta6i spre a :i le masca, nega sau justifica, dec8t spre a le recunoa:te :i 8ncerca s9 le 8nl9ture. Tendin6a de ap9rare a eului, a imaginii de sine este fireasc9, dar ea reprezint9 un obstacol foarte mare 8n calea elimin9rii deficien6elor :i gre:elilor proprii. 8n bun9 m9sur9, elementele discutate p8n9 aici, ca :i cele ce urmeaz9, s8nt forme particulare prin care individul 8ncearc9 s9-:i =acopere", s9-:i masc eze deficien6ele. ;on:tientizarea rolului mecanismelor defensive permite o 8n6elegere a ceea ce altfel poate s9 par9 f9r9 sens, o ordonare logic9 a fenomenelor 8nregistrate. 3in aceast9 perspectiv9 este =normal", de exemplu, ca individul s9 nu =vad9" c9 de fapt el 8i atac9 pe cei pe care 8i acuz9

35

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

36

c9 8l atac9. =Orbirea" sa 8l 8mpiedic9 s9 intre 8n rela6iile bune cu ceilal6i, pe care cu adev9rat le dore:te, a:a cum ar putea s9 fac9 dac9 ar 8n6elege c9 8n realitate el este agresorul. 3ar ea 8l protejeaz9 8mpotriva unei alte surse importante de nelini:te< recunoa:terea faptului c9 el nu se comport9 =cum trebuie", c9 este o persoan9 agresiv9 care se manifest9 8ntr-un mod pe care el 8nsu:i 8l desconsider9. 'ndividul 8:i men6ine astfel fru moasa imagine despre sine, respectul, considera6ia fa69 de propria persoan9, c iar dac9 pl9te:te aceasta cu permenentele conflicte care 8i macin9 nervii, 8l 8mpiedic9 s9 lucreze, 8i dau dureri de cap, de stomac, insomnii, ipertensiune :i un senti ment acut de nemul6umire. f) $inimali%area absurd sau indiferena 'ndiferen6a :i minimalizarea absurd9 a unor disfunc6ii serioase s8nt considerate forme particulare de manifestare a mecanismelor de ap9rare. !titudinea de bravad9 se 8nt8lne:te frecvent la unii subiec6i care intr9, f9r9 un motiv bine 8ntemeiat, 8n tot felul de situa6ii periculoase, care se pot solda cu accidente sau c8nd se pune problema preg9tirii pentru con fruntarea cu un adversar redutabil. !:a cum arat9 C.S. >azarus, minimalizarea :i indiferen6a au unele efecte favorabile prin faptul c9 reduc tensiunea, anxietatea, crisparea 8n fa6a ac6iunii dificile, dar, 8n acela:i timp, aduc mari daune prin faptul c9 in ib9 eforturile de sc imbare. g) &rientarea spre sc'imbarea situaiei mai degrab dectt spre sc'imbarea propriei persoane Tendin6a de a ac6iona mai degrab9 pentru sc imbarea situa6iei dec8t pentru sc imbarea propriei persoane nu se 8nt8lne:te numai la nevrotici. Ea este comun9 - :i nu mai pu6in defavorizant9 L :i oamenilor pe care 8i putem considera normali sub aspect psi ic. !ceasta poate fi 8n6eleas9 :i ca un reflex al erorii fundamentale de atribuire, care subliniaz9 c9 8n timp ce =ceilal6i" v9d 8n primul r8nd responsabilitatea per-

soanei-6int9, aceasta supraevalueaz9 for6a determinant9 a evenimentelor din context. 7e l8ng9 aspectele de ordin perceptiv *referitoare la faptul c9 personajul se vede mai pu6in pe sine :i mai mult evenimentele care 8l 8nconjur90, trebuie s9 lu9m 8n considerare :i rolul de protec6ie psi ic9, de ap9rare a imaginii despe sine pe care 8l are perceperea extrapunitiv9 a cauzelor. 3ac9 mediul este cel care trebuie s9 fie sc imbat, 8nseamn9 c9 r9ul se afl9 8n exterior, acolo exist9 ni:te defi cien6e, nu 8n persoan9, :i aceasta 8:i poate men6ine starea de automul6umire. Combaterea gndurilor negative n terapia raional-emotiv CaMmond 3i Diuseppe *$%%$0 este de p9rere c9 procesul de contraargumentare a g8ndurilor ira6ionale reprezint9 nucleul psi oterapiei ra6ional-emotive. !utorul propune un mod de contraargumentare pe patru niveluri, care s9-$ ajute pe psi oterapeut s9-:i 8nsu:easc9 arta contraargument9rii< $0 natura eviden6ei *logic9, empiric9, euristic90 a faptu lui c9 o idee este adev9rat9) G0 stilul retoric al contraargument9rii< didactic, socra tic, metaforic etc) -0 nivelul de abstractizare al argument9rii) /0 gradul de centralizare al credin6elor ira6ionale ale clientului *credin6ele ira6ionale centrale :i derivate0. 'ni6ial, Elis *$%&+, $%.G0 prezint9 bine cunoscutul s9u model !4;, 3e la prima :edin69 i se explic9 pacientului *clientului0 c9 un eveniment nefericit activator *!s0 contribuie, dar nu produce perturbarea psi ic9 *conduita de e:ec, simptomele nevrotice0 care se manifest9 la nivelul ;, produc8nd con secin6e emo6ionale :i comportamentale. 3e fapt, persoanele

3(

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

3;

se perturb9 pe ele 8nsele datorit9 opiniilor :i credin6elor ira6ionale *i4s0 cu privire la evenimentul activator !s. Terapeutul arat9 pacientului diferen6a uria:9 dintre credin6ele ra6ionale *r4s0, prin" intermediul c9rora subiectul 8:i exprim9 dorin6a ca situa6ia, evenimentul activator *!s0 s9 se modifice, :i credin6ele ira6ionale *i4s0, care reprezint9 cerin6e absolutiste :i absurde, conform c9rora evenimentul activator *!s0 trebuie, cu orice pre6 :i 8n orice condi6ii s9 fie ameliorat. ; iar de la primele :edin6e i se demonstreaz9 clientului cum s9 lupte prin intermediul contraargument9rii *3 N dispute0 8mpotriva convingerilor ira6ionale :i prin aceast9 metod9 s9 ajung9 la o nou9 filozofie de via69 eficient9 *E0, filozofie care va conduce la apari6ia unor sentimente eficiente de autoajutorare :i la instalarea unor comportamente s9n9toase, cu caracter adaptativ. Oessler :i Oessler *$%+P0 au extins varianta original9. 'n modelul lor 4 const9 din dou9 elemente< inferen-e *afirma6ii, predic6ii :i concluzii cu privire la lume0 :i eval1+ri *semnifica6iile pe care oamenii le atribuie evenimentelor vie6ii0. 3i Diuseppe *$%+.0 arat9 c9 ideile ira6ionale nu conduc la perturb9ri emo6ionale 8ntr-un mod liniar, ci 8ntr-un mod ipotetico-deductiv. !stfel, inferen6ele sau g8ndurile automate ale unei persoane se limiteaz9 la cele care corespund sc emei subiectului cu privire la lume :i via69. Qu n *$%,P0 arat9 c9 oamenii realizeaz9 doar acele inferen6e pe care s8nt preg9ti6i s9 le realizeze conform cu modelul lor intern. 7rocesul de contraargumentare are ca obiect provocarea clientului 8n ceea ce prive:te adev9rul convingerilor sale :i reconstruirea unor noi credin6e. Oamenii nu pot fi opri6i s9-:i elaboreze propriile lor teorii cu privire la lume, la ceilal6i :i la propria persoan9. !ceste sc eme, teorii :i paradigme g ideaz9 subiectul s9 se adapteze adecvat condi6iilor de mediu, dar pot contribui :i la o adaptare necorespunz9toare, cu consecin6e psi opatologice.

3i Diuseppe denume:te contraargumentarea adresat9 combaterii g8ndurilor negative automate sau inferen6elor clientului contraar!1mentare inferen-ial+ 8n timp ce contraargumentarea 8ndreptat9 8mpotriva credin6elor ira6ionale :i sc emelor prin intermediul c9rora clientul prive:te lumea :i via6a contraar!1mentare filozofic+& Strategia contraargument9rii plaseaz9 pe umerii clientului dovedirea faptului dac9 g8ndirea sa este corect9 sau nu. ;ombaterea g8ndurilor ira6ionale const9 8n a convinge clientul c9 oamenii au motive s9 cread9 ceea ce cred. To6i oamenii se bazeaz9 pe o epistemologie personal9 pentru a-:i sus6ine convingerile. 8n momentul 8n care terapeutul 8i cere clientului s9 aduc9 dovezi 8n leg9tur9 cu credin6ele sale, ace:tia con:tientizeaz9 epistemologia lor personal9, impli cit9. !utorul a constatat din practic9 faptul c9 unii clien6i dispun de o epistemologie implicit9, care 8i face s9 colaboreze cu dificultate 8n procesul contraargument9rii g8ndurilor ira6ionale, deoarece epistemologia CET are la baz9 principiile g8ndirii :tiin6ifice. 'at9 c8teva exemple de epistemologii personale< $0 >pistemolo!ia a1toritar+& Knii clien6i consider9 c9 8n6elepciunea provine dintr-o surs9 superioar9, de natur9 spi ritual9 sau social9 *un membru al familiei, o institu6ie reli gioas9 sau social9 s8nt considerate un fel de oracole0. G0 >pistemolo!ia narcisist+& Knii oameni cred c9 lucru rile s8nt adev9rate numai pentru c9 ei consider9 a:a *tot ce le trece prin cap trebuie s9 fie adev9rat0. !cest mod de abordare a realit96ii 8:i are originea 8n faptul c9 respectivii oameni se cred at8t de inteligen6i 8nc8t tot ceea ce cred ei este obligatoriu s9 fie adev9rat. -0 >pistemolo!ia constr1ctiv ist+& Exist9 :i persoane care consider9, la fel ca :i cercet9torii de orientare constructivist9, c9 toate punctele de vedere referitoare la realitate s8nt valide 8n egal9 m9sur9 :i c9 ei au dreptul s9 cread9 un anumit

'<

frina lloldevici

G*ndirea pozitiv+

'?

lucru c iar dac9 terapeutul le demonstreaz9 faptul c9 ceea ce cred ei este absurd. 8n cazul 8n care clien6ii la psi oterapie se situeaz9 pe vreuna din pozi6iile epistemologice amintite, este indicat ca terapeutul s9 pun9 8n discu6ie la 8nceput validitatea pozi6iei epistemologice respective :i abia apoi s9 treac9 la restructurarea sistemului ira6ional de credin6e al subiec6ilor. D8ndirea ra6ional9 se deosebe:te de alte moduri de g8ndire mai ales prin caracterul s9u logic, ceea ce nu este valabil 8n cazul g8ndurilor ira6ionale, absurde. . Terapeutul trebuie s9 demonstreze clientului faptul c9 modul s9u de a g8ndi nu are o baz9 logic9, argument8nd faptul c9 ideile ira6ionale s8nt rezultatul modului s9u deformat de g8ndire. El va c9uta s9 accentueze modul lipsit de logic9 al diferitelor aspecte ale sistemului de credin6e al pacientului. !stfel, de pild9, 8n cazul unui client care se culpabilizeaz9 pentru e9 nu :i-a atins anumite obiective, i se poate adresa 8ntrebarea dac9 el ar condamna o alt9 persoan9 care nu :i-a atins acelea:i obiective. 3e regul9, majoritatea clien6ilor vor r9spunde negativ la aceast9 8ntrebare, caz 8n care terapeutul va continua astfel< =atunci este logic s9 condamni o persoan9 care nu a realizat un anumit lucru :i s9 nu o condamni pe altaE". 8n felul acesta s8nt puse 8n eviden69 erorile de logic9 ale clientului. Verificarea n practic (validarea empiric) a gndurilor iraionale Knul din criteriile conform c9ruia se pot aprecia g8ndurile ra6ionale const9 8n concordan6a lor cu realitatea obiectiv9. 3ac9 ceea ce crede clientul este adev9rat, acest lucru se verific9 8n practic9. !stfel, de pild9, s9 presupunem c9 un client este sup9rat pentru c9 el consider9 c9 so6ia trebuie s9-"l iubeasc9, iar

aceasta nu-$ mai iube:te. Sup9rarea subiectului este generat9 de g8ndul ira6ional =ea trebuie s9 m9 iubeasc9". Terapeutul trebuie s9-$ ajute pe client s9 verifice credin6a respectiv9, trec8nd 8n revist9 modul 8n care s-a comportat so6ia :i, 8n cazul 8n care nu se vor identifica tipuri de com portament care s9 pun9 8n eviden69 dragostea, credin6a ira6ional9 este infirmat9, pentru c9 oric8t am dori un anumit lucru, realitatea nu se modific9 8n acord cu dorin6ele noastre. 5alidarea empiric9 se potrive:te :i 8n cazul clien6ilor care nutresc credin6a ira6ional9 c9 nu vor putea suporta un eveniment activator stresant. !cestora li se demonstreaz9 faptul c9, 8n ciuda credin6elor lor, ei au f9cut fa69 de nenum9rate ori evenimentelor stresante. 3e asemenea, tendin6a unor subiec6i de a =catastrofiza" unele evenimente poate fi comb9tut9 prin sublinierea faptului c9 un eveniment activator extern nu duce 8n propor6ie de $PPR la producerea unei catastrofe. D8ndurile ira6ionale cu con6inut autodevalorizator pot fi comb9tute subliniindu-se. faptul c9 ideea c9 cineva este total lipsit de valoare nu are logic9, pentru c9 orice om face anumite lucruri bine :i este important m9car pentru unele persoane, c iar dac9 importan6a respectiv9 are la baz9 alte criterii dec8t ale subiectului 8n cauz9. O alt9 caracteristic9 a g8ndurilor ra6ionale const9 8n aceea c9 ele trebuie s9-$ ajute pe subiect s9-:i ating9 scopurile. Oamenii de :tiin69 8:i valideaz9 teoriile mai ales prin valoarea lor euristic9 :i func6ional9. Terapeutul specializat 8n CET trebuie s9-$ interog eze pe client cu privire la faptul c9 ideile :i credin6ele lui 8l ajut9 s9 rezolve vreo problem9 de via69 sau s9 ating9 un obiectiv dezirabil. !ceast9 te nic9 poart9 denumirea de =argumentare euristic9". Fai precis, clien6ii s8nt solicita6i s9 evolueze consecin6ele men6inerii credin6elor lor ira6ionale< =;e st9ri emo6ionale declan:eaz9 acesteaE"

'2

Irina tloldevici

G*ndirea @7izitiv+

'3

=;e produc emo6iile respectiveE =3ac9 acele tr9iri afective le provoac9 suferin6e :i tulbur9ri, de ce doresc ei s9 le men6in9E" =;are s8nt comportamentele care urmeaz9, de regul9, g8ndurilor ira6ionaleE" =!u respectivele comportamente consecin6e pozitive sau negativeE" =8i ajut9 acestea pe pacien6i s9-:i ating9 obiectivele pe termen lungE" 3i Diuseppe *$%%$0 este de p9rere c9 argumentarea de tip euristic este una dintre te nicile cele mai eficiente din cadrul terapiei ra6ional-emotive pentru c9 beneficiaz9 de cele mai multe 8nt9riri produse de situa6iile reale. Construirea unui sistem raional de gndire 3emonstrarea caracterului ira6ional al unor credin6e nu este suficient9 pentru a le elimina, pentru c9 adesea oamenii s8nt convin:i de caracterul lipsit de logic9 al credin6elor respective, dar nu dispun de un sistem alternativ de g8ndire care s9-$ poat9 8nlocui pe cel disfunc6ional. 'storia :tiin6ei a dovedit 8n nenum9rate cazuri faptul c9 oamenii nu renun69 la ideile lor, 8n ciuda eviden6ei ira6ionalit96ii acestora, p8n9 c8nd nu au alte idei 8nlocuitoare. Exist9 multe forme de psi oterapie care se bazeaz9 pe principiul con:tientiz9rii *7roc asSa :i 3i ;lemente, $%+/0, care postuleaz9 faptul c9 8n momentul 8n care clien6ii *pacien6ii0 devin con:tien6i de problemele lor sau de motivul care 8i determin9 s9 ac6ioneze 8ntr-un anumit mod, poten6ialul latent de autoactualizare se va activa :i oamenii vor 8ncepe s9 g8ndeasc9 :i s9 ac6ioneze 8ntr-un mod mai adaptativ. !stfel, psi anali:tii s8nt de p9rere c9 subiectul care a con:tientizat conflicte produse 8n copil9ria timpurie va sc9pa de tulbur9rile sale nevrotice. Terapia centrat9 pe client a lui

Cogers postuleaz9 faptul c9 dac9 terapeutul 8l va accepta 8n mod necondi6ionat pe clientul s9u, acesta va con:tientiza constr8ngerile interioare care 8l 8mpiedic9 s9 devin9 o persoan9 autoactualizat9 :i aceast9 con:tientizare va declan:a, la r8ndul s9u, procesul de activare a disponibilit96ilor sale psi ice latente, fapt ce conduce la 8ns9n9to:irea :i la evolu6ia individului. Terapeu6ii specializa6i 8n terapie ra6ional-emotiv9 *CET0 consider9, a:a cum am mai subliniat, c9 simplul =insig t" *iluminare0 cu privire la natura problemelor subiectului nu este suficient pentru a se realiza sc imbarea. 7entru a ob6ine o restructurare real9 8n plan comportamental este necesar9 restructurarea cognitiv9, care presupune 8nlocuirea sistemului de credin6e ira6ionale cu un sistem mai ra6ional. Oein, @elson :i Odem *$%,&0 au realizat un experiment pe dou9 grupuri de subiec6i aflate 8n terapie. Subiec6ilor din primul grup li s-au explicat doar motivele pentru care sistemul lor de g8ndire este ira6ional, 8n timp ce subiec6ii din cel de-al doilea grup au 8nv96at cum s9 g8ndeasc9 mai ra6ional. 'ndicatorii eficien6ei procesului psi oterapeutic au eviden6iat progrese semnificativ mai mari la cel de-al doilea grup. Observa6iile clinice au ar9tat c9 8n cTrdul demersului psi oterapeutic de combatere a g8ndurilor negative este foarte important9 :i maniera de argumentare. 3i Diuseppe *$%%$0 a identificat patru stiluri diferite de contraargumentare 8n scopul combaterii g8ndurilor :i credin6elor ira6ionale, generatoare de simptome psi opatologice :i de comportamente dezadaptative< ?% Atil1l didactic 3emonstr8nd clien6ilor s9i modul 8n care func6ioneaz9 terapia ra6ional-emotiv9, Elis *$%+%0 utiliza adesea stilul didactic, bazat pe explica6ii directe legate de fundamentele teo-

''

(rina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

',

retice ale sistemului s9u terapeutic, de particularit96ile evenimentului activator extern al g8ndurilor ira6ionale, al emo6iilor :i comportamentelor generate de respectivele g8nduri, precum :i de mecanismele form9rii g8ndurilor ra6ionale alternative. 2% Atil1l socratic !cest stil 8:i are originea 8n dialoguri care reflect9 modul de g8ndire a marelui filozof grec din antic itate. Stilul socratic se bazeaz9 pe ideea c9 modul cel mai eficient de a 8nv96a pe cineva un anumit lucru const9 8n a-i adresa per soanei respective o serie de 8ntreb9ri cu caracter directiv, 8n scopul de a ob6ine informa6ii de la aceasta. !cest stil repre zint9 un fel de 8nv96are prin descoperire. Terapetul care utilizeaz9 acest stil va adresa clien6ilor tot felul de 8ntreb9ri care s9-i conduc9 la descoperirea faptu lui c9 nu exist9 temeiuri ra6ionale pentru ideile lor. 'at9 c8teva exemple de astfel de 8ntreb9ri< =3e unde rezult9 faptul c9 so6ia ta trebuie s9 te iubeasc9 pentru c9 tu dore:ti foarte mult acest lucruE" =Exist9 vreo dovad9 a faptului c9 so6ia ta pune 8n ac6iune un comportament care arat9 c9 te iube:te atunci c8nd tu 8i spui c9 treb1ie s9 realizeze acest lucruE" Stilul didactic este util pentru to6i clien6ii 8n fazele ini6iale ale psi oterapiei sau atunci c8nd se abordeaz9 o problem9 nou9, dar utilizarea 8n exclusivitate a acestui stil nu ajut9 8n suficient9 m9sur9 clientul s9 practice individual contraargumentarea g8ndurilor negative ira6ionale. 3in acest motiv, 8n fazele mai avansate ale psi oterapiei este indicat9 8mbinarea celor dou9 stiluri de a lupta contra g8ndurilor ira6ionale. Exist9 8ns9 :i unii clien6i, caracteriza6i printr-o inteligen69 mai limitat9, un nivel sc9zut al abilit96ilor creative sau care s8nt excesiv de perturba6i emo6ional, care nu reac6ioneaz9 pozitiv la stilul =socratic" de abordare, stil care 8i in ib9, 8n astfel de situa6ii terapeutul trebuie s9 abandoneze acest

mod de abordare dup9 &-$P minute de 8ncercare nereu:it9 :i s9 revin9 la stilul didactic, bazat pe explica6ii. 3% Ar!1mentarea metaforic+ Fetaforele :i parabolele s8nt considerate strategii eficiente 8n cadrul psi oterapiei ra6ional-emotive. Fajoritatea lucr9rilor consacrate utiliz9rii metaforelor 8n psi oterapie 8:i au originea 8n studiile lui Filton EricSson. ;eea ce este 8ns9 specific utiliz9rii metaforelor 8n terapia ericSsonian9 este faptul c9 sensul metaforic nu este explicat subiectului, consider8ndu-se c9 acesta 8l va surprinde la nivel incon:tient. 3i Diuseppe :i Furan *$%%P0 nu s8nt de acord cu acest mod de abordare :i propun un demers 8n dou9 etape. 8ntr-o prim9 etap9 terapeutul trebuie s9 precizeze 8n mod clar ideea pe care dore:te s9 i-o comunice clientului. !poi acesta va explora demersurile pe care le cunoa:te mai bine subiectul *religie, art9, literatur9, film, sport etc0. Krm9torul pas pentru terapeut const9 8n a identifica 8n cadrul domeniului ales o situa6ie similar9 ca structur9 cu ceea ce dore:te s9 comunice subiectului, situa6ie care va avea func6ia de metafor9 terapeutic9. 7entru c9 nu este de la sine 8n6eles c9 subiectul va sesiza analogia, terapeutul va trebui s9 exploreze prin metode didac tice sau socratice modul 8n care subiectul a 8n6eles sensul mesajului metaforic. 8n continuare, subiectul este interogat 8n leg9tur9 cu modul 8n care ar putea utiliza metafora 8n lupta contra g8ndurilor negative :i apoi este instruit s9-:i reamin teasc9 metafora ori de c8te ori se simte perturbat emo6ional, metafora urm8nd s9-i aminteasc9 de procesul de combatere a credin6elor ira6ionale. '% Ar!1mentarea care 1tilizeaz+ 1mor1l Kn alt mod de lupt9 8mpotriva g8ndurilor ira6ionale disfunc6ionale se bazeaz9 pe umor. 8nc9 8n $%+& Elis considera utilizarea umorului ca pe o strategie deosebit de eficient9 8n cadrul terapiei ra6ional-emotive.

'5

Irina )oldevici

G *n direa pozitiv+

'6

7entru a utiliza eficient umorul ca instrument psi oterapeutic, trebuie respectat9 urm9toarea regul9< =niciodat9 nu trebuie s9 r8dem de client, ci doar de comportamentele sau g8ndurile sale"". D8ndurile ira6ionale pot fi structurate la niveluri diferite de generalizare. !stfel, de pild9, 8n cazul 8n care Fi ai este sup9rat pentru c9 so6ia sa nu se comport9 a:a cum ar dori el s9 se comporte acesta poate declan:a g8nduri ira6ionale de tipul< $0 =ea treb1ie s9 preg9teasc9 masa atunci c8nd eu i-o cer") G0 =ea treb1ie s9 fac9 lucrurile a:a cum doresc eu s9 le fac9") -0 =membrii familiei mele treb1ie s9 fac9 totul a:a cum doresc eu") /0 =to6i oamenii trebuie s9 fac9 ceea ce doresc euU") &0 =lumea trebuie s9 fie a:a cum doresc eu". !ceste credin6e ira6ionale se caracterizeaz9 prin grade diferite de generalitate :i abstratizare. 8n cazul 8n care subiectul nutre:te primul g8nd ira6ional, pu6ine evenimente activatoare vor produce tulbur9ri emo6ionale. 7e m9sur9 8ns9 ce g8ndurile ira6ionale cap9t9 un caracter tot mai general, ele devin tot mai perturbatoare pentru c9 este 8n cre:tere :i num9rul de situa6ii care 8l pot perturba pe subiect. !ceast9 regul9 este valabil9 :i pentru g8ndurile alternative. !stfel cu c8t acestea au un grad mai mare de generalitate, cu at8t se vor potrivi la un num9r mai mare de situa6ii :i-$ vor ajuta pe subiect s9 evite s9 se lase perturbat. 8n timpul psi oterapiei clien6ii pot s9 fie mai 8nclina6i s9 identifice variantele concrete ale g8ndurilor ira6ionale. !stfel, dac9 8l 8ntreb9m pe Fi ai =la ce te-ai g8ndit ultima oar9 c8nd te-ai sup9rat pe so6ia taE", acesta va da probabil un r9spuns concret. ;redin6a ira6ional9 concret9 este mai u:or identificat9 de subiect :i acesta este mai 8nclinat s9 o modifice.

8n cazul 8n care terapeutul :i-a format o ipotez9 cu privire 'a stilul de g8ndire ira6ional9 utilizat de subiect se poate trece la identificarea unor g8nduri mai abstracte, asupra c9rora se va centra procesul terapeutic, d8nd astfel posibilitatea acestuia s9 aplice cele 8nv96ate 8n cursul terapiei la un num9r c8t mai mare de situa6ii. ;u toate acestea, centrarea excesiv9 pe g8ndurile negative cu aspect foarte general 8mpiedic9 un client s9 8nve6e s9 aplice o regul9 la un caz particular. Solu6ia la aceast9 problem9 const9 8n sc imbarea atitudinilor, realiz8ndu-se o comunicare cu subiectul at8t la nivel particular, c8t :i la nivel general, 8n sensul c9 terapeutul trebuie s9 se mi:te 8n timpul terapiei de la un nivel de abstractizare la altul. 'ni6ial, Elis *$%&+-$%.G0 a identificat $$ credin6e ira6ionale care se 8nt8lnesc mai frecvent la majoritatea oamenilor, credin6e pe care Oalace :i colaboratorii s9i *$%+P0 le-au grupat 8n & categorii< - solicit9ri nerealiste) - afirma6ii de tipul =trebuie" cu orice pre6) - afirma6ii legate de valoarea personal9) - tendin6a de a =catastrofiza" evenimentele :i situa6iile) - credin6e care reflect9 o toleran69 sc9zut9 la frustra6ie. Klterior, ;ampbell *$%+&0 :i 4urgess *$%%P0 s-au oprit doar la patru grupe de credin6e ira6ionale< - solicit9ri nerealiste) - credin6e legate de valoarea personal9) - tendin6a de =catastrofizare") - credin6e legate de toleran6a sc9zut9 la frustra6ie. !utorii men6iona6i mai sus s8nt de p9rere c9 respec tivele g8nduri :i credin6e ira6ionale s8nt legate de trei impor tante motive ale fiin6ei umane< nevoia de aprobare, nevoia de realizare :i nevoia de confort. 7rezent9m 8n cele ce urmeaz9 un model de combatere a credin6elor ira6ionale, model adaptat dup9 3i Diusseppe *$%%$0.

