DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1

Raporturile juridice de drept intl pri!at Particularităţile raporturilor juridice de DIP faţă de dr.civil (genul proxim, dr.comun).
Dreptul international privat (DIP), ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate  studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. DIP = dr.civil lato sensu elementul de extraneitate. !) "xistenţa "#"$"%&'#'I D" "(&)*%"I&*&" = acea parte componentă a raporturilor juridice aflata in strainatate+su, incidenta unei legi străine. "lementul de extraneitate nu constituie un element de structură, distinct al raporturilor juridice (părţi, continut, o,iect). "l se poate regasi in oricare din aceste - elemente. . dpdv al su,iectelor (cetăţenie, domiciliu, re/edinţă, c0iar religia pers.fizice1 pt. pers.jur. avem sediu, nationalitatea străină sau fondul de comert). . o,iectul derivat al raportului juridic (un ,un care se afla in strainatate+su, incidenţa legii străine). . continutul raportului juridic (dr. o,l. părţilor) se materializeaza prin2 . locul inc0eierii actului juridic+ locul executarii contractului1 . moneda 3n care este executat preţul1 . voinţa părţilor poate constitui element de extraneitate (clauza prin care se prevede că acel contract este supus legii străine)1 4n cazul faptelor juridice2 locul savarsirii delictului+locul producerii prejudiciului "lemente străine 3n dreptul procesual2 competenţa aparţine unei instanţe străine, recunoa/terea unei sentinţe pronunţate 3n străinătate. 5) 67%8#I6&'# D" #"9I = acea situaţie care apare atunci c:nd, 3ntr.un raport juridic cu element de extraneitate, se pune pro,lema ca acel raport juridic să devină suscepti,il de a i se aplica 5+mai multe sisteme de drept aparţin:nd unor state diferite (definiţie /tiinţifică). Definiţia metaforica2 6D# e acea pro,lema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intre,area 2 6*)" ;I;&"$ D" D)"P& ')$"*<* * ;" *P#I6*= "x. intr.un contract de vanz. > cump. intre o parte romana . vanzator si o parte germana . cumparator. 6ontractul se inc0eie la ?ucuresti, marfa urmand a se livra in 9ermania. Intre parti apare un conflict+litigiu legat de neexecutarea o,ligatiei de catre partea germana. ..@ instanta romana e sesizata. 6e lege se aplică= "#"$"%&"#" D"8I%I&7)II *#" 67%8#I6&'#'I D" #"9I2 a) ;ă fie un raport juridic cu element de extraneitate1 ,) 6onflictul de #egi %' tre,uie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state . nu are nici o legatura cu Dreptul International Pu,lic. 6onflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate, astfel incat se considera ca sintagma A6D#B(termen generic) tre,uie inteleasa drept un Aconcurs de legiB (in sensul ca se pot aplica am,ele sisteme de drept). #egile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. 1

c) 6:nd apare un element străin 3ntr.un raport juridic, acesta este suscepti,il de aplicarea unei legi străine. %orma conflictuală reprezintă norma de trimitere (va trimite la unul dintre sistemele de drept ce s.ar putea aplica). d) 6onflictul se numeste de legi, dar acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective. 6auza conflictului de legi > sistemele naţionale nu dau mereu aceea/i soluţie pt. aceea/i situaţie de fapt (au reglementări diferite).

-) 6are sunt raporturile juridice de DIP
6onflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept intl. privat. %umai in raporturile juridice de drept intl. privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Doar 3n raporturile juridice de dr.intl.privat, competenţa jurisdicţională poate să nu corespundă cu competenţa legislativă, iar părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică. 4n raporturile juridice de drept pu,lic, unde există su,ordonare juridică nu poate apărea un conflict de legi pt. că statul acţionează de iure imperii (pot totu/i apărea elemente de extraneitate > ex2 3n dr.penal avem principiile teritorialităţii, personalităţii, universalităţii /i realităţii). 4n raporturile juridice de dr. privat statul acţionează de iure gestionis. )amurile in care pot apărea conflicte de #egi2 Dr. comertului international Dr. transporturilor Dr. civil Dr. familiei Dr. comercial Dr. muncii Dr. procesual civil *ceste domenii de reglementare sunt enumerate in art. ! din #egea !CD+!EE5 cu privire la rap de Dr.Intl. Privat. )aporturile de dr. pu,lic ex2 cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, %' dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista raporturi de extraneitate. ;olutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de DIP numita %7)$* 67%8#I6&'*#* = norma juridica specifica DIP care are o structură proprie /i solutioneaza conflictele de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept e aplica,il cu privire la acel raport juridic. %ormele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi2  norme de dr. material  norme de dr. procesual %ormele conflictuale, spre deose,ire de normele materiale, nu carmuiesc raporturile juridice pe fondul lor, ci numai arata sistemul de dr. aplica,il (e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deose,ire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului). *lta deose,ire2 normele conflictuale au o aplicare preala,ila normelor materiale, influentand normele materiale aplica,ile. *vem o succesiune logica2  mai 3nt:i se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr. aplica,il, iar apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. %ormele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. I"!oarele normelor conflictuale2 2

. .

6onvenţiile internaţionale de DIP (unifică normele conflictuale)1 3n dreptul intern (#egea !CD+!EE5).

STRUCTURA NOR#EI CON$LICTUALE
%orma conflictuala este o norma juridica aparţin:nd sistemului de dr.rom:n (nu poate avea alte elemente de structură faţă de alte norme juridice) . contine2 . ipoteza (situaţia de fapt)1 . dispozitie . sanctiune %orma conflictuala are urmatoarele particularităţi2 . conţinutul normei conflictuale (ipoteza) > categoria de raporturi juridice la care norma se referă1 . legatura normei conflictuale (dispoziţia) . indică sistemul de drept aplica,il pt. acel conţinut al normei. #egatura normei conflictuale se materializeaza printr.un element concret care se numeste P'%6& D" #"9*&')* (element concret plaseaza continutul normei 3n sfera unui anumit sistem de drept). "xemple de norme conflictuale (in #egea !CD+!EE5)2  art 112 Astarea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede altfel. #egea nationala este legea statului a cărei cetăţenie o are persoana 3n cauzăB. 6ontinutul acestei norme conflictuale2 starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. #egatura acestei norme conflictuale2 Ac:rmuite de legea sa naţionalăB. Punctul+"lementul de legatura (este dat de art. !5)2 #egea nationala este legea statului a carei cetatenie o are persoana in cauza =@ cetatenia e punctul de legatura pt. norma conflictuala.  art %12 Astatutul organic al pers.jur. este carmuit de legea sa nationalaB. *rt. FC2 Apers.jur. are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit, potrivit actului constitutiv, sediul socialB. 6ontinutul2 statutul organic al pers. jur. #egatura2 legea naţională a pers. jur. Punctul de legatura2 naţionalitatea statului, dată de sediul social. art %&' Aposesia, dr. de proprietate si celelalte drepturi reale asupra ,unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfelB. 6ontinutul2 posesia, dr. de proprietate /i celelalte dr. reale. #egatura2 legea locului situării ,unurilor. Punctul de legatura2 locul situării ,unului.  art (1)(*2 Acontractul este supus legii alese prin consens, de părţiB. Art ((' +in lipsa unei legi convenite de parti, contractul este supus legii statului cu care prezintă legăturile cele mai str:nseB. 6ontinutul2 regimul contractual. #egatura2 voinţa părţilor (dacă s.a exprimat) + legea statului cu care contractul are legăturile cele mai str:nse.

C,rui -i-te. de drept /i apar0in nor.ele con1lictuale2
%ormele conflictuale,de regulă, fac parte din sistemul de drept al instantei sesizate (lex fori). ;istemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de #"9"* 87)'#'I (lex fori). Ar3u.ente pt. aplicarea lex fori 3n privinţa normelor conflictuale2 !. forta juridica a normei conflictuale (este imperativă) . judecatorul tre,uie sa le aplice ca atare. 5. atunci c:nd se pune pro,lema determinării normei conflictuale, doar sistemul de drept al instanţei sesizate este cunoscut. ;uccesiunea logică a raţionamentului făcut de judecător2 3

. sta,ilirea competenţei1 . sesizarea existenţei unui conflict de legi (nu se poate aplica dec:t norma conflictuală din propriul sistem de drept)1 . norma conflictuală va trimite la un anumit sistem de drept. -. deducţia de voinţă tacită a părţilor (prezumţie relativă) . argumentul+principiul Acine alege instanta alege /i dreptulB. (Gui eligit judici eligit jus) 4n structura normei conflictuale nu intră legea la care norma face referire (lex causae > raţiunea de a exista a legii conflictuale). "x2 lex causae privind starea civilă este legea naţionalităţii > lex patriae.

E4cep0ii de la re3ula c, nor.a con1lictual, apar0ine le3ii 1orului'
a. retrimiterea de gradul I (norma conflictuală rom:nă trimite la un sistem de drept străin, 3n 3ntregul său, inclusiv 3n privinţa normei conflictuale, ori acea normă conflictuală nu acceptă trimiterea). ,. 3n cazul ar,itrajului international ad 0oc ()egulile '%6I&)*#)  %' exista o lex fori . ar,itrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. 4n conţinutul DIP nu intră doar normele conflictuale, ci /i norme materiale ce dau soluţia pe fond.

NOR#ELE DE APLICATIE I#EDIATA (NAI)
*cestea apar atunci c:nd un sistem de drept consideră că o anumită reglementare juridică tre,uie să se aplice imediat unui raport juridic cu element străin, fără a se mai face raţionamentul conflictual (c:nd raportul juridic cu elem. străin conţine o pro,lemă de ordine pu,lică). D"82 sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit, aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 5
"x de %*I2 art 1& alin 1 . forma inc0eierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se cele,reaza (normă conflictuală). art 1& alin 5 > Acasatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentului diplomat sau a functionarului consular, fie al )omaniei, fie al statului viitorului sotB. "ste o norma materiala pt. ca se ofera o solutie . se sta,ileste autoritatea competenta. . . . . 6omparaţie 3ntre normele cu aplicaţie imediată /i normele conflictuale2 am,ele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, av:nd puncte de legătură cu ţara forului1 am,ele aparţin sistemului de drept rom:n sau generaliz:nd am,ele aparţin lui lex fori1 norma conflictuală este o normă de trimitere, pe c:nd norma de aplicaţie imediată este o normă materială soluţion:nd fondul raportului juridic1 spre deose,ire de alte norme materiale, norma de aplicaţie imediată se aplică anterior normelor conflictuale, 3nlătur:ndu.le pe acestea de la aplicare.

Tipuri de con1licte /n le3,tur, cu raporturile juridice de DIP
DIP e un drept con1lictual deoarece este c0emat sa solutioneze mai multe tipuri de con1licte ce pot sa apara in cazul in care intr.un anumit raport juridic apare un element de extraneitate, astfel2 !) con1lictul de juri-dic0ie. 7,iectul acestui conflict il constituie competenta instantelor sesizate. ;oluţionarea lui duce la determinarea instanţei competente. 5) con1lictul de le3i aplica6il procedurii . se solutioneaza dupa legea instantei sesizate -) con1lictul de cali1icari > soluţionarea lui ne va ajuta să determinăm norma conflictuală F) con1lictul /n -pa0iu al normelor conflictuale, care va ridica pro,lema retrimiterii 3n DIPrivat D) con1lictul de le3i .ateriale > se determină lex causae H) con1lictul de le3i /n ti.p 7i -pa0iu > presupune identificarea efectelor 3n )om:nia ale drepturilor do,:ndite 3n străinătate I) con1lictul .o6il de le3e > apare 3n situaţia 3n care se deplasează sau se modifică punctul de legătură al normei conflictuale 6onflictul de jurisdicţie /i conflictul de legi aplica,ile aduc 3n discuţie c0estiuni procedurale. Cali1icarea 7i con1lictul de cali1ic,ri %ormele conflictuale au in structura lor 5 elemente, continutul /i legatura, exprimate 3n noţiuni juridice De e4.2 con0inutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca 2 starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul ,unurilor, condiţii de fond /i de formă ale actului juridic, ale casatoriei, prescripţia extinctivă le3,tura normelor conflictuale poate fi exprimată prin noţiuni juridice ca2 cetatenia, domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii ,unului, locul 3nc0eierii contractului etc. Ace-te notiuni care intra in -tructura nor.elor con1lictuale nu au acelea-i acceptiuni in di1eritele -i-te.e de drept. De e42 in dreptul anglo.saxon prescriptia e considerata o pro,lema de procedura, nu de fond ca in dreptul romanesc, astfel incat devine necesară cali1icarea in-titu0iei juridice 5

rii a pornit de la -peta lider in do. 'n cetatean olandez a facut in 8ranta un testament olograf.ilească (stare de drept)) I.*ceasta calificare poate fi definita in 5 moduri2 a) pornindu. calificarea produce efecte diferite dupa cum e vor. modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplica. 8iind o pro. avem 5 tipuri de definiţii ale calificării instituţiei juridice2 a) calificarea = operatiunea logico.a de continutul sau de legatura normei conflictuale.ile de a se aplica raportului juridic respectiv.ilit (stare de fapt) sau locul unde aceasta intenţionează să se sta.il si implicit situatia pe fond..lema de forma era supus legii locului unde s. asadar determina sistemul de drept aplica. Crearea in-titu0iei cali1ic. ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului.lema calificării testamentului olograf.eniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului !E) &".ili daca un raport juridic.lema de capacitate a pers fizice. In sc0im. testamentul olograf era calificat ca o pro. de capacitate a testatorului. ca loc 3n care au fost 3nfiinţate sau ca loc 3n care materia este plasată)1 .lemă de procedură /i va fi supusă deci lui lex fori)1 . adica o situatie de fapt concreta. si fiind o pro. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia. *tunci cand o6iectul cali1icarii il con-tituie continutul nor. referitor la domiciliul persoanei fizice (starea civilă.portan0a -olu0ion.&*$"%&'# 7#*%D"<'#'I. Con1lictul de cali1ic.lema de forma.lema de capacitate. art FC din legea !CD+E5 . .rii con1lictului de cali1ic.juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care formează continutul si legatura normelor conflictuale. de exteriorizare a vointei. in dreptul francez.) calificarea = interpretarea unui raport juridic pt a vedea in continutul /i in legatura carei norme conflictuale intra.a inocmit testamentul.lemă de formă > atunci se aplică locus regit actium)1 . 66iv 7landez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate. referitor la dreptul statului de a culege o succesiune vacantă pe teritoriul său (3n unele state dreptul este supus legii succesiunii dreptului de mo/tenire.se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala (3n sens invers) *stfel.) pornindu. referitor la prescripţia extinctivă (3n dreptul rom:nesc este o pro. referitor la legătura normelor conflictuale (de ex. norme conflictuale privind statutul organic al persoanelor juridice. saxon este opro.a sta. In alte sisteme de drept2 sediul este acela unde persoana juridică isi are sediul de control1 .ri 8 situaţia care apare cand notiuni din continutul sau din legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept suscepti. insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. #egătura = sediul social. astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza (testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale). se 3ncadrează 3ntr. *stfel. statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia.lemă de fond.o normă conflictuală sau alta. 6 . pentru a sta.ei con1lictuale . dreptul olandez califica aceasta notiune ca o pro..lemă de capacitate > atunci căsătoria este supusă legii cetăţeniei soţilor. căci cele două sisteme de drept calificau diferit această noţiune. capacitatea unei persoane fizice sunt supuse legii cetăţeniei sau legii domiciliului > acesta din urmă poate fi locul unde persoana s.ila. referitor la calificarea căsătoriei religioase (3n unele sisteme de drept este o pro. In sistemul romanesc2 sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar). pe c:nd 3n cel anglo.ri este dată de efectele pe care le produce. in cazul nostru legii cetateanului olandez.a pus astfel pro. "xemple de conflicte de calificări2 . *stfel. iar 3n altele reprezintă un drept survenit 3n urma suveranităţii statale)1 . . iar 3n alte sisteme de drept apare ca o pro.se de la normele conflictuale catre situaţia de fapt .

con1lictul de cali1icare .lema de stare civila ( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in $area ?ritanie. unde nu avem lex fori > se va face după sistemul de drept pe care ar. deci se va aplica legea locului)1 c) cali1icarea -ecundar. Per a contraria. ea urm:nd a fi determinată după ce se face operaţiunea de calificare (se indică norma conflictuală aplica. 7 .2 cali1icarea i.o normă conflictuală.unurilor se determină 3n conformitate cu legea locului unde acestea sunt situateB sau deter.iterii "xistă un conflict 3n spaţiu atunci cand sistemele de drept in prezenţă conţin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite.ului). De ex. atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept. de ar6itri /n ar6itrajul interna0ional ad):oc .ile (de ex.unuri mo.ilă litigiului).un contract părţile califică noţiunea juridică utilizată 3n conţinutul contractului /i definesc raportul juridic respectiv 3ntr.iliară sau imo. se ia 3n considerare calificarea juridică sta.r0ilor (calificarea conventionala) > atunci c:nd 3ntr. pentru că este singura cunoscută 3n acel moment. 4n situaţia noastră.e numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din cele două sisteme de drept coexistă in spatiu.o6ilelor 3n art.e con1lictuale -tr. dar influenteaza sistemul de drept aplica.ileB.itrul va ţine seama de calificarea făcută astfel de părţi1 . cele două legi posi. singura lege după care se poate face calificarea este legea instanţei sesizate (lex fori).il si solutia pe fond. exista o regulă /i exceptii Re3ula2 calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori).ile de aplicare sunt lax causae /i lex fori. %u se poate face calificarea după lex causae. .surd a calificării după lex causae (legea aplica.ile/te lex causae). ar. deci interpretarea noţiunii din norma conflictuală străină se face după sistemul de drept străin1 f) cali1icarea 1. un anume mod. DC din legea !CD+!EE52 Anatura mo.itrul 3l consideră cel mai potrivit 3n speţă. Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica norma conflictuală din propriul sau sistem de drept.itere > se face o trimitere logică de la sistemul de drept rom:nesc la un sistem străin.lemă de interpretare a conţinutului /i 3ntinderii noţiunii existente 3ntr. .e poate vedea dacă ea este sau nu contrară ordinii pu.ile de exploatare a produselor su.ilită de legea rom:năB 4n sprijinul acestei reguli sunt următoarele argumente2 .cut. In $? starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea domiciliului.elor con1lictuale 7i in-titu0ia retri.din legea !CD+!EE5 prevede această soluţie 3n mod explicit2 Ac:nd determinarea legii aplica.secventă determinării legii aplica.marine sunt calificate .0eniei se face 3n conformitate cu legea statului a cărui cetăţenie se invocă)1 d) cali1icarea in-titu0iilor juridice necuno-cute le3ii 1orului > se face după legea care cunoa/te această instituţie (de ex. *rt. . instituţia trust. > 3n accepţiunea acestui concept reprezintă o calificare su. Le3ea dup.lice1 e) cali1icarea no0iunilor din nor.2 se pune o pro. c:t /i conţinutul drepturilor reale asupra . calificarea este 3n esenţă o pro. este un argument de reducere la a.ei con1lictuale9 modul de solutionare a conflictului %' influenteaza norma conflictuală. > c:nd raportul juridic este supus unui act normativ (de ex. care -e -olu0ionea". D! din legea !CD+!EE52 A platformele /i alteinstalaţii dura.ine /n ca" de retri. 6elui care a emis norma 3i revine /i interpretarea ei (ejus est interpretari cujus est condenere)1 . 6onflictul 3n spaţiu al normelor conflictuale este de două feluri2 a) po"iti!.*tunci cand o6iectul cali1ic. E4cep0ii' a) cali1icarea pin !oin0a p.iliară.2 o convenţie internaţională 3n care noţiunea este calificată sau art. Con1lictul /n -pa0iu al nor.ilă care sta.) cali1icarea le3al.ile depinde calificarea ce urmează a fi dată unei instituţii de drept sau unui raport juridic. deoarece 3n momentul calificării lex causae nu este 3ncă cunoscută.inarea cet.rii pri!e-te le3atura nor.

