DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1

Raporturile juridice de drept intl pri!at Particularitile raporturilor juridice de DIP fa de dr.civil (genul proxim, dr.comun).
Dreptul international privat (DIP), ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. DIP = dr.civil lato sensu elementul de extraneitate. !) "xistena "#"$"%&'#'I D" "(&)*%"I&*&" = acea parte component a raporturilor juridice aflata in strainatate+su, incidenta unei legi strine. "lementul de extraneitate nu constituie un element de structur, distinct al raporturilor juridice (pri, continut, o,iect). "l se poate regasi in oricare din aceste - elemente. . dpdv al su,iectelor (cetenie, domiciliu, re/edin, c0iar religia pers.fizice1 pt. pers.jur. avem sediu, nationalitatea strin sau fondul de comert). . o,iectul derivat al raportului juridic (un ,un care se afla in strainatate+su, incidena legii strine). . continutul raportului juridic (dr. o,l. prilor) se materializeaza prin2 . locul inc0eierii actului juridic+ locul executarii contractului1 . moneda 3n care este executat preul1 . voina prilor poate constitui element de extraneitate (clauza prin care se prevede c acel contract este supus legii strine)1 4n cazul faptelor juridice2 locul savarsirii delictului+locul producerii prejudiciului "lemente strine 3n dreptul procesual2 competena aparine unei instane strine, recunoa/terea unei sentine pronunate 3n strintate. 5) 67%8#I6&'# D" #"9I = acea situaie care apare atunci c:nd, 3ntr.un raport juridic cu element de extraneitate, se pune pro,lema ca acel raport juridic s devin suscepti,il de a i se aplica 5+mai multe sisteme de drept aparin:nd unor state diferite (definiie /tiinific). Definiia metaforica2 6D# e acea pro,lema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intre,area 2 6*)" ;I;&"$ D" D)"P& ')$"*<* * ;" *P#I6*= "x. intr.un contract de vanz. > cump. intre o parte romana . vanzator si o parte germana . cumparator. 6ontractul se inc0eie la ?ucuresti, marfa urmand a se livra in 9ermania. Intre parti apare un conflict+litigiu legat de neexecutarea o,ligatiei de catre partea germana. ..@ instanta romana e sesizata. 6e lege se aplic= "#"$"%&"#" D"8I%I&7)II *#" 67%8#I6&'#'I D" #"9I2 a) ; fie un raport juridic cu element de extraneitate1 ,) 6onflictul de #egi %' tre,uie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state . nu are nici o legatura cu Dreptul International Pu,lic. 6onflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate, astfel incat se considera ca sintagma A6D#B(termen generic) tre,uie inteleasa drept un Aconcurs de legiB (in sensul ca se pot aplica am,ele sisteme de drept). #egile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. 1

c) 6:nd apare un element strin 3ntr.un raport juridic, acesta este suscepti,il de aplicarea unei legi strine. %orma conflictual reprezint norma de trimitere (va trimite la unul dintre sistemele de drept ce s.ar putea aplica). d) 6onflictul se numeste de legi, dar acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective. 6auza conflictului de legi > sistemele naionale nu dau mereu aceea/i soluie pt. aceea/i situaie de fapt (au reglementri diferite).

-) 6are sunt raporturile juridice de DIP

6onflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept intl. privat. %umai in raporturile juridice de drept intl. privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Doar 3n raporturile juridice de dr.intl.privat, competena jurisdicional poate s nu corespund cu competena legislativ, iar prile sunt pe poziie de egalitate juridic. 4n raporturile juridice de drept pu,lic, unde exist su,ordonare juridic nu poate aprea un conflict de legi pt. c statul acioneaz de iure imperii (pot totu/i aprea elemente de extraneitate > ex2 3n dr.penal avem principiile teritorialitii, personalitii, universalitii /i realitii). 4n raporturile juridice de dr. privat statul acioneaz de iure gestionis. )amurile in care pot aprea conflicte de #egi2 Dr. comertului international Dr. transporturilor Dr. civil Dr. familiei Dr. comercial Dr. muncii Dr. procesual civil *ceste domenii de reglementare sunt enumerate in art. ! din #egea !CD+!EE5 cu privire la rap de Dr.Intl. Privat. )aporturile de dr. pu,lic ex2 cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, %' dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista raporturi de extraneitate. ;olutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de DIP numita %7)$* 67%8#I6&'*#* = norma juridica specifica DIP care are o structur proprie /i solutioneaza conflictele de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept e aplica,il cu privire la acel raport juridic. %ormele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi2 norme de dr. material norme de dr. procesual %ormele conflictuale, spre deose,ire de normele materiale, nu carmuiesc raporturile juridice pe fondul lor, ci numai arata sistemul de dr. aplica,il (e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deose,ire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului). *lta deose,ire2 normele conflictuale au o aplicare preala,ila normelor materiale, influentand normele materiale aplica,ile. *vem o succesiune logica2 mai 3nt:i se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr. aplica,il, iar apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. %ormele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. I"!oarele normelor conflictuale2 2

. .

6onveniile internaionale de DIP (unific normele conflictuale)1 3n dreptul intern (#egea !CD+!EE5).

STRUCTURA NOR#EI CON$LICTUALE

%orma conflictuala este o norma juridica aparin:nd sistemului de dr.rom:n (nu poate avea alte elemente de structur fa de alte norme juridice) . contine2 . ipoteza (situaia de fapt)1 . dispozitie . sanctiune %orma conflictuala are urmatoarele particulariti2 . coninutul normei conflictuale (ipoteza) > categoria de raporturi juridice la care norma se refer1 . legatura normei conflictuale (dispoziia) . indic sistemul de drept aplica,il pt. acel coninut al normei. #egatura normei conflictuale se materializeaza printr.un element concret care se numeste P'%6& D" #"9*&')* (element concret plaseaza continutul normei 3n sfera unui anumit sistem de drept). "xemple de norme conflictuale (in #egea !CD+!EE5)2 art 112 Astarea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede altfel. #egea nationala este legea statului a crei cetenie o are persoana 3n cauzB. 6ontinutul acestei norme conflictuale2 starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. #egatura acestei norme conflictuale2 Ac:rmuite de legea sa naionalB. Punctul+"lementul de legatura (este dat de art. !5)2 #egea nationala este legea statului a carei cetatenie o are persoana in cauza =@ cetatenia e punctul de legatura pt. norma conflictuala. art %12 Astatutul organic al pers.jur. este carmuit de legea sa nationalaB. *rt. FC2 Apers.jur. are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit, potrivit actului constitutiv, sediul socialB. 6ontinutul2 statutul organic al pers. jur. #egatura2 legea naional a pers. jur. Punctul de legatura2 naionalitatea statului, dat de sediul social. art %&' Aposesia, dr. de proprietate si celelalte drepturi reale asupra ,unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfelB. 6ontinutul2 posesia, dr. de proprietate /i celelalte dr. reale. #egatura2 legea locului siturii ,unurilor. Punctul de legatura2 locul siturii ,unului. art (1)(*2 Acontractul este supus legii alese prin consens, de priB. Art ((' +in lipsa unei legi convenite de parti, contractul este supus legii statului cu care prezint legturile cele mai str:nseB. 6ontinutul2 regimul contractual. #egatura2 voina prilor (dac s.a exprimat) + legea statului cu care contractul are legturile cele mai str:nse.

C,rui -i-te. de drept /i apar0in nor.ele con1lictuale2

%ormele conflictuale,de regul, fac parte din sistemul de drept al instantei sesizate (lex fori). ;istemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de #"9"* 87)'#'I (lex fori). Ar3u.ente pt. aplicarea lex fori 3n privina normelor conflictuale2 !. forta juridica a normei conflictuale (este imperativ) . judecatorul tre,uie sa le aplice ca atare. 5. atunci c:nd se pune pro,lema determinrii normei conflictuale, doar sistemul de drept al instanei sesizate este cunoscut. ;uccesiunea logic a raionamentului fcut de judector2 3

. sta,ilirea competenei1 . sesizarea existenei unui conflict de legi (nu se poate aplica dec:t norma conflictual din propriul sistem de drept)1 . norma conflictual va trimite la un anumit sistem de drept. -. deducia de voin tacit a prilor (prezumie relativ) . argumentul+principiul Acine alege instanta alege /i dreptulB. (Gui eligit judici eligit jus) 4n structura normei conflictuale nu intr legea la care norma face referire (lex causae > raiunea de a exista a legii conflictuale). "x2 lex causae privind starea civil este legea naionalitii > lex patriae.

E4cep0ii de la re3ula c, nor.a con1lictual, apar0ine le3ii 1orului'

a. retrimiterea de gradul I (norma conflictual rom:n trimite la un sistem de drept strin, 3n 3ntregul su, inclusiv 3n privina normei conflictuale, ori acea norm conflictual nu accept trimiterea). ,. 3n cazul ar,itrajului international ad 0oc ()egulile '%6I&)*#) %' exista o lex fori . ar,itrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. 4n coninutul DIP nu intr doar normele conflictuale, ci /i norme materiale ce dau soluia pe fond.

NOR#ELE DE APLICATIE I#EDIATA (NAI)

*cestea apar atunci c:nd un sistem de drept consider c o anumit reglementare juridic tre,uie s se aplice imediat unui raport juridic cu element strin, fr a se mai face raionamentul conflictual (c:nd raportul juridic cu elem. strin conine o pro,lem de ordine pu,lic). D"82 sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit, aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 5

"x de %*I2 art 1& alin 1 . forma inc0eierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se cele,reaza (norm conflictual). art 1& alin 5 > Acasatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentului diplomat sau a functionarului consular, fie al )omaniei, fie al statului viitorului sotB. "ste o norma materiala pt. ca se ofera o solutie . se sta,ileste autoritatea competenta. . . . . 6omparaie 3ntre normele cu aplicaie imediat /i normele conflictuale2 am,ele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, av:nd puncte de legtur cu ara forului1 am,ele aparin sistemului de drept rom:n sau generaliz:nd am,ele aparin lui lex fori1 norma conflictual este o norm de trimitere, pe c:nd norma de aplicaie imediat este o norm material soluion:nd fondul raportului juridic1 spre deose,ire de alte norme materiale, norma de aplicaie imediat se aplic anterior normelor conflictuale, 3nltur:ndu.le pe acestea de la aplicare.

Tipuri de con1licte /n le3,tur, cu raporturile juridice de DIP

DIP e un drept con1lictual deoarece este c0emat sa solutioneze mai multe tipuri de con1licte ce pot sa apara in cazul in care intr.un anumit raport juridic apare un element de extraneitate, astfel2 !) con1lictul de juri-dic0ie. 7,iectul acestui conflict il constituie competenta instantelor sesizate. ;oluionarea lui duce la determinarea instanei competente. 5) con1lictul de le3i aplica6il procedurii . se solutioneaza dupa legea instantei sesizate -) con1lictul de cali1icari > soluionarea lui ne va ajuta s determinm norma conflictual F) con1lictul /n -pa0iu al normelor conflictuale, care va ridica pro,lema retrimiterii 3n DIPrivat D) con1lictul de le3i .ateriale > se determin lex causae H) con1lictul de le3i /n ti.p 7i -pa0iu > presupune identificarea efectelor 3n )om:nia ale drepturilor do,:ndite 3n strintate I) con1lictul .o6il de le3e > apare 3n situaia 3n care se deplaseaz sau se modific punctul de legtur al normei conflictuale 6onflictul de jurisdicie /i conflictul de legi aplica,ile aduc 3n discuie c0estiuni procedurale. Cali1icarea 7i con1lictul de cali1ic,ri %ormele conflictuale au in structura lor 5 elemente, continutul /i legatura, exprimate 3n noiuni juridice De e4.2 con0inutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca 2 starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul ,unurilor, condiii de fond /i de form ale actului juridic, ale casatoriei, prescripia extinctiv le3,tura normelor conflictuale poate fi exprimat prin noiuni juridice ca2 cetatenia, domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii ,unului, locul 3nc0eierii contractului etc. Ace-te notiuni care intra in -tructura nor.elor con1lictuale nu au acelea-i acceptiuni in di1eritele -i-te.e de drept. De e42 in dreptul anglo.saxon prescriptia e considerata o pro,lema de procedura, nu de fond ca in dreptul romanesc, astfel incat devine necesar cali1icarea in-titu0iei juridice 5

*ceasta calificare poate fi definita in 5 moduri2 a) pornindu.se de la normele conflictuale catre situaia de fapt ,) pornindu.se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala (3n sens invers) *stfel, avem 5 tipuri de definiii ale calificrii instituiei juridice2 a) calificarea = operatiunea logico.juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care formeaz continutul si legatura normelor conflictuale, pentru a sta,ili daca un raport juridic, adica o situatie de fapt concreta, se 3ncadreaz 3ntr.o norm conflictual sau alta. ,) calificarea = interpretarea unui raport juridic pt a vedea in continutul /i in legatura carei norme conflictuale intra.

Con1lictul de cali1ic,ri 8 situaia care apare cand notiuni din continutul sau din legatura normei conflictuale
au intelesuri diferite in sistemele de drept suscepti,ile de a se aplica raportului juridic respectiv. Crearea in-titu0iei cali1ic,rii a pornit de la -peta lider in do.eniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului !E) &";&*$"%&'# 7#*%D"<'#'I. 'n cetatean olandez a facut in 8ranta un testament olograf. 66iv 7landez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia. ;.a pus astfel pro,lema calificrii testamentului olograf, cci cele dou sisteme de drept calificau diferit aceast noiune. *stfel, in dreptul francez, testamentul olograf era calificat ca o pro,lema de forma, de exteriorizare a vointei, si fiind o pro,lema de forma era supus legii locului unde s.a inocmit testamentul. In sc0im,, dreptul olandez califica aceasta notiune ca o pro,lema de capacitate a pers fizice, de capacitate a testatorului. 8iind o pro,lema de capacitate, ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului, in cazul nostru legii cetateanului olandez, astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza (testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale). "xemple de conflicte de calificri2 . art FC din legea !CD+E5 . statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia, insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. In sistemul romanesc2 sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar). In alte sisteme de drept2 sediul este acela unde persoana juridic isi are sediul de control1 . referitor la prescripia extinctiv (3n dreptul rom:nesc este o pro,lem de fond, pe c:nd 3n cel anglo. saxon este opro,lem de procedur /i va fi supus deci lui lex fori)1 . referitor la dreptul statului de a culege o succesiune vacant pe teritoriul su (3n unele state dreptul este supus legii succesiunii dreptului de mo/tenire, iar 3n altele reprezint un drept survenit 3n urma suveranitii statale)1 . referitor la calificarea cstoriei religioase (3n unele sisteme de drept este o pro,lem de capacitate > atunci cstoria este supus legii ceteniei soilor, iar 3n alte sisteme de drept apare ca o pro,lem de form > atunci se aplic locus regit actium)1 . referitor la legtura normelor conflictuale (de ex. norme conflictuale privind statutul organic al persoanelor juridice. #egtura = sediul social, ca loc 3n care au fost 3nfiinate sau ca loc 3n care materia este plasat)1 . referitor la domiciliul persoanei fizice (starea civil, capacitatea unei persoane fizice sunt supuse legii ceteniei sau legii domiciliului > acesta din urm poate fi locul unde persoana s.a sta,ilit (stare de fapt) sau locul unde aceasta intenioneaz s se sta,ileasc (stare de drept))

I.portan0a -olu0ion,rii con1lictului de cali1ic,ri este dat de efectele pe care le produce. *stfel,
calificarea produce efecte diferite dupa cum e vor,a de continutul sau de legatura normei conflictuale. *tunci cand o6iectul cali1icarii il con-tituie continutul nor.ei con1lictuale , modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplica,ila, asadar determina sistemul de drept aplica,il si implicit situatia pe fond. 6

*tunci cand o6iectul cali1ic,rii pri!e-te le3atura nor.ei con1lictuale9 modul de solutionare a conflictului %' influenteaza norma conflictual, dar influenteaza sistemul de drept aplica,il si solutia pe fond.

Le3ea dup, care -e -olu0ionea", con1lictul de cali1icare . exista o regul /i exceptii

Re3ula2 calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori). *rt. - din legea !CD+!EE5 prevede aceast soluie 3n mod explicit2 Ac:nd determinarea legii aplica,ile depinde calificarea ce urmeaz a fi dat unei instituii de drept sau unui raport juridic, se ia 3n considerare calificarea juridic sta,ilit de legea rom:nB 4n sprijinul acestei reguli sunt urmtoarele argumente2 . calificarea este 3n esen o pro,lem de interpretare a coninutului /i 3ntinderii noiunii existente 3ntr.o norm conflictual. 6elui care a emis norma 3i revine /i interpretarea ei (ejus est interpretari cujus est condenere)1 . este un argument de reducere la a,surd a calificrii dup lex causae (legea aplica,il litigiului). 4n situaia noastr, cele dou legi posi,ile de aplicare sunt lax causae /i lex fori. %u se poate face calificarea dup lex causae, deoarece 3n momentul calificrii lex causae nu este 3nc cunoscut, ea urm:nd a fi determinat dup ce se face operaiunea de calificare (se indic norma conflictual aplica,il care sta,ile/te lex causae). Per a contraria, singura lege dup care se poate face calificarea este legea instanei sesizate (lex fori), pentru c este singura cunoscut 3n acel moment.