'B

Irina tloldevici

G*ndirea pozitiv+

';

S9 lu9m drept exemplu tot afirma6ia ira6ional9 a lui Fi ai< =So6ia mea treb1ie s9-mi preg9tease9 masa atunci c8nd eu doresc acest lucru". ;ontraargumentarea dup9 modelul =socratic" se va baza pe urm9toarele contraargumente *dovezi0 8mpotriva credin6elor absurde< - Lo!icC Fi ai - de unde rezult9 c9 doar pentru c9 tu dore:ti ca so6ia ta s9 preg9teasc9 masa la un moment dat sau pentru c9 6ie 6i-ar conveni mai mult acest lucru ea ar trebui s9 se comporte a:a cum dore:ti tuE" - >mpiricC =Se pare c9 tu i-ai spus so6iei c8nd dore:ti s9-6i preg9teasc9 masa :i continui s9 crezi c9 ea trebuie s9 fac9 acest lucru, dar avem vreo dovad9 c9 ea a"f9cut sau face ceea ce i-ai cerut tuE" - >1risticC =8n ce m9sur9 c9snicia ta, via6a de familie sau via6a ta 8n genral au beneficiat de pe urma faptului c9 tu crezi c9 so6ia ta ar treb1i s9 g9teasc9 atunci c8nd dore:ti tu acest lucruE". Constr1irea 1nei noi convin!eri mai ra-ionaleC =Fi ai, dac9 e:ti de acord c9 so6ia ta nu trebuie nea p9rat s9-6i g9teasc9 atunci c8nd tu dore:ti acest lucru, ce alt g8nd ai pune 8n locE" 8n cazul 8n care clientul nu este capabil s9 g9seasc9 o solu6ie 8n urma acestor 8ntreb9ri adresate 8n stilul socratic, terapeutul trebuie s9 revin9 la stilul didactic de argumentare :i abia ulterior s9 revin9 din nou la stilul socratic pentru a vedea 8n ce m9sur9 clientul s9u a izbutit :i a 8n6eles s9-:i 8nsu:easc9 modalitatea de a lupta 8mpotriva g8ndurilor negative. 7e m9sur9 ce demersul psi oterapeutic progreseaz9, terapeutul va generaliza modalit96ile de combatere prin contraargumentare :i la alte sectoare ale vie6ii pentru c9 din anamenz9 a rezultat faptul c9 Fi ai are :i alte credin6e :i soli cit9ri ira6ionale fa69 de so6ia sa. O strategie eficient9 de lupt9 contra g8ndurilor ira6ionale const9 8n a ob6ine generalizarea erorii de a adresa soli-

cit9ri nerealiste, a ac6iona asupra modalit96ii =trebuie neap9rat" :i a o combate pe aceasta la toate nivelurile de generalitate, cobor8ndu-se apoi din nou la analizarea unor exemple concrete< $0 ;ontraargumentare didactic9, abstract9, logic9< =Fi ai, nu exist9 nici o lege care s9 postuleze faptul c9 so6ia ta trebuie s9 fac9 ceea ce dore:ti tu s9 fac9") G0 ;ontraargumentare didactic9, abstract9, empiric9< =Tu te nec9je:ti adesea pentru c9 so6ia ta nu face ceea ce dore:ti tu ca ea s9 fac9. !cest lucru dovede:te faptul c9 ea nu se comport9 8n modul 8n care dore:ti tu doar pentru c9 decretezi sau solici6i acest lucru". -0 ;ontraargumentare didactic9, abstract9, euristic9< =3in cele ce mi-ai povestit rezult9 faptul c9 atitudinea ta, caracterizat9 prin a adresa solicit9ri nerealiste so6iei, a condus la o serie de consecin6e negative pentru tine< - te sim6i deprimat :i iritat atunci c8nd so6ia nu se com port9 a:a cum dore:ti) - te compor6i necorespunz9tor fa69 de ea, fapt ce a con dus la 8nr9ut96irea rela6iilor dintre voi) - copiilor le este team9 s9 r9m8n9 cu tine pentru c9 se a:teapt9 s9 faci scandal) - ai pierdut foarte multe aspecte agreabile care 6ineau de via6a ta de familie. /0 ;onstruirea didactic9 :i abstract9 a unei credin6e ra6ionale alternative< =7oate ai putea g8ndi altfel< a: dori ca so6ia mea s9 fac9 totdeauna ceea ce doresc eu, dar nu exist9 nici o lege 8n universul acesta care s9 postuleze faptul c9 ea trebuie s9 se comporte a:a cum doresc eu :i nici m9car nu dore:te s9 fac9 acest lucru. Ea este o persoan9 independent9 :i are propriile sale dorin6e". O dat9 ce terapeutul a ajuns 8n acest punct, el trebuie s9 revin9 la modul socratic de contraaiBguir leBntTre"pe tru a vedea 8n ce m9sur9 clientului 8i este clar ce are de f9cut. 8n cazul 8n

&,<

Irina )oldevici

Gtndirea pozitiv+

)1

care subiectul :i-a 8nsu:it modalitatea didactic9 de lupt9 8mpotriva g8ndurilor negative, lipsite de logic9, se poate trece la verificarea celor 8nv96ate 8n plan mai concret< =4ine, se pare c9 ai 8n6eles c9 nici lumea, nici so6ia ta nu trebuie s9 fie a:a cum dore:ti tu s9 fie. S9 vedem acum dac9 e:ti capabil s9 aplici acest nou mod de g8ndire la o alt9 persoan9. !i spus c9 te sup9r9 atunci c8nd so6ia vorbe:te la telefon cu prietenii ei, s9 vedem ce credin69 ira6ional9 se afl9 8n spatele nemul6umirii tale...". Se procedeaz9, 8n continuare, :i la contraargumentarea altor convingeri absolutiste *=trebuie neap9rat"0. ;lientul 8n cauz9 are dou9 astfel de convingeri< una legat9 de faptul c9 el nu poate suporta ca lucrurile s9 nu se desf9:oare a:a cum dore:te el *convingere ce eviden6iaz9 o rezisten69 sc9zut9 la frustra6ie0 :i cealalt9 se refer9 la tendin6a de autodevalorizare *=nu s8nt un b9rbat adev9rat :i nu am va loare dac9 nu-mi pot conduce so6ia"0. 8n practic9 terapeutul nu trebuie s9 se cantoneze rigid de secven6a de contraargumentare prezentat9 mai sus, el put8nd utiliza metodele 8nv96ate a:a cum dore:te, 8n func6ie de specificul fiec9rui caz 8n parte. Fetodele :i te inicile terapiei ra6ional-emotive se pot combina 8n mod eficient :i cu relaxarea, ipnoza, jocul de rol, precum :i cu cele ale terapiei cognitiv-comportamentale, 8n cadrul unui demers eclectic. Fle ibilitatea psi!oterapiei raional-emotive ("#$)% Formarea alianelor &i compromisurilor *liana terapeutic 4ordin *$%,%0 consider9 c9 alian6a terapeutic9 se refer9 la complexul de leg9turi *ata:amente :i 8n6elegere mutual90 formate 8n timpul psi oterapiei. !utorul consider9 c9 alian6a terapeutic9 implic9<

a% le!+t1riC conexiuni interpersonale 8ntre client :i terapeut) b% obiectiveC comune at8t pacientului, c8t :i terapeutului) c% sarciniC activit96i comune ale terapeutului 8mpreun9 cu clientul, desf9:urate 8n vederea 8ndeplinirii obiectivelor. 4ordin *$%,%0 arat9 :i faptul c9 psi oterapia este eficient9 8n urm9toarele situa6ii< $0 c8nd rela6ia dintre cei doi este apropiat9) G0 c8nd cei doi cad de acord asupra obiectivelor te rapiei) -0 c8nd 8n6eleg sarcinile terapeutice proprii :i pe ale celorlal6i :i s8nt de acord s9 duc9 la 8ndeplinire aceste sarcini 8n vederea atingerii scopurilor terapeutice ale clientului. Kn psi oterapeut flexibil trebuie s9 con:tientizeze faptul c9 unii pacien6i prefer9 un tip de alian69 terapeutic9 *de pild9, formal90, iar al6ii alt tip *o rela6ie mai cald9, mai apropiat90, venind 8n 8nt8mpinarea expecta6iilor clien6ilor, m9car la 8nceputul terapiei. 7si oterapu6ii specializa6i 8n CET au un stil terapeutic activ :i directiv, stil ce rezult9 din principiile terapiei ra6ionalemotive. 7ractica a demonstrat 8ns9 c9 acest stil nu d9 rezul tate bune la clien6ii prea pasivi, unde nu face dec8t s9 accentueze pasivitatea. 4entler *$%+-0 argumenteaz9 faptul c9 orice abordare terapeutic9 poate fi privit9 ca un proces de persuasiune. !cest fapt este cu at8t mai evident 8n CET, unde terapeutul 8ncearc9 s9-$ determine pe client s9-:i reevalueze :i s9-:i modifice g8ndurile ira6ionale. 3in acest motiv, practicienii CET trebuie s9 fie aten6i c8nd lucreaz9 cu subiec6i ce au un spirit exagerat de independen69, pentru care un astfel de stil este perceput ca amenin69tor. Ceferitor la obiectivul terapeutic, este firesc ca 8ntre terapeut :i pacient s9 existe im acord 8iji ceea, ce prive:te acest obiectiv. 3ificult96ile pot s9 apar9Uaturici,c8nd terapeutul accept9 necritic definirea ini6ial9 pe care clientul o d9

,2

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

,3

problemei sale, definire care este =biasat9" de perturbarea psi ologic9 sau de internaiizarea unor norme :i valori provenind de la persoane semnificative. 7entru a se evita astfel de probleme, terapeutul trebuie s9 p9streze un canal de comunicare permanent desc is cu pacientul :i s9 realizeze ceea ce 3rMden :i Vunt *$%+&0 numesc negocierea :i renegocierea diverselor aspecte ale psioterapiei. O dat9 ce clientul :i terapeutul au ajuns la un acord mutual 8n ceea ce prive:te 8n6elegerea problemelor clientului, terapeutul va discuta 8mpreun9 cu clientul o varietate de te nici care pot fi utilizate pentru atingerea obiectivelor terapeutice. Fai precis, terapeutul :i clientul trebuie s9 rezolve 8m preun9 o serie de sarcini. CET este eficient9 8n rezolvarea sarcinilor atunci c8nd s8nt 8ndeplinite urm9toarele condi6ii *3rMden, $%+%0< $. ;lien6ii 8n6eleg 8n ce constau sarcinile pe care le au de 8ndeplinit. G. ;lien6ii 8n6eleg 8n ce mod executarea sarcinilor 8i ajut9 s9-:i ating9 obiectivele. -. ;lien6ii s8nt capabili s9 execute respectivele sarcini :i s8nt convin:i de faptul c9 au aceast9 capacitate. /. ;lien6ii 8n6eleg faptul c9 sc imbarea comportamen tului vine dup9 repetarea de un num9r suficient de mare de ori a sarcinilor. &. ;lien6ii 8n6eleg 8n ce const9 sarcina terapeutului, v9d leg9tura dintre aceasta :i propriile lor sarcini :i obiective. .. Terapeu6ii 8i preg9tesc suficient pe clien6i pentru a 8n6elege :i executa respectivele sarcini. ,. Terapu6ii st9p8nesc bine te nica CET +. Terapeu6ii aplic9 acele strategii care s8nt congruente cu stilul de 8nv96are al clientului. *Knii 8nva69 mai repede din practic9, al6ii citind texte etc0. %. ;lientul particip9 activ la alegerea strategiei adec vate, terapeutul propun8ndu-i mai multe strategii posibile.

$P. Terapeutul 8:i plaseaz9 interven6iile 8n mod oportun :i alege acele strategii care se dovedesc eficiente 8n cazul respectiv. Reali%area unor compromisuri n aplicarea RE+ ,Dr-den. 1/(/) 3e:i terapia ra6ional-emotiv9 urm9re:te o modificare filozofic9 de profunzime a clientului, 8n sensul 8nlocuirii stilului ira6ional de g8ndire cu unul ra6ional, acest lucru nu este totdeauna posibil. 8n astfel de cazuri, terapeu6ii trebuie s9 realizeze o serie de compromisuri pentru a-i ajuta pe clien6i s9-:i rezolve problemele, aplic8nd strategii care nu vizeaz9 modific9ri ale concep6iei filozofice a clien6ilor. a% Dodific+ri : inferen-iale8 Se produc atunci c8nd clien6ii nu-:i modific9 convingerile ira6ionale profunde, dar reu:esc s9 corecteze unele ra 6ionamente distorsionate, cum ar fi, de pild9, predic6iile negative, interpretarea negativ9 a unor evenimente sau a com portamentului celorlal6i. !stfel, de pild9, o pacient9 8ntre dou9 v8rste era cuprins9 de furie ori de c8te ori tat9l ei v8rstnic 8i telefona :i o 8ntreba< =4un9, ce mai faciE" Ea interpreta acest lucru ca pe o =interven6ie brutal9 8n via6a ei particular9, insist8nd 8n mod absolutist asupra faptului c9 tat9l nu avea dreptul s9 fac9 asta. Terapeutul a 8ncercat s9 contraargumenteze, lupt8nd 8mpotriva convingerii ei dogmatice :i explic8nd faptul c9 nici o lege din lume nu-i poate interzice tat9lui s9 se amestece 8n via6a copiilor lui. Toate 8ncerc9rile de acest tip au e:uat. !tunci, terapeutul a sc imbat tactica, ajut8nd-o pe client9 s9 se 8ntrebe dac9 tat9l se amestec9 cu adev9rat 8n via6a ei. Terapeutul a f9cut afirma6ia c9, 6in8nd seama de v8rsta lui, e mai probabil c9 8ntrebarea respectiv9 reprezint9 modul lui stereotip de a se adresa la telefon dec8t inten6ia de a se amesteca 8n via6a fiicei sale. !ceast9 8ncercare s-a dovedit eficient9, furia

,'

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+ neri totale :i brutale la stimulul anxiogen *exemplu< s9 urce de $PP de ori cu liftul la etajul W0, consider8nd c9 8n felul acesta clientul va dep9:i anxietatea de disconfort :i 8i va cre:te toleran6a la frustra6ie. ;u toate acestea, practica clinic9 a ar9tat c9 un num9r mare de clien6i nu accept9 metoda expunerii totale 8n timpul sarcinilor pentru acas9. 8n cazul 8n care terapeutul 8ncearc9 s9-i determine totu:i pe pacien6i s9 practice programul de expunere total9, el poate comite dou9 gre:eli terapeutice< a0 periclitarea alian6ei terapeutice) b0 terapeu6ii =pis9logi" nu reprezint9 modele de urmat pentru clien6i, pentru c9 se comport9 exact invers dec8t spun principiile terapiei ra6ional-emotive< ei cred c9 clientul tre b1ie cu orice pre6 s9 fie eficient :i s9 8ndeplineasc9 ceea ce i se cere. ;um trebuie procedat 8n astfel de cazuriE !tunci c8nd clientul refuz9 sarcini care s9 solicite expunere total9, trebuie s9 i se explice problema compromisului terapeutic, clientul fiind apoi invitat s9-:i aleag9 o sarcin9 suficient de dur9 pentru a se evita 8nt9rirea concep6iei sale gre:ite c9 are rezisten69 sc9zut9 la frustra6ie, dar care s9 nu-i dep9:easc9 posibilit96ile. ;8nd i se d9 clientului ocazia s9-:i gradeze singur sarcinile, alian6a terapeutic9 se 8nt9re:te. 3e:i uneori trebuie utilizate, solu6iile de compromis terapeutic prezint9 :i unele dezavantaje< $. ;lien6ii care au reu:it s9 modifice inferen6ele *ra6io namentele0 negative, se pot 8nt8lni 8n via69 cu evenimente care le confirm9 ra6ionamentele. 7entru c9 nu :i-au sc imbat sis temul ira6ional de credin6e, ei vor fi perturba6i de astfel de evenimente. !strel, de pild9, pacienta men6ionat9 poate con stata c9, 8ntr-adev9r, tat9l vrea s9 se amestece 8n treburile ei. G. ;lien6ii care modific9 doar comportamentul, nu :i convingerile, pot fi confrunta6i cu evenimente care s9 le acti veze convingerile ira6ionale *exemplu< Silviei i se poate 8nt8mpla s9 piard9 un examen0.

pacientei reduc8ndu-se pentru c9 ea a interpretat altfel vatia tat9lui ei.

moti-

b% Dodific+ri comportamentale !cestea apar atunci c8nd clientul nu-:i sc imb9 convingerile negative, dar ob6ine modific9ri favorabile 8n sfera comportamentului, 8nlocuind un comportament disfunc6ional cu unul constructiv. !stfel, de pild9, Silvia, student9 8n anul ', s-a prezentat la psi oterapie pentru anxietate puternic9 8n leg9tur9 cu examenele. Era convins9 c9 va c9dea la examene :i c9 atunci va fi =sf8r:itul lumii". Orice 8ncercare de a-i combate convingerile absolutiste a e:uat. !tunci terapeutul s-a 8ndreptat spre studierea modului cum 8nv96a clienta sa :i a observat c9 ea avea un stil defectuos de 8nv96are *st9ruia mult asupra primelor subiecte :i nu reu:ea s9 termine toat9 materia0. 'n acest caz, terapeutul a f9cut cu ea exerci6ii de 8nv96are eficient9 :i rezultatele au fost excelente, de:i fata p9stra 8n continuare convingerile ei absurde. c% Dodificarea eveniment1l1i activator .As% at1nci c*nd este posibil !stfel, un t8n9r care suferea de depresie a fost ajutat s9 se debaraseze de aceasta sc imb8nd serviciul. El era deprimat pentru c9 nutrea urm9toarea convingere ira6ional9< =trebuie s9-mi plac9 serviciul pentru a fi fericit". Orice 8ncercare de combatere cu ajutorul unor argumente a acestei convingeri a e:uat. 8n acest caz, terapeutul a realizat o evaluare a intereselor voca6ionale ale clientului, din care a rezultat c9 pacientul s-ar sim6i mai fericit ca avocat dec8t ca jurist-consult. Ellis, p9rintele psi oterapiei ra6ional-emotive *CET0, consider9 c9 gradarea sarcinilor terapeutice reprezint9 un act antiterapeutic, pentru c9 nu face dec8t s9 8nt9reasc9 anxietatea pacientului. 3in acest motiv, Ellis utiliza metoda unei expu-

,5

Irina )oldevici

G*ndirea& pozitiv+

,6

-. ;lien6ii care prefer9 s9 modifice evenimentul activa tor *situa6ia0 pot, la r8ndul lor, s9 8nt8lneasc9 evenimente care le pot activa convingerile ira6ionale *exemplu< interesul t8n9rului pentru avocatur9 poate s9 scad90. /. ;lien6ii care aleg metoda desensibiliz9rii prin stimul provocativ, dar care s9 nu le dep9:easc9 posibilit96ile, pot deveni vulnerabili 8n situa6ii care 8i dep9:esc. 'n model de educaie &i consiliere ba(at pe principiile psi!oterapiei raional-emotive ("#)I*#) 8n cele ce urmeaz9 vom prezenta modelul de consiliere bazat pe principiile psi oterapiei ra6ional-emotive propus de 3aXson 8n $%%$. Fodelul, format din . etape :i denumit =Cegime", pune accent pe dimensiunile afectiv9, cognitiv9 :i comportamental9 ale subiectului. Fodelul cuprinde urm9toarele etape< C< Cela6ia terapeutic9) E< Cesponsabilitatea emo6ional9) D< Stabilirea de scopuri) '< 'nterven6ia care este 8ndreptat9 spre realizarea scopurilor) F< Fonitorizarea temelor pentru acas9) E< Evaluarea sc imb9rii :i terminarea terapiei. Etapa 10 1tabilirea relaiei terapeutice ntre client i terapeut !ceast9 rela6ie se caracterizeaz9 prin aceea c9 terapeutul ascult9 cu aten6ie, transmite feedbacS-uri :i vorbe:te despre emo6iile clientului f9r9 s9-$ ajute pe acesta s9-:i clarifice problemele emo6ionale :i practice :i s9-:i construiasc9 rela6ia sa cu terapeutul.

Terapeutul trebuie s9 manifeste o atitudine pozitiv9 necondi6ionat9, r9m8n8nd 8n sistemul de referin69 al clientului. Fodalitatea de adresare trebuie s9 fie aceasta< =Te sim6i *se trec 8n revist9 diverse reac6ii emo6ionale0 atunci c8nd *se prezint9 situa6ii sau evenimente0", f9r9 ca te rapeutul s9 realizeze o participare emo6ional9 real9 la problemele clientului, ci doar s9 reflecte g8ndurile acestuia. Etapa se 8nc eie c8nd terapeutul 8n6elege exact, clarific9 :i transmite clientului feedbacS-uri cu privire la perturbarea sa comportamental9 :i emo6ional9. 8n aceast9 etap9, terapeutul trebuie s9 evalueze clientul 8n acord cu urm9toarele dimensiuni< Y comportament) Y afectivitate) Y senza6ii *sensibilitate0) Y imagina6ie) Y cogni6ie) Y rela6ii interpersonale) < Y regim alimentar) Y medicamente Z droguri Z alcool) Y stil de via69. 3up9 ce a ob6inut informa6iile din domeniile men6ionate, terapeutul prezint9 clientului un rezumat al celor investigate. !cest lucru 8l impresioneaz9 pe client, fapt ce are drept consecin69 o mai bun9 colaborare a acestuia. Etapa 23 Responsabilitatea emoional Terapeutul 8l ajut9 pe pacient s9-:i recunoasc9 contribu6ia personal9 8n ceea ce prive:te reactivitatea emo6ional9 la propria persoan9, la ceilal6i :i la 8mprejur9rile de via69. Terapeutul realizeaz9 acest lucru 8nv968ndu-$ pe client care este rela6ia dintre !s *evenimentul activator0, 4s *g8ndurile ira6ionale0 :i ;s *consecin6ele emo6ionale :i comportamentale0.

,B

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

,;

7entru a realiza acest lucru, autorul propune te nica complet9rii de fraze, dup9 modelul< =;8nd se 8nt8mpl9 aceasta, tu sim6i.................. *emo6ii, senza6ii0, pentru c9.............*se eviden6iaz9 leg9tura cognitiv9 cauzal9 dintre !s :i ;s0. Exemplu< ;8nd te preg9teai s9 6ii discursul, te-ai sim6it anxios, 8ncordat, transpirat, pentru c9................... 8n cazul 8n care clientul r9spunde repet8nd 8mprejur9rile 8n care a avut loc evenimentul *=pentru c9 trebuia s9 m9 ridic 8n picioare :i s9 vorbesc"0, terapeutul reia 8ntrebarea< =;8nd te-ai ridicat 8n picioare pentru a vorbi, te-ai sim6it anxios, transpirat, 8ncordat pentr1 c+&&&&&&&&&&&&&&&&". Se pot adresa :i 8ntreb9ri de genul urm9tor< =;rezi c9 al6i oameni 8n situa6ia ta s-ar sim6i :i mai anxio:i, deprima6i, vinova6i etcE ;are ar fi motivul care i-ar face s9 se simt9 astfelE" O dat9 g8ndurile negative identificate, terapeutul spu ne< =! aA te-ai sim6it a:a pentru ca 9i !*ndit c9.............. Terapeutul este sigur c9 clientul :i-a asumat respon sabilitatea emo6ional9 a reac6iilor sale atunci c8nd, 8ntrebat fiind =de ce ai fost at8t de sup9rat, anxios, deprimat etcE", clientul va r9spunde< =pentru c9 am g8ndit c9.............". Etapa 33 1tabilirea obiectivelor ,scopurilor)3 1trategii de intervenie 3e:i psi oterapia ra6ional-emotiv9 CET este cunoscut9 mai ales pentru utilizarea te nicii contraargument9rii 8ndreptate 8n direc6ia combaterii g8ndurilor ira6ionale, un terapeut competent trebuie s9 apeleze :i la alte strategii comportamentale, emo6ionale :i cognitive de modificare a comportamentului. !ceste te nici pot fi 8mprumutate :i din cadrul altor sisteme de psi oterapie. !stfel, de pild9, g8ndurile ra6ionale care s8nt puse 8n locul celor ira6ionale pot deveni sugestii post ipnotice.

Trebuie subliniat faptul c9 exist9 unii clien6i care resping te nica contraargument9rii, mai ales atunci c8nd s8nt 8nc9 inunda6i de modul lor negativ :i ira6ional de a g8ndi. 7entru astfel de clien6i este indicat9 utilizarea te nicii dialogului socratic, a:a cum am mai subliniat, prin adresarea de 8ntreb9ri) acest gen de dialog este menit s9 direc6ioneze aten6ia interlocutorului asupra ira6ionalit96ii propriei g8ndiri. ;aracteristicile acestui gen de dialog constau din aceea c9 cel care 8ntreab9 cunoa:te dinainte r9spunsul :i printr-o serie de 8ntreb9ri 8l aduce pe interlocutor 8n mod inexorabil spre unul din r9spunsurile prestabilite. O alt9 variant9 interesant9 este =strategia lui ;olombo", strategie 8n care terapeutul joac9 rolul unei persoane z9 p9cite :i nesigure atunci c8nd se confrunt9 cu un comportament ira6ional din partea clientului s9u. Exemplu< =Spui c9 dore:ti s9-6i 8mbun9t96e:ti performan6ele la birou, dar 8n acela:i timp nu-6i place s9 8nv8rte:ti 8rtii. 7o6i s9-mi explici asta mai clarE" !bordarea socratic9 8n CET 8l face pe client s9 descopere singur diferen6a dintre a dori :i a solicita cu orice pre6. O te nic9 socratic9 de a conduce pe client s9-:i dea seama de solicit9rile sale absolutiste se nume:te =validarea dorin6elor". Te nica const9 8n a testa :i apoi 8n a sus6ine dorin6ele clientului, ca :i cum acestea ar fi rezonabile *logice0, :i apoi dezbaterea expecta6iilor clien6ilor atunci c8nd ei =au ob6inut" ceea ce 8n =mod ra6ional" au dorit. Se realizeaz9 8n" cele din urm9 o reducere la absurd. !stfel, de pild9, o client9 se temea c9 8:i va pierde partenerul gelos :i intolerant. 'at9 un model de dialog *dup9 3aXson, $%%$0< TC FarM, de ce dore:ti s9 fii 8ntr-o rela6ie apropiat9 :i intim9 cu cinevaE ;< 7entru c9 . . . dac9 voi fi singur9, nu voi putea rezista.