sa existe un conflict negativ 3ntre normele conflictuale din sistemele de drept 3n prezenţă. care poate fi de două feluri2 . . Acea-ta e o conditie nece-ar. o trimitere la intregul sistem de drept strain. 6onflictul pozitiv nu duce la retrimitere. fiind in ultima instanta o pro.ite /napoi la -i-te.lema de calificare a normelor conflictuale.iterii e data toc.a conditie a retri. 8 .ensul trimiterii se soluţionează după lex fori.ilitatea retrimiterii. ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat terţ.n conclu"ie9 pentru a e4i-ta retri.ulati!e2 . adica /i la normele conflictuale straine.Daca insa e sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuală rom:nă.juridică.9 deoarece .ai tre6uie intrunita -i o a doua conditie9 ce tine de sensul trimiterii pe care norma conflictuală a forului o face la un sistem de drept strain. In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept. deci inclusiv la normele sale conflictuale. pe c:nd retrimiterea este o operaţiune pur logico. . "a nu tre.e-te tri.) ne3ati!. iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie nu pri. o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignoră normele conflictuale ale acelui sistem de drept). fara a exista posi. 4n acest caz poate interveni retrimiterea.juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii competente să soluţioneze litigiul.uie confundata cu declinarea de competenta. cu privire la raportul juridic litigios1 .iterea = situatia juridică aparută in cazul in care norma conflictuala a forului tri. in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenţă nu trimite la propriul sau sistem de drept.iterea ci9 1ie tri. . .ite la un -i-te. de drept -train in intre3ul -au.ite . caz in care se va aplica dreptul material strain.ai de e4i-tenta ace-tui con1lict ne3ati! . aceasta din urmă reprezent:nd o trimitere materială a dosarului.ai departe la un -i-te. dar nu -i -u1icient. Retri. de drept al unui -tat ter0 )etrimiterea este o operaţiune logico.itere tre6uie intrunite 5 condi0ii cu. A-t1el9 pri. care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana). normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale norme conflictuale).ul de drept al 1orului9 1ie tri. *cesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept.

peta 87)972 un cetatean . 1eluri2 a) retri. unitatea -i-te. . este firesc ca dreptul străin să fie respectat1 .avarez a trait cel mai mult timp in 8ranta unde nu a do.andit insa nici cetatenia.olutia pe fond in aceasta speta2 conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul . Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul . se prezuma ca trimiterea s. Retri. 6u alte cuvinte.il un anumit sistem de drept. care prevede că Adaca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale rom:ne retrimite la dreptul rom:n. *stfel. nici domiciliul legal (nu 3ndeplinea condiţiile cerute de statul francez).DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL * .un contract.ilă este voinţa părţilor. astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu aveau vocaţie succesorală. .lema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea.entarea retri. tri. prin clauza de alegere a legii aplica.iterea de 3radul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) > intervine atunci cand norma conflictuală trimite la dreptul forului (speţa 8orgo) . Deci 3n dreptul rom:n este accepta.ilă retrimiterea de gradul I.avarez). lex voluntaris.ele sunt astfel respectate). Potrivit normelor conflictuale franceze. . )euzultă deci că 3n materie de contracte nu avem retrimitere. Deci. deci statul pe teritoriul caruia se aflau .in . . cel francez. succesiunea imo. ca o o1ert.i in materia retrimiterii avem o speta lider . In fata instantei s. 6omentariul profesorului2 in speta de mai sus cu olandezul (&estamentul 7landezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula). se aplică legea rom:nă.a pus pro.avarez. De aici rezultă că acea normă conflictuală străină tre. afară de cazul in care se prevede in mod expres altfelB. Dacă norma conflictuală rom:nă trimite la acesta.iterea făcută de norma conflictuală rom:nă la un sistem de drept străin tre6uie con-iderat.iliara importanta. a cules mo/tenirea).ile > clauza de electio juris. iar nu ca o o6li3a0ie din a1ar. cand exista lex voluntatis nu exista retrimitere de gradul I.iterea e-te de dou. dar acesta nu a primit trimiterea. este normal ca acel sistem să fie privit 3n ansam. E4cep0ie de la retrimiterea de gradul I2 atunci cand. făcută de dreptul străin de a se aplica. trimitand inapoi. partile au determinat prin vointa lor ca aplica. dacă dreptul străin nu prime/te.iterea de 3radul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) > norma conflictuală straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert a) Re3le. intr.iliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului. pentru că aici norma conflictuală aplica.) )eglemenatrea retrimiterii de gradul II 9 . *stfel.avarez exista o normă conflictuală conform careia succesiunea imo.iliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul . *rgumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt2 .uie luată 3n considerare spre a nu se 3ncălca unitatea acelui sistem de drept străin1 . iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiţie ereditară in revendicarea succesiunii. avand aici doar un domiciliu de fapt.ului de drept -tr.) retri.lul său. dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel .unurile. #a moartea sa a lasat o succesiune imo. c0iar daca partile nu au prevazut in mod expres. oportunitatea rezidă 3n faptul că retrimiterea 3mpacă cele două sisteme de drept 3n prezenţă (am.a facut numai la dreptul material strain.iterii de 3radul I se află in art F(!) din legea !CD+E5.avarez.

a %6 .. 6alificarea se face ca sa stim ce %6 aplicam.l de capacitatese cauta in %6 la pro. trimiterea este o. in temeiul rolului activ (art !5E. . căci altfel 3nseamnă a 3ncălca 3nsu/i sistemul de drept rom:n.lemei.lemă este legată de titlul cu care este aplicat dreptul străin 3n )om:nia (analiză de drept comparat). 10 . 3n raţionamentul logic făcut de instanţă.leme specifice. atunci cand norma conflictuală romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului pro. dreptul străin nu este asimilat unui element de drept.. 4n multe sisteme de drept (englez. Aplicarea le3ii -tr. german).modifica sistemul de drept (lex causae) .in dr olandez2 o pro. de instanta de judecata. Deci... c:nd norma conflictuala straina a trimis la ea. prima pro.ilă atunci c:nd norma conflictuală rom:nă trimite la ea= D*. In sc0im.lema de forma.sc0im. SEMINAR # !CD+E5 >art -2 calificarea se face potrivit+conform # romane( # forului). testamentul olograf l. F (5) din legea !CD+!EE5 stipulează că A retrimiterea făcută de legea străină la dreptul altui stat este fără efectB. deci este asimilat unui element de drept.sc0im.am calificat ca o pro. sa calificam noi situatia.ligatorie.lemă care se pune este dacă legea străină este aplica. cat si de partea interesata =@ instanta de judecata. Ipoteza2 nu avem o %6 specifica asa ca tre. Importanta calificarii dupa continutul %62 . 4n dreptul rom:n sistemul de drept străin este privit ca /i sistem de drept rom:n.a eventual solutia pe fond %eexistand o %6 specifica..6iv. datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept.a norma conflictuala .P..ine ca le4 cau-ae %orma conflictuală romana poate sa trimita fie la legea romana care se va aplica ca lex causae. . astfel2 .!-C 6.ila. &estamentul olograf >in dr fr2 legat de forma apoi se cauta in %6 care trimite la # locului=@ # 8r . 6onsecinţele care decurg din faptul că dreptul rom:n concepe dreptul străin ca un element de drept /i nu ca un element de fapt sunt2  1 cine poate in!oca le3ea -tr.a solutia pe fond 6alificarea legaturii %62 ..l de capacitate ca sa vedem la ce # trimite. ea poate fi invocata atat din oficiu.eventual poate sc0im.*rt. la care trimite primul sistem de drept străin menţionat. a doua pro.ina /n 1ata autoritatilor 1orului2 a) 4n sistemul de drept rom:n.nu sc0im.itrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. rezultă că se va aplica sistemul de drept străin la care norma conflictuală rom:nă face trimitere /i nu sistemul de drept străin al unui stat terţ.sc0im. poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine.). &rimiterea se face la 3ntregul sistem de drept străin (lex causae = un 3ntreg sistem de drept rom:n+străin). In primul rand instanta vede daca e competenta J apoi care e # aplica.peta lider in materie de calificare 2 &estamentul 7landezuluitestament olograf facut de un olandez in 8ranta.a sistemul de drept . apar anumite pro. situatie in care judecatorul sau ar.

se pune pro.o. I66K+6urtea de *pel judecă 3n recurs numai pt. sarcina pro. exact si complet al legii straine. in timp ce instanta nu are o. 3n principiu.ilitatii. a le3ii -tr. pt. instanţei rom:ne /i se va face după sistemul de drept străin.ire intre dreptul strain si dreptul national. )ecursul 3n interesul legii este pro. pro. nu /i pt. ci este impartita intre acesta si parti.upremă.lema dacă se poate face recurs la 6urtea .6ina -u6 a-pectul in!ocarii le3ii -traine9 principiul rolului acti! al judecatorului cu cel al di-poni6ilitatii partilor  5 cine tre6uie -. . Pe de alta parte.I alin.  % le3at de c. unde dreptul străin este un element de fapt. 4n cazul recursului. invocarea legii straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata.! > #egea !CD+!EE5 prevede2 Acontinutul legii străine se sta.ă a legii străine. %' se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia) =@ sarcina pro. -arcina pro6ei le3ii -tr. conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi o. #ijloacele de pro6. prin avizul unui expert sau un alt mod adecvatB. motive de netemeinicie > at:t timp c:t dreptul străin este privit ca un element de drept.a exclusiv judecatorului. 4n acest sens.ei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate care invocă acea lege străină. datorita caracterului o. constand in aceea ca.ertatea instanţei /i a părţilor 3n alegerea mijloacelor de pro.tinute de la organele statului care au edictat. In acest scop instanta poate dispune. să ducă la un recurs 3n interesul legii).ile/te de instanţa judecătorească prin atestari o.ligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuală trimite la el. #egea !CD+!EE5. .6and norma conflictuală romana e imperativa (regula in materia normei conflictuale).ine #egea rom:nă consacră li.a pe care le considera adecvate.u. administrarea tuturor mijloacelor de pro. sarcina pro.ei legii straine se imparte intre judecator si parti. dreptul strain.=n i. *ceasta idee este exprimata in art.lematic > nu se află la3ndem:na părţilor. dpdv teoretic. că legea străină este un element de fapt /i calea de atac este doar apelul. orice parte interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponi. .  * interpretarea le3ii -tr.ligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuală rom:na trimite la el). art.I alin. instanta de judecata. CONCLU<IE' Dreptul ro. *stfel.) In dreptul rom:n. motive de nelegalitate. va tre. .ei legii straine %' incum. 1ac.e2 11 .ui sa depuna toate diligentele pt. acest aspect exista o mare deose. la instanţa superioară (I66K)2 a) 4n sistememele de drept.5 .ile de atac 3n cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine.ine Interpretarea revine. Interpretarea unitară cade 3n sarcina autorităţilor competente din statul respectiv. instanta romana e c0iar o. precum si in temeiul principiului rolului activ. gre/ita lui aplicare+interpretare poate desc0ide calea recursului la I66K.) In sistemele de drept care considera dreptul strain un element de fapt. aflarea continutului si intelesului.ligatia de a aplica o norma straina.ligata sa faca dovada continutului ei.ine2 a) In sistemele de drept care privesc dreptul strain ca un element de fapt. rostul lui este de a asigura o aplicare uniformă la nivel naţional a legii rom:ne (gre/ita aplicare a unei legi străine %' poate. )ăspunsul este %' > pt. 6lasificarea mijloacelor de pro. Pot fi formulate /i contestaţia 3n anulare /i revizuirea.ă.) 4n sistemul de drept rom:n. c0iar si din oficiu.

ile 3n raporturi juridice cu element de extraneitate. #egea !CD+!EE52 A4n cazul 3n care este imposi. Con-ecin0ele i. Aacela/i lucru este a nu fi cu a nu pro.solută.aB > nu se poate respinge acţiunea ca nedovedită.uie să faca dovada că s. .uie să fie una a. litigiul nu poate răm:ne nejudecat.are a conţinutului legii străine tre.ligaţia statelor mem. 7 simpla dificultate de pro. faptul că legea străină nu a putut fi pro. %' justifica aplicarea imediata a legii rom:ne =@ aplicarea legii rom:ne apare ca un su. 6onvenţia prevede o.ine 6onform art. o expertiză de specialitate (apelarea la un avocat străin. nu unul pro causa.au depus toate diligenţele pt. 6ererea tre.uie sa fie o.lul principiilor fundamentale de drept ale statului rom:n.I alin.ourg .L #egea !CD+!EE5)1 1 ORDINEA PU>LICA DE DIP RO#?N 8 ansam.l desemneaza. eligit jus)1 -. )om:nia a aderat 3n !EE! prin M. acţiunea reclamantului neput:nd fi respinsă deoarece nu e culpa nimănui pt. !EIL).po-i6ilit. c:t /i documente justificative. "le pot apela /i la serviciul $inisterului Kustiţiei )om:niei (Departament de #egislaţie) /i astfel pot o. 3n sensul că instanţa tre. Imposi.iectiv si impartial urmand sa contina texte de # dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite. fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia. din )omania.uie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol. alege si dreptulB(Gui eligit judicem.re de a. care să emită o opinie legală referitoare la speţa 3n cauză)./i transmite reciproc informaţii privind dreptul lor > printr. procurarea directă a textului1 .turare de la aplicare a le3ii -tr.ă.tras.e trimite un comentariu imparţial.ine "xista două situaţii expres prevazute de lege. Ca"urile de /nl. !D-+E!.ată1 5.sidiar.lica din dreptul intl. de inexistenta izvoarelor scrise.9. In sprijinul caracterului su.il a se sta.ili continutul legii străine se va aplica legea rom:năB. 3n cazul c:nd legea străină nu poate fi dovedită se aplica prezumţia simplă exprimată prin adagiul Acine alege instanta.un organ national de legatura pe care fiecare stat si.lice străine > instanţele rom:ne nu se adresează direct )om:nia este parte la 6onventia "uropeana 3n domeniul informării asupra dreptului străin (#ondra > !EHL) si la Protocolul *diţional la aceasta 6onvenţie (.o autoritate competentă > instanţelor străine ($inisterul Kustiţiei este organul naţional rom:n de legătură).. c:nd legea străină %' se va aplica2  c:nd legea străină 3ncalcă ordinea pu.are a legii străine generată de depărtarea geografică a statului străin. 12 .lema 3n acel sistem de drept.ţine certificate+avize de la autorităţile pu.0ii de pro6are a le3ii -tr. care să indice cum anume se soluţionează pro. aplica. un profesor universitar.ilitatea de pro. identificarea conţinutului legii străine. Informatiile se vor transmite printr. 6ele mai frecvente mijloace practice de dovedire a conţinutului legii străine sunt2 . privat rom:n1  atunci c:nd dreptul străin a devenit competent prin fraudă (art.sidiar  argumente2 !. )aspunsul tre. . Instanţele rom:ne 3/i păstrează dreptul de apreciere asupra acestor mijloace de pro. directe2 procurarea legii străine 3n materialitatea ei (const:nd din coduri /i jurisprudenţă)1  indirecte2 procurate fie de la autoritatile competente din statul strain.

vala.lică de DIP are un caracter de e4cep0ie de la aplicarea legii străine normal competente. că 3n plan intern legiuitorul are interesul să impună o anumită limită1 .ui să recunoască o 0otăr:re americană. desi sunt de ordine pu.lică de drept intl. privat doar 3n cazuri excepţionale )elaţie ordine pu.lică de drept intern este mai largă dec:t ordinea pu. 3n dreptul intl.lică de DIP are intotdeauna un caracter actual9 3n sensul ca se ţine seama de ordinea pu.lica in dreptul intern (Decretul !HI+DL).lică de drept intern este dată de ansam. inclusiv lex voluntatis. să fie motivată. Deo-e6iri'  au 1unctii di1erite' ) ordinea pu.lică. ea nu poate fi interpretată extensiv. interdicţia poligamiei)1 .lul normelor imperative1 are ca scop limitarea principiului autonomiei de voinţă a părţilor prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzacţiona)1 ) ordinea pu. De la acest caracter de exceptie =@ anumite consecinţe2 a. se invocă su.lu de principii (egalitatea dintre sexe.lică este exprimată prin norme imperative. privat 3nsăm intră 3n coliziune mai multe sisteme de drept /i deci nu putem spune că tot ce este străin 3ncalcă ordinea pu. 4n unele cazuri ordinea pu. 3nlătură o lege de la aplicare (au acela/i efect). 3n orice stadiu al pricinii. ordinea pu. ea exprimă principiile fundamentale ale sistemului de drept rom:n)1  dpd! te.poral.lică apare 3n dreptul intl.ligatorie > judecătorul rom:n va tre. privat (de la 3ntreg la parte)1 "(2 &ermenele de prescripţie extinctivă. alteori este un ansam. 4n alte sisteme de drept 3nsă (american). "lemente definitorii ale ordinii pu. aceste termene se vor aplica de catre instantele rom:ne.lică de DIP are un caracter national (prin conţinutul său.lică din momentul pronunţării unei 0otăr:ri judecătore/ti+ar.lică rom:nă > ordinea pu. de drept intl pri!at (6) 6ele 5 instituţii se aseamana prin faptul că amandoua. %' sunt de ordine pu.aterial9 ordinea pu. Caracterele ordinii pu6lice de drept intl pri!at  dpd! -patial.itrale1  dpd! . astfel 3nc:t dacă norma conflictuală rom:nă. ridicată de oricare din părţi /i de instanţă din oficiu. c0iar nemotivată (pt. trimite la un sistem de drept străin. ordinea pu. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi străine 3n spaţiul rom:nesc.lica 3n DIP. de drept intern (a) 7i ordinea pu6lic. ca atare. nu avem nici o putere. putem doar să o 3nlăturăm de la aplicare pe teritoriul ţării.leme de ordine pu. "(2 #egea procesuală rom:nă impune ca 0otăr:rea jud. *supra legii străine.lică = principiile fundamentale de drept ale statului forului.para0ie /ntre ordinea pu6lic.ile in raporturile juridice cu element străin.lică 3n dreptul intern. Co.lică de drept intl.lică internă. forma excepţiei de ordine pu.lică 3n dreptul intl. privat > sunt mai multe cazurile 3n care apar pro.il pronunţată. 13 . iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul rom:n. efectul ei este că legea străină nu se va aplica pe teritoriul )om:niei.lică e de stricta interpretare .Pe plan procesual.lică este admisă.) dacă excepţia de ordine pu. prin excepţie. că ea respectă sistemul de drept american) > condiţia motivării nu se extrapolează la nivel intl.ordine pu. aplica. motivarea 0otăr:rii nu este o. ordinea pu. ci numai restrictiv.lice de DIP2 a) conţinutul noţiunii de ordine pu. pt. au -1ere de aplicare di1erite2 ) ordinea pu.