E4cep0ii'
a) cali1icarea pin !oin0a p,r0ilor (calificarea conventionala) > atunci c:nd 3ntr.un contract prile calific noiunea juridic utilizat 3n coninutul contractului /i definesc raportul juridic respectiv 3ntr. un anume mod, ar,itrul va ine seama de calificarea fcut astfel de pri1 ,) cali1icarea le3al, > c:nd raportul juridic este supus unui act normativ (de ex.2 o convenie internaional 3n care noiunea este calificat sau art. D! din legea !CD+!EE52 A platformele /i alteinstalaii dura,ile de exploatare a produselor su,marine sunt calificate ,unuri mo,ileB, deci se va aplica legea locului)1 c) cali1icarea -ecundar, > 3n accepiunea acestui concept reprezint o calificare su,secvent determinrii legii aplica,ile (de ex.2 cali1icarea i.o6ilelor 3n art. DC din legea !CD+!EE52 Anatura mo,iliar sau imo,iliar, c:t /i coninutul drepturilor reale asupra ,unurilor se determin 3n conformitate cu legea locului unde acestea sunt situateB sau deter.inarea cet,0eniei se face 3n conformitate cu legea statului a crui cetenie se invoc)1 d) cali1icarea in-titu0iilor juridice necuno-cute le3ii 1orului > se face dup legea care cunoa/te aceast instituie (de ex. instituia trust.ului). ;e poate vedea dac ea este sau nu contrar ordinii pu,lice1 e) cali1icarea no0iunilor din nor.e con1lictuale -tr,ine /n ca" de retri.itere > se face o trimitere logic de la sistemul de drept rom:nesc la un sistem strin, deci interpretarea noiunii din norma conflictual strin se face dup sistemul de drept strin1 f) cali1icarea 1,cut, de ar6itri /n ar6itrajul interna0ional ad):oc , unde nu avem lex fori > se va face dup sistemul de drept pe care ar,itrul 3l consider cel mai potrivit 3n spe. Con1lictul /n -pa0iu al nor.elor con1lictuale 7i in-titu0ia retri.iterii "xist un conflict 3n spaiu atunci cand sistemele de drept in prezen conin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. ;e numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din cele dou sisteme de drept coexist in spatiu. 6onflictul 3n spaiu al normelor conflictuale este de dou feluri2 a) po"iti!, atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept. De ex.2 se pune o pro,lema de stare civila ( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in $area ?ritanie. Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica norma conflictual din propriul sau sistem de drept. In $? starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea domiciliului. 7

Daca insa e sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictual rom:n, care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana). In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept. 6onflictul pozitiv nu duce la retrimitere. *cesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept. ,) ne3ati!, in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezen nu trimite la propriul sau sistem de drept, ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat ter. A-t1el9 pri.a conditie a retri.iterii e data toc.ai de e4i-tenta ace-tui con1lict ne3ati! . Acea-ta e o conditie nece-ar, dar nu -i -u1icient,9 deoarece .ai tre6uie intrunita -i o a doua conditie9 ce tine de sensul trimiterii pe care norma conflictual a forului o face la un sistem de drept strain, care poate fi de dou feluri2 . o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignor normele conflictuale ale acelui sistem de drept), caz in care se va aplica dreptul material strain, fara a exista posi,ilitatea retrimiterii. . o trimitere la intregul sistem de drept strain, adica /i la normele conflictuale straine. 4n acest caz poate interveni retrimiterea. ;ensul trimiterii se soluioneaz dup lex fori, fiind in ultima instanta o pro,lema de calificare a normelor conflictuale. ;n conclu"ie9 pentru a e4i-ta retri.itere tre6uie intrunite 5 condi0ii cu.ulati!e2 . sa existe un conflict negativ 3ntre normele conflictuale din sistemele de drept 3n prezen, cu privire la raportul juridic litigios1 . normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale norme conflictuale). Retri.iterea = situatia juridic aparut in cazul in care norma conflictuala a forului tri.ite la un -i-te. de drept -train in intre3ul -au, deci inclusiv la normele sale conflictuale, iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie nu pri.e-te tri.iterea ci9 1ie tri.ite /napoi la -i-te.ul de drept al 1orului9 1ie tri.ite .ai departe la un -i-te. de drept al unui -tat ter0 )etrimiterea este o operaiune logico.juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii competente s soluioneze litigiul. "a nu tre,uie confundata cu declinarea de competenta, aceasta din urm reprezent:nd o trimitere material a dosarului, pe c:nd retrimiterea este o operaiune pur logico.juridic.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL *

;i in materia retrimiterii avem o speta lider . ;peta 87)972 un cetatean ,avarez a trait cel mai mult timp in 8ranta unde nu a do,andit insa nici cetatenia, nici domiciliul legal (nu 3ndeplinea condiiile cerute de statul francez), avand aici doar un domiciliu de fapt. #a moartea sa a lasat o succesiune imo,iliara importanta, iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiie ereditar in revendicarea succesiunii. In fata instantei s.a pus pro,lema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea. Potrivit normelor conflictuale franceze, succesiunea imo,iliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul ,avarez. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul ,avarez exista o norm conflictual conform careia succesiunea imo,iliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului. 6u alte cuvinte, dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel ,avarez), dar acesta nu a primit trimiterea, trimitand inapoi. ;olutia pe fond in aceasta speta2 conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul ,avarez, astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu aveau vocaie succesoral, deci statul pe teritoriul caruia se aflau ,unurile, cel francez, a cules mo/tenirea). 6omentariul profesorului2 in speta de mai sus cu olandezul (&estamentul 7landezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula).

Retri.iterea e-te de dou, 1eluri2

a) retri.iterea de 3radul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) > intervine atunci cand norma conflictual trimite la dreptul forului (spea 8orgo) ,) retri.iterea de 3radul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) > norma conflictual straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert a) Re3le.entarea retri.iterii de 3radul I se afl in art F(!) din legea !CD+E5, care prevede c Adaca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale rom:ne retrimite la dreptul rom:n, se aplic legea rom:n, afar de cazul in care se prevede in mod expres altfelB. Deci 3n dreptul rom:n este accepta,il retrimiterea de gradul I. *rgumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt2 . tri.iterea fcut de norma conflictual rom:n la un sistem de drept strin tre6uie con-iderat, ca o o1ert, fcut de dreptul strin de a se aplica, iar nu ca o o6li3a0ie din a1ar, . Deci, dac dreptul strin nu prime/te, este firesc ca dreptul strin s fie respectat1 . unitatea -i-te.ului de drept -tr,in . Dac norma conflictual rom:n trimite la acesta, este normal ca acel sistem s fie privit 3n ansam,lul su. De aici rezult c acea norm conflictual strin tre,uie luat 3n considerare spre a nu se 3nclca unitatea acelui sistem de drept strin1 . oportunitatea rezid 3n faptul c retrimiterea 3mpac cele dou sisteme de drept 3n prezen (am,ele sunt astfel respectate). E4cep0ie de la retrimiterea de gradul I2 atunci cand, intr.un contract, partile au determinat prin vointa lor ca aplica,il un anumit sistem de drept. *stfel, c0iar daca partile nu au prevazut in mod expres, se prezuma ca trimiterea s.a facut numai la dreptul material strain. )euzult deci c 3n materie de contracte nu avem retrimitere, pentru c aici norma conflictual aplica,il este voina prilor, lex voluntaris, prin clauza de alegere a legii aplica,ile > clauza de electio juris. *stfel, cand exista lex voluntatis nu exista retrimitere de gradul I. ,) )eglemenatrea retrimiterii de gradul II 9

*rt. F (5) din legea !CD+!EE5 stipuleaz c A retrimiterea fcut de legea strin la dreptul altui stat este fr efectB. Deci, rezult c se va aplica sistemul de drept strin la care norma conflictual rom:n face trimitere /i nu sistemul de drept strin al unui stat ter, la care trimite primul sistem de drept strin menionat. SEMINAR # !CD+E5 >art -2 calificarea se face potrivit+conform # romane( # forului). 6alificarea se face ca sa stim ce %6 aplicam. Ipoteza2 nu avem o %6 specifica asa ca tre, sa calificam noi situatia. ;peta lider in materie de calificare 2 &estamentul 7landezuluitestament olograf facut de un olandez in 8ranta. &estamentul olograf >in dr fr2 legat de forma apoi se cauta in %6 care trimite la # locului=@ # 8r .in dr olandez2 o pro,l de capacitatese cauta in %6 la pro,l de capacitate ca sa vedem la ce # trimite. In primul rand instanta vede daca e competenta J apoi care e # aplica,ila. Importanta calificarii dupa continutul %62 ..sc0im,a norma conflictuala ..modifica sistemul de drept (lex causae) ..eventual poate sc0im,a solutia pe fond 6alificarea legaturii %62 ..nu sc0im,a %6 ..sc0im,a sistemul de drept ..sc0im,a eventual solutia pe fond %eexistand o %6 specifica, testamentul olograf l.am calificat ca o pro,lema de forma.

Aplicarea le3ii -tr,ine ca le4 cau-ae

%orma conflictual romana poate sa trimita fie la legea romana care se va aplica ca lex causae, situatie in care judecatorul sau ar,itrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. In sc0im,, atunci cand norma conflictual romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului pro,lemei, apar anumite pro,leme specifice, astfel2 . prima pro,lem care se pune este dac legea strin este aplica,il atunci c:nd norma conflictual rom:n trimite la ea= D*, trimiterea este o,ligatorie, cci altfel 3nseamn a 3nclca 3nsu/i sistemul de drept rom:n. &rimiterea se face la 3ntregul sistem de drept strin (lex causae = un 3ntreg sistem de drept rom:n+strin). . a doua pro,lem este legat de titlul cu care este aplicat dreptul strin 3n )om:nia (analiz de drept comparat). 4n multe sisteme de drept (englez, german), dreptul strin nu este asimilat unui element de drept, 3n raionamentul logic fcut de instan. 4n dreptul rom:n sistemul de drept strin este privit ca /i sistem de drept rom:n, deci este asimilat unui element de drept. 6onsecinele care decurg din faptul c dreptul rom:n concepe dreptul strin ca un element de drept /i nu ca un element de fapt sunt2 1 cine poate in!oca le3ea -tr,ina /n 1ata autoritatilor 1orului2 a) 4n sistemul de drept rom:n, datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept, ea poate fi invocata atat din oficiu, de instanta de judecata, cat si de partea interesata =@ instanta de judecata, in temeiul rolului activ (art !5E.!-C 6.P.6iv.), poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine, c:nd norma conflictuala straina a trimis la ea.

10

6and norma conflictual romana e imperativa (regula in materia normei conflictuale), instanta romana e c0iar o,ligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictual trimite la el. Pe de alta parte, orice parte interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponi,ilitatii. ,) In sistemele de drept care considera dreptul strain un element de fapt, invocarea legii straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata, in timp ce instanta nu are o,ligatia de a aplica o norma straina. CONCLU<IE' Dreptul ro.=n i.6ina -u6 a-pectul in!ocarii le3ii -traine9 principiul rolului acti! al judecatorului cu cel al di-poni6ilitatii partilor 5 cine tre6uie -, 1ac, -arcina pro6ei le3ii -tr,ine2 a) In sistemele de drept care privesc dreptul strain ca un element de fapt, sarcina pro,ei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate care invoc acea lege strin. ,) In dreptul rom:n, sarcina pro,ei legii straine se imparte intre judecator si parti. *stfel, instanta de judecata, datorita caracterului o,ligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictual rom:na trimite la el), precum si in temeiul principiului rolului activ, va tre,ui sa depuna toate diligentele pt. aflarea continutului si intelesului, exact si complet al legii straine. In acest scop instanta poate dispune, c0iar si din oficiu, administrarea tuturor mijloacelor de pro,a pe care le considera adecvate. ;u, acest aspect exista o mare deose,ire intre dreptul strain si dreptul national, constand in aceea ca, pt. dreptul strain, %' se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia) =@ sarcina pro,ei legii straine %' incum,a exclusiv judecatorului, ci este impartita intre acesta si parti. *ceasta idee este exprimata in art.I alin.5 . #egea !CD+!EE5, conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi o,ligata sa faca dovada continutului ei. * interpretarea le3ii -tr,ine Interpretarea revine, 3n principiu, instanei rom:ne /i se va face dup sistemul de drept strin. % le3at de c,ile de atac 3n cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine. 4n cazul recursului, la instana superioar (I66K)2 a) 4n sistememele de drept, unde dreptul strin este un element de fapt, se pune pro,lema dac se poate face recurs la 6urtea ;uprem. )spunsul este %' > pt. c legea strin este un element de fapt /i calea de atac este doar apelul. ,) 4n sistemul de drept rom:n, I66K+6urtea de *pel judec 3n recurs numai pt. motive de nelegalitate, nu /i pt. motive de netemeinicie > at:t timp c:t dreptul strin este privit ca un element de drept, gre/ita lui aplicare+interpretare poate desc0ide calea recursului la I66K. Pot fi formulate /i contestaia 3n anulare /i revizuirea. )ecursul 3n interesul legii este pro,lematic > nu se afl la3ndem:na prilor, rostul lui este de a asigura o aplicare uniform la nivel naional a legii rom:ne (gre/ita aplicare a unei legi strine %' poate, dpdv teoretic, s duc la un recurs 3n interesul legii). Interpretarea unitar cade 3n sarcina autoritilor competente din statul respectiv.

#ijloacele de pro6, a le3ii -tr,ine

#egea rom:n consacr li,ertatea instanei /i a prilor 3n alegerea mijloacelor de pro,. 4n acest sens, art.I alin.! > #egea !CD+!EE5 prevede2 Acontinutul legii strine se sta,ile/te de instana judectoreasc prin atestari o,tinute de la organele statului care au edictat.o, prin avizul unui expert sau un alt mod adecvatB. 6lasificarea mijloacelor de pro, a legii strine, pro,e2 11

 directe2 procurarea legii strine 3n materialitatea ei (const:nd din coduri /i jurispruden)1 indirecte2 procurate fie de la autoritatile competente din statul strain, fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia, din )omania, care s indice cum anume se soluioneaz pro,lema 3n acel sistem de drept. 6ele mai frecvente mijloace practice de dovedire a coninutului legii strine sunt2 . procurarea direct a textului1 . o expertiz de specialitate (apelarea la un avocat strin, un profesor universitar, care s emit o opinie legal referitoare la spea 3n cauz). Instanele rom:ne 3/i pstreaz dreptul de apreciere asupra acestor mijloace de pro,. "le pot apela /i la serviciul $inisterului Kustiiei )om:niei (Departament de #egislaie) /i astfel pot o,ine certificate+avize de la autoritile pu,lice strine > instanele rom:ne nu se adreseaz direct )om:nia este parte la 6onventia "uropeana 3n domeniul informrii asupra dreptului strin (#ondra > !EHL) si la Protocolul *diional la aceasta 6onvenie (;tras,ourg . !EIL). )om:nia a aderat 3n !EE! prin M.9. !D-+E!. 6onvenia prevede o,ligaia statelor mem,re de a./i transmite reciproc informaii privind dreptul lor > printr.o autoritate competent > instanelor strine ($inisterul Kustiiei este organul naional rom:n de legtur). Informatiile se vor transmite printr.un organ national de legatura pe care fiecare stat si.l desemneaza. 6ererea tre,uie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol. )aspunsul tre,uie sa fie o,iectiv si impartial urmand sa contina texte de # dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite. ;e trimite un comentariu imparial, nu unul pro causa, c:t /i documente justificative.

Con-ecin0ele i.po-i6ilit,0ii de pro6are a le3ii -tr,ine

6onform art.I alin. - . #egea !CD+!EE52 A4n cazul 3n care este imposi,il a se sta,ili continutul legii strine se va aplica legea rom:nB. Imposi,ilitatea de pro,are a coninutului legii strine tre,uie s fie una a,solut, 3n sensul c instana tre,uie s faca dovada c s.au depus toate diligenele pt. identificarea coninutului legii strine. 7 simpla dificultate de pro,are a legii strine generat de deprtarea geografic a statului strin, de inexistenta izvoarelor scrise, %' justifica aplicarea imediata a legii rom:ne =@ aplicarea legii rom:ne apare ca un su,sidiar. In sprijinul caracterului su,sidiar argumente2 !. litigiul nu poate rm:ne nejudecat, aciunea reclamantului neput:nd fi respins deoarece nu e culpa nimnui pt. faptul c legea strin nu a putut fi pro,at1 5. 3n cazul c:nd legea strin nu poate fi dovedit se aplica prezumia simpl exprimat prin adagiul Acine alege instanta, alege si dreptulB(Gui eligit judicem, eligit jus)1 -. Aacela/i lucru este a nu fi cu a nu pro,aB > nu se poate respinge aciunea ca nedovedit.

Ca"urile de /nl,turare de la aplicare a le3ii -tr,ine

"xista dou situaii expres prevazute de lege, c:nd legea strin %' se va aplica2 c:nd legea strin 3ncalc ordinea pu,lica din dreptul intl. privat rom:n1 atunci c:nd dreptul strin a devenit competent prin fraud (art.L #egea !CD+!EE5)1 1 ORDINEA PU>LICA DE DIP RO#?N 8 ansam,lul principiilor fundamentale de drept ale statului rom:n, aplica,ile 3n raporturi juridice cu element de extraneitate. 12

Pe plan procesual, se invoc su, forma excepiei de ordine pu,lic, ridicat de oricare din pri /i de instan din oficiu, 3n orice stadiu al pricinii. "lemente definitorii ale ordinii pu,lice de DIP2 a) coninutul noiunii de ordine pu,lic = principiile fundamentale de drept ale statului forului, aplica,ile in raporturile juridice cu element strin. 4n unele cazuri ordinea pu,lic este exprimat prin norme imperative, alteori este un ansam,lu de principii (egalitatea dintre sexe, interdicia poligamiei)1 ,) dac excepia de ordine pu,lic este admis, efectul ei este c legea strin nu se va aplica pe teritoriul )om:niei. *supra legii strine, ca atare, nu avem nici o putere, putem doar s o 3nlturm de la aplicare pe teritoriul rii.