5<

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

41

TC FarM, se pare c9 motivele pentru care tu dore:ti s9 fii 8ntr-o rela6ie apropiat9 cu cineva s8nt importante :i rezonabile. ;< ;red c9 da. TC Este un motiv suficient de important pentru ca tu s9 insi:ti s9 ob6ii ceea ce vreiE ;< @u 8n6eleg ce vre6i s9 spune6i. H< Sim6i c9 ai nevoie de o astfel de rela6ieE ;< 3a. TC 3eci, sim6i c9 ai nevoie de o astfel de rela6ie :i c9 trebuie s9 o ai pentru c9 este un lucru ra6ional pe care 8l dore:te oricine, nu-i a:aE ;< 7resupun c9 da. TC [i se pare corectE ;<3a. TC FarM, am auzit, dar nu s8nt sigur c9 am 8n6eles. ;rezi c9 po6i s9 m9 aju6i s9 8n6eleg mai bineE \ ;< 3ac9 voi putea. Ti 4ineA ;red c9 vrei s9 spui c9 dac9 cineva dore:te ceva :i acel lucru este important pentru ea, este rezonbabil :i corect ca acea dorin69 s9 se realizeze 8n mod obligatoriu. !dic9 vreau devine trebuie. ;< ;um adic9 vreau devine trebuieE TC !, scuz9-m9A !sta 8nseamn9 c9 dorin6a devine nevoie, necesitate absolut9. CC 3a, cred c9 am 8n6eles. TC 3ac9 ai 8n6eles ce 8nseamn9 =vreau-trebuie", ce ar 8nsemna pentru tine vreau-posibilE ;< ;eE TC 3eci, care e diferen6a dintre =vreau-trebuie" :i =vreauposibil"E ;< =5reau-posibil" se refer9 la ceva ce 86i dore:ti, dar po6i supravie6ui :i f9r9 acel lucru, pe c8nd vreau-trebuie se refer9 la ceva ce 86i dore:ti :i pe care trebuie 8n mod obligatoriu s9 8l ai, e o nevoie imperioas9

TC 8mi pare bine c9 m9 8n6elegi, dar mai am o nel9murire. 7o6i s9 m9 aju6i s9 o clarificE ;< 3a. TC 3orin6a ta de a avea o rela6ie apropiat9 cu cineva face parte din categoria =vreau-trebuie" sau =vreau-posibil"E ;< O simt ca pe o necesitateA TC 3eci, e un =vreau-trebuie"E ;< 3a. TC ?i e un =vreau-trebuie" pentru c9 este un lucra foarte important pentru tine :i 8n acela:i timp un lucru rezo nabilE ;< 3a. TC Haptul c9 ceva este =foarte important" :i =ra6ional" reprezint9 motive suficiente pentru a transforma o dorin69 8ntr-o necesitate absolut9E ;< 3a, pentru mine s8ntA TC FarM, este important ca to6i adul6ii care doresc :i s8nt capabili s9 lucrezeE ;< 3a. TC 3ar to6i adul6ii care caut9 serviciu, g9sescE ;< @u, nu cred. TC !tunci termenii =foarte important" :i =rezonabil" s8nt motive suficiente pentru a garanta tuturor locuri de munc9E ;< @u, nu s8ntA TC @u crezi c9 oamenii care doresc s9 lucreze privesc acest lucru ca pe o dorin69-necesitate *=vreau-trebuie"0E ;< 4a da. TC 3eci sentimentul c9 vreau este egal cu trebuie reprezint9 un motiv suficient pentru a garanta c9 acel lucru se va 8nt8mplaE ;< @u, nu cred. TC Se descurc9 8ntr-un fel oamenii care nu g9sesc serviciul mult doritE ;< 3a, dar nu prea bineA

52

Irina tloldevici

G*ndirea pozitiv+

53

TC 3ar se descurc9 totu:i cumvaA ;< 3a, a:a cred. TC 4ine, dar ceva nu-mi pare clar. 3ac9 un =vreau-posibil" este ceva ce dore:ti, dar f9r9 de care te po6i descurca, c iar dac9 uneori mai r9u, 8nseamn9 c9 serviciul nu este un =vreautrebuie", ci un =vreau-posibil"E ;<3aA TC 3ar 8nainte ai fost de acord c9 majoritatea oamenilor consider9 ob6inerea unui loc de munc9 ca pe un =vreau-trebuie". CC 3a. TC !tunci te g8nde:ti c9 a dori sau a sim6i modific9 realitateaE ;< ;e vre6i s9 spune6iE TC S9 lu9m, de pild9, un a:a-zis =vreau-posibil" :i s9-i ad9 ug9m tone de sup9rare :i 8ngrijorare :i s9 ne g8ndim c9 devine un =vreau-trebuie". 5a face 8ngrijorarea :i sup9rarea noastr9 ca un =vreau-posibil" s9 devin9 un =vreau-trebuie"E ;< @u, bine8n6eles. TC ExcelentA Vai s9 examin9m 8nc9 o dat9 dorin6a ta de a avea o rela6ie apropiat9 cu cineva. Este un =vreau-trebuie" sau un =vreau-posibil"E ;< Este un =vreau-trebuie". TC 7o6i s9 te descurci dac9 aceast9 dorin69 nu 6i-e satisf9cut9E ;< ;red c9 daA TC !tunci ce fel de dorin69 esteE ;< Hace parte din categoria =vreau-posibil". TC 3eci, ce este mai r9uE S9 nu fie satisf9cut9 o dorin69 din categoria =vreau-trebuie" sau =vreau-poate"E ;< S9 nu fie satisf9cut9 cea din categoria =vreau-trebuie"A TC 3eci, cum ar trebui s9 procedezi cu dorin6ele care nu 86i s8nt satisf9cute pentru a te sim6i mai pu6in stresat9E ;< S9 ot9r9sc ce dorin6e s8nt necesit96i :i ce dorin6e s8nt posibilit96iA TC ?i apoiE

CC S9 recunosc corect dorin6ele-posibilit96i :i astfel voi fi mai pu6in stresat9 dac9 nu mi se 8ndeplinesc. EC ?i cum vei proceda cu 8ngrijor9rile referitoare la dorin6ele care nu 6i se 8ndeplinescE ;< 8n acela:i fel. 3ac9 m9 8ngrijorez pentru dorin6e-posibilit96i, voi fi mai pu6in stresat9 dec8t dac9 m9 8ngri jorez pentru dorin6e-necesit96i. EC [i-ai f9cut griji s9 nu pierzi rela6ia apropiat9 cu partenerul t9uE ;< 59d unde vre6i s9 ajunge6i. !ceast9 rela6ie este o dorin69posibilitate. Eu am considerat c9 este o dorin69-necesitate :i din cauza asta m-am nec9jit mai mult dec8t tre buie. TC Te-ai putea descurca :i f9r9 aceast9 rela6ie. ;< !r fi 8ngrozitor, dar cred c9 da. TC ;e 8n6elegi prin =8ngrozitor"< $PPR r9uE !r putea fi ne8mplinirea unei dorin6e-posibilit96i $PPR reaE ;< @u, ar fi r9u, dar nu $PPR. TC @u 8ngrozitorE ;< @K, nu 8ngrozitorA TC 3eci, dac9 lucrul cel mai r9u se 8nt8mpl9 :i so6ul te p9r9 se:te pentru c9 nu suport9 s9 ai :i alte rela6ii 8n afara casei, te-ai putea descurcaE ;< 3a. TC !i fi capabil9 s9 te descurciE ;< 3a. Se observ9 c9 CET are ca obiectiv identificarea :i 8nlocuirea g8ndurilor ira6ionale *i4s0 cu g8nduri mai ra6ionale *r4s0, ca r9spuns la evenimentul extern activator *!s0. >tapa ,& Donitorizarea temelor pentr1 acas+ Temele pentru acas9 au menirea s9 8l 8nve6e pe client s9 aplice cele 8nv96ate 8n timpul :edin6ei de psi oterapie. !cestea trebuie realizate conform unei ierar ii de dificultate :i urm9resc 8n principal cre:terea rezisten6ei la fmstra6ie a clientului.

5'

@rina )oldevici

G*ndirea pozitiv+
Datricea de interven-ie psihoterape1tic+ .d1p+ =aFson ?;;?%
@ivelul de =insig t" *iluminare0 Circ1mstan-e *$0 'dentific9 circumstan6ele< =!tunci c8nd... Aentimente( Ac-i1ni *G0 'dentific9 sentimentele :i ac6iunile asociate< =Tu sim6i c9..." =Tu faci..." *&0 G*nd1ri 'dentific9 g8ndurile-cauz9< =7entru c9 ai g8ndit a:a..."

5,

;8nd se constat9 o reac6ie de platou, clien6ii pot fi ajuta6i 8n felul urm9tor< $. >i se explic9 faptul c9 faza de platou este o faz9 obli gatorie 8n cazul oric9rei evolu6ii) G. Ei trebuie convin:i c9 tendin6a lor de a progresa con tinuu este nerealist9 :i poate avea un caracter destructiv) -. Trebuie s9 li se explice c9 e bine s9 mai fac9 :i pauze, c iar atunci c8nd 8ndeplinesc temele pentru acas9) $. Trebuie s9 li se explice s9 nu a:tepte perfec6iunea. Etapa 43 Evaluarea i terminarea terapiei ;riteriile de evaluare a eficien6ei terapiei se apreciaz9 dup9 modific9rile 8n plan comportamental, c8t :i dup9 modific9rile cognitive autoraportate. Se poate aprecia, de pild9, ca un progres c8nd intensitatea tr9ririlor clientului se modific9 de la perturbare la insatisfac6ie, de la anxietate puternic9 la anxietate moderat9, tolerabil9 :i controlabil9, de la furie la comportament constructiv, de la culpabilitate la regret, de la depresie la triste6e. >ipsa de sincronizare 8ntre nivelurile cognitiv, afectiv :i comportamental reprezint9 un indicator c9 psi oterapia nu trebuie 8nc eiat9. !stfel, de pild9, dac9 obiectivul unui client este s9 accepte comportamentul partenerului de via69 :i el face acest lucru dar continu9 s9 simt9 depresie :i anxietate, este clar c9 ideile ira6ionale referitoare la nivelul personal de rezisten69 la frustra6ie :i autoacceptare persist9 8nc9. ;8nd modific9rile 8n abordarea emo6ional9 s8nt congruente cu cele cognitive :i comportamentale, 8nseamn9 c9 psioterapia a dat rezultate :i trebuie 8nc eiat9.

+)

@ivelul sc imb9rii

*/0

*.0 Fodific9 g8ndurile pentru a atinge acele scopuri :i apoi adreseaz9 8ntreb9ri deprinderilor deficitare pentru a modifica circumstan6ele.

'dentific9 7resupune modul 8n care acelea:i condi6ii clientul ar dori *circumstan6e0 s9 se simt9 sau s9 ac6ioneze 8n acelea:i condi6ii. Stabile:te scopuri.

G*ndirea pozitiv+

?',

CAPITOLUL ,

Psihoterapia co!nitiv-comportamental+ individ1al+ *n rezolvarea problemelor

!:a cum am mai subliniat, psi oterapia cognitiv-comportamental9 postuleaz9 faptul c9 modurile 8n care se comport9 oamenii s8nt determinate at8t de situa6iile externe, c8t :i de felul 8n care ace:tia interpreteaz9 respectivele situa6ii. 3eoarece la baza form9rii :i men6inerii simptomelor :i comportamentelor dezadaptative stau modelele de g8ndire negativ9, psi oterapia cognitiv-comportamental9 8:i propune identificarea :i restructurarea acestor modele cognitive, precum :i validarea 8n practic9 a rezultatelor ob6inute *VaXton) SolSovsSis) QirS) ;larS, $%+%0. !vantajele majore ale acestui demers psi oterapeutic constau 8n aceea c9 terapia este de scurt9 durat9, are obiective precise :i este aplicat9 nu numai la pacien6i cu tulbur9ri nevrotice :i psi osomatice, ci :i pentru oamenii obi:nui6i, care se afl9 8ntr-o situa6ie de criz9 existen6ial9. ;aplan *$%.$0 *citat de Voldevici :i 5asilescu, $%+/0 definea criza existen6ial9 ca fiind acea situa6ie c8nd o per soan9 8nt8lne:te un obstacol important care 8i bloc eaz9 scopurile de via69 :i care este imposibil de dep9:it prin mijloace obi:nuite. 8n cazul 8n care subiectul nu g9se:te singur o solu6ie corespunz9toare, urmeaz9 o faz9 de dezorganizare a comportamentului, pe foiidul unei st9ri afective negative care, dac9

persist9 un timp mai 8ndelungat, poate conduce la instalarea unor simptome nevrotice sau psi osomatice. ;ele mai frecvent 8nt8lnite situa6ii problematice s8nt urm9toarele< Y amenin6area cu pierderea unei rela6ii interpersonale semnificative sau a statutului social al persoanei) Y o pierdere actual9) Y conflicte majore cu o persoan9, conflicte care presu pun o decizie major9 *a r9m8ne sau nu 8n situa6ie0) Y probleme maritale) Y rela6ii interpersonale tensionate) Y dificult96i la locul de munc9) Y dificult96i materiale) Y dificult96i de 8nv96are) Y dificult96i legate de cre:terea copiilor) Y dificult96i rezultate 8n urma andicapului produs de o boal9 psi ic9 sau somatic9 etc. Hrecvent, persoanele care solicit9 ajutorul psi ologului consilier sau psi oterapeutului s8nt luate 8n eviden69 nu pen tru problema 8n sine, ci pentru simptome, cum ar fi depresie, anxietate, insomnie, dureri de cap, pierderea apetitului, sau pentru probleme 8n sfera comportamental9, cum ar fi, de pil d9, o tentativ9 de suicid. >a o analiz9 mai atent9, 8ns9, rezult9 c9 simptomele respective s8nt secundare situa6iei stresante, remiterea lor depinz8nd de rezolvarea situa6iei problematice. 7si oterapia cognitiv-comportamental9 8n rezolvarea problemelor de via69 are urm9toarele obiective *QirS, $%+%0< $. ajutarea subiectului s9 identitice problema care 8i creeaz9 st9ri afective negative) G. ajutarea acestuia s9 con:tientizeze resursele adaptative pe care le are la dispozi6ie pentru a face fa69 dificult96ilor) -. 8nv96area unor metode simple de dep9:ire a proble melor dificile) ,,=,<,,,,=A,,, /. dezvoltarea capacit96ilor) de autoreglate a st9rilor psi ice)

?'5

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

?'6

&. 8nv96area unor te nici de a face fa69 unor posibile probleme 8n viitor *formarea unor deprinderi de =autoajutorare". 7si oterapia cognitiv-comportamental9 8n rezolvarea de probleme este indicat9 persoanelor care se descurc9 8n general bine 8n via69, dar dintr-un motiv sau altul situa6ia stresant9 a dep9:it posibilit96ile lor adaptative actuale. Etapele demersului psi oterapeutic s8nt urm9toarele< ] Identificarea sit1a-iilor problematice Terapeutul trebuie s9-$ ajute pe pacient s9 realizeze o list9 8n care problemele s9 fie foarte clar :i precis definite, pentru c9 adesea oamenii solicit9 ajutor pentru un amalgam de probleme, insuficient de bine precizate. !stfel, de pild9, un pacient poate afirma pur :i simplu< =am probleme de serviciu", 8n acest caz, terapeutul trebuie s9 8ntrebe precis =ce anume nu merge la serviciu", s9 realizeze o inventariere exact9 a simptomelor *depresie, anxietate, consum abuziv de alcool, insomnii0, a fluctua6iilor acestora, a circumstan6elor 8n care apar sc imb9ri *mai ales pentru eviden6ierea factorilor care men6in problema0. 1trategii pentru identificarea problemelor ,5a6ton i 7ir8. 1/(/) $. !sculta6i cu aten6ie descrierea problemei realizate de pacient. 8n cazul 8n care acesta are dificult96i 8n identificarea problemei, se pot adresa 8ntreb9ri ajut9toare de tipul< =care este lucrul care te sup9r9 cel mai multE" G. Cealiza6i o list9 preliminar9 de probleme, parafraz8nd, atunci c8nd este necesar, ceea ce a spus pacientul. @ota6i pe o foaie de 8rtie problemele, astfel 8nc8t pacientul s9 veri fice dac9 problemele sale s8nt corect precizate. -. 5erifica6i dac9 nu mai exist9 :i o alt9 problem9 care nu a fost preclzat9l Kneori este util s9 se fac9 apel la o list9 de probleme poten6iale<

Y rela6iile cu so6ul *partenerul de via690) Y rela6iile cu ceilal6i membri ai familiei, mai ales cu copiii) Y locul de munc9) studii) Y gospod9ria) Y probleme cu legea) Y izolare social9 :i probleme cu prietenii) Y utilizare de alcool :iZsau droguri) Y probleme psi iatrice) Y probleme somatice) Y adaptare sexual9) Y doliu, pierderi. /. Ob6inerea unei descrieri c8t mai 8n detaliu a tuturor problemelor persoanei care solicit9 ajutor. ;8nd o problem9 pare episodic9 *de pild9, certuri frecvente cu so6ul0, este indicat s9 se solicite pacientului descrierea ultimei situa6ii c8nd a ap9rut problema. 'nforma6ii utile se ob6in :i dac9 terapeutul 8l 8ntreab9 pe pacient 8n ce mod ar dori acesta ca situa6ia s9 se modifice. *=3ac9 ai avea o bag et9 magic9 :i ai putea s9-6i sc imbi destinul, cum ai dori s9 fie acestaE"0 Este necesar9 :i eviden6ierea interela6iilor dintre probleme, dup9 care terapeutul redacteaz9 8mpreun9 cu pacientul lista problemelor acestuia. 7rezent9m 8n cele ce urmeaz9 un exemplu de list9 de probleme *=7roblemele !linei"0< $. :omaj de . luni) G. imagine de sine sc9zut9 *secundar problemei $0) -. absen6a contactelor sociale *secundar problemei $0) /. depresie *mai grav9 8n timpul s9pt9m8nii :i este se cundar9 problemelor $, G, - :i ,0) &. pierderea interesului pentru obbM-urile uzuale *lec tur9, vizionarea unor emisiuni T5, secundar problemei /0) .. mama este intruziv9) 8i telefoneaz9 zilnic, o viziteaz9 de dou9 ori pe s9pt9m8n9, face comenjtafF Fiatitesa stilului ei deviat9) ..) 0GHHz .,.^ I

?'B

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

?';

,. dificult96i de comunicare cu so6ul, care refuz9 s9 discute problemele ei. Y Identificarea res1rselor adaptative ale pacient1l1i VaXton :i QirS *$%+%0 s8nt de p9rere c9 8n rezolvarea problemelor de via69 este util s9 se utilizeze resursele :i disponibilit96ile subiectului. Este important de :tiut ce capacit96i are persoana de a dep9:i problemele curente :i c8t de repede ete capabil9 s9 o fac9. Evaluarea =for6elor" subiectului se realizeaz9 lu8nd 8n considerare urm9toarele informa6ii< Y cum a f9cut persoana fa69 8n trecut unor dificult96i similare) Y m9sura 8n care subiectul a utilizat strategii de evitare *abuz de alcool0 sau alte metode de a =fugi" de pro blem9) Y gradul de extensie a st9rilor afective negative actuale *dac9 persoana a f9cut fa69 cu bine situa6iilor stresante 8n trecut, dac9 a mai prezentat simptome psi opa tologice, cum ar fi depresia, anxietatea, tulbur9ri de somn etc, :i dac9 prezint9 :i acum astfel de simpto me care pot interfera cu abilitatea curenta de a face fa69 situa6iilor dificile0) Y m9sura 8n care subiectul poate furniza solu6ii la pro blema sa. Y >val1area :s1port1rilor8 de care disp1ne s1biect1l Terapeutul trebuie s9 ob6in9 :i informa6ii 8n leg9tur9 cu urm9toarele aspecte< Y dac9 persoana aflat9 8n impas dispune de un confi dent) Y dac9 s-a mai adresat :i altor persoane abilitate 8n re zolvarea unor probleme curente *medic, preot, asis tent social0) Y factori de "mediu< situa6ie material9, interese, profe sie, via69 de familie etc.

Este important de :tiut mai ales dac9 aceste aspecte reprezint9 sau nu pentru subiect surse de autostim9. Indicaii pentru aplicarea te!nicii de re(olvare de probleme $. 7roblemele pacientului pot fi definite cu precizie. G. Obiectivele acestuia par realiste *exemplu de obiec tiv nerealist< s9 aduc9 8napoi so6ia care deja s-a rec9s9torit0. -. !bsen6a unei boli psi ice majore *mai ales a unui episod psi otic acut0. /. !cordul dintre pacient :i terapeut referitor la posibi litatea de a lucra 8mpreun9 aupra problemelor pacientului *contractul terapeutic0. 3emersul terapeutic centrat pe problem9 este scurt, de /-. :edin6e, 8n medie acesta put8ndu-se prelungi 8n func6ie de necesit96ile pacientului. O :edin69 de psi oterapie dureaz9 8ntre -P :i .P de minute. 7rimele :edin6e s8nt mai apropiate 8n timp, iar ultimele mai dep9rtate. 8n cazul 8n care pacientul este sever perturbat i se poate oferi acestuia un num9r de telefon 8n caz de urgen69. ] >tapele 3i strate!iile *n rezolvarea de probleme Etapele rezolv9rii de probleme< $. 3ecizia asupra c9rei probleme s9 se lucreze mai 8nt8i. G. !cceptarea obiectivelor. -. 7arcurgerea stadiilor necesare atingerii obiectivelor. /. 3ecizia 8n leg9tur9 cu prima sarcin9 abordat9. $. Evaluarea progresului 8n :edin6a urm9toare de psi oterapie :i abordarea dificult96ilor ap9rute. &. 3ecizia pentru pasul urm9tor, 8n func6ie de progres. .. Cedefinirea scopurilor :i problemelor viitoare. +. !bordarea *dac9 e cazul0 a problemei urm9toare. Este important ca aten6ia s9 fie focalizat9 la 8nceput asupra unei singure probleme, de regul9 cea mai important9 sau, 8n unele cazuri, cea mai u:or de abordat.

9,<

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

?,?

3e pild9, 8n cazul !linei ar fi mai indicat s9 se acorde aten6ie relu9rii unor contacte sociale, pentru c9 aceasta ar face-o s9 se simt9 mai bine, fiind capabil9 s9 se ocupe apoi de probleme mai dificile, cum ar fi g9sirea unui nou loc de munc9. 7acientul este cel care decide 8n cele din urm9 ce pro blem9 ar trebui abordat9 prima, de:i terapeutul este cel care trebuie s9 precizeze faptul dac9 problema respectiv9 e abordabil9 8n acea etap9. Terapeutul trebuie s9-$ ajute pe pacient s9 stabilesac9 sarcini intermediare precise pentru fiecare obiectiv general. !ceste sarcini intermediare trebuie s9 fie realiste :i descrise 8n termeni comportamentali. 3e exemplu, pentru !lina obiectivele pentru problema relu9rii contactelor sociale ar fi< a0 reluarea contactelor cu vec ii prieteni) b0 ini6ierea unor noi rela6ii interpersonale. Sarcini intermediare pot fi< Y un contact fa69 8n fa69 pe s9pt9m8n9 cu unul din pri eteni) Y un telefon pe s9pt9m8n9 la un prieten) Y o participare pe s9pt9m8n9 la o activitate cu caracter social< gimnastic9 aerobic9, pictur9 etc) Y s9 acorde ajutor la :coala unde 8nva69 copiii s9i o dat9 pe s9pt9m8n9. 8n cazul unor probleme mai complexe, pacientul trebuie descurajat s9 adopte de la 8nceput solu6ia care pare cea mai la 8ndem8n9. El trebuie 8ncurajat s9 genereze c8t mai multe solu6ii posibile, oric8t de absurde ar ap9rea acestea la prima vedere. Kn exemplu de problem9 complex9 ar fi divor6ul. Terapeutul trebuie s9 anticipeze eventualele dificult96i pe care le va 8nt8lni pacientul 8n realizarea sarcinii. Este recomandabil ca pacientul, dar :i terapeutul, s9 noteze sarcina trasat9 pentru a putea discuta 8n :edin6a viitoare progresele ob6inute, dar :i dificult96ile. !precierea 8ndeplinirii unei sarcini se evalueaz9 dup9 urm9toarele criterii<

Y succes) Y succes par6ial) Y absen6a progresului. 8n cazul 8n care pacientul a 8ndeplinit sarcina cu bine, terapeutul trebuie s9-$ 8ntrebe care s8nt beneficiile pe care le-a ob6inut< cre:terea 8ncrederii 8n sine, o dispozi6ie mai bun9, o mai bun9 8n6elegere a lucrurilor etc. 3ac9 pacientul a 8nregistrat un succes par6ial, terapeutul trebuie s9 decid9 8mpreun9 cu acesta dac9 nu cumva e nevoie de mai mult timp pen tru 8ndeplinirea sarcinii sau dac9 au ap9rut dificult96i. !cestea pot fi dificult96i de natur9 practic9 sau g8nduri :i atitudini referitoare la consecin6ele posibile ale ducerii la bun sf8r:it a sarcinii respective. Solu6iile la dificult96ile practice s8nt mai u:or de g9sit. Terapeutul 8i poate cere pacientului s9 genereze astfel de solu6ii. Se examineaz9, de asemenea, :i g8ndurile negative legate de consecin6ele posibile ale rezolv9rii temei propuse sau temerile pacientului c9 nu o va putea 8ndeplini. !ceasta se poate realiza prin intermediul examin9rii 8n plan imaginativ a strategiilor alternative *a ac6iona :i a nu ac6iona0. 'n momentul 8n care a fost identificat9 o convingere negativ9 a pa cientului i se explic9 modul 8n care func6ioneaz9 aceasta *modelul cognitiv0 :i i se cere s9-i testeze validitatea prin dovezi *caut9 argumente pro :i contra convingerii negative0. !stfel, !lina a telefonat unei prietene, dar nu a primit r9spuns :i nu a mai avut curajul s9 telefoneze a doua oar9. ;u ajutorul terapeutului, ea a identificat g8ndul negativ legat de faptul c9 se temea c9 prietena respectiv9 nu va fi 8nc8ntat9 s9 o aud9. 8n cazul lipsei progresului se procedeaz9 8n mod identic. Se poate constata de multe ori c9 sarcina aleas9 a fost prea dificil9. ;8nd un demers de rezolvare de probleme s-a dovedit insuficient, problema trebuie reexaminat9 8n termenii unei alternative posibile. 3e exemplu, !lina a pierdut mai multe

?,2

Jrina )oldevici

G*ndirea pozitiv+
8n c9snicie.