L alin. punandu.lică de DIP 3mpiedică producerea pe teritoriul )om:niei numai a acelor efecte ale legii străine.lică difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica.a din legea !CD+E5 precizează că Aaplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea pu.lema recunoasterii drepturilor do. %' toate principiile care sunt de ordine pu.ile de aplicare 5 sau mai multe sisteme de drept din state diferite. %' se poate inc0eia in )omania c0iar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. In acest caz conflictul de legi e in spatiu. iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr.lice). S1era no0iunii de ordine pu6lic.am referit pana acum (sunt suscepti. ordinea pu. 14 . 6u alte cuvinte.a nascut su. ordinea pu. In acest sens2 art L alin.lică este invocată 3n conflictului de legi in spatiu. E4 1 2 o casatorie intre o romanca si un cetatean strain (li. care sunt incompati. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu. aceste efecte vor fi recunoscute.ian).lică poate fi invocata. /n dreptul interna0ional pri!at . . *cest conflict se cere a fi in spatiu pt ca sistemele de drept coexista in spatiu si conflictul e in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp.un alt stat.! lit. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) Cur-ul % E1ectele ordinii pu6lice de drept interna0ional pri!at 5 E1ecte'  unul ne3ati! ' consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care norma conflictuala romana trimisese.ile cu principiile fundamentale ale legii rom:ne > nulitate parţială (restul normelor străine care sunt compati. *stfel.andite in strainatate.ile de aplicare coexista in spatiu. dec:t 3n cazul conflictului de legi 3n timp /i spaţiu. /n ca"ul con1lictului de le3i /n -pa0iu Pro1' sunt mai multe situaţiile 3n care ordinea pu.ile cu ordinea pu.andite de un cetatean roman in strainatate (deci nu se mai pune pro.. incidenta unui anumit sistem de drept.) conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s. fie in cadrul conflictului de legi in spatiu a) conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii. modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt suscepti. Daca insa aceleasi 5 persoane s.lică rom:nă se vor aplica). S1era ordinii pu6lice di1erita in ca"ul celor 5 con1licte de le3i9 1iind . unul po"iti! ' art.ai lar3.ile de aplicare cel putin 5 legi diferite).lică de drept internaţional privat romanB.ferele notiunii de ordine pu.lică si atunci cand privesc drepturile deja do. care mai e casatorit in tara sa.e numeste conflict in spatiu pt ca cele 5 sisteme de drept suscepti. cu un alt sistem de drept..ia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in )omania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii. fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu.lica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (mom nasterii+ modificarii+ stingerii unui rap jur) sunt de ordine pu. *cesta e conflictul la care ne. .lema ordinii pu.se pro. 5 din legea !CD+E5 precizează că A in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romanaB.au casatorit in #i.

capital social).para0ie /ntre ordinea pu6lic.o ţară străină 3n condiţii pe care legea rom:nă nu le cunoa/te.n.il acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplica.il acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice.ilirii filiaţiei se recunosc /i 3n )om:nia. Din cele prezente de mai sus rezultă că ordinea pu. ordinea pu.un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre 5 cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in )omania. desi o casatorie inc0eiata numai religios in )omania %' produce efecte juridice. E4 *2 dacă un copil din afara căsătoriei 3/i sta.ele de aplica0ie i.lică 3nlătură legea străină) sau 3n timp /i 3n spaţiu (vezi ex.ent de e4traneitate . de drept interna0ional pri!at 7i nor.lică de drept intern (are sfera cea mai larga) 5. De ex. privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr. se creează artificial un conflict de legi.2 la o societate comercială legata in mod normal de dreptul rom:n prin elementele ei definitorii (nationalitate.lică are * -1ere de cuprindere cu intinderi !aria6ile 2 !. c0iar dacă raportul juridic are element de extraneitate)1 . deci ordinea pu. privat si fac aplica. 5.E4 52 efectele unei casatorii religioase inc0eiate in strainatate intr.ui sa ai. iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic.! .ilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate. sediu. intr)un raport juridic care are deja un ele. anume faptul că legea străină este 3nlăturată de la aplicare). partile sta.odalitati'  1 intr)un raport juridic de drept intern care in mod normal %' ar tre.un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl.ile/te filiaţia 3ntr.5 > se aplică legea străină) $raudarea le3ii aplica6ile /n dreptul interna0ional pri!at 8rauda la lege in dreptul intl.. A-e. *stfel. partile sc0im.lică poate sau nu 3nlătura norma conflictuală.il acelei societati comerciale dreptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica.lică in cazul conflictului de legi in spatiu -. iar prin aplicarea normei conflcituale normal competente (lex societatis .lică in cazul conflictului de legi in spatiu si timp (are sfera cea mai restr:nsă) Co.lema aplicării unei norme conflictuale ci legea legea rom:nă imperativă.ri2 au 3n esenţă acela7i -cop. ordinea pu. art FC alin. elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate. ordinea pu.! din legea !CD+E5) se face aplica.a un element de extraneitate. anume protejarea sistemului de drept naţional (a principiilor sale fundamentale) /i acela7i e1ect.) ordinea pu. conform normei conflictuale initiale. astfel2 a) la norma de aplicaţie imediată nu apare conflictul de legi (nu se pune pro. se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi.a in mod fraudulos punctul de legatura facand aplica.ediat. #odalitatile de 1raudare a L' De re3ula9 -unt 5 . după cum conflictul de legi este numai 3n spaţiu (vezi ex.ile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent. in scopul de a eluda legile fiscale romane/ti. efectele sta. 15 . Deo-e6iri2 de raţionament juridic. deci e un raport de DIP.

ile (ex2) 2 cetatenia si domiciliul persoanei fizice. prin inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro.ile norme conflictuale cu puncte de legatura mo. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea rom:năB. privat rom:n implica 5 e1ecte2 unul ne3ati!. tre6uie -a e4i-te un act de !ointa al partilor.ijloc de drept intl pri!at care prin el in-u-i e licit ( de ex. frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic.il pt. parti decat cel care s. Puncte mo.iectul fraudei avem 5 situatii2 !.ilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi.ile sau varia.are a punctului de legatura.ar fi o. Din acest text de lege rezultă că sancţiunea fraudei la lege 3n preptul intl. 8rauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element su.ane.il in strainatate NNN 16 . adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate. Prin ipoteza.ar fi aplicat sistemul de drept normal competent. constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda. -copul ur.il 5."x un cetatean strain isi sc0im. -. locul producerii unui delict.ile.un mo. rezultatul urmarit si realizat de catre parti tre.ulati!e ale 1raudei la le3e in dreptul intl pri!at' (tre6uie intrunite cu.iectiv (intentia 1rauduloa-a a partilor ).! din legea !CD+E5 spune că Aaplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda. F. in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. e fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain 5. actul juridic inc0eiat in strainatate sau su. *stfel. Conditiile cu.in *rt. partile tre. 6aracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. L alin.il a unui alt sistem de drept.ile.ulati!) !. Dreptul ro.uie -a 1olo-ea-ca un . fraudand astfel # competenta.=n In functie de o. . 6u alte cuvinte. )ezultă că frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv. re"ultatul o6tinut -a 1ie ilicit . incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. e fraudat dreptul strain in favoarea dreptului romanesc !. operatiunea de sta. Din această condiţie rezultă că frauda la lege poate interveni numai in cazul raporturilor juridice la care sunt aplica. "xista puncte de leg fixe.=n e-te 1raudat /n 1a!oarea celui -tr.a cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii.arit de parti -a 1ie ilicit . %u toate punctele de legatura sunt mo. Sanc0iunea 1raudei la le3e /n dreptul intl pri!at ro.tinut daca s.copul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplica. o activitate frauduloasa de sc0im. sediul persoanei juridice.uie sa fie mai favora. "fectul acesta se materializează 3n două moduri2 . locul situarii unui . Dar actul ramane vala. ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta).

8rauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizică isi sc0im.uie sanctionata c0iar si in situatiile in care pro. instanta romana le. 17 . Dreptul -tr. deci tre. *vem o -peta lider' -peta >ertola 5 soti cetăţeni italieni care domiciliau in ?ucuresti au introdus o actiune de divort in fata instantei romane.ane . cei 5 soti italieni au indeplinit conditiile care. cum ar fi ordinea pu. adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor. iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica. potrivit legii italiene.a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuală romana trimisese. fiind apatrizi.uie sa . acea lege nationala comuna carmuieste divortul c0iar in cazul in care unul dintre soti isi sc0im.ilitatea fraudei la lege in domeniile respective.=n #egea !CD+E5 nu reglementeaza aceasta situatie.se astfel pro. 'lterior. instanta le.lema fraudei apare in sfera unui contract. le. In aceasta situatie. declararea nulitatii actului juridic de catre in-tantele judecatore-ti ro.eneficieze de aceeasi protectie prin fraudarea dreptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuală romana care ar fi trimis la el ceea ce se sanctioneaza e frauda Do. de data aceasta. 6oncluzie 2 1rauda la le3e tre6uie -anctionata cu acelea-i -anctiuni9 -olu0ia 6a"=ndu)-e pe ur. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.lică 5.in e-te 1raudat /n 1a!oarea celui ro. #egea !CD+E5 a prevazut un mic remediu in art 552 Adaca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun. Domenii in care intervine frauda la lege2 !.sidiar a legii romane O6-er!a0ii2 a) frauda la lege tre. unul po"iti!. *plicand norma conflictuală lex patriae. #egea !CD+E5 contine anumite prevederi care sa indeparteze posi.a cetatenia sau domiciliulB.lema daca se va mai sanctiona frauda la lege 3n această situaţie.ente' dreptul strain e considerat un element de drept. au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care.a fost admisa deoarece.a in mod fraudulos cetatenia+ domiciliul + resedinta.toarele ar3u.a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun. duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi.sidiară faţă de alte sancţiuni. nu permitea divortul. lege ce permitea divortul. pun:ndu. deoarece ceea ce e sanctionat e frauda la lege (fraus omnia corrumpit). -tatutul per-oanei 1i"ice (starea civila. . reprezentat de aplicarea in su.rea 1rauda la le3e "xista anumite domenii predilecte in care a intervine frauda la lege... capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice).) sancţiunea fraudei la lege este su.eniile /n care poate ap.

lică de drept intl. donatie. modificat sau stins dreptul respectivB.anarea e-entiala' atat frauda la lege 3n dreptul intl. art FC prevede ca Ain cazul in care o pers jur isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune)B.ul 1raudei + fraudarii In dreptul intern se sc0im. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. #egea !CD+E5 la art. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept. Deo-e6iri '  dpd! al cau"ei neaplicarii le3ii ' la ordinea pu6lic.o tara unde forma autentica nu e steceruta pt. intr.a produs faptul juridic care a generat. ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent.ila. intr. in )omania donatia este un act autentic si atunci partile inc0eie contract de donatie intr.. aspectul o6iectului 1raudei *stfel.a sc0im.ila unui act juridic impune o forma solemna. su.o6ile (. D5 prevede că A drepturile reale asupra unui . care a fost edictata de legiuitor.paratie intre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at -i ordinea pu6lica de drept intl pri!at A-e.at asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s. I5 prevede că Ain cazul in care legea aplica.il care si.un din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate. #egea !CD+E5 la art. > Co. acea-ta cau"a e de natura o6iecti!a 2 legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului.ecani-. 5. urmatoarele aspecte2 !.ila o alta norma juridica.a sediul (punct de legatura).zis.un paradis fiscal. privat cat /i ordinea pu. in timp ce. la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pt. c0iar daca actul a fost intocmit in strainatateB. 8rauda nu este 3nsă 3nlăturată propriu.uie sa indeplineasca aceleasi conditii 2 un act de vointa al partilor un mijloc licit dar un scop si un rezultat ilicit "xista insa deo-e6iri /ntre ele9 su.un mo.5.utarea ta6loului dintr)oi 0ar.ul juridic al 6unurilor . facand astfel aplica. in cazul dreptului intl. aceasta %' poate fi inlaturata. 1or. eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative. in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne. se sc0im. .para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i 1rauda la le3e /n dreptul intern "xista fraudă la lege 3n dreptul intern atunci cand partile.a e4terioara a actului juridic De ex. constand in activitatea frauduloasa a partilor 18 .unul respectiv.a continutul faptic al raportului juridic. -.un stat in care nu exista restrictii in legatura cu . in timp ce in cazul dreptului intl.a continutul faptic conflictual. -tatutul or3anic al per.ana prin faptul ca tre. A Co. 6ele 5 institutii -e a-ea. care le este insa defavora. La 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at cau"a e de natura -u6iecti!a. privat.juridice In cazul acesta o societate comercială isi sc0im. #egea !CD+E5. F. /n alta) 'n . re3i.

dupa caz. dar contrazisa prin contrainscris.lică instantele judecatoresti tre.pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului. efectiv. pt a rezulta adevarata situatie juridica 2 existenta sediului real in )omania. C Co. In incidenta normei conflictuale lex societatis. deoarece legea străină va fi inlaturata pt ca s. privat sanctiunea consta in inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i -i. incidenta altui sistem de drept1 la simulatie operatiunea e fictiva. de la locul unde si. Deo-e6iri ' .ele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi.a ajuns la aplicarea sa prin frauda.il sistemul de drept strain. frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic. respectiv a actului juridic fraudulos1 simulatia presupune 5 acte juridice 2 un act ascuns. nulitatea actului juridic respectiv. .anari ' am. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege. adica este exprimata prin actul aparent. acelei societati ii va deveni aplica.ula0ie A-e. dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. #a frauda la lege 3n dreptul intl. dar mincinos.uie sa cunoasca continutul legii straine .il nici intre parti. organele de conducere si control). deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege 3n dreptul intl. Daca o societate comercială declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in )omania. Prin acest acord.lică sanctiunea consta in inlaturarea e1ectelor le3ii -traine -i aplicarea in locul ei a le3ii 1orului.ele implica un acord de vointa al partilor.ane sau. nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat vala.din pd! al -anctiunii aplica6ile ' la ordinea pu. inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv. o societate comercială are toate elementele sale juridice in )omania (nationalitatea asociatilor. la fel si rezultatul1 la simulatie2 scopul poate fi si licit . din pdv al consecintelor pe care cele 5 institutii le au2 la frauda la lege . %' e serios.a sta. $ijloacele folosite sunt prin ele insele licite.ai i. incidenta unui sistem de drept su. 19 .ilit sediul. sediul real fiind in )omania.portanta deo-e6ire ' frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de su. unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau. pt ca sediul societăţii din strainatate desi e real. In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate1 este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii). De exemplu. cea .il intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal. #a simulatie2 contrainscrisul e vala. privat. desi in principal activitatea sa se desfasoara in )omania. . in am. la frauda la lege scopul e ilicit. dar real (contrainscrisul) si un act aparent. din pd! al rolului in-tantei judecatore-ti ' #a ordinea pu.

ele con1lictului de le3i /n ti.p 7i -pa0iu (re-pectarea drepturilor do6=ndite /ntr)o 0ara -train.a forma implica 5 -ituatii' 20 . 6d# in timp si spatiu (6#&.anari ' am. modificat sau stins su. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain.ita perioada de ti. iar ulterior efectele sale se invoca in )omania. stingerii rap jur respectiv. vine ulterior in )omania si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei)  6# 3n timp /i spaţiu $or. ale cărui drepturi tre. apoi se invoca efectele sale in )omania 5.) De1ini0ie2 "xista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut. atunci cand drepturile do. incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr. Deo-e6irea con-ta in ele.poral #a 6# in spatiu conflictul apare in momentul nasterii.o alta tara. Privit prin prisma dr roman. raportul juridic are un element de extraneitate c0iar din momentul nasterii sale. se scurge o anu. *ceasta a 5. Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu cetateanul englez in strainatate iar sotia. Ipote". Con1lictul de le3i e-te in ti.lema recunoasterii in )omania a unor drepturi castigate intr.lema ce lege se va aplica inc0eierii casatoriei (6# in spatiu). modificarii.p pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv su.andite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara. cetatean roman.uie recunoscute 3n )om:nia. In cazul 6# 3n timp /i spaţiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL @ Con1lictul de le3i /n ti.entul te.) pune pro. incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in )omania. A-e. incidenta caruia s.un alt sistem de drept. modificarii. stingerii raportului juridic /i c:nd datorită elementului străin se pune pro.au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coe4i-ta dpd! -patial.lema care sistem de drept 3n prezenţă se va aplica.p 7i -pa0iu' !.p 6onflictul de legi 3n timp /i spaţiu (6# 3n imp /i spaţiu) -e deo-e6e-te de conflictul de legi 3n spaţiu in spatiu (6# 3n spaţiu).ele sunt conflicte in spatiu (cele 5 sisteme de drept coexista spatial).2 avem un raport juridic născut 3n străinătate. E42 daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in )omania se pune pro. "ste un con1lict de le3i in -patiu pt ca cele 5 sisteme de drept in prezenţa (cel strain su.