Co.para0ie /ntre ordinea pu6lic, de drept intern (a) 7i ordinea pu6lic, de drept intl pri!at (6)
6ele 5 instituii se aseamana prin faptul c amandoua, prin excepie, 3nltur o lege de la aplicare (au acela/i efect). Deo-e6iri' au 1unctii di1erite' ) ordinea pu,lic de drept intern este dat de ansam,lul normelor imperative1 are ca scop limitarea principiului autonomiei de voin a prilor prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzaciona)1 ) ordinea pu,lic de drept intl. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi strine 3n spaiul rom:nesc. au -1ere de aplicare di1erite2 ) ordinea pu,lic de drept intern este mai larg dec:t ordinea pu,lic de drept intl. privat > sunt mai multe cazurile 3n care apar pro,leme de ordine pu,lic 3n dreptul intern, pt. c 3n plan intern legiuitorul are interesul s impun o anumit limit1 . 3n dreptul intl. privat 3nsm intr 3n coliziune mai multe sisteme de drept /i deci nu putem spune c tot ce este strin 3ncalc ordinea pu,lic rom:n > ordinea pu,lic apare 3n dreptul intl. privat doar 3n cazuri excepionale )elaie ordine pu,lic intern.ordine pu,lic 3n dreptul intl. privat (de la 3ntreg la parte)1 "(2 &ermenele de prescripie extinctiv, desi sunt de ordine pu,lica in dreptul intern (Decretul !HI+DL), %' sunt de ordine pu,lica 3n DIP, astfel 3nc:t dac norma conflictual rom:n, inclusiv lex voluntatis, trimite la un sistem de drept strin, iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul rom:n, aceste termene se vor aplica de catre instantele rom:ne. "(2 #egea procesual rom:n impune ca 0otr:rea jud. s fie motivat. 4n alte sisteme de drept 3ns (american), motivarea 0otr:rii nu este o,ligatorie > judectorul rom:n va tre,ui s recunoasc o 0otr:re american, vala,il pronunat, c0iar nemotivat (pt. c ea respect sistemul de drept american) > condiia motivrii nu se extrapoleaz la nivel intl. Caracterele ordinii pu6lice de drept intl pri!at dpd! -patial, ordinea pu,lic de DIP are un caracter national (prin coninutul su, ea exprim principiile fundamentale ale sistemului de drept rom:n)1 dpd! te.poral, ordinea pu,lic de DIP are intotdeauna un caracter actual9 3n sensul ca se ine seama de ordinea pu,lic din momentul pronunrii unei 0otr:ri judectore/ti+ar,itrale1 dpd! .aterial9 ordinea pu,lic de DIP are un caracter de e4cep0ie de la aplicarea legii strine normal competente. De la acest caracter de exceptie =@ anumite consecine2 a. ordinea pu,lic e de stricta interpretare . ea nu poate fi interpretat extensiv, ci numai restrictiv. 13

,. ordinea pu,lic de DIP 3mpiedic producerea pe teritoriul )om:niei numai a acelor efecte ale legii strine, care sunt incompati,ile cu principiile fundamentale ale legii rom:ne > nulitate parial (restul normelor strine care sunt compati,ile cu ordinea pu,lic rom:n se vor aplica).

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) Cur-ul % E1ectele ordinii pu6lice de drept interna0ional pri!at
5 E1ecte' unul ne3ati! ' consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care norma conflictuala romana trimisese. In acest sens2 art L alin.! lit.a din legea !CD+E5 precizeaz c Aaplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea pu,lic de drept internaional privat romanB. unul po"iti! ' art.L alin. 5 din legea !CD+E5 precizeaz c A in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romanaB. S1era no0iunii de ordine pu6lic, /n dreptul interna0ional pri!at ;ferele notiunii de ordine pu,lic difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica. *stfel, ordinea pu,lic poate fi invocata, fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. fie in cadrul conflictului de legi in spatiu a) conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt suscepti,ile de aplicare 5 sau mai multe sisteme de drept din state diferite. *cesta e conflictul la care ne.am referit pana acum (sunt suscepti,ile de aplicare cel putin 5 legi diferite). ;e numeste conflict in spatiu pt ca cele 5 sisteme de drept suscepti,ile de aplicare coexista in spatiu. ,) conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s.a nascut su, incidenta unui anumit sistem de drept, iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr.un alt stat, cu un alt sistem de drept. *cest conflict se cere a fi in spatiu pt ca sistemele de drept coexista in spatiu si conflictul e in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp. S1era ordinii pu6lice di1erita in ca"ul celor 5 con1licte de le3i9 1iind .ai lar3, /n ca"ul con1lictului de le3i /n -pa0iu Pro1' sunt mai multe situaiile 3n care ordinea pu,lic este invocat 3n conflictului de legi in spatiu, dec:t 3n cazul conflictului de legi 3n timp /i spaiu. 6u alte cuvinte, %' toate principiile care sunt de ordine pu,lica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (mom nasterii+ modificarii+ stingerii unui rap jur) sunt de ordine pu,lic si atunci cand privesc drepturile deja do,andite in strainatate. E4 1 2 o casatorie intre o romanca si un cetatean strain (li,ian), care mai e casatorit in tara sa, %' se poate inc0eia in )omania c0iar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. In acest caz conflictul de legi e in spatiu. Daca insa aceleasi 5 persoane s.au casatorit in #i,ia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in )omania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii, aceste efecte vor fi recunoscute. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu, punandu.se pro,lema recunoasterii drepturilor do,andite de un cetatean roman in strainatate (deci nu se mai pune pro,lema ordinii pu,lice). 14

E4 52 efectele unei casatorii religioase inc0eiate in strainatate intr.un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre 5 cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in )omania, desi o casatorie inc0eiata numai religios in )omania %' produce efecte juridice. E4 *2 dac un copil din afara cstoriei 3/i sta,ile/te filiaia 3ntr.o ar strin 3n condiii pe care legea rom:n nu le cunoa/te, efectele sta,ilirii filiaiei se recunosc /i 3n )om:nia. Din cele prezente de mai sus rezult c ordinea pu,lic are * -1ere de cuprindere cu intinderi !aria6ile 2 !. ordinea pu,lic de drept intern (are sfera cea mai larga) 5. ordinea pu,lic in cazul conflictului de legi in spatiu -. ordinea pu,lic in cazul conflictului de legi in spatiu si timp (are sfera cea mai restr:ns)

Co.para0ie /ntre ordinea pu6lic, de drept interna0ional pri!at 7i nor.ele de aplica0ie i.ediat,
A-e.,n,ri2 au 3n esen acela7i -cop, anume protejarea sistemului de drept naional (a principiilor sale fundamentale) /i acela7i e1ect, anume faptul c legea strin este 3nlturat de la aplicare). Deo-e6iri2 de raionament juridic, astfel2 a) la norma de aplicaie imediat nu apare conflictul de legi (nu se pune pro,lema aplicrii unei norme conflictuale ci legea legea rom:n imperativ, c0iar dac raportul juridic are element de extraneitate)1 ,) ordinea pu,lic poate sau nu 3nltura norma conflictual, dup cum conflictul de legi este numai 3n spaiu (vezi ex.! . deci ordinea pu,lic 3nltur legea strin) sau 3n timp /i 3n spaiu (vezi ex.5 > se aplic legea strin)

$raudarea le3ii aplica6ile /n dreptul interna0ional pri!at

8rauda la lege in dreptul intl. privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr.un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl. privat si fac aplica,il acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. #odalitatile de 1raudare a L' De re3ula9 -unt 5 .odalitati' 1 intr)un raport juridic de drept intern care in mod normal %' ar tre,ui sa ai,a un element de extraneitate, se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi, iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic. De ex.2 la o societate comercial legata in mod normal de dreptul rom:n prin elementele ei definitorii (nationalitate, sediu, capital social), partile sta,ilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate, in scopul de a eluda legile fiscale romane/ti. *stfel, se creeaz artificial un conflict de legi, elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate, iar prin aplicarea normei conflcituale normal competente (lex societatis . art FC alin.! din legea !CD+E5) se face aplica,il acelei societati comerciale dreptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica. 5. intr)un raport juridic care are deja un ele.ent de e4traneitate , deci e un raport de DIP, partile sc0im,a in mod fraudulos punctul de legatura facand aplica,il acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplica,ile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent, conform normei conflictuale initiale. 15

"x un cetatean strain isi sc0im,a cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii, fraudand astfel # competenta.

Conditiile cu.ulati!e ale 1raudei la le3e in dreptul intl pri!at' (tre6uie intrunite cu.ulati!) !. tre6uie -a e4i-te un act de !ointa al partilor, in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. 6u alte cuvinte, frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic, o activitate frauduloasa de sc0im,are a punctului de legatura. Din aceast condiie rezult c frauda la lege poate interveni numai in cazul raporturilor juridice la care sunt aplica,ile norme conflictuale cu puncte de legatura mo,ile sau varia,ile, adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate. %u toate punctele de legatura sunt mo,ile. "xista puncte de leg fixe. Puncte mo,ile (ex2) 2 cetatenia si domiciliul persoanei fizice, sediul persoanei juridice, locul producerii unui delict, locul situarii unui ,un mo,il 5. partile tre,uie -a 1olo-ea-ca un .ijloc de drept intl pri!at care prin el in-u-i e licit ( de ex. operatiunea de sta,ilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi, ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta). -. -copul ur.arit de parti -a 1ie ilicit . 8rauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element su,iectiv (intentia 1rauduloa-a a partilor ). ;copul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplica,il a unui alt sistem de drept. )ezult c frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv. F. re"ultatul o6tinut -a 1ie ilicit . 6aracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. Prin ipoteza, rezultatul urmarit si realizat de catre parti tre,uie sa fie mai favora,il pt. parti decat cel care s.ar fi o,tinut daca s.ar fi aplicat sistemul de drept normal competent.

Sanc0iunea 1raudei la le3e /n dreptul intl pri!at ro.=n

In functie de o,iectul fraudei avem 5 situatii2 !. e fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain 5. e fraudat dreptul strain in favoarea dreptului romanesc !. Dreptul ro.=n e-te 1raudat /n 1a!oarea celui -tr,in *rt. L alin.! din legea !CD+E5 spune c Aaplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea rom:nB. Din acest text de lege rezult c sanciunea fraudei la lege 3n preptul intl. privat rom:n implica 5 e1ecte2 unul ne3ati!, constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda. "fectul acesta se materializeaz 3n dou moduri2 . prin inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro.ane. *stfel, actul juridic inc0eiat in strainatate sau su, incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. Dar actul ramane vala,il in strainatate NNN 16

declararea nulitatii actului juridic de catre in-tantele judecatore-ti ro.ane . In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.

unul po"iti!, reprezentat de aplicarea in su,sidiar a legii romane O6-er!a0ii2 a) frauda la lege tre,uie sanctionata c0iar si in situatiile in care pro,lema fraudei apare in sfera unui contract, adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor, deoarece ceea ce e sanctionat e frauda la lege (fraus omnia corrumpit), iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica. ,) sanciunea fraudei la lege este su,sidiar fa de alte sanciuni, cum ar fi ordinea pu,lic 5. Dreptul -tr,in e-te 1raudat /n 1a!oarea celui ro.=n #egea !CD+E5 nu reglementeaza aceasta situatie, pun:ndu.se astfel pro,lema daca se va mai sanctiona frauda la lege 3n aceast situaie. 6oncluzie 2 1rauda la le3e tre6uie -anctionata cu acelea-i -anctiuni9 -olu0ia 6a"=ndu)-e pe ur.,toarele ar3u.ente' dreptul strain e considerat un element de drept, deci tre,uie sa ,eneficieze de aceeasi protectie prin fraudarea dreptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictual romana care ar fi trimis la el ceea ce se sanctioneaza e frauda

Do.eniile /n care poate ap,rea 1rauda la le3e

"xista anumite domenii predilecte in care a intervine frauda la lege. #egea !CD+E5 contine anumite prevederi care sa indeparteze posi,ilitatea fraudei la lege in domeniile respective. Domenii in care intervine frauda la lege2 !. -tatutul per-oanei 1i"ice (starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice). 8rauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizic isi sc0im,a in mod fraudulos cetatenia+ domiciliul + resedinta. *vem o -peta lider' -peta >ertola 5 soti ceteni italieni care domiciliau in ?ucuresti au introdus o actiune de divort in fata instantei romane. *plicand norma conflictual lex patriae, instanta romana le.a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictual romana trimisese, nu permitea divortul. In aceasta situatie, cei 5 soti italieni au indeplinit conditiile care, potrivit legii italiene, duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. 'lterior, au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care, de data aceasta, le.a fost admisa deoarece, fiind apatrizi, instanta le.a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun, lege ce permitea divortul. #egea !CD+E5 a prevazut un mic remediu in art 552 Adaca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun, acea lege nationala comuna carmuieste divortul c0iar in cazul in care unul dintre soti isi sc0im,a cetatenia sau domiciliulB.

17

5. -tatutul or3anic al per- juridice In cazul acesta o societate comercial isi sc0im,a sediul (punct de legatura), intr.un paradis fiscal. #egea !CD+E5, art FC prevede ca Ain cazul in care o pers jur isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune)B. 8rauda nu este 3ns 3nlturat propriu.zis. -. re3i.ul juridic al 6unurilor .o6ile (.utarea ta6loului dintr)oi 0ar, /n alta) 'n ,un din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate, intr.un stat in care nu exista restrictii in legatura cu ,unul respectiv. #egea !CD+E5 la art. D5 prevede c A drepturile reale asupra unui ,un mo,il care si.a sc0im,at asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s.a produs faptul juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectivB. F. 1or.a e4terioara a actului juridic De ex., in )omania donatia este un act autentic si atunci partile inc0eie contract de donatie intr.o tara unde forma autentica nu e steceruta pt. donatie. #egea !CD+E5 la art. I5 prevede c Ain cazul in care legea aplica,ila unui act juridic impune o forma solemna, aceasta %' poate fi inlaturata, c0iar daca actul a fost intocmit in strainatateB.

A Co.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i 1rauda la le3e /n dreptul intern
"xista fraud la lege 3n dreptul intern atunci cand partile, la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pt. care a fost edictata de legiuitor, eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative, care le este insa defavora,ila. 6ele 5 institutii -e a-ea.ana prin faptul ca tre,uie sa indeplineasca aceleasi conditii 2 un act de vointa al partilor un mijloc licit dar un scop si un rezultat ilicit "xista insa deo-e6iri /ntre ele9 su, urmatoarele aspecte2 !. su, aspectul o6iectului 1raudei *stfel, in timp ce in cazul dreptului intl. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept, in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne. 5. .ecani-.ul 1raudei + fraudarii In dreptul intern se sc0im,a continutul faptic al raportului juridic, facand astfel aplica,ila o alta norma juridica, in timp ce, in cazul dreptului intl. privat, se sc0im,a continutul faptic conflictual, ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent.

> Co.paratie intre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at -i ordinea pu6lica de drept intl pri!at
A-e.anarea e-entiala' atat frauda la lege 3n dreptul intl. privat cat /i ordinea pu,lic de drept intl. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. Deo-e6iri ' dpd! al cau"ei neaplicarii le3ii ' la ordinea pu6lic, acea-ta cau"a e de natura o6iecti!a 2 legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului. La 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at cau"a e de natura -u6iecti!a, constand in activitatea frauduloasa a partilor

18

din pd! al -anctiunii aplica6ile ' la ordinea pu,lic sanctiunea consta in inlaturarea e1ectelor le3ii -traine -i aplicarea in locul ei a le3ii 1orului. #a frauda la lege 3n dreptul intl. privat sanctiunea consta in inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro.ane sau, dupa caz, nulitatea actului juridic respectiv. din pd! al rolului in-tantei judecatore-ti ' #a ordinea pu,lic instantele judecatoresti tre,uie sa cunoasca continutul legii straine ,pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului, deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege 3n dreptul intl. privat, unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau, deoarece legea strin va fi inlaturata pt ca s.a ajuns la aplicarea sa prin frauda.

C Co.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i -i.ula0ie

A-e.anari ' am,ele implica un acord de vointa al partilor. Prin acest acord, in am,ele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. $ijloacele folosite sunt prin ele insele licite. Deo-e6iri ' . frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic, respectiv a actului juridic fraudulos1 simulatia presupune 5 acte juridice 2 un act ascuns, dar real (contrainscrisul) si un act aparent, dar mincinos. . cea .ai i.portanta deo-e6ire ' frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de su, incidenta unui sistem de drept su, incidenta altui sistem de drept1 la simulatie operatiunea e fictiva, adica este exprimata prin actul aparent, dar contrazisa prin contrainscris. De exemplu, o societate comercial are toate elementele sale juridice in )omania (nationalitatea asociatilor, organele de conducere si control), dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. In incidenta normei conflictuale lex societatis, acelei societati ii va deveni aplica,il sistemul de drept strain, de la locul unde si.a sta,ilit sediul, desi in principal activitatea sa se desfasoara in )omania. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege, pt ca sediul societii din strainatate desi e real, efectiv, %' e serios. Daca o societate comercial declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in )omania, inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv, sediul real fiind in )omania. In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate1 este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii), pt a rezulta adevarata situatie juridica 2 existenta sediului real in )omania. . la frauda la lege scopul e ilicit, la fel si rezultatul1 la simulatie2 scopul poate fi si licit . din pdv al consecintelor pe care cele 5 institutii le au2 la frauda la lege . nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat vala,il nici intre parti. #a simulatie2 contrainscrisul e vala,il intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal.

19

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL @ Con1lictul de le3i /n ti.p 7i -pa0iu (re-pectarea drepturilor do6=ndite /ntr)o 0ara -train,)
De1ini0ie2 "xista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut, modificat sau stins su, incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr.un alt sistem de drept. Privit prin prisma dr roman, 6d# in timp si spatiu (6#&;) pune pro,lema recunoasterii in )omania a unor drepturi castigate intr.o alta tara. Ipote",2 avem un raport juridic nscut 3n strintate, ale crui drepturi tre,uie recunoscute 3n )om:nia. "ste un con1lict de le3i in -patiu pt ca cele 5 sisteme de drept in prezena (cel strain su, incidenta caruia s.au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coe4i-ta dpd! -patial. Con1lictul de le3i e-te in ti.p pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv su, incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in )omania, se scurge o anu.ita perioada de ti.p 6onflictul de legi 3n timp /i spaiu (6# 3n imp /i spaiu) -e deo-e6e-te de conflictul de legi 3n spaiu in spatiu (6# 3n spaiu). A-e.anari ' am,ele sunt conflicte in spatiu (cele 5 sisteme de drept coexista spatial). Deo-e6irea con-ta in ele.entul te.poral #a 6# in spatiu conflictul apare in momentul nasterii, modificarii, stingerii raportului juridic /i c:nd datorit elementului strin se pune pro,lema care sistem de drept 3n prezen se va aplica. In cazul 6# 3n timp /i spaiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii, modificarii, stingerii rap jur respectiv, atunci cand drepturile do,andite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara. E42 daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in )omania se pune pro,lema ce lege se va aplica inc0eierii casatoriei (6# in spatiu). Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu cetateanul englez in strainatate iar sotia, cetatean roman, vine ulterior in )omania si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei) 6# 3n timp /i spaiu $or.ele con1lictului de le3i /n ti.p 7i -pa0iu' !. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain, apoi se invoca efectele sale in )omania 5. raportul juridic are un element de extraneitate c0iar din momentul nasterii sale, iar ulterior efectele sale se invoca in )omania. *ceasta a 5.a forma implica 5 -ituatii' 20

a. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internaional privat, in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate, nu exista nici o legatura cu )omania ,. c0iar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national + rom:n E42 un grec /i o rom:nc se cstoresc 3n 9recia religios /i apoi se mut 3n )om:nia /i solicit ca efectele cstoriei s fie recunoscute /i la noi Do.eniile /n care pot ap,rea con1licte de le3i /n ti.p 7i -pa0iu' !) /n do.eniul dreptului .aterial (c:nd un drept su,iectiv cptat 3n strintate se cere a fi recunoscut 3n )om:nia) 5) /n do.eniul dreptului proce-ual (c:nd o 0otr:re judectoreasc strin se cere a fi recunoscut 3n )om:nia) Conditiile recunoa-terii in Ro.ania a drepturilor do6andite in -trainatate Art & din le3ea 1A@B1&&5 pre!ede ca drepturile ca-ti3ate intr)o tara -traina -unt recuno-cute in Ro.ania in ur.atoarele conditii' !. drepturile -a 1i 1o-t corect na-cute -u6 incidenta le3ii -traine care le e-te aplica6ila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). 'n drept ce nu e vala,il in tara unde s.a nascut nu va putea fi recunoscut nici in )omania. a. /n dreptul .aterial, dreptul este legal nscut dac este vala,il su, incidena legii strine ,. /n dreptul proce-ual (c:nd tre,uie recunoscut /i executat o 0otr:re judectoreasc strin), instana rom:neasc tre,uie s verifice dou aspecte referitoare la legea strin2 dac 0otr:rea a fost definitiv potrivit legii statului unde s.a pronunat /i dac 0otr:rea este executorie sun incidena aceleia/i legi strine *ceasta conditie implica 5 con-ecinte2 . un drept vala,il nascut in strainatate va produce in principiu in )omania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste. (E42 o casatorie religioasa vala,il inc0eiata in 9recia va fi recunoscuta in )omania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste) . un drept do,andit in strainatate nu poate produce in )omania mai multe efecte decat in tara de origine. (E42 reprezentanta unei firme straine in )omania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu) 5. drepturile do6andite in -trainatate -a nu 1ie contrare ordinii pu6lice (OP) de drept international pri!at ro.=n Daca un drept do,andit in strainatate este contrar ordinii pu,lice, efectele sale vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul )omaniei. E42 dac se cere recunoa/terea unei 0otr:ri judectore/ti strine 3n care s.a consemnat o discriminare 3ntre copilul din cstorie /i cel din afara cstoriei, :ot,r=rea /n cau", nu !a 1i recuno-cut, la noi, c0iar dac este vala,il pronunat potrivit legii strine, pentru c, e-te contrar, ordinii pu6lice din dreptul interna0ional pri!at ro.=n. Le3ea ro.=na e-te -i .ai dra-tica atunci cand raportul juridic na-cut in -trainatate a a!ut inca din .o.entul na-terii -ale o le3atura cu dreptul ro.an . *stfel, drepturile do,andite in strainatate %' vor fi recunoscute in )omania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s.a aplicat alta lege decat cea romana, iar drepturile difera de cele care s.ar fi acordat conform legii romane. *cest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman. Daca dreptul s.a nascut su, incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice, acel drept %' va fi recunoscut in )omania. ECCEPTIE2 drepturile do,andite su, incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat. E42 un ara, /i o rom:nc se cstoresc poligam 3n *ra,ia ;audit. 6storia lor nu va fi recunoscut 3n )om:nia, pt. c ceteanului rom:n tre,uie s i se aplice lex patriae, care interzice cstoria poligam. 21

Con1lictul .o6il de le3i

De1ini0ie2 exista conflict mo,il de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la 5 sisteme de drept diferite, ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplica,ile. E42 5 cetateni straini (germani) se casatoresc in 9ermania in 5CC!, traiesc in acea tara pana in 5CC-, do,:ndesc cetatenia in romana si vor trai in )omania. "fectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana= (sau divoreaz 3n )om:nia > ce lege va guverna desfacerea cstoriei=) Co.para0ie /ntre con1lictul .o6il de le3i (C# de le3i) 7i alte in-titu0ii' 1 C# de le3i !er-u- CL in ti.p -i -patiu A-e.anari ' am,ele presupun coexistenta in spatiu a 5 sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic. Deo-e6iri i.portante ' . in cazul 6# 3n timp /i spaiu nu exista o sc0im,are a punctului de legatura si nici a legii aplica,ile, ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr.o tara straina. . la 6$ de legi are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o sc0im,are a legii aplica,ile raportului juridic. 5 C# de le3i 7i Con1lictul de le3i in ti.p din dreptul intern A-e.,nare2 In am,ele instituii, cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv 5 legi ( la dreptul intern funcioneaz mecanismul logic al 3nlocuirii unei legi a,rogate cu o nou lege) Deo-e6iri' . conflictul de legi 3n timp din dreptul intern se pune 3n cadrul aceluia/i sistem de drept, pe c:nd 6$ de legi se pune 3ntre dou sisteme de drept diferite1 . conflictul de legi 3n timp din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare, iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna. #a 6$ de legi se sc0im,a sistemul de drept, cele 5 sisteme de drept continuand sa existe.

Do.eniile /n care poate ap,rea con1lictul .o6il de le3i

6$ de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictual are punct de legatura mo,il. C# de le3i poate aparea in principal pt ur.atoarele puncte de le3atura' in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice, astfel incat 6$ de legi se poate naste in raporturile ce privesc starea civil, capacitatea si relatiile de familie. sediul unei pers juridice locul situarii unui ,un mo,il 3n materie succesoral > locul 3nc0eierii testamentului, cetenia testatorului C# de le3i NU poate aparea re1eritor la re3i.ul juridic al i.o6ilelor -au delictelor. Solu0ionarea con1lictului .o6il de le3i #egea !CD+!EE5 nu contine o reglementare generala, astfel incat 6$ de legi vor fi solutionate de la caz la caz. ;oluionarea se face dup sistemul de drept al instanei sesizate (dup normele conflictuale ale sistemului de drept al forului). ;oluia 6$ de legi variaz, 3n funcie de voina legiuitorului, astfel2 le3ea !ec:e ultraacti!ea"a (se aplic legea vec0e, iniial) le3ea noua retroacti!ea"a (se aplic legea nou, rom:n) 22

 le3ea !ec:e -e aplica pana la .o.entul -c:i.6arii punctului de le3atura9 din acel .o.ent intra in !i3oare le3ea noua (cele dou, -i-te.e de le3i -e aplic, -ucce-i!) E4 de tri.itere la le3ea ini0ial, 2 art 5C legea !CD+!EE52 Alegea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi sc0im,a cetatenia sau domiciliulB (trimitere la legea vec0e, iniial). Pentru relaiile personale /i patrimoniale dintre soi nu se poate fragmente cstoria 3ntre cele 5 sisteme de drept. ;copul unei astfel de a,ordri este eliminarea fraudei al lege *rt 5D2 Aregimul filiatiei copilului din casatorie se raporteaz conform legii care la data cand acesta s.a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor saiB *rt 5L 2 Afiliatia copilului din afara casatoriei se sta,ileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii saleB E4 de tri.itere la le3ea nou, 2 *rt HH pct H din legea !CD+!EE5 2 Amostenirea este supusa in ceea ce priveste ,unurile mo,ile legii nationale pe care persoana decedata a avut.o la data mortiiB E4 de tri.itere la aplicarea -ucce-i!, a celor dou, -i-te.e de le3i 2 *rt -F pct. c din legea !CD+!EE52 Alegea aplica,ila o,ligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului o,ligatiei. In caz de sc0im,are a cetateniei creditorului, noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare sc0im,ariiB. In anu.ite ca"uri -peciale -e 1ace e4cep0ie de la cele trei a6ord,ri preci"ate .ai -u-9 prin aplicarea principiului le3ii .ai 1a!ora6ile E4e.ple2 . art !D din legea !CD+!EE52 Aapartenenta unei persoane la o noua lege nationala %' aduce atingeri majoratului do,andit conform legii care ii era anterior aplica,ilaB . 3n cazul in care se pune pro,lema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii, i se aplica legea cea mai favora,ila. Daca apare o situatie de 6$ de legi pe care legea !CD+E5 nu o reglementeaza, se considera ca acel conflict tre,uie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern rom:n2 pana la .o.entul -c:i.6arii punctului de le3atura -e aplic, le3ea !ec:e9 iar apoi -e aplic, le3ea noua SE#INAR 6auzele de neaplicare a legii straine2 in caz de incalcare a ordinii pu,lice de DIP roman frauda la lege art !L alin. !2 se aplica regimul cel mai restrictiv art !L alin. 52 legea straina e inlaturata pt ca se consacra un principiu de ordine pu,lica de DIP rom:n2 principiul li,ertatii casatoriei ;isteme de drept in prezen2 suscepti,ile de a fi aplicate

Partea -pecial, a Dreptului Interna0ional Pri!at

(Nor.ele con1lictuale /n di1erite ra.uri ale dreptului interna0ional pri!at)

I Nor.ele con1lictuale de drept ci!il re1eritoare la -tarea ci!il, 7i capacitatea per-oanei 1i"ice
23

Re3ula 2 potrivit art. !! din legea !CD+!EE52 A;tarea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relaiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea naional a acelei persoane fizice, cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfelB Continutul ace-tei nor.e con1lictuale il 1or.ea"a -tatutul per-oanei 1i"ice iar le3atura e-te data de na0ionalitatea per-oanei 1i"ice Notiunea de nationalitate este interpretata in art. !5 din legea !CD+!EE5 care dispune 2 Alegea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoanei in cauza B. *ceasta lege poarta numele de lex patriae, cetatenia fiind punctul de legatura pt aceasta norm conflictual. #egea !CD+!EE5 sta,ileste si anumite norme speciale in art !5. ;e prevede astfel ca determinarea si pro,a cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. (institutia calificarii 2 calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Pt. ar3u.entul de -ta6ilitate2 cetenia este o calitate do,:ndit prin lege, pe ,aza unor formaliti Pt. ar3u.entul de certitudine2 cetenia se demonstreaz printr.un document pu,lic, precum ?.I.+6.I.+pa/aport *rt !5 alin. 5 din legea !CD+!EE5 prevede c2 A legea nationala a cetateanului rom:n care, potrivit legii straine este considerat ca are si o alta cetatenie, este legea rom:na. Din aceasta dispozitie legala rezult ca in cazul in care un cetatean roman are si o cetatenie straina, lui i se va aplica legea romana, indiferent de celelalte cetatenii. In sc0im,, daca un strain are mai multe cetatenii, legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau, in lipsa acestuia, resedinta. E4cep0ii2 legea !CD+!EE5 reglementeaz /i alte puncte de legtur referitoare la cetenia /i capacitatea persoanei fizice. *stfel, daca o persoan fizic nu are nici o cetatenie (apatrid), instanta va aplica, dupa caz, lex domicilii sau, in lipsa, legea resedintei. *ceste 5 elemente se aplica numai in su,sidiar, regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei. Do.eniul de aplicare a -tatutului per-oanei 1i"ice De1ini0ie2 determinarea instituiilor de drept /i a raporturilor juridice care intra in continutul normei conflictuale privind statutul persoanei fizice. Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale (3n spe statutul persoanei fizice) este o pro,lema de calificare /i de interpretare a coninutului normei conflictuale respective, pentru a vedea ce materii juridice se includ acolo. 6alificarea /i interpretarea se va face dupa legea instantei sesizate. #egea forului ne arata materiile care se su,sumeaza statutului civil al persoanei fizice. In-titutiile juridice care intra in do.eniul de aplicare a le3ii -tatutului per-oanei 1i"ice -unt 2 !. -tarea ci!ila a per-oanei 1i"ice 8 ansam,lul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila, de care legea leaga anumite efecte juridice /i care servesc pentru identificarea persoanei fizice in familie si in societate. ;unt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati (pro6e), care intra in continutul starii civile2 . 1iliatia (daca persoana are filiatia sta,ilita sau nu, daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei, tuturor acestor aspecte fiindu.le aplica,ila le3ea nationala) . ca-atoria . adoptia . rudenia . a1initatea %' intra 3n statutul persoanei fizice, deci su, incidenta legii nationale2 24

. .

intocmirea actelor si faptelor de stare civila, aceste aspecte fiind pro6e de 1or.a a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului (Alocus regit actumB)1 competenele agentului instrumentator > sunt pro,e care vor fi supuse legii autoritii

5. capacitatea ci!ila a per-oanei 1i"ice (de 1olo-in0, -au de e4erci0iu) a capacitatea de 1olo-in0, 4nceputul si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a persoanei fizice (sunt pro,e de statut al persoanei fizice). 6oninutul capacitii de folosin este dat de aptitudini generale /i a,stracte de a avea drepturi /i o,ligaii > deci nu este guvernat neaprat de legea naional. Incapacitatile de 1olo-inta reprezinta exceptii si tre,uie expres prevazute de lege. *stfel, avem2 . . incapacit,0ile de 1olo-in0, cu caracter de -anctiune ci!ila (de ex. decaderea din drepturile parintesti) . supuse legii personalis (legea national a persoanei in cauz).

incapacit,0ile de 1olo-in0, cu caracter de ocrotire9 care se 3mpart 3n 2 incapaciti de folosin a,solute opoza,ile erga omnes (opereaza intre persoana 3ngrdit si toate celelalte persoane). *ceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persoanei ocrotite, deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapa,ilului. ( E42 incapacitatea minorului su, !H ani de a dispune prin donatie sau testament, sau incapacitatea minorului intre !H .!L ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major). incapaciti de folosin relative (opereaza intre persoana ocrotit si persoane determinate). *ceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale a persoanei ocrotite, ci legii actului juridic. (contract, succesiune etc.) E4 2 incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui su1 incapacitatea medicului + preotului + farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat.o de ultima ,oala (de care a murit). *ceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau, dupa caz, legii testamentului. Incapacitatea sotilor de a inc0eia contracte de v:nzare . cumprare intre ei. 6 capacitatea de e4erci0iu "ste supusa legii nationale a persoanei fizice (art. !! din legea !CD+!EE5). *ceasta guverneaza inceputul, continutul capacitii de exercitiu, incapacitatea de exercitiu si incetarea capacitii de exerciiu. &ot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacitii de exercitiu. In acest sens legea nationala ne arata cazurile de nulitate, felurile nulitatii, persoanele care pot invoca nulitatea, precum /i conditiile in care ea poate fi invocata. ECCEPTIE de la aplicarea le3ii per-onale9 nor.al co.petente cu pri!ire la capacitatea de e4erci0iu a per-oanei 1i"ice2 TEORIA INTERESULUI NATIONAL ) reglementata in dreptul rom:n in art. !I din legea !CD+!EE5.

25

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL D

*plicarea teoriei interesului naional, ca excepie de la legea naional, este legiferat 3n dreptul rom:n de art. !I din legea !CD+!EE5, care prevede c2 Apersoana care, potrivit legii naionale sau legii domiciliului su, este lipsit de capacitate sau are capacitate de exerciiu restr:ns, nu poate opune aceast cauz de nevala,ilitate celui care l.a socotit, cu ,un credin, ca fiind deplin capa,il, 3n conformitate cu legea 3ntocmirii actului.B 4n acela/i sens, art. !! din 6onvenia de la )oma se precizeaz2 A3ntr.un contract 3nc0eiat 3ntre persoane aflate 3n aceea/i ar, o persoan fizic care este capa,il 3n termenii legii acestei ri poate invoca incapacitatea sa ce decurge din alt lege doar dac la momentul 3nc0eierii contractului co.contractantul /tia de aceast incapacitate sau nu o cuno/tea ca urmare a neglijenei sale.B ;.a pornit de la o -peta lider' -peta LI<ARDE (!LHE). 'n cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un ,ijutier francez ,ijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cam,ii pe care le.a emis cu acea ocazie. 6and la scadenta ,ijutierul a prezentat cam,iile, #izardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare . cumprare, aratand ca la data inc0eierii respectivului contract, desi el era capa,il potrivit legii franceze, %' era totusi capa,il potrivit legii nationale (mexicane). Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractului de vanzare . cumprare pt incapacitatea ,azata pe o lege straina. *plicand lex patriae, instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican, drept care il considera pe #izardi drept incapa,il. Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane, considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez, deoarece s.ar prejudicia un cetatean francez de ,una.credinta in momentul inc0eierii actului. Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez, conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu, instituindu.se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente. 6onform art. !I din legea !CD+!EE5 coro,orat cu art. !! din 6onvenia de la )oma (!ELC) rezult c pentru a aplica teoria interesului naional (excepia de la aplicarea legii personale) tre,uie 3ndeplinite cu.ulati! condi0iile2 !. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau s ai, capacitate de exerciiu restr:ns potrivit legii sale nationale, lex patriae, dar sa fie capa,ila potrivit legii locului unde s.a 3ntocmit actul 5. actul sa fie intocmit in tara forului -. cocontractantul local sa fi fost de ,una credinta. *cesta sa nu fi cunoscut si in mod rezona,il nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevala,ilitate, adica incapacitatea strainului. 26

F. anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste F conditii sunt intrunite cumulativ, lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului inc0eierii actului). Pt aplicarea teoriei interesului naional, in literatura de specialitate s.au incercat mai multe ar3u.ent,ri2 unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine pu,lica, dar ( opinia pro1 ') nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine pu,lica, pt ca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine. . un alt argument porneste de la necunoasterea scuza,ila a legii straine de catre cetateanul national. . im,ogatirea fara justa cauza a cetateanului strain . ideea erorii comune si invinci,ile (error communis facit jus). Le3ea ro.=na a a!ut ca -cop ocrotirea 6unei credinte (ace-ta e-te te.eiul teoriei intere-ului na0ional in dreptul ro.=n) .