?,3

s9pt9m8ni 8ncerc8nd s9 8mbun9t96easc9 comunicarea cu so6ul ei, dar p8n9 la urm9 ea :i-a dat seama c9 so6ul nu era dispus s9 se sc imbe :i :i-a pus problema dac9 s9-$ p9r9seasc9 sau nu. 1trategii de re%olvare a problemelor ,5a6ton i 7ir8. 1/(/) ?& Generarea 1nor sol1-ii posibile la problem+& Se utilizeaz9 te nica =brainstorming"-ului, pacientul fiind solicitat s9 genereze c8t mai multe solu6ii posibile, f9r9 a le evalua utilitatea practic9. 8n cazul 8n care pacientului 8i vine greu s9 genereze solu6ii, terapeutul 8i poate propune solu6iile. Sugerarea unor solu6ii total neadecvate poate solicita pacientul s9 se angajeze 8n joc. 3e asemenea, sugerarea unor solu6ii extreme poate face ca pacientul s9 fie dirijat pe c9i neb9nuite, ceea ce poate s9-i restructureze modul de g8ndire. Toate solu6iile s8nt notate :i apoi pacientul va examina avantajele :i dezavantajele fiec9rei solu6ii. 7entru fiecare solu6ie se noteaz9 argumentele pro :i contra pe dou9 coloane. Exemplu< Alina se !*nde3te s+-3i p+r+seasc+ sa1 n1 so-1lC
*rgumente !pro# 5a sc9pa de stres. 5a avea o rela6ie mai bun9 cu copiii. 5a avea mai mult9 libertate s9-:i construiasc9 o nou9 carier9. 5a putea g9si o rela6ie mai bun9. *rgumente !contra#

2& #epetarea co!nitiv+& .Antrenament1l mental%& Se refer9 la repetarea, 8n detaliu, 8n plan imaginativ, a unei anumite sarcini.

7erspectiva singur9t96ii 3ificult96i financiare ;opiilor le va lipsi tat9l. 5a deveni :i mai dependent9 de mama ei. !bsen6a vie6ii sexuale. Se va ru:ina c9 a e:uat

-. Joc1l de rol direct 3i inversat *terapeutul joac9 rolul pacientului0. Se aplic9 atunci c8nd problema pacientului este de natur9 interpersonal9. !stfel, de pild9, jocul de rol a fost utilizat pentru ca !lina s9 8nve6e s9-:i impun9 punctul de vedere fa69 de mama ei pis9loag9. '& Donitorizarea activit+-ilorC Y se stabilesc liste de priorit96i) Y se stabilesc obiective) Y se ierar izeaz9 sarcinile de la simplu la complex) Y se elaboreaz9 orare :i programe de activit96i pe ore :i zile. !ceast9 te nic9 este deosebit de util9 pentru persoanele care s8nt dezorganizate 8n probleme de munc9 sau de 8nv96are. &. !dresarea de verific9ri convingerilor eronate. !stfel, de pild9, un pacient era convins c9 dac9 8i va spune :efului de ce este nemul6umit la serviciu, acesta se va 8nfuria :i 8i va face existen6a :i mai amar9. 8n aceast9 situa6ie, terapeutul i-a cerut urm9toarele< ICIK9- ))..")_)^..-^Y Y s9-:i aminteasc9 situa6iile 8n care s-a impus 8n fa6a :efului :i consecin6ele acestora) Y s9 alc9tuiasc9 lista cu avantajele :i dezavantajele de a vorbi direct cu :eful) Y s9 prevad9 cum va reac6iona :eful, pun8ndu-se pe sine 8n locul lui. 5& Acordarea de recompense 3in c8nd 8n c8nd, pacien6ii s8nt 8ncuraja6i s9-:i acorde mici recompense materiale dac9 au dus la bun sf8r:it o sarcin9. 6& Ob-inerea de informa-ii 3i sfat1ri s1plimentare& 3e:i demersul de rezolvare de probleme este menit s9 8ncurajeze autonomia subiectului :i abilitatea de a-:i rezolva singur pro blemele, totu:i, atunci c8nd este necesar, subiectul trebuie s9 solicite sfaturi :i un plus de informa6ie de la consilier, psioterapeut sau, 8n situa6ii mai simple, de la prieteni. ;a :i 8n celelalte situa6ii, c8nd se apropie terminarea terapiei, se las9 spa6ii mai mari 8ntre :edin6e *de G-- s9pt9m8ni0.

Irina )olclevici 3emersul psi oterapeutic de rezolvare de probleme poate e:ua 8n urm9toarele situa6ii< Y c8nd pacientul prezint9 boli psi ice majore) Y c8nd pacientul dovede:te o stim9 de sine sc9zut9 :i o lips9 de 8ncredere 8n for6ele proprii. 8n astfel de si tua6ii, tratamentul trebuie prelungit :i terminarea te rapiei s9 se fac9 mai gradat) Y dac9 problemele pacientului se refer9 la o tulburare de personalitate de lung9 durat9.

CAPITOLUL 5

Psihoterapia co!nitiv-comportamental+ *n t1lb1r+rile fobice

DiKian 4utler *$%+%0 arat9 c9 fobia reprezint9 o team9 exagerat9 :i persistent9 de un obiect sau de o situa6ie care de regul9 s8nt nepericuloase. !ceste frici produc dorin6a ira6ional9 a subiectului de a evita situa6iile respective, de:i pacien6ii realizeaz9 caracterul ira6ional al fricii lor. Hobiile reprezint9 frici cu caracter dezadaptativ, care produc perturb9ri 8n via6a obi:nuit9 a subiec6ilor. $ipuri de fobii >iteratura de specialitate distinge urm9toarele categorii de tulbur9ri fobice< a0 fobia simpl9 *de 8n9l6ime, insecte, s8nge etc0. Su biectul este, de regul9, asimptomatie dac9 nu anticipeaz9 fap tul c9 s-ar putea 8nt8lni cu obiectul fobiei sale) b0 fobia social9 - este mai complex9 datorit9 faptului c9 subiectul se teme de lucruri inobservabile, cum ar fi eva lu9rile negative, critica sau teama de a fi respins. Hobiile sociale se pot centra :i pe unele aspecte concrete, cum ar fi teama de a vorbi 8n public, de a m8nca 8n public etc. 8n aceste cazuri, evitarea situa6iei anxiogene este mai dificil de realizat dec8t 8n cazul fobiei simple)

T
?;B

Irina )oldevici

g8nduri obsesive mai pu6in perturbatoare pentru, subiect) Y pacientul poate opri efectuarea temelor pentru acas9. !cest lucru se 8nt8mpl9 pentru c9 el a 8ncercat 8n practic9 te nica opririi g8ndurilor, dar n-a g9sit-o eficient9. ;8nd se 8nt8mpl9 acest lucru 8nseamn9 c9 pacientul nu a exersat destul. 3e asemenea, este posibil ca pacientul s9 fi considerat c9 situa6ia c8nd a exersat a fost neadecvat9 *de pild9, a exersat diminea6a, c8nd dispozi6ia este mai proast9, sau atunci c8nd apar multe alte solicit9ri0. 8n cazul 8n care pacientul a exersat procedura 8n modul recomandat dar rata disconfortului nu s-a redus, atunci probabil c9 este vorba de continuarea neutraliz9rilor mascate sau de c9utarea de asigur9ri. 8n acest caz, terapeutul trebuie s9 ob6in9, prin intermediul unor 8ntreb9ri, informa6ii suplimentare, datorit9 c9rora s9 identifice neutraliz9rile mascate :i s9 discute cu pacientul rolul lor 8n men6inerea simptomelor.

CAPITOLUL B

Psihoterapia atac1rilor de panic+ 3i a an7iet+-ii !eneralizate

!nxietatea este definit9 8n psi oterapie ca fiind o team9 nespecific9, f9r9 leg9tur9 cu situa6iile externe :i care nu este asociat9 cu comportamentul de evitare sistematic9 a anumitor stimuli, cum se 8nt8mpl9 8n cazul fobiilor. 8n limba englez9 avem termenul de =free-flooting anxietM" sau team9 care plute:te 8n aer. ;u toate acestea, interviurile realizate asupra unor pacien6i suferind de anxietate au condus la concluzia c9 nu este vorba c iar de o team9 f9r9 obiect, pentru c9 respectivii pacien6i percep mediul 8nconjur9tor ca fiind amenin69tor :i anxiogen. !stfel, anxietatea pacien6ilor devine un r9spuns logic la o interpretare eronat9 a realit96ii. !ceast9 observa6ie st9 la baza abord9rii psi oterapeutice cognitiv-comportamentale, prin intermediul c9reia pacien6ii s8nt ajuta6i s9 descopere, s9 evalueze :i s9 modifice modul lor nerealist de apreciere a unor pericole poten6iale. ;ercet9rile recente au eviden6iat prezen6a a dou9 tipuri de menifestare a anxiet96ii *4arloX, 4lanc ard, 5ermilMea, 5ermilMea :i 3i @ardo, $%+.) ;larS :. a., $%++0. a0 !tacurile de panic9, ce apar brusc, nea:teptat, indiferent de situa6ie. !cestea constau 8n tr9irea unui sentiment puternic de pericol iminent, sentiment 8nso6it de o serie de ma-

2<<

(rina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

2<?

nifest9ri psi ofiziologice de mare amploare< senza6ie de le:in, tremur9turi, tr9irea sentimentului de irealitate. ;aracterul brusc :i nea:teptat al manifest9rilor respective 8i sugereaz9 pacientului ideea c9 ar putea ti victima unei boli somatice sau psi ice grave< infarct, pierderea controlului, instalarea unei st9ri psi otice *de nebunie0. 8n absen6a atacurilor de panic9, pacien6ii s8nt calmi :i lini:ti6i, cu toate c9 mul6i dintre ei tr9iesc o anumit9 stare de anxietate anticipatorie cu privire la un posibil atac 8n viitor. b0 ! doua form9 sub care se manifest9 tulburarea anxioas9 o reprezint9 evaluarea nerealist9 :i anxioas9 a unor evenimente existen6iale. ?i 8n acest caz anxietatea poate fi 8nso6it9 de o serie de tremur9turi, nelini:te, fatigabilitate, tulbur9ri respiratorii, palpita6ii, transpira6ii excesive, usc9iune a gurii, ame6eli, senza6ie de grea69, diaree, mic6iuni frecvente, dificult96i de concentrare a aten6iei, senza6ie de nod 8n g8t, insomnie, irascibilitate etc. ;ele dou9 tipuri de anxietate s8nt clasificate 8n 3.S.F. ''' C *$%+,0 sub denumirea de< Y tulburare de tip panic9) o tulburare caracterizat9 prin anxietate generalizat9. Trebuie men6ionat faptul c9 un num9r mare de pacien6i sufer9 de ambele tipuri de anxietate. >ader :i FarSs *$%,$0 afirm9 c9 tulbur9rile anxioase s8nt prezente la aproximativ +R din pacien6ii ambulatori care se adreseaz9 cabinetelor de psi iatrie :i psi oterapie. Tulbur9rile fobice afecteaz9 un num9r mult mai redus de pacien6i *-R0. !tacurile de panic9 debuteaz9, de regul9, brusc, aproximativ 8ntre GP :i -P de ani *Capel, $%+&0. !nxietatea generalizat9 poatea avea :i ea debut brusc, dar cel mai adesea aceasta are un caracter insidios. 8n ambele tipuri de tulbur9ri, evenimentele stresante ale existen6ei joac9 un rol important. Ful6i pacien6i cu tulbur9ri anxioase nu realizeaz9 de la 8nceput c9 problema lor are la baz9 anxietatea. 3e regul9, ei se adreseaz9 la 8nceput medicu-

lui specialist 8n medicin9 general9, pentru acuze somatoforme. ;8nd 8n cele din urm9 ace:ti pacien6i ajung la psi iatrie, ei mai p9streaz9 adesea unele dubii cu privire la natura simptomatologiei lor. 'deea central9 a abord9rii cognitive a tulbur9rilor emo6ionale const9 8n aceea c9 nu evenimentul 8n sine, ci expecta6iile individului 8n leg9tur9 cu acesta s8nt generatoare de simptome. 8n cazul anxiet96ii, de regul9, subiectul supraevalueaz9 semnifica6ia pericolului 8ntr-o conjunctur9 dat9. 8n cadrul modelelor cognitive ale tulbur9rii emo6ionale s8nt luate 8n considerare dou9 niveluri diferite ale g8ndirii negative< a0 D8ndurile negative *:i imaginile negative0 ce apar 8n mod automat atunci c8nd subiectul tr9ie:te starea de anxietate *de exemplu, un individ anxios, 8n leg9tur9 cu impresia pe care o face 8n societate, poate dezvolta urm9toarele g8nduri care se declan:eaz9 8n mod automat< =ei cred c9 tot ceea ce spun eu este plictisitor :i neinteresant"0. b0 !firma6iile :i regulile cu caracter disfunc6ional, care reprezint9 seturi de atitudini :i credin6e pe care le 8mp9rt9:esc indivizii 8n leg9tur9 cu ei 8n:i:i :i cu lumea 8nconjur9toare :i care 8i determin9 s9 interpreteze diverse situa6ii 8ntr-un mod negativ. Kn exemplu de astfel de regul9 cu caracter disfunc6ional ar fi< =dac9 nu m9 agreeaz9 toat9 lumea, 8nseamn9 c9 s8nt lipsit de valoare". Kn individ care se bazeaz9 pe o astfel de afirma6ie poate interpreta t9cerea celor din jur ca pe un indiciu c9 ceea ce spune el este perceput de ceilal6i ca fiind neinteresant. !firma6iile cu caracter disfunc6ional s-au format 8n urma unor experien6e 8nv96ate 8n copil9rie :i ele pot r9m8ne 8n stare latent9 p8n9 c8nd pot fi activate de anumite evenimente externe. 3e pild9, o t8n9r9, al c9rui tat9 a decedat brusc :i nea:teptat la v8rsta de /P de ani 8n urma unor simptome somatice neobi:nuite :i eronat diagnosticate, poate dezvolta

2<2

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

203

convingerea c9 orice simptom somatic ap9rut brusc poate duce la moarte. !ceast9 convingere are o influen69 neglijabil9 8n via6a ei p8n9 c8nd ea 8ns9:i tr9ie:te st9ri de ame6eal9 :i le:in datorit9 unor probleme ormonale. !ceste st9ri pot s9-i activeze convingerile mai vec i, fac8nd-o s9 fie excesiv de preocupat9 de starea ei de s9n9tate, interpret8nd diversele senza6ii corporale 8ntr-o manier9 catastrofic9. 8n cele ce urmeaz9 prezent9m c8teva modele de g8ndire negativ9, generatoare de anxietate< =3ac9 o persoan9 m9 critic9, 8nseamn9 c9 nu 6ine la mine") =Eu nu am nici o valoare dac9 ceilal6i nu m9 iubesc") =8n via69 s8nt doar 8nving9tori :i 8nvin:i") =3ac9 fac o gre:eal9 s8nt pierdut") =@u pot face fa69 situa6iei W") =Succesul celorlal6i 8nseamn9 e:ecul meu") =3ac9 un lucru nu este perfect, nu e bun de nimic") =3ac9 m9 voi apropia prea mult de cineva, acea persoan9 va pune st9p8nire pe mine" etc. ;larS *$%+.) $%++0 afirm9 faptul c9 oamenii tr9iesc atacuri de panic9 pentru c9 ei manifest9 tendin6a de a interpreta o serie de simptome corporale 8ntr-un mod catastrofic. Ta icardia, ame6elile sau jena 8n respira6ie pot fi interpretate ca fiind semnele unei boli psi ice sau organice grave. Stimuli declan:atori *interni sau externi0 percepu6i ca amenin69tori 'nterpretarea senza6iilor corporale ca fiind semnele unei catastrofe iminente Senza6ii corporale

!pre ensiune

3e exemplu, apari6ia unei dificult96i 8n respira6ie este perceput9 ca un indiciu c9 respira6ia se va opri :i va surveni moartea. O dat9 ce subiectul a dezvoltat tendin6a de a catastrof8za diversele senza6ii corporale, exist9 dou9 procese care contribuie la men6inerea tulbur9rii panice< $. 3in cauza faptului c9 se tem de anumite senza6ii cor porale, pacien6ii devin ipervigilen6i :i, 8n mod frecvent, ex ploreaz9 st9rile proprii, ceea ce 8i face s9 remarce senza6ii pe care majoritatea oamenilor nici nu le observ9. !ceste senza6ii s8nt, la r8ndul lor, interpretate ca semne ale unei boli grave. G. !numite comportamente de tip evitant nu fac dec8t s9 8nt9reasc9 interpret9rile negative ale pacien6ilor. !stfel, de pild9, un pacient care crede c9 sufer9 de tulbur9ri cardiace evit9 s9 fac9 exerci6ii fizice sau s9 fac9 dragoste. Evitarea 8n t9re:te convingerea patologic9 pentru c9 el consider9 reduce rea simptomelor ca pe un efect al evit9rii anumitor activit96i. Evaluar9 trebuie s9 ia 8n considerare urm9toarele aspecte< 3escrierea sumar9 a problemei< $0 3escrierea 8n detaliu a situa6iei c8nd a ap9rut pro blema< a0 situa6ia) b0 reac6iile corporale) c0 g8ndurile care au ap9rut) d0 comportamentul. G0 >ista cu situa6iile problematice posibile. -0 ;omportament de evitare) situa6ii :i activit96i. /0 Hactori modelatori< factori care fac situa6ia s9 fie mai rea sau mai bun9. &0 !titudinea :i comportamentul celorlal6i. .0 ;redin6ele pacientului cu privire la cauzele problemei. ,0 Experiment9ri 8n sfera comportamentului. +0 Efecte. Fedica6ie

2<'

Irina )oldevici 7si oterapie urmat9 *modalit96i) ce efecte a avut0. Cesurse adaptative personale. Situa6ie social9 :i financiar9.

G*ndirea pozitiv+

2<,

Indica-ii nozo!rafFe 7si oterapia cognitiv-comportamental9 este potrivit9 pentru majoritatea pacien6ilor cu tulbur9ri anxioase. 7entru pacien6ii cu probleme somatice reale trebuie f9cute unele modific9ri 8n cadrul te nicilor indicate. 3e pild9, metoda iperventila6iei este contraindicat9 la pacien6ii cu tulbur9ri cardiace, emfizem pulmonar, epilepsie, astm bron:ic sau 8n caz de sarcin9. ;8nd starea anxioas9 este secundar9 unei boli psi ice majore, este necesar tratamentul psi iatric al respectivei afec6iuni. 'n acela:i timp, pacien6ii toxicomani au nevoie de o perioad9 de dezintoxicare 8nainte de a trce la o abordare cognitiv-comportamental9. 7si oterapia cognitiv-comportamental9 are drept obiectiv reducerea anxiet96ii prin intermediul 8nv969rii pacien6ilor s9 identifice, s9 evalueze, s9 controleze :i s9 modifice g8ndurile negative legate de pericole poten6iale, c8t :i comportamentele asociate cu acestea. 3urata psi oterapiei este de & p8n9 la GP de :edin6e. !ceste :edin6e s8nt foarte bine structurate, terapeutul :i pacientul stabilind de comun acord ce anume se va lucra 8n cursul unei :edin6e. +e'nicile specifice psi'oterapiei cognitiv9comportamentale ,dup 5a6ton. 1al8ovs8is. 7ir8 i :lar8. 1/(/) '. Identificarea !*nd1rilor ne!ative Se realizeaz9 prin intermediul urm9toarelor strategii<

,% -iscutarea unei e periene emoionale recente% 7acien6ilor li se cere s9-:i reaminteasc9 un eveniment sau o situa6ie care a fost asociat9 cu o anxietate puternic9. Evenimentul este descris 8n detaliu :i terapeutul intervine cu 8ntreb9ri de tipul< =;e g8nduri 6i-au venit 8n minte atunciE" =[i-a ap9rut vreo imagineE" =;8nd 6i-a fost cel mai tare team9, care era lucrul cel mai 8ngrozitor care credeai c9 s-ar putea 8nt8mplaE" Exemplificarea leg9turii pe care o realizeaz9 pacientul 8ntre diversele senza6ii :i g8ndurile aferente< 'nterpretarea lor 5oi face un atac de cord. !m o boal9 de inim9. 3ificult96i 8n Cespira6ia mea se va opri, m9 voi sufoca respira6ie :i voi muri. !me6eli. Senza6ie 5oi le:ina, voi c9dea, m9 voi pierde. de le:in D8nduri stranii 5oi 8nnebuni cu siguran69. sau dificultate de a g8ndi Terapeutul trebuie s9-$ ajute pe pacient s9 sesizeze leg9tura dintre senza6iile corporale :i interpret9rile pe care le acord9 acestora. !cest obiectiv se poate realiza prin intermediul unor liste de tipul celei de mai sus. .% 'tili(area te!nicii imaginaiei dirijate sau a jocului dramatic pentru a retr9i o experien69 emo6ional9. ;8nd 8ntreb9rile directe nu reu:esc s9-$ determine pe pacient s9 evoce g8ndurile negative ce se declan:eaz9 spontan, este util s9 se cear9 pacientului s9 retr9iasc9 evenimentul respectiv pe plan imaginativ sau prin intermediul unui joc dramatic c8nd este vorba de o situa6ie interac6ional9 *rela6ionarea cu o persoan90. Senza6ii 7alpita6ii

2<5

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

2<6

/% 'tili(area modificrilor de dispo(iie 8n cursul unei :edin6e de psi oterapie. Hluctua6iile de dispozi6ie din cursul unei :edin6e de psioterapie pot fi surse pentru declan:area automat9 a g8ndurilor. Terapeutul, observ8nd modificarea de dispozi6ie, poate 8ntreba pacientul< =;e 6i-a trecut prin minte acumE" 0% -eterminarea semnificaiei unui eveniment% Kneori declan:area automat9 a modelelor de g8ndire negativ9 nu se realizeaz9. 8n astfel de situa6ii, terapeutul trebuie s9 caute s9 discearn9, prin intermediul unor 8ntreb9ri specifice, care este semnifica6ia evenimentului respectiv pentru pacient. 3e exemplu< =@u e:ti foarte sigur 8n leg9tur9 cu ce anume `-a trecut prin cap c8nd te-ai sim6it speriat 8n situa6ia W. 'ncerc8nd s9 prive:ti 8n urm9, ce crezi c9 a 8nsemnat situa6ia respectiv9 pentru tineE" ''. Dodificarea !*nd1rilor ne!ative 3i a comportamentelor aferente ,% "aionali(area Terapeutul trebuie s9-i explice pacientului ra6iunile tratamentului prin demonstrarea rela6iei dintre g8ndire, sentiment :i comportament. !stfel, de pild9, 4ecS *$%,%0 d9dea urm9torul exemplu< dac9 un subiect aude 8n toiul nop6ii un zgomot 8n camera al9turat9 el 8:i poate spune 8n minte c9 a intrat un o6. !tunci apare o stare de team9 :i comportamentul se desf9:oar9 8n consecin69< subiectul se va ascunde sau va telefona ia poli6ie. 3ac9, dimpotriv9, subiectul 8:i spune c9 a l9sat geamul desc is, sentimentele de team9 nu vor ap9rea, ci el se va scula :i va 8nc ide geamul. .% Furni(area unor informaii cu privire la mecanismele an ietii Este necesar9 descrierea 8n detaliu a simptomelor legate de anxietate, evolu6ia lor probabil9, c8t :i faptul c9 tr9irea

anxiet96ii nu 8nseamn9 c9 subiectul are o boal9 psi ic9 grav9, 8n acela:i timp, trebuie explicat c9 simptomele produse de anxietate nu s8nt periculoase *de exemplu, accelerarea b9t9ilor inimii nu reprezint9 un semn c9 se va produce un atac de cord0. Trebuie explicat pacien6ilor :i faptul c9 unele simptome ca insomnia, dificultatea de a lua decizii, fatigabilitatea :i c iar vederea ca prin cea69 s8nt manifest9ri ale anxiet96ii. /% -istragerea Este utilizat9 ca strategie pentru a exercita un control direct :i imediat asupra simptomului. !stfel de metode pot fi< Y concentrarea asupra con6inutului unei conversa6ii :i nu asupra st9rii proprii) Y dac9 subiectul manifest9 anxietate 8n timpul :edin6ei de psi oterapie, terapeutul 8i poate cere s9 descrie mobilierul din cabinet. 0% 1rogramarea activitilor 8n cadrul acestei metode se cere pacien6ilor s9 noteze, or9 de or9, activit96ile pe care le desf9:oar9, evalu8ndu-le, dup9 o scal9 de la P la $PP, sub aspectul unor st9ri afective cum ar fi< anxietatea, oboseala, pl9cerea sau gradul de control asupra situa6iei. 7entru indivizii care se simt presa6i de timp este indicat9 o planificare riguroas9 a activit96ilor, astfel 8nc8t ace:tia s9 nu aib9 tenta6ia s9 fac9 mai multe lucruri deodat9, fapt ce le spore:te tensiunea :i supra8ncordarea. Ful6i subiec6i anxio:i renun69 la activit96i de loisir deoarece tr9iesc permanent ideea c9 nu :i-au 8ndeplinit toate datoriile. =e pild+ o femeie casnic+ se trezea la , 3< dar r+m*nea *n pat p*n+ la ora B timp *n care r1mina toate activit+-ile pe care le-ar p1tea face !re3it sa1 n1 le-ar p1tea d1ce la b1n sf*r3it fapt ce-i sporea !rad1l de an7ietate& 8n aceast9 sit1a-ie terape1t1l i-a recomandat s+ se scoale din pat imediat ce s-a trezit 3i s+ fac+ Lo!!in!&

2<B

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

2<;

2% Verificarea veridicitii gndurilor negative automate Terapeutul utilizeaz9 o serie de 8ntreb9ri pentru a-$ ajuta pe pacient s9 evalueze g8ndurile negative :i s9 le substituie cu g8nduri mai realiste. 8n cadrul :edin6ei de psi oterapie pacientul :i terapeutul colaboreaz9 pentru a g9si solu6ii ra6io nale pentru a 8nlocui g8ndurile negative automate. 8ntre :edin6e, pacien6ii caut9 s9 pun9 8n practic9 abilit96ile pe care le-au 8nv96at 8mpreun9 cu terapeutul. 7entru ca acest lucru s9 se realizeze mai u:or, este indicat9 notarea zilnic9 a g8ndurilor negative produc9toare de disfunc6ii. 'at9 c8teva tipuri de 8ntreb9ri care au menirea s9 verifice realitatea g8ndurilor negative disfunc6ionale< a0 ;e dovad9 am c9 acest g8nd este adev9ratE @u exist9 :i un alt mod de a privi aceast9 situa6ieE @u cumva exist9 :i o alt9 explica6ie ca alternativ9 a g8ndului negativE >7empl1C Pacient1lC ;8nd am un atac de panic9 *mi trece prin cap !*nd1l c+ voi le3ina sa1 voi m1ri& Terape1t1lC 4ine. Vai s+ vedem c*t de real este acest !*nd& Ai le3inat vreodat+ *n c1rs1l 1n1i atac de panic+M Pacient1lC @u. Terape1t1lC Ntii ce se *nt*mpl+ c1 or!anism1l t+1 at1nci c*nd le3iniM Pacient1lC @u. Terape1t1lC Tensiunea arteriala scade b1rse& Ntii c1m evol1eaz+ tensi1nea *n timp1l 1n1i atac de panic+M Pacient1lC !m pulsul accelerat. ;red c+ tensi1nea se ridic+& Terape1t1lC ;orect. 8n stare de anxietate, pulsul 3i tensi1nea 1rc+& =eci este m1lt mai p1-in probabil c+ vei le3ina c*nd e3ti an7ios dec*t at1nci c*nd n1 e3ti& b0 ;um ar g8ndi o alt9 persoan9 cu privire la situa6ieE 3e regul9, pacien6ii care exagereaz9 pericolele nu au tendin6a de a extinde aceast9 exagerare :i asupra altora *4utler :i Fat eros, $%+-0. 3in acest motiv, a-i 8ntreba ce cred

al6ii cu privire la situa6ie poate reprezenta o modalitate util9 de sc imbare a perspectivei. c0 @u cumva aprecierile tale se bazeaz9 mai mult pe ceea ce ai sim6it dec8t pe evaluarea modului 8n care te-ai com portatE O eroare frecvent9 a pacien6ilor cu anxietate generalizat9 const9 8n aceea c9 ei cred c9 nu pot face fa69 situa6iei pentru c9 s8nt anxio:i. ;8nd s8nt 8ntreba6i cum s-au comportat de fapt, ei constat9 cu surpriz9 faptul c9 modul lor de com portare a fost adecvat :i deci au f9cut fa69 cu bine situa6iei. d0 !i tendin6a s9-6i fixezi obiective nerealiste, greu de atinsE Ful6i pacien6i 8:i fixeaz9 obiective imposibil de atins :i devin anxio:i 8n momentul 8n care 8:i dau seama c9 nu le pot atinge. !ceste obiective sun9 8n felul urm9tor< =Tot ceea ce fac trebuie s9 fie perfect") =Trebuie s9 fiu calm 8n orice situa6ie". c0 !i tendin6a de a omite fapte importante :i de a acorda aten6ie unora lipsite de importan69E 3e exemplu, multe persoane par s9 uite succesele trecute atunci c8nd s8nt confruntate cu o sarcin9 dificil9 sau c8nd au comis o gre:eal9. 8n aceea:i categorie poate fi inclus9 :i afirma6ia< =7entru c9 un prieten de aceea:i v8rst9 a murit de atac de cord, e limpede c9 voi face :i eu un atac de cord". f0 D8nde:ti adesea 8n termenii =totul sau nimic"E 7ersoanele anxioase au tendin6a de a se autoevalua 8n culori extreme< alb-negru *exemplu< dac9 ceilal6i nu-:i manifest9 dragostea fa69 de el 8nseamn9 c9 nu-$ plac0. 8n aceste cazuri, este indicat ca pacientul s9 fie instruit s9 plaseze toate cuno:tin6ele sale pe o scal9 care are la un cap9t =m9 ur9sc din tot sufletul", 8n mijloc =nici nu m9 ur9sc, nici nu m9 iubesc" :i la cel9lalt cap9t = iubire puternic9". ;u c8t se obi:nuiesc mai mult cu acest exerci6iu, cu at8t ei realizeaz9 c9 cei cunoscu6i nu se plaseaz9 la extreme, ci tind s9 acopere toat9 scala.