incidenţa legii străine . pt. care interzice căsătoria poligamă. /n dreptul proce-ual (c:nd tre. E42 dacă se cere recunoa/terea unei 0otăr:ri judecătore/ti străine 3n care s.a aplicat alta lege decat cea romana.il su.eniile /n care pot ap.aterial (c:nd un drept su.il inc0eiata in 9recia va fi recunoscuta in )omania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste) . drepturile do.ar fi acordat conform legii romane. instanţa rom:nească tre. la noi. incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat. ordinii pu6lice din dreptul interna0ional pri!at ro.lice.rea con1licte de le3i /n ti.r=rea /n cau".iectiv căpătat 3n străinătate se cere a fi recunoscut 3n )om:nia) 5) /n do.a.andite in strainatate %' vor fi recunoscute in )omania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s.audită. drepturile -a 1i 1o-t corect na-cute -u6 incidenta le3ii -traine care le e-te aplica6ila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). (E42 reprezentanta unei firme straine in )omania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu) 5.aterial.ai dra-tica atunci cand raportul juridic na-cut in -trainatate a a!ut inca din .il pronunţată potrivit legii străine.a consemnat o discriminare 3ntre copilul din căsătorie /i cel din afara căsătoriei. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internaţional privat. pentru c.=n. c0iar dacă este vala. iar drepturile difera de cele care s. c0iar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national + rom:n E42 un grec /i o rom:ncă se căsătoresc 3n 9recia religios /i apoi se mută 3n )om:nia /i solicită ca efectele căsătoriei să fie recunoscute /i la noi Do. 'n drept ce nu e vala.a nascut nu va putea fi recunoscut nici in )omania.a pronunţat /i dacă 0otăr:rea este executorie sun incidenţa aceleia/i legi străine *ceasta conditie implica 5 con-ecinte2 . acel drept %' va fi recunoscut in )omania.uie să i se aplice lex patriae.=n Daca un drept do. un drept do. drepturile do6andite in -trainatate -a nu 1ie contrare ordinii pu6lice (OP) de drept international pri!at ro. e-te contrar. in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate. nu exista nici o legatura cu )omania . incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice.. Le3ea ro.entul na-terii -ale o le3atura cu dreptul ro.il in tara unde s. :ot.ania a drepturilor do6andite in -trainatate Art & din le3ea 1A@B1&&5 pre!ede ca drepturile ca-ti3ate intr)o tara -traina -unt recuno-cute in Ro. /i o rom:ncă se căsătoresc poligam 3n *ra.o. nu !a 1i recuno-cut. (E42 o casatorie religioasa vala. a. că cetăţeanului rom:n tre. *stfel.uie să verifice două aspecte referitoare la legea străină2 dacă 0otăr:rea a fost definitivă potrivit legii statului unde s.ania in ur.eniul dreptului . ECCEPTIE2 drepturile do.eniul dreptului proce-ual (c:nd o 0otăr:re judecătorească străină se cere a fi recunoscută 3n )om:nia) Conditiile recunoa-terii in Ro.p 7i -pa0iu' !) /n do. efectele sale vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul )omaniei.atoarele conditii' !. 21 . un drept vala. E42 un ara. dreptul este legal născut dacă este vala.andit in strainatate este contrar ordinii pu.an . Daca dreptul s. *cest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman.a nascut su.andite su. 6ăsătoria lor nu va fi recunoscută 3n )om:nia.andit in strainatate nu poate produce in )omania mai multe efecte decat in tara de origine.=na e-te -i .il nascut in strainatate va produce in principiu in )omania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste.ia .. /n dreptul .uie recunoscută /i executată o 0otăr:re judecătorească străină).

Solu0ionarea con1lictului .a sistemul de drept.ele presupun coexistenta in spatiu a 5 sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic. cetăţenia testatorului C# de le3i NU poate aparea re1eritor la re3i. #a 6$ de legi se sc0im. capacitatea si relatiile de familie. astfel incat 6$ de legi se poate naste in raporturile ce privesc starea civilă.o6il de le3i #egea !CD+!EE5 nu contine o reglementare generala.atoarele puncte de le3atura' in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice. . ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplica. la 6$ de legi are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o sc0im. iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna. traiesc in acea tara pana in 5CC-.il  3n materie succesorală > locul 3nc0eierii testamentului. C# de le3i poate aparea in principal pt ur. 3n funcţie de voinţa legiuitorului. E42 5 cetateni straini (germani) se casatoresc in 9ermania in 5CC!. .o6ilelor -au delictelor.il de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la 5 sisteme de drept diferite. rom:nă) 22 . 5 C# de le3i 7i Con1lictul de le3i in ti. .o6il de le3i (C# de le3i) 7i alte in-titu0ii' 1 C# de le3i !er-u. ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr. do.ile. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern se pune 3n cadrul aceluia/i sistem de drept.anari ' am. Do.oluţia 6$ de legi variază.un mo. astfel2  le3ea !ec:e ultraacti!ea"a (se aplică legea vec0e. pe c:nd 6$ de legi se pune 3ntre două sisteme de drept diferite1 . "fectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana= (sau divorţează 3n )om:nia > ce lege va guverna desfacerea căsătoriei=) Co.are a legii aplica.eniile /n care poate ap.portante ' .rea con1lictul . conflictul de legi 3n timp din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare.o tara straina. cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv 5 legi ( la dreptul intern funcţionează mecanismul logic al 3nlocuirii unei legi a.p din dreptul intern A-e.o6il de le3i De1ini0ie2 exista conflict mo..nare2 In am.ile. iniţială)  le3ea noua retroacti!ea"a (se aplică legea nouă. sediul unei pers juridice locul situarii unui . Deo-e6iri i.ele instituţii. in cazul 6# 3n timp /i spaţiu nu exista o sc0im.CL in ti.o6il de le3i 6$ de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuală are punct de legatura mo. cele 5 sisteme de drept continuand sa existe.il.rogate cu o nouă lege) Deo-e6iri' .are a punctului de legatura si nici a legii aplica. astfel incat 6$ de legi vor fi solutionate de la caz la caz.ul juridic al i.ile raportului juridic.oluţionarea se face după sistemul de drept al instanţei sesizate (după normele conflictuale ale sistemului de drept al forului).p -i -patiu A-e.:ndesc cetatenia in romana si vor trai in )omania.para0ie /ntre con1lictul .Con1lictul .

o. In caz de sc0im.entul -c:i. a Dreptului Interna0ional Pri!at (Nor.ele con1lictuale /n di1erite ra.itere la aplicarea -ucce-i!. 7i capacitatea per-oanei 1i"ice 23 .ai -u-9 prin aplicarea principiului le3ii .ele con1lictuale de drept ci!il re1eritoare la -tarea ci!il.itere la le3ea ini0ial. noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare sc0im. 2 art 5C legea !CD+!EE52 Alegea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi sc0im.ligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului o.are a cetateniei creditorului.ertatii casatoriei . 3n cazul in care se pune pro.6arii punctului de le3atura -e aplic.ple2 . a celor dou.unurile mo. le3ea noua SE#INAR 6auzele de neaplicare a legii straine2 in caz de incalcare a ordinii pu.ile de a fi aplicate Partea -pecial.e de le3i -e aplic. Daca apare o situatie de 6$ de legi pe care legea !CD+E5 nu o reglementeaza.6arii punctului de le3atura9 din acel .ite ca"uri -peciale -e 1ace e4cep0ie de la cele trei a6ord.o.uie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern rom:n2 pana la .ai 1a!ora6ile E4e.ila o.e de le3i 2 *rt -F pct.itere la le3ea nou.ila.ilaB . se considera ca acel conflict tre.a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor saiB *rt 5L 2 Afiliatia copilului din afara casatoriei se sta. le3ea !ec:e9 iar apoi -e aplic. 2 *rt HH pct H din legea !CD+!EE5 2 Amostenirea este supusa in ceea ce priveste .isteme de drept in prezenţă2 suscepti.o la data mortiiB E4 de tri.entul -c:i. c din legea !CD+!EE52 Alegea aplica.lica de DIP rom:n2 principiul li. -i-te. -i-te. i se aplica legea cea mai favora.copul unei astfel de a. In anu. iniţială).ri preci"ate .andit conform legii care ii era anterior aplica.lema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii.a cetatenia sau domiciliulB (trimitere la legea vec0e. .ileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii saleB E4 de tri.o. 52 legea straina e inlaturata pt ca se consacra un principiu de ordine pu. !2 se aplica regimul cel mai restrictiv art !L alin.ordări este eliminarea fraudei al lege *rt 5D2 Aregimul filiatiei copilului din casatorie se raportează conform legii care la data cand acesta s.ariiB.ent intra in !i3oare le3ea noua (cele dou.uri ale dreptului interna0ional pri!at) I Nor.lice de DIP roman frauda la lege art !L alin. le3ea !ec:e -e aplica pana la .ligatiei. Pentru relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi nu se poate fragmente căsătoria 3ntre cele 5 sisteme de drept. art !D din legea !CD+!EE52 Aapartenenta unei persoane la o noua lege nationala %' aduce atingeri majoratului do.ile legii nationale pe care persoana decedata a avut. -ucce-i!) E4 de tri.

tarea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relaţiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea naţională a acelei persoane fizice. Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale (3n speţă statutul persoanei fizice) este o pro. de care legea leaga anumite efecte juridice /i care servesc pentru identificarea persoanei fizice in familie si in societate. pentru a vedea ce materii juridice se includ acolo. lex domicilii sau. E4cep0ii2 legea !CD+!EE5 reglementează /i alte puncte de legătură referitoare la cetăţenia /i capacitatea persoanei fizice.le aplica.. precum ?.entul de certitudine2 cetăţenia se demonstrează printr. pe .a cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. resedinta. #egea forului ne arata materiile care se su. a1initatea %' intra 3n statutul persoanei fizice. lui i se va aplica legea romana.eniul de aplicare a le3ii -tatutului per-oanei 1i"ice -unt 2 !.eniul de aplicare a -tatutului per-oanei 1i"ice De1ini0ie2 determinarea instituţiilor de drept /i a raporturilor juridice care intra in continutul normei conflictuale privind statutul persoanei fizice. !! din legea !CD+!EE52 A. daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei.lul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila. -tarea ci!ila a per-oanei 1i"ice 8 ansam. .lema de calificare /i de interpretare a conţinutului normei conflictuale respective.+pa/aport *rt !5 alin.lic.ila le3ea nationala) .unt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati (pro6e).sidiar.sumeaza statutului civil al persoanei fizice. potrivit legii straine este considerat ca are si o alta cetatenie. Din aceasta dispozitie legala rezultă ca in cazul in care un cetatean roman are si o cetatenie straina.entul de -ta6ilitate2 cetăţenia este o calitate do. (institutia calificarii 2 calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Pt. incidenta legii nationale2 24 .e con1lictuale il 1or. indiferent de celelalte cetatenii. in lipsa. tuturor acestor aspecte fiindu. instanta va aplica. In-titutiile juridice care intra in do. .un document pu.:ndită prin lege. ca-atoria .I. cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfelB Continutul ace-tei nor. regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei. #egea !CD+!EE5 sta. *stfel.ileste si anumite norme speciale in art !5.ea"a -tatutul per-oanei 1i"ice iar le3atura e-te data de na0ionalitatea per-oanei 1i"ice Notiunea de nationalitate este interpretata in art.+6. ar3u. rudenia . adoptia . 6alificarea /i interpretarea se va face dupa legea instantei sesizate. Do. legea resedintei. 1iliatia (daca persoana are filiatia sta.e prevede astfel ca determinarea si pro. legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau. dupa caz. In sc0im.ilita sau nu.aza unor formalităţi Pt. in lipsa acestuia. *ceasta lege poarta numele de lex patriae. deci su. daca o persoană fizică nu are nici o cetatenie (apatrid). 5 din legea !CD+!EE5 prevede că2 A legea nationala a cetateanului rom:n care. !5 din legea !CD+!EE5 care dispune 2 Alegea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoanei in cauza B. daca un strain are mai multe cetatenii.Re3ula 2 potrivit art.I. ar3u. *ceste 5 elemente se aplica numai in su. cetatenia fiind punctul de legatura pt aceasta normă conflictuală. care intra in continutul starii civile2 . este legea rom:na.

!! din legea !CD+!EE5).0ile de 1olo-in0.petente cu pri!ire la capacitatea de e4erci0iu a per-oanei 1i"ice2 TEORIA INTERESULUI NATIONAL ) reglementata in dreptul rom:n in art. *ceasta guverneaza inceputul. 6 capacitatea de e4erci0iu "ste supusa legii nationale a persoanei fizice (art.) E4 2 incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui său1 incapacitatea medicului + preotului + farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat.!L ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major). felurile nulitatii. *ceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persoanei ocrotite.uie expres prevazute de lege. succesiune etc. sau incapacitatea minorului intre !H . ci legii actului juridic. (contract. dupa caz. Incapacitatile de 1olo-inta reprezinta exceptii si tre. avem2 .ligaţii > deci nu este guvernat neapărat de legea naţională. 4nceputul si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a persoanei fizice (sunt pro. incapacit.e care vor fi supuse legii autorităţii 5.ile erga omnes (opereaza intre persoana 3ngrădită si toate celelalte persoane). -au de e4erci0iu) a capacitatea de 1olo-in0.al co. .o de ultima . incapacit. . deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapa. aceste aspecte fiind pro6e de 1or. !H ani de a dispune prin donatie sau testament. cu caracter de ocrotire9 care se 3mpart 3n 2 incapacităţi de folosinţă a. ECCEPTIE de la aplicarea le3ii per-onale9 nor.a a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului (Alocus regit actumB)1 competenţele agentului instrumentator > sunt pro. cu caracter de -anctiune ci!ila (de ex.oala (de care a murit). incapacităţi de folosinţă relative (opereaza intre persoana ocrotită si persoane determinate).e de statut al persoanei fizice). 25 .0ile de 1olo-in0.stracte de a avea drepturi /i o. legii testamentului.. !I din legea !CD+!EE5. *stfel. *ceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau.ilului.solute opoza. cumpărare intre ei. In acest sens legea nationala ne arata cazurile de nulitate. *ceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale a persoanei ocrotite. decaderea din drepturile parintesti) . intocmirea actelor si faptelor de stare civila. continutul capacităţii de exercitiu. ( E42 incapacitatea minorului su. &ot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacităţii de exercitiu. supuse legii personalis (legea natională a persoanei in cauză). capacitatea ci!ila a per-oanei 1i"ice (de 1olo-in0. 6onţinutul capacităţii de folosinţă este dat de aptitudini generale /i a. persoanele care pot invoca nulitatea. precum /i conditiile in care ea poate fi invocata. Incapacitatea sotilor de a inc0eia contracte de v:nzare . incapacitatea de exercitiu si incetarea capacităţii de exerciţiu.

ilitate.contractantul /tia de această incapacitate sau nu o cuno/tea ca urmare a neglijenţei sale. potrivit legii naţionale sau legii domiciliului său.a 3ntocmit actul 5.il potrivit legii franceze.ijutier francez . drept care il considera pe #izardi drept incapa.uie 3ndeplinite cu.ila potrivit legii locului unde s. dar sa fie capa. 3n conformitate cu legea 3ntocmirii actului. cocontractantul local sa fi fost de . *cesta sa nu fi cunoscut si in mod rezona. instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican. lex patriae.se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente.ijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cam.ar prejudicia un cetatean francez de .B 4n acela/i sens.ilitate celui care l.ulati! condi0iile2  !.credinta in momentul inc0eierii actului. desi el era capa. art. care prevede că2 Apersoana care. %' era totusi capa.iile.un contract 3nc0eiat 3ntre persoane aflate 3n aceea/i ţară.a pornit de la o -peta lider' -peta LI<ARDE (!LHE).il potrivit legii nationale (mexicane). Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane.il nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevala. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau să ai. este lipsită de capacitate sau are capacitate de exerciţiu restr:nsă.B . ca fiind deplin capa. cu .ă capacitate de exerciţiu restr:nsă potrivit legii sale nationale. cumpărare pt incapacitatea . este legiferată 3n dreptul rom:n de art.il. #izardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare . nu poate opune această cauză de nevala. !! din 6onvenţia de la )oma (!ELC) rezultă că pentru a aplica teoria interesului naţional (excepţia de la aplicarea legii personale) tre.ilă 3n termenii legii acestei ţări poate invoca incapacitatea sa ce decurge din altă lege doar dacă la momentul 3nc0eierii contractului co. Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractului de vanzare . instituindu. conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu. considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez.il.orat cu art. aratand ca la data inc0eierii respectivului contract. 6and la scadenta .a emis cu acea ocazie. !I din legea !CD+!EE5.una.a socotit.azata pe o lege straina. o persoană fizică care este capa.ună credinţă. deoarece s.. 6onform art. ca excepţie de la legea naţională. *plicand lex patriae. !I din legea !CD+!EE5 coro. actul sa fie intocmit in tara forului -. !! din 6onvenţia de la )oma se precizează2 A3ntr. adica incapacitatea strainului. Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez. 'n cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un .una credinta.ijutierul a prezentat cam.ii pe care le.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL D *plicarea teoriei interesului naţional. 26 . cumpărare.

ilit potrivit actului constitutiv =@ in dreptul rom:n sediul social este si sediul statutar.B Continutul acestei norme conflictuale2 statutul organic al persoanei juridice Le3atura normei conflictuale 2 naţionalitatea persoanei juridice respective Le3ea aplica6ila 2 legea naţională a persoanei juridice (legea societatii + lex societatis) Nor.ile (error communis facit jus). anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste F conditii sunt intrunite cumulativ.ilit.inare a nationalitatii Criteriul de drept co. un alt argument porneste de la necunoasterea scuza.ele con1lictuale pri!ind per-oanele juridice *rt F! din legea !CD+!EE5 stipulează că2 A statutul organic al persoanei juridice este c:rmuit de legea sa nationala. nu se poate deroga de la ea. sediul social tre. astfel2 .un' art FC din legea !CD+!EE5 care precizează că2 Apersoana juridică are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.eiul teoriei intere-ului na0ional in dreptul ro. sa fie real.ri2 unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine pu.uie sa indeplineasca 5 conditii2 !.ogatirea fara justa cauza a cetateanului strain .lica.uie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului rom:n.lemă de calificare a legăturii normei conflictuale /i este supusă legii forului > lex fori (legea instanţei sesizate). lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului inc0eierii actului). dar ( opinia pro1 ') nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine pu. daca nu e serios. le4 -ocietati. 27 . Pt aplicarea teoriei interesului naţional.ent.ediul social e sta.lica. e fraudulos.un . sa fie serios1 per a contrario. criteriul 3eneral9 de drept co.ila a legii straine de catre cetateanul national.ilirea nationalitatii este sediul social al persoanei juridice. in literatura de specialitate s. 1 Na0ionalitatea per-oanei juridice este legătura normei conflictuale /i plasează statutul organic 3n sfera unuia din sistemele de drept 3n prezenţă Determinarea naţionalităţii este o pro.a sta. Le3ea ro.perati!. . In dreptul rom:n exista mai multe criterii pentru a determina naţionalitatea persoanei juridice.F. pt ca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine.=na a a!ut ca -cop ocrotirea 6unei credinte (ace-ta e-te te. II Nor. sediul socialB =@ in dreptul rom:n criteriul general pt sta.=n) . 5. Pentru a fi un criteriu de drept comun. In cazul in care lex fori este legea romana. actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice. adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate.a con1lictual. criterii -peciale de deter. tre.au incercat mai multe ar3u. . potrivit actului constitutiv.e-te i. dar punctul de legătură (naţionalitatea) răm:ne la 3ndem:na fondatorilor. adica sa nu fie fictiv. im. 6riteriul sediului social pt persoana juridică e validat si de cele 5 acte normative fundamentale in materia persoanei juridice2 legea -!+EC privind societăţile comerciale si 79 5H+ 5CCC privind asociatiile si fundatiile.. ideea erorii comune si invinci. .