II Nor.ele con1lictuale pri!ind per-oanele juridice

*rt F! din legea !CD+!EE5 stipuleaz c2 A statutul organic al persoanei juridice este c:rmuit de legea sa nationala.B Continutul acestei norme conflictuale2 statutul organic al persoanei juridice Le3atura normei conflictuale 2 naionalitatea persoanei juridice respective Le3ea aplica6ila 2 legea naional a persoanei juridice (legea societatii + lex societatis) Nor.a con1lictual, le4 -ocietati- e-te i.perati!,, nu se poate deroga de la ea, dar punctul de legtur (naionalitatea) rm:ne la 3ndem:na fondatorilor. 1 Na0ionalitatea per-oanei juridice este legtura normei conflictuale /i plaseaz statutul organic 3n sfera unuia din sistemele de drept 3n prezen Determinarea naionalitii este o pro,lem de calificare a legturii normei conflictuale /i este supus legii forului > lex fori (legea instanei sesizate). In cazul in care lex fori este legea romana, tre,uie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului rom:n. In dreptul rom:n exista mai multe criterii pentru a determina naionalitatea persoanei juridice, astfel2 . criteriul 3eneral9 de drept co.un . criterii -peciale de deter.inare a nationalitatii Criteriul de drept co.un' art FC din legea !CD+!EE5 care precizeaz c2 Apersoana juridic are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit, potrivit actului constitutiv, sediul socialB =@ in dreptul rom:n criteriul general pt sta,ilirea nationalitatii este sediul social al persoanei juridice. ;ediul social e sta,ilit potrivit actului constitutiv =@ in dreptul rom:n sediul social este si sediul statutar. Pentru a fi un criteriu de drept comun, sediul social tre,uie sa indeplineasca 5 conditii2 !. sa fie serios1 per a contrario, daca nu e serios, e fraudulos, actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice. 5. sa fie real, adica sa nu fie fictiv, adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate. 6riteriul sediului social pt persoana juridic e validat si de cele 5 acte normative fundamentale in materia persoanei juridice2 legea -!+EC privind societile comerciale si 79 5H+ 5CCC privind asociatiile si fundatiile. 27

&otodat, criteriul sediului social este larg aplicat 3n tratatele de asisten juridic 3nc0eiate de )om:nia /i 3n relaiile de cooperare economic internaionale. In dr an3lo)-a4on, in ceea ce priveste sta,ilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii' per-oana juridic, are nationalitatea -tatului unde -)a inre3i-trat Criterii -peciale au diferit de.a lungul istoriei1 se aplic 3n situaii particulare dpdv juridic. *ceste criterii sunt sta,ilite prin acte normative speciale, ca de ex. art. 5D al 6onveniei de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investiii, care prevede determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului' Apersoana juridic care posed naionalitatea statului parte la litigiul referitor la o investiie poate fi considerat de ctre prile litigante ca aparim:nd unui alt stat, din cauza controlului exercitat asupra acesteia de ctre interese strine.B *plic:nd acest criteriu special se considera ca o persoan juridic are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice. De regula, controlul se apreciaza dupa cetatenia+ nationalitatea asociatilor, provenienta capitalului social sau cetatenia + nationalitatea organelor de conducere. "x2 c:nd 3n litigiu sunt implicate filialele din )om:nia ale unor firme strine 6riteriul controlului in dreptul rom:n este intalnit in cazul conventiilor internationale la care )omania e parte, precum2 6onvenia de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state ()om:nia a aderat in !EID) *cordul dintre )omania si Israel din !EEE pt promovarea si protejarea reciproca a investitiilor 2 o societate comercial este considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat. Le3ea aplica6ila per-oanei juridice cu .ai .ulte -edii9 in -tate di1erite *rt FC (-) din legea !CD+!EE52 Adeterminant pt identificarea nationalitatii este sediul social real = locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii, c0iar daca 0otararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state.B Le3ea aplica6ila -tatutului or3anic al -ucur-alelorB 1ilialelor *rt. F! (5) /i (-) din legea !CD+!EE5 stipuleaz c2 statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoan juridic din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice. ;tatutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece -ucur-ala NU are per-onalitate juridica. In sc0im,, statutul al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit propriul sediu, independent de legea aplica,ila persoanei juridice care a infiintat.o. $iliala are o proprie le3e nationala deoarece ea are o per-onalitate juridica di-tincta de -ocietatea .a.a. Le3ea aplica6ila in ca"ul 1u"iunii unor per- jur de nationalitate -traina *rt FH din legea !CD+!EE5 spune c2 fuziunea e vala,ila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de am,ele legi naionale aplica,ile statutului lor organic (condiii de fond /i de form). Le3ea aplica6ila in ca"ul -c:i.6arii nationalitatii per-oanei juridice #egea romana nu contine o reglementare speciala su, acest aspect. &otusi, literatura de specialitate a considerat ca aici tre,uie aplicata, prin analogie, reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice tre,uie respectate conditiile prevazute de am,ele sisteme de drept. 5. Do.eniul de aplicare a le3ii -tatutului or3anic al per-oanei juridice ;tatutul organic este coninutul normei conflictuale. "lemente componente2 28

a) Capacitatea per-oanei juridice In le3atura cu capacitatea de 1olo-in0, ) elementele constitutive ale persoanei juridice, modalitatile de 3nfiinare (na/terea capacitii de folosin), continutul capacitatii de folosinta (3nc0eierea de acte juridice, principiul specialitii capacitii de folosin) /i 3ncetarea persoanei juridice. In le3atura cu capacitatea de e4ercitiu ) intereseaza aspecte privind constituirea si atri,utiile organelor de conducere, relatiile intre organele de conducere si persoana juridic 3ns/i J puterile de reprezentare. 6) c) d) e) 1) modul de do,:ndire /i de pierdere a calitii de asociat1 drepturi /i o,ligaii ce decurg din calitatea de asociat1 modul de alegere si functiile organelor de conducere1 reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii1 rspunderea persoanei juridice /i a organelor sale fa de teri (contractual /i delictual), doar dpdv. societar > condiiile rspunderii sunt supuse legii contractului+delictului1 3) modificarea actelor constitutive1 :) dizolvarea /i lic0idarea persoanei juridice.

III Nor.ele con1lictuale pri!ind 6unurile (-tatutul real)

STATUTUL REAL . ansam,lul elementelor care contureaz regimul juridic aplica,il ,unurilor . este supus de regula legii locului siturii ,unului (lex rei sitae sau lex situs). *rt. FE legea !CD+!EE52 Aposesia, dreptul de proprietate /i celelalte drepturi reale asupra ,unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla (,un mo,il) sau sunt situate (,un imo,il), afara numai dac, prin dispozitii speciale, se prevede altfel. *plicarea legii situarii ,unului (lex rei sitae) este o reglementare clasic 3n dreptul rom:n. 8ostul art. 5 alin. (!) 6od 6ivil, a,rogat prin legea !CD+!EE5, cuprindea2 Anumai imo,ilele aflatoare pe teritoriul )om:niei sunt supuse legii romane, c0iar posedate de strainiB. %ormele conflictuale privind statutul real sunt, in principiu, imperative. E4ceptie F te-ta.ent

Do.eniul de aplicare a le3ii -tatutului real (art @A)

Le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la 6unul car.uie-te2 !. ,unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor ,unuri in functie de criteriile admise de lege (mo,ile+imo,ile, corporale+incorporale etc.)1 5. drepturi reale care pot exista asupra ,unurilor (dr. de proprietate dezmem,rmintele)1 -. modurile /i conditiile de do,:ndire, transmitere /i stingere a drepturilor reale. Distingem astfel2 . $odalitaile specifice de do,:ndire (uzucapiunea, accesiunea, ocupaiunea), precum /i de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii siturii ,unurilor. . $odurile nespecifice (contract, testament) sunt supuse legii locului siturii ,unului sau altor legi, dup cum e vor,a de aspectele lor reale ori de aspecte de alt natur. *specte reale2 . condiiile de na/tere a dreptului real (3nscrierea 3n 68)1 . momentul transmiterii proprietii1 . suportarea riscului lucrului1 . formele de pu,licitate ale contractului prin care se transmite ,unul. 29

*lte aspecte (supuse altor norme conflictuale)2 . capacitatea de a 3nc0eia contractul (supus lui lex patriae+lex domicilii)1 . condiiile de form ale contractului (legea locului 3nc0eierii contractului)1 . condiiile de fond /i efectele contractului (lex contractus)1 F. formele de pu,licitate privind ,unurile 3n anumite cazuri (supuse legii aplica,ile la data /i locul unde se indeplinesc). D. coninutul drepturilor reale (prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor) /i modul de exercitare a acestor prerogative. #ex rei sitae va guverna2 . atri,utele+prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor, precum /i limitele acestora1 . dreptul de urmrire /i de preferin al creditorilor cu garanii reale1 . modul de exercitare a prerogativelor1 . modalitile juridice al dreptului de proprietate. H. mijloacele de aprare a drepturilor reale (actiunile reale). "x2 regimul juridic aplica,il aciunii 3n revendicare1 I. posesia /i actiunile posesorii1 L. o,ligaii propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real)1 E. o,ligaiile scriptae in rem > aspectele reale sunt supuse legii situarii ,unului, iar aspectele contractuale pot fi supuse /i altor legi1 !C. modurile de urmarire si de executare silita asupra ,unurilor. ECCEPGII de la aplicarea le3ii locului -itu,rii 6unului9 pt anu.ite cate3orii de 6unuri a1late /n -itua0ii -peciale' . ,unurile aflate 3n curs de transport1 . mijloace de transport1 . titlurile de valoare (cam,ia, ,iletul la ordin, conosamentul)1

30

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL ( IV Nor.ele con1lictuale pri!ind .o7tenirea (art DD)
*rt. HH din legea !CD+!EE52 Amo/tenirea e supusa unei legi diferite in functie de o,iectul eiB > ,unuri mo,ile+imo,ile. *stfel, pentru 6unurile .o6ile, oriunde acestea s.ar afla, mostenirea e guvernata de legea nationala (le4 patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii. In acest caz se face aplicarea principiului Amo,ilia secundum personamB(,unurile mo,ile urmeaza persoanele). Pentru 6unurile i.o6ile, mostenirea e supusa legii locului siturii ,unului, unde fiecare imo,il din masa succesorala e situat (le4 rei -itae). %otiunea generala care desemneaza legea aplica,ila mostenirii e cea de lex succesionis. Do.eniul de aplicare a le3ii .o7tenirii 1 .o.entul de-c:iderii -ucce-iunii . " de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pt. momentul+ data desc0iderii succesiunii, nu si pt. locul desc0iderii succesiunii. 5. per-oanele cu !ocatie -ucce-oral, #egea succesiunii guverneaza !ocatia -ucce-orala care reprezinta una din conditiile esentiale pt. a putea mosteni, alturi de capacitatea -ucce-oral, /i lip-a nede.nit,0ii -ucce-orale. I !) . . . . . . . Le3ea aplica6il, -ucce-iunii De!olu0iunea le3al, F le3ea -ucce-iunii este cea care sta,ile/te2 sfera persoanelor c0emate la mo/tenirea legal ordinea c0emrii lor reprezentarea succesoral determinarea cotelor de mo/tenire rezerva succesoral calitatea disponi,il= drepturile succesorale ale soului supravieuitor 31

5) De!olu0iunea te-ta.entar, &estamentul, pt. a fi vala,il, tre,uie sa indeplineasca anumite conditii de forma + fond. *ceste conditii sunt supuse unor legi diferite. Din aceast perspectiv tre,uie avute 3n vedere2 a) re3le.entarea -pecial, pt le3ea aplica6il, .o7tenirii te-ta.entare 6) le3ea aplica6il, condi0iilor de 1ond 7i de 1or., ale te-ta.entului a) art. HL din legea !CD+!EE5 precizeaz c Atestatorul poate supune transmiterea prin mo/tenire a ,unurilor sale unei alte legi dec:t cea din art. HH, fr a avea dreptul s 3nlture dispoziiile ei imperativeB. Nor.ele con1lictuale din art DD al le3ii 1A@B1&&5 , care precizeaz c mo/tenirea mo,iliar este supus legii personale a defunctului /i mo/tenirea imo,iliar este supus legii locului siturii imo,ilului, au un caracter -upleti! pentru testament, cci testatorul poate face aplica,il o alt lege, conform dorinei sale 8iind un act de voin mortis caus, ce ,eneficiaz de un regim de li,ertate a testatorului, se permite acestuia s supun mo/tenirea testamentar unei alte legi dec:t cea din art. HH. Poina sa nu este 3ns a,solut, 3n sensul c nu poate 3nltura dispoziiile imperative ale legii aplica,ile conform art. HH. 6) 6ondiiile de fond /i de form ale testamentului Conditii de 1ond ale te-ta.entului' 1 capacitatea de a di-pune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (le4 per-onali-). In ceea ce priveste incapacitatile' . cele a,solute (sta,ilite 3n considerarea persoanei incapa,ile) sunt supuse legii personale a testatorului1 . cele relative (sta,ilite de lege doar 3ntr.o relaie direct a testatorului cu o anumit persoan) sunt supuse legii succesiunii. *celea/i legi guverneaz /i sanciunile 3n caz de 3nclcare a incapacitilor de folosin. 5. con-i.ta.antul -i !iciile de con-i.ta.ant9 precu. -i clau"ele te-ta.entare , vor fi supuse legii succesiunii. De asemenea, o,iectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii. In conclu"ie9 le3ea -ucce-iunii !a 3u!erna in principiu ur.atoarele a-pecte' ..conditiile de validitate a legatelor ..rezerva si cotitatea disponi,ila ..limitele de a dispune de ,unurile succesiunii ..cauzele de ineficacitate a legatului Conditiile de 1or., ale te-ta.entului sunt reglementate de art HL alin - din legea !CD+!EE5, care spune din per-pecti!, -pa0ial, c Atestamentul este vala,il dac 3ndepline/te condiiile de form ale uneia dintre legile2 a. legea naional a testatorului ,. legea domiciliului c. legea locului 3ntocmirii testamentului d. legea locului siturii imo,ilului ce face o,iectul testamentului e. legea instanei + organului ce 3ndepline/te procesul de transmitere a avuturilor succesorale (lex fori sau auctor regit actum) Dpdv al conflictului mo,il de legi, legea !CD+!EE5 prevede c oricare dintre cele D legi de mai sus se poate aplica 3n varianta ei, fie de la data 3ntocmirii testamentului, fie de la data decesului (per-pecti!a te.poral,). II Calit,0ile cerute pentru a .o7teni' !. capacitatea -ucce-oral, > se refer la existena calitii de su,iect de drept la data desc0iderii succesiunii. 6apacitatea succesoral este supus le3ii -ucce-iunii 7i nu le3ii per-onale E4.2 regimul juridic al comorienilor este supus legii succesiunii. 32

prezumia timpului legal de concepie . este o pro,lem de capacitate de folosin a copilului, dar este 3ns supus legii personale a copilului 5. nede.nitatea -ucce-oral, este supus le3ii -ucce-iunii III. E4ercitarea po-e-iei a-upra 6unurilor rmase de la de cuius (sezina) #egea succesiunii va determina persoanele care au calitatea de de mo/tenitori sezinari Procedura de punere /n po-e-ie a legatului este 3ns supus le3ii 1orului. IV Condi0iile 7i e1ectele op0iunii -ucce-orale ;unt reglementate de legea succesiunii a. condi0iile op0iunii -ucce-orale2 . su,iectele dreptului de opiune succesoral . posi,ilitile avute de succesi,ilul (de a accepta pur /i simplu, de a renuna) . termenul de prescripie a dreptului de opiune succesoral (foarte scurt la noi fa de alte sisteme) . sistemul juridic al succesi,ilului p:n la exercitarea dreptului la opiunea succesoral (posi,ilitatea de a transmite dreptul de opiune succesoral) . condiiile de fond ale opiunii succesorale (act juridic unilateral) sunt supuse legii succesiunii, 3n ceea ce prive/te consimm:ntul, cauza /i efectele. 4n sc0im,, capacitatea cerut pentru a opta este supus legii personale a suscepti,ilului (fiind o pro,lem de capacitate de exerciiu). 6 e1ectele op0iunii -ucce-orale "fectele acceptrii, renunrii etc. . supuse legii succesiunii %' sunt guvernate de legea succesiunii aspectele de procedur (inventarierea ,unurilor succesorale > supus legii locului). V ;ntinderea o6li3a0iilor .o7tenitorilor de a -uporta pa-i!ul -ucce-oral #egea cuccesiunii guverneaz acest aspect (ultra sau inter viris 0ereditatis) VI Succe-iunea !acant, *rt. HI lit. g din legea !CD+!EE5 precizeaz c Aat:t timp c:t drepturile statului asupra succesiunii vacante sunt supuse legii succesiunii, acest drepturi sunt calificate d elegea rom:n ca drepturi de mo/tenireB. )ezult c mo/tenirea vacant va fi supus unui anume sistem de drept, dup cum este vor,a de ,unuri mo,ile sau imo,ile. Pentru 6unurile .o6ile, succesiunea vacant va fi guvernat de legea personal a defunctului, la momentul morii. Potrivit dreptului rom:n, statul culege ,unurile mo,ile 3n temeiul dreptului succesoral (de iure 0ereditas) Pentru 6unurile i.o6ile, succesiunea vacant va fi guvernat de legea locului unde se situeaz ,unurile. Potrivit dreptului rom:n, statul va culege ,unurile imo,ile 3n temeiul dreptului de suveranitate (de iure imperii).

V Nor.ele con1lictuale pri!ind actele juridice

Distingem intre2 . #egea aplica,ila formei actului juridic . #egea aplica,ila conditiilor de fond al actului juridic I Nor.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1or., ale actului juridic 33

*rt I! din legea !CD+!EE5 reglementeaza o norm conflictual principala si mai multe norme conflictuale su,sidiare. *lin (!) preci"ea", c, +Nor.a con1lictual, principala e aceea conform careia conditiile de 1or.a ale actului juridic -unt -upu-e le3ii 1ondului actului juridic B. #egiuitorul roman a dorit ca, in principiu, forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi. *cest principiu e vala,il atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte. ;oluia din dreptul rom:n este prevzut /i de 6onvenia de la )oma din !ELC, referitoare la o,ligaiile contractuale, care 3n art. E alin (!) spune c A un contract /nc:eiat /ntre per-oane a1late /n aceea7i 0ar, e-te 1or.al !ala6il dac, re-pect, cerin0ele de 1or., pre!,"ute de le3ea c,reia /n e-te -upu- contractul9 /n te.eiul pre"entei Con!en0ii9 -au condi0iile de 1or., pre!,"ute de le3ea 0,rii unde -)a /nc:eiat contractul.B 4n alin (5) se spune c Aun contract 3ntre persoane aflate 3n ri diferite este formal vala,il dac respect condiiile de form din 6onvenie sau condiiile de form prevzute de legea cel puin uneia dintre cele dou riB. Deci, -olu0ia pri.ordial, e-te aplicarea le3ii 1ondului actului. In -u6-idiar, art. I! alin(5) din legea !CD+!EE5 prevede c A un act juridic este vala,il dpdv al formei sale /i atunci c:nd indeplineste conditiile de form prevazute de una din urmatoarele legi2 *. le3ea locului unde -)a inc:eiat actul (locus regit actum). *ceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman. ?. le3ea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv (pentru actele juridice unilaterale) Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in )omania si indeplineste conditiile privind forma, el va fi considerat vala,il c0iar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului inc0eierii. 6. le3ea autoritatii care a intocmit actul respectiv. *ceasta idee e expresia principiului Aauctor regit actumB. Con!en0ia de la Ro.a prevede /i ea 3n art. E alin. (!) /i (5) soluia alternativ de aplicare a legii locului 3nc0eierii actului. &otodat, 3n art. E alin. (H) in-tituie o nor., con1lictual,9 pe care le3ea 1A@B1&&5 NU o pre!ede2 A un contract ce are ca o,iect un drept real imo,iliar sau un drept de folosin asupra unui ,un imo,iliar este supus dpdv formal normelor imperative ale legii locului siturii ,unului. Solu0iile -u6-idiare -unt' . acordul juridic este vala,il dpdv formal /i atunci c:nd respect condiiile de form ale legii locului 3ntocmirii sale. *ceasta este norma conflictual clasic din dreptul rom:n . acordul juridic unilateral este vala,il dpdv formal dac este vala,il potrivit legii naionale sau legii persoanei care l.a consimit . acordul juridic este vala,il dpdv formal dac este vala,il potrivit legii autoritii care a examinat actul respectiv > auctor regit actum (ex.2 legea !!E+!EEH referitoare la actele de stare civil, unde la art. F5 se precizeaz2 Ac:nd actul este 3ntocmit 3n faa unei misiuni diplomatice+consulare rom:ne din strintate, se va aplica legea rom:n.B . art. E alin.(H) din 6onvenia de la )oma (vezi mai sus) Do.eniul de aplicare a le3ii 1or.ei actului juridic #egea, indiferent care ar fi ea, determina urmatoarele ele.ente in le3atura cu 1or.a actului juridic2 !. $or.a e4terioar, a actului juridic, in sensul de negotium. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica2 ..daca actul tre,uie sau nu sa im,race o forma scrisa .. atunci cand tre,uie, care e caracterul acelei forme (ad validitatem + ad pro,ationem) 34

..daca la contractele reale e necesara remiterea material a ,unurilor. 5. Conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris (instrumentum). #egea ne indica daca inscrisul tre,uie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar, mentiunea ,un si apro,at), ce condiii tre,uie s ai, pentru ca s ai, un caracter solemn (s devin autentic), care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn. -. #ijloacele de pro6, a actelor juridice (se refer la fora pro,ant /i admisi,ilitatea 3nscrisurilor ca mijloace preconstituite). *ici ne referim la2 . fora pro,ant a 3nscrisului p:n la 3nscrierea 3n fals sau p:n la dovada contrarie . condiiile de o,inere a datei certe . regimul 3nceputului de dovad scris F. Ad.i-i6ilitatea pro6ei te-ti.oniale a actului juridic #egea formei ne va spune2 . daca e admisa (sau nu) si in ce conditii1 . daca pro,a cu martori e admisa peste + impotriva continutului unui inscris. D. Durata de !ala6ilitate a unui act juridic ca instrumentum Dac prile au sta,ilit c este limitat in timp H. Condi0iile de 1or., ale con!en0iilor asupra pro,elor I. Sanctiunea aplica6ila in cazul in care se incalca o conditie de forma

II

Nor.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1ond ale actului juridic

"le se refer la2 . 3nc0eierea actelor juridice . efectele actelor juridice . exercitarea actelor juridice . transmiterea /i stingerea o,ligaiilor din actele juridice Nor.a con1lictual, -e nu.e7te le4 actu- -au le4 contractu-. "a 3m,rac 5 forme2 a. dac, p,r0ile au de-e.nat prin !oin0a lor le3ea aplica6il, fondului actului juridic, se aplic legea autonomiei de voin (le4 !oluntati-). #ex voluntatis e expresia pe planul DIP a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului li,ertatii contractuale ,. dac, p,r0ile nu au de-e.nat le3ea aplica6il, actului lor , judectorul ori ar,itrul competent s soluioneze un litigiu va tre,ui s procedeze la localizarea actului 3ntr.un anume sistem de drept, dup anumite criterii o,iective2 *. Le4 !oluntati> Locali"area o6iecti!, a contractului A Le4 !oluntati- (legea autonomiei de voin) se determin prin2 1 #odalit,0ile de e4pri.are a !oin0ei p,r0ilor2 . ale3erea e4pre-, (inserarea 3n actul juridic a unei clauze de alegere . clauza de electio iuris). *rt. IF din legea !CD+!EE5 precizeaz c Aalegerea legii aplica,ile tre,uie s fie expres ori s rezulte ne3ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstaneB. "xist o legtur 3ntre actul principal (contract) /i clauza de alegere, 3n sensul c aceasta din urm are o autonomie relativ fa de primul (ex2 3n DIP am,ele sunt supuse dpdv al vala,ilitii aceleia/i norme conflictuale1 anumite clauze de reziliere a contractului principal nu afecteaz clauza de alegere > de ex. cele pt neexecutarea o,ligaiilor). 35

. ale3erea tacit, a legii aplica,ile actului juridic. Prile nu /i.au exexprimat direct voinaref. la legea aplica,il, dar din alte elemente ale coninutului contractului sau din 3mprejurri aceast voin reiese. 7rganul de jurisdicie va tre,ui s aprecieze prin interpretarea indiciilor din contract. *vem astfel2 . indicii intrin-eci contractului (cele mai frecvente2 utilizarea unor instituii juridice+noiuni specifice unui anumit sistem de drept, lim,a 3n care este 3nc0eiat contractul, alegerea jurisdiciei)1 . indicii e4trin-eci contractului (atitudinea prilor dup 3nc0eierea contractului > referirea la o anumit lege dintr.un act adiional sau un protocol ulterior) 5 #o.entul e4pri.,rii !oin0ei p,r0ilor *legerea legii aplica,ile poate fi oric:nd fcut 3n cuprin-ul contractului -au /ntr)un act -eparat (de ex. compromisul de ar,itraj) *.;ntinderea !oin0ei p,r0ilor *rt. ID din legea !CD+!EE52 Aprile pot alege legea aplica,il totalitii sau doar anu.itei p,r0i din contractB. Procedeul de Asplitting.upB nu este 3ns recomanda,il, deoarece contractul poate fi invalidat de judector.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL H (continuare #ex voluntatis)

F. #odi1icarea le3ii aplica6ile contractului *rt. IH din legea !CD+!EE52 Aprile pot modifica, prin acordul lor, legea aplica,il contractuluiB > rezult c modificarea produce efecte retroactive, de la data 3nc0eierii contractului. 6aracterul retroactiv este totu/i limitat, cci legea nou nu poate infirma vala,ilitatea contractului /i nicis ating drepturile c:/tigate (a/a prevede /i art. - alin. (5) din 6onvenia de la )oma) @ Li.itele li6ertatii de ale3ere a le3ii aplica6ile *rt. I- din legea !CD+!EE5 prevede c Aprile sunt li,ere s aleag legea aplica,il contractuluiB. &otu/i, aceast li,ertate tre,uie s se limiteze la unul din sistemele de drept cu care contractul are o lege o,iectiv. "xista anumite li.ite ale !ointei partilor care rezult din alte principii si pot fi clasificate in2 limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea pu,lica si frauda la lege limite speciale care exprim dou principii fundamentale de drept civil, astfel2 a. c:nd legea aleas de pri invalideaz contractul 3n ansam,lul su (aceasta 3ns din eroare) ,. c:nd prile au fcut trimitere la un sistem de drept ce nu reglementaez pro,lema ivit 3n litigiu (ex2 un contract de vanzare.cumparare intre o societate comercial romana si una din din 9recia, ce are ca o,iect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate1 intre parti poate iz,ucni un litigiu cu privire la cali,rajul maslinelor, iar partile sa fi ales legea romana). > Deter.inarea le3ii aplica6ile actului juridic dupa criterii o6iecti!e Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplica,ila si nici nu rezulta o alegere tacita, organul de jurisdictie va tre,ui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe ,aza unor criterii o,iective. 36

Locali"area o6iecti!a e intotdeauna -u6-idiara le3ii ale-e de parti , astfel incat organul de jurisdictie tre,uie sa verifice daca partile si.au manifestat sau nu vointa. Criterii de locali"are o6iecti!,' 6onform # !CD exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii su,sidiare (II). I Criteriu principal 6onform art .HE (pt actele juridice unilaterale) si art. II (pt. contracte), criteriul principal de localizare o,iectiva a actului juridic consta in aplicarea le3ii -tatului cu care actul juridic are le3aturile cele .ai -tran-e *ceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo.saxon (in dreptul anglo.saxon exista teoria legii proprii a contractului). &re,uie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe ,aza legaturilor cele mai stranse. 6onform art. II din legea !CD+!EE5, sunt 5 criterii de cali1icare a notiunii de Alegaturi cele mai stranseB2 alin (5)2 Aun contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care de,itorul prestatiei caracteristice are la data inc0eierii contractului, dupa caz, domiciliul + resedinta, respectiv sediul statutar pt. persoanele juridice sau fondul de comert pt. un comerciantB. alin (*)2 Acontractul referitor la un drept imo,iliar sau la un drept de folosin temporar asupra unui imo,il are legturile cele mai str:nse cu legea statului 3n care se afl situat.B %otiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de pre-tatie caracteri-tica a de6itorului 6onform art. IL, 3n funcie de tipul de contracte la care ne referim, legea !CD+!EE5 precizeaz F tipuri de contracte2 . contracte tran-lati!e de drepturi (contractele de v:nzare.cumprare, contractele de 3nstrinare a unui ,un etc.) > aici prestaia caracteristic este a prii ce 3nstrineaz ,unul mo,il (deci locul unde v:nztorul 3/i are domiciliul+re/edina+sediul statutarfondul de comer > lex venitoris . contractele de /nc:iriere -au -i.ilare > prestaia caracteristic este cea a prii care pune la dispoziia altei persoane, pe o durat determinat, folosina ,unului (domiciliul locatorului) . contractele de .andat, depozit, antrepriz, comision sau similare > prestaia caracteristic este cea 3ndeplinit de mandatar, depozitar, antreprenor, deci de partea care 3ntr.un contract de servicii aduce la 3ndeplinire acele servicii. Domiciliul prestaiei caracteristice este cel al mandatarului, antreprenorului, comisionarului, transportatorului etc. . contractele de 3aran0ie9 de cau0iune > prestaia caracteristic este cea efectuat de garant. II Criteriul -u6-idiar Le3ea locului inc:eierii contractului art. IE din legea !CD+!EE5 prevede ca Aun contract care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ceea ce priveste conditiile de fond legii locului unde actul juridic a fost intocmit. ;e aplica le4 loci actu- B le4 loci contractu-. #egea !CD+!EE5 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se inc0eie contractul, dar nu se refera la locul inc0eierii contractului intre prezenti. Intre a,senti 2 daca partile se afla in state diferite, contractul se considera inc0eiat in tara domiciliului+ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta, oferta ce a fost acceptata.

III

Do.eniul de aplicare a le3ii actului juridic

Instituiile de drept2 !. Condi0iile de 1ond pentru 3nc0eierea vala,il a contractului2 a. capacitatea de a contracta %' este supus legii contractului, ci legii personale a prilor 37

,. con-i.0,.=ntul este supus legii contractului, *ici intr elementele2 . raportul dintre voina intern /i cea declarat1 . condiiile consimm:ntului . viciile de consimm:nt . mecanismul formrii consimm:ntului . inserarea unor clauze specifice (fora major, impreviziunea) c. o,iectul contractului etse supus legii contractului d. cauza contractului este supus legii contractului 8orma contractului /i modalitile (termenul, condiia, sarcina) sunt supuse legii contractului 5. Interpretarea contractului este supus legii contractului -. E1ectele contractului sunt supuse legii contractului, ce reglementeaz aspecte precum2 . drepturile /i o,ligaiile generate de contract . principile care guverneaz efectele (fora o,ligaiilor, relativitatea efectelor) . efectele specifice ale contractelor sinalgamatice (excepia de neexecutare, rezoluiunea) )iscul contractului este /i el supus legii contractului1 nu 3ns /i riscul lucrului (vezi regimul ,unurilor), care este o pro,lem real, nu contractual. % E4ecutarea contractului a. pentru unele aspecte -e aplic, le3ea contractului2 . modalitile posi,ile de executare a o,ligaiilor contractuale (3n natur, prin ec0ivalent) . executarea voluntar (plata) . durata 3n timp a contractului . regimul punerii 3n 3nt:rziere ,. alte aspecte %' in de legea contractului2 . art. LC2 Amodul de executare a o,ligaiilor contractuale s se conformeze legii locului de executareB > le4 loci e4ecutioni- (ex2 formalitile pe care un creditor tre,uie s le fac pt. punerea 3n 3nt:rziere, recepia calitativ /i cantitativ a mrfii) . moneda 3n care se face plata > le3ea .onedei (art. !5H) D. Drepturile creditorului a-upra patri.oniului de6itorului sunt supuse legii creanei ocrotite, adic legii contractului /i se refer la2 . regimul aciunii pauliene (revocatorii) . regimul aciunii o,lice . regimul aciunii 3n declararea simulaiei H. R,-punderea contractual, este supus legii contractului /i se refer la2 . condiiile rspunderii . consecinele neexecutrii sau executrii necorespunztoare a o,ligaiilor . fora major /i clauze exoneratorii de rspundere . evaluarea prejudiciului (daunele interese, do,:nzile, clauza penal, convenii asupra rspunderii) I. Stin3erea o6li3a0iilor contractuale se refer la modurile de stingere a o,lig. contractuale L. Nulitatea contractului se refer la2 ) cauzele de nulitate ) sfera persoanelor ce pot invoca nulitatea 38

. regimul confirmrii (regimul actului confirmativ, ca act juridic distinct, este supus legii proprii /i nu legii contractului confirmat) . efectele nulitii2 ((ne)retroactivitatea, restitutio in integrum, desfiinarea actelor su,secvente)

Le3ea aplica6il, contractelor de !=n"are ) cu.p,rare

)aportul juridic al contractului de v:nzare.cumprare este guvernat de art. LL din legea !CD+!EE52 A3n lipsa unei legi convenite spre a se aplica v:nzrii mo,iliare, aceasta este supus legii statului 3n care v:nztorul are, la data 3nc0eierii contractului, dup caz, domiciliul+re/edina, fondul de comer ori sediul statutarB. )ezult c -e aplic, le4 !enditori-9 atunci c=nd nu a!e. le4 !oluntati*vem /i o e4cep0ie, precizat la art. LE2 Aprin excepie de la prevederile art. LL, contractul de v:nzare. cumprare comercial este supus legii statului unde cumprtorul are fondul de comer sau sediul statutar > adic le3ii cu.p,r,torului, dac2 . negocierile s.au purtat /i contractul a fost 3nc0eiat de pri, prezente 3n acel stat, sau . v:nztorul tre,uie s execute o,ligaiile de livrare a mrfii 3n acel stat (a/a prevede contractul) *rt. EC prevede2 Av:nzarea prin licitaie, ,urse sau t:rguri este supus legii statului unde are loc 3nc0eierea pe aceast cale a contractului, afar numai dac legea aplica,il acelui stat admite ca prile s aleag legea aplica,il /i ele au procedat explicit la o a/a legeB. a. ,. c. d. e. f. g. 0. i. *rt. E! prevede do.eniul le3ii !=n",rii, care include2 interpretarea contractului drepturile /i o,ligaiile prilor executarea o,ligaiilor contractuale momentul de la care cumprtorul are dreptul la produsele /i fructele mrfii transmise momentul de la care cumprtorul suport riscurile ref. la ,unul transmis validitatea /i efectele 3ntre pri ale clauzei de rezerv a proprietii consecinele neexecutrii contractului (reparaia pt. prejudiciu) modul de stingere a o,ligaiilor nulitatea contractului

VI

Nor.ele con1lictuale re1eritoare la re3i.ul 1aptelor juridice (contractele ci!ile -peciale)

#egea !CD se refer la faptele juridice2 . licite . ilicite . delictul civil

Nor.ele con1lictuale pri!ind 1aptele juridice ilicite

Distinctie intre 2 a. situatia in care 1apta ilicit, -i prejudiciul -e produc pe teritoriul aceluia-i -tat ,. situatia in care 1apta ilicit, -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite a) 1apta ilicit, -i prejudiciul -e reali"ea"a pe teritoriul aceluia-i -tat . legea aplica,ila rezult din corelarea art. !CI, !CL din legea!CD+!EE5 /i este le3ea locului -a!ar-irii delictului (lex loci delicti comisi). "lementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de DIP tre,uie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si este, de regula, cetatenia, domiciliul+ resedinta faptuitorului +victimei. 39

Do.eniul de aplicare a le3ii locului -a!ar-irii delictului (art. !CI lit. a > 0 din legea !CD+!EE5)2 sta,ile/te daca fapta are sau nu caracter ilicit carmuieste regimul juridic al delictului2 ..capacitatea delictuala ..conditiile si intinderea raspunderii delictuale ..cauzele de limitare + exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima ..raspunderea comitentului pt. fapta prepusului ..natura daunelor care pot da loc la reparatii ..modalitatile si intinderea reparatiilor ..transmisi,ilitatea dreptului la reparatii ..persoanele indreptatite sa o,tina reparatia pt. prejudiciul suferit 6) 1apta ilicit, -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite (delicte transfrontaliere) ex2 gaze nocive emanate de o fa,rica de frontiera polueaza o suprafata agricola a altui stat ;e face o separare a elementelor din domeniul delictului. 6onform art. !CL sunt supuse2 a. le3ii locului -,!=r7irii delictului' . aspectele ce tin de caracterul ilicit al faptei (pct. !) . capacitatea delictuala (pct. 5 lit. a) ,. le3ii locului producerii prejudiciului pt. celelalte aspecte ce tin de regimul juridic (pct. 5 lit. , > 0) Do.eniul de aplicare a le3ii delictului cuprinde2 conditiile ra-punderii ci!ile delictuale2 a. 1apta ilicita . definiia faptei ilicite, cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei, cauzele exonerrii de rspundere, regimul pro,ei faptei ilicite ,. !ino!atia -i capacitatea delictuala > definiia vinoviei ca o condiie a rspunderii civile, pro,a. dac vinovia tre,uie dovedit, dac este prezumat sau dac rspunderea este o,iectiv, fr culp1 criterii pt. sta,ilirea vinoviei, capacitatea delictual, cauze de limitare+exonerare de rspundere /i 3mprire a rspunderii, cauze legate de vinovie c. prejudiciul. #egea va sta,ili2 . /ntinderea prejudiciului (3n ce msur este necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii) . intinderea ra-punderii . natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) . /ntinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pt. pagu,a efectiv suferita si pt. ,eneficiul nerealizat, sau e numai partiala). Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte, daunele previzi,ile + si cele imprevizi,ile . modalitatile reparatiei 2 in natura sau prin ec0ivalent . cauzele de limitare+ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul . persoanele indreptatite sa o,tina reparatia d e raporturile de cau"alitate /ntre 1apt, 7i prejudiciu condi0iile 3enerale re1eritoare la r,-punderea per-oanelor juridice 40

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL & VII

!) 6asatoria 5) 8iliatia -) *doptia )elatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu le3ii -ale nationale > art. !! din legea !CD+!EE5 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei. Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului, iar daca nu are domiciliu, legea resedintei. !. Nor.e con1lictuale /n .ateria ca-atoriei 7i di!or0ului #egea aplica,ila casatoriei se refer la 2 a. inc0eierea casatoriei ,. efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c. divortul a /nc:eierea ca-atoriei conditiile de 1ond cerute pt. inc0eierea vala,ila a casatoriei, sunt determinate de le3ea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti (art. !L alin. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o situatie speciala (art. !L alin. (5)) 2 daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un i.pedi.ent la ca-atorie care potrivit dreptului roman e incompati,il cu li,ertatea de a inc0eia o casatorie, acel i.pedi.ent !a 1i inlaturat daca unul dintre !iitorii -oti e cetatean ro.an -i ca-atoria -a -e inc:eie in Ro.ania (norme de ordine pu,lica > caracter national). .

Nor.ele con1lictuale /n .ateria dreptului 1a.iliei

41

conditiile de 1or.a sunt supuse le3ii -tatului pe al carui teritoriu -e cele6rea"a . locus regit actum (art. !E alin. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o norma de aplicatie imediata (art. !E alin (5) /i (-))2 casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata nu.ai in 1ata autoritatilor co.petente (NU -i reli3ioa-e) sau in fata agentului diplomatic + consular fie al )omaniei fie al statului celuilalt sot. 6 e1ectele ca-atoriei (relaiile personale /i patrimoniale dintre soi) art 5C din legea !CD+!EE52 relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi, care se aplic succesiv (3n scar) 2 . le3ea nationala co.una a -otilor (daca exista) . 3n cazul in care au cetatenie diferita se va aplica le3ea do.iciliului lor co.un 6ele 5 legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi sc0im,a cetatenia + domiciliul. . dac nu au nici cetatenie, nici domiciliu comun, se splic le3ea re-edintei co.une . daca nu au nici resedinta comuna se va aplica le3ea -tatului cu care -otii intretin in co.un le3aturile cele .ai -tran-e (solutie preluata din dreptul anglo.saxon). E1ectele con!en0iilor .atri.oniale sunt reglementate de2 Q . legea aleas prin acordul celor dou pri sau Q . legea prevzut la art. 5C Q c Di!ortul *rt. 55 din legea !CD+!EE5 precizeaz c divorul este c:rmuit de legea aplica,il potrivit art. 5C )eglementarea de ocrotire a ordinii pu,lice de drept internaional pu,lic rom:n precizeaz 3n art. 5C alin. (5) c Adac legea strin astfel determinat nu permite divorul ori 3l administreaz 3n condiii foarte restrictive, se aplic legea rom:n, atunci c:nd unul dintre soi este, la data cererii de divor, cetean rom:nB. Do.eniul le3ii di!or0ului se refer la2 a. -1era per-oanelor ce au dreptul s cear desfacerea cstoriei prin divor ,. .oti!ele de di!or0 (divorul prin consimm:nt mutual) c. e1ectele cu pri!ire la rela0iile per-onale dintre -o0i (pro,lema numelul, dac se mai pot cstori ulterior, capacitatea de exerciiu a soilor) /i e1ectele cu pri!ire la rela0iile patri.oniale (regimul locuinei comune, separarea datoriilor comune, 3mpreala ,unurilor comune) d. rela0iile dintre p,rin0ii care -olicit, di!or0ul 7i copii (3ncredinarea copiilor, o,ligaia de 3ntreinere a copiilor) Nulitatea c,-,toriei *rt. 5F alin. (!) din legea !CD+!EE52 Anulitatea cstoriei /i efectele ei sunt supuse legii care reglementeaz cerinele legale pt. 3nc0eierea cstoriei (principiul simetriei juridice). Distingem aici2 . cauzele de nulitate . efectele acestei nuliti *rt. 5F alin. (5) prezint o situaie 3n favoarea cstoriei (respingerea nulitii)2 Anulitatea unei cstorii 3nc0eiate 3n strintate cu 3nclcarea condiiilor de form, poate fi admis 3n )om:nia doar dac sanciunea nulitii este prevzut /i de legea rom:nB > condiia du,lei reglementri 5. Nor.e con1lictuale /n .ateria 1ilia0iei 7i adop0iei #egea !CD+!EE5 distinge2 a. filiatia copilului din casatorie 42

,. filiatia copilului din afara casatoriei c. adopia a $ilia0ia copilului din c,-,torie se sta,ileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 5C din legea !CD+!EE5. Con1lictul .o6il de le3i este determinat de legea efectelor cstoriei din momentul na/terii copilului *rt. 5D alin. (5) din legea !CD+!EE5 prevede2 A3n ipoteza 3n care, anterior na/terii copilului, cstoria prinilor a fost anulat+desfcut, se aplic legea care a c:rmuit efectele cstoriei prinilor la data 3ncetrii cstoriei+la data divoruluiB. Do.eniul le3ii 1iliatiei copilului din ca-atorie2 *. Sta6ilirea 1ilia0iei2 . 1a0, de .a., (modaliti /i condiii de sta,ilire a filiaiei /i contestarea maternitii) . fa de tat (modaliti /i condiii, prezuma de paternitate, tgduirea paternitii, timpul legal de concepere a copilului) > E1ectele 1ilia0iei . do,:ndirea numelui de ctre copil . raporturile personale /i patrimoniale dintre prini /i copil, o,ligaiile prinilor de a.l 3ntreine /i educa pe copil, de a.i administra ,unurile) 6 $ilia0ia copilului din a1ara c,-,toriei *rt. 5L din legea !CD+!EE5 prevede c filiaia copilului din afara cstoriei se sta,ile/te potrivit le3ii na0ionale a copilului de la na7terea -a (lex patriae) &ot art. 5L prevede c 3n ipoteza 3n care copilul are dou cetenii, am,ele strine, i se aplic legea cea mai fafora,il. Dac are 3ns /i cetenie rom:n i se aplic legea rom:n (conform art. !5 alin (-)). Do.eniul le3ii 1iliatiei copilului din a1ara ca-atoriei2 *. Sta6ilirea 1ilia0iei (sunt acelea/i elemente ca la copilul din cstorie) ?. E1ectele 1ilia0iei (acelea/i elemente ca la copilul din cstorie) c Adop0ia *rt. -C > -- din legea !CD+!EE5 fac distincie 3ntre2 . a. conditiile de fond ale adopiei . ,. conditiile de form ale adopiei . c. efectele adopiei . d. 3ncetarea adopiei Condi0iile de 1ond . art. -C alin.(!) . cerute pentru 3nc0eierea adopiei sunt sta,ilite de legea naional a adoptatorului, precum /i de legea naional a celui ce va fi adoptat. Dac este vor,a de doi soi ce adopt 3mpreun sau unul adopt copilul celuilalt, condiiile de fond cerute acestora sunt cele care guverneaz efectele cstoriei lor, potrivit art. 5C. 6 Condi0iile de 1or., > art. -5 > cerute pentru 3nc0eierea adopiei sunt sta,ilite de legea statului unde se 3nc0eie adopia (locus regit actum). a

43

E1ectele adop0iei sunt guvernate de legea naional a adoptatorului. Dac este vor,a de doi soi care adopt, legea care guverneaz efectele adopiei este legea care sta,ile/te efectele cstoriei lor, potrivit art. 5C.

Do.eniul le3ii e1ectelor adop0iei2 *. rela0iile per-onale 7i patri.oniale dintre adoptator 7i adoptat (legtura de rudenie, trecerea drepturilor /i o,ligaiilor printe/ti ctre adoptator, numele adoptatului)1 > rela0iile per-onale 7i patri.oniale dintre adoptat 7i p,rin0ii -,i 1ire7ti d /ncetarea adop0iei cu cele dou forme2 . . de-1acera adop0iei este guvernat de legea aplica,il efectelor adopiei nulitatea adop0iei. Distingem 3ntre2 . condi0iile de 1ond ale nulitii sunt supuse legii care guverneaz 3nc0eierea adopiei (conform principiului simetriei juridice) . condi0iile de 1or., ale nulitii sunt supuse legii care guverneaz forma adopiei

O6li3a0ia de /ntre0inere
7,ligaia de 3ntreinere este c=r.uit, de le3i di1erite, 3n funcie de raportul juridic din care izvor/te o,ligaia respectiv, dup cum urmeaz2 a. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre p,rin0i 7i copii se aplic legea care guverneaz efectele filiaiei ,. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre -o0i se aplic legea care guverneaz efectele cstoriei, potrivit art. 5C c. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre 1o7tii -o0i se aplic legea care guverneaz divorul d. pentru o6il3a0ia de /ntre0inere /ntre alte per-oane se aplic legea naional a creditorului o,ilgaiei 6onform art. -F din legea !CD+!EE5, 3n cazul sc0im,rii ceteniei, noua lege naional se aplic doar prestaiilor ulterioare sc0im,rii (conflict mo,il de legi). Do.eniul le3ii o6li3a0iei de /ntre0inere se refer la2 a. persoana creditorului /i a de,itorului o,ligaiei ,. ordinea de prioritate (c:nd exist mai muli de,itori) c. 3ntinderea o,ligaiei de 3ntreinere d. modul de executare /i termenele pt. satisfacerea o,ligaiei de 3ntreinere Re3le.ent,ri de protec0ie a ordinii pu6lice > art. -D alin. (5)2 Apentru a se determina 3ntinderea o,ligaiei tre,uie s se in seama de posi,ilitile materiale ale de,itorului /i de nevoile efective ale creditorului, c0iar dac legea strin aplica,il o,ligaiei ar dispune altfelB. 44

Ocrotirea per-oanelor lip-ite de capacitate de e4erci0iu -au cu capacitate de e4erci0iu re-tr=n-,

I. II. I. ocrotirea printeasc ocrotirea prin tutel sau alte forme de ocrotire

Ocrotirea p,rintea-c, . *rt. -H2 Aocrotirea minorului nscut din cstorie sau adoptat, executat de prini sau doar de ctre unul dintre ei, este c:rmuit de legea aplica,ilefectelor cstoriei, potrivit art. 5C Do.eniul le3ii ocrotirii p,rinte7ti se refer la2 a. ,. c. d. e. cazurile 3n care se instituie durata ocrotirii 3mprirea o,ligaiilor 3ntre prini 3ntinderea ocrotirii (referitor la persoana copilului /i la ,unurile sale) drepturile /i o,ligaiile cu privire la persoana /i ,unurile copilului

II. Tutela > ocrotirea este supus legii naionale a persoanei ocrotite Do.eniul le3ii aplica6ile ocrotirii prin tutel, se refer la2 a. ,. c. d. instituirea tutelei modificarea tutelei efectele tutelei (inclusiv raporturile dintre tutore /i cel ocrotit) 3ncetarea tutelei

VIII Nor.ele con1lictuale /n .ateria dreptului co.ercial

I Nor.ele con1lictuale pri!ind -u6iectele de drept co.ercial

Le3ea aplica6ila calitatii de co.erciant *tr. FL alin. (!) din legea !CD+!EE52 Acalitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a o,tinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pt. persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata.(pt. societi comerciale)B. *rt. FL alin (5)2 Adac comerciantul nu are o autorizaie, nu este 3nmatriculat sau are 3nmatriculri 3n mai multe state, atunci se aplic legea statului unde funcioneaz conducerea activitii economice a acelui comerciantB. Do.eniul le3ii calit,0ii de co.erciant se refer la2 a. ,. c. d. e. criteriile pt. do,:ndirea calitii de comerciant dovada calitii de comerciant condiiile pt. exercitarea activitii comerciale (incompati,iliti, interdicii, decderi) o,ligaiile profesionale ale comerciantului 3ncetarea calitii de comerciant

II Nor.ele con1lictuale aplica6ile 1ondului de co.er0 Le3ea aplica6ila 1ondului de co.ert 45

*rt. HH din legea !CD+!EE5, care guverneaz mo/tenirea precizeaz c2 Amo/tenirea este supus, 3n ceea ce prive/te fondul de comer, le3ii locului unde e-te -ituatB . (lex rei sitae), &re,uie remarcat ca pe plan con1lictual 1ondul de co.ert e-te a-e.uit unui 6un i.o6il desi in dreptul roman fondul de comert e considerat ,un mo,il incorporal. III Nor.ele con1lictuale aplica6ile -ociet,0ilor co.erciale Le3ea aplica6il, -ociet,0ii co.erciale ;ocietatilor comerciale cu per-onalitate juridica li -e aplica le3ea nationala (lex societatis). *rt. F! /i F52 Astatutul organic al persoanei juridice este supus legii sale naionale, iar legea naional este legea sediului socialB. ;ocietilor comerciale 1ara per-onalitate juridica li -e !a aplica le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la centrul principal de 3e-tiune -i conducere a acti!itatii lor. ;ocietile fara personalitate juridica2 . asociatiile in participatiune (din dreptul francez, dreptul rom:n) . soc in comandita simpla (din dreptul german) . societatile (in) partners0ip (din dreptul anglo.saxon) Do.eniul de aplicare a le3ii -ociet,0ii co.erciale se refer la2 ;e aplic mutatis mutandis (3ntocmai), elementele de la domeniul de aplicare a legii persoanelor juridice a. capacitatea societii comerciale2 . de 1olo-in0, (modaliti de constituire, 3nc0eierea de acte juridice, reorganizarea /i 3ncetarea capacitii de folosin) . de e4erci0iu (constituirea /i atri,uiile organelor de conducere, relaiile organelor de conducere cu societatea, reprezentarea fa de teri) ,. c. d. e. modul de do,andire si de pierdere a calitatii de asociat drepturile si o,ligatiile ce rezulta din calitatea de asociat organizarea si functionarea societii dizolvarea si lic0idarea societii

46

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1A (norme conflictuale 3n dreptul comercial > continuare)
IV Nor.ele con1lictuale aplica6ile 1ali.entului Le3ea aplica6ila 1ali.entului DIP rom:n nu conine o reglementare unitar. 6a regul general, se aplic legea locului unde se afla principala asezare comerciala a falitului, adica legea locului unde e situata principala masa de ,unuri supusa falimentului. $ali.entul !a 1i -upu- lui le4 rei -itae. Do.eniul de aplicare a le3ii 1ali.entului se refer la2 a. ,. c. d. e. f. g. conditiile pt. ca o persoana sa fie declarata in faliment criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor) masurile preventive ce pot fi luate (reorganizarea juduciar) categoriile de persoane care pot cere falimentul de,itorului categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului (judectorul sindic, lic0idatorul) efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a de,itorului efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la ,unurile de,itorului si cu privire la actele juridice inc0eiate de de,itor (efectul suspensiv al falimentului asupra urmririlor individuale 3n msura 3n care devin exigi,ile creanele cu termen+su, condiie, regimul suspendrii do,:nzilor etc.) 0. N efectele falimentului 3n cazul societilor cu rspundere nelimitat asupra asociailor cu rspundere nelimitat N i. efectele lic0idarii (realizarea activului, plata pasivului, regimul ,eneficiului de lic0idare) 47

j. raspunderea mem,rilor din organele de conducere ale soc falite pt. starea de faliment

IC

Nor.ele con1lictuale aplica6ile /n dreptul .uncii

Dreptul muncii este o ramura complexa de drept, ce include aspecte de ordine pu,lica si aspecte de ordin privat. %umai anumite instituii ale dreptului muncii sunt suscepti,ile de conflicte de legi (de ex. contractul de munc), deoarece numai aici prile se afl pe picior de egalitate juridic. Le3ea aplica6ila contractului de .unc, *rt. !C! /i !C5 din legea !CD+!EE5 precizeaz2 Acontractul de munc este supus, 3n primul r:nd, legii convenite de priB (lex voluntatis) *utonomia de voin este a1ectat, de o li.itare -peci1ic, , prevzutde art. !C!2 Alegea convenit de pri spre a c:rmui contractul de munc este aplica,il doar 3n msura 3n care nu aduce restr:ngeri ocrotirii pe care dispoziiile imperative ale legii aplica,ile le asigur salariatului, 3n lipsa unei atare alegeriB. )ezult deci expresia aplicrii excepiei de ordine pu,lic 3n dreptul internaional privat rom:n (intenia a fost de a 3nltura legea aleas de pri, dac ea restr:nge ocrotirea asigurat salariatului prin dispoziiile imperative ale legii care rezult din localizarea o,iectiv a contractului de munc). #ocalizarea o,iectiv a contractului de munc se face c:nd prile nu au exprimat o lex voluntatis sau c:nd, de/i au exprimat.o, tre,uie verificat aceast limitare.

In cazul lipsei unei legi alese art. !C5 prevede c contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu2 a. salariatul isi indeplineste in mod o,isnuit munca 3n temeiul contractului ( le4 loci la6ori-), c0iar daca este detasat temporar in alt stat, sau ,. se afla sediul intreprinderii care l.a angajat (le4 -ocietati-), dac salariatul 3/i 3ndepline/te munca, prin natura funciei sale, 3n mai multe state. 6a excepie, prin localizare o,iectiv, art. !C5 lit. ,, teza a >II.a prevede c2 Adac exist totu/i legturi mai puternice ale contractului de munc cu un alt stat dec:t cu cel al sediului angajatorului, devine aplica,il legea acestuiaB. Do.eniul le3ii contractului de .unc, (contract indi!idual de .unc, F CI#) se refer la2 "ste vor,a numai de contracte individuale de munc, pentru a distinge fa de contractele colective de munc. a. efectele contr individual de munc (drepturile si o,ligaiile partilor) ,. felul muncii si modalitatile sale de realizare c. cuantumul si modalitatile de plat a salariului d. alte o,ligaii ale salariatului (fidelitate, neconcuren) e. o,ligaiile angajatorului 48

f. durata contractului individual de munc g. executarea contractului individual de munc 0. suspendarea, modificarea 6I$ i. raspunderea materiala a salariatului j. rspunderea patrimonial a angajatorului fa de salariat R. incetarea 6I$ l. nulitatea 6I$

Proce-ul ci!il interna0ional (nor.ele de procedur, /n .ateria dreptului interna0ional pri!at)

Proce-ul ci!il international (normele de procedur 3n materia dreptului internaional privat) implica - aspecte2 I. II III IV I nor.ele de co.peten0, /n dreptul interna0ional pti!at (competena jurisdicional) le3ea aplica6il, procedurii /n proce-ele cu ele.ente de e4traneitate condi0ia -tr,inului ca parte /n procee1ectele :ot,r=rilor judec,tore7ti -tr,ine /n Ro.=nia 7i e1ectele :ot,r=rilor ar6itrale -tr,ine /n Ro.=nia Co.peten0a juri-dic0ional, /n dreptul interna0ioanl pri!at

*rt. !FL > !DI din legea !CD+!EE5 reglementeaz competena jurisdicional Pentru relaiile cu statele mem,re '" se aplic )egulamentul nr. FF+5CC!, privind competena, recunoa/terea /i executarea 0otr:rilor 3n materie civil /i comercial. *rt. !FL precizeaz c Ainstanele judectore/ti rom:ne sunt competente s soluioneze procesele dintre o parte rom:n /i una strin sau numai dintre strini, persoane fizice sau juridiceB. )exult de aici2 !. co.peten0a alternati!, a instanelor rom:ne cu cele strine 5. co.peten0a e4clu-i!, a instanelor rom:ne 1 Co.peten0a alternati!, 49

*rt. !FE spune c Ainstantele judectore/ti rom:ne sunt competente ( rationae per-onae -au rationae loci), dac2 a. p:r:tul sau unul dintre ei are domiciliul+re/edina sau fondul de comer 3n )om:nia. Dac p:r:tul din strintate nu are un domiciliu cunoscut, cererea se introduce la instana din ara unde se afl domiciliul+re/edina reclamantului1 ,. sediul p:r:tului > persoan juridic se afl 3n )om:nia. 7 persoan juridic strin se socote/te c are sediul 3n )om:nia /i atunci c:nd are pe teritoriul rii o filial, sucursal, agenie sau reprezentan1 c. reclamantul din cererea de pensie de 3ntreinere are domiciliul 3n )om:nia1 d. locul unde s.a nscut + tre,uie executat, fie c0iar /i parial, o o,ligaie izvor:t dintr.un contract se afl 3n )om:nia1 e. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg o,ligaii extracontractuale sau efectele sale se afl 3n )om:nia (loci delicti commissi sau loci lesionis se sfl 3n )om:nia)1 f. locul de 3ncrcare+descrcare a pasagerilor sau a mrfii transportate se afl 3n )om:nia1 g. ,unul asigurat sau locul unde s.a produs riscul se afl 3n )om:nia (contractele de asigurare)1 0. ultimul domiciliu al defunctului sau ,unurile rmase de la acesta se aflR 3n )om:nia1 i. imo,ilul la care se refer cererea se afl 3n )om:nia (aciuni personale imo,iliare)B. *rt. !DC vor,e/te de competena rationae .ateriae a instanelor rom:ne2 Ainstanele rom:ne sunt, de asemenea, competente s judece2 a. procesele dintre persoanele cu domiciliul 3n strintate, referitor la acte+fapte de stare civil 3nregistrate 3n )om:nia, dac cel puin una dintre pri este cetean rom:n1 ,. procesele referitoare la ocrotirea minorilor + interzis cetenilor rom:ni cu domiciliul 3n strintate1 c. procesele referitoare la ocrotirea 3n strintate a proprietii intelectuale a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia, dac prin convenia prilor nu s.a sta,ilit o alt competen1 d. falimentul sau alt procedur judiciar privind 3ncetarea plilor, 3n cazul unei societi comerciale strine ce are un sediu secundar 3n )om:nia. Dac totu/i litigiul este soluionat de o instan strin, acea 0otr:re ve fi recunoscut /i 3n )om:niaB. O6-er!atie ' Ace-te ca"uri de co.petenta NU -unt e4clu-i!e astfel incat in aceste tipuri de litigii e posi,il sa fie competente si alte instante straine in situatii in care in conformitate cu propriile reguli de procedura, ele sunt declarate ca fiind competente. "xista si situatii cand competenta instantelor romane e considerata exclusiva. In caz de competenta exclusiva daca se pronunta o 0otarare straina (de catre o instanta straina), acea 0otarare nu va fi recunoscuta in )omania. 5 Co.peten0a e4clu-i!, a in-tan0elor ro.=ne *rt. !D! prevede c Ainstanele rom:ne sunt exclusiv competente s judece procesele privind raporturile de drept internaional privat referitoare la2 a. actele de stare civil 3ntocmite 3n )om:nia, referitoare la persoanele domiciliate 3n )om:nia1 ,. 3nncuviinarea adopiei, dac cel adoptat are domiciliul 3n )om:nia /i este cetean rom:n sau apatrid1 c. tutela+curatele unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 d. punerea su, interdicie a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 e. desfacerea, nulitatea cstoriei /i alte litigii dintre soi, cu excepia celor referitoare la imo,ile situate 3n strintate, dac la data cererii am,ii soi au domiciliul 3n )om:nia1 f. mo/tenirea lsat de o persoan cu ultimul domiciliu 3n )om:nia (aciunea real)1 g. aciunile reale referitoare la imo,ile situate 3n )om:nia1 0. executarea silit a unui titlu executoriu pe teritoriul )om:nieiB.

50

*rt. !D- prevede c A dac o jurisdicie strin se declar necompetent s soluioneze o aciune formulat de un cetean rom:n, aceasta poate fi introdus 3n )om:nia la instana cu care procesul are legturile cele mai st:nseB (pentru ca un cetean rom:n s nu rm:n fr jurisdicie > aplicarea legii proprii, t:e proper laI) *rt. !DF reglementeaz forum convenias, care permite prilor s./i aleag jurisdicia, prin voina lor2 Adac prile au supus, prin convenie, litigiul dintre ele competenei unei anumite instane, aceast instan va fi competent, cu excepia competenei exclusive a unei instane strine sau, dac pro,lema se pune 3n faa instanei strine, cu excepia c:nd competena exclusiv aparine instanei rom:neB. *rt. !DD prevede c Adac instanele rom:ne sunt competente, dar nu se poate sta,ili care anume dintre ele e 3ndreptit s soluioneze procesul, cererea va fi trimis la Kudectoria sectorului ! + &ri,unalului ?ucure/ti, portivit regulilor de competen materialB. *rt. !DH inter"ice liti-penden0a interna0ional,2 Acompetena instanelor rom:ne, sta,ilit conform art. !FL > !D5, nu este 3nlturat prin faptul c acela/i proces sau unul conex a fost adus 3n faa unei instane strineB. )ezult deci c nu exist nici litispenden /i nici conexitate internaional. 60iar dac instana rom:n a fost ulterior sesizat, ea nu./i va refuza competena. *rt. !DI prevede c Ainstana sesizat este o,ligat s./i verifice din oficiu competena /i dac constat c este competent o instan strin va respinge cererea ca nefiind de competena instanelor rom:neB. Deci, ac0iunea e-te re-pin-, ca inad.i-i6il,, de unde rezult c in-tan0a ro.=n, nu declin, co.peten0a /n 1a!oarea altei in-tan0e.

Re3ula.entul %%B5AA1 (3n relaiile )om:niei cu statele mem,re '")

Do.eniul de aplicare > se aplic /n .aterie ci!il, 7i co.ercial, ( nu se aplic 3n meterie fiscal, vamal, administrativ, nici 3n materia falimentului /i nici 3n materia ar,itrajului). %u se aplic 3n relaiile cu Danemarca (aceast ar are un acord special, din 5CCD). Re3ulile de co.peten0,2 . dispoziii generale de competen . dispoziii speciale de competen 3n2 . materie de asigurri1 . contractele 3nc0eiate cu consumatorii1 . contractele individuale de munc. Dispoziii generale de competen *rt. 5 din )egulamentul FF+5CC! prevede c2 APersoanele cu domiciliul pe teritoriul unui stat mem,ru sunt acionate 3n justiie, indiferent de cetenia lor, la instanele unde 3/i au domiciliul. Persoanele domiciliate 3n '" pot fi acionate 3n justiie 3n instanele unui alt stat mem,ru doar 3n cazurile de co.peten0, -pecial,, de co.peten0, e4clu-i!, sau de proro3are de co.peten0,, prevzute de )egulamentB. 6ompetenele speciale au o re3le.entare 3eneral, 7i re3le.ent,ri -peciale pentru cele trei situaii speciale, prevzute 3n )egulament astfel2 Re3le.entarea 3eneral, . *rt. D2 Ao persoan cu domiciliul 3ntr.un stat mem,ru poate fi acionat 3n justiie 3n alt stat mem,ru 3n urmtoarele situaii2 a. 3n materie contractual, la instanele de la locul de executare a o,ligaiei, ,. 3n materie de o,ligaii de 3ntreinere, la locul unce creditorul 3/i are domiciliul+re/edina, c. 3n materie delictual, la locul producerii prejudiciului1 51

d. litigiile referitoare la sucursale, agenii, la locul unde se afl unitatea 3n cauzB. Pentru cele trei situaii speciale > %' ne ocupm de ele 6ompetena exclusiv este reglementat de art. 55 din )egulament, care prevede c Aurmtoarele instane au competen exclusiv2 !. pentru aciunile 3n materie de drepturi reale asupra imo,ilelor sau de 3nc0iriere a acestora, instanele unde sunt situate1 5. pentru aciunile ce au ca o,iect validitatea constituirii, nulitatea sau dizolvarea unei societi, instanele de la sediul societii1 -. pentru aciunile ce au ca o,iect 3nregistrri pu,lice, instanele de la sediul registrului1 F. pentru aciunile referitoare la ,revete, mrci, desene, modele, instanele de la locul 3nregistrrii acelui drept de proprietate intelectual1 D. pentru aciunile referitoare la executarea unei 0otr:ri judectore/ti, instana unde se cere executareaB. Prorogarea de competen este reglementat de art. 5- din )egulament, care prevede c Adac prile au convenit ca o instan dintr.un stat mem,ru s ai, competen 3n soluionarea unui litigiu, instana aceea va fi competentB. 6onvenia prilor tre,uie s fie 3nc0eiat 3n form scris.

Liti-penden0, 7i cone4itate *rt. 5I din )egulament2 Adac se introduc aciuni ce privesc aceea/i cauz /i au acelea/i pri la instane din state mem,re diferite, instana ce a fost ultima sesizat suspend din oficiu aciunea, p:n c:nd instana mai 3nt:i sesizat 3/i sta,ile/te competena. Dac acea instan 3/i sta,ile/te competena, ultima instan sesizat 3/i declin competenaB. *rt. 5L din )egulament2 Adac exist aciuni conexe pe rolul unor instane din state mem,re diferite, ultima instan sesizat 3/i poate suspenda aciunea p:n c:nd prima instan sesizat 3/i clarific competenaB. )ezult c instana ulterior sesizat poate s 3/i decline competena.

..... ++ .....

52

%u mai era 3n cursul scris2

E$ECTELE JOTARARILOR KUDECATORESTI STRAINE IN RO#ANIA

* a-pecte' !. autoritatea de lucru judecat 5. forta executorie a 0otararilor judecatoresti straine -. forta pro,anta a 0otararilor judecatoresti straine Pt ca o 0otarare judecatoreasca straina sa ai,a autoritate de lucru judecat pe teritoriul )omaniei e necesar ca acea 0otarare sa fie recunoscuta in )omania=@ recunoasterea unei 0otarari judecatoresti straine ec0ivaleaza cu efectul autoritatii de lucru judecat. *stfel, daca o 0otarare judecatoreasca straina e recunoscuta in )omania, nici una dintre parti nu va mai putea porni un alt proces avand aceleasi parti cu aceeasi calitate juridica, avand acelasi o,iect si izvorand din aceeasi cauza. Recunoa-tere ' de drept. daca 0otararea judecatoreasca se refera la statutul civil al cetateanului statului unde ea a fost pronunta conditionata. 5 categorii de conditii ' ))po"iti!e ++++ ne3ati!e Conditii po"iti!e' 1 0otararea sa fie definitiva potrivit # statului unde a fost pronuntata 5. instanta care a pronuntat 0otararea a avut potrivit # statului unde a fost pronuntata, competenta sa judece cauza 53

-. exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele 0otararilor straine intre )omania si statul pe teritoriul caruia s.a pronuntat 0otararea. F. daca 0otararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul, pt ca ea sa fie recunoscuta in )omania mai tre,uie indeplinite urmatoarele conditii2 Partea interesata sa faca dovada ca partea lipsa la proces2 .. a primit citatia in timp util pt termenul necesar ..a primit actul de sesizate a instantei ..a avut posi,ilitatea de a se apara ..a avut posi,ilitatea de a exercita calea de atac impotriva 0otararii Conditii ne3ati!e' )ecunoasterea 0otararilor straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri2 !. 0otararea e rezultatul unei fraude comise in procesul din strainatate 5. 0otararea straina incalca ordinea de DIP. Pro1' exista incalcare a ordinii de DIP si cand s.a incalcat competenta exclusiva a instantelor romane. -. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr.o 0otarare definitiva a instantelor romane sau litigiul se afla in curs de judecata in fata instantelor romane. Instantele romane, atunci cand verifica 0otararea straina in vederea recunoasterii ei, tre,uie sa se limiteze strict la verificarea conditiilor prezentate mai inainte. Instantele romane nu pot sa procedeze la reexaminarea pe fond a cauzei si nici nu pot modifica 0otararea straina.

PROCEDURA RECUNOASTERII JOTARARILOR STRAINE

6ererea de recunoastere, atunci cand recunoasterea se cere pe cale principala, e de competenta &ri,unalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul paratul (cel care refuza executarea 0otararii). 6ererea poate fi facuta si pe cale incidentala de catre instanta sesizata cu un alt proces, daca in cadrul acelui litigiu se ridica exceptia autoritatii de lucru judecat a unei 0otarari straine. 6ererea de recunoastere tre,uie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de c0emare in judecata dar acestei cereri ii tre,uie anexate anumite acte specifice2 ..!. o copie a 0otararii straine ..5. dovada caracterului definitiv al 0otararii ..-. copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare a instantei catre partea care a fost lipsa la proces ..F. orice act din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus 6ererea se solutioneaza2 . print.o 0otarare daca e formulata pe cale principala . prin inc0eiere interlocutorie daca e formulata pe cale incidentala ;olutionarea cererii se face cu citarea partilor dar e posi,il sa se faca si fara citare in cazul in care din 0otararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii. $ORTA ECECUTORIE ($E) Pt ca o 0otarare straina sa ai,a 8" pe teritoriul )omaniei tre,uie ca ea sa indeplineasca conditiile2 conditiile de la recunoastere 5. 0otararea straina sa fie executorie potrivit # instantei care a pronuntat.o -. dr de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit # romane &ermenul de prescriptie2 cel de - ani din # romana. 54 !. toate

PROCEDURA ECECUTARII
In cazul in care se cere executarea 0otararii judecatoresti straine, competenta revine de asemenea &ri,unalului in circumscriptia caruia urmeaza a se efectua executarea in tara. Motararile straine prin care s.au luat masuri asiguratorii sau sunt date cu executare provizorie, nu pot fi executate pe teritoriul )omaniei. 6ererea de executare tre,uie sa indeplineasca toate conditiile de la recunoastere inclusiv actele care i se ataseaza. In plus, tre,uie prezentat un act din care sa rezulte caracterul executoriu al 0otararii straine. Incuviintarea cererii se solutioneaza intotdeauna cu citarea partilor. Pe ,aza 0ot straine se o,tine titlul executoriu in conditiile # romane. Pe 0otararea romana prin care s.a incuviintat executarea (0otararea de exeGuatur) se aplica inc0eierea de investire cu titlu executoriu si, in acest mod, 0otararea devine executorie in )omania. $orta pro6anta) art 1(H L 1A@ Motararea straina data de o instanta competenta are o forta pro,anta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata. RECUNOASTEREA SI ECECUTAREA IN RO#ANIA A JOTARARILOR AR>ITRALE STRAINE In cazul in care 0otararea straina a fost pronuntata in temeiul unei conventii de ar,itraj, instantele romane vor recunoaste aceasta 0otarare in urmatoarele conditii2 !. conv ar,itrala e vala,ila in temeiul # care este aplica,ila 5. tri,unalul ar,itral sa fi fost constituit in conformitate cu conv de ar,itraj Daca ! si 5 sunt intrunite=@ o 0otarare ar,itrala va fi recunoscuta in )omania si executorie in aceleasi conditii ca o 0otarare judecatoreasca straina.

55