2?<

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

2??

g0 ;e va fi dac9 evenimentul nepl9cut se va 8nt8mpla cu adev9ratE 5a fi oare c iar at8t de r9uE 3atorit9 tendin6ei de evitare cognitiv9, pacien6ii anxio:i nici nu s-au g8ndit 8n detaliu c8t de r9u va fi dac9 s-ar petrece situa6ia de care se tem. 3e regul9, evenimentul real este mai pu6in dezastruos dec8t cel anticipat. 3e pild9, un student se poate teme c9 va c9dea la un examen, tar9 a se g8ndi c9 8n fond 8l poate trece 8n sesiunea urm9toare. 0 ;um vor ar9ta lucrurile dup9 un anumit timpE !ceast9 8ntrebare este util9 mai ales c8nd avem de-a face cu o pierdere anticipat9, pentru c9 adesea, atunci c8nd se g8nde:te la o posibil9 pierdere sau la ruperea unei rela6ii, subiectul are 8n vedere impactul imediat al pierderii. !stfel, desp9r6irea de prietenZprieten9 8l poate face s9 sufere c8teva luni, intensitatea suferin6ei reduc8ndu-se odat9 cu trecerea timpului :i odat9 ce apar contacte cu alte per soane. ;on:tientizarea proiec6iei posibile 8n timp poate fi util9 nu doar c8nd o pierdere anticipat9 este probabil9, ci :i atunci c8nd g8ndurile 8n leg9tur9 cu desp9r6irea genereaz9 un comportament care face desp9r6irea mai probabil9 *de pild9, o femeie care se teme c9 va fi p9r9sit9 de iubitul ei, devine pis9loag9, geloas9, cu dispozi6ie proast9, fapt ce va exercita o presiune asupra partenerului :i-$ va determina s9 rup9 rela6ia0. i0 !i tendin6a de a supraestima un evenimentE Subiec6ii anxio:i au tendin6a de a supraestima un eveniment anxiogen. 8n acest caz, s8nt utile discu6ii cu privire la probabilitatea obiectiv9 a producerii evenimentului. ;u toate acestea, unii pacien6i r9m8n anxio:i c iar c8nd con:tientizeaz9 faptul c9 probabilitatea obiectiv9 a producerii evenimentului negativ este mic9 :i aceasta se produce dato rit9 supraestim9rii consecin6elor evenimentului. Fetoda de abordare terapeutic9 pentru astfel de pacien6i const9 8n decatastrofizarea evenimentului, demonstr8ndu-i pacientului c9 va face fa69 cu bine respectivei situa6ii.

j0 @u cumva subaprecia6i proprie posibilit96i de a face fa69 situa6ieiE Subiec6ii anxio:i tr9iesc cu impresii" c9 nu au abilit96i suficiente de a se descurca 8n astfel de situa6ii anxiogene. 3in acest motiv, terapeutul trebuie s9 treac9 8n revist9 situa6ii din trecut c8nd pacientul s-a descurcat bine 8n situa6ii similare, aprecierile pozitive ale celorlal6i cu privire la modul 8n care a f9cut fa69 evenimentelor :i s9 realizeze 8mpreun9 cu pacientul o repeti6ie 8n leg9tur9 cu modul de a aborda evenimentele anxiogene. Este util ca pe l8ng9 8ntreb9ri s9 se utilizeze :i te nica imagina6iei dirijate, prin care se modific9 imaginile negative. 3e exemplu, o pacient9 era asaltat9 de imagini legate de faptul c9 va le:ina 8n public. 3iscu6iile au ajutat-o s9 8n 6eleag9 c9 cel mult 8:i va pierde cuno:tin6a pentru c8teva secunde :i apoi 8:i va reveni :i se va comporta normal. 5izualizarea modului 8n care 8:i revine :i se comport9 normal au ajutat-o s9-:i reduc9 anxietatea. 3% # perimentarea n sfera comportamentului Terapeutul cere pacientului s9 verifice 8n via6a real9 dac9 g8ndurile negative s8nt adev9rate. a0 Experimentarea 8n cazul pacien6ilor cu anxietate generalizat9. Kn om de afaceri se sim6ea foarte speriat c8nd trebuia s9 vorbeasc9 8n public. El credea c9 subalternii s9i 8i vor observa anxietatea :i vor 8nceta s9-i acorde respectul cuvenit. 7acientul a afirmat c9 e convins c9 dac9 el se simte anxios, ceilal6i trebuie s9-:i dea seama de asta. ;a test, terapeutul i-a cerut s9 6in9 un mic discurs 8n timp ce va fi 8nregistrat pe video. 8n timp ce vorbea, el s-a sim6it anxios, dar spre surprindera sa, rev9z8nd caseta, nu a observat nici un semn vizibil de anxietate. !ceasta a redus convingerea sa cu privire la faptul c9 ceilal6i ar observa c8t de anxios este. *>a 8nceput estima c9 ceilal6i 8i observau teama 8n propor6ie de .&R, dar 8n urma experimentului aprecierea lui s-a redus la -PR0.

2?2

Irina )oDevici

G*ndirea pozitiv+

2?3

b0 Experimentarea *testarea0 8n sfera comportamentului cu subiec6i suferind de atacuri de panic9. Scopul principal al abord9rii terapeutice este modificarea interpret9rii catastrofizante pe care o au pacien6ii 8n leg9tur9 cu senza6iile lor corporale pe care le tr9iesc 8n timpul atacului de panic9. 8n aceste cazuri, se propun pacien6ilor experimente de iperventila6ie, prin intermediul c9rora se pot produce voluntar simptomele corporale ale st9rii de panic9. *>i se cere s9 inspire rapid pe nas :i pe gur9, timp de dou9 minute, golind c8t mai mult pl9m8nii la expira6ie :i nu li se spune precis ce senza6ii vor tr9i. !poi pacien6ii s8nt invita6i s9 aprecieze dac9 nu cumva senza6iile tr9ite dup9 exerci6iu seam9n9 cu cele din cursul atacului de panic9. Se analizeaz9 apoi eventualele asem9n9ri :i deosebiri dintre cele dou9 categorii de senza6ii. 3e pild9, dac9 pacientul spune c9 senza6iile fizice s8nt asem9n9toare dar lipse:te anxietatea, acesta este 8ntrebat cum s-ar sim6i dac9 astfel de senza6ii ar ap9rea brusc :i nea:teptat, atunci c8nd el nu s-ar g9si 8n clinic9. 8n cele mai multe cazuri, pacien6ii recunosc c9 le-ar interpreta 8n mod catastrofic - =voi face un atac de cord"0. 7ornindu-se de la aceste discu6ii, se trece la 8nv96area pacientului s9 realizeze o te nic9 de respira6ie controlat9, care contribuie la reducerea simptomelor fiziologice de panic9. ;larS, SalSovsSis :i ; alSleM *$%+&0 au g9sit c9 8nv96area controlului respira6iei este foarte eficient9 cu ajutorul unei benzi de magnetofon, unde o voce calm9 pronun69< =inspir9" timp de dou9 secunde :i =expir9" pentru un interval egal de timp *ritmul respirator este variabil :i se alege 8n func6ie de subiect0, prelungindu-se treptat durata inspira6iei :i expira6iei. !poi, pacientul este instruit s9 utilizeze respira6ia controlat9 atunci c8nd presimte instalarea unui atac de panic9 *de pild9, expira6ie prelungit90. 8n cadrul unui alt experiment, unei paciente care credea c9 este grav bolnav9 de inim9 pentru c9 8:i sim6ea mai frecvent dec8t al6ii b9t9ile inimii, terapeutul 8i explic9 faptul c9

acest fenomen reprezint9 doar efectul concentr9rii aten6iei asupra unor func6ii ale organismului. 3eoarece ea s-a ar9tat sceptic9, terapeutul i-a cerut 8n timpul :edin6ei s9 se concentreze asupra inimii timp de & minute. 7acienta a constatat cu surpriz9 c9 simpla concentrare asupra cordului o f9cea s9 simt9 pulsul 8n zona frun6ii, la g8t, 8n piept :i c iar 8n degete. !poi i s-aa cerut s9 descrie mobilierul din cabinet tot timp de & minute, timp 8n care ea nu a mai fost con:tient9 de b9t9ile inimii sale. Kn alt tip de experiment const9 8n demonstrarea rolului g8ndurilor 8n declan:area unor atacuri de panic9 :i aceasta se realizeaz9 prin producerea unui atac de panic9 prin simpla manipulare verbal9. Se poate face< Y prin solicitarea pacientului s9 citeasc9 cu voce tare o serie de cuvinte care desemneaz9 posibile catastrofe sau sen za6ii corporale *sufocare, palpita6ii, moarte etc0< Y prin te nica imagina6iei dirijate, 8n cadrul c9reia li se cere s9-:i imagineze 8n detaliu c9 au un atac de panic9, s9 descrie senza6iile tr9ite :i consecin6ele de care se tem. 3ac9 experimentul reu:e:te, terapeutul 8i demonstraz9 pacientului rolul montajului cognitiv 8n declan:area st9rii de panic9. $erapia comportamentelor de evitare 3e:i anxio:ii nu au comportamente sistematice de evitare ca persoanele fobice, unii dintre ei evit9 totu:i unele activit96i sau situa6ii *4utler :.a., $%+, a0. Y 8n primul r8nd, aproximativ /PR din pacien6ii cu an xietate generalizat9 evit9 situa6iile care presupun evaluarea social9 *a vorbi 8n public, a m8nca la restaurant0, iar aproxi mativ GPR dintre ei ocolesc :i situa6iile pe care le evit9 agorafobicii *a c9l9tori cu mijloace de transport 8n comun, a face cump9r9turi, a se afla 8n aglomera6ie0. Y 8n al doilea r8nd, ei evit9 unele activit96i care produc senza6ii care evoc9 team9 *ca de pild9, exerci6iile fizice0.

2?'

Irina )oldevici

GOndirea pozitiv+

2?,

Y 8n al treilea r8nd utilizeaz9 strategii de evitare c8nd se instaleaz9 simptomele *de exemplu, se sprijin9 de obiecte solide c8nd apare senza6ia de le:in0. Toate cele trei modalit96i de evitare tind s9 men6in9 g8ndurile negative ale pacien6ilor. 3in acest motiv este bine ca terapeutul s9-i 8ncurajeze pe pacien6i s9 intre 8n situa6ii sau s9 se angajeze 8n activit96ile pe care au tendin6a s9 le evite pentru a verifica dac9 lucrurile de care se tem se vor produce 8ntr-adev9r. 7acien6ii s8nt 8ncuraja6i s9 se expun9 gradat la situa6iile sau activit96ile anxiogene. Fai mult c iar, ei s8nt solicita6i s9 anticipeze ce se va 8nt8mpla 8n timpul exerci6iului de expunere :i apoi s9 evalueze dac9 ceea ce se petrece cu adev9rat este mai r9u sau mai pu6in r9u dec8t au anticipat *apreciaz9 pe scale nivelul de anxietate0. 8n plus, este important s9 se modifice :i acele modele de comportament pe care pacien6ii s-au obi:nuit s9 le pun9 8n ac6iune o dat9 ce simptomele se declan:eaz9. 3e pild9, un pacient cu atacuri de panic9 se temea c9 8:i va pierde min6ile 8n timpul respectivului atac. 8ntrebat ce 8l 8mpiedic9 totu:i s9 nu :i le piard9, el a r9spuns c9 8ncearc9 s9-:i controleze g8ndurile :i c9 asta 8l salva. 7entru a-i demonstra faptul c9 este vorba de o convingere eronat9, terapeutul $-a determinat s9 reproduc9 8n plan imaginativ simptomele :i apoi s9 nu-:i controleze g8ndurile. 3rept urmare, el a constatat c9 atacul de panic9 nu duce la nebunie. Kn pacient care se temea s9 nu-i tremure m8inile 8n public, verifica mereu acest lucru cu palmele 8ntinse :i degetele dep9rtate. Terapeutul i-a demonstrat c9 o astfel de pozi6ie favorizeaz9 tremuratul m8inilor c iar :i la persoane care nu se tem de a:a ceva.

*nv+-area 1nor noi modele de comportament 3i a 1nor deprinderi de a face fa-+ sit1a-iilor an7io!ene 7entru mul6i pacien6i, situa6iile sociale s8nt dificile pentru c9 ei nu au deprinderi de conversa6ie sau comportament social. 8n astfel de cazuri este necesar9 o antrenare a abilit96ilor sociale. O dat9 problema identificat9, respectivele comportamente s8nt modelate de c9tre terapeut 8n cursul :edin6ei, practicate sub form9 de =role-plaMing" 8n timpul psi oterapiei :i apoi 8n situa6iile de via69. $e!nica identificrii supo(iiilor negative *disfunc6ionale0. Se poate realiza prin< a0 utilizarea unor jurnale zilnice 8n care se noteaz9 aceste supozi6ii disfunc6ionale) b0 identificarea g8ndului negativ :i g9sirea convingerii care se ascunde 8n spatele lui. 7acientul se 8ntreab9< =3ac9 g8ndul ar fi 8ntr-adev9r real, ce ar 8nsemna asta pentru mineE" 'lustrarea unei supozi6ii disfunc6ionale, a r9spunsului ra6ional :i a planului de sc imbare *;larS :i 4ecS, 8n ;ognitive approac es, VandbooS of anxietM disorders *ed. >ast, ;. :i Versen, F.0, 7ergamon, @eX borS, pp. -.G--+&. Z. A1pozi-ia disf1nc-ional+& Eu nutresc convingerea c9 =nu s8nt bun de nimic dac9 nu reu:esc. Toate succesele mele trecute nu valoraz9 doi bani dac9 nu reu:esc din nou. @imeni nu m9 va iubi dac9 nu voi reu:i". 2& #+sp1ns1l ra-ional 3i planificarea schimb+rii& D8ndul meu este nera6ional :i el a ap9rut pentru c9 p9rin6ii nu m-au l9udat niciodat9 pentru succesele ob6inute, ci mi-au sugerat mereu c9 este un nou obstacol de trecut. !ceast9 idee a mea nu este adev9rat9 :i pentru c9 8n trecut am ob6inut realiz9ri pe care nimeni nu mi le poate lua 8napoi. Eu s8nt acela:i :i atunci c8nd am note slabe la :coal9

2?5

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

2?6

:i nimeni din familie nu s-a purtat cu mine altfel 8n aceast9 situa6ie. Ei continu9 s9 m9 iubeasc9. Fai mult, acest g8nd este perturbator pentru c9 m9 face s9 m9 simt tot timpul anxios. 7entru c9 nutresc acest g8nd de mult9 vreme, va trebui s9 lupt mult cu mine pentru a-$ sc imba :i aceasta 8mi va cere ceva timp. 7ot s9 fac dou9 lucruri pentru a facilita sc imbarea< a0 s9 fac o list9 cu convingerile mele) b0 s9-mi petrec o parte din timp f9c8nd ceva ce 8mi face cu adev9rat pl9cere, nu s9 fac doar acele lucruri care trebuie 8ndeplinite. Te nica este ilustrat9 :i prin intermediul urm9torului exemplu< O pacient9 anxioas9 nutrea g8ndul c9 nu va putea face tot ce :i-a propus s9 realizeze. 3iscu6ia a pus 8n eviden69 faptul c9 la baza ei st9tea afirma6ia eronat9< =Trebuie s9 realizez totdeauna lucrurile perfect". @ot8nd avantajele :i dezavantajele acestei convingeri a ap9rut c9 avantajul *uneori se ob6ine lucru de calitate0 este dep9:it de dezavantaj *se produce anxietate care o 8mpiedic9 s9-:i asume riscuri, o f9cea s9-:i restr8ng9 aria de activit96i0. 7rogramul terapeutic a constat 8n a-i propune s9 lupte 8mpotriva convingerii eronate 8ncerc8nd s9 fac9 lucrurile mai pu6in perfect 8n mod deliberat, ceea ce a f9cut s9 g9seasc9 mai mult9 satisfac6ie 8n activit96ile cotidiene, pentru c9 a 8ncetat s9-:i evalueze tot timpul performan6ele. $e!nicile de rela are 8i ajut9 pe pacien6i s9-:i demonstreze faptul c9 6in sub control simptomele lor. 7eveler :i Bo nston *$%+.0 au demonstrat :i faptul c9 relaxarea cre:te gradul de accesibilitate a informa6iilor pozitive 8n memoria pacientului :i faciliteaz9 g9sirea unor alternative la g8ndurile anxiogene. Celaxarea se realizeaz9 prin<

Y 8ndeplinirea planificat9 a unor activit96i care 8i fac pl9cere subiectului) Y pauze planificate 8n cadrul unor programe 8nc9rcate) Y practicarea unor te nici standardizate de relaxare. 'ndiferent ce te nic9 de relaxare se alege, aceasta trebuie practicat9 p8n9 c8nd devine deprindere, utilizat9 nu doar acas9, 8n fotoliu, ci :i 8n situa6iile de via69. Fajoritatea pacien6ilor cu anxietate r9spund favorabil la relaxare. Exist9 8ns9 un num9r limitat de pacien6i care devin anxio:i 8n timpul practic9rii relax9rii *Veide :i 4orSovec, $%+/0. 7rintre ace:tia se num9r9 pacien6ii care se tem de pierderea autocontrolului. Fai mult, la unii pacien6i concentrarea asupra corpului poate evoca producerea unor senza6ii pe care ace:tia le interpreteaz9 eronat ca fiind semne de boal9. !ceste reac6ii negative pot fi reduse dac9 se explic9 pacien6ilor c9 ei pot tr9i 8n timpul relax9rii senza6ii neobi:nuite. 3e multe ori, aceste situa6ii pot fi exploatate 8n cursul psi oterapiei prin procesul de reatribuire de semnifica6ii *subiectul poate acorda o alt9 interpretare senza6iilor corporale0. Celaxarea trebuie prezentat9 ca o modalitate de reducere a anxiet96ii :i prin aceea c9 8n cursul ei se poate realiza expunerea progresiv9, 8n plan imaginativ, la diverse situa6ii anxiogene. 1revenirea recderilor% 7entru a cre:te 8ncrederea 8n sine a pacientului, spre sf8r:itul terapiei, c8nd simptomele au disp9rut, se m9re:te intervalul dintre :edin6ele de psi oterapie. 3ac9 terapeutul anticipeaz9 producerea vreunui eveniment negativ *pierderea serviciului, ruperea unei leg9turi afective0, el trebuie s9 lucreze cu pacientul strategii de a face fa69 unor astfel de situa6ii. Terapeu6ii cognitiv-comportamentali:ti s8nt de p9rere c9 o cauz9 major9 a rec9derilor ar fi g9sirea unor argumente insuficiente 8mpotriva g8ndurilor negative.

2?B

Irina )oldevici

7entru a antrena aceast9 capacitate de a descoperi contraargumente la g8ndurile negative, 8n cursul unor :edin6e de role-plaMing pacientul furnizeaz9 argumente 8mpotriva ideilor sale negative, iar terapeutul 8l provoac9 prin contraargumente. !cest procedeu 8i ajut9 pe pacien6i s9 descopere punctele slabe din cadrul luptei lor cu ideile negative. ;8nd aceste puncte slabe ale argument9rii s8nt identificate, pacientul 8nva69 s9 g9seasc9 argumente mai conving9toare.

CAPITOLUL ;

Terapia co!nitiv-comportamental+ *n depresii

3epresia este un fenomen at8t de r9sp8ndit 8nc8t a fost, pe drept cuv8nt, numit9 =guturaiul psi iatriei" *Seligman, $%,&0. $&-GPR din popula6ia adult9 a suferit de o simptomatologie depresiv9 :i peste $GR a tr9it o depresie suficient de puternic9 pentru a necesita tratament *Felanie Hennell, $%+%0v 8n 69rile vestice, rata depresiei este de GZ$ 8n favoarea femeilor *4roXn :i Varis, $%,+0. ;auzele depresiei s8nt multiple *Oeissman, $%+G0< Y tulbur9ri la nivelul neurotransmi69torilor) Y tulbur9ri depresive sau alcoolism 8n familie) Y pierderea timpurie a unui p9rinte) Y neglijarea 8n copil9ria timpurie) Y evenimente de via69 negative) Y un partener ostil sauZ:i critic) Y lipsa unei rela6ii apropiate) Y absen6a unui suport social) Y lipsa stimei de sine pe termen lung. 8n clinic9 exist9 numeroase clasific9ri ale tulbur9rii depresive< Y tulburare afectiv9 bipolar9 :i unipolar-depresiv9) Y tulburare depresiv9<

G*ndirea pozitiv+

2'6

CAPITOLUL ?<

Psihoterapia co!n itiv-comportam ental+ *n t1lb1r+ri psihosomatice 3i somatoforme

7aul F. SalSovsSis *$%+%0 subliniaz9 faptul c9 abordarea psi ologic9 a problemelor somatice trebuie s9 aib9 8n vedere faptul c9 la ace:ti pacien6i se recurge la tratamentul psi ologic ca la ultimul =colac de salvare". ;u c8t problema somatic9 se cronicizeaz9, ei devin tot mai deprima6i din cauza e:ecului tratamentului medical :i se percep ca av8nd tot mai multe probleme psi ologice. 8n aceste condi6ii, de:i ajung s9 accepte tratamentul psi ologului sau al psi iatrului, ei consider9 acest tratament ca pe un tratament auxiliar. 7roblemele *tulbur9rile0 somatice *psi osomatice :i somatoforme0 pot fi 8mp9r6ite 8n urm9toarele categorii *SalSovsSis, $%+%0< $. Tulbur9ri unde exist9 perturb9ri identificabile ale func6ion9rii corporale) G. 7robleme unde tulbur9rile se datoreaz9 perceperii cu o excesiv9 sensibilitate sau reactivitate a unor senza6ii corpo rale normale) -. ;ategoria combinat9. 8n practic9, adesea aceste categorii se 8ntrep9trund. *3e pild9, un pacient ipocondriac poate reac6iona la simptome minore, cum ar fi durerile de cap0. ;ele mai frecvent 8nt8lnite tulbur9ri somatice *psi osomatice :i somatoforme0 care ajung la psi iatrie s8nt<

Y insomnia) Y cefaleea) Y sondromul colonului iritabil) Y tulburarea ipocondriae9. Kn principiu important al terapiei cognitiv-comportamentale 8n tulbur9ri somatice const9 8n aceea c9 problema pacientului poate fi formulat9 8n termeni pozitivi c iar :i atunci c8nd exist9 o tulburare organic9 real9. 7si oterapia este mult mai complex9 :i mai sofisticat9 atunci c8nd factorul fiziologic joac9 un rol important 8n men6inerea problemei. 8n aceast9 situa6ie, nu este indicat s9 8nl9tur9m orice problem9 fiziologic9, conform postulatului fals c9 =dac9 nu este ceva organic, trebuie s9 fie ceva psi ic". Terapeutul trebuie s9 ob6in9 o descriere exact9 a condi6iei somatice a pacientului, s9 urm9reasc9 evolu6ia acesteia :i s9 cunoasc9 to6i factorii somatici care pot afecta tratamentul psiologic. $ulburrile somatice &i somatoforme la care se poate aplica psi!oterapia cognitiv-comportamental $. 7robleme unde exist9 o tulburare observabil9 :i identificabil9 a func6ion9rii corporale< Y Sindromul colonului iritabil< dureri abdominale, constipa6ie :iZsau diaree) Y Vipertensiune arterial9) Y Ticuri :i spasme) a Y . Y !stm bron:ic) Y 'nsomnie< dificult96i de somn asociate cu fatigabilitate 8n timpul zilei. Exist9 mai multe variante< - insomnie de adormire) - somn agitat cu treziri frecvente) - insomnie de trezire *se treze:te foarte de

vreme0) - somn neodi nitor.