B *plic:nd acest criteriu special se considera ca o persoană juridică are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice.ila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de am. 5. De regula. literatura de specialitate a considerat ca aici tre. ca de ex.tatutul organic este conţinutul normei conflictuale.a lungul istoriei1 se aplică 3n situaţii particulare dpdv juridic. art.6arii nationalitatii per-oanei juridice #egea romana nu contine o reglementare speciala su. controlul se apreciaza dupa cetatenia+ nationalitatea asociatilor.uie aplicata. "lemente componente2 28 . *ceste criterii sunt sta. provenienta capitalului social sau cetatenia + nationalitatea organelor de conducere. reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice  tre.ilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii' per-oana juridic..ilit propriul sediu.eniul de aplicare a le3ii -tatutului or3anic al per-oanei juridice .ila persoanei juridice care a infiintat.tatutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece -ucur-ala NU are per-onalitate juridica.ile statutului lor organic (condiţii de fond /i de formă).ele legi naţionale aplica. din cauza controlului exercitat asupra acesteia de către interese străine. $iliala are o proprie le3e nationala deoarece ea are o per-onalitate juridica di-tincta de -ocietatea .uie respectate conditiile prevazute de am. prin analogie. In dr an3lo)-a4on. c0iar daca 0otararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state.&otodată. &otusi. criteriul sediului social este larg aplicat 3n tratatele de asistenţă juridică 3nc0eiate de )om:nia /i 3n relaţiile de cooperare economică internaţionale. Le3ea aplica6ila in ca"ul -c:i. independent de legea aplica. In sc0im. acest aspect. "x2 c:nd 3n litigiu sunt implicate filialele din )om:nia ale unor firme străine 6riteriul controlului in dreptul rom:n este intalnit in cazul conventiilor internationale la care )omania e parte.ai . 5D al 6onvenţiei de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investiţii. precum2 6onvenţia de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state ()om:nia a aderat in !EID) *cordul dintre )omania si Israel din !EEE pt promovarea si protejarea reciproca a investitiilor 2 o societate comercială este considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat.jur de nationalitate -traina *rt FH din legea !CD+!EE5 spune că2 fuziunea e vala. . statutul al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si. Do.ele sisteme de drept. in ceea ce priveste sta.o.ilite prin acte normative speciale. Le3ea aplica6ila per-oanei juridice cu .B Le3ea aplica6ila -tatutului or3anic al -ucur-alelorB 1ilialelor *rt. F! (5) /i (-) din legea !CD+!EE5 stipulează că2 statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoană juridică din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice.a.ulte -edii9 in -tate di1erite *rt FC (-) din legea !CD+!EE52 Adeterminant pt identificarea nationalitatii este sediul social real = locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii.a. care prevede determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului' Apersoana juridică care posedă naţionalitatea statului parte la litigiul referitor la o investiţie poate fi considerată de către părţile litigante ca aparţim:nd unui alt stat. Le3ea aplica6ila in ca"ul 1u"iunii unor per.a sta. are nationalitatea -tatului unde -)a inre3i-trat Criterii -peciale au diferit de.

rogat prin legea !CD+!EE5. formele de pu. %ormele conflictuale privind statutul real sunt.:ndire /i de pierdere a calităţii de asociat1 drepturi /i o. $odalitaţile specifice de do.unurilor (dr. $odurile nespecifice (contract.licitate ale contractului prin care se transmite . *rt.un imo.unurilor. afara numai dacă.il) sau sunt situate (. *specte reale2 .il . relatiile intre organele de conducere si persoana juridică 3nsă/i J puterile de reprezentare.il). FE legea !CD+!EE52 Aposesia.ele con1lictuale pri!ind 6unurile (-tatutul real) STATUTUL REAL . drepturi reale care pot exista asupra . continutul capacitatii de folosinta (3nc0eierea de acte juridice.unului sau altor legi.unurilor . momentul transmiterii proprietăţii1 . accesiunea.unul. testament) sunt supuse legii locului situării . transmitere /i stingere a drepturilor reale. prin dispozitii speciale. precum /i de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii situării .a) Capacitatea per-oanei juridice In le3atura cu capacitatea de 1olo-in0. dreptul de proprietate /i celelalte drepturi reale asupra . condiţiile de na/tere a dreptului real (3nscrierea 3n 68)1 . modalitatile de 3nfiinţare (na/terea capacităţii de folosinţă).lul elementelor care conturează regimul juridic aplica.ent Do. sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla (.:ndire.un mo.unuri in functie de criteriile admise de lege (mo. *plicarea legii situarii . . E4ceptie F te-ta. 8ostul art.unurilor. se prevede altfel.ile+imo.unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor .utiile organelor de conducere. după cum e vor. a. ansam.a de aspectele lor reale ori de aspecte de altă natură. ) elementele constitutive ale persoanei juridice. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă) /i 3ncetarea persoanei juridice.ilele aflatoare pe teritoriul )om:niei sunt supuse legii romane. modurile /i conditiile de do. cuprindea2 Anumai imo. III Nor.ligaţii ce decurg din calitatea de asociat1 modul de alegere si functiile organelor de conducere1 reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii1 răspunderea persoanei juridice /i a organelor sale faţă de terţi (contractual /i delictual).)1 5.rămintele)1 -. c0iar posedate de strainiB. doar dpdv. suportarea riscului lucrului1 . 29 . 6) c) d) e) 1) modul de do.eniul de aplicare a le3ii -tatutului real (art @A) Le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la 6unul car.unului (lex rei sitae sau lex situs). imperative. ocupaţiunea). (!) 6od 6ivil.ile. corporale+incorporale etc. Distingem astfel2 .uie-te2 !. in principiu. societar > condiţiile răspunderii sunt supuse legii contractului+delictului1 3) modificarea actelor constitutive1 :) dizolvarea /i lic0idarea persoanei juridice. inclusiv cele de garantii reale. este supus de regula legii locului situării .:ndire (uzucapiunea. de proprietate dezmem. . 5 alin. In le3atura cu capacitatea de e4ercitiu ) intereseaza aspecte privind constituirea si atri.unului (lex rei sitae) este o reglementare clasică 3n dreptul rom:n.

dreptul de urmărire /i de preferinţă al creditorilor cu garanţii reale1 . titlurile de valoare (cam. o. atri.ite cate3orii de 6unuri a1late /n -itua0ii -peciale' .unurile aflate 3n curs de transport1 .unului. modurile de urmarire si de executare silita asupra . modul de exercitare a prerogativelor1 . conosamentul)1 30 . mijloace de transport1 .ligaţiile scriptae in rem > aspectele reale sunt supuse legii situarii . o. condiţiile de formă ale contractului (legea locului 3nc0eierii contractului)1 . condiţiile de fond /i efectele contractului (lex contractus)1 F.unurilor. modalităţile juridice al dreptului de proprietate.*lte aspecte (supuse altor norme conflictuale)2 .ia.ile la data /i locul unde se indeplinesc). capacitatea de a 3nc0eia contractul (supusă lui lex patriae+lex domicilii)1 . conţinutul drepturilor reale (prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor) /i modul de exercitare a acestor prerogative. H. posesia /i actiunile posesorii1 L. "x2 regimul juridic aplica.ligaţii propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real)1 E. D.il acţiunii 3n revendicare1 I.licitate privind . ECCEPGII de la aplicarea le3ii locului -itu. precum /i limitele acestora1 . . iar aspectele contractuale pot fi supuse /i altor legi1 !C.unurile 3n anumite cazuri (supuse legii aplica. formele de pu. mijloacele de apărare a drepturilor reale (actiunile reale).utele+prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor.iletul la ordin. .rii 6unului9 pt anu. #ex rei sitae va guverna2 .

oriunde acestea s.ile urmeaza persoanele). /i lip-a nede. Le3ea aplica6il.ile+imo. unde fiecare imo. . alături de capacitatea -ucce-oral.eniul de aplicare a le3ii . Do. Pentru 6unurile i. momentul+ data desc0iderii succesiunii. per-oanele cu !ocatie -ucce-oral. #egea succesiunii guverneaza !ocatia -ucce-orala care reprezinta una din conditiile esentiale pt.ele con1lictuale pri!ind .o.ile. . . pentru 6unurile . nu si pt.il din masa succesorala e situat (le4 rei -itae). .unurile mo. a putea mosteni.entul de-c:iderii -ucce-iunii .0ii -ucce-orale.o7tenirea (art DD) *rt. %otiunea generala care desemneaza legea aplica.o7tenirii 1 .iectul eiB > .o6ile. In acest caz se face aplicarea principiului Amo.ila mostenirii e cea de lex succesionis.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL ( IV Nor.ilă= drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor 31 .unului. mostenirea e guvernata de legea nationala (le4 patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii.unuri mo.ilia secundum personamB(. " de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pt.o6ile. -ucce-iunii De!olu0iunea le3al. .ile/te2 sfera persoanelor c0emate la mo/tenirea legală ordinea c0emării lor reprezentarea succesorală determinarea cotelor de mo/tenire rezerva succesorală calitatea disponi. HH din legea !CD+!EE52 Amo/tenirea e supusa unei legi diferite in functie de o. locul desc0iderii succesiunii. mostenirea e supusa legii locului situării . I !) . . 5.ar afla. *stfel.nit. F le3ea -ucce-iunii este cea care sta.

5) De!olu0iunea te-ta. care spune din per-pecti!.cauzele de ineficacitate a legatului Conditiile de 1or..ta. conform dorinţei sale 8iind un act de voinţă mortis caus. legea naţională a testatorului .). ale te-ta.solută.ile) sunt supuse legii personale a testatorului1 . fără a avea dreptul să 3nlăture dispoziţiile ei imperativeB.. a fi vala. 5. In ceea ce priveste incapacitatile' . legea locului 3ntocmirii testamentului d. Din această perspectivă tre. -pa0ial. ce .ilite 3n considerarea persoanei incapa. &estamentul. ale te-ta. HH.limitele de a dispune de . tre. II Calit. Poinţa sa nu este 3nsă a. 6apacitatea succesorală este supusă le3ii -ucce-iunii 7i nu le3ii per-onale E4..entar. fie de la data 3ntocmirii testamentului.ta. legea instanţei + organului ce 3ndepline/te procesul de transmitere a avuturilor succesorale (lex fori sau auctor regit actum) Dpdv al conflictului mo.entare 6) le3ea aplica6il. căci testatorul poate face aplica.ertate a testatorului. *celea/i legi guvernează /i sancţiunile 3n caz de 3ncălcare a incapacităţilor de folosinţă. Nor. De asemenea. cele relative (sta.o relaţie directă a testatorului cu o anumită persoană) sunt supuse legii succesiunii.entului'  1 capacitatea de a di-pune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (le4 per-onali-).ilului.iectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii.ant9 precu.eneficiază de un regim de li. 32 .din legea !CD+!EE5.rezerva si cotitatea disponi. con-i. condi0iilor de 1ond 7i de 1or. pt le3ea aplica6il. HH. fie de la data decesului (per-pecti!a te.iliară este supusă legii personale a defunctului /i mo/tenirea imo.ila .0ile cerute pentru a . In conclu"ie9 le3ea -ucce-iunii !a 3u!erna in principiu ur.entare .atoarele a-pecte' . HH.antul -i !iciile de con-i.ile conform art. legea domiciliului c.iectul testamentului e.il dacă 3ndepline/te condiţiile de formă ale uneia dintre legile2 a.entului sunt reglementate de art HL alin .poral. *ceste conditii sunt supuse unor legi diferite. pt. care precizează că mo/tenirea mo.2 regimul juridic al comorienţilor este supus legii succesiunii...unurilor sale unei alte legi dec:t cea din art.o7tenirii te-ta.unurile succesiunii .entarea -pecial. se permite acestuia să supună mo/tenirea testamentară unei alte legi dec:t cea din art.conditiile de validitate a legatelor . legea locului situării imo. legea !CD+!EE5 prevede că oricare dintre cele D legi de mai sus se poate aplica 3n varianta ei.ilite de lege doar 3ntr.ilă o altă lege.uie avute 3n vedere2 a) re3le.entului a) art.solute (sta.ilului ce face o.ele con1lictuale din art DD al le3ii 1A@B1&&5 . -i clau"ele te-ta...il de legi. > se referă la existenţa calităţii de su. vor fi supuse legii succesiunii.uie sa indeplineasca anumite conditii de forma + fond. HL din legea !CD+!EE5 precizează că Atestatorul poate supune transmiterea prin mo/tenire a .o7teni' !. 3n sensul că nu poate 3nlătura dispoziţiile imperative ale legii aplica. cele a. 6) 6ondiţiile de fond /i de formă ale testamentului Conditii de 1ond ale te-ta.il.iect de drept la data desc0iderii succesiunii. o. capacitatea -ucce-oral. că Atestamentul este vala. au un caracter -upleti! pentru testament.iliară este supusă legii locului situării imo. .

dar este 3nsă supusă legii personale a copilului 5. IV Condi0iile 7i e1ectele op0iunii -ucce-orale . condiţiile de fond ale opţiunii succesorale (act juridic unilateral) sunt supuse legii succesiunii. )ezultă că mo/tenirea vacantă va fi supusă unui anume sistem de drept.ile 3n temeiul dreptului de suveranitate (de iure imperii). este o pro. *rt. cauza /i efectele. statul va culege . este supusă le3ii -ucce-iunii III. Potrivit dreptului rom:n.lemă de capacitate de exerciţiu). V . succesiunea vacantă va fi guvernată de legea personală a defunctului. 3n ceea ce prive/te consimţăm:ntul.ilului (fiind o pro.ilul (de a accepta pur /i simplu. nede. supuse legii succesiunii %' sunt guvernate de legea succesiunii aspectele de procedură (inventarierea . la momentul morţii.iectele dreptului de opţiune succesorală .unurile mo. su. după cum este vor.ele con1lictuale pri!ind actele juridice Distingem intre2 . sistemul juridic al succesi. #egea aplica.unurilor succesorale > supusă legii locului). 6 e1ectele op0iunii -ucce-orale "fectele acceptării.ile 3n temeiul dreptului succesoral (de iure 0ereditas) Pentru 6unurile i.unurile imo.ntinderea o6li3a0iilor ..ile.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1or.o7tenitorilor de a -uporta pa-i!ul -ucce-oral #egea cuccesiunii guvernează acest aspect (ultra sau inter viris 0ereditatis) VI Succe-iunea !acant.ilităţile avute de succesi.unurile. .a de . posi. V Nor.nitatea -ucce-oral. termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală (foarte scurt la noi faţă de alte sisteme) . condi0iile op0iunii -ucce-orale2 .ilului p:nă la exercitarea dreptului la opţiunea succesorală (posi.ilitatea de a transmite dreptul de opţiune succesorală) .prezumţia timpului legal de concepţie . HI lit..o6ile. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea locului unde se situează . capacitatea cerută pentru a opta este supusă legii personale a suscepti. Potrivit dreptului rom:n. statul culege .unuri mo.ile sau imo. g din legea !CD+!EE5 precizează că Aat:t timp c:t drepturile statului asupra succesiunii vacante sunt supuse legii succesiunii. ale actului juridic 33 .ila formei actului juridic . acest drepturi sunt calificate d elegea rom:nă ca drepturi de mo/tenireB. renunţării etc. E4ercitarea po-e-iei a-upra 6unurilor rămase de la de cuius (sezina) #egea succesiunii va determina persoanele care au calitatea de de mo/tenitori sezinari Procedura de punere /n po-e-ie a legatului este 3nsă supusă le3ii 1orului. Pentru 6unurile . #egea aplica.ila conditiilor de fond al actului juridic I Nor.o6ile.unt reglementate de legea succesiunii a. 4n sc0im. de a renunţa) .lemă de capacitate de folosinţă a copilului.

eiul pre"entei Con!en0ii9 -au condi0iile de 1or. art.a consimţit ..a prevede /i ea 3n art. In -u6-idiar. *cest principiu e vala.uie sau nu sa im.daca actul tre. E alin (!) spune că A un contract /nc:eiat /ntre per-oane a1late /n aceea7i 0ar. c. &otodată.2 legea !!E+!EEH referitoare la actele de stare civilă.il dacă respectă condiţiile de formă din 6onvenţie sau condiţiile de formă prevăzute de legea cel puţin uneia dintre cele două ţăriB."ute de le3ea 0.il dpdv formal /i atunci c:nd respectă condiţiile de formă ale legii locului 3ntocmirii sale. unde la art. art. Solu0iile -u6-idiare -unt' .il potrivit legii naţionale sau legii persoanei care l. indiferent care ar fi ea.ligaţiile contractuale. *ceasta este norma conflictuală clasică din dreptul rom:n . le3ea locului unde -)a inc:eiat actul (locus regit actum).oluţia din dreptul rom:n este prevăzută /i de 6onvenţia de la )oma din !ELC. care e caracterul acelei forme (ad validitatem + ad pro. acordul juridic unilateral este vala. I! alin(5) din legea !CD+!EE5 prevede că A un act juridic este vala. Con!en0ia de la Ro. F5 se precizează2 Ac:nd actul este 3ntocmit 3n faţa unei misiuni diplomatice+consulare rom:ne din străinătate.B 4n alin (5) se spune că Aun contract 3ntre persoane aflate 3n ţări diferite este formal vala. e-te 1or. con1lictual.. e-te aplicarea le3ii 1ondului actului. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica2 . acordul juridic este vala. cerin0ele de 1or.contractul9 /n te.un imo.a ale actului juridic -unt -upu-e le3ii 1ondului actului juridic B. el va fi considerat vala. a actului juridic. E alin. se va aplica legea rom:nă.reia /n e-te -upu.il c0iar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului inc0eierii.il dpdv al formei sale /i atunci c:nd indeplineste conditiile de formă prevazute de una din urmatoarele legi2 *.unului. re-pect.il potrivit legii autorităţii care a examinat actul respectiv > auctor regit actum (ex.ationem) 34 . care 3n art. principala e aceea conform careia conditiile de 1or.iliar este supus dpdv formal normelor imperative ale legii locului situării .rii unde -)a /nc:eiat contractul.ente in le3atura cu 1or. *ceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman. *lin (!) preci"ea". (!) /i (5) soluţia alternativă de aplicare a legii locului 3nc0eierii actului. pre!.a e4terioar. atunci cand tre.a con1lictual.9 pe care le3ea 1A@B1&&5 NU o pre!ede2 A un contract ce are ca o. $or. pre!. E alin.a actului juridic2 !.race o forma scrisa ."ute de le3ea c. #egiuitorul roman a dorit ca.iect un drept real imo. referitoare la o.iliar sau un drept de folosinţă asupra unui . in sensul de negotium.ei actului juridic #egea.ordial. *ceasta idee e expresia principiului Aauctor regit actumB..il dpdv formal dacă este vala.uie. +Nor. Deci. acordul juridic este vala. 6. (H) in-tituie o nor. le3ea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv (pentru actele juridice unilaterale) Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in )omania si indeplineste conditiile privind forma.eniul de aplicare a le3ii 1or. forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi. -olu0ia pri. determina urmatoarele ele.sidiare..B . le3ea autoritatii care a intocmit actul respectiv.al !ala6il dac. E alin. . ?.il dpdv formal dacă este vala. 3n art.il atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte. in principiu..*rt I! din legea !CD+!EE5 reglementeaza o normă conflictuală principala si mai multe norme conflictuale su.(H) din 6onvenţia de la )oma (vezi mai sus) Do.

r0ilor2 .ligaţiilor din actele juridice Nor.uie să ai. regimul 3nceputului de dovadă scrisă F.iective2 *.are a !oin0ei p. p. efectele actelor juridice . daca e admisa (sau nu) si in ce conditii1 .ilităţii aceleia/i norme conflictuale1 anumite clauze de reziliere a contractului principal nu afectează clauza de alegere > de ex. 35 . Le4 !oluntati> Locali"area o6iecti!.a cu martori e admisa peste + impotriva continutului unui inscris. *ici ne referim la2 . clauza de electio iuris).ele sunt supuse dpdv al vala. după anumite criterii o. "xistă o legătură 3ntre actul principal (contract) /i clauza de alegere.ertatii contractuale . D.ţinere a datei certe .un si apro.a con1lictual. IF din legea !CD+!EE5 precizează că Aalegerea legii aplica.-au le4 contractu-. condiţiile de o.ile tre. mentiunea . Durata de !ala6ilitate a unui act juridic ca instrumentum Dacă părţile au sta. #ijloacele de pro6.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1ond ale actului juridic "le se referă la2 . actului lor . exercitarea actelor juridice . #ex voluntatis e expresia pe planul DIP a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului li. ale con!en0iilor asupra pro.r0ile nu au de-e. ale3erea e4pre-.r0ile au de-e. 3n sensul că aceasta din urmă are o autonomie relativă faţă de primul (ex2 3n DIP am. Conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris (instrumentum). 5..(legea autonomiei de voinţă) se determină prin2 1 #odalit.oniale a actului juridic #egea formei ne va spune2 .antă /i admisi. dac. -.daca la contractele reale e necesara remiterea materială a . Ad. *rt. -e nu.uie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar.ilitatea 3nscrisurilor ca mijloace preconstituite).unurilor. p. (inserarea 3n actul juridic a unei clauze de alegere ..e7te le4 actu.ă pentru ca să ai.uie să fie expresă ori să rezulte ne3ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstanţeB.antă a 3nscrisului p:nă la 3nscrierea 3n fals sau p:nă la dovada contrarie . cele pt neexecutarea o. forţa pro. judecătorul ori ar.nat le3ea aplica6il.i-i6ilitatea pro6ei te-ti. Sanctiunea aplica6ila in cazul in care se incalca o conditie de forma II Nor. transmiterea /i stingerea o..ilit că este limitat in timp H. daca pro. #egea ne indica daca inscrisul tre.itrul competent să soluţioneze un litigiu va tre. a actelor juridice (se referă la forţa pro.ui să procedeze la localizarea actului 3ntr.racă 5 forme2 a. Condi0iile de 1or.elor I.at).un anume sistem de drept. ce condiţii tre. care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn.nat prin !oin0a lor le3ea aplica6il. fondului actului juridic. "a 3m. dac.ligaţiilor). 3nc0eierea actelor juridice .ă un caracter solemn (să devină autentic). se aplică legea autonomiei de voinţă (le4 !oluntati-). a contractului A Le4 !oluntati..0ile de e4pri.

rajul maslinelor. ID din legea !CD+!EE52 Apărţile pot alege legea aplica.. la legea aplica.inarea le3ii aplica6ile actului juridic dupa criterii o6iecti!e Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplica. de la data 3nc0eierii contractului. alegerea jurisdicţiei)1 . compromisul de ar. prin acordul lor.un act adiţional sau un protocol ulterior) 5 #o. > Deter. a legii aplica. c:nd părţile au făcut trimitere la un sistem de drept ce nu reglementaeză pro.itele li6ertatii de ale3ere a le3ii aplica6ile *rt. astfel2 a. &otu/i.cumparare intre o societate comercială romana si una din din 9recia.ile actului juridic.ilă contractuluiB > rezultă că modificarea produce efecte retroactive. I.ui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe . organul de jurisdictie va tre.ntinderea !oin0ei p. lim. iar partile sa fi ales legea romana).din legea !CD+!EE5 prevede că Apărţile sunt li.lema ivită 3n litigiu (ex2 un contract de vanzare. Procedeul de Asplitting. 6aracterul retroactiv este totu/i limitat.iective.ilă.iectivă. legea aplica.alin. această li.rii !oin0ei p.ere să aleagă legea aplica.au exexprimat direct voinţaref. ale3erea tacit.ilă totalităţii sau doar anu..ite ale !ointei partilor care rezultă din alte principii si pot fi clasificate in2 limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea pu..r0i din contractB. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL H (continuare #ex voluntatis) F.ilă contractuluiB. (5) din 6onvenţia de la )oma) @ Li. Părţile nu /i.itraj) *.ilitatea contractului /i nicisă atingă drepturile c:/tigate (a/a prevede /i art.r0ilor *legerea legii aplica. IH din legea !CD+!EE52 Apărţile pot modifica. indicii e4trin-eci contractului (atitudinea părţilor după 3nc0eierea contractului > referirea la o anumită lege dintr.ui să aprecieze prin interpretarea indiciilor din contract. .uie să se limiteze la unul din sistemele de drept cu care contractul are o lege o. *vem astfel2 . dar din alte elemente ale conţinutului contractului sau din 3mprejurări această voinţă reiese.a 3n care este 3nc0eiat contractul. 7rganul de jurisdicţie va tre. indicii intrin-eci contractului (cele mai frecvente2 utilizarea unor instituţii juridice+noţiuni specifice unui anumit sistem de drept.ile poate fi oric:nd făcută 3n cuprin-ul contractului -au /ntr)un act -eparat (de ex.ucni un litigiu cu privire la cali. căci legea nouă nu poate infirma vala.entul e4pri. 36 .upB nu este 3nsă recomanda.lica si frauda la lege limite speciale care exprimă două principii fundamentale de drept civil.iect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate1 intre parti poate iz.ila si nici nu rezulta o alegere tacita. #odi1icarea le3ii aplica6ile contractului *rt. ce are ca o.lul său (aceasta 3nsă din eroare) .il. c:nd legea aleasă de părţi invalidează contractul 3n ansam. "xista anumite li.r0ilor *rt..ertate tre. deoarece contractul poate fi invalidat de judecător.itei p.aza unor criterii o.

contractele de /nc:iriere -au -i.saxon exista teoria legii proprii a contractului). dupa caz.B le4 loci contractu-. contractul se considera inc0eiat in tara domiciliului+ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta. depozitar. antreprenorului. II (pt.ilă a contractului2 a.sidiare (II).) > aici prestaţia caracteristică este a părţii ce 3nstrăinează . 3n funcţie de tipul de contracte la care ne referim. 6onform art. ci legii personale a părţilor 37 .il (deci locul unde v:nzătorul 3/i are domiciliul+re/edinţa+sediul statutarfondul de comerţ > lex venitoris .ilare > prestaţia caracteristică este cea a părţii care pune la dispoziţia altei persoane. deci de partea care 3ntr.HE (pt actele juridice unilaterale) si art. alin (*)2 Acontractul referitor la un drept imo. transportatorului etc.un etc. Criterii de locali"are o6iecti!. #egea !CD+!EE5 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se inc0eie contractul.Locali"area o6iecti!a e intotdeauna -u6-idiara le3ii ale-e de parti .uie sa verifice daca partile si.andat. legea !CD+!EE5 precizează F tipuri de contracte2 . persoanele juridice sau fondul de comert pt.itorul prestatiei caracteristice are la data inc0eierii contractului.saxon (in dreptul anglo.cumpărare. Condi0iile de 1ond pentru 3nc0eierea vala. comision sau similare > prestaţia caracteristică este cea 3ndeplinită de mandatar. IL.unului (domiciliul locatorului) . IE din legea !CD+!EE5 prevede ca Aun contract care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ceea ce priveste conditiile de fond legii locului unde actul juridic a fost intocmit. respectiv sediul statutar pt. antreprenor.eniul de aplicare a le3ii actului juridic Instituţiile de drept2 !. capacitatea de a contracta %' este supusă legii contractului. contracte). II din legea !CD+!EE5. depozit.iectiva a actului juridic consta in aplicarea le3ii -tatului cu care actul juridic are le3aturile cele .un contract de servicii aduce la 3ndeplinire acele servicii. &re. Intre a.e aplica le4 loci actu.ai -tran-e *ceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo.' 6onform # !CD exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii su. astfel incat organul de jurisdictie tre. pe o durată determinată. II Criteriul -u6-idiar  Le3ea locului inc:eierii contractului art. antrepriză.senti 2 daca partile se afla in state diferite.au manifestat sau nu vointa. . contractele de 3aran0ie9 de cau0iune > prestaţia caracteristică este cea efectuată de garant. contractele de 3nstrăinare a unui .B %otiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de pre-tatie caracteri-tica a de6itorului 6onform art. contracte tran-lati!e de drepturi (contractele de v:nzare.unul mo. contractele de . dar nu se refera la locul inc0eierii contractului intre prezenti. folosinţa .uie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe . sunt 5 criterii de cali1icare a notiunii de Alegaturi cele mai stranseB2 alin (5)2 Aun contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care de.iliar sau la un drept de folosinţă temporară asupra unui imo.il are legăturile cele mai str:nse cu legea statului 3n care se află situat. I Criteriu principal 6onform art . III Do.aza legaturilor cele mai stranse. criteriul principal de localizare o. . un comerciantB. comisionarului. Domiciliul prestaţiei caracteristice este cel al mandatarului. domiciliul + resedinta. oferta ce a fost acceptata.

ligaţiilor contractuale (3n natură.. regimul acţiunii 3n declararea simulaţiei H. este supusă legii contractului /i se referă la2 . art. ce reglementează aspecte precum2 .onedei (art. le3ea contractului2 .ligaţiile generate de contract . con-i.ligaţiilor contractuale să se conformeze legii locului de executareB > le4 loci e4ecutioni. contractuale L.uie să le facă pt.iectul contractului etse supus legii contractului d. evaluarea prejudiciului (daunele interese.ligaţiilor. rezoluţiunea) )iscul contractului este /i el supus legii contractului1 nu 3nsă /i riscul lucrului (vezi regimul . efectele specifice ale contractelor sinalgamatice (excepţia de neexecutare. prin ec0ivalent) . clauza penală. sarcina) sunt supuse legii contractului 5. regimul acţiunii pauliene (revocatorii) .-punderea contractual. regimul acţiunii o. recepţia calitativă /i cantitativă a mărfii) . !5H) D.0. viciile de consimţăm:nt . E1ectele contractului sunt supuse legii contractului. impreviziunea) c. condiţiile consimţăm:ntului . nu contractuală.lig.ligaţiilor . Nulitatea contractului se referă la2 ) cauzele de nulitate ) sfera persoanelor ce pot invoca nulitatea 38 . convenţii asupra răspunderii) I. % E4ecutarea contractului a. pentru unele aspecte -e aplic. punerea 3n 3nt:rziere. inserarea unor clauze specifice (forţa majoră. *ici intră elementele2 . Stin3erea o6li3a0iilor contractuale se referă la modurile de stingere a o.(ex2 formalităţile pe care un creditor tre. Drepturile creditorului a-upra patri. condiţia..lice .. consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a o.=ntul este supus legii contractului. LC2 Amodul de executare a o.:nzile. o. forţa majoră /i clauze exoneratorii de răspundere . mecanismul formării consimţăm:ntului . executarea voluntară (plata) . regimul punerii 3n 3nt:rziere . R.oniului de6itorului sunt supuse legii creanţei ocrotite. modalităţile posi. raportul dintre voinţa internă /i cea declarată1 . relativitatea efectelor) .ile de executare a o. alte aspecte %' ţin de legea contractului2 . do. cauza contractului este supusă legii contractului 8orma contractului /i modalităţile (termenul. Interpretarea contractului este supusă legii contractului -. care este o pro. drepturile /i o. durata 3n timp a contractului . principile care guvernează efectele (forţa o. condiţiile răspunderii . moneda 3n care se face plata > le3ea . adică legii contractului /i se referă la2 .unurilor).lemă reală..

eniul le3ii !=n". le4 !enditori-9 atunci c=nd nu a!e. restitutio in integrum. domiciliul+re/edinţa. a. la . desfiinţarea actelor su. -i prejudiciul -e produc pe teritoriul aceluia-i -tat . v:nzătorul tre. regimul confirmării (regimul actului confirmativ. situatia in care 1apta ilicit. dacă2 . 39 . LL din legea !CD+!EE52 A3n lipsa unei legi convenite spre a se aplica v:nzării mo.ele con1lictuale re1eritoare la re3i. de regula. LE2 Aprin excepţie de la prevederile art. c.cumpărare este guvernat de art.ele con1lictuale pri!ind 1aptele juridice ilicite Distinctie intre 2 a. "lementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de DIP tre. sau . !CI. -i prejudiciul -e reali"ea"a pe teritoriul aceluia-i -tat . precizată la art.urse sau t:rguri este supusă legii statului unde are loc 3nc0eierea pe această cale a contractului. )ezultă că -e aplic. prezente 3n acel stat.ilă acelui stat admite ca părţile să aleagă legea aplica. licite .ligaţiile părţilor executarea o.au purtat /i contractul a fost 3nc0eiat de părţi.ul 1aptelor juridice (contractele ci!ile -peciale) #egea !CD se referă la faptele juridice2 . d.p..r. fondul de comerţ ori sediul statutarB. LL.secvente) Le3ea aplica6il. 0. i.iliare. la data 3nc0eierii contractului.ligaţiilor contractuale momentul de la care cumpărătorul are dreptul la produsele /i fructele mărfii transmise momentul de la care cumpărătorul suportă riscurile ref. E! prevede do.ligaţiile de livrare a mărfii 3n acel stat (a/a prevede contractul) *rt. g. !CL din legea!CD+!EE5 /i este le3ea locului -a!ar-irii delictului (lex loci delicti comisi). după caz.ila rezultă din corelarea art. le4 !oluntati*vem /i o e4cep0ie.uie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si este.ligaţiilor nulitatea contractului VI Nor..uie să execute o. este supus legii proprii /i nu legii contractului confirmat) .rii. ca act juridic distinct. efectele nulităţii2 ((ne)retroactivitatea.. EC prevede2 Av:nzarea prin licitaţie. situatia in care 1apta ilicit. . cetatenia. cumpărare comercială este supus legii statului unde cumpărătorul are fondul de comerţ sau sediul statutar > adică le3ii cu.unul transmis validitatea /i efectele 3ntre părţi ale clauzei de rezervă a proprietăţii consecinţele neexecutării contractului (reparaţia pt.ilă /i ele au procedat explicit la o a/a legeB.rare )aportul juridic al contractului de v:nzare. ilicite . f. prejudiciu) modul de stingere a o. domiciliul+ resedinta faptuitorului +victimei. *rt. care include2 interpretarea contractului drepturile /i o. contractelor de !=n"are ) cu. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite a) 1apta ilicit. afară numai dacă legea aplica. contractul de v:nzare. aceasta este supusă legii statului 3n care v:nzătorul are. delictul civil Nor.torului.p. . legea aplica. e. negocierile s.