2'B

(rina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

2';

K Tulbur9ri de somn< - co:maruri) - somnambulism) - enurezis) - bouxism *scr8:nitul din6ilor0) - sfor9it) Y vom9 psi ogen9) Y dificult96i de 8ng i6ire :i de a m8nca) Y probleme dermatologice< leziuni, irita6ii, erup6ii, ec zeme, psoriazis *adesea exacerbate din cauza sc9r pinatului0. G. 7robleme 8n cadrul c9rora tulburarea const9 8n perceperea unor simptome datorate excesivei reactivit96i la senza6iile corporale normale. Y Vipocondria< preocuparea :i teama subiectului c9 ar avea o boal9 somatic9 grav9, f9r9 acoperire 8n reali tatea clinic9) rezistent9 la asigur9ri medicale) include :i nozofobia *fobia de boal90. Y Tulburarea de somatizare< multe pl8ngeri somatice minore, cu convingerea pacientului c9 este bolnav. Y 3urerile ideopatice< preocuparea pentru durere. Y Tulburarea conversiv9 *isteric90< pierderea sau alte rarea func6ionalit96ii unui aparat sau sistem al orga nismului, produs9 datorit9 unor cauze psi ogene :i care sugereaz9 o tulburare somatic9. Y 3ismorfobia< preocuparea pentru un defect fizic ima ginar sau pentru 8nf96i:area subiectului. -. 7robleme 8n cazul c9rora cauzele simptomelor variaz9 sau s8nt neclare. ;efaleea< Y migren9) Y cefalee tensional9. Se datoreaz9 unor tulbur9ri func6ionale ale contrac6iilor musculare sau ale sistemului vascular. Y Senza6ia de sufocare< perceperea subiectiv9 a obstru9rii c9ilor respiratorii 8n absen6a unor factori fizio logici obiectivi.

Y 3ureri cardiace func6ionale *nevroza cardiac90< du reri 8n regiunea cardiac9,, tulbur9ri care mimeaz9 o afec6iune cardiac9. Y Simptome vestibulare< ame6eli, tinnitus *v8j8it 8n ure c i0. Y 3ureri cronice< algii care apar 8n cursul normal al vindec9rii sau care rezult9 dintr-o condi6ie degenera tiv9 *inclusiv durerile de spate0. 4bordarea psi!ologic a problemelor psi!osomatice &i somatoforme 7si ologia medical9 cunoa:te dou9 tipuri de abord9ri *op6iuni terapeutice0< a0 !doptarea unui diagnostic medical :i apoi aplicarea principiilor psi ologice 6in8nd seama de acest cadru, cu pre supunerea c9 diver:i factori psi ologici opereaz9 8n mod dife rit 8n cazul unor diagnostice diferite. b0 Se porne:te de la unele principii psi ologice, mai precis se aplic9 principii psi ologice la pacien6i av8nd diag nostice diferite *Farteau :i Bo nston, $%+,0. 8n aceast9 abor dare, diagnosticul medical se situeaz9 pe un plan secundar. ;ea de-a doua op6iune terapeutic9 se potrive:te mai bine de mersului cognitiv-comportamental. !bordarea psi ologic9 a pacien6ilor cu tulbur9ri psi osomatice :i somatoforme trebuie s9 6in9 seama de urm9toarele aspecte< $. 7acien6ii s8nt convin:i c9 problema lor are o cauz9 de natur9 fiziologic9. !ceast9 opinie poate fi corect9, exagerat9 sau complet gre:it9. ;8nd pacien6ii au credin6a distrosionat9 sau nerealist9 c9 organismul lor func6ioneaz9 8n mod defectu os, aceast9 credin69 devine surs9 de stres :i de anxietate. G. 7acien6ii 8:i bazeaz9 credin6ele exagerate pe obser va6ii care 8i conving de faptul c9 aceste credin6e pot fi ade v9rate. Este vorba de simptome sau semne care s8nt interpre tate 8n mod eronat ca semne de boal9 sau de interpretarea

6
2,< Irina )oldevici G*ndirea pozitiv+ 2,? gre:it9 a afirma6iilor pe care le fac unele cadre medicale. 3e pild9, faptul c9 un indicator fiziologic se abate de la norm9 este considerat de pacient ca un semn de boal9 grav9. -. 7roblemele somatice ale pacien6ilor s8nt dezadaptative 8n dou9 sensuri< Y datorit9 andicapului produs de problem9) Y datorit9 reac6iei emo6ionale la problem9< anxietate, sup9rare, depresie. !mbele aspecte pot determina pacientul s9 solicite ajutor. /. Ceac6ia la tulburarea perceput9 poate include modi fic9ri 8n dispozi6ie, cogni6ie, comportament :i 8n func6ionarea fiziologic9 a organismului. !ceste modific9ri nu fac dec8t s9 men6in9 problema *8n cazul tulbur9rilor unde baza fiziologic9 este minimal9 sau inexistent90, sporind andicapul produs de problema fiziologic9 real9, c8t :i reac6ia emo6ional9 la tulbu rarea perceput9. Tratamentul psi ologic are drept obiectiv modificarea factorilor care men6in at8t starea afectiv9 negativ9, c8t :i andicapul somatic. &. O problem9 care ini6ial a avut o cauz9 fizic9 poate fi men6inut9 :i prelungit9 datorit9 unor factori psi ologici. *odelul teoretic al !ipocondriei &i al an ietii legate de starea de sntate Tulburarea ipocondriac9 se caracterizeaz9 prin aceea c9 subiectul resimte anxietatea c9 ar putea avea sau c9 are deja o boal9 somatic9 grav9. Ful6i pacien6i care prezint9 cu adev9rat boli somatice au un grad mai sc9zut de anxietate 8n leg9tur9 cu s9n9tatea lor. Kna dintre sarcinile de baz9 ale oric9rei psi oterapii care abordeaz9 probleme somatice este s9 evalueze gradul 8n care anxietatea legat9 de s9n9tate contribuie direct sau indirect la starea proast9 a pacientului :i la men6inerea problemei acestuia. Ceducerea anxiet96ii legate de s9n9tatea proprie la 8nceputul psi oterapiei reprezint9 un obiectiv important, care

poate fi atins repede :i care va spori eficien6a interven6iilor viitoare. Higura de mai jos arat9 modul 8n care factorii psi ologici opereaz9 8n direc6ia men6inerii anxiet96ii :i preocup9rilor pentru s9n9tate *dup9 SalSovsSis, $%+%0. Hactor declan:ator *'nforma6ii, evenimente, imagini, boal90
!menin6are perceput9 'nterpretarea senza6iilor corporale ca fiind semne care indic9 prezen6a unei boli grave

5aria6iile normale ale func6ion9rii organismului pot intra 8n obiectivul aten6iei pacientului, acesta percep8ndu-le ca pe ni:te simptome noi. !ce:tia pot s9 cosidere c9 aceste modific9ri percepute reprezint9 simptome patologice. !stfel, de pild9, un pacient observ9 c9 are ung iile mai palide :i are

!pre ensiune

;re:terea concentr9rii supra corpului \

!ctivare fiziologic9 :i c9utare (

; V

;omportamen t de verificare a unor asigur9ri

7reocupare pentru posibile alter9ri percepute ale unor senza6ii corporale

3e pild9, un pacient poate interpreta transpira6ia abundent9 ca fiind semnul unui dezec ilibru ormonal sever. !cesta va transpira :i mai mult pe m9sur9 ce se g8nde:te c9 transpir9, fapt ce 8i furnizeaz9 eviden6e pentru faptul c9 este 8ntr-adev9r bolnav. Focali(area ateniei

2,2

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

2,3

pete albe pe ung ii :i interpreteaz9 acest lucru ca fiind semnul unui deficit ormonal. Hocalizarea aten6iei poate conduce :i la modific9ri actuale 8n func6ionarea unor sisteme fiziologice *b9t9ile inimii, respira6ia, reflexul de degluti6ie, activitatea muscular9 etc0. 3e exemplu, un pacient poate interpreta dificultatea de a 8ng i6i alimente solide ca fiind un semn de cancer 8n g8t. ;oncentrarea asupra procesului de degluti6ie poate conduce la un :i mai mare efort de 8ng i6ire. Comportament evitant !ten6ia pacien6ilor cu tulburare ipocondriac9 este 8ndreptat9 predominant spre interiorul corpului, iar factorii externi *lecturi, 8ntreb9ri adresate celorlal6i0 8ntre6in procesul. 7acien6ii au rareori posibilitatea s9 evite complet stimulii generatori de anxietate, astfel 8nc8t ei recurg deliberat la acele comportamente care minimalizeaz9 disconfortul fizic sau previn boala de care se tem. ;redin6a c9 pericolul a fost prevenit nu face dec8t s9 8nt9reasc9 ideea pacien6ilor c9 s8nt bolnavi< =3ac9 nu a: fi utilizat in alatorul a: fi murit" =@u fac exerci6ii fizice pentru c9 mor de inim9". >a unii pacien6i care sufer9 de anxietate 8n leg9tur9 cu starea de s9n9tate, comportamentele de verificare :i de solicitare a unor asigur9ri s8nt 8nt9rite de reducerea temporar9 a anxiet96ii. >a ace:tia, ca :i la obsesivi, rezultatul este cre:terea preocup9rilor pentru starea de s9n9tate :i cre:terea anxiet96ii. 7acien6ii consult9 numero:i medici, fac nenum9rate controale :i, 8n cele din urm9, g9sesc medici care s9 le prescrie o medica6ie sever9 sau c iar interven6ii c irurgicale, prescrieri pe care pacien6ii le iau drept confirm9ri ale temerilor lor. Simptomele se amplific9 :i uneori se adaug9 noi simptome iatrogene *efecte secundare ale medicamentelor0. Knele comportamente au efecte directe asupra simptomelor prezente. !stfel, de pild9, un pacient care simte sl9-

biciune permanent9 8nceteaz9 s9 mai fac9 efort :i se plimb9 tot mai pu6in. ;a urmare, dup9 c8teva luni, acesta constat9 o amplificare a st9rii de sl9biciune *datorat9 lipsei de antrenament0, pe care o pune pe seama bolii, 8n cazul 8n care acesta credea c9 are scleroz9 multipl90. Se mai constat9 :i alte tipuri de comportamente ca, de pild9, utilizarea unei medica6ii inadecvate, a corsetelor, bastoanelor etc. 3eci, aspectul cel mai important al problemei celor care sufer9 de anxietate legat9 de s9n9tate const9 8n interpretarea eronat9 a modific9rilor corporale obi:nuite sau a informa6iilor oferite de medici, prieteni, mass-media. 7acien6ii re6in selectiv informa6ii care 8nt9resc convingerile lor negative 8n leg9tur9 cu starea de boal9. 3eci factorii cognitivi, fiziologici :i comportamentali care men6in tulburarea ipocondriac9 s8nt< Y !ctivarea fiziologic9 Y Evitarea unor activit96i Y 5erific9ri :i c9utare de asigur9ri Y 'nterpretarea gre:it9 a simptomelor Y !lterarea dispozi6iei. #valuarea 'nterviul introductiv are o deosebit9 importan69 mai ales pentru pacien6ii care consider9 c9 au fost trimi:i 8n mod eronat la psi iatru sau psi olog, problema lor fiind somatic9. 3in acest motiv, interviul ini6ial este dificil pentru c9 pacientul 8ncearc9 s9-$ conving9 pe terapeut c9 are nevoie de medicamente. 'n aceste situa6ii, terapeutul trebuie s9-i explice c9 el se ocup9 :i de probleme 8n care exist9 un factor somatic real, dar tratamentul psi ologic ajut9 la reducerea stresului care amplific9 problema. @u trebuie s9 se treac9 la psi oterapia propriu-zis9 p8n9 c8nd nu se ob6ine colaborarea pacientului :i o formulare pozitiv9 a problemei psi ologice a acestuia.

Irina )oldevici 5ista problemelor care trebuie evaluate Interviul preliminar Y !titudinea pacientului fa69 de faptul c9 a fost trimis la psi oterapie :i fa69 de problema sa. Y 3etalii 8n leg9tur9 cu problema - aspecte cognitive, fiziologice, comportamentale :i afective. Y 'storicul tratamentelor urmate. Y Hactorii care 8l fac s9 se simt9 mai r9u :i cei care 8l fac s9 se simt9 mai bine. Y @ivelul andicapului< socialZocupa6ionalZloisir. Y ;onvingeri 8n leg9tur9 cu originile, cauzele :i evo lu6ia bolii. Y ;onvingeri generale 8n leg9tur9 cu natura :i sem nifica6ia simptomelor. A1tomonitorizareaC Y Burnale 8n leg9tur9 cu simptomul *problema0 obiec tiv, g8nduri asociate, dispozi6ie, comportamente, medica6ie, consecin6e ale problemei. ChestionareC Y de anxietate) Y depresie) Y specifice. D+s1r+tori fiziolo!iceC Y 5aria6ia unor parametri fiziologici. Hoarte util9 este 8ntrebarea< =;are crezi c9 este lucrul cel mai r9u care s-ar putea 8nt8mplaE" O alt9 problem9 frecvent 8nt8lnit9 este aceea a pacien6ilor care cred c9 medicii au f9cut, 8n cazul lor, o eroare de diagnostic. 8n cazul automonitoriz9rilor, pacien6ii trebuie 8nv96a6i s9 descrie g8ndurile, st9rile :i comportamentele asociate cu problema simptom :i n1 s9 caute conexiuni 8ntre acestea. 7si oterapia trebuie 8n multe cazuri realizat9 8n colaborare cu medicul generalist, pentru c9 pe parcursul ei se procedeaz9 la reducerea medica6iei sau la programe de exerci6ii fizice.

G*ndirea pozitiv+

2,,

I
T3

*odel de foaie de observaie pentru un pacient cu migrene *;lare 7 ilips, dup9 SolSovsSis, $%+%0 P N absen6a durerii de cap $ N durere slab9 con:tientizat9 din c8nd 8n c8nd G N durerea poate fi uneori ignorat9 - N simt durerea, dar pot lucra / N durere puternic9) capacitate de concentrare dificil9 & N durere intens9, invalidant9
u ^

Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora Ora
!lgocalmin

!lgocalmin

,+

$P

$$

$G

$G

-/

&.

,+

1si!oterapia (6al7ovs7is8 ,9:9) Principiile psihoterapiei $. Obiectivul psi oterapiei este s9-$ ajute pe pacient s9 identifice ce este *care este0 problema sa :i nu ce nu este ea. G. 7acientul trebuie s9 realizeze faptul c9 simptomele exist9 8n realitate, iar tratamentul trebuie s9 ofere o explica6ie satisf9c9toare pentru prezen6a acestora. -. Cealizarea distinc6iei 8ntre a furniza pacientului o informa6ie relevant9 :i asigurarea acestuia cu informa6ii repe titive :i irelevante.

2,5

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

2,6

/. ?edin6ele de psi oterapie nu trebuie s9 8mbrace un caracter combativ *=nu ai boala respectiv9A"0. ; estionarea pacientului :i colaborarea cu acesta reprezint9 metodele preferate. &. ;redin6ele pacientului s8nt bazate pe fapte de obser va6ie, pe care acesta la g9se:te conving9toare. 8n loc s9 com bat9 respectivele credin6e, terapeutul trebuie s9 descopere acele fapte de observa6ie pe care pacientul le consider9 do vezi c9 sufer9 de o boal9 :i apoi s9 lucreze, 8n colaborare cu pacientul, asupra lor. .. Se stabile:te cu pacientul un contract pe termen scurt, contract care trebuie s9 respecte solicit9rile psi oterapeutului :i anxiet96ile pacientului. ,. !ten6ia selectiv9 :i sugestibilitatea pacien6ilor tre buie utilizate pentru a demonstra modul 8n care anxietatea se structureaz9 pe baza unor factori conjuncturali, a unor simptome :i informa6ii diverse. +. ;eea ce au 8n6eles pacien6ii 8n leg9tur9 cu cele afir mate 8n timpul :edin6elor de psi oterapie trebuie verificat, cer8ndu-le pacien6ilor s9 rezume cele spuse :i implica6iile respective. Tehnicile psihoterape1tice .AalPovsPis ?;B;% 8nainte de 8nceperea tratamentului, pacientul trebuie s9 fie de acord cu definirea psi ologic9 a problemei sale. !ceasta se discut9 clar cu pacientul. 7acientul :i terapeutul trebuie s9 cad9 de acord 8n ceea ce prive:te scopul psi oterapiei. Ful6i pacien6i 8ncearc9 s9 fac9 din terapeut un fel de aliat, c9ut8nd s9-$ conving9 c9 =nu s8nt nebuni" :i c9 au 8ntr-adev9r o boal9 somatic9. !l6ii v9d 8n psi oterapeut un,expert de la care pot ob6ine asigur9ri. 78n9 c8nd expecta6iile diferite ale pacientului :i terapeutului nu s8nt puse de acord, terapia nu poate avea succes. ;u toate acestea, terapeutul nu trebuie s9 se a:tepte ca pacien-

tul s9-:i considere problema ca fiind doar o simpl9 =anxietate". !cest impas trebuie rezolvat prin discu6ii purtate cu grij9, discu6ii 8n cadrul c9rora terapeutul nici nu respinge, nici nu adaug9 o greutate 8n plus convingerilor eronate ale pacien6ilor cu privire la boala lor. >a 8nceput, terapeutul trebuie s9 par9 c9 accept9 pe deplin convingerile pacientului. El 8i explic9 acestuia c9 8n general oamenii 8:i bazeaz9 asemenea convingeri pe date de observa6ie. 'n acela:i timp, el trebuie s9-i arate c9 mai poate exista :i o explica6ie alternativ9 la cele observate de pacient :i c9 vor fi utilizate anumite sarcini specifice pentru a testa respectiva explica6ie a simptomelor, care este diferit9 de cea a subiectului. 7acientului trebuie s9 i se spun9 8n mod explicit c9 analizele, controalele medicale, asigur9rile :i discu6iile f9r9 rost despre boal9 nu vor face parte din tratament. Se propune un termen de / luni pentru psi oterapie. 3ac9 8n acest interval pacientul a realizat tot ce i-a cerut terapeutul :i nu s-a produs nici o modificare, terapeutul va fi gata s9 admit9 c9 pacientul are o problem9 mai cur8nd somatic9. $. Fodific9ri 8n medica6ie, diet9, stil de via69. Ful6i pacien6i consum9 medicamente pentru a-:i u:ura situa6ia, dar acestea nu mai au efect sau s8nt c iar nocive. Tratamentele paliative trebuie reduse c8t mai mult 8n colaborare cu medicul generalist. !ceast9 reducere trebuie realizat9 gradat. Fedica6ia prescris9 pentru afec6iuni inexistente nu face dec8t s9 sporeasc9 anxietatea pacientului pentru c9 ac6iunea de a lua medicamente 8ndreapt9 aten6ia pacientului spre boal9 :i 8i 8nt9re:te convingerea c9 o are. Y 8n cadrul dietei trebuie 8nl9turate acele substan6e *alimente0 care pot produce" tulbur9ri sau reac6ii alergice *de exemplu, este cunoscut9 leg9tura dintre insomnie :i cofein90. 7acien6ii pot s9 nu fie con:tien6i de excesele lor sau se jeneaz9 s9 le recunoasc9. !ceste excese se refer9 la alcool, cafea, tutun etc.

2,B

Irina )oldevici

Gindirea pozitiv+

2,;

Y 3e asemenea este bine s9 se indice pacientului un program de exerci6ii fizice. G. Fodificarea convingerilor cu privire la natura :i con secin6ele problemei. Tratamentul are drept obiectiv prioritar modificarea modului 8n care pacientul interpreteaz9 simptomele. Fodificarea convingerilor implic9 identificarea g8ndurilor negative :i a elementelor pe care acestea se bazeaz9. Se utilizeaz9 discu6iile cu privire la g8ndurile negative, automonitorizarea :i experimentele 8n sfera comportamentului. !utomonitorizarea ofer9 pacientului :i terapeutului indica6ii cu privire la c8t de eficient9 a fost modificarea unei convingeri. 8n cadrul experimentelor realizate 8n sfera comportamental9, obiectivul const9 8n a-i demonstra pacientului c9 simptomele sale pot fi influen6ate :i c iar produse :i de al6i factori dec8t cei care cred ei c9 le produc. !stfel, unui pacient care credea c9 dificult96ile sale de degluti6ie s8nt simptomul unui cancer laringian i s-a cerut s9 8ng it9 de mai multe ori la r8nd :i s9 observe efectele. !cesta a constatat cu surpriz9 c9 8i venea din ce 8n ce mai greu s9 8ng it9. !ceast9 observa6ie era important9 pentru c9 pacientul obi:nuia s9 8ng it9 8n sec de multe ori pentru a verifica starea g8tului s9u. Kn alt pacient considera c9 senza6ia de ame6eal9 pe care o avea era simptomul unei tumori cerebrale. 8n momentul 8n care i s-a cerut s9 se concentreze asupra zonei capului :i s9 se g8ndeasc9 la tumor9, senza6ia de ame6eal9 s-a accentuat. 3iscut8nd cu terapeutul, pacientul :i-a amintit faptul c9 8n mod frecvent g8ndul la tumor9 8i provoca simptomele. Terapeutul $-a 8ntrebat ce concluzie trage din aceast9 observa6ie, iar pacientul a r9spuns c9 i se pare pu6in probabil c9 numai g8ndul la tumor9 poate 8nr9ut96i starea :i c9 mai cur8nd simptomele erau reac6ia sa la starea de anxietate. -. Fodificarea comportamentului. Fajoritatea comportamentelor pacien6ilor cu tulbur9ri somatoforme sau ipocondriace au un scop preventiv :i s8nt

relativ dificil de modificat f9r9 s9 se modifice convingerile care stau la baza acestora. Terapeutul 8mpreun9 cu pacientul< Y testeaz9 convingerea conform c9reia un anumit tip de comportament 8i ap9r9 de consecin6ele bolii) Y efectueaz9 experimente pentru a verifica dac9 acele comportamente despre care pacientul crede c9 reduc simptomele c iar realizeaz9 acest lucru. 3e pild9, o pacient9 cu colon iritabil se sim6ea anxioas9 ori de c8te ori avea o senza6ie de balonare 8n zona abdominal9. Ea utiliza frecvent laxative :i supozitoare pentru a sc9pa de aceste senza6ii. Terapeutul a emis ipoteza c9 aceste medicamente perturbau func6ionarea normal9 a intestinului :i cre:teau sensibilitatea 8n zona respectiv9. 7acienta a fost de acord s9 renun6e la supozitoare :i laxative timp de - s9pt9m8ni, monitoriz8nd func6ionarea intestinului. Ea a constatat c9 avea mai pu6ine balon9ri :i a reu:it s9 discrimineze mai corect senza6ia de defecare. 8n multe cazuri, comportamentele de evitare men6in preocuparea pacientului pentru boal9, oprind accesul pacientului la informa6ii care contrazic interpretarea negativ9 a simptomelor. !stfel, o pacient9 cu dureri cronice a fost obligat9 s9 utilizeze un scaun cu rotile pentru c9 :i-a restr8ns activitatea fizic9 r9m8n8nd 8n pat atunci c8nd durerile erau puternice. ;8nd a 8nceput un program de exerci6ii fizice, ea a r9mas mirat9 s9 constate c9 nu s-a produs nici o deteriorare a st9rii sale. /. ;larificarea efectului negativ al asigur9rilor. >a pacien6ii cu anxietate 8n leg9tur9 cu starea de s9n9tate apar o serie de comportamente care seam9n9 cu verific9rile obsesive. !ceste comportamente de reasigurare focalizeaz9 aten6ia pacien6ilor asupra grijilor lor, reduc8nd anxi etatea pe termen scurt, dar cresc8nd preocup9rile patologice pe termen lung *SalSovsSis :i OarXicS, $%+&, $%+.0. !stfel

T
25<

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

25?

de comportamente implic9 solicitare de aoalize, examin9ri medicale sau discu6ii 8n detaliu despre simptome. >a ace:ti pacien6i asigurarea personalului medical devine repede neproductiv9 pentru c9 ei culeg informa6iile 8n mod selectiv :i interpreteaz9 gre:it c iar asigur9rile. 3e exemplu, unui pacient cu dureri de cap medicul i-a spus< =durerile tale de cap s8nt probabil cauzate de tensiune. 3ac9 persist9, vom face o radiografie la cap". 7acientul a interpretat afirma6ia medicului ca fiind un semn c9 acesta ar crede c9 pacientul sufer9 de o tumor9 cerebral9. 3eci, 8ncerc9rile repetate de a-i dovedi pacientului c9 nu este bolnav, c iar dac9 s8nt bazate pe teste medicale sau pe persuasiune verbal9, nu fac dec8t s9-i sporeasc9 anxietatea. 'n astfel de situa6ii terapeutul trebuie s9-i explice clar pacientului rolul 8n men6inerea simptomului al acestei goane dup9 asigur9ri c9 nu este bolnav. 8n acela:i timp, terapeutul trebuie s9 evite discu6iile neproductive cu privire la boal9 pe care tinde s9 le ini6ieze pacientul. Exemplu< TC ; iar crezi c9 ai nevoie de aceste asigur9riE PC F-ar face s9 m9 simt mai bine. TC ;8t de mult trebuie s9 te asigur c9 nu e:ti bolnav ca s9-6i ajung9 p8n9 la sf8r:itul anuluiE PC 78n9 la sf8r:itul anuluiE TC !i primit p8n9 acum mii de asigur9ri. ;rezi c9 8nc9 trei ore 8n care s9 te asigur c9 nu e:ti bolnav 86i vor ajunge pentru tot restul anuluiE PC 7robabil pentru restul zileiA TC 3eci, oric8te asigur9ri ai primi, tot nu-6i ajungE PC @u, cu c8t primesc mai multe, cu at8t vreau mai multeA TC !runci mai crezi c9 asigur9rile mele s8nt un tratament eficient sau ar fi mai bine s9 trecem la altcevaE Cudele sau prietenii apropia6i s8nt solicita6i de terapeut s9 nu furnizeze asigur9ri pacientului. &. !lte te nici de control al anxiet96ii, cum ar fi, de pild9, relaxarea sau am8narea tr9irii anxioase *4orSovec, Cobinson, 7ruzinsSi :i 3e 7oli, $%+-0.

Te nica am8n9rii anxiet96ii const9 8n urm9toarele< =Ei bine, nu 86i voi cere s9 nu-6i faci griji 8n leg9tur9 cu s9n9tatea ta, pentru c9 oricum 6i le vei face. '6i voi cere doar s9 am8ni perioada c8nd tr9ie:ti frica. ;8nd observi c9 e:ti 8ngrijorat, noteaz9 motivele 8ngrijor9rii 8ntr-un caiet. !poi 86i stabile:ti c8te o jum9tate de or9 sau o or9 8n fiecare sear9 c8nd 86i propui s9 sim6i teama". Indicaii psi!oterapeutice pentru diverse tipuri de afeciuni psi!osomatice &i somatoforme $. Cefalee Se recomand9 o combina6ie de te nici cognitive de modificare a comportamentului :i relaxare *7 ilips, $%++0. Studiile clinice au ar9tat c9 aproximativ /PR din pacien6i ob6in o ameliorare pe termen lung a durerilor de cap dac9 renun69 la medica6ia analgezic9. G. Insomnia 7acien6ii cu dificult96i de somn se afl9 8ntr-un cerc vicios, 8n cadrul c9ruia 8ngrijorarea produce insomnie, iar insomnia conduce, la r8ndul ei, la o nou9 8ngrijorare, care produce din nou insomnie. 7entru ca psi oterapia s9 aib9 succes, este necesar< a0 s9 se optimizeze condi6iile care fac s9 se instaleze somnul b0 s9 se reduc9 preocuparea *cu 8ngrijorare0 pentru alte evenimente dec8t tulburarea de somn c0 s9 se reduc9 8ngrijorarea 8n leg9tur9 cu tulburarea de somn d0 trebuie 8nl9turat9 concep6ia eronat9 c9 este obligato riu pentru to6i indivizii sa doarm9 + ore e0 modificarea stilului de via69 :i a regimului alimentar *trebuie eliminate mai ales alcoolul :i cafeaua0 f0 evitarea somnului de dup9 amiaz9

252

Irina )oldevici g0 instalarea unui model regulat somn-veg e 0 strategii cognitive< modificarea g8ndurilor negative referitoare la tulburarea de somn. !stfel, de exemplu, un pacient era convins de faptul c9 dac9 va fi deprivat de somn el va muri de oboseal9. !cestui pacient i s-au descris experimentele de deprivare de somn 8n a:a fel 8nc8t s9 ajung9 la concluzia c9 acestea nu s8nt c iar at8t de periculoase. 7acientul s-a amuzat c8nd a aflat c9 subiec6ii cu care se 8ncerca deprivarea de somn *sunete, spoturi luminoase0 au sf8r:it prin a adormi. !cest pacient a fost instruit s9 scrie pe fa6a unei cartele =>ipsa de somn m9 va ucideA", iar pe cealalt9 fa69< =>ipsa de somn m9 va face p8n9 la urm9 s9 adormA" O contabil9 nutrea ideea c9 lipsa de somn o va face s9 gre:easc9 la calcule. ;u ea s-a f9cut urm9torul experiment< a fost solicitat9 s9 realizeze ni:te calcule dup9 o noapte c8nd a dormit bine :i dup9 o noapte de insomnie :i nu a constatat nici o diferen69. [in8nd un jurnal 8n care s9-:i noteze fluctua6iile de dispozi6ie :i erorile de calcul, ea a constatat c9 lipsa somnului 8i afecteaz9 dispozi6ia, dar nu :i performan6a. i0 Celaxare. !ceasta trebuie s9 cuprind9 8n mod special imagini mentale cu caracter ritmic. j0 Hormarea unor deprinderi de condi6ionare a somnului *controlul stimulilor declan:atori ai somnului0. !stfel, dac9 utiliz9m dormitorul pentru a lucra, ne va veni mai greu s9 adormim. 3impotriv9, trebuie realizat9 o asociere 8ntre somn, pat, dormitor. Se recomand9 identificarea activit96ilor care 8nl9tur9 somnul< lectur9, m8ncat, privit la T5, 8ngrijorare referitoare la diverse probleme. ;u excep6ia somnului :i a rela6iilor sexuale, toate activit96ile vor fi excluse din dormitor. Este indicat9, de asemenea, respectarea aceleia:i ore de culcare.

G*ndirea pozitiv+

253

=3ac9 consta6i c9 te fr9m8nt9 grijile atunci c8nd te a:ezi 8n pat, ridic9-te, mergi 8n alt9 camer9 unde te po6i g8ndi la problemele tale. C9m8i acolo p8n9 6i se face somn".

S0 Te nica psi oterapiei prin interven6ie paradoxal9. !ceast9 te nic9 se recomand9 mai ales pacien6ilor rezisten6i la tratament. 'nstructajul administrat sun9 8n felul urm9tor< =;8nd te a:ezi 8n pat 8ncearc9 s9 notezi g8ndurile care 86i vin 8n minte. H9 toate eforturile ca s9 nu adormi. ; iar dac9 nu vei dormi toat9 noaptea, aceasta 86i va fi de folos 8n viitor". 8n cazul 8n care pacien6ii vin la psi oterapeut cu speran6a c9 vor ob6ine un autocontrol total asupra problemei, acesta trebuie s9-i determine s9 aib9 obiective mai realiste. 3impotriv9, dac9 pacien6ii s8nt totalmente lipsi6i de speran69 8n leg9tur9 cu o posibil9 sc imbare, trebuie s9 li se spun9 c9 micile modific9ri realizate le vor fi utile 8n via6a de zi cu zi :i 8n acela:i timp trebuie s9 se sublinieze :i faptul c9 pacientul nu are nimic de pierdut dac9 se angajeaz9 8ntr-un mic experiment, 8n cadrul c9ruia 8:i propune un scop limitat *de pild9, s9 nu se mai simt9 deprimat atunci c8nd are ame6eli0. O problem9 important9 este legat9 de atitudinea celorlal6i medici care, nu de pu6ine ori, saboteaz9, cu sau f9r9 voie, psi oterapia. Efectele psi oterapiei la aceast9 categorie de pacien6i s8nt< Y ameliorare pe termen lung) Y ob6inerea unor modific9ri de mic9 amploare, dar care s8nt utile pacientului) Y stoparea deterior9rilor) Y ajutarea pacien6ilor s9 duc9 o existen69 aproape nor mal9, 8n ciuda problemei pe care o au) Y reducerea st9rilor afective negative asociate simpto. mului *anxietate, depresie, demoralizare0. ndicaii psi'oterapeutice speciale pentru diverse afeciuni psi'osomatice sau somatoforme ,dup 1al8ovs8is. 1/(/) $. Vipertensiunea< Y tensiunea arterial9 trebuie periodic m9surat9)

Irina )oldevici m este eficient9 utilizarea relax9rii, combinat9 cu medita6ie :i procedee bazate pe bio-feedbacS *7atel, Farmot :i TerrM, $%+$) Bo nston, $%+/) >eenan :i VaMnes, $%+.0. G. Ticuri :i spasme musculare< Y utilizarea practicii pozitive, 8n cadrul c9reia se cere subiectului s9 repete voluntar contractar9 muscular9 pe perioade bine determinate *4ird, ;ataldo :i 7arSer, $%+$0. -. !stmul bron:ic 7acien6ii s8nt adesea cuprin:i de panic9 c iar :i atunci c8nd c9ile respiratorii nu s8nt obstruate. !tacurile de panic9 se termin9 de obicei cu un atac de astm :i invers. Este necesar9 tratarea atacului de panic9. !utomonitorizarea :i experimentele 8n sfera comportamental9 s8nt utile pentru a-$ 8nv96a pe pacient s9 realizeze discriminarea dintre un atac anxios :i un atac de astm propriu-zis. Se utilizeaz9 strategii de management al anxiet96ii :i strategii de expunere pentru a stopa atacurile :i a cre:te toleran6a la stres a pacientului *;reer, $%+G) Bo nston, $%+/0. Se pot utiliza cu succes te nici de relaxare :i ipnoza. /. !fec6iuni dermatologice 7rincipala interven6ie utilizat9 8n eczeme este reducerea sc9rpinatului, care are loc cu un grad minimal de con:tientizare. Se explic9 pacientului faptul c9 sc9rpinatul produce o u:urare pentru moment, dar 8nr9ut96e:te problema 8n viitor. !utomonitorizarea cre:te gradul de con:tientizare a tendin6ei subiectului de a se sc9rpina. Se propun comportamente alternative 8n locul sc9rpinatului, cum ar fi, de pild9, lovirea u:oar9 a zonei afectate *Cisc :i Herguson, $%+$) Felin, HriedericSsen, @oren :i SXebelius, $%+.0. Se utilizeaz9 cu succes :i te nica ipnotic9. &. Tulbur9ri vestibulare 8n cazurile de ame6eal9 cronic9 s8nt indicate exerci6ii gradate de mi:care a corpului, precum :i alte tipuri de mi:c9ri care provoac9 senza6ia de ame6eal9 *metoda expunerii0.

G*ndirea pozitiv+

25,

8n tinnitus se utilizeaz9 relaxarea :i interven6ia cognitiv9, menite s9-i ajute pe pacien6i s9 realizeze o interpretare mai realist9 a simptomelor lor *Vallam :i Step ens, $%+&) 4eMts, $%+,0. .. 3urerile cronice Ceducerea comportamentelor de evitare reprezint9 o component9 important9 a tratamentului. 3e asemenea, se recomand9 prescrierea unor exerci6ii fizice. Obiectivul e7plicit al psi oterapiei const9 8n producerea unor modific9ri graduale 8n via6a pacien6ilor, modific9ri care s9 reduc9 nivelul andicapului comportamental :i pe cel al anxiet96ii. 3ac9 se ob6ine :i o reducere a durerii ca atare, acesta este un c8:tig suplimentar. 'ndicarea unor exerci6ii fizice cre:te :i pragul de toleran69 la durere *Oeisenberg, $%+,) 7 ilips, $%++0. !:a cum am mai sublinat, este util9 8nv96area relax9rii :i a auto ipnozei.

G*ndirea pozitiv+

3<?

CAPITOLUL ?3

Abord+ri psihoterape1tice *n caz1l disf1nc-ittor se71ale psiho!ene

Terapia sexual9 se utilizeaz9 8n tratamentul cuplurilor cu probleme, pentru c9 altfel este dificil de ajutat un subiect cu probleme sexuale care nu are un partener care s9-$ ajute. Klterior, au fost puse la punct :i te nici de terapie sexual9 menite s9-i ajute :i pe subiec6ii care nu au la dispozi6ie un partener stabil. 3isfunc6iile sexuale au drept cauz9 at8t factori fiziologici, c8t :i psi ici. Este important de :tiut dac9 :i 8n cazul factorilor fiziologici, factorii psi ologici secundari nu fac dec8t s9 complice situa6ia. deprinderilor de comunicare, educa6ie :i implicarea ambilor parteneri 8n rezolvarea problemei.

'ni6ial, s-a considerat c9 disfunc6iile sexuale au drept cauz9 experien6ele timpurii din copil9rie, experien6e legate mai ales de anormalit96ile sexualit96ii infantile, c8t :i de interrela6iile anormale dintre p9rinte :i copil. 7si oterapia individual9 de orientare analitic9 era considerat9 ca un tratament de elec6ie pentru aceste tulbur9ri :i avea ca obiectiv realizarea insig t-ului cu privire la conflictele incon:tiente legate de sexualitate *VaXton, $%+%0. 8ntre anii $%&P :i $%.P, abordarea comportamentalist9, mai ales desensibilizarea sistematic9, a 8nceput s9 fie utilizat9 cu succes 8n cazul disfunc6iilor sexuale. !cest demers terapeutic se baza pe supozi6ia conform c9reia cele mai multeg comportamente sexuale patologice s8nt comportamente 8nv96ate :i ele pot fi modificate utilizTnd principii derivate din teoriile 8nv969rii. 8n $%,P a ap9rut celebra lucrare a lui Fasters :i Bo nson, =Vuman sexual inadignancM", lucrare care st9 la baza psi oterapiilor comportamentale moderne 8n probleme sexuale. 8n cadrul acestor terapii, accentul cade pe dezvoltarea

2at1ra disf1nc-iilor se71ale .)aFton ?;B;% O defini6ie corect9 a disfunc6iilor sexuale o reprezint9 perturbarea persistent9 a modelelor sexuale de interes :i r9spuns. 3isfunc6iile sexuale se deosebesc de devia6iile sexuale, ce reprezint9 comportamente care se deosebesc sub aspect calitativ de cele sexuale normale :i s8nt nocive pentru al6i oameni. !ceast9 defini6ie nu e pe deplin satisf9c9toare pentru c9, pe de o parte, este dificil de circumscris comportamentul sexual normal, iar pe de alt9 parte, faptul c9 un comportament sexual este calificat drept disfunc6ional depinde de mai mul6i factori< dac9 partenerul consider9 c9 este o problem9, iar aceste expecta6ii pot fi influen6ate de opinia prietenilor, massmedia sau de opinia unor medici. @u a fost elaborat9 p8n9 acum o clasificare satisf9c9toare a disfunc6iilor sexuale. 8n general, se accept9 drept criterii< interesul sexual, activarea sexual9, orgasmul :i alte probleme. !l6i factori care trebuie lua6i 8n considerare s8nt perioada de debut :i gradul de extensie a tulbur9rii. Termenii tulburare primar9 :i secundar9 se refer9 la faptul dac9 tulburarea a fost prezent9 8nc9 de la 8nceputul activit96ii sexuale sau a debutat dup9 o perioad9 de via69 se-

3<2

Irina )o*clevici

G*ndirea pozitiv+ Cau(ele tulburrilor se uale

3<3

xual9 satisf9c9toare. Termenii total :i situa6ional se refer9 la faptul c9 tulburarea sexual9 este prezent9 8n toate situa6iile sau doar 8n unele din acestea *sex adecvat cu partenerul obi:nuit, dar nu :i cu alt partener, activitate sexual9 prin intermediul masturba6iei etc0. 8n cadrul fiec9rei tulbur9ri sexuale exist9 nenum9rate varia6ii. 3e exemplu, 8n cazul tulbur9rilor de erec6ie exist9 b9rba6i care realizeaz9 erec6ia cu partenera, dar o pierd 8n timpul actului sexual, b9rba6i care ob6in doar o erec6ie par6ial9, b9rba6i care ob6in erec6ia doar c8nd s8nt singuri *8n timpul masturb9rii0 :i b9rba6i care nu au erec6ie 8n nici un fel de situa6ie. >ipsa satisfac6iei sexuale reprezint9 o problem9 important9 pentru care indivizii sau cuplurile solicit9 psi oterapia *f9r9 s9 existe de fapt disfunc6ii sexuale0. Ful6i din ace:ti subiec6i nu se refer9 la o disfunc6ie anume, ci la absen6a satisfac6iei sexuale. >a aceast9 situa6ie 8:i pot aduce contribu6ia factori varia6i, cum ar fi dificult96ile rela6ionale, faptul c9 partenerii nu se mai consider9 atr9g9tori unul pe cel9lalt, plictiseala :i monotonia. Kneori, aceste probleme pot fi secundare lipsei de interes sexual *4ancroft, $%+-0. 8n afara disfunc6iile sexuale sau a lipsei de satisfac6ie sexual9, pacien6ii se pot adresa speciali:tilor :i pentru alte probleme, cum ar fi, de pild9, depresia, insomnia, problemele ginecologice sau lipsa fertilit96ii. Clasificarea disf1nc-iilor se71ale
Tipul de disfunc6ie 'nteres sexual !ctivare sexual9 Orgasm !lte tipuri de tulbur9ri 3isfunc6iile Hemei 49rba6i Ceducerea interesului Ceducerea interesului sexual sexual Sc9derea activ9rii sexuale Tulburare de erec6ie Ejaculare precoce 3isfunc6ie orgasmic9 Ejaculare 8ntTrziat9 sau *anorgasmie0 absent9 5aginism Ejaculare dureroas9 3ispareunie 3ispareunie

Y Hiziologice< boal9, opera6ii, diverse tratamente *4arcrofit, $%+-, VaXton, $%+,0. ; iar :i 8n aceste cazuri, factorul psi ologic accentueaz9 tulburarea :i terapia cognitiv-comportamental9 este indicat9. Y Hactori< - predispozan6i *lips9 de 8ncredere 8n sine, pubertate 8nt8rziat90) - precipitatori *e:ec sexual sub influen6a alcoolului0) - care men6in tulburarea *anxietate anticipatorie la fiecare tentativ9 de act sexual0. -isfunciile se uale la femei $. Sc9derea interesul sexual - libido sc9zut< Y variaz9 considerabil de la o femeie la alta. Y se reflect9 8n frecven6a actelor sexuale cu partenerul *g8nduri cu con6inut sexual, masturbare0) Y se asociaz9 frecvent cu dificult96i rela6ionale :i de presie *VaXton :i ;atalan, $%+.) Oeissman :i 7aMSel, $%,/0. G. !ctivare sexual9 sc9zut9< reducerea r9spunsurilor fiziologice normale *de exemplu, lubrifierea vaginului0 la sti mulare sexual9 :i lipsa senza6iilor asociate cu excita6ia sexu al9< Y este fireasc9 la menopauz9 :i dup9 na:tere. -. 3eficien69 de orgasm< absen6a acestuia sau orgasm foarte rar. Terapeutul trebuie s9 diferen6ieze acele femei care nu ob6in orgasm cu partenerul, dar 8l ob6in prin masturbare, de cele care nu s-au masturbat niciodat9. 3eficien6a orgasmic9 secundar9 se asociaz9 de obicei cu dificult96i rela6ionale. /. 5aginism< act sexual imposibil sau extrem de dure ros datorit9 unui spasm vaginal care 8mpiedic9 penetrarea.

3<'

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

3<,

7oate ap9rea dup9 un traumatism al vaginului sau 8n urma unei infec6ii. Fulte din aceste femei au idei gre:ite cu privire la sexualitate, ele fiind altfel normale sub aspectul responsivit96ii sexuale *3uddle, $%,,0. &. 3ispareunia - act sexual dureros. 3urerea poate fi superficial9, medie *datorit9 excita6iei, infec6iilor vaginale, unor c isturi0 sau profund9 *infec6ie pelvian9, endometrit9 sau lipsa activ9rii sexuale0. 'n aceste cazuri se recomand9 controlul ginecologic. -isfunciile se uale la brbai $. 'nteres sexual sc9zut poate fi consecin6a unei tul bur9ri de erec6ie, a dificult96ilor rela6ionale sau a depresiei. Trebuie exclus9 cauza organic9 * ipogonadism0. G. Tulbur9ri de erec6ie< Y este cea mai r9sp8ndit9 tulburare pentru care se soli cit9 psi oterapia) Y are forme diverse) Y mecanismul erec6iei este influen6at de o varietate de factori psi ologici *anxietate, distragere, expecta6ia performan6ei0 :i fiziologici< diabet, probleme circu latorii, leziuni ale coloanei vertebrale, medica6ie anti ipertensiv90. -. Ejaculare precoce< Y este dificil de definit) de regul9, este bine s9 se solicite :i opinia partenerei, pentru c9 unii oameni au expecta6ii nera6ionale) J de regul9, reprezint9 o tulburare primar9) i masturbarea poate fi un factor predispozant) U este frecvent9 la tineri la 8nceputul vie6ii sexuale) ^ frecvent9 8n st9ri de stres) i numai 8n cazul 8n care este persistent9 este considerat9 simptom.

/. Ejaculare 8nt8rziat9Zabsent9< Y este o tulburare relativ rar9, care afecteaz9 at8t eja cularea, c8t :i orgasmul) Y trebuie distins9 de tulburarea datorat9 unor cauze fiziologice *prostatectomie0 sau medica6iei, c8nd su biectul are orgasm, dar nu ejaculeaz9. Ejacularea se poate ob6ine 8n timpul masturb9rii, dar nu :i cu o partener9, numai 8n somn sau deloc *8n aceast9 ultim9 situa6ie, se b9nuie:te o cauz9 fizic90. Ejacularea 8nt8rziat9< stimularea sexual9 trebuie s9 fie prelungit9 un timp neobi:nuit de lung p8n9 s9 apare ejacularea. &. Ejaculare dureroas9 :i dispareunie< senza6ia de dure re sau arsur9 dup9 ejaculare de regul9 este rezultatul unei in fec6ii *uretrit9, prostatit9 etc.0 3ispareunia< act sexual dureros, de regul9 datorat9 unor cauze organice *calota prea str8mt9, fren scurt, infec6ii0. Factori psi!ologici care pot contribui la disfunciile se uale Qactori predispozan-iC Y Educa6ie restrictiv9< atitudinea p9rin6ilor e distorsional9 sau provoac9 in ibi6ia sexual9 Y Cela6ii familiale perturbatoare, lipsa afec6iunii Y Experien6e sexuale timpurii cu caracter psi otraumatizant< viol, incest Y >ipsa educa6iei sexuale. Qactori precipitatoriC Y Cela6ii perturbate cu partenerul Y @a:terea unui copil *aici dificult96ile sexuale pot apa re :i datorit9 unor factori fiziologici sau datorit9 de presiei0 Y 'nfidelitatea

3<5

Irina )oldevici Y Y Y Y Y Y Y 3isfunc6ii ale partenerului E:ecuri repetate 3epresie !nxietate Experien6e sexuale traumatizante 58rsta Ceac6ia psi ologic9 la unii factori organici.

G*ndirea pozitiv+

3<6

Qactori care men-in t1lb1rareaC Y !nxietatea de performan69. Y Teama de e:ec *de pierdere a erec6iei0 Y Solicit9rile partenerului Y ;omunicare insuficient9 8ntre parteneri Y ;ulpabilitate *eventual legat9 de o rela6ie extraconjugal90 Y >ipsa atrac6iei fa69 de partener Y Cela6ii confiictuale Y Teama de intimitate emo6ional9 Y 'nforma6ii sexuale insuficiente despre modul cum se realizeaz9 stimularea partenerului Y Boc erotic preliminar insuficient *partenera nu este excitat90 Y 3epresie Y !nxietate. >val1area Obiectivele evalu9rii< $. 3efinirea naturii problemei sexuale :i a modific9 rilor dorite de clien6i. G. Ob6inerea unor informa6ii care s9 permit9 terapeutu lui s9 8ncerce s9 formuleze ipoteze privind cauzele tulbur9rii 8n termenii men6iona6i< factori predispozan6i, precipitatori :i care men6in tulburarea. -. Stabilirea tipului de interven6ie terapeutic9 indicat9 8n cazul respectiv.

/. 'ni6ierea procesului terapeutic prin desc iderea unei discu6ii referitoare la problemele sexuale :i prin 8ncurajarea partenerilor s9 identifice factorii cauzali :i posibilele solu6ii la problema lor. 'nterviul ini6ial trebuie realizat separat, cu fiecare partener 8n parte, pentru a ob6ine date c8t mai sincere. >a al doilea interviu partenerii s8nt v9zu6i 8mpreun9 de psi oterapeut. Terapeutul trebuie s9-$ 8ntrebe pe fiecare partener 8n parte ce informa6ii dore:te s9 r9m8n9 confiden6iale *de exemplu, o rela6ie extraconjugal90. 1lan de interviu terapeutic $. 7roblema sexual9< natura ei exacta :i evolu6ia) mo dific9ri dezirabile ale comportamentului sexual. G. Fediul familial :i copil9ria timpurie< rela6ii cu p9 rin6ii, rela6iile dintre p9rin6i, atitudinea familiei fa69 de sexu alitate. -. 3ezvoltarea sexual9 :i experien6ele sexuale< atitu dinile legate de sex din perioada pubert96ii, apari6ia interesu lui sexual, experien6e :i probleme sexuale< masturbare, expe rien6e traumatizante, omosexualitate. /. 'nforma6ii despre sex< surse, amploarea informa 6iilor, dac9 persoana consider9 c9 are informa6ii suficiente) terapeutul trebuie s9 evalueze nivelul de cuno:tin6e cu privire la sexualitate al clien6ilor s9i. &. Cela6ia cu partenerul< evolu6ia acestei rela6ii, cadrul general al rela6iei cu partenerul, copii, mijloace contracep tive, infidelit96i, sentimente de atrac6ie fa69 de partener. .. :coal9, ocupa6ie, interese, credin6e religioase. ,. 7robleme medicale< boli, tratamente urmate. +. 'storia psi iatric9. %. Ktilizarea alcoolului sau drogurilor. $P. !spectul exterior :i dispozi6ia. $$. Examinare medical9 *dac9 este cazul0.

3<B

@rina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

3<;

8nainte de a 8ncepe psi oterapia, terapeutul trebuie s9 se conving9 dac9 este vorba de o disfunc6ie sexual9 real9 sau de lipsa unor informa6ii *ca, de exemplu, expecta6ia nerealist9 a partenerei c9 trebuie s9 aib9 orgasm la fiecare act sexual0. Kneori problema pe care o prezint9 pacien6ii nu este cea real9. !stfel, de pild9, terapeutul este solicitat pentru ejaculare precoce, c8nd, de fapt, b9rbatul poate men6ine erec6ia o perioad9 rezonabil9 de timp, 8n sc imb femeia are dificult96i de atingere a orgasmului. Exist9 :i situa6ia invers9, c8nd dificult96ile de a realiza orgasmul la femeie pot induce un slab control al ejacul9rii la b9rbat. Terapeutul trebuie s9 ob6in9 informa6ii precise, adres8nd 8ntreb9ri directe referitoare la< Y ce anume s-a 8nt8mplat) Y ce a g8ndit persoana 8nainte, 8n timpul :i dup9 ce a luat sf8r:it actul sexual) Y ce au sim6it partenerii 8n leg9tur9 cu acesta. S8nt foarte importante informa6iile 8n leg9tur9 cu masturbarea din urm9toarele motive< $. Fasturbarea prea rapid9 poate constitui un factor predispozant al ejacul9rii precoce. G. !titudinea fa69 de masturbare poate sta la baza tul bur9rii sexuale *de pild9, culpabilitatea0. -. Fasturbarea poate constitui un element important al terapiei, mai ales c8nd avem de-a face cu un subiect care nu are partener. !bordarea disfunc6iilor sexuale se realizeaz9 sub forma a dou9 modalit96i< a0 consiliere de scurt9 durat9. b0 terapie sexual9. a0 Consilierea 'nclude sfaturi :i interven6ii cu caracter educa6ional. Este indicat9 8n urm9toarele situa6ii<

$. 3isfunc6ia sexual9 este de dat9 recent9 :i nu prezint9 complica6ii. $. ;uplul are mai mult nevoie de educa6ie sexual9. G. 7artenerii au 8ncercat s9-:i rezolve problema singuri. G. @u e clar dac9 se impune terapie sexual9, dar oricum consilierea poatea reprezenta o abordare preliminar9. 7artenerii pot beneficia frecvent de astfel de abord9ri de scurt9 durat9 *VaXton, $%+&0. b% Indica-ii pentr1 terapia se71al+C $. 7roblema sexual9 are o durat9 mai lung9 *cel pu6in c8teva luni0. G. Eforturile cuplului de a-:i rezolva problema f9r9 aju tor a e:uat 8n totalitate. -. 7roblema este generat9 sau men6inut9 de factori psi ologici< experien6e sexuale cu caracter aversiv, anxietate de performan69, imagine de sine sc9zut90. /. 7roblema amenin69 s9 distrug9 rela6ia 8n totalitate, 8n cazul psi oterapiei sexuale trebuie avu6i 8n vedere :i urm9torii factori< a0 ;adrul general al rela6iei dintre parteneri. 7si ote rapia sexual9 nu se aplic9 8n cazul 8n care dificultatea sexual9 reprezint9 un simptom al unei rela6ii deteriorate 8n cadrul cu plului, 8n acest caz, se indic9 terapie marital9. b0 Tulbur9rile psi iatrice majore constituie contraindi ca6ii pentru psi oterapia sexual9. !ce:ti pacien6i nu vor fi aborda6i p8n9 nu s-a rezolvat problema lor de baz9. Tulbu r9rile psi iatrice minore, cum ar fi depresia u:oar9 :i mode rat9 sau anxietatea, nu reprezint9 contraindica6ii pentru te rapia sexual9, mai ales c8nd aceste simptome s8nt secundare disfunc6iei sexuale. c0 !lcoolismul. 3ac9 unul din pacien6i este alcoolic, nu se va recurge la psi oterapie sexual9 din cauza complian6ei slabe la terapie :i a dificult96ilor rela6ionale cu partenerul.

3?<

Irina )oldevici

G*ndirea pozitiv+

3??

d0 Sarcina. Experien6a clinic9 a ar9tat c9 terapia sexu al9 nu trebuie 8nceput9 c8nd partenera este 8ns9rcinat9 datorit9 sc9derii fire:ti a libidoului 8n lunile avansate de sarcin9. e0 Fotiva6ia. 7si oterapia sexual9 nu se aplic9 atunci c8nd terapeutului 8i este clar c9 aceasta nu este acceptabil9 pentru ambii sau pentru unul din parteneri. Atadiile psihoterapice se71ale Evaluare

t9m8nale. >a sf8r:itul terapiei este recomandabil9 r9rirea :edin6elor la --/ s9pt9m8ni. Qorm1larea problemei >a 8nceputul terapiei partenerilor li se prezint9 un rezumat scurt al problemei lor, c8t :i factorii care contribuie la men6inerea acesteia. Obiectivele formul9rii s8nt urm9toarele< $. 8ncurajarea cuplului, terapeutul explic8nd c8t de frec vente s8nt astfel de probleme. G. Sublinierea factorilor care men6in problema, factori asupra c9rora se va concentra demersul terapeutic. -. 8i permite terapeutului s9 verifice dac9 informa6iile ob6inute 8n cursul etapei de evaluare au fost corect interpre tate. Terapeutul trebuie s9 solicite membrilor cuplului s9-i furnizeze feedbacS-uri dac9 au 8n6eles bine problema. 8n aceast9 etap9 ies, de obicei, la iveal9 noi informa6ii. Terapeutul trebuie s9 prezinte 8n mod ec ilibrat contribu6ia fiec9rui membru al cuplului la men6inerea problemei, explic8nd, pe aceast9 baz9, de ce este at8t de necesar9 colaborarea dintre parteneri pentru succesul terapiei. 8n acela:i timp, terapeutul trebuie s9 sublinieze aspectele pozitive ale rela6iei. $odel de formulare a problemei ,5a6ton. 1/(/) !na, G+ ani) 4ill, -. ani. Se prezint9 la psi oterapie pentru c9 !na nu are interes pentru rela6iile sexuale :i 8i displace actul sexual. Terapeutul prezint9 problema astfel< este vorba de lipsa de interes pentru activitatea sexual9 a !nei, c8t :i de faptul c9 ea simte durere la contactul sexual pentru c9 nu este suficient de stimulat9.

H
Hormularea problemei Teme *sarcini pentru acas90 ;onsiliere Educare

Terminarea terapiei H ?edin69 de verificare 3eci, programul psi oterapeutic propriu-zis implic9< $. Solicitarea pacien6ilor s9 efectueze unele teme gra date pentru acas9) G. ;onsilierea< implic9 factorii cognitivi ai psi oterapiei. !ce:tia s8nt importan6i mai ales atunci c8nd apar blocaje 8n realizarea sarcinilor pentru acas9. -. Educarea. Terapeutul trebuie s9 explice faptul c9 :e din6ele se vor desf9:ura cu ambii parteneri, dar c9 uneori va fi necesar ca el s9 discute :i separat cu fiecare partener 8n parte. Se realizeaz9 :edin6e s9pt9m8nale de -P-.P minute. ;8nd progresele s8nt slabe se poate trece la :edin6e bis9p-

Irina )oldevici Qactori predispozan-i Fai mul6i factori au determinat-o pe !na s9 se simt9 nesigur9 cu privire la activitatea sexual9< $. Educa6ia pe care a primit-o, 8n cadrul c9reia sexul era privit ca ceva murdar. G. >ipsa educa6iei sexuale :i informa6ia s9rac9 8n acest domeniu. -. ;ulpabilitatea ei legat9 de o rela6ie sexual9 ante rioar9, rela6ie cu un b9rbat mai 8n v8rst9, c9s9torit. /. ;8nd rela6ia lor a debutat, 4ill avea insuficient9 8n credere 8n experien6a sa sexual9, mai ales pentru c9 a fost p9r9sit de prima so6ie pentru un alt b9rbat. Qactori precipitatori !mbii parteneri erau foarte ezitan6i :i nesiguri la debutul rela6iei lor erotice. 3rept rezultat, !na nu a fost stimulat9 suficient :i actul sexual a fost dureros. Ori de c8te ori cei doi so6i 8ncercau s9 fac9 dragoste, !na era anxioas9 c9 se va repeta actul sexual dureros. !cest lucru diminua stimularea erotic9 :i lucrul de care se temea se 8nt8mpla. Treptat, ea a pierdut interesul pentru rela6iile sexuale. Qactori care men-in t1lb1rarea 7roblema persista pentru c9 ambii parteneri g8ndeau c9 fiecare episod sexual va fi un e:ec, iar anxietatea anticipatorie a !nei o 8mpiedica s9 manifeste interes pentru actul sexual. Fai mult, cei doi so6i considerau c9 este dificil s9 discute problema pentru a g9si solu6ia. Tr+s+t1ri pozitive Y Sub alte aspecte, rela6ia !nei :i a lui 4ill era fericit9 :i plin9 de afec6iune. Y 3urata relativ scurt9 de c8nd a ap9rut problema *apro ximativ $& luni0.

G*ndirea pozitiv+

3?3

Y 3orin6a ambilor parteneri de a colabora pentru a dep9:i dificultatea. 7rezentarea problemei nu trebuie s9 dureze mai mult de $& minute. 3up9 aceast9 prezentare, se traseaz9 prima sarcin9 pentru acas9. Temele pentru acas9 au urm9toarele obiective< $. S9 contribuie la realizarea unei abord9ri structurale care s9 permit9 cuplului s9-:i reconstruiasc9 8n mod gradat rela6ia sexual9. G. S9-i ajute pe parteneri s9 identifice acei factori care contribuie la men6inerea disfunc6iei sexuale *mai ales atitu dinile :i g8ndurile negative0. -. S9-i 8narmeze pe parteneri cu te nici specifice de a face fa69 unor probleme care apar 8n rela6ia de cuplu. 7rogramul temelor pentru acas9 trebuie s9 fie flexibil :i s9 6in9 seama de problemele fiec9rui cuplu 8n parte. Etapele acestui program s8nt inspirate din lucr9rile lui Fasters :i Bo nson *$%,P0. Ele s8nt urm9toarele< a0 ;oncentrarea aten6iei asupra unor senza6ii din afara ariei genitale permite cuplului sa stabileasc9 o intimitate fizi c9 8ntr-un mod relaxant :i confortabil, intimitate care s9 faci liteze comunicarea desc is9 dintre parteneri. *7artenerii tre buie s9 realizeze m8ng8ieri pe tot corpul, evit8nd 8ns9 zonele genitale0. 8n aceast9 etap9, partenerii se ab6in de la activitatea sexual9. @u este contraindicat9 automasturbarea, dar nu 8n prezen6a partenerului *8n aceast9 etap90. b0 ;oncentrarea asupra unor senza6ii legate de organele genitale are menirea de a facilita activarea sexual9 prin m8n g8ieri, f9r9 a trezi anxietatea. 3ac9 8n aceast9 etap9 partenerii doresc s9 tr9iasc9 faza de orgasm, ei s8nt liberi s9 o fac9, dar li se explic9 faptul c9 nu acesta este obiectivul sarcinii pentru acas9. c0 Haza de penetrare pasiv9, care reprezint9 o etap9 intermediar9 8nainte de actul sexual propriu-zis. Haza de pe netrare pasiv9< partenerilor li se explic9 faptul c9 atunci c8nd

@rina )oldevici ambii parteneri se simt activa6i sexual :i relaxa6i, femeia trebuie s9 introduc9 penisul partenerului 8n vagin, partenerul r9m8n8nd lini:tit :i concentr8ndu-se asupra senza6iilor agreabile care se instaleaz9. ;ele mai bune pozi6ii pentru penetrarea pasiv9 s8nt pozi6ia partenerei deasupra sau pozi6ia lateral9. !ceast9 te nic9 este important9 8n tratamentul vaginismului pentru c9 8i ofer9 partenerului sentimentul autocontrolului. 3e asemenea, mul6i b9rba6i *cu ejaculare precoce0 consider9 c9 pozi6iile respective le ofer9 control mai bun asupra ejacul9rii. ;uplul este instruit s9 men6in9 pozi6ia c8t de mult dore:te :i apoi s9 se re8ntoarc9 la fazele anterioare. 7enetrarea pasiv9 se poate repeta de cel mult - ori 8n timpul unei :edin6e realizate acas9 *sarcini pentru acas90. O dat9 ce aceast9 faz9 a fost st9p8nit9, cuplul trebuie s9 introduc9 mi:carea dup9 penetrare. Este mai indicat s9 se sugereze faptul c9 partenera trebuie s9 8nceap9 s9 se mi:te prima. !cest lucru este important mai ales dac9 ea prezint9 vaginism, pentru c9 aceast9 indica6ie 8i permite s9 men6in9 controlul asupra situa6iei *8n felul acesta dispare :i teama ei c9 va fi r9nit90. 3ac9 celelalte etape au trecut cu bine, aceast9 ultim9 etap9 nu prezint9 probleme, excep6ie fTc8nd cazurile b9rba6ilor cu ejaculare precoce. 8n aceast9 etap9, cuplul poate experimenta, dac9 dore:te, :i alte pozi6ii 8n timpul actului sexual. 'nstruc6iunile cu privire la temele pentru acas9 trebuie date 8n detaliu :i terapeutul trebuie s9 fie sigur c9 partenerii au 8n6eles corect ce anume li se cere. @u se trece la un stadiu superior al psi oterapiei p8n9 c8nd pacien6ii nu au 8ndeplinit corect ceea ce li s-a cerut. 4lte procedee specifice pentru tratamentul disfunciilor se uale la femei Z. =isf1nc-ia de or!asm .Anor!asmia% 'n cazul 8n care femeia nu a tr9it niciodat9 senza6ia de orgasm, terapeutul propune un antrenament de masturbare,

G*ndirea pozitiv+

3?,

pentru c9 multe femei se simt mai 8n largul lor singure. !cest antrenament este indicat :i pentru femeile care, pentru moment, nu au un partener sexual. ;8nd este vorba de cupluri, acestea prefer9, de regul9, s9-:i rezolve problemele 8n comun. O femeie care ob6ine orgasmul singur9 8i poate explica apoi partenerului cum ar dori s9 fie stimulat9. Terapeutul trebuie s9 accentueze importan6a stimul9rii clitoridiene pentru ob6inerea orgasmului feminin.^ 'n cazul 8n care femeia nu poate ob6ine orgasmul 8n ciuda stimul9rilor adecvate, se poate utiliza un vibrator *baffe :i HenXicS, $%+.0. Este important ca partenerii s9 fie asigura6i c9 utilizarea acestuia va avea doar un caracter temporar. Terapeutul trebuie s9 le explice partenerilor :i faptul c9 foarte multe femei, perfect normale, realizeaz9 doar rareori orgasmul :i, cu toate acestea, activitatea sexual9 are pentru ele un caracter foarte agreabil. O dat9 ce s-a ob6inut orgasmul la stimularea manual9, partenera poate fi ajutat9 s9 ob6in9 orgasmul :i 8n timpul unui act sexual obi:nuit. 7artenerul *sau partenera0 va proceda la stimularea clitoridian9 manual9 8n timpul penetr9rii vaginale pasive, concomitent cu contrac6ii pelviene u:oare. ;8nd femeia simte c9 se apropie faza de orgasm, ea trebuie s9 realizeze contrac6ii pelviene mai riguroase, s9 continue stimularea clitoridian9 dac9 este posibil, ap9s8nd clitorisul de penisul partenerului. Knele femei vor deveni capabile s9 tr9iasc9 orgasmul 8n timpul actului sexual :i f9r9 stimulare manual9, dar multe vor continua s9 aib9 nevoie de stimulare clitoridian9. 2& Ra!inism1l Exist9 mai multe faze 8n tratamentul vaginismului< a0 !jutarea femeii s9 dob8ndeasc9 o atitudine mai favorabil9 fa69 de organele ei sexuale. 7artenerei i se furnizeaz9 cuno:tin6e de anatomie :i fiziologie :i este 8ncurajat9 s9-:i priveasc9 8n oglind9 organele sexuale.

Irina )oldevici Knele femei pot realiza acest lucru 8n prezen6a partenerului) altele au nevoie de un terapeut femeie. b0 Exerci6ii de autocontrol a musculaturii pelviene. 3ac9 femeia nu 8:i. d9 seama de faptul dac9 poate controla sau nu mu:c ii pelvieni, i se poate cere s9 opreasc9 fluxul la urinare. 3e asemenea, i se poate sugera s9 observe contrac6ia pelvian9 introduc8nd degetul 8n vagin, c0 7enetra6ia vaginal9 Se realizeaz9 penetrarea cu degetul propriu. ;u aceast9 ocazie, se pot manifesta :i atitudinile negative fa69 de aceste practici *se teme s9 nu se r9neasc9) 8:i face probleme dac9 nu este nepotrivit ceea ce face0. 8ntr-o faz9 mai avansat9, femeia este 8nv96at9 s9 utilizeze dou9 degete pe care s9 le mi:te 8n vagin. !poi partenrul ei este 8nv96at s9 fac9 acela:i lucru 8n cursul temelor pentru acas9. Este bine s9 se utilizeze unguente. 8n programele ini6iale, Fasters :i Bo nson utilizau dilatatoare vaginale gradate, dar studiile clinice au demonstrat c9 utilizarea degetelor este la fel de eficient9. /. 7enetra6ia vaginal9 pasiv9. Se utilizeaz9, de asemenea, unguente. Este o faz9 dificil9, la care nu se trece p8n9 ce partenera nu a c9p9tat suficient9 8ncredere 8n sine. D8ndurile 8n leg9tur9 cu durerea posibil9 trebuie explorate de terapeut. =ispare1nia .act se71al d1reros% 3ac9 dispareunia este legat9 de factori psi ologici, mai ales de lipsa activ9rii sexuale, terapia trebuie dirijat9 mai ales 8n direc6ia ob6inerii stimul9rii sexuale prin programele de focalizare a aten6iei. 8n cazul 8n care durerea are cauze fizice *de pild9, o endometrit90, partenera este sf9tuit9 s9 se trateze :i, 8n acela:i timp, i se recomand9 o pozi6ie 8n care penetrarea este mai superficial9 *pozi6ia lateral9, cu partenerii fa69 8n fa690.

G*ndirea pozitiv+

3?6

Interes1l se71al red1s 8n acest caz, accentul cade pe circumstan6ele adecvate 8n care are loc actul sexual, pe reducerea anxiet96ii, pe jocul erotic preliminar, pe focalizarea aten6iei pe stimuli erotici, c8t :i pe rezolvarea problemelor psi ologice legate de rela6ia cu partenerul. Activarea se71al+ sc+z1t+ 7rogramul care cuprinde temele pentru acas9 este util 8n astfel de situa6ii. 3e asemenea, se recomand9 utilizarea te nicii imagina6iei dirijate cu con6inut erotic. <rogram de antrenament autoerotic pentru femei ,5a6ton. 1/(/) $. !utoexplorare cu con6inut general Se recomand9 mai ales pentru femeile cu atitudine negativ9 fa69 de corpul lor. Hemeia trebuie s9 se examineze goal9 8n oglind9 :i s9 identifice trei aspecte care 8i plac la ea :i trei care 8i plac mai pu6in *se ob6ine astfel o apreciere realist9 a propriului corp0. G. !utoexaminarea organelor genitale. -. Exerci6ii de autocontrol a musculaturii pelviene. /. Fasturbare &. Hactori adjuvan6i pentru masturbare< Y literatur9 erotic9) Y fantezii sexuale) Y utilizarea vibratorului *trebuie subliniat faptul c9 majoritatea femeilor care ajung la orgasm cu aju torul vibratorului reu:esc foarte repede s9-$ ob6in9 :i 8n absen6a acestuia0.

Irina )oldevici $e!nici pentru psi!oterapia disfunciilor se uale la brbai Z. T1lb1r+ri de erec-ie 49rba6ii cu tulbur9ri de erec6ie vor tr9i de cele mai multe ori erec6ia 8n fazele de concentrare extragenital9 :i genital9. 3ac9 terapeutul le sugereaz9 ca 8n aceste etape s9 n1 aib9 erec6ie, rezultatul va fi exact opus. 8n cazul acestei disfunc6ii, b9rbatul are dificult96i s9 tr9iasc9 stimularea sexual9, mai ales c8nd erec6ia se instaleaz9 totu:i, pentru c9 acesta se g8nde:te la calitatea erec6iei sale :i dac9 va reu:i s-o men6in9. 'n aceast9 situa6ie, terapeutul trebuie s9-$ 8nve6e pe pacient s9 se concentreze asupra senza6iilor agreabile din timpul jocului erotic. O dat9 ce erec6ia 8ncepe s9 se instaleze cu regularitate, terapeutul sugereaz9 cuplului s9 opreasc9 m8ng8ierile :i s9 lase ca erec6ia s9 dispar9. Exerci6iile se vor rezuma acum doar la c8teva stimul9ri p8n9 ce erec6ia se instaleaz9. !ceast9 procedur9 se repet9 de G-- ori 8n cursul unei :edin6e realizate acas9 :i are menirea s9 scad9 anxietatea b9rbatului legat9 de faptul c9 va pierde erec6ia :i aceasta nu va mai reveni niciodat9. 7rogramul de penetrare pasiv9 va fi de scurt9 durat9 :i partenera va trebui s9 treac9 :i la stimul9ri extragenitale, 8n cazul 8n care erec6ia se pierde. 2& >Lac1larea precoce Se utilizeaz9 dou9 te nici< =stop-start" *Semans, $%,.0 :i te nica =str8ngerii" *Fasters :i Bo nson, $%,P0. a0 Te nica =stop-start" 49rbatul este culcat pe spate :i 8:i concentreaz9 aten6ia asupra partenerei care 8i stimuleaz9 penisul. ;8nd el se simte activat, gata s9 ejaculeze, 8i va spune acesteia s9 opreasc9 activarea, astfel 8nc8t stimularea scade. 7rocedura se mai repet9

G*ndirea pozitiv+

3?;

de dou9 ori, iar a treia oar9 partenera 8l stimuleaz9 pe b9rbat p8n9 atinge ejacularea. >a 8nceput, b9rbatul va ejacula repede, dar treptat el va 8nv96a s9 se autocontroleze. b0 Te nica =str8ngerii" ! doua te nic9 se aplic9 doar dac9 prima s-a dovedit ineficient9. ;8nd b9rbatul 8i spune partenerei c9 este pe cale s9 ejaculeze, partenera str8nge cu fermitate v8rful penisului timp de $&-GP secunde, fapt ce in ib9 reflexul ejaculator. O dat9 ce te nica a dat rezultate, cuplul trebuie s9 realizeze te nica penetra6iei pasive, femeia fiind 8n pozi6ie superioar9. ;8nd b9rbatul 8i spune c9 e pe cale s9 ejaculeze, partenera sa 8:i sc imb9 pozi6ia, utilizeaz9 te nica =str8ngerii" sau 8l las9 s9 ejaculeze. -. >Lac1lare absent+ sa1 *nt*rziat+ ;8nd b9rbatul nu a ejaculat niciodat9 dec8t 8n somn, este indicat un antrenament de masturbare. 3ac9 ejacularea e posibil9 8n timpul masturb9rii, dar nu :i cu partenera, sau cu mare dificultate 8n acest din urm9 caz, se pune un accent mare pe stimularea :i concentrarea asupra zonei genitale, femeia stimul8nd organul sexual al b9rbatului, la 8nceput mai lent, apoi mai viguros. Este indicat s9 se utilizeze lo6iuni lubrifiante. Knii b9rba6i consider9 c9 masturbarea le este util9. Ei s8nt 8ncuraja6i s9 se concentreze asupra senza6iilor pe care le tr9iesc. 3ac9 ejacularea se produce, b9rbatul este instruit s9 ejaculeze 8n apropierea organului sexual al partenerei. !poi, b9rbatul este 8nv96at s9 realizeze penetra6ia atunci c8nd simte c9 va ejacula :i s9 continue mi:c9rile specifice. 7ozi6ia superioar9 a b9rbatului este recomandat9 pentru c9 faciliteaz9 ejacularea. /. Interes1l se71al sc+z1t @u exist9 procedee specifice pentru astfel de situa6ii. Tot ce se poate face este s9 se realizeze 8nt9riri pozitive ale comportamentului sexual, c8t :i rezolvarea tensiunilor din cadrul cuplului.

tina )oldevici
1rogram de antrenament autoerotic pentru brbai Se utilizeaz9 pentru toate categoriile de disfunc6ii, dar 8n mod diferit. Trebuie 8n primul r8nd explorat9 atitudinea b9rbatului fa69 de aceste practici. $. Explorarea cu m8na a zonelor genitale :i a celor 8nconjur9toare, pentru a identifica zonele de sensibilitate. G. Fasturbarea propriu-zis9. ;8nd stimularea erotic9 este ridicat9, se practic9 masturbarea intens9 p8n9 la ejaculare. -. Hactori adjuvan6i< Y fantezii sexuale) Y literatur9 erotic9) ^ Y vibratoare. 8n cazul ejacul9rii precoce, b9rbatul trebuie 8ncurajat s9 prelungeasc9 masturbarea pe o perioad9 fix9 *de pild9 $& minute0. 8n tratamentul tulbur9rilor de erec6ie, 8n timpul masturb9rii, b9rbatul trebuie s9 lase pentru un timp ca erec6ia s9 dispar9 :i apoi s9 continue autostimularea de 8nc9 G-- ori. !ceasta 8i poate spori 8ncrederea 8n capacitatea sa de erec6ie. 1robleme de consiliere n tulburrile se uale 4locaje 8n timpul tratamentului a0 4locaje timpurii< o cuplul nu se angajeaz9 8n realizarea temelor pentru acas9) Y partenerii se pl8ng de faptul c9 temele pentru acas9 creeaz9 un comportament sexual artificial) Y apropierea din timpul exerci6iilor poate evoca senti mente negative, cum ar fi tensiunea sau plictiseala. 3ificult96ile timpurii nu au o importan69 prea mare, ele put8nd fi dep9:ite 8n cazul 8n care nu s8nt indicatori ai unor probleme majore de cuplu *dificult96i rela6ionale, resentimente0.

G*ndirea pozitiv+

321

b0 3ificult96i tardive< Y cuplul opre:te exerci6iile de acas9) Y :edin6ele de acas9 nu mai s8nt agreabile) Y fluxul activit96ii sexuale se 8ntrerupe. !ceste dificult96i apar mai ales 8n cazul tratamentului tulbur9rii de erec6ie :i a vaginismului. 'n abordarea acestor dificult96i, primul pas const9 8n aceea ca terapeutul s9 se asi gure c9 partenerii au 8n6eles corect 8n ce constau temele pen tru acas9. 3ac9 da, trebuie explorat 8n detaliu ce anume s-a petrecut. 8n cazul dificult96ilor timpurii, de regul9, cuplul g9se:te temele pentru acas9 ca fiind lipsite de spontaneitate sau se jeneaz9 s9 fac9 ceea ce li s-a indicat. 8n aceste cazuri, simpla con:tientizare a problemei :i 8ncuraj9rile pot fi suficiente. 7entru cuplurile unde sentimentele de jen9 s8nt foarte accentuate, terapeutul poate recomanda ca partenerii s9 8nceap9 preludiul 8mbr9ca6i. 3ificult96i majore s8nt considerate acelea c8nd subiec6ii reac6ioneaz9 negativ la temele pentru acas9, apar rupturi bru:te 8n comportamentul sexual sau partenerii 8nceteaz9 pur :i simplu s9 mai practice ceea ce li s-a cerut. 8n acest caz. pacien6ilor trebuie s9 li se explice modelul cognitiv care st9 la baza r9spunsurilor negative la temele pentru acas9. Se de monstreaz9 cum e:ecul de a realiza ceea ce a fost indicat sau e:ecul de a sim6i o pl9cere conduce la procese cognitive *g8nduri :iZsau imagini0. 7entru ca aceste procese cognitive s8nt automate, persoana nu este, de regul9, con:tient9 de ele. ;ogni6iile evocate de temele, pentru acas9 pot s9 reflecte o atitudine mult mai general9 fa69 de sexualitate. 7artenerii s8nt 8ncuraja6i s9 identifice g8ndurile negative care apar atunci c8nd ei e:ueaz9 s9 realizeze temele pentru acas9. Knele cupluri realizez9 acest lucru cu u:urin69, 8n timp ce altele nu.

322 Sarcina pentru acas9

Irina )oldevici C9spuns negativ -----^. Evitare *de nonacceptare0 D8nduri sau imagini *adesea automate0 !titudini Experien6e anterioare sau experien6e curente
i

CAPITOLUL ?'

t t

Psihoterapia co!nitiv+ *n stare de hipnoz+

O te nic9 bun9 const9 8n a solicita partenerilor s9 furnizeze c8t mai multe explica6ii *indiferent c8t de absurde ar p9rea0 :i apoi partenerii s9 fie ajuta6i s9 evalueze explica6iile respective. O dat9 g8ndurile negative explorate, terapeutul ajunge la atitudinile disfunc6ionale timpurii fa69 de sex :i sexul opus, care, de asemenea, la r8ndul lor, trebuie analizate. $erminarea terapiei ;uplul este preg9tit de la 8nceput pentru terminarea terapiei, 8n sensul c9 se precizeaz9 de la 8nceput durata aproximativ9 a tratamentului. Spre sf8r:itul tratamentului se m9re:te intervalul dintre :edin6e *la G-- s9pt9m8ni0. Pre!+tirea c1pl1l1i pentr1 posibile probleme viitoare& 7artenerii s8nt 8nv96a6i c9 o bun9 comunicare, o atitudine de acceptare :i 8n6elegere reciproc9, dar :i reluarea unora din exerci6iile ini6iale 8i pot ajuta pe parteneri s9 dep9:easc9 problemele ce ar putea ap9rea pe parcurs.

T omas 3oXn *$%%-0 subliniaz9 faptul c9 terapia cognitiv9, de:i de dat9 relativ recent9, a realizat progrese 8nsemnate, devenind ast9zi cea mai popular9 te nic9 terapeutic9. 'ni6iatorii terapiei cognitive au fost 4ecS, Ellis :i Feic enr bauin *cita6i de 3oXn, $%%-, p. G$&0, care au pus la punct) uu sistem de modificare a modelelor negative de g8ndire ce stau la baza unor tulbur9ri emo6ionale. 4ecS *$%,.0 vorbea despre rolul gmdurilor automate dezadaptative 8n geneza tulbur9rilor psi ice. Ellis *$%,,0 le denumea g8nduri ira6ionale, 8n timp ce Feic enbaum *$%,,0 punea accentul pe importan6a dialogului interior cu con6inut negativ, dialog ce produce tulbur9ri emo6ionale. Toate cele trei modele de terapie cognitiv9 se sprijin9 pe urm9toarele ipoteze *3oXn, $%%-, p. G$&0< $. Tulbur9rile emo6ionale au la baz9 un set de g8nduri cu con6inut negativ, g8nduri ce se refer9 la abilit96ile, vaioarea sau activit96ile persoanei. 3e:i este eronat s9 afirm9m c9 aceste g8nduri negative produc 8n mod direct tulbur9ri psi ice, ele interac6ioneaz9 8n a:a fel cu evenimentele ambian6ei 8ne8t determina, 8mpreun9 cu acestea, apari6ia unor emo6ii negative :i a unor comportamente dszadaptative. !stfel, prezen6a 8n antecedente a unui