sau e numai partiala).a efectiv suferita si pt. prejudiciul suferit 6) 1apta ilicit.persoanele indreptatite sa o.tina reparatia d e raporturile de cau"alitate /ntre 1apt. cauze de limitare+exonerare de răspundere /i 3mpărţire a răspunderii.!=r7irii delictului' .e face o separare a elementelor din domeniul delictului... cauzele de limitare+ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul ..eneficiul nerealizat. !ino!atia -i capacitatea delictuala > definiţia vinovăţiei ca o condiţie a răspunderii civile. celelalte aspecte ce tin de regimul juridic (pct. regimul pro. sta. 5 lit..cauzele de limitare + exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima . le3ii locului producerii prejudiciului pt.conditiile si intinderea raspunderii delictuale .eniul de aplicare a le3ii locului -a!ar-irii delictului (art.uie dovedită.ei faptei ilicite . daunele previzi. cauze legate de vinovăţie c. . . pagu.-punderea per-oanelor juridice 40 .ilitatea dreptului la reparatii .a..ile .. !CL sunt supuse2 a. fapta prepusului . !CI lit. le3ii locului -. cauzele exonerării de răspundere. 7i prejudiciu condi0iile 3enerale re1eritoare la r. a) .ilirea vinovăţiei.ili2 . /ntinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pt. dacă vinovăţia tre..transmisi. 6onform art.capacitatea delictuala .raspunderea comitentului pt. persoanele indreptatite sa o. > 0) Do. Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte.modalitatile si intinderea reparatiilor . natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) .. pro. fără culpă1 criterii pt.rica de frontiera polueaza o suprafata agricola a altui stat . capacitatea delictuală. 5 lit.. #egea va sta.Do. aspectele ce tin de caracterul ilicit al faptei (pct. modalitatile reparatiei 2 in natura sau prin ec0ivalent . !) .ile/te daca fapta are sau nu caracter ilicit carmuieste regimul juridic al delictului2 ..tina reparatia pt. cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei.natura daunelor care pot da loc la reparatii . prejudiciul. definiţia faptei ilicite. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite (delicte transfrontaliere) ex2 gaze nocive emanate de o fa.iectivă. intinderea ra-punderii . capacitatea delictuala (pct. dacă este prezumată sau dacă răspunderea este o. /ntinderea prejudiciului (3n ce măsură este necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii) .eniul de aplicare a le3ii delictului cuprinde2  conditiile ra-punderii ci!ile delictuale2 a.ile + si cele imprevizi. a > 0 din legea !CD+!EE5)2 sta. 1apta ilicita .

ent !a 1i inlaturat daca unul dintre !iitorii -oti e cetatean ro. divortul a /nc:eierea ca-atoriei conditiile de 1ond cerute pt.ateria ca-atoriei 7i di!or0ului #egea aplica.an -i ca-atoria -a -e inc:eie in Ro. !.ila a casatoriei. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o situatie speciala (art. Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului. .. !L alin. inc0eierea casatoriei .ertatea de a inc0eia o casatorie. sunt determinate de le3ea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti (art.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL & VII !) 6asatoria 5) 8iliatia -) *doptia )elatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu le3ii -ale nationale > art.iliei 41 . iar daca nu are domiciliu. legea resedintei.ent la ca-atorie care potrivit dreptului roman e incompati. acel i.ateria dreptului 1a.il cu li.pedi.ele con1lictuale /n . inc0eierea vala.ania (norme de ordine pu.lica > caracter national). !L alin.e con1lictuale /n . !! din legea !CD+!EE5 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei. Nor. efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c.ila casatoriei se referă la 2 a.pedi. (5)) 2 daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un i. Nor.

. locus regit actum (art.lei reglementări 5.lic rom:n precizează 3n art. 6 e1ectele ca-atoriei (relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi) art 5C din legea !CD+!EE52 relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o norma de aplicatie imediata (art. capacitatea de exerciţiu a soţilor) /i e1ectele cu pri!ire la rela0iile patri. legea aleasă prin acordul celor două părţi sau Q . care se aplică succesiv (3n scară) 2 . dacă se mai pot căsători ulterior.ai -tran-e (solutie preluata din dreptul anglo.-.una a -otilor (daca exista) . Distingem aici2 . 5F alin.ateria 1ilia0iei 7i adop0iei #egea !CD+!EE5 distinge2 a. !E alin (5) /i (-))2 casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata nu. cetăţean rom:nB. 3mpărţeala . (5) prezintă o situaţie 3n favoarea căsătoriei (respingerea nulităţii)2 Anulitatea unei căsătorii 3nc0eiate 3n străinătate cu 3ncălcarea condiţiilor de formă.saxon). cauzele de nulitate . efectele acestei nulităţi *rt.ilă potrivit art. e1ectele cu pri!ire la rela0iile per-onale dintre -o0i (pro. E1ectele con!en0iilor . di!or0ul 7i copii (3ncredinţarea copiilor. filiatia copilului din casatorie 42 . atunci c:nd unul dintre soţi este.ligaţia de 3ntreţinere a copiilor) Nulitatea c.rin0ii care -olicit.a sunt supuse le3ii -tatului pe al carui teritoriu -e cele6rea"a .une . se aplică legea rom:nă. rela0iile dintre p.. dacă nu au nici cetatenie. Nor.oti!ele de di!or0 (divorţul prin consimţăm:nt mutual) c. 5C Q c Di!ortul *rt.lema numelul. 3n cazul in care au cetatenie diferita se va aplica le3ea do. se splică le3ea re-edintei co.un le3aturile cele .unurilor comune) d. (!) din legea !CD+!EE52 Anulitatea căsătoriei /i efectele ei sunt supuse legii care reglementează cerinţele legale pt. !E alin.oniale (regimul locuinţei comune.atri. (5) că Adacă legea străină astfel determinată nu permite divorţul ori 3l administrează 3n condiţii foarte restrictive. 5C alin. . 5C )eglementarea de ocrotire a ordinii pu.oniale sunt reglementate de2 Q . 3nc0eierea căsătoriei (principiul simetriei juridice). -1era per-oanelor ce au dreptul să ceară desfacerea căsătoriei prin divorţ . la data cererii de divorţ.eniul le3ii di!or0ului se referă la2 a. 55 din legea !CD+!EE5 precizează că divorţul este c:rmuit de legea aplica. o. Do. nici domiciliu comun. 5F alin. .toriei *rt.lice de drept internaţional pu. le3ea nationala co.ai in 1ata autoritatilor co.un 6ele 5 legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. legea prevăzută la art.iciliului lor co. separarea datoriilor comune.e con1lictuale /n .petente (NU -i reli3ioa-e) sau in fata agentului diplomatic + consular fie al )omaniei fie al statului celuilalt sot.conditiile de 1or. daca nu au nici resedinta comuna se va aplica le3ea -tatului cu care -otii intretin in co.a cetatenia + domiciliul. poate fi admisă 3n )om:nia doar dacă sancţiunea nulităţii este prevăzută /i de legea rom:năB > condiţia du.

adopţia a $ilia0ia copilului din c. se aplică legea care a c:rmuit efectele căsătoriei părinţilor la data 3ncetării căsătoriei+la data divorţuluiB. a 43 .a. E1ectele 1ilia0iei (acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) c Adop0ia *rt. de .ligaţiile părinţilor de a.din legea !CD+!EE5 fac distincţie 3ntre2 . faţă de tată (modalităţi /i condiţii. -5 > cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta.:ndirea numelui de către copil . tăgăduirea paternităţii.ele străine.eniul le3ii 1iliatiei copilului din ca-atorie2 *. timpul legal de concepere a copilului) > E1ectele 1ilia0iei . cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. art. potrivit art. prezumţa de paternitate.. .l 3ntreţine /i educa pe copil.unurile) 6 $ilia0ia copilului din a1ara c.ilire a filiaţiei /i contestarea maternităţii) . conditiile de formă ale adopţiei . Do. 5L prevede că 3n ipoteza 3n care copilul are două cetăţenii. căsătoria părinţilor a fost anulată+desfăcută. de a. filiatia copilului din afara casatoriei c.ilă. o. Sta6ilirea 1ilia0iei (sunt acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) ?.i administra . -C > -. precum /i de legea naţională a celui ce va fi adoptat. raporturile personale /i patrimoniale dintre părinţi /i copil.. a.ilite de legea naţională a adoptatorului.-.torie se sta.. !5 alin (-)). Dacă are 3nsă /i cetăţenie rom:nă i se aplică legea rom:nă (conform art. 3ncetarea adopţiei Condi0iile de 1ond . Con1lictul . (5) din legea !CD+!EE5 prevede2 A3n ipoteza 3n care.eniul le3ii 1iliatiei copilului din a1ara ca-atoriei2 *. > art. c.ile/te potrivit le3ii na0ionale a copilului de la na7terea -a (lex patriae) &ot art.-.(!) . 6 Condi0iile de 1or.toriei *rt. Dacă este vor. (modalităţi /i condiţii de sta. conditiile de fond ale adopţiei .o6il de le3i este determinat de legea efectelor căsătoriei din momentul na/terii copilului *rt. 5C.ileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 5C din legea !CD+!EE5. i se aplică legea cea mai fafora.. am. condiţiile de fond cerute acestora sunt cele care guvernează efectele căsătoriei lor. 5D alin. 5L din legea !CD+!EE5 prevede că filiaţia copilului din afara căsătoriei se sta. anterior na/terii copilului.ilite de legea statului unde se 3nc0eie adopţia (locus regit actum). -C alin. efectele adopţiei .a de doi soţi ce adoptă 3mpreună sau unul adoptă copilul celuilalt.. do. Do. d. 1a0. Sta6ilirea 1ilia0iei2 .

ri de protec0ie a ordinii pu6lice > art.oniale dintre adoptat 7i p.oniale dintre adoptator 7i adoptat (legătura de rudenie.ligaţia de 3ntreţinere este c=r. 44 .itorului /i de nevoile efective ale creditorului.il de legi). modul de executare /i termenele pt.rin0i 7i copii se aplică legea care guvernează efectele filiaţiei .ilă efectelor adopţiei nulitatea adop0iei. condi0iile de 1or. pentru o6il3a0ia de /ntre0inere /ntre alte per-oane se aplică legea naţională a creditorului o. ordinea de prioritate (c:nd există mai mulţi de.ligaţiei .c E1ectele adop0iei sunt guvernate de legea naţională a adoptatorului. c0iar dacă legea străină aplica.uie să se ţină seama de posi.eniul le3ii o6li3a0iei de /ntre0inere se referă la2 a. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre -o0i se aplică legea care guvernează efectele căsătoriei. rela0iile per-onale 7i patri.ligaţiei de 3ntreţinere d. 3n cazul sc0im.uit. 5C. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre p. ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează forma adopţiei O6li3a0ia de /ntre0inere 7.. condi0iile de 1ond ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează 3nc0eierea adopţiei (conform principiului simetriei juridice) .itori) c.ent.. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre 1o7tii -o0i se aplică legea care guvernează divorţul d. 5C c.eniul le3ii e1ectelor adop0iei2 *.ării (conflict mo.a de doi soţi care adoptă.ligaţiei de 3ntreţinere Re3le. legea care guvernează efectele adopţiei este legea care sta. de-1acera adop0iei este guvernată de legea aplica.ile/te efectele căsătoriei lor. numele adoptatului)1 > rela0iile per-onale 7i patri. persoana creditorului /i a de.ligaţiilor părinte/ti către adoptator. noua lege naţională se aplică doar prestaţiilor ulterioare sc0im. după cum urmează2 a. Distingem 3ntre2 .ligaţiei tre.ilă o.ilităţile materiale ale de.. Do. -F din legea !CD+!EE5.i 1ire7ti d /ncetarea adop0iei cu cele două forme2 .rin0ii -. Do. trecerea drepturilor /i o. de le3i di1erite. Dacă este vor. 3ntinderea o.ligaţiei ar dispune altfelB. potrivit art.ării cetăţeniei. -D alin. potrivit art. (5)2 Apentru a se determina 3ntinderea o.ligaţia respectivă.ilgaţiei 6onform art. satisfacerea o.itorului o. . 3n funcţie de raportul juridic din care izvoră/te o.

ert 45 .rintea-c.ligaţiile cu privire la persoana /i . ocrotirea părintească ocrotirea prin tutelă sau alte forme de ocrotire Ocrotirea p. (!) din legea !CD+!EE52 Acalitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a o.unurile copilului II.ilăefectelor căsătoriei. c.eniul le3ii ocrotirii p. . Tutela > ocrotirea este supusă legii naţionale a persoanei ocrotite Do.erciant se referă la2 a. exercitarea activităţii comerciale (incompati.Ocrotirea per-oanelor lip-ite de capacitate de e4erci0iu -au cu capacitate de e4erci0iu re-tr=n-. d.ilităţi. potrivit art. e. do.(pt. criteriile pt. I.ligaţiile profesionale ale comerciantului 3ncetarea calităţii de comerciant II Nor. .erciant *tr. d. instituirea tutelei modificarea tutelei efectele tutelei (inclusiv raporturile dintre tutore /i cel ocrotit) 3ncetarea tutelei VIII Nor.ele con1lictuale pri!ind -u6iectele de drept co. se referă la2 a. atunci se aplică legea statului unde funcţionează conducerea activităţii economice a acelui comerciantB. c. executată de părinţi sau doar de către unul dintre ei.rinte7ti se referă la2 a. *rt.ele con1lictuale aplica6ile 1ondului de co. societăţi comerciale)B. este c:rmuită de legea aplica. cazurile 3n care se instituie durata ocrotirii 3mpărţirea o.ligaţiilor 3ntre părinţi 3ntinderea ocrotirii (referitor la persoana copilului /i la . *rt. c. .:ndirea calităţii de comerciant dovada calităţii de comerciant condiţiile pt.. . 5C Do.eniul le3ii calit. -H2 Aocrotirea minorului născut din căsătorie sau adoptat. persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata. interdicţii. FL alin (5)2 Adacă comerciantul nu are o autorizaţie. d.ateria dreptului co..0ii de co.unurile sale) drepturile /i o. decăderi) o. nu este 3nmatriculat sau are 3nmatriculări 3n mai multe state.eniul le3ii aplica6ile ocrotirii prin tutel.tinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pt. II.ele con1lictuale /n .er0 Le3ea aplica6ila 1ondului de co.ercial Le3ea aplica6ila calitatii de co. e. I.ercial I Nor.. Do. FL alin.

uit unui 6un i. de 1olo-in0.andire si de pierdere a calitatii de asociat drepturile si o. elementele de la domeniul de aplicare a legii persoanelor juridice a. dreptul rom:n) . de e4erci0iu (constituirea /i atri. *rt.eniul de aplicare a le3ii -ociet. HH din legea !CD+!EE5.o6il desi in dreptul roman fondul de comert e considerat .ocietăţile fara personalitate juridica2 .ligatiile ce rezulta din calitatea de asociat organizarea si functionarea societăţii dizolvarea si lic0idarea societăţii 46 .uie remarcat ca pe plan con1lictual 1ondul de co.erciale Le3ea aplica6il. care guvernează mo/tenirea precizează că2 Amo/tenirea este supusă. soc in comandita simpla (din dreptul german) .0ii co.saxon) Do.ele con1lictuale aplica6ile -ociet. reorganizarea /i 3ncetarea capacităţii de folosinţă) .il incorporal. -ociet.0ii co.un mo. .uţiile organelor de conducere. capacitatea societăţii comerciale2 . e. F! /i F52 Astatutul organic al persoanei juridice este supus legii sale naţionale. le3ii locului unde e-te -ituatB . societatile (in) partners0ip (din dreptul anglo.e aplică mutatis mutandis (3ntocmai). 3n ceea ce prive/te fondul de comerţ.erciale .*rt.ocietăţilor comerciale 1ara per-onalitate juridica li -e !a aplica le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la centrul principal de 3e-tiune -i conducere a acti!itatii lor.ocietatilor comerciale cu per-onalitate juridica li -e aplica le3ea nationala (lex societatis). relaţiile organelor de conducere cu societatea. reprezentarea faţă de terţi) . . III Nor.erciale se referă la2 . modul de do. asociatiile in participatiune (din dreptul francez. d. (lex rei sitae). iar legea naţională este legea sediului socialB. 3nc0eierea de acte juridice.. &re. c. (modalităţi de constituire.0ilor co.ert e-te a-e.

lic0idatorul) efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a de. N efectele falimentului 3n cazul societăţilor cu răspundere nelimitată asupra asociaţilor cu răspundere nelimitată N i. c. efectele lic0idarii (realizarea activului.ile creanţele cu termen+su.unuri supusa falimentului. . regimul . Do. $ali. d. f. g. plata pasivului.itorului si cu privire la actele juridice inc0eiate de de. conditiile pt. ca o persoana sa fie declarata in faliment criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor) masurile preventive ce pot fi luate (reorganizarea juduciară) categoriile de persoane care pot cere falimentul de. condiţie.itorului categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului (judecătorul sindic..itor (efectul suspensiv al falimentului asupra urmăririlor individuale 3n măsura 3n care devin exigi.eneficiului de lic0idare) 47 .lui le4 rei -itae.eniul de aplicare a le3ii 1ali.itorului efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la . 6a regulă generală. adica legea locului unde e situata principala masa de .entului Le3ea aplica6ila 1ali.entul !a 1i -upu. regimul suspendării do.entului se referă la2 a. e.unurile de. se aplică legea locului unde se afla principala asezare comerciala a falitului.ele con1lictuale aplica6ile 1ali.:nzilor etc.entului DIP rom:n nu conţine o reglementare unitară.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1A (norme conflictuale 3n dreptul comercial > continuare) IV Nor.) 0.

6a excepţie.ligaţiile partilor) . *rt. !C5 prevede că contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu2 a.j. pentru a distinge faţă de contractele colective de muncă. !C5 lit. starea de faliment IC Nor.ele con1lictuale aplica6ile /n dreptul . de/i au exprimat. sau .a prevede că2 Adacă există totu/i legături mai puternice ale contractului de muncă cu un alt stat dec:t cu cel al sediului angajatorului. raspunderea mem. prevăzutăde art.a angajat (le4 -ocietati-). felul muncii si modalitatile sale de realizare c.eniul le3ii contractului de .. neconcurenţă) e. legii convenite de părţiB (lex voluntatis) *utonomia de voinţă este a1ectat. In cazul lipsei unei legi alese art. F CI#) se referă la2 "ste vor. deoarece numai aici părţile se află pe picior de egalitate juridică.lica si aspecte de ordin privat.ile le asigură salariatului.ligaţii ale salariatului (fidelitate. contractul de muncă).ile de conflicte de legi (de ex.iectivă a contractului de muncă se face c:nd părţile nu au exprimat o lex voluntatis sau c:nd. c0iar daca este detasat temporar in alt stat.o. . salariatul isi indeplineste in mod o. teza a >II. tre. )ezultă deci expresia aplicării excepţiei de ordine pu. alte o.lică 3n dreptul internaţional privat rom:n (intenţia a fost de a 3nlătura legea aleasă de părţi. !C!2 Alegea convenită de părţi spre a c:rmui contractul de muncă este aplica.ilă legea acestuiaB. se afla sediul intreprinderii care l. de o li. Do. cuantumul si modalitatile de plată a salariului d. (contract indi!idual de . prin natura funcţiei sale. art. dacă ea restr:nge ocrotirea asigurată salariatului prin dispoziţiile imperative ale legii care rezultă din localizarea o. #ocalizarea o. devine aplica..ilă doar 3n măsura 3n care nu aduce restr:ngeri ocrotirii pe care dispoziţiile imperative ale legii aplica..ligaţiile angajatorului 48 .rilor din organele de conducere ale soc falite pt.itare -peci1ic. 3n primul r:nd. ce include aspecte de ordine pu.a numai de contracte individuale de muncă. prin localizare o. 3n mai multe state.isnuit munca 3n temeiul contractului ( le4 loci la6ori-). %umai anumite instituţii ale dreptului muncii sunt suscepti. efectele contr individual de muncă (drepturile si o.uie verificată această limitare.unc. !C! /i !C5 din legea !CD+!EE5 precizează2 Acontractul de muncă este supus.unc.iectivă. dacă salariatul 3/i 3ndepline/te munca.iectivă a contractului de muncă). 3n lipsa unei atare alegeriB. a.uncii Dreptul muncii este o ramura complexa de drept. Le3ea aplica6ila contractului de . o. .unc.

peten0.peten0a alternati!. modificarea 6I$ i. incetarea 6I$ l.inului ca parte /n procee1ectele :ot. a instanţelor rom:ne cu cele străine 5. !FL > !DI din legea !CD+!EE5 reglementează competenţa jurisdicţională Pentru relaţiile cu statele mem. 49 .ele de co.tore7ti -tr.re '" se aplică )egulamentul nr. procedurii /n proce-ele cu ele.f. II III IV I nor. /n dreptul interna0ioanl pri!at *rt.ine /n Ro.ente de e4traneitate condi0ia -tr.peten0a juri-dic0ional. FF+5CC!. co. !FL precizează că Ainstanţele judecătore/ti rom:ne sunt competente să soluţioneze procesele dintre o parte rom:nă /i una străină sau numai dintre străini. executarea contractului individual de muncă 0. )exultă de aici2 !. co. a instanţelor rom:ne 1 Co.=nia 7i e1ectele :ot.ine /n Ro. privind competenţa. raspunderea materiala a salariatului j.aspecte2 I. /n dreptul interna0ional pti!at (competenţa jurisdicţională) le3ea aplica6il. nulitatea 6I$ Proce-ul ci!il interna0ional (nor. recunoa/terea /i executarea 0otăr:rilor 3n materie civilă /i comercială. suspendarea.=nia Co.ele de procedur.r=rilor ar6itrale -tr. *rt. /n . durata contractului individual de muncă g.peten0a alternati!. persoane fizice sau juridiceB. răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de salariat R.peten0a e4clu-i!.ateria dreptului interna0ional pri!at) Proce-ul ci!il international (normele de procedură 3n materia dreptului internaţional privat) implica .r=rilor judec.

a produs riscul se află 3n )om:nia (contractele de asigurare)1 0. punerea su.unul asigurat sau locul unde s. interdicţie a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 e. acea 0otăr:re ve fi recunoscută /i 3n )om:niaB..a sta.ateriae a instanţelor rom:ne2 Ainstanţele rom:ne sunt. referitor la acte+fapte de stare civilă 3nregistrate 3n )om:nia. falimentul sau altă procedură judiciară privind 3ncetarea plăţilor. "xista si situatii cand competenta instantelor romane e considerata exclusiva. acea 0otarare nu va fi recunoscuta in )omania.un contract se află 3n )om:nia1 e.ii soţi au domiciliul 3n )om:nia1 f. ultimul domiciliu al defunctului sau . reclamantul din cererea de pensie de 3ntreţinere are domiciliul 3n )om:nia1 d. de asemenea. 5 Co. cererea se introduce la instanţa din ţara unde se află domiciliul+re/edinţa reclamantului1 .ligaţii extracontractuale sau efectele sale se află 3n )om:nia (loci delicti commissi sau loci lesionis se sflă 3n )om:nia)1 f. ele sunt declarate ca fiind competente. tutela+curatele unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 d. !D! prevede că Ainstanţele rom:ne sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturile de drept internaţional privat referitoare la2 a.e/te de competenţa rationae .ile situate 3n străinătate.uie executată. p:r:tul sau unul dintre ei are domiciliul+re/edinţa sau fondul de comerţ 3n )om:nia. sucursală.ile situate 3n )om:nia1 0. fie c0iar /i parţial. !FE spune că Ainstantele judecătore/ti rom:ne sunt competente ( rationae per-onae -au rationae loci). dacă cel adoptat are domiciliul 3n )om:nia /i este cetăţean rom:n sau apatrid1 c. dacă prin convenţia părţilor nu s. dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean rom:n1 . procesele referitoare la ocrotirea minorilor + interzisă cetăţenilor rom:ni cu domiciliul 3n străinătate1 c.a născut + tre. a in-tan0elor ro. procesele dintre persoanele cu domiciliul 3n străinătate. dacă la data cererii am. !DC vor.ligaţie izvor:tă dintr. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg o. competente să judece2 a.iliare)B.ilit o altă competenţă1 d. mo/tenirea lăsată de o persoană cu ultimul domiciliu 3n )om:nia (acţiunea reală)1 g. locul de 3ncărcare+descărcare a pasagerilor sau a mărfii transportate se află 3n )om:nia1 g.. Dacă totu/i litigiul este soluţionat de o instanţă străină.petenta NU -unt e4clu-i!e astfel incat in aceste tipuri de litigii e posi. imo.il sa fie competente si alte instante straine in situatii in care in conformitate cu propriile reguli de procedura. locul unde s.peten0a e4clu-i!. 3nncuviinţarea adopţiei. executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriul )om:nieiB.unurile rămase de la acesta se aflRă 3n )om:nia1 i. Dacă p:r:tul din străinătate nu are un domiciliu cunoscut. sediul p:r:tului > persoană juridică se află 3n )om:nia. 3n cazul unei societăţi comerciale străine ce are un sediu secundar 3n )om:nia. agenţie sau reprezentanţă1 c. o o. . dacă2 a. desfacerea. referitoare la persoanele domiciliate 3n )om:nia1 . procesele referitoare la ocrotirea 3n străinătate a proprietăţii intelectuale a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia. actele de stare civilă 3ntocmite 3n )om:nia.ilul la care se referă cererea se află 3n )om:nia (acţiuni personale imo.*rt. cu excepţia celor referitoare la imo. *rt. acţiunile reale referitoare la imo. O6-er!atie ' Ace-te ca"uri de co. nulitatea căsătoriei /i alte litigii dintre soţi.=ne *rt.. 50 . In caz de competenta exclusiva daca se pronunta o 0otarare straina (de catre o instanta straina). 7 persoană juridică străină se socote/te că are sediul 3n )om:nia /i atunci c:nd are pe teritoriul ţării o filială.

Deci.re '") Do. materie de asigurări1 . Dispoziţii generale de competenţă *rt.peten0. la locul producerii prejudiciului1 51 . nici 3n materia falimentului /i nici 3n materia ar. !DI prevede că Ainstanţa sesizată este o. e4clu-i!. 3n materie delictuală..lema se pune 3n faţa instanţei străine.ru 3n următoarele situaţii2 a. *rt.eniul de aplicare > se aplică /n . ca inad. t:e proper laI) *rt.aterie ci!il.ru sunt acţionate 3n justiţie. co. aceasta poate fi introdusă 3n )om:nia la instanţa cu care procesul are legăturile cele mai st:nseB (pentru ca un cetăţean rom:n să nu răm:nă fără jurisdicţie > aplicarea legii proprii. nu declin.ilită conform art. !D.peten0. Persoanele domiciliate 3n '" pot fi acţionate 3n justiţie 3n instanţele unui alt stat mem.. prin convenţie./i verifice din oficiu competenţa /i dacă constată că este competentă o instanţă străină va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor rom:neB.peten0a /n 1a!oarea altei in-tan0e. . nu este 3nlăturată prin faptul că acela/i proces sau unul conex a fost adus 3n faţa unei instanţe străineB.entul %%B5AA1 (3n relaţiile )om:niei cu statele mem. 60iar dacă instanţa rom:nă a fost ulterior sesizată. dar nu se poate sta. !DD prevede că Adacă instanţele rom:ne sunt competente.i-i6il.ru poate fi acţionată 3n justiţie 3n alt stat mem. indiferent de cetăţenia lor. la locul unce creditorul 3/i are domiciliul+re/edinţa. c./i aleagă jurisdicţia. *rt. 3n materie contractuală. cu excepţia c:nd competenţa exclusivă aparţine instanţei rom:neB. cererea va fi trimisă la Kudecătoria sectorului ! + &ri.ercial.*rt. la instanţele de la locul de executare a o. 5 din )egulamentul FF+5CC! prevede că2 APersoanele cu domiciliul pe teritoriul unui stat mem.ent. dispoziţii generale de competenţă .ri -peciale pentru cele trei situaţii speciale. Re3ula.ili care anume dintre ele e 3ndreptăţită să soluţioneze procesul. de unde rezultă că in-tan0a ro.2 . care permite părţilor să. portivit regulilor de competenţă materialăB.peten0. sau de proro3are de co.itrajului).un stat mem. prin voinţa lor2 Adacă părţile au supus. 7i co.unalului ?ucure/ti.ligaţii de 3ntreţinere. de co. prevăzute 3n )egulament astfel2 Re3le. contractele individuale de muncă. vamală. contractele 3nc0eiate cu consumatorii1 . %u se aplică 3n relaţiile cu Danemarca (această ţară are un acord special.ligaţiei. litigiul dintre ele competenţei unei anumite instanţe. cu excepţia competenţei exclusive a unei instanţe străine sau. *rt.entare 3eneral. sta.peten0. -pecial. Re3ulile de co. ( nu se aplică 3n meterie fiscală. !DH inter"ice liti-penden0a interna0ional. prevăzute de )egulamentB. !DF reglementează forum convenias. dispoziţii speciale de competenţă 3n2 .entarea 3eneral. 6ompetenţele speciale au o re3le. )ezultă deci că nu există nici litispendenţă /i nici conexitate internaţională.ru doar 3n cazurile de co. 3n materie de o./i va refuza competenţa. !FL > !D5.=n. D2 Ao persoană cu domiciliul 3ntr.2 Acompetenţa instanţelor rom:ne. ea nu. la instanţele unde 3/i au domiciliul. *rt. administrativă. din 5CCD).prevede că A dacă o jurisdicţie străină se declară necompetentă să soluţioneze o acţiune formulată de un cetăţean rom:n..ligată să. această instanţă va fi competentă. 7i re3le. ac0iunea e-te re-pin-. dacă pro. ..

re diferite..iect 3nregistrări pu. pentru acţiunile 3n materie de drepturi reale asupra imo. ultima instanţă sesizată 3/i poate suspenda acţiunea p:nă c:nd prima instanţă sesizată 3/i clarifică competenţaB. modele. instanţa ce a fost ultima sesizată suspendă din oficiu acţiunea.. 52 . pentru acţiunile referitoare la . 5I din )egulament2 Adacă se introduc acţiuni ce privesc aceea/i cauză /i au acelea/i părţi la instanţe din state mem. mărci. )ezultă că instanţa ulterior sesizată poate să 3/i decline competenţa.iect validitatea constituirii. pentru acţiunile ce au ca o. pentru acţiunile ce au ca o. 6onvenţia părţilor tre.uie să fie 3nc0eiată 3n formă scrisă. . pentru acţiunile referitoare la executarea unei 0otăr:ri judecătore/ti.re diferite... care prevede că Aurmătoarele instanţe au competenţă exclusivă2 !. desene. 7i cone4itate *rt.ilelor sau de 3nc0iriere a acestora.revete. agenţii. litigiile referitoare la sucursale. instanţele de la sediul societăţii1 -. instanţele de la locul 3nregistrării acelui drept de proprietate intelectuală1 D. 5L din )egulament2 Adacă există acţiuni conexe pe rolul unor instanţe din state mem.. 5..ile/te competenţa.din )egulament. care prevede că Adacă părţile au convenit ca o instanţă dintr. instanţele de la sediul registrului1 F. ++ ... ultima instanţă sesizată 3/i declină competenţaB. Pentru cele trei situaţii speciale > %' ne ocupăm de ele 6ompetenţa exclusivă este reglementată de art. Prorogarea de competenţă este reglementată de art.ru să ai. instanţa unde se cere executareaB. la locul unde se află unitatea 3n cauzăB. 55 din )egulament. p:nă c:nd instanţa mai 3nt:i sesizată 3/i sta. instanţa aceea va fi competentăB.ă competenţă 3n soluţionarea unui litigiu.ile/te competenţa.un stat mem. *rt. Liti-penden0. nulitatea sau dizolvarea unei societăţi.lice.d. instanţele unde sunt situate1 5. Dacă acea instanţă 3/i sta.

%u mai era 3n cursul scris2 E$ECTELE JOTARARILOR KUDECATORESTI STRAINE IN RO#ANIA * a-pecte' !. daca o 0otarare judecatoreasca straina e recunoscuta in )omania. avand acelasi o. 5 categorii de conditii ' ))po"iti!e ++++ ne3ati!e Conditii po"iti!e'  1 0otararea sa fie definitiva potrivit # statului unde a fost pronuntata 5. forta pro. Recunoa-tere '  de drept. autoritatea de lucru judecat 5. forta executorie a 0otararilor judecatoresti straine -. *stfel. daca 0otararea judecatoreasca se refera la statutul civil al cetateanului statului unde ea a fost pronunta conditionata.iect si izvorand din aceeasi cauza. instanta care a pronuntat 0otararea a avut potrivit # statului unde a fost pronuntata. nici una dintre parti nu va mai putea porni un alt proces avand aceleasi parti cu aceeasi calitate juridica.a autoritate de lucru judecat pe teritoriul )omaniei e necesar ca acea 0otarare sa fie recunoscuta in )omania=@ recunoasterea unei 0otarari judecatoresti straine ec0ivaleaza cu efectul autoritatii de lucru judecat. competenta sa judece cauza 53 .anta a 0otararilor judecatoresti straine Pt ca o 0otarare judecatoreasca straina sa ai.

toate . dr de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit # romane &ermenul de prescriptie2 cel de .-.unalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul paratul (cel care refuza executarea 0otararii).uie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de c0emare in judecata dar acestei cereri ii tre.F.uie sa se limiteze strict la verificarea conditiilor prezentate mai inainte.o 0otarare definitiva a instantelor romane sau litigiul se afla in curs de judecata in fata instantelor romane.!. Instantele romane.. dovada caracterului definitiv al 0otararii . print. tre. $ORTA ECECUTORIE ($E) Pt ca o 0otarare straina sa ai. daca in cadrul acelui litigiu se ridica exceptia autoritatii de lucru judecat a unei 0otarari straine. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr.uie indeplinite urmatoarele conditii2 Partea interesata sa faca dovada ca partea lipsa la proces2 . 0otararea straina incalca ordinea de DIP.a pronuntat 0otararea. PROCEDURA RECUNOASTERII JOTARARILOR STRAINE 6ererea de recunoastere. F. 0otararea e rezultatul unei fraude comise in procesul din strainatate 5. Pro1' exista incalcare a ordinii de DIP si cand s.ilitatea de a se apara .. o copie a 0otararii straine .o -.a incalcat competenta exclusiva a instantelor romane. a primit citatia in timp util pt termenul necesar .o 0otarare daca e formulata pe cale principala . daca 0otararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul. atunci cand recunoasterea se cere pe cale principala. 54 !.olutionarea cererii se face cu citarea partilor dar e posi.-. atunci cand verifica 0otararea straina in vederea recunoasterii ei.il sa se faca si fara citare in cazul in care din 0otararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii. 6ererea poate fi facuta si pe cale incidentala de catre instanta sesizata cu un alt proces. pt ca ea sa fie recunoscuta in )omania mai tre. e de competenta &ri..ani din # romana. orice act din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus 6ererea se solutioneaza2 . prin inc0eiere interlocutorie daca e formulata pe cale incidentala ... Instantele romane nu pot sa procedeze la reexaminarea pe fond a cauzei si nici nu pot modifica 0otararea straina.ilitatea de a exercita calea de atac impotriva 0otararii Conditii ne3ati!e' )ecunoasterea 0otararilor straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri2 !.a 8" pe teritoriul )omaniei tre. exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele 0otararilor straine intre )omania si statul pe teritoriul caruia s.a avut posi.a primit actul de sesizate a instantei . -.. copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare a instantei catre partea care a fost lipsa la proces . 0otararea straina sa fie executorie potrivit # instantei care a pronuntat.uie anexate anumite acte specifice2 ...uie ca ea sa indeplineasca conditiile2 conditiile de la recunoastere 5.a avut posi. 6ererea de recunoastere tre.5.

instantele romane vor recunoaste aceasta 0otarare in urmatoarele conditii2 !. tri.tine titlul executoriu in conditiile # romane.unalului in circumscriptia caruia urmeaza a se efectua executarea in tara. RECUNOASTEREA SI ECECUTAREA IN RO#ANIA A JOTARARILOR AR>ITRALE STRAINE In cazul in care 0otararea straina a fost pronuntata in temeiul unei conventii de ar.ila in temeiul # care este aplica. Motararile straine prin care s.a incuviintat executarea (0otararea de exeGuatur) se aplica inc0eierea de investire cu titlu executoriu si. tre. In plus.itrala va fi recunoscuta in )omania si executorie in aceleasi conditii ca o 0otarare judecatoreasca straina. 55 .aza 0ot straine se o.itrala e vala. nu pot fi executate pe teritoriul )omaniei. $orta pro6anta) art 1(H L 1A@ Motararea straina data de o instanta competenta are o forta pro.ila 5. 6ererea de executare tre.anta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.uie prezentat un act din care sa rezulte caracterul executoriu al 0otararii straine. competenta revine de asemenea &ri.PROCEDURA ECECUTARII In cazul in care se cere executarea 0otararii judecatoresti straine. Incuviintarea cererii se solutioneaza intotdeauna cu citarea partilor. Pe .itraj. 0otararea devine executorie in )omania. Pe 0otararea romana prin care s.itraj Daca ! si 5 sunt intrunite=@ o 0otarare ar.uie sa indeplineasca toate conditiile de la recunoastere inclusiv actele care i se ataseaza. in acest mod. conv ar.au luat masuri asiguratorii sau sunt date cu executare provizorie.unalul ar.itral sa fi fost constituit in conformitate cu conv de ar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful