DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1

Raporturile juridice de drept intl pri!at Particularităţile raporturilor juridice de DIP faţă de dr.civil (genul proxim, dr.comun).
Dreptul international privat (DIP), ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate  studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. DIP = dr.civil lato sensu elementul de extraneitate. !) "xistenţa "#"$"%&'#'I D" "(&)*%"I&*&" = acea parte componentă a raporturilor juridice aflata in strainatate+su, incidenta unei legi străine. "lementul de extraneitate nu constituie un element de structură, distinct al raporturilor juridice (părţi, continut, o,iect). "l se poate regasi in oricare din aceste - elemente. . dpdv al su,iectelor (cetăţenie, domiciliu, re/edinţă, c0iar religia pers.fizice1 pt. pers.jur. avem sediu, nationalitatea străină sau fondul de comert). . o,iectul derivat al raportului juridic (un ,un care se afla in strainatate+su, incidenţa legii străine). . continutul raportului juridic (dr. o,l. părţilor) se materializeaza prin2 . locul inc0eierii actului juridic+ locul executarii contractului1 . moneda 3n care este executat preţul1 . voinţa părţilor poate constitui element de extraneitate (clauza prin care se prevede că acel contract este supus legii străine)1 4n cazul faptelor juridice2 locul savarsirii delictului+locul producerii prejudiciului "lemente străine 3n dreptul procesual2 competenţa aparţine unei instanţe străine, recunoa/terea unei sentinţe pronunţate 3n străinătate. 5) 67%8#I6&'# D" #"9I = acea situaţie care apare atunci c:nd, 3ntr.un raport juridic cu element de extraneitate, se pune pro,lema ca acel raport juridic să devină suscepti,il de a i se aplica 5+mai multe sisteme de drept aparţin:nd unor state diferite (definiţie /tiinţifică). Definiţia metaforica2 6D# e acea pro,lema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intre,area 2 6*)" ;I;&"$ D" D)"P& ')$"*<* * ;" *P#I6*= "x. intr.un contract de vanz. > cump. intre o parte romana . vanzator si o parte germana . cumparator. 6ontractul se inc0eie la ?ucuresti, marfa urmand a se livra in 9ermania. Intre parti apare un conflict+litigiu legat de neexecutarea o,ligatiei de catre partea germana. ..@ instanta romana e sesizata. 6e lege se aplică= "#"$"%&"#" D"8I%I&7)II *#" 67%8#I6&'#'I D" #"9I2 a) ;ă fie un raport juridic cu element de extraneitate1 ,) 6onflictul de #egi %' tre,uie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state . nu are nici o legatura cu Dreptul International Pu,lic. 6onflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate, astfel incat se considera ca sintagma A6D#B(termen generic) tre,uie inteleasa drept un Aconcurs de legiB (in sensul ca se pot aplica am,ele sisteme de drept). #egile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. 1

c) 6:nd apare un element străin 3ntr.un raport juridic, acesta este suscepti,il de aplicarea unei legi străine. %orma conflictuală reprezintă norma de trimitere (va trimite la unul dintre sistemele de drept ce s.ar putea aplica). d) 6onflictul se numeste de legi, dar acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective. 6auza conflictului de legi > sistemele naţionale nu dau mereu aceea/i soluţie pt. aceea/i situaţie de fapt (au reglementări diferite).

-) 6are sunt raporturile juridice de DIP
6onflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept intl. privat. %umai in raporturile juridice de drept intl. privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Doar 3n raporturile juridice de dr.intl.privat, competenţa jurisdicţională poate să nu corespundă cu competenţa legislativă, iar părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică. 4n raporturile juridice de drept pu,lic, unde există su,ordonare juridică nu poate apărea un conflict de legi pt. că statul acţionează de iure imperii (pot totu/i apărea elemente de extraneitate > ex2 3n dr.penal avem principiile teritorialităţii, personalităţii, universalităţii /i realităţii). 4n raporturile juridice de dr. privat statul acţionează de iure gestionis. )amurile in care pot apărea conflicte de #egi2 Dr. comertului international Dr. transporturilor Dr. civil Dr. familiei Dr. comercial Dr. muncii Dr. procesual civil *ceste domenii de reglementare sunt enumerate in art. ! din #egea !CD+!EE5 cu privire la rap de Dr.Intl. Privat. )aporturile de dr. pu,lic ex2 cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, %' dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista raporturi de extraneitate. ;olutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de DIP numita %7)$* 67%8#I6&'*#* = norma juridica specifica DIP care are o structură proprie /i solutioneaza conflictele de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept e aplica,il cu privire la acel raport juridic. %ormele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi2  norme de dr. material  norme de dr. procesual %ormele conflictuale, spre deose,ire de normele materiale, nu carmuiesc raporturile juridice pe fondul lor, ci numai arata sistemul de dr. aplica,il (e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deose,ire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului). *lta deose,ire2 normele conflictuale au o aplicare preala,ila normelor materiale, influentand normele materiale aplica,ile. *vem o succesiune logica2  mai 3nt:i se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr. aplica,il, iar apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. %ormele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. I"!oarele normelor conflictuale2 2

. .

6onvenţiile internaţionale de DIP (unifică normele conflictuale)1 3n dreptul intern (#egea !CD+!EE5).

STRUCTURA NOR#EI CON$LICTUALE
%orma conflictuala este o norma juridica aparţin:nd sistemului de dr.rom:n (nu poate avea alte elemente de structură faţă de alte norme juridice) . contine2 . ipoteza (situaţia de fapt)1 . dispozitie . sanctiune %orma conflictuala are urmatoarele particularităţi2 . conţinutul normei conflictuale (ipoteza) > categoria de raporturi juridice la care norma se referă1 . legatura normei conflictuale (dispoziţia) . indică sistemul de drept aplica,il pt. acel conţinut al normei. #egatura normei conflictuale se materializeaza printr.un element concret care se numeste P'%6& D" #"9*&')* (element concret plaseaza continutul normei 3n sfera unui anumit sistem de drept). "xemple de norme conflictuale (in #egea !CD+!EE5)2  art 112 Astarea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede altfel. #egea nationala este legea statului a cărei cetăţenie o are persoana 3n cauzăB. 6ontinutul acestei norme conflictuale2 starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. #egatura acestei norme conflictuale2 Ac:rmuite de legea sa naţionalăB. Punctul+"lementul de legatura (este dat de art. !5)2 #egea nationala este legea statului a carei cetatenie o are persoana in cauza =@ cetatenia e punctul de legatura pt. norma conflictuala.  art %12 Astatutul organic al pers.jur. este carmuit de legea sa nationalaB. *rt. FC2 Apers.jur. are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit, potrivit actului constitutiv, sediul socialB. 6ontinutul2 statutul organic al pers. jur. #egatura2 legea naţională a pers. jur. Punctul de legatura2 naţionalitatea statului, dată de sediul social. art %&' Aposesia, dr. de proprietate si celelalte drepturi reale asupra ,unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfelB. 6ontinutul2 posesia, dr. de proprietate /i celelalte dr. reale. #egatura2 legea locului situării ,unurilor. Punctul de legatura2 locul situării ,unului.  art (1)(*2 Acontractul este supus legii alese prin consens, de părţiB. Art ((' +in lipsa unei legi convenite de parti, contractul este supus legii statului cu care prezintă legăturile cele mai str:nseB. 6ontinutul2 regimul contractual. #egatura2 voinţa părţilor (dacă s.a exprimat) + legea statului cu care contractul are legăturile cele mai str:nse.

C,rui -i-te. de drept /i apar0in nor.ele con1lictuale2
%ormele conflictuale,de regulă, fac parte din sistemul de drept al instantei sesizate (lex fori). ;istemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de #"9"* 87)'#'I (lex fori). Ar3u.ente pt. aplicarea lex fori 3n privinţa normelor conflictuale2 !. forta juridica a normei conflictuale (este imperativă) . judecatorul tre,uie sa le aplice ca atare. 5. atunci c:nd se pune pro,lema determinării normei conflictuale, doar sistemul de drept al instanţei sesizate este cunoscut. ;uccesiunea logică a raţionamentului făcut de judecător2 3

. sta,ilirea competenţei1 . sesizarea existenţei unui conflict de legi (nu se poate aplica dec:t norma conflictuală din propriul sistem de drept)1 . norma conflictuală va trimite la un anumit sistem de drept. -. deducţia de voinţă tacită a părţilor (prezumţie relativă) . argumentul+principiul Acine alege instanta alege /i dreptulB. (Gui eligit judici eligit jus) 4n structura normei conflictuale nu intră legea la care norma face referire (lex causae > raţiunea de a exista a legii conflictuale). "x2 lex causae privind starea civilă este legea naţionalităţii > lex patriae.

E4cep0ii de la re3ula c, nor.a con1lictual, apar0ine le3ii 1orului'
a. retrimiterea de gradul I (norma conflictuală rom:nă trimite la un sistem de drept străin, 3n 3ntregul său, inclusiv 3n privinţa normei conflictuale, ori acea normă conflictuală nu acceptă trimiterea). ,. 3n cazul ar,itrajului international ad 0oc ()egulile '%6I&)*#)  %' exista o lex fori . ar,itrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. 4n conţinutul DIP nu intră doar normele conflictuale, ci /i norme materiale ce dau soluţia pe fond.

NOR#ELE DE APLICATIE I#EDIATA (NAI)
*cestea apar atunci c:nd un sistem de drept consideră că o anumită reglementare juridică tre,uie să se aplice imediat unui raport juridic cu element străin, fără a se mai face raţionamentul conflictual (c:nd raportul juridic cu elem. străin conţine o pro,lemă de ordine pu,lică). D"82 sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit, aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 5
"x de %*I2 art 1& alin 1 . forma inc0eierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se cele,reaza (normă conflictuală). art 1& alin 5 > Acasatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentului diplomat sau a functionarului consular, fie al )omaniei, fie al statului viitorului sotB. "ste o norma materiala pt. ca se ofera o solutie . se sta,ileste autoritatea competenta. . . . . 6omparaţie 3ntre normele cu aplicaţie imediată /i normele conflictuale2 am,ele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, av:nd puncte de legătură cu ţara forului1 am,ele aparţin sistemului de drept rom:n sau generaliz:nd am,ele aparţin lui lex fori1 norma conflictuală este o normă de trimitere, pe c:nd norma de aplicaţie imediată este o normă materială soluţion:nd fondul raportului juridic1 spre deose,ire de alte norme materiale, norma de aplicaţie imediată se aplică anterior normelor conflictuale, 3nlătur:ndu.le pe acestea de la aplicare.

Tipuri de con1licte /n le3,tur, cu raporturile juridice de DIP
DIP e un drept con1lictual deoarece este c0emat sa solutioneze mai multe tipuri de con1licte ce pot sa apara in cazul in care intr.un anumit raport juridic apare un element de extraneitate, astfel2 !) con1lictul de juri-dic0ie. 7,iectul acestui conflict il constituie competenta instantelor sesizate. ;oluţionarea lui duce la determinarea instanţei competente. 5) con1lictul de le3i aplica6il procedurii . se solutioneaza dupa legea instantei sesizate -) con1lictul de cali1icari > soluţionarea lui ne va ajuta să determinăm norma conflictuală F) con1lictul /n -pa0iu al normelor conflictuale, care va ridica pro,lema retrimiterii 3n DIPrivat D) con1lictul de le3i .ateriale > se determină lex causae H) con1lictul de le3i /n ti.p 7i -pa0iu > presupune identificarea efectelor 3n )om:nia ale drepturilor do,:ndite 3n străinătate I) con1lictul .o6il de le3e > apare 3n situaţia 3n care se deplasează sau se modifică punctul de legătură al normei conflictuale 6onflictul de jurisdicţie /i conflictul de legi aplica,ile aduc 3n discuţie c0estiuni procedurale. Cali1icarea 7i con1lictul de cali1ic,ri %ormele conflictuale au in structura lor 5 elemente, continutul /i legatura, exprimate 3n noţiuni juridice De e4.2 con0inutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca 2 starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul ,unurilor, condiţii de fond /i de formă ale actului juridic, ale casatoriei, prescripţia extinctivă le3,tura normelor conflictuale poate fi exprimată prin noţiuni juridice ca2 cetatenia, domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii ,unului, locul 3nc0eierii contractului etc. Ace-te notiuni care intra in -tructura nor.elor con1lictuale nu au acelea-i acceptiuni in di1eritele -i-te.e de drept. De e42 in dreptul anglo.saxon prescriptia e considerata o pro,lema de procedura, nu de fond ca in dreptul romanesc, astfel incat devine necesară cali1icarea in-titu0iei juridice 5

lema de forma era supus legii locului unde s..) calificarea = interpretarea unui raport juridic pt a vedea in continutul /i in legatura carei norme conflictuale intra. referitor la prescripţia extinctivă (3n dreptul rom:nesc este o pro. referitor la legătura normelor conflictuale (de ex.a sta.eniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului !E) &".lemă de fond.il si implicit situatia pe fond. norme conflictuale privind statutul organic al persoanelor juridice.ili daca un raport juridic.rii con1lictului de cali1ic. saxon este opro.ei con1lictuale .rii a pornit de la -peta lider in do. statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia. Con1lictul de cali1ic.ri este dată de efectele pe care le produce. .ilit (stare de fapt) sau locul unde aceasta intenţionează să se sta. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia.lemă de capacitate > atunci căsătoria este supusă legii cetăţeniei soţilor.*ceasta calificare poate fi definita in 5 moduri2 a) pornindu. dreptul olandez califica aceasta notiune ca o pro. de exteriorizare a vointei.ile de a se aplica raportului juridic respectiv. de capacitate a testatorului.se de la normele conflictuale catre situaţia de fapt . referitor la calificarea căsătoriei religioase (3n unele sisteme de drept este o pro.juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care formează continutul si legatura normelor conflictuale. In sistemul romanesc2 sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar).lemă de formă > atunci se aplică locus regit actium)1 .se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala (3n sens invers) *stfel.ila. *stfel.o normă conflictuală sau alta. capacitatea unei persoane fizice sunt supuse legii cetăţeniei sau legii domiciliului > acesta din urmă poate fi locul unde persoana s. si fiind o pro.lema de capacitate. testamentul olograf era calificat ca o pro.) pornindu. 6 . ca loc 3n care au fost 3nfiinţate sau ca loc 3n care materia este plasată)1 . Crearea in-titu0iei cali1ic. modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplica. *tunci cand o6iectul cali1icarii il con-tituie continutul nor. pentru a sta. ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului. *stfel. #egătura = sediul social.a de continutul sau de legatura normei conflictuale.ilească (stare de drept)) I. căci cele două sisteme de drept calificau diferit această noţiune.lema de capacitate a pers fizice.lemă de procedură /i va fi supusă deci lui lex fori)1 . referitor la dreptul statului de a culege o succesiune vacantă pe teritoriul său (3n unele state dreptul este supus legii succesiunii dreptului de mo/tenire.. In alte sisteme de drept2 sediul este acela unde persoana juridică isi are sediul de control1 . calificarea produce efecte diferite dupa cum e vor. 8iind o pro.portan0a -olu0ion. art FC din legea !CD+E5 . "xemple de conflicte de calificări2 .a pus astfel pro.ri 8 situaţia care apare cand notiuni din continutul sau din legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept suscepti. In sc0im. 'n cetatean olandez a facut in 8ranta un testament olograf.&*$"%&'# 7#*%D"<'#'I.a inocmit testamentul. asadar determina sistemul de drept aplica. iar 3n altele reprezintă un drept survenit 3n urma suveranităţii statale)1 . .lema de forma. adica o situatie de fapt concreta. astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza (testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale). referitor la domiciliul persoanei fizice (starea civilă. pe c:nd 3n cel anglo. insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. se 3ncadrează 3ntr. in dreptul francez. in cazul nostru legii cetateanului olandez. 66iv 7landez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate. iar 3n alte sisteme de drept apare ca o pro. avem 5 tipuri de definiţii ale calificării instituţiei juridice2 a) calificarea = operatiunea logico.lema calificării testamentului olograf.

lema de stare civila ( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in $area ?ritanie.ile/te lex causae).ile de aplicare sunt lax causae /i lex fori. deci interpretarea noţiunii din norma conflictuală străină se face după sistemul de drept străin1 f) cali1icarea 1.o normă conflictuală.itere > se face o trimitere logică de la sistemul de drept rom:nesc la un sistem străin.lice1 e) cali1icarea no0iunilor din nor.iliară sau imo. ea urm:nd a fi determinată după ce se face operaţiunea de calificare (se indică norma conflictuală aplica.din legea !CD+!EE5 prevede această soluţie 3n mod explicit2 Ac:nd determinarea legii aplica. Con1lictul /n -pa0iu al nor. > c:nd raportul juridic este supus unui act normativ (de ex.iterii "xistă un conflict 3n spaţiu atunci cand sistemele de drept in prezenţă conţin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. D! din legea !CD+!EE52 A platformele /i alteinstalaţii dura. deci se va aplica legea locului)1 c) cali1icarea -ecundar.*tunci cand o6iectul cali1ic.itrul 3l consideră cel mai potrivit 3n speţă.ile de exploatare a produselor su. In $? starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea domiciliului.il si solutia pe fond.un contract părţile califică noţiunea juridică utilizată 3n conţinutul contractului /i definesc raportul juridic respectiv 3ntr. cele două legi posi.ei con1lictuale9 modul de solutionare a conflictului %' influenteaza norma conflictuală.inarea cet.unuri mo. ar. c:t /i conţinutul drepturilor reale asupra . . con1lictul de cali1icare . dar influenteaza sistemul de drept aplica.e con1lictuale -tr. E4cep0ii' a) cali1icarea pin !oin0a p.marine sunt calificate .surd a calificării după lex causae (legea aplica. este un argument de reducere la a.2 o convenţie internaţională 3n care noţiunea este calificată sau art. 6elui care a emis norma 3i revine /i interpretarea ei (ejus est interpretari cujus est condenere)1 .e poate vedea dacă ea este sau nu contrară ordinii pu. unde nu avem lex fori > se va face după sistemul de drept pe care ar.iliară.rii pri!e-te le3atura nor. .) cali1icarea le3al.ilită de legea rom:năB 4n sprijinul acestei reguli sunt următoarele argumente2 .ile depinde calificarea ce urmează a fi dată unei instituţii de drept sau unui raport juridic. 7 . De ex. instituţia trust.elor con1lictuale 7i in-titu0ia retri.ilă care sta. Le3ea dup.ileB.e numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din cele două sisteme de drept coexistă in spatiu. Per a contraria. pentru că este singura cunoscută 3n acel moment.itrul va ţine seama de calificarea făcută astfel de părţi1 .secventă determinării legii aplica.lemă de interpretare a conţinutului /i 3ntinderii noţiunii existente 3ntr.ului). un anume mod. deoarece 3n momentul calificării lex causae nu este 3ncă cunoscută.ilă litigiului). de ar6itri /n ar6itrajul interna0ional ad):oc .2 se pune o pro.ile (de ex. > 3n accepţiunea acestui concept reprezintă o calificare su. exista o regulă /i exceptii Re3ula2 calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori). 6onflictul 3n spaţiu al normelor conflictuale este de două feluri2 a) po"iti!. 4n situaţia noastră.ine /n ca" de retri. singura lege după care se poate face calificarea este legea instanţei sesizate (lex fori).unurilor se determină 3n conformitate cu legea locului unde acestea sunt situateB sau deter. se ia 3n considerare calificarea juridică sta.o6ilelor 3n art. . %u se poate face calificarea după lex causae.cut.r0ilor (calificarea conventionala) > atunci c:nd 3ntr. care -e -olu0ionea". Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica norma conflictuală din propriul sau sistem de drept.0eniei se face 3n conformitate cu legea statului a cărui cetăţenie se invocă)1 d) cali1icarea in-titu0iilor juridice necuno-cute le3ii 1orului > se face după legea care cunoa/te această instituţie (de ex. DC din legea !CD+!EE52 Anatura mo. *rt. calificarea este 3n esenţă o pro.2 cali1icarea i. atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept.

n conclu"ie9 pentru a e4i-ta retri. 6onflictul pozitiv nu duce la retrimitere.ulati!e2 . A-t1el9 pri. . in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenţă nu trimite la propriul sau sistem de drept. aceasta din urmă reprezent:nd o trimitere materială a dosarului. Retri. iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie nu pri. care poate fi de două feluri2 .e-te tri. Acea-ta e o conditie nece-ar. de drept al unui -tat ter0 )etrimiterea este o operaţiune logico. ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat terţ.ite la un -i-te.ite . deci inclusiv la normele sale conflictuale. . "a nu tre.ai tre6uie intrunita -i o a doua conditie9 ce tine de sensul trimiterii pe care norma conflictuală a forului o face la un sistem de drept strain. . *cesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept.iterii e data toc.) ne3ati!. dar nu -i -u1icient. care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana). . normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale norme conflictuale).ensul trimiterii se soluţionează după lex fori.iterea = situatia juridică aparută in cazul in care norma conflictuala a forului tri. 8 .juridică.juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii competente să soluţioneze litigiul. fiind in ultima instanta o pro.ul de drept al 1orului9 1ie tri. o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignoră normele conflictuale ale acelui sistem de drept).9 deoarece . sa existe un conflict negativ 3ntre normele conflictuale din sistemele de drept 3n prezenţă.uie confundata cu declinarea de competenta. caz in care se va aplica dreptul material strain. fara a exista posi.ilitatea retrimiterii.itere tre6uie intrunite 5 condi0ii cu. o trimitere la intregul sistem de drept strain. de drept -train in intre3ul -au.Daca insa e sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuală rom:nă.iterea ci9 1ie tri. adica /i la normele conflictuale straine. cu privire la raportul juridic litigios1 . 4n acest caz poate interveni retrimiterea.ite /napoi la -i-te. pe c:nd retrimiterea este o operaţiune pur logico.lema de calificare a normelor conflictuale.ai de e4i-tenta ace-tui con1lict ne3ati! . In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept.ai departe la un -i-te.a conditie a retri.

) )eglemenatrea retrimiterii de gradul II 9 . c0iar daca partile nu au prevazut in mod expres. afară de cazul in care se prevede in mod expres altfelB. intr.iterea e-te de dou. iar nu ca o o6li3a0ie din a1ar. ca o o1ert.in . Potrivit normelor conflictuale franceze. succesiunea imo. .a facut numai la dreptul material strain. unitatea -i-te. dacă dreptul străin nu prime/te. partile au determinat prin vointa lor ca aplica. nici domiciliul legal (nu 3ndeplinea condiţiile cerute de statul francez). dar acesta nu a primit trimiterea.uie luată 3n considerare spre a nu se 3ncălca unitatea acelui sistem de drept străin1 . 6u alte cuvinte. iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiţie ereditară in revendicarea succesiunii.peta 87)972 un cetatean .olutia pe fond in aceasta speta2 conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul . Retri.ele sunt astfel respectate).iterea de 3radul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) > intervine atunci cand norma conflictuală trimite la dreptul forului (speţa 8orgo) . dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel . )euzultă deci că 3n materie de contracte nu avem retrimitere. In fata instantei s.ile > clauza de electio juris. cel francez. lex voluntaris. făcută de dreptul străin de a se aplica. astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu aveau vocaţie succesorală.iliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului.lema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea.un contract.ului de drept -tr. *stfel.iliara importanta. .iterea de 3radul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) > norma conflictuală straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert a) Re3le. pentru că aici norma conflictuală aplica. se aplică legea rom:nă.andit insa nici cetatenia. se prezuma ca trimiterea s.iliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul . trimitand inapoi. . este firesc ca dreptul străin să fie respectat1 . deci statul pe teritoriul caruia se aflau . avand aici doar un domiciliu de fapt.i in materia retrimiterii avem o speta lider .iterii de 3radul I se află in art F(!) din legea !CD+E5.avarez. E4cep0ie de la retrimiterea de gradul I2 atunci cand. cand exista lex voluntatis nu exista retrimitere de gradul I.ilă este voinţa părţilor. Deci 3n dreptul rom:n este accepta. prin clauza de alegere a legii aplica.avarez a trait cel mai mult timp in 8ranta unde nu a do.ilă retrimiterea de gradul I.entarea retri. De aici rezultă că acea normă conflictuală străină tre. tri. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul .iterea făcută de norma conflictuală rom:nă la un sistem de drept străin tre6uie con-iderat. a cules mo/tenirea).lul său. 1eluri2 a) retri.unurile. oportunitatea rezidă 3n faptul că retrimiterea 3mpacă cele două sisteme de drept 3n prezenţă (am.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL * . 6omentariul profesorului2 in speta de mai sus cu olandezul (&estamentul 7landezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula). *rgumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt2 . .) retri.a pus pro. Deci.avarez. *stfel. Dacă norma conflictuală rom:nă trimite la acesta.il un anumit sistem de drept. care prevede că Adaca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale rom:ne retrimite la dreptul rom:n.avarez). este normal ca acel sistem să fie privit 3n ansam.avarez exista o normă conflictuală conform careia succesiunea imo. #a moartea sa a lasat o succesiune imo.

Deci. prima pro.ina /n 1ata autoritatilor 1orului2 a) 4n sistemul de drept rom:n. ea poate fi invocata atat din oficiu. a doua pro.lemă este legată de titlul cu care este aplicat dreptul străin 3n )om:nia (analiză de drept comparat).P. 4n dreptul rom:n sistemul de drept străin este privit ca /i sistem de drept rom:n. rezultă că se va aplica sistemul de drept străin la care norma conflictuală rom:nă face trimitere /i nu sistemul de drept străin al unui stat terţ.a solutia pe fond 6alificarea legaturii %62 .peta lider in materie de calificare 2 &estamentul 7landezuluitestament olograf facut de un olandez in 8ranta.leme specifice.. situatie in care judecatorul sau ar... datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept. 6alificarea se face ca sa stim ce %6 aplicam.. SEMINAR # !CD+E5 >art -2 calificarea se face potrivit+conform # romane( # forului). poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine. Aplicarea le3ii -tr.!-C 6. cat si de partea interesata =@ instanta de judecata.lemă care se pune este dacă legea străină este aplica. In primul rand instanta vede daca e competenta J apoi care e # aplica.sc0im.itrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate.ine ca le4 cau-ae %orma conflictuală romana poate sa trimita fie la legea romana care se va aplica ca lex causae.a eventual solutia pe fond %eexistand o %6 specifica. c:nd norma conflictuala straina a trimis la ea. căci altfel 3nseamnă a 3ncălca 3nsu/i sistemul de drept rom:n.nu sc0im.l de capacitate ca sa vedem la ce # trimite. sa calificam noi situatia. .a %6 . apar anumite pro.in dr olandez2 o pro.sc0im. atunci cand norma conflictuală romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului pro. 6onsecinţele care decurg din faptul că dreptul rom:n concepe dreptul străin ca un element de drept /i nu ca un element de fapt sunt2  1 cine poate in!oca le3ea -tr.l de capacitatese cauta in %6 la pro. german).sc0im. in temeiul rolului activ (art !5E. la care trimite primul sistem de drept străin menţionat. 4n multe sisteme de drept (englez. Importanta calificarii dupa continutul %62 .*rt.a norma conflictuala . &rimiterea se face la 3ntregul sistem de drept străin (lex causae = un 3ntreg sistem de drept rom:n+străin). . Ipoteza2 nu avem o %6 specifica asa ca tre.a sistemul de drept .modifica sistemul de drept (lex causae) ...ligatorie.am calificat ca o pro.. dreptul străin nu este asimilat unui element de drept.lemei.6iv.ilă atunci c:nd norma conflictuală rom:nă trimite la ea= D*. deci este asimilat unui element de drept. astfel2 .ila. testamentul olograf l. F (5) din legea !CD+!EE5 stipulează că A retrimiterea făcută de legea străină la dreptul altui stat este fără efectB.lema de forma. 10 . In sc0im. de instanta de judecata.). &estamentul olograf >in dr fr2 legat de forma apoi se cauta in %6 care trimite la # locului=@ # 8r . 3n raţionamentul logic făcut de instanţă. trimiterea este o.eventual poate sc0im.

upremă.ilitatii.) In dreptul rom:n.a pe care le considera adecvate.ligatia de a aplica o norma straina.I alin. . acest aspect exista o mare deose.ine #egea rom:nă consacră li. CONCLU<IE' Dreptul ro. 6lasificarea mijloacelor de pro.ă. la instanţa superioară (I66K)2 a) 4n sistememele de drept. 4n cazul recursului.ertatea instanţei /i a părţilor 3n alegerea mijloacelor de pro.) 4n sistemul de drept rom:n. sarcina pro. precum si in temeiul principiului rolului activ.lema dacă se poate face recurs la 6urtea .ui sa depuna toate diligentele pt. prin avizul unui expert sau un alt mod adecvatB. că legea străină este un element de fapt /i calea de atac este doar apelul. art.o. administrarea tuturor mijloacelor de pro. )ăspunsul este %' > pt. *stfel.I alin.ire intre dreptul strain si dreptul national. c0iar si din oficiu. instanţei rom:ne /i se va face după sistemul de drept străin.) In sistemele de drept care considera dreptul strain un element de fapt.ligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuală trimite la el. in timp ce instanta nu are o. instanta romana e c0iar o.ligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuală rom:na trimite la el). rostul lui este de a asigura o aplicare uniformă la nivel naţional a legii rom:ne (gre/ita aplicare a unei legi străine %' poate.e2 11 . invocarea legii straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata. gre/ita lui aplicare+interpretare poate desc0ide calea recursului la I66K.u.lematic > nu se află la3ndem:na părţilor. .ile/te de instanţa judecătorească prin atestari o. instanta de judecata.  * interpretarea le3ii -tr. a le3ii -tr. )ecursul 3n interesul legii este pro.6ina -u6 a-pectul in!ocarii le3ii -traine9 principiul rolului acti! al judecatorului cu cel al di-poni6ilitatii partilor  5 cine tre6uie -.ligata sa faca dovada continutului ei.ei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate care invocă acea lege străină.  % le3at de c. Interpretarea unitară cade 3n sarcina autorităţilor competente din statul respectiv. 3n principiu. %' se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia) =@ sarcina pro. . 1ac.ine2 a) In sistemele de drept care privesc dreptul strain ca un element de fapt. unde dreptul străin este un element de fapt. Pot fi formulate /i contestaţia 3n anulare /i revizuirea. nu /i pt. pt. Pe de alta parte.6and norma conflictuală romana e imperativa (regula in materia normei conflictuale). exact si complet al legii straine. #egea !CD+!EE5. 4n acest sens. va tre. să ducă la un recurs 3n interesul legii). motive de netemeinicie > at:t timp c:t dreptul străin este privit ca un element de drept. datorita caracterului o. -arcina pro6ei le3ii -tr.5 .tinute de la organele statului care au edictat. se pune pro.ei legii straine %' incum. aflarea continutului si intelesului. dpdv teoretic.ă a legii străine.ile de atac 3n cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine. . In acest scop instanta poate dispune. dreptul strain.! > #egea !CD+!EE5 prevede2 Acontinutul legii străine se sta.ei legii straine se imparte intre judecator si parti. orice parte interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponi. motive de nelegalitate. I66K+6urtea de *pel judecă 3n recurs numai pt. sarcina pro. ci este impartita intre acesta si parti. #ijloacele de pro6. *ceasta idee este exprimata in art. conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi o. constand in aceea ca.ine Interpretarea revine.a exclusiv judecatorului.=n i. pro.

. "le pot apela /i la serviciul $inisterului Kustiţiei )om:niei (Departament de #egislaţie) /i astfel pot o.e trimite un comentariu imparţial. Imposi.tras. Con-ecin0ele i. 6onvenţia prevede o. 3n cazul c:nd legea străină nu poate fi dovedită se aplica prezumţia simplă exprimată prin adagiul Acine alege instanta.l desemneaza. .I alin. care să emită o opinie legală referitoare la speţa 3n cauză). procurarea directă a textului1 .uie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol.uie să fie una a.un organ national de legatura pe care fiecare stat si.ligaţia statelor mem.ili continutul legii străine se va aplica legea rom:năB.lul principiilor fundamentale de drept ale statului rom:n. )om:nia a aderat 3n !EE! prin M. 3n sensul că instanţa tre. directe2 procurarea legii străine 3n materialitatea ei (const:nd din coduri /i jurisprudenţă)1  indirecte2 procurate fie de la autoritatile competente din statul strain. c:nd legea străină %' se va aplica2  c:nd legea străină 3ncalcă ordinea pu.sidiar. de inexistenta izvoarelor scrise.lice străine > instanţele rom:ne nu se adresează direct )om:nia este parte la 6onventia "uropeana 3n domeniul informării asupra dreptului străin (#ondra > !EHL) si la Protocolul *diţional la aceasta 6onvenţie (. nu unul pro causa. care să indice cum anume se soluţionează pro.aB > nu se poate respinge acţiunea ca nedovedită.po-i6ilit. #egea !CD+!EE52 A4n cazul 3n care este imposi. %' justifica aplicarea imediata a legii rom:ne =@ aplicarea legii rom:ne apare ca un su. identificarea conţinutului legii străine.turare de la aplicare a le3ii -tr./i transmite reciproc informaţii privind dreptul lor > printr.ă.il a se sta.lica din dreptul intl. )aspunsul tre.o autoritate competentă > instanţelor străine ($inisterul Kustiţiei este organul naţional rom:n de legătură). 7 simpla dificultate de pro.ine 6onform art. privat rom:n1  atunci c:nd dreptul străin a devenit competent prin fraudă (art.uie să faca dovada că s. 12 .ile 3n raporturi juridice cu element de extraneitate. Informatiile se vor transmite printr. c:t /i documente justificative.0ii de pro6are a le3ii -tr. In sprijinul caracterului su.iectiv si impartial urmand sa contina texte de # dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite.ată1 5.uie sa fie o.9. !EIL).solută. 6ele mai frecvente mijloace practice de dovedire a conţinutului legii străine sunt2 . Ca"urile de /nl.ourg .are a conţinutului legii străine tre.sidiar  argumente2 !.lema 3n acel sistem de drept. faptul că legea străină nu a putut fi pro. un profesor universitar. aplica.au depus toate diligenţele pt. eligit jus)1 -.ilitatea de pro. !D-+E!.L #egea !CD+!EE5)1 1 ORDINEA PU>LICA DE DIP RO#?N 8 ansam. litigiul nu poate răm:ne nejudecat.ţine certificate+avize de la autorităţile pu. o expertiză de specialitate (apelarea la un avocat străin.are a legii străine generată de depărtarea geografică a statului străin.ine "xista două situaţii expres prevazute de lege. din )omania. 6ererea tre. Instanţele rom:ne 3/i păstrează dreptul de apreciere asupra acestor mijloace de pro. Aacela/i lucru este a nu fi cu a nu pro.re de a.. alege si dreptulB(Gui eligit judicem. acţiunea reclamantului neput:nd fi respinsă deoarece nu e culpa nimănui pt. fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia.

leme de ordine pu.itrale1  dpd! . privat > sunt mai multe cazurile 3n care apar pro.lică este admisă. 3nlătură o lege de la aplicare (au acela/i efect). Deo-e6iri'  au 1unctii di1erite' ) ordinea pu.lică din momentul pronunţării unei 0otăr:ri judecătore/ti+ar.lu de principii (egalitatea dintre sexe. ca atare.lică de DIP are intotdeauna un caracter actual9 3n sensul ca se ţine seama de ordinea pu.lică. inclusiv lex voluntatis.ile in raporturile juridice cu element străin. pt.lică 3n dreptul intern.poral. ridicată de oricare din părţi /i de instanţă din oficiu. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi străine 3n spaţiul rom:nesc. desi sunt de ordine pu. astfel 3nc:t dacă norma conflictuală rom:nă. Co. 3n orice stadiu al pricinii. alteori este un ansam.lica 3n DIP. de drept intern (a) 7i ordinea pu6lic. 4n unele cazuri ordinea pu. ea exprimă principiile fundamentale ale sistemului de drept rom:n)1  dpd! te. Caracterele ordinii pu6lice de drept intl pri!at  dpd! -patial.lică rom:nă > ordinea pu.lică de drept intl. ci numai restrictiv. că 3n plan intern legiuitorul are interesul să impună o anumită limită1 . aplica. iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul rom:n. *supra legii străine.ui să recunoască o 0otăr:re americană. ordinea pu. că ea respectă sistemul de drept american) > condiţia motivării nu se extrapolează la nivel intl. motivarea 0otăr:rii nu este o. prin excepţie. nu avem nici o putere.lica in dreptul intern (Decretul !HI+DL).para0ie /ntre ordinea pu6lic. ea nu poate fi interpretată extensiv. trimite la un sistem de drept străin.lică internă. "(2 #egea procesuală rom:nă impune ca 0otăr:rea jud.ordine pu. 4n alte sisteme de drept 3nsă (american).aterial9 ordinea pu.lul normelor imperative1 are ca scop limitarea principiului autonomiei de voinţă a părţilor prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzacţiona)1 ) ordinea pu.lică 3n dreptul intl.lică de drept intern este dată de ansam. "lemente definitorii ale ordinii pu.lică e de stricta interpretare . ordinea pu. au -1ere de aplicare di1erite2 ) ordinea pu.ligatorie > judecătorul rom:n va tre. vala. putem doar să o 3nlăturăm de la aplicare pe teritoriul ţării.lică de DIP are un caracter national (prin conţinutul său.il pronunţată.lică de DIP are un caracter de e4cep0ie de la aplicarea legii străine normal competente.lică = principiile fundamentale de drept ale statului forului. se invocă su. privat (de la 3ntreg la parte)1 "(2 &ermenele de prescripţie extinctivă.lică apare 3n dreptul intl. privat doar 3n cazuri excepţionale )elaţie ordine pu.lice de DIP2 a) conţinutul noţiunii de ordine pu. aceste termene se vor aplica de catre instantele rom:ne. forma excepţiei de ordine pu. De la acest caracter de exceptie =@ anumite consecinţe2 a.Pe plan procesual. privat 3nsăm intră 3n coliziune mai multe sisteme de drept /i deci nu putem spune că tot ce este străin 3ncalcă ordinea pu. 3n dreptul intl. efectul ei este că legea străină nu se va aplica pe teritoriul )om:niei.lică de drept intern este mai largă dec:t ordinea pu. ordinea pu. interdicţia poligamiei)1 . c0iar nemotivată (pt.lică este exprimată prin norme imperative. %' sunt de ordine pu. 13 .lică de drept intl. să fie motivată.) dacă excepţia de ordine pu. de drept intl pri!at (6) 6ele 5 instituţii se aseamana prin faptul că amandoua.

%' se poate inc0eia in )omania c0iar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. 14 ..a din legea !CD+E5 precizează că Aaplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea pu.! lit.lică de DIP 3mpiedică producerea pe teritoriul )om:niei numai a acelor efecte ale legii străine.lică poate fi invocata. punandu. 5 din legea !CD+E5 precizează că A in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romanaB. fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. %' toate principiile care sunt de ordine pu.. cu un alt sistem de drept.lică difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica.lică de drept internaţional privat romanB. In acest sens2 art L alin. fie in cadrul conflictului de legi in spatiu a) conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii. ordinea pu. In acest caz conflictul de legi e in spatiu. /n ca"ul con1lictului de le3i /n -pa0iu Pro1' sunt mai multe situaţiile 3n care ordinea pu. S1era ordinii pu6lice di1erita in ca"ul celor 5 con1licte de le3i9 1iind .ai lar3. *stfel.ile cu principiile fundamentale ale legii rom:ne > nulitate parţială (restul normelor străine care sunt compati.lica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (mom nasterii+ modificarii+ stingerii unui rap jur) sunt de ordine pu.lema ordinii pu.andite de un cetatean roman in strainatate (deci nu se mai pune pro.ile de aplicare coexista in spatiu. modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt suscepti. care sunt incompati. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) Cur-ul % E1ectele ordinii pu6lice de drept interna0ional pri!at 5 E1ecte'  unul ne3ati! ' consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care norma conflictuala romana trimisese.ian).a nascut su. unul po"iti! ' art.ile cu ordinea pu.e numeste conflict in spatiu pt ca cele 5 sisteme de drept suscepti.andite in strainatate.se pro.lică rom:nă se vor aplica).) conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s. *cesta e conflictul la care ne. S1era no0iunii de ordine pu6lic.ile de aplicare cel putin 5 legi diferite). ordinea pu.un alt stat. E4 1 2 o casatorie intre o romanca si un cetatean strain (li.lema recunoasterii drepturilor do. incidenta unui anumit sistem de drept.lică este invocată 3n conflictului de legi in spatiu.au casatorit in #i. . care mai e casatorit in tara sa. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu. iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr.L alin. *cest conflict se cere a fi in spatiu pt ca sistemele de drept coexista in spatiu si conflictul e in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp. /n dreptul interna0ional pri!at .ile de aplicare 5 sau mai multe sisteme de drept din state diferite.ferele notiunii de ordine pu. Daca insa aceleasi 5 persoane s. dec:t 3n cazul conflictului de legi 3n timp /i spaţiu. .ia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in )omania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii.lice). aceste efecte vor fi recunoscute.am referit pana acum (sunt suscepti.lică si atunci cand privesc drepturile deja do. 6u alte cuvinte.

in scopul de a eluda legile fiscale romane/ti. art FC alin.ediat. ordinea pu. deci ordinea pu.ele de aplica0ie i.ent de e4traneitate .! .il acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplica.ile/te filiaţia 3ntr. A-e. sediu. se creează artificial un conflict de legi. 5. Deo-e6iri2 de raţionament juridic.ile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent.. desi o casatorie inc0eiata numai religios in )omania %' produce efecte juridice. Din cele prezente de mai sus rezultă că ordinea pu. elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate. partile sta. ordinea pu. 15 . anume faptul că legea străină este 3nlăturată de la aplicare). anume protejarea sistemului de drept naţional (a principiilor sale fundamentale) /i acela7i e1ect. astfel2 a) la norma de aplicaţie imediată nu apare conflictul de legi (nu se pune pro.lică poate sau nu 3nlătura norma conflictuală.il acelei societati comerciale dreptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica. efectele sta.E4 52 efectele unei casatorii religioase inc0eiate in strainatate intr. de drept interna0ional pri!at 7i nor.odalitati'  1 intr)un raport juridic de drept intern care in mod normal %' ar tre.para0ie /ntre ordinea pu6lic.ilirii filiaţiei se recunosc /i 3n )om:nia. intr)un raport juridic care are deja un ele.n.o ţară străină 3n condiţii pe care legea rom:nă nu le cunoa/te. conform normei conflictuale initiale.il acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice.5 > se aplică legea străină) $raudarea le3ii aplica6ile /n dreptul interna0ional pri!at 8rauda la lege in dreptul intl. De ex. ordinea pu.a un element de extraneitate. E4 *2 dacă un copil din afara căsătoriei 3/i sta.un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl. privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr. privat si fac aplica.lema aplicării unei norme conflictuale ci legea legea rom:nă imperativă. iar prin aplicarea normei conflcituale normal competente (lex societatis . c0iar dacă raportul juridic are element de extraneitate)1 .lică in cazul conflictului de legi in spatiu si timp (are sfera cea mai restr:nsă) Co.lică are * -1ere de cuprindere cu intinderi !aria6ile 2 !.un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre 5 cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in )omania. partile sc0im.lică 3nlătură legea străină) sau 3n timp /i 3n spaţiu (vezi ex. capital social). după cum conflictul de legi este numai 3n spaţiu (vezi ex.lică de drept intern (are sfera cea mai larga) 5.ilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate.2 la o societate comercială legata in mod normal de dreptul rom:n prin elementele ei definitorii (nationalitate.lică in cazul conflictului de legi in spatiu -.ri2 au 3n esenţă acela7i -cop.) ordinea pu.! din legea !CD+E5) se face aplica.a in mod fraudulos punctul de legatura facand aplica. deci e un raport de DIP. se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi. #odalitatile de 1raudare a L' De re3ula9 -unt 5 . *stfel. iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic.ui sa ai.

"xista puncte de leg fixe.copul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplica. Dreptul ro. in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic.il in strainatate NNN 16 .ile sau varia.ijloc de drept intl pri!at care prin el in-u-i e licit ( de ex. rezultatul urmarit si realizat de catre parti tre. Din această condiţie rezultă că frauda la lege poate interveni numai in cazul raporturilor juridice la care sunt aplica."x un cetatean strain isi sc0im.ile. )ezultă că frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv. fraudand astfel # competenta. %u toate punctele de legatura sunt mo. incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. partile tre. Puncte mo. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea rom:năB.ile norme conflictuale cu puncte de legatura mo.ulati!e ale 1raudei la le3e in dreptul intl pri!at' (tre6uie intrunite cu.il 5. privat rom:n implica 5 e1ecte2 unul ne3ati!.iectul fraudei avem 5 situatii2 !.ane.! din legea !CD+E5 spune că Aaplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda.ar fi o. locul situarii unui . operatiunea de sta.a cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii.=n e-te 1raudat /n 1a!oarea celui -tr. Prin ipoteza.un mo. frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic.ar fi aplicat sistemul de drept normal competent. 6aracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. locul producerii unui delict. 8rauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element su.uie -a 1olo-ea-ca un .are a punctului de legatura.ilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi.il a unui alt sistem de drept. prin inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. Din acest text de lege rezultă că sancţiunea fraudei la lege 3n preptul intl. Conditiile cu. sediul persoanei juridice. 6u alte cuvinte. .tinut daca s. o activitate frauduloasa de sc0im. Sanc0iunea 1raudei la le3e /n dreptul intl pri!at ro. tre6uie -a e4i-te un act de !ointa al partilor. constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda. re"ultatul o6tinut -a 1ie ilicit . actul juridic inc0eiat in strainatate sau su. F.iectiv (intentia 1rauduloa-a a partilor ).ile. e fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain 5. Dar actul ramane vala. -.in *rt. parti decat cel care s. "fectul acesta se materializează 3n două moduri2 . ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta).ile (ex2) 2 cetatenia si domiciliul persoanei fizice. e fraudat dreptul strain in favoarea dreptului romanesc !. L alin.il pt. adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate.arit de parti -a 1ie ilicit .=n In functie de o. *stfel.uie sa fie mai favora.ulati!) !. -copul ur.

instanta romana le. #egea !CD+E5 contine anumite prevederi care sa indeparteze posi.a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuală romana trimisese.lema fraudei apare in sfera unui contract.sidiară faţă de alte sancţiuni. cum ar fi ordinea pu. lege ce permitea divortul.se astfel pro.ilitatea fraudei la lege in domeniile respective.a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun.lică 5. capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice). In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.toarele ar3u. -tatutul per-oanei 1i"ice (starea civila. Domenii in care intervine frauda la lege2 !. In aceasta situatie. duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi.. *vem o -peta lider' -peta >ertola 5 soti cetăţeni italieni care domiciliau in ?ucuresti au introdus o actiune de divort in fata instantei romane. 8rauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizică isi sc0im.rea 1rauda la le3e "xista anumite domenii predilecte in care a intervine frauda la lege. pun:ndu. . Dreptul -tr.uie sa . *plicand norma conflictuală lex patriae. le. deoarece ceea ce e sanctionat e frauda la lege (fraus omnia corrumpit).ente' dreptul strain e considerat un element de drept. #egea !CD+E5 a prevazut un mic remediu in art 552 Adaca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun.) sancţiunea fraudei la lege este su. cei 5 soti italieni au indeplinit conditiile care. reprezentat de aplicarea in su. instanta le. 6oncluzie 2 1rauda la le3e tre6uie -anctionata cu acelea-i -anctiuni9 -olu0ia 6a"=ndu)-e pe ur.uie sanctionata c0iar si in situatiile in care pro. 17 . fiind apatrizi.. unul po"iti!.a cetatenia sau domiciliulB.a fost admisa deoarece.ane . 'lterior. acea lege nationala comuna carmuieste divortul c0iar in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor. de data aceasta.sidiar a legii romane O6-er!a0ii2 a) frauda la lege tre. potrivit legii italiene. nu permitea divortul.lema daca se va mai sanctiona frauda la lege 3n această situaţie.in e-te 1raudat /n 1a!oarea celui ro.eneficieze de aceeasi protectie prin fraudarea dreptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuală romana care ar fi trimis la el ceea ce se sanctioneaza e frauda Do.=n #egea !CD+E5 nu reglementeaza aceasta situatie. declararea nulitatii actului juridic de catre in-tantele judecatore-ti ro. iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica. au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care.eniile /n care poate ap. deci tre.a in mod fraudulos cetatenia+ domiciliul + resedinta.

a continutul faptic conflictual.uie sa indeplineasca aceleasi conditii 2 un act de vointa al partilor un mijloc licit dar un scop si un rezultat ilicit "xista insa deo-e6iri /ntre ele9 su. privat.utarea ta6loului dintr)oi 0ar.5. facand astfel aplica. 5.. . in timp ce in cazul dreptului intl.ila unui act juridic impune o forma solemna. F. aspectul o6iectului 1raudei *stfel. eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative.un stat in care nu exista restrictii in legatura cu .at asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s.ila o alta norma juridica.a e4terioara a actului juridic De ex. I5 prevede că Ain cazul in care legea aplica. in timp ce.juridice In cazul acesta o societate comercială isi sc0im.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i 1rauda la le3e /n dreptul intern "xista fraudă la lege 3n dreptul intern atunci cand partile. se sc0im. care a fost edictata de legiuitor. #egea !CD+E5 la art.zis. donatie. -. modificat sau stins dreptul respectivB. intr. ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent. intr. in )omania donatia este un act autentic si atunci partile inc0eie contract de donatie intr. > Co. care le este insa defavora. privat cat /i ordinea pu. c0iar daca actul a fost intocmit in strainatateB. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept. in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne.lică de drept intl. urmatoarele aspecte2 !. 8rauda nu este 3nsă 3nlăturată propriu.il care si.ana prin faptul ca tre. la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pt.un paradis fiscal.unul respectiv.ecani-.ul juridic al 6unurilor . re3i. D5 prevede că A drepturile reale asupra unui .un mo. /n alta) 'n .o tara unde forma autentica nu e steceruta pt. Deo-e6iri '  dpd! al cau"ei neaplicarii le3ii ' la ordinea pu6lic.a sediul (punct de legatura). 1or.paratie intre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at -i ordinea pu6lica de drept intl pri!at A-e. La 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at cau"a e de natura -u6iecti!a.a continutul faptic al raportului juridic.ila. #egea !CD+E5 la art. su. acea-ta cau"a e de natura o6iecti!a 2 legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului. constand in activitatea frauduloasa a partilor 18 .a sc0im. 6ele 5 institutii -e a-ea.ul 1raudei + fraudarii In dreptul intern se sc0im. in cazul dreptului intl.o6ile (. -tatutul or3anic al per.anarea e-entiala' atat frauda la lege 3n dreptul intl. #egea !CD+E5.a produs faptul juridic care a generat. aceasta %' poate fi inlaturata. art FC prevede ca Ain cazul in care o pers jur isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune)B.un din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. A Co.

acelei societati ii va deveni aplica.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i -i. organele de conducere si control). cea .ula0ie A-e. privat. inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv.il nici intre parti.ele implica un acord de vointa al partilor.a ajuns la aplicarea sa prin frauda. dar mincinos.lică sanctiunea consta in inlaturarea e1ectelor le3ii -traine -i aplicarea in locul ei a le3ii 1orului.il intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege.ele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. privat sanctiunea consta in inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic. nulitatea actului juridic respectiv. In incidenta normei conflictuale lex societatis. in am. 19 . pt ca sediul societăţii din strainatate desi e real. deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege 3n dreptul intl. la frauda la lege scopul e ilicit. incidenta unui sistem de drept su. incidenta altui sistem de drept1 la simulatie operatiunea e fictiva. desi in principal activitatea sa se desfasoara in )omania. dar contrazisa prin contrainscris.il sistemul de drept strain. #a frauda la lege 3n dreptul intl. dar real (contrainscrisul) si un act aparent.din pd! al -anctiunii aplica6ile ' la ordinea pu. De exemplu. din pdv al consecintelor pe care cele 5 institutii le au2 la frauda la lege . dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. respectiv a actului juridic fraudulos1 simulatia presupune 5 acte juridice 2 un act ascuns. o societate comercială are toate elementele sale juridice in )omania (nationalitatea asociatilor.lică instantele judecatoresti tre. Deo-e6iri ' . deoarece legea străină va fi inlaturata pt ca s.pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului. din pd! al rolului in-tantei judecatore-ti ' #a ordinea pu. de la locul unde si. %' e serios. adica este exprimata prin actul aparent. Prin acest acord. .portanta deo-e6ire ' frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de su. sediul real fiind in )omania. . pt a rezulta adevarata situatie juridica 2 existenta sediului real in )omania. In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate1 este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii). Daca o societate comercială declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in )omania. efectiv. la fel si rezultatul1 la simulatie2 scopul poate fi si licit .uie sa cunoasca continutul legii straine . C Co. #a simulatie2 contrainscrisul e vala. dupa caz. $ijloacele folosite sunt prin ele insele licite.anari ' am.ane sau. unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau.a sta. nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat vala.ai i.ilit sediul.

Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu cetateanul englez in strainatate iar sotia. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain. modificat sau stins su.lema recunoasterii in )omania a unor drepturi castigate intr. 6d# in timp si spatiu (6#&. cetatean roman. Con1lictul de le3i e-te in ti. incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in )omania.un alt sistem de drept.p 6onflictul de legi 3n timp /i spaţiu (6# 3n imp /i spaţiu) -e deo-e6e-te de conflictul de legi 3n spaţiu in spatiu (6# 3n spaţiu).) De1ini0ie2 "xista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut.p 7i -pa0iu (re-pectarea drepturilor do6=ndite /ntr)o 0ara -train.lema care sistem de drept 3n prezenţă se va aplica. *ceasta a 5.entul te.andite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara. Deo-e6irea con-ta in ele. raportul juridic are un element de extraneitate c0iar din momentul nasterii sale.uie recunoscute 3n )om:nia.ita perioada de ti.p pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv su. modificarii.poral #a 6# in spatiu conflictul apare in momentul nasterii.au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coe4i-ta dpd! -patial. In cazul 6# 3n timp /i spaţiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii.ele con1lictului de le3i /n ti. ale cărui drepturi tre. Privit prin prisma dr roman. A-e. vine ulterior in )omania si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei)  6# 3n timp /i spaţiu $or. apoi se invoca efectele sale in )omania 5. Ipote".) pune pro. iar ulterior efectele sale se invoca in )omania. stingerii raportului juridic /i c:nd datorită elementului străin se pune pro. incidenta caruia s. incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr.a forma implica 5 -ituatii' 20 . stingerii rap jur respectiv. se scurge o anu.2 avem un raport juridic născut 3n străinătate. atunci cand drepturile do. modificarii. "ste un con1lict de le3i in -patiu pt ca cele 5 sisteme de drept in prezenţa (cel strain su.p 7i -pa0iu' !.anari ' am.lema ce lege se va aplica inc0eierii casatoriei (6# in spatiu). E42 daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in )omania se pune pro.ele sunt conflicte in spatiu (cele 5 sisteme de drept coexista spatial).o alta tara.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL @ Con1lictul de le3i /n ti.

6ăsătoria lor nu va fi recunoscută 3n )om:nia. E42 dacă se cere recunoa/terea unei 0otăr:ri judecătore/ti străine 3n care s. c0iar dacă este vala.ania in ur.eniul dreptului .audită.entul na-terii -ale o le3atura cu dreptul ro.=n. drepturile do. *cest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman.uie să verifice două aspecte referitoare la legea străină2 dacă 0otăr:rea a fost definitivă potrivit legii statului unde s. ordinii pu6lice din dreptul interna0ional pri!at ro. /n dreptul . dreptul este legal născut dacă este vala.eniile /n care pot ap.uie să i se aplice lex patriae.il su.ar fi acordat conform legii romane..a nascut nu va putea fi recunoscut nici in )omania. pentru c. :ot. c0iar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national + rom:n E42 un grec /i o rom:ncă se căsătoresc 3n 9recia religios /i apoi se mută 3n )om:nia /i solicită ca efectele căsătoriei să fie recunoscute /i la noi Do. Daca dreptul s.a pronunţat /i dacă 0otăr:rea este executorie sun incidenţa aceleia/i legi străine *ceasta conditie implica 5 con-ecinte2 .a nascut su. a. in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate. (E42 reprezentanta unei firme straine in )omania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu) 5. incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat. (E42 o casatorie religioasa vala.rea con1licte de le3i /n ti.a.ai dra-tica atunci cand raportul juridic na-cut in -trainatate a a!ut inca din . in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internaţional privat.andit in strainatate este contrar ordinii pu. *stfel.r=rea /n cau".andit in strainatate nu poate produce in )omania mai multe efecte decat in tara de origine.andite in strainatate %' vor fi recunoscute in )omania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s. drepturile -a 1i 1o-t corect na-cute -u6 incidenta le3ii -traine care le e-te aplica6ila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). ECCEPTIE2 drepturile do. care interzice căsătoria poligamă. că cetăţeanului rom:n tre. /n dreptul proce-ual (c:nd tre. Le3ea ro.eniul dreptului proce-ual (c:nd o 0otăr:re judecătorească străină se cere a fi recunoscută 3n )om:nia) Conditiile recunoa-terii in Ro. un drept vala. 21 . iar drepturile difera de cele care s.o. incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice.il nascut in strainatate va produce in principiu in )omania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste.aterial.ia . nu !a 1i recuno-cut. /i o rom:ncă se căsătoresc poligam 3n *ra.=n Daca un drept do. pt. incidenţa legii străine .atoarele conditii' !. efectele sale vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul )omaniei..il in tara unde s. drepturile do6andite in -trainatate -a nu 1ie contrare ordinii pu6lice (OP) de drept international pri!at ro.il inc0eiata in 9recia va fi recunoscuta in )omania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste) . nu exista nici o legatura cu )omania .uie recunoscută /i executată o 0otăr:re judecătorească străină).=na e-te -i . E42 un ara. e-te contrar.p 7i -pa0iu' !) /n do. 'n drept ce nu e vala.aterial (c:nd un drept su. acel drept %' va fi recunoscut in )omania. instanţa rom:nească tre.ania a drepturilor do6andite in -trainatate Art & din le3ea 1A@B1&&5 pre!ede ca drepturile ca-ti3ate intr)o tara -traina -unt recuno-cute in Ro.a aplicat alta lege decat cea romana. un drept do.andite su. la noi.iectiv căpătat 3n străinătate se cere a fi recunoscut 3n )om:nia) 5) /n do.lice.a consemnat o discriminare 3ntre copilul din căsătorie /i cel din afara căsătoriei.an .il pronunţată potrivit legii străine.

il.o6il de le3i De1ini0ie2 exista conflict mo. rom:nă) 22 . cele 5 sisteme de drept continuand sa existe. sediul unei pers juridice locul situarii unui .are a legii aplica. 5 C# de le3i 7i Con1lictul de le3i in ti.ile.o6ilelor -au delictelor. Solu0ionarea con1lictului . astfel2  le3ea !ec:e ultraacti!ea"a (se aplică legea vec0e. Do. ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr.para0ie /ntre con1lictul .:ndesc cetatenia in romana si vor trai in )omania.nare2 In am. iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna. E42 5 cetateni straini (germani) se casatoresc in 9ermania in 5CC!.il  3n materie succesorală > locul 3nc0eierii testamentului.are a punctului de legatura si nici a legii aplica. traiesc in acea tara pana in 5CC-. C# de le3i poate aparea in principal pt ur.o6il de le3i 6$ de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuală are punct de legatura mo..oluţia 6$ de legi variază.eniile /n care poate ap.portante ' . astfel incat 6$ de legi se poate naste in raporturile ce privesc starea civilă. pe c:nd 6$ de legi se pune 3ntre două sisteme de drept diferite1 .rea con1lictul .ele instituţii.o6il de le3i #egea !CD+!EE5 nu contine o reglementare generala. "fectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana= (sau divorţează 3n )om:nia > ce lege va guverna desfacerea căsătoriei=) Co.ile.o tara straina.anari ' am. capacitatea si relatiile de familie. .il de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la 5 sisteme de drept diferite. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare.un mo. .p -i -patiu A-e. cetăţenia testatorului C# de le3i NU poate aparea re1eritor la re3i.a sistemul de drept. do. Deo-e6iri i. astfel incat 6$ de legi vor fi solutionate de la caz la caz.ul juridic al i. .ele presupun coexistenta in spatiu a 5 sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic. 3n funcţie de voinţa legiuitorului.p din dreptul intern A-e. iniţială)  le3ea noua retroacti!ea"a (se aplică legea nouă.ile raportului juridic.rogate cu o nouă lege) Deo-e6iri' . in cazul 6# 3n timp /i spaţiu nu exista o sc0im.CL in ti. ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplica.Con1lictul . la 6$ de legi are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o sc0im. #a 6$ de legi se sc0im.oluţionarea se face după sistemul de drept al instanţei sesizate (după normele conflictuale ale sistemului de drept al forului).o6il de le3i (C# de le3i) 7i alte in-titu0ii' 1 C# de le3i !er-u. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern se pune 3n cadrul aceluia/i sistem de drept. cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv 5 legi ( la dreptul intern funcţionează mecanismul logic al 3nlocuirii unei legi a.atoarele puncte de le3atura' in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice.

lice de DIP roman frauda la lege art !L alin.6arii punctului de le3atura -e aplic. -i-te.ile legii nationale pe care persoana decedata a avut.entul -c:i. c din legea !CD+!EE52 Alegea aplica.a cetatenia sau domiciliulB (trimitere la legea vec0e.lema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii. -ucce-i!) E4 de tri. In caz de sc0im.ilaB .ile de a fi aplicate Partea -pecial.ila.ai -u-9 prin aplicarea principiului le3ii .copul unei astfel de a.entul -c:i. iniţială).itere la le3ea nou. . !2 se aplica regimul cel mai restrictiv art !L alin.a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor saiB *rt 5L 2 Afiliatia copilului din afara casatoriei se sta.are a cetateniei creditorului.o.lica de DIP rom:n2 principiul li.itere la le3ea ini0ial. a Dreptului Interna0ional Pri!at (Nor.ila o.isteme de drept in prezenţă2 suscepti. 52 legea straina e inlaturata pt ca se consacra un principiu de ordine pu. le3ea noua SE#INAR 6auzele de neaplicare a legii straine2 in caz de incalcare a ordinii pu. -i-te.ri preci"ate .ite ca"uri -peciale -e 1ace e4cep0ie de la cele trei a6ord.uri ale dreptului interna0ional pri!at) I Nor.ileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii saleB E4 de tri.o la data mortiiB E4 de tri. art !D din legea !CD+!EE52 Aapartenenta unei persoane la o noua lege nationala %' aduce atingeri majoratului do.6arii punctului de le3atura9 din acel . 3n cazul in care se pune pro. Pentru relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi nu se poate fragmente căsătoria 3ntre cele 5 sisteme de drept.ertatii casatoriei .uie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern rom:n2 pana la .ele con1lictuale de drept ci!il re1eritoare la -tarea ci!il.ariiB. noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare sc0im.ele con1lictuale /n di1erite ra. In anu.ai 1a!ora6ile E4e. se considera ca acel conflict tre.ligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului o. 7i capacitatea per-oanei 1i"ice 23 .unurile mo. 2 *rt HH pct H din legea !CD+!EE5 2 Amostenirea este supusa in ceea ce priveste .o.ent intra in !i3oare le3ea noua (cele dou.e de le3i 2 *rt -F pct.itere la aplicarea -ucce-i!.ligatiei. i se aplica legea cea mai favora.o.andit conform legii care ii era anterior aplica. Daca apare o situatie de 6$ de legi pe care legea !CD+E5 nu o reglementeaza.e de le3i -e aplic. le3ea !ec:e -e aplica pana la .ple2 . le3ea !ec:e9 iar apoi -e aplic.ordări este eliminarea fraudei al lege *rt 5D2 Aregimul filiatiei copilului din casatorie se raportează conform legii care la data cand acesta s. a celor dou. 2 art 5C legea !CD+!EE52 Alegea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi sc0im.

. 5 din legea !CD+!EE5 prevede că2 A legea nationala a cetateanului rom:n care. daca un strain are mai multe cetatenii. ca-atoria .tarea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relaţiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea naţională a acelei persoane fizice. !5 din legea !CD+!EE5 care dispune 2 Alegea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoanei in cauza B.unt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati (pro6e).le aplica. Din aceasta dispozitie legala rezultă ca in cazul in care un cetatean roman are si o cetatenie straina. *ceasta lege poarta numele de lex patriae. precum ?.sumeaza statutului civil al persoanei fizice. de care legea leaga anumite efecte juridice /i care servesc pentru identificarea persoanei fizice in familie si in societate. -tarea ci!ila a per-oanei 1i"ice 8 ansam.:ndită prin lege. 1iliatia (daca persoana are filiatia sta. in lipsa. ar3u. #egea forului ne arata materiile care se su.ileste si anumite norme speciale in art !5.lema de calificare /i de interpretare a conţinutului normei conflictuale respective. 6alificarea /i interpretarea se va face dupa legea instantei sesizate.e prevede astfel ca determinarea si pro. legea resedintei. este legea rom:na. adoptia .Re3ula 2 potrivit art. lex domicilii sau.ilita sau nu. cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfelB Continutul ace-tei nor.entul de certitudine2 cetăţenia se demonstrează printr.lul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila.+6.ea"a -tatutul per-oanei 1i"ice iar le3atura e-te data de na0ionalitatea per-oanei 1i"ice Notiunea de nationalitate este interpretata in art.I. (institutia calificarii 2 calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Pt. #egea !CD+!EE5 sta. resedinta.eniul de aplicare a le3ii -tatutului per-oanei 1i"ice -unt 2 !. !! din legea !CD+!EE52 A. .eniul de aplicare a -tatutului per-oanei 1i"ice De1ini0ie2 determinarea instituţiilor de drept /i a raporturilor juridice care intra in continutul normei conflictuale privind statutul persoanei fizice. incidenta legii nationale2 24 . deci su.a cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale (3n speţă statutul persoanei fizice) este o pro. In-titutiile juridice care intra in do. daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei. E4cep0ii2 legea !CD+!EE5 reglementează /i alte puncte de legătură referitoare la cetăţenia /i capacitatea persoanei fizice. potrivit legii straine este considerat ca are si o alta cetatenie.+pa/aport *rt !5 alin. in lipsa acestuia. indiferent de celelalte cetatenii.aza unor formalităţi Pt. In sc0im. tuturor acestor aspecte fiindu. .un document pu. *stfel.lic. daca o persoană fizică nu are nici o cetatenie (apatrid).e con1lictuale il 1or. dupa caz. ar3u. legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau. Do.I. pentru a vedea ce materii juridice se includ acolo. rudenia .entul de -ta6ilitate2 cetăţenia este o calitate do. pe . regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei.ila le3ea nationala) . lui i se va aplica legea romana. instanta va aplica.sidiar. care intra in continutul starii civile2 . cetatenia fiind punctul de legatura pt aceasta normă conflictuală. *ceste 5 elemente se aplica numai in su. a1initatea %' intra 3n statutul persoanei fizice.

In acest sens legea nationala ne arata cazurile de nulitate. incapacităţi de folosinţă relative (opereaza intre persoana ocrotită si persoane determinate). 6 capacitatea de e4erci0iu "ste supusa legii nationale a persoanei fizice (art. ECCEPTIE de la aplicarea le3ii per-onale9 nor. 25 . dupa caz. !I din legea !CD+!EE5. felurile nulitatii. deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapa.e care vor fi supuse legii autorităţii 5. . capacitatea ci!ila a per-oanei 1i"ice (de 1olo-in0. supuse legii personalis (legea natională a persoanei in cauză). -au de e4erci0iu) a capacitatea de 1olo-in0.) E4 2 incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui său1 incapacitatea medicului + preotului + farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat. incapacitatea de exercitiu si incetarea capacităţii de exerciţiu.stracte de a avea drepturi /i o.al co. incapacit. (contract. cu caracter de -anctiune ci!ila (de ex. succesiune etc. precum /i conditiile in care ea poate fi invocata.ile erga omnes (opereaza intre persoana 3ngrădită si toate celelalte persoane).oala (de care a murit). decaderea din drepturile parintesti) .petente cu pri!ire la capacitatea de e4erci0iu a per-oanei 1i"ice2 TEORIA INTERESULUI NATIONAL ) reglementata in dreptul rom:n in art.a a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului (Alocus regit actumB)1 competenţele agentului instrumentator > sunt pro.ligaţii > deci nu este guvernat neapărat de legea naţională. persoanele care pot invoca nulitatea. cumpărare intre ei. !! din legea !CD+!EE5). *ceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale a persoanei ocrotite.ilului. Incapacitatea sotilor de a inc0eia contracte de v:nzare . ci legii actului juridic. avem2 . *ceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persoanei ocrotite. legii testamentului. cu caracter de ocrotire9 care se 3mpart 3n 2 incapacităţi de folosinţă a. ( E42 incapacitatea minorului su. incapacit. 6onţinutul capacităţii de folosinţă este dat de aptitudini generale /i a. continutul capacităţii de exercitiu.0ile de 1olo-in0.uie expres prevazute de lege.o de ultima .e de statut al persoanei fizice).0ile de 1olo-in0. aceste aspecte fiind pro6e de 1or. &ot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacităţii de exercitiu.solute opoza. *ceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau. *ceasta guverneaza inceputul..!L ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major). intocmirea actelor si faptelor de stare civila. 4nceputul si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a persoanei fizice (sunt pro. . !H ani de a dispune prin donatie sau testament. *stfel. Incapacitatile de 1olo-inta reprezinta exceptii si tre. sau incapacitatea minorului intre !H .

!I din legea !CD+!EE5.il nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevala.ijutier francez .B 4n acela/i sens.il potrivit legii nationale (mexicane).il potrivit legii franceze. ca fiind deplin capa. actul sa fie intocmit in tara forului -.una credinta. art.ilitate celui care l. instituindu. *plicand lex patriae. o persoană fizică care este capa.ulati! condi0iile2  !.ună credinţă.il.il. cumpărare pt incapacitatea . care prevede că2 Apersoana care.azata pe o lege straina. !I din legea !CD+!EE5 coro. *cesta sa nu fi cunoscut si in mod rezona.orat cu art. Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractului de vanzare .ijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cam. 'n cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un .ilitate.a 3ntocmit actul 5. ca excepţie de la legea naţională. este legiferată 3n dreptul rom:n de art.ilă 3n termenii legii acestei ţări poate invoca incapacitatea sa ce decurge din altă lege doar dacă la momentul 3nc0eierii contractului co. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau să ai.ijutierul a prezentat cam. cocontractantul local sa fi fost de . Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez.ă capacitate de exerciţiu restr:nsă potrivit legii sale nationale.ila potrivit legii locului unde s.a socotit.ar prejudicia un cetatean francez de .un contract 3nc0eiat 3ntre persoane aflate 3n aceea/i ţară. Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane. 6and la scadenta . potrivit legii naţionale sau legii domiciliului său.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL D *plicarea teoriei interesului naţional.iile. drept care il considera pe #izardi drept incapa.a pornit de la o -peta lider' -peta LI<ARDE (!LHE).se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente. instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican.B . !! din 6onvenţia de la )oma (!ELC) rezultă că pentru a aplica teoria interesului naţional (excepţia de la aplicarea legii personale) tre. !! din 6onvenţia de la )oma se precizează2 A3ntr.ii pe care le. %' era totusi capa.a emis cu acea ocazie. este lipsită de capacitate sau are capacitate de exerciţiu restr:nsă. dar sa fie capa.una.uie 3ndeplinite cu. nu poate opune această cauză de nevala. aratand ca la data inc0eierii respectivului contract. deoarece s. lex patriae. #izardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare . desi el era capa.. 26 .credinta in momentul inc0eierii actului. conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu. 3n conformitate cu legea 3ntocmirii actului. cumpărare.contractantul /tia de această incapacitate sau nu o cuno/tea ca urmare a neglijenţei sale. 6onform art. considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez. cu . adica incapacitatea strainului.

un .lemă de calificare a legăturii normei conflictuale /i este supusă legii forului > lex fori (legea instanţei sesizate).ile (error communis facit jus).F. sa fie serios1 per a contrario. sa fie real. nu se poate deroga de la ea. adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate. . 27 .inare a nationalitatii Criteriul de drept co. II Nor. in literatura de specialitate s.ilit potrivit actului constitutiv =@ in dreptul rom:n sediul social este si sediul statutar. e fraudulos. 1 Na0ionalitatea per-oanei juridice este legătura normei conflictuale /i plasează statutul organic 3n sfera unuia din sistemele de drept 3n prezenţă Determinarea naţionalităţii este o pro.=n) .ri2 unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine pu.e-te i. Le3ea ro. tre.ent.ele con1lictuale pri!ind per-oanele juridice *rt F! din legea !CD+!EE5 stipulează că2 A statutul organic al persoanei juridice este c:rmuit de legea sa nationala.eiul teoriei intere-ului na0ional in dreptul ro. lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului inc0eierii actului). ideea erorii comune si invinci.ila a legii straine de catre cetateanul national.lica.ediul social e sta. dar ( opinia pro1 ') nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine pu.B Continutul acestei norme conflictuale2 statutul organic al persoanei juridice Le3atura normei conflictuale 2 naţionalitatea persoanei juridice respective Le3ea aplica6ila 2 legea naţională a persoanei juridice (legea societatii + lex societatis) Nor.a con1lictual. 5.a sta. criterii -peciale de deter. Pt aplicarea teoriei interesului naţional.ilirea nationalitatii este sediul social al persoanei juridice. potrivit actului constitutiv.un' art FC din legea !CD+!EE5 care precizează că2 Apersoana juridică are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si. astfel2 . 6riteriul sediului social pt persoana juridică e validat si de cele 5 acte normative fundamentale in materia persoanei juridice2 legea -!+EC privind societăţile comerciale si 79 5H+ 5CCC privind asociatiile si fundatiile. actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice. im. .lica. sediul socialB =@ in dreptul rom:n criteriul general pt sta.. Pentru a fi un criteriu de drept comun. . anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste F conditii sunt intrunite cumulativ. dar punctul de legătură (naţionalitatea) răm:ne la 3ndem:na fondatorilor. sediul social tre.ilit. le4 -ocietati.ogatirea fara justa cauza a cetateanului strain .au incercat mai multe ar3u. criteriul 3eneral9 de drept co. pt ca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine.=na a a!ut ca -cop ocrotirea 6unei credinte (ace-ta e-te te. In dreptul rom:n exista mai multe criterii pentru a determina naţionalitatea persoanei juridice. daca nu e serios.perati!.uie sa indeplineasca 5 conditii2 !. In cazul in care lex fori este legea romana. adica sa nu fie fictiv. un alt argument porneste de la necunoasterea scuza.uie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului rom:n.

din cauza controlului exercitat asupra acesteia de către interese străine. provenienta capitalului social sau cetatenia + nationalitatea organelor de conducere. care prevede determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului' Apersoana juridică care posedă naţionalitatea statului parte la litigiul referitor la o investiţie poate fi considerată de către părţile litigante ca aparţim:nd unui alt stat.tatutul organic este conţinutul normei conflictuale. Le3ea aplica6ila in ca"ul 1u"iunii unor per. F! (5) /i (-) din legea !CD+!EE5 stipulează că2 statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoană juridică din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice.ulte -edii9 in -tate di1erite *rt FC (-) din legea !CD+!EE52 Adeterminant pt identificarea nationalitatii este sediul social real = locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii.ilit propriul sediu.ila persoanei juridice care a infiintat. In dr an3lo)-a4on. in ceea ce priveste sta.ele sisteme de drept.jur de nationalitate -traina *rt FH din legea !CD+!EE5 spune că2 fuziunea e vala.a sta.ilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii' per-oana juridic.ele legi naţionale aplica.ila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de am. precum2 6onvenţia de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state ()om:nia a aderat in !EID) *cordul dintre )omania si Israel din !EEE pt promovarea si protejarea reciproca a investitiilor 2 o societate comercială este considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat. "lemente componente2 28 .a. are nationalitatea -tatului unde -)a inre3i-trat Criterii -peciale au diferit de. "x2 c:nd 3n litigiu sunt implicate filialele din )om:nia ale unor firme străine 6riteriul controlului in dreptul rom:n este intalnit in cazul conventiilor internationale la care )omania e parte. c0iar daca 0otararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state. criteriul sediului social este larg aplicat 3n tratatele de asistenţă juridică 3nc0eiate de )om:nia /i 3n relaţiile de cooperare economică internaţionale. acest aspect. . statutul al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si. ca de ex. controlul se apreciaza dupa cetatenia+ nationalitatea asociatilor.uie aplicata.&otodată.ilite prin acte normative speciale. reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice  tre. De regula. literatura de specialitate a considerat ca aici tre.tatutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece -ucur-ala NU are per-onalitate juridica.6arii nationalitatii per-oanei juridice #egea romana nu contine o reglementare speciala su. $iliala are o proprie le3e nationala deoarece ea are o per-onalitate juridica di-tincta de -ocietatea .o.uie respectate conditiile prevazute de am. 5.a lungul istoriei1 se aplică 3n situaţii particulare dpdv juridic.B Le3ea aplica6ila -tatutului or3anic al -ucur-alelorB 1ilialelor *rt.eniul de aplicare a le3ii -tatutului or3anic al per-oanei juridice . Le3ea aplica6ila per-oanei juridice cu .a.. Le3ea aplica6ila in ca"ul -c:i. 5D al 6onvenţiei de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investiţii.ai . independent de legea aplica.B *plic:nd acest criteriu special se considera ca o persoană juridică are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice. Do. art. In sc0im.ile statutului lor organic (condiţii de fond /i de formă). *ceste criterii sunt sta. prin analogie. &otusi.

(!) 6od 6ivil.unului sau altor legi. imperative. ocupaţiunea).ile.un imo. in principiu.il .unurilor (dr. *specte reale2 . . dreptul de proprietate /i celelalte drepturi reale asupra . FE legea !CD+!EE52 Aposesia. E4ceptie F te-ta. condiţiile de na/tere a dreptului real (3nscrierea 3n 68)1 .:ndire. 5 alin.:ndire (uzucapiunea.rogat prin legea !CD+!EE5.ile+imo. testament) sunt supuse legii locului situării . 6) c) d) e) 1) modul de do.ent Do. %ormele conflictuale privind statutul real sunt. prin dispozitii speciale. continutul capacitatii de folosinta (3nc0eierea de acte juridice. după cum e vor.unuri in functie de criteriile admise de lege (mo. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă) /i 3ncetarea persoanei juridice. formele de pu. modurile /i conditiile de do.unurilor.unurilor .ele con1lictuale pri!ind 6unurile (-tatutul real) STATUTUL REAL .a) Capacitatea per-oanei juridice In le3atura cu capacitatea de 1olo-in0. III Nor. societar > condiţiile răspunderii sunt supuse legii contractului+delictului1 3) modificarea actelor constitutive1 :) dizolvarea /i lic0idarea persoanei juridice. ansam.il).uie-te2 !.)1 5. suportarea riscului lucrului1 .a de aspectele lor reale ori de aspecte de altă natură.ligaţii ce decurg din calitatea de asociat1 modul de alegere si functiile organelor de conducere1 reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii1 răspunderea persoanei juridice /i a organelor sale faţă de terţi (contractual /i delictual). relatiile intre organele de conducere si persoana juridică 3nsă/i J puterile de reprezentare. c0iar posedate de strainiB.utiile organelor de conducere. a. accesiunea. corporale+incorporale etc. de proprietate dezmem.unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor .unului (lex rei sitae) este o reglementare clasică 3n dreptul rom:n.unul. Distingem astfel2 . inclusiv cele de garantii reale. ) elementele constitutive ale persoanei juridice. momentul transmiterii proprietăţii1 . 8ostul art. afara numai dacă.unurilor. 29 . precum /i de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii situării . sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla (.rămintele)1 -. drepturi reale care pot exista asupra .unului (lex rei sitae sau lex situs).lul elementelor care conturează regimul juridic aplica.:ndire /i de pierdere a calităţii de asociat1 drepturi /i o. transmitere /i stingere a drepturilor reale. In le3atura cu capacitatea de e4ercitiu ) intereseaza aspecte privind constituirea si atri. cuprindea2 Anumai imo.il) sau sunt situate (.eniul de aplicare a le3ii -tatutului real (art @A) Le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la 6unul car. $odalitaţile specifice de do. $odurile nespecifice (contract.ilele aflatoare pe teritoriul )om:niei sunt supuse legii romane. se prevede altfel.un mo. modalitatile de 3nfiinţare (na/terea capacităţii de folosinţă). . *rt. este supus de regula legii locului situării .licitate ale contractului prin care se transmite . *plicarea legii situarii . doar dpdv.

o.licitate privind .unurile aflate 3n curs de transport1 . precum /i limitele acestora1 .ia. conosamentul)1 30 . . "x2 regimul juridic aplica.ile la data /i locul unde se indeplinesc).ligaţiile scriptae in rem > aspectele reale sunt supuse legii situarii . modalităţile juridice al dreptului de proprietate. iar aspectele contractuale pot fi supuse /i altor legi1 !C. #ex rei sitae va guverna2 . conţinutul drepturilor reale (prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor) /i modul de exercitare a acestor prerogative.rii 6unului9 pt anu. H. mijloace de transport1 . atri. modurile de urmarire si de executare silita asupra .unului. condiţiile de formă ale contractului (legea locului 3nc0eierii contractului)1 .ligaţii propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real)1 E. ECCEPGII de la aplicarea le3ii locului -itu. posesia /i actiunile posesorii1 L. titlurile de valoare (cam. o.iletul la ordin. . formele de pu.ite cate3orii de 6unuri a1late /n -itua0ii -peciale' .unurilor. capacitatea de a 3nc0eia contractul (supusă lui lex patriae+lex domicilii)1 .il acţiunii 3n revendicare1 I. modul de exercitare a prerogativelor1 .*lte aspecte (supuse altor norme conflictuale)2 . condiţiile de fond /i efectele contractului (lex contractus)1 F.unurile 3n anumite cazuri (supuse legii aplica. D. mijloacele de apărare a drepturilor reale (actiunile reale).utele+prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor. dreptul de urmărire /i de preferinţă al creditorilor cu garanţii reale1 .

HH din legea !CD+!EE52 Amo/tenirea e supusa unei legi diferite in functie de o. " de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pt. alături de capacitatea -ucce-oral.entul de-c:iderii -ucce-iunii .o. Le3ea aplica6il.ilă= drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor 31 . %otiunea generala care desemneaza legea aplica. oriunde acestea s. . F le3ea -ucce-iunii este cea care sta.eniul de aplicare a le3ii .ile. .ilia secundum personamB(. momentul+ data desc0iderii succesiunii. 5.nit.0ii -ucce-orale. /i lip-a nede.o7tenirea (art DD) *rt.ile/te2 sfera persoanelor c0emate la mo/tenirea legală ordinea c0emării lor reprezentarea succesorală determinarea cotelor de mo/tenire rezerva succesorală calitatea disponi. pentru 6unurile .unuri mo.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL ( IV Nor.unurile mo. Do.ile urmeaza persoanele).unului. *stfel.o6ile. unde fiecare imo. #egea succesiunii guverneaza !ocatia -ucce-orala care reprezinta una din conditiile esentiale pt. . -ucce-iunii De!olu0iunea le3al. I !) .ele con1lictuale pri!ind .iectul eiB > . per-oanele cu !ocatie -ucce-oral. a putea mosteni.o7tenirii 1 .il din masa succesorala e situat (le4 rei -itae). Pentru 6unurile i. . In acest caz se face aplicarea principiului Amo. . nu si pt. . mostenirea e guvernata de legea nationala (le4 patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii.o6ile. mostenirea e supusa legii locului situării . locul desc0iderii succesiunii.ila mostenirii e cea de lex succesionis.ile+imo.ar afla.

*celea/i legi guvernează /i sancţiunile 3n caz de 3ncălcare a incapacităţilor de folosinţă.ilite 3n considerarea persoanei incapa.entarea -pecial.2 regimul juridic al comorienţilor este supus legii succesiunii.ta. legea !CD+!EE5 prevede că oricare dintre cele D legi de mai sus se poate aplica 3n varianta ei.unurilor sale unei alte legi dec:t cea din art. Din această perspectivă tre. fără a avea dreptul să 3nlăture dispoziţiile ei imperativeB. Nor. HH.. capacitatea -ucce-oral.ile conform art.ilă o altă lege. ale te-ta. legea locului 3ntocmirii testamentului d.unurile succesiunii . legea locului situării imo.. căci testatorul poate face aplica. cele a. ale te-ta.limitele de a dispune de .ila .ertate a testatorului.uie avute 3n vedere2 a) re3le. HH. -pa0ial.ilului ce face o.il de legi.entului a) art.o relaţie directă a testatorului cu o anumită persoană) sunt supuse legii succesiunii.ele con1lictuale din art DD al le3ii 1A@B1&&5 . In ceea ce priveste incapacitatile' .eneficiază de un regim de li.atoarele a-pecte' .ilului.iliară este supusă legii locului situării imo. De asemenea.il.solute (sta.ant9 precu. care precizează că mo/tenirea mo. 3n sensul că nu poate 3nlătura dispoziţiile imperative ale legii aplica.entului'  1 capacitatea de a di-pune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (le4 per-onali-).iectul testamentului e. a fi vala..cauzele de ineficacitate a legatului Conditiile de 1or. care spune din per-pecti!. pt le3ea aplica6il. .conditiile de validitate a legatelor .ilite de lege doar 3ntr. se permite acestuia să supună mo/tenirea testamentară unei alte legi dec:t cea din art. HL din legea !CD+!EE5 precizează că Atestatorul poate supune transmiterea prin mo/tenire a . legea naţională a testatorului . -i clau"ele te-ta.). vor fi supuse legii succesiunii.ta. con-i.ile) sunt supuse legii personale a testatorului1 .o7teni' !. cele relative (sta. conform dorinţei sale 8iind un act de voinţă mortis caus.uie sa indeplineasca anumite conditii de forma + fond. fie de la data decesului (per-pecti!a te. că Atestamentul este vala. 6) 6ondiţiile de fond /i de formă ale testamentului Conditii de 1ond ale te-ta. &estamentul. fie de la data 3ntocmirii testamentului.iliară este supusă legii personale a defunctului /i mo/tenirea imo. II Calit.poral. au un caracter -upleti! pentru testament.din legea !CD+!EE5.entar. ce .entului sunt reglementate de art HL alin .5) De!olu0iunea te-ta. tre. 6apacitatea succesorală este supusă le3ii -ucce-iunii 7i nu le3ii per-onale E4. > se referă la existenţa calităţii de su..entare .iect de drept la data desc0iderii succesiunii. In conclu"ie9 le3ea -ucce-iunii !a 3u!erna in principiu ur.solută. o. pt.0ile cerute pentru a .o7tenirii te-ta.entare 6) le3ea aplica6il.. condi0iilor de 1ond 7i de 1or. *ceste conditii sunt supuse unor legi diferite. 5.rezerva si cotitatea disponi. Poinţa sa nu este 3nsă a.il dacă 3ndepline/te condiţiile de formă ale uneia dintre legile2 a. legea domiciliului c..antul -i !iciile de con-i. legea instanţei + organului ce 3ndepline/te procesul de transmitere a avuturilor succesorale (lex fori sau auctor regit actum) Dpdv al conflictului mo. 32 . HH..iectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii.

renunţării etc.prezumţia timpului legal de concepţie . la momentul morţii. #egea aplica.o7tenitorilor de a -uporta pa-i!ul -ucce-oral #egea cuccesiunii guvernează acest aspect (ultra sau inter viris 0ereditatis) VI Succe-iunea !acant. supuse legii succesiunii %' sunt guvernate de legea succesiunii aspectele de procedură (inventarierea . statul va culege . su. *rt. 3n ceea ce prive/te consimţăm:ntul.o6ile. HI lit. 6 e1ectele op0iunii -ucce-orale "fectele acceptării.ile. este supusă le3ii -ucce-iunii III. termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală (foarte scurt la noi faţă de alte sisteme) . E4ercitarea po-e-iei a-upra 6unurilor rămase de la de cuius (sezina) #egea succesiunii va determina persoanele care au calitatea de de mo/tenitori sezinari Procedura de punere /n po-e-ie a legatului este 3nsă supusă le3ii 1orului.iectele dreptului de opţiune succesorală .ile 3n temeiul dreptului de suveranitate (de iure imperii). .ilităţile avute de succesi.ile sau imo.ntinderea o6li3a0iilor .ele con1lictuale pri!ind actele juridice Distingem intre2 .ila formei actului juridic .unurile imo.o6ile.nitatea -ucce-oral.ile 3n temeiul dreptului succesoral (de iure 0ereditas) Pentru 6unurile i.ila conditiilor de fond al actului juridic I Nor. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea personală a defunctului. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea locului unde se situează . ale actului juridic 33 .lemă de capacitate de folosinţă a copilului.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1or. g din legea !CD+!EE5 precizează că Aat:t timp c:t drepturile statului asupra succesiunii vacante sunt supuse legii succesiunii. statul culege . capacitatea cerută pentru a opta este supusă legii personale a suscepti. condi0iile op0iunii -ucce-orale2 . Pentru 6unurile .unurile mo.ilului p:nă la exercitarea dreptului la opţiunea succesorală (posi. condiţiile de fond ale opţiunii succesorale (act juridic unilateral) sunt supuse legii succesiunii. V . acest drepturi sunt calificate d elegea rom:nă ca drepturi de mo/tenireB. cauza /i efectele. IV Condi0iile 7i e1ectele op0iunii -ucce-orale .unuri mo. sistemul juridic al succesi. posi. după cum este vor.a de . V Nor.ilului (fiind o pro.lemă de capacitate de exerciţiu). 4n sc0im.unt reglementate de legea succesiunii a.unurile.unurilor succesorale > supusă legii locului). nede..ilitatea de a transmite dreptul de opţiune succesorală) .ilul (de a accepta pur /i simplu. dar este 3nsă supusă legii personale a copilului 5. )ezultă că mo/tenirea vacantă va fi supusă unui anume sistem de drept. de a renunţa) . este o pro. Potrivit dreptului rom:n. #egea aplica. Potrivit dreptului rom:n..

F5 se precizează2 Ac:nd actul este 3ntocmit 3n faţa unei misiuni diplomatice+consulare rom:ne din străinătate. 3n art.iect un drept real imo. &otodată. (!) /i (5) soluţia alternativă de aplicare a legii locului 3nc0eierii actului. E alin.a actului juridic2 !. 6. c. art.iliar sau un drept de folosinţă asupra unui . *lin (!) preci"ea". E alin.ordial.ligaţiile contractuale. forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi.2 legea !!E+!EEH referitoare la actele de stare civilă. le3ea autoritatii care a intocmit actul respectiv. con1lictual. Deci. unde la art. se va aplica legea rom:nă.uie sau nu sa im.eiul pre"entei Con!en0ii9 -au condi0iile de 1or."ute de le3ea c... care 3n art. .oluţia din dreptul rom:n este prevăzută /i de 6onvenţia de la )oma din !ELC.il atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte. In -u6-idiar. pre!. +Nor. referitoare la o.il dpdv al formei sale /i atunci c:nd indeplineste conditiile de formă prevazute de una din urmatoarele legi2 *.a prevede /i ea 3n art. determina urmatoarele ele. acordul juridic este vala. acordul juridic este vala.uie. cerin0ele de 1or. Con!en0ia de la Ro.ei actului juridic #egea.a consimţit . *ceasta idee e expresia principiului Aauctor regit actumB.il dacă respectă condiţiile de formă din 6onvenţie sau condiţiile de formă prevăzute de legea cel puţin uneia dintre cele două ţăriB. e-te aplicarea le3ii 1ondului actului. (H) in-tituie o nor. indiferent care ar fi ea.a ale actului juridic -unt -upu-e le3ii 1ondului actului juridic B.il potrivit legii autorităţii care a examinat actul respectiv > auctor regit actum (ex.reia /n e-te -upu.un imo.a e4terioar. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica2 . E alin..*rt I! din legea !CD+!EE5 reglementeaza o normă conflictuală principala si mai multe norme conflictuale su.B 4n alin (5) se spune că Aun contract 3ntre persoane aflate 3n ţări diferite este formal vala.ationem) 34 . -olu0ia pri.al !ala6il dac.(H) din 6onvenţia de la )oma (vezi mai sus) Do. I! alin(5) din legea !CD+!EE5 prevede că A un act juridic este vala. in sensul de negotium. ?. *ceasta este norma conflictuală clasică din dreptul rom:n . *cest principiu e vala. pre!..daca actul tre."ute de le3ea 0.a con1lictual.ente in le3atura cu 1or. re-pect.9 pe care le3ea 1A@B1&&5 NU o pre!ede2 A un contract ce are ca o.il dpdv formal dacă este vala.B .il potrivit legii naţionale sau legii persoanei care l.rii unde -)a /nc:eiat contractul.il c0iar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului inc0eierii. *ceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman. e-te 1or.iliar este supus dpdv formal normelor imperative ale legii locului situării .unului. a actului juridic. Solu0iile -u6-idiare -unt' . el va fi considerat vala. in principiu. $or. E alin (!) spune că A un contract /nc:eiat /ntre per-oane a1late /n aceea7i 0ar..contractul9 /n te.il dpdv formal dacă este vala.race o forma scrisa .sidiare. art. le3ea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv (pentru actele juridice unilaterale) Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in )omania si indeplineste conditiile privind forma. principala e aceea conform careia conditiile de 1or. acordul juridic unilateral este vala. care e caracterul acelei forme (ad validitatem + ad pro. le3ea locului unde -)a inc:eiat actul (locus regit actum).eniul de aplicare a le3ii 1or. atunci cand tre.il dpdv formal /i atunci c:nd respectă condiţiile de formă ale legii locului 3ntocmirii sale. #egiuitorul roman a dorit ca.

itrul competent să soluţioneze un litigiu va tre.uie să ai.nat prin !oin0a lor le3ea aplica6il.r0ile au de-e.daca la contractele reale e necesara remiterea materială a . efectele actelor juridice . 5.antă /i admisi.ertatii contractuale .0ile de e4pri.-au le4 contractu-.nat le3ea aplica6il. IF din legea !CD+!EE5 precizează că Aalegerea legii aplica.are a !oin0ei p. #ijloacele de pro6.ţinere a datei certe .uie să fie expresă ori să rezulte ne3ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstanţeB. p.ă pentru ca să ai. condiţiile de o. #ex voluntatis e expresia pe planul DIP a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului li.antă a 3nscrisului p:nă la 3nscrierea 3n fals sau p:nă la dovada contrarie .unurilor. -.ă un caracter solemn (să devină autentic). după anumite criterii o. "a 3m. #egea ne indica daca inscrisul tre.ui să procedeze la localizarea actului 3ntr. fondului actului juridic. transmiterea /i stingerea o. actului lor .racă 5 forme2 a.ilit că este limitat in timp H.i-i6ilitatea pro6ei te-ti. *ici ne referim la2 . Le4 !oluntati> Locali"area o6iecti!. ale3erea e4pre-. regimul 3nceputului de dovadă scrisă F. "xistă o legătură 3ntre actul principal (contract) /i clauza de alegere. cele pt neexecutarea o.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1ond ale actului juridic "le se referă la2 . judecătorul ori ar. p. a contractului A Le4 !oluntati.ligaţiilor).ilitatea 3nscrisurilor ca mijloace preconstituite).r0ilor2 .ilităţii aceleia/i norme conflictuale1 anumite clauze de reziliere a contractului principal nu afectează clauza de alegere > de ex. 35 .uie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar. Durata de !ala6ilitate a unui act juridic ca instrumentum Dacă părţile au sta. forţa pro.ile tre. clauza de electio iuris). daca e admisa (sau nu) si in ce conditii1 . mentiunea . 3n sensul că aceasta din urmă are o autonomie relativă faţă de primul (ex2 3n DIP am.(legea autonomiei de voinţă) se determină prin2 1 #odalit. (inserarea 3n actul juridic a unei clauze de alegere . D. se aplică legea autonomiei de voinţă (le4 !oluntati-). *rt.a cu martori e admisa peste + impotriva continutului unui inscris.at)..un anume sistem de drept. exercitarea actelor juridice . ce condiţii tre. dac.oniale a actului juridic #egea formei ne va spune2 ..e7te le4 actu.ligaţiilor din actele juridice Nor. Ad.iective2 *.elor I.. daca pro. a actelor juridice (se referă la forţa pro.un si apro.ele sunt supuse dpdv al vala.. Sanctiunea aplica6ila in cazul in care se incalca o conditie de forma II Nor. care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn. -e nu. ale con!en0iilor asupra pro. dac. 3nc0eierea actelor juridice . Condi0iile de 1or.a con1lictual. Conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris (instrumentum).r0ile nu au de-e.

itei p. c:nd părţile au făcut trimitere la un sistem de drept ce nu reglementaeză pro. &otu/i.ile actului juridic.din legea !CD+!EE5 prevede că Apărţile sunt li.lica si frauda la lege limite speciale care exprimă două principii fundamentale de drept civil. IH din legea !CD+!EE52 Apărţile pot modifica. dar din alte elemente ale conţinutului contractului sau din 3mprejurări această voinţă reiese.uie să se limiteze la unul din sistemele de drept cu care contractul are o lege o.ui să aprecieze prin interpretarea indiciilor din contract. Părţile nu /i. această li.ucni un litigiu cu privire la cali. legea aplica. > Deter.aza unor criterii o. organul de jurisdictie va tre. 36 . lim.cumparare intre o societate comercială romana si una din din 9recia. alegerea jurisdicţiei)1 .ui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe . la legea aplica.iect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate1 intre parti poate iz.upB nu este 3nsă recomanda. . 6aracterul retroactiv este totu/i limitat.a 3n care este 3nc0eiat contractul. a legii aplica.ilă contractuluiB > rezultă că modificarea produce efecte retroactive.ilă totalităţii sau doar anu. #odi1icarea le3ii aplica6ile contractului *rt.iectivă. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL H (continuare #ex voluntatis) F.iective.ertate tre. c:nd legea aleasă de părţi invalidează contractul 3n ansam. "xista anumite li.rii !oin0ei p. ce are ca o. căci legea nouă nu poate infirma vala.ntinderea !oin0ei p.lema ivită 3n litigiu (ex2 un contract de vanzare.il.un act adiţional sau un protocol ulterior) 5 #o. astfel2 a.itraj) *.r0i din contractB.inarea le3ii aplica6ile actului juridic dupa criterii o6iecti!e Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplica.ite ale !ointei partilor care rezultă din alte principii si pot fi clasificate in2 limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea pu. Procedeul de Asplitting..r0ilor *legerea legii aplica.alin.. (5) din 6onvenţia de la )oma) @ Li.itele li6ertatii de ale3ere a le3ii aplica6ile *rt. iar partile sa fi ales legea romana).ilitatea contractului /i nicisă atingă drepturile c:/tigate (a/a prevede /i art..ile poate fi oric:nd făcută 3n cuprin-ul contractului -au /ntr)un act -eparat (de ex. ID din legea !CD+!EE52 Apărţile pot alege legea aplica. I. deoarece contractul poate fi invalidat de judecător. indicii intrin-eci contractului (cele mai frecvente2 utilizarea unor instituţii juridice+noţiuni specifice unui anumit sistem de drept. ale3erea tacit.. prin acordul lor.au exexprimat direct voinţaref.ilă contractuluiB.ere să aleagă legea aplica. compromisul de ar.ila si nici nu rezulta o alegere tacita.entul e4pri. 7rganul de jurisdicţie va tre.ilă.r0ilor *rt. de la data 3nc0eierii contractului. indicii e4trin-eci contractului (atitudinea părţilor după 3nc0eierea contractului > referirea la o anumită lege dintr.lul său (aceasta 3nsă din eroare) . *vem astfel2 .rajul maslinelor.

oferta ce a fost acceptata.senti 2 daca partile se afla in state diferite.iectiva a actului juridic consta in aplicarea le3ii -tatului cu care actul juridic are le3aturile cele .il are legăturile cele mai str:nse cu legea statului 3n care se află situat.aza legaturilor cele mai stranse. contractele de . capacitatea de a contracta %' este supusă legii contractului. depozitar.B %otiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de pre-tatie caracteri-tica a de6itorului 6onform art.iliar sau la un drept de folosinţă temporară asupra unui imo. antreprenorului. 6onform art.andat. deci de partea care 3ntr. depozit. IE din legea !CD+!EE5 prevede ca Aun contract care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ceea ce priveste conditiile de fond legii locului unde actul juridic a fost intocmit.e aplica le4 loci actu.Locali"area o6iecti!a e intotdeauna -u6-idiara le3ii ale-e de parti .ilă a contractului2 a. pe o durată determinată.sidiare (II). respectiv sediul statutar pt. contractele de /nc:iriere -au -i.uie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe .saxon (in dreptul anglo. I Criteriu principal 6onform art .) > aici prestaţia caracteristică este a părţii ce 3nstrăinează .eniul de aplicare a le3ii actului juridic Instituţiile de drept2 !. Condi0iile de 1ond pentru 3nc0eierea vala. ci legii personale a părţilor 37 . Domiciliul prestaţiei caracteristice este cel al mandatarului. criteriul principal de localizare o.HE (pt actele juridice unilaterale) si art. contractele de 3aran0ie9 de cau0iune > prestaţia caracteristică este cea efectuată de garant.au manifestat sau nu vointa.unul mo. 3n funcţie de tipul de contracte la care ne referim. dupa caz. persoanele juridice sau fondul de comert pt. IL.ai -tran-e *ceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo. II Criteriul -u6-idiar  Le3ea locului inc:eierii contractului art. un comerciantB. alin (*)2 Acontractul referitor la un drept imo. contracte tran-lati!e de drepturi (contractele de v:nzare.B le4 loci contractu-.itorul prestatiei caracteristice are la data inc0eierii contractului. transportatorului etc.ilare > prestaţia caracteristică este cea a părţii care pune la dispoziţia altei persoane. domiciliul + resedinta. sunt 5 criterii de cali1icare a notiunii de Alegaturi cele mai stranseB2 alin (5)2 Aun contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care de. Intre a. antreprenor.cumpărare. . contracte).il (deci locul unde v:nzătorul 3/i are domiciliul+re/edinţa+sediul statutarfondul de comerţ > lex venitoris . folosinţa .uie sa verifice daca partile si. contractele de 3nstrăinare a unui . &re.un etc. dar nu se refera la locul inc0eierii contractului intre prezenti. II din legea !CD+!EE5.un contract de servicii aduce la 3ndeplinire acele servicii.unului (domiciliul locatorului) .' 6onform # !CD exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii su. III Do. comision sau similare > prestaţia caracteristică este cea 3ndeplinită de mandatar. . astfel incat organul de jurisdictie tre. II (pt. antrepriză. legea !CD+!EE5 precizează F tipuri de contracte2 . Criterii de locali"are o6iecti!. comisionarului. #egea !CD+!EE5 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se inc0eie contractul.saxon exista teoria legii proprii a contractului). contractul se considera inc0eiat in tara domiciliului+ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta.

cauza contractului este supusă legii contractului 8orma contractului /i modalităţile (termenul. executarea voluntară (plata) . nu contractuală. prin ec0ivalent) . do. convenţii asupra răspunderii) I. % E4ecutarea contractului a.. consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a o. R.0. durata 3n timp a contractului . modalităţile posi. regimul acţiunii pauliene (revocatorii) . regimul punerii 3n 3nt:rziere . alte aspecte %' ţin de legea contractului2 .. recepţia calitativă /i cantitativă a mărfii) .:nzile. impreviziunea) c. care este o pro.ligaţiilor . !5H) D. drepturile /i o. viciile de consimţăm:nt .uie să le facă pt. pentru unele aspecte -e aplic. condiţia.-punderea contractual. ce reglementează aspecte precum2 .ligaţiilor contractuale să se conformeze legii locului de executareB > le4 loci e4ecutioni.ligaţiilor.ile de executare a o.lemă reală. *ici intră elementele2 .unurilor). art. Drepturile creditorului a-upra patri. evaluarea prejudiciului (daunele interese. LC2 Amodul de executare a o. Stin3erea o6li3a0iilor contractuale se referă la modurile de stingere a o.iectul contractului etse supus legii contractului d. o. efectele specifice ale contractelor sinalgamatice (excepţia de neexecutare. adică legii contractului /i se referă la2 .. rezoluţiunea) )iscul contractului este /i el supus legii contractului1 nu 3nsă /i riscul lucrului (vezi regimul . raportul dintre voinţa internă /i cea declarată1 . clauza penală.=ntul este supus legii contractului. regimul acţiunii o. relativitatea efectelor) .ligaţiilor contractuale (3n natură. regimul acţiunii 3n declararea simulaţiei H. sarcina) sunt supuse legii contractului 5. le3ea contractului2 . este supusă legii contractului /i se referă la2 .(ex2 formalităţile pe care un creditor tre. inserarea unor clauze specifice (forţa majoră.ligaţiile generate de contract . condiţiile răspunderii .onedei (art. Interpretarea contractului este supusă legii contractului -. forţa majoră /i clauze exoneratorii de răspundere . E1ectele contractului sunt supuse legii contractului.lig.lice . condiţiile consimţăm:ntului . con-i. punerea 3n 3nt:rziere. Nulitatea contractului se referă la2 ) cauzele de nulitate ) sfera persoanelor ce pot invoca nulitatea 38 . moneda 3n care se face plata > le3ea . contractuale L. principile care guvernează efectele (forţa o.. mecanismul formării consimţăm:ntului .oniului de6itorului sunt supuse legii creanţei ocrotite.

efectele nulităţii2 ((ne)retroactivitatea. licite .p. i.ilă /i ele au procedat explicit la o a/a legeB. e. contractelor de !=n"are ) cu.secvente) Le3ea aplica6il. v:nzătorul tre. "lementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de DIP tre. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite a) 1apta ilicit. regimul confirmării (regimul actului confirmativ. *rt.unul transmis validitatea /i efectele 3ntre părţi ale clauzei de rezervă a proprietăţii consecinţele neexecutării contractului (reparaţia pt. fondul de comerţ ori sediul statutarB.rare )aportul juridic al contractului de v:nzare. LE2 Aprin excepţie de la prevederile art. a. la data 3nc0eierii contractului.cumpărare este guvernat de art.. la . desfiinţarea actelor su. contractul de v:nzare. d. cetatenia. ca act juridic distinct. care include2 interpretarea contractului drepturile /i o. dacă2 . legea aplica. situatia in care 1apta ilicit. c.urse sau t:rguri este supusă legii statului unde are loc 3nc0eierea pe această cale a contractului. domiciliul+ resedinta faptuitorului +victimei. 0. este supus legii proprii /i nu legii contractului confirmat) . !CI.au purtat /i contractul a fost 3nc0eiat de părţi. după caz.r.eniul le3ii !=n". .ele con1lictuale re1eritoare la re3i.torului.iliare. situatia in care 1apta ilicit.uie să execute o. le4 !oluntati*vem /i o e4cep0ie.ligaţiilor contractuale momentul de la care cumpărătorul are dreptul la produsele /i fructele mărfii transmise momentul de la care cumpărătorul suportă riscurile ref. domiciliul+re/edinţa. precizată la art.p. sau . EC prevede2 Av:nzarea prin licitaţie.ligaţiilor nulitatea contractului VI Nor. 39 . negocierile s. restitutio in integrum. ilicite .ligaţiile de livrare a mărfii 3n acel stat (a/a prevede contractul) *rt.rii. delictul civil Nor. g.uie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si este. )ezultă că -e aplic.ila rezultă din corelarea art. .ul 1aptelor juridice (contractele ci!ile -peciale) #egea !CD se referă la faptele juridice2 . -i prejudiciul -e reali"ea"a pe teritoriul aceluia-i -tat .ele con1lictuale pri!ind 1aptele juridice ilicite Distinctie intre 2 a. LL din legea !CD+!EE52 A3n lipsa unei legi convenite spre a se aplica v:nzării mo. LL.. de regula. E! prevede do. -i prejudiciul -e produc pe teritoriul aceluia-i -tat .ligaţiile părţilor executarea o.ilă acelui stat admite ca părţile să aleagă legea aplica. prezente 3n acel stat. f. le4 !enditori-9 atunci c=nd nu a!e. aceasta este supusă legii statului 3n care v:nzătorul are. prejudiciu) modul de stingere a o. !CL din legea!CD+!EE5 /i este le3ea locului -a!ar-irii delictului (lex loci delicti comisi). afară numai dacă legea aplica.. cumpărare comercială este supus legii statului unde cumpărătorul are fondul de comerţ sau sediul statutar > adică le3ii cu.

raspunderea comitentului pt.capacitatea delictuala ..conditiile si intinderea raspunderii delictuale . -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite (delicte transfrontaliere) ex2 gaze nocive emanate de o fa. #egea va sta.a.eneficiul nerealizat. prejudiciul suferit 6) 1apta ilicit.natura daunelor care pot da loc la reparatii .ilirea vinovăţiei.ilitatea dreptului la reparatii . intinderea ra-punderii .tina reparatia pt. definiţia faptei ilicite. .ile . !CL sunt supuse2 a. sta. modalitatile reparatiei 2 in natura sau prin ec0ivalent . celelalte aspecte ce tin de regimul juridic (pct. 6onform art. pro. !) .tina reparatia d e raporturile de cau"alitate /ntre 1apt.ile/te daca fapta are sau nu caracter ilicit carmuieste regimul juridic al delictului2 . capacitatea delictuală. pagu. persoanele indreptatite sa o.transmisi...ili2 . capacitatea delictuala (pct. cauze legate de vinovăţie c. . cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei. le3ii locului -... daunele previzi. 7i prejudiciu condi0iile 3enerale re1eritoare la r.cauzele de limitare + exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima . natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) . a) . 5 lit. !CI lit.ile + si cele imprevizi.. cauzele de limitare+ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul .iectivă. 5 lit. cauze de limitare+exonerare de răspundere /i 3mpărţire a răspunderii. /ntinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pt..eniul de aplicare a le3ii locului -a!ar-irii delictului (art.uie dovedită. 1apta ilicita .persoanele indreptatite sa o. /ntinderea prejudiciului (3n ce măsură este necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii) . prejudiciul. dacă este prezumată sau dacă răspunderea este o. Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte. cauzele exonerării de răspundere. a > 0 din legea !CD+!EE5)2 sta.rica de frontiera polueaza o suprafata agricola a altui stat .ei faptei ilicite . > 0) Do. !ino!atia -i capacitatea delictuala > definiţia vinovăţiei ca o condiţie a răspunderii civile. aspectele ce tin de caracterul ilicit al faptei (pct. le3ii locului producerii prejudiciului pt.-punderea per-oanelor juridice 40 ..!=r7irii delictului' . sau e numai partiala).. fără culpă1 criterii pt. dacă vinovăţia tre. regimul pro. fapta prepusului .modalitatile si intinderea reparatiilor ..Do.eniul de aplicare a le3ii delictului cuprinde2  conditiile ra-punderii ci!ile delictuale2 a.e face o separare a elementelor din domeniul delictului.a efectiv suferita si pt.

ania (norme de ordine pu. Nor. sunt determinate de le3ea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti (art.pedi. Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului.ertatea de a inc0eia o casatorie. legea resedintei.ateria ca-atoriei 7i di!or0ului #egea aplica. divortul a /nc:eierea ca-atoriei conditiile de 1ond cerute pt.ila casatoriei se referă la 2 a.ent la ca-atorie care potrivit dreptului roman e incompati.. !L alin.e con1lictuale /n . .il cu li. (5)) 2 daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un i.ele con1lictuale /n . acel i.ent !a 1i inlaturat daca unul dintre !iitorii -oti e cetatean ro.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL & VII !) 6asatoria 5) 8iliatia -) *doptia )elatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu le3ii -ale nationale > art. inc0eierea casatoriei .pedi. Nor.ila a casatoriei. iar daca nu are domiciliu. !L alin.ateria dreptului 1a. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o situatie speciala (art.lica > caracter national). efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c.iliei 41 . !! din legea !CD+!EE5 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei. inc0eierea vala.an -i ca-atoria -a -e inc:eie in Ro. !.

unurilor comune) d. care se aplică succesiv (3n scară) 2 . filiatia copilului din casatorie 42 . E1ectele con!en0iilor .ligaţia de 3ntreţinere a copiilor) Nulitatea c. -1era per-oanelor ce au dreptul să ceară desfacerea căsătoriei prin divorţ . .. cauzele de nulitate . 6 e1ectele ca-atoriei (relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi) art 5C din legea !CD+!EE52 relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi. se aplică legea rom:nă. (!) din legea !CD+!EE52 Anulitatea căsătoriei /i efectele ei sunt supuse legii care reglementează cerinţele legale pt.ateria 1ilia0iei 7i adop0iei #egea !CD+!EE5 distinge2 a.ai in 1ata autoritatilor co.lic rom:n precizează 3n art. e1ectele cu pri!ire la rela0iile per-onale dintre -o0i (pro.atri.conditiile de 1or.-. . separarea datoriilor comune. 3n cazul in care au cetatenie diferita se va aplica le3ea do.lice de drept internaţional pu. la data cererii de divorţ. le3ea nationala co.ilă potrivit art. 5C Q c Di!ortul *rt. capacitatea de exerciţiu a soţilor) /i e1ectele cu pri!ire la rela0iile patri. (5) prezintă o situaţie 3n favoarea căsătoriei (respingerea nulităţii)2 Anulitatea unei căsătorii 3nc0eiate 3n străinătate cu 3ncălcarea condiţiilor de formă. efectele acestei nulităţi *rt.a sunt supuse le3ii -tatului pe al carui teritoriu -e cele6rea"a . (5) că Adacă legea străină astfel determinată nu permite divorţul ori 3l administrează 3n condiţii foarte restrictive. atunci c:nd unul dintre soţi este.rin0ii care -olicit. legea aleasă prin acordul celor două părţi sau Q . o.saxon). dacă nu au nici cetatenie.a cetatenia + domiciliul. 3mpărţeala . 5C )eglementarea de ocrotire a ordinii pu.un le3aturile cele . 3nc0eierea căsătoriei (principiul simetriei juridice). Distingem aici2 . nici domiciliu comun. 5F alin. . se splică le3ea re-edintei co. locus regit actum (art. legea prevăzută la art.oniale sunt reglementate de2 Q .eniul le3ii di!or0ului se referă la2 a. cetăţean rom:nB. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o norma de aplicatie imediata (art.un 6ele 5 legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi sc0im.petente (NU -i reli3ioa-e) sau in fata agentului diplomatic + consular fie al )omaniei fie al statului celuilalt sot. Nor. dacă se mai pot căsători ulterior. !E alin (5) /i (-))2 casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata nu. di!or0ul 7i copii (3ncredinţarea copiilor. rela0iile dintre p.lei reglementări 5.oti!ele de di!or0 (divorţul prin consimţăm:nt mutual) c.ai -tran-e (solutie preluata din dreptul anglo.e con1lictuale /n . 5F alin.toriei *rt.iciliului lor co. poate fi admisă 3n )om:nia doar dacă sancţiunea nulităţii este prevăzută /i de legea rom:năB > condiţia du.lema numelul.une . Do. 55 din legea !CD+!EE5 precizează că divorţul este c:rmuit de legea aplica.una a -otilor (daca exista) . !E alin. daca nu au nici resedinta comuna se va aplica le3ea -tatului cu care -otii intretin in co. 5C alin.oniale (regimul locuinţei comune.

!5 alin (-)). Do. Sta6ilirea 1ilia0iei2 . > art. conditiile de fond ale adopţiei .ele străine.. Dacă are 3nsă /i cetăţenie rom:nă i se aplică legea rom:nă (conform art. tăgăduirea paternităţii. art.a. de a.ilire a filiaţiei /i contestarea maternităţii) . a 43 .toriei *rt. 5D alin.ile/te potrivit le3ii na0ionale a copilului de la na7terea -a (lex patriae) &ot art. a.a de doi soţi ce adoptă 3mpreună sau unul adoptă copilul celuilalt.unurile) 6 $ilia0ia copilului din a1ara c.ligaţiile părinţilor de a. i se aplică legea cea mai fafora.o6il de le3i este determinat de legea efectelor căsătoriei din momentul na/terii copilului *rt. Dacă este vor.-..l 3ntreţine /i educa pe copil.(!) . cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta.:ndirea numelui de către copil . anterior na/terii copilului.torie se sta. (5) din legea !CD+!EE5 prevede2 A3n ipoteza 3n care.. se aplică legea care a c:rmuit efectele căsătoriei părinţilor la data 3ncetării căsătoriei+la data divorţuluiB. . 3ncetarea adopţiei Condi0iile de 1ond . efectele adopţiei . -5 > cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. adopţia a $ilia0ia copilului din c. do.eniul le3ii 1iliatiei copilului din a1ara ca-atoriei2 *.ilite de legea naţională a adoptatorului. potrivit art. -C > -. 5L din legea !CD+!EE5 prevede că filiaţia copilului din afara căsătoriei se sta. precum /i de legea naţională a celui ce va fi adoptat.ileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 5C din legea !CD+!EE5. o.. c. 5C. Sta6ilirea 1ilia0iei (sunt acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) ?. de .. (modalităţi /i condiţii de sta. d.din legea !CD+!EE5 fac distincţie 3ntre2 . 5L prevede că 3n ipoteza 3n care copilul are două cetăţenii. Con1lictul . conditiile de formă ale adopţiei . 1a0. 6 Condi0iile de 1or. am. condiţiile de fond cerute acestora sunt cele care guvernează efectele căsătoriei lor. timpul legal de concepere a copilului) > E1ectele 1ilia0iei .-. E1ectele 1ilia0iei (acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) c Adop0ia *rt.ilite de legea statului unde se 3nc0eie adopţia (locus regit actum). filiatia copilului din afara casatoriei c. raporturile personale /i patrimoniale dintre părinţi /i copil. prezumţa de paternitate. căsătoria părinţilor a fost anulată+desfăcută. -C alin. Do.eniul le3ii 1iliatiei copilului din ca-atorie2 *. faţă de tată (modalităţi /i condiţii.i administra .ilă.

persoana creditorului /i a de..i 1ire7ti d /ncetarea adop0iei cu cele două forme2 .ilă efectelor adopţiei nulitatea adop0iei. legea care guvernează efectele adopţiei este legea care sta.eniul le3ii o6li3a0iei de /ntre0inere se referă la2 a. trecerea drepturilor /i o. numele adoptatului)1 > rela0iile per-onale 7i patri. Do. după cum urmează2 a. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre p.ligaţiei de 3ntreţinere Re3le. de le3i di1erite.itorului o. Do. 5C c. satisfacerea o. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre 1o7tii -o0i se aplică legea care guvernează divorţul d. . condi0iile de 1ond ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează 3nc0eierea adopţiei (conform principiului simetriei juridice) .a de doi soţi care adoptă. 5C.ilă o.ării (conflict mo.ligaţiei ar dispune altfelB. c0iar dacă legea străină aplica. noua lege naţională se aplică doar prestaţiilor ulterioare sc0im. 3n funcţie de raportul juridic din care izvoră/te o.ile/te efectele căsătoriei lor.. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre -o0i se aplică legea care guvernează efectele căsătoriei.il de legi). potrivit art. (5)2 Apentru a se determina 3ntinderea o. -F din legea !CD+!EE5.itori) c.uit. ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează forma adopţiei O6li3a0ia de /ntre0inere 7. potrivit art. -D alin. 3n cazul sc0im.oniale dintre adoptator 7i adoptat (legătura de rudenie. modul de executare /i termenele pt. de-1acera adop0iei este guvernată de legea aplica.c E1ectele adop0iei sunt guvernate de legea naţională a adoptatorului.ligaţia respectivă.ligaţiilor părinte/ti către adoptator.uie să se ţină seama de posi. rela0iile per-onale 7i patri. condi0iile de 1or. ordinea de prioritate (c:nd există mai mulţi de. pentru o6il3a0ia de /ntre0inere /ntre alte per-oane se aplică legea naţională a creditorului o. Dacă este vor. 3ntinderea o.ilgaţiei 6onform art.rin0ii -.itorului /i de nevoile efective ale creditorului.ării cetăţeniei.ligaţiei . Distingem 3ntre2 .ent.ri de protec0ie a ordinii pu6lice > art.ilităţile materiale ale de.oniale dintre adoptat 7i p.ligaţiei tre.rin0i 7i copii se aplică legea care guvernează efectele filiaţiei . 44 .eniul le3ii e1ectelor adop0iei2 *..ligaţiei de 3ntreţinere d.ligaţia de 3ntreţinere este c=r.

executată de părinţi sau doar de către unul dintre ei.ligaţiilor 3ntre părinţi 3ntinderea ocrotirii (referitor la persoana copilului /i la .ele con1lictuale aplica6ile 1ondului de co. Do. -H2 Aocrotirea minorului născut din căsătorie sau adoptat.ele con1lictuale /n . FL alin.erciant *tr.Ocrotirea per-oanelor lip-ite de capacitate de e4erci0iu -au cu capacitate de e4erci0iu re-tr=n-. FL alin (5)2 Adacă comerciantul nu are o autorizaţie. (!) din legea !CD+!EE52 Acalitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a o. criteriile pt.eniul le3ii calit. c.:ndirea calităţii de comerciant dovada calităţii de comerciant condiţiile pt. instituirea tutelei modificarea tutelei efectele tutelei (inclusiv raporturile dintre tutore /i cel ocrotit) 3ncetarea tutelei VIII Nor.erciant se referă la2 a.unurile sale) drepturile /i o.tinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pt.ligaţiile profesionale ale comerciantului 3ncetarea calităţii de comerciant II Nor. . e. *rt. II.unurile copilului II. Tutela > ocrotirea este supusă legii naţionale a persoanei ocrotite Do. 5C Do.. e. . do. d.ele con1lictuale pri!ind -u6iectele de drept co. este c:rmuită de legea aplica.eniul le3ii aplica6ile ocrotirii prin tutel.eniul le3ii ocrotirii p. *rt. . exercitarea activităţii comerciale (incompati. c.0ii de co. d. se referă la2 a. atunci se aplică legea statului unde funcţionează conducerea activităţii economice a acelui comerciantB. interdicţii. I.. societăţi comerciale)B.er0 Le3ea aplica6ila 1ondului de co.ilităţi.(pt. d. nu este 3nmatriculat sau are 3nmatriculări 3n mai multe state. .ateria dreptului co.ilăefectelor căsătoriei.rintea-c..ercial I Nor. ocrotirea părintească ocrotirea prin tutelă sau alte forme de ocrotire Ocrotirea p.ercial Le3ea aplica6ila calitatii de co. persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata. I.rinte7ti se referă la2 a. cazurile 3n care se instituie durata ocrotirii 3mpărţirea o. decăderi) o.ert 45 .ligaţiile cu privire la persoana /i . c. potrivit art.

andire si de pierdere a calitatii de asociat drepturile si o.erciale . e. (modalităţi de constituire. 3nc0eierea de acte juridice. de 1olo-in0. care guvernează mo/tenirea precizează că2 Amo/tenirea este supusă. -ociet.ocietatilor comerciale cu per-onalitate juridica li -e aplica le3ea nationala (lex societatis).e aplică mutatis mutandis (3ntocmai). relaţiile organelor de conducere cu societatea. iar legea naţională este legea sediului socialB.erciale Le3ea aplica6il. modul de do. . .un mo. *rt. HH din legea !CD+!EE5.saxon) Do. reorganizarea /i 3ncetarea capacităţii de folosinţă) .0ilor co. reprezentarea faţă de terţi) .ocietăţilor comerciale 1ara per-onalitate juridica li -e !a aplica le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la centrul principal de 3e-tiune -i conducere a acti!itatii lor. III Nor.erciale se referă la2 .ligatiile ce rezulta din calitatea de asociat organizarea si functionarea societăţii dizolvarea si lic0idarea societăţii 46 .uie remarcat ca pe plan con1lictual 1ondul de co. &re.*rt. le3ii locului unde e-te -ituatB . F! /i F52 Astatutul organic al persoanei juridice este supus legii sale naţionale.0ii co. de e4erci0iu (constituirea /i atri.ocietăţile fara personalitate juridica2 . dreptul rom:n) . asociatiile in participatiune (din dreptul francez. capacitatea societăţii comerciale2 .uit unui 6un i.ele con1lictuale aplica6ile -ociet.eniul de aplicare a le3ii -ociet.uţiile organelor de conducere.ert e-te a-e.0ii co. d. elementele de la domeniul de aplicare a legii persoanelor juridice a.. 3n ceea ce prive/te fondul de comerţ.il incorporal. societatile (in) partners0ip (din dreptul anglo. c. (lex rei sitae).o6il desi in dreptul roman fondul de comert e considerat . soc in comandita simpla (din dreptul german) .

unuri supusa falimentului. ca o persoana sa fie declarata in faliment criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor) masurile preventive ce pot fi luate (reorganizarea juduciară) categoriile de persoane care pot cere falimentul de.entului DIP rom:n nu conţine o reglementare unitară. Do.:nzilor etc. g. regimul .eneficiului de lic0idare) 47 . regimul suspendării do.itorului si cu privire la actele juridice inc0eiate de de.unurile de. se aplică legea locului unde se afla principala asezare comerciala a falitului. condiţie. 6a regulă generală.entului se referă la2 a. f.itor (efectul suspensiv al falimentului asupra urmăririlor individuale 3n măsura 3n care devin exigi.itorului categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului (judecătorul sindic.ele con1lictuale aplica6ile 1ali. adica legea locului unde e situata principala masa de . plata pasivului. d.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1A (norme conflictuale 3n dreptul comercial > continuare) IV Nor. . efectele lic0idarii (realizarea activului. conditiile pt. N efectele falimentului 3n cazul societăţilor cu răspundere nelimitată asupra asociaţilor cu răspundere nelimitată N i..ile creanţele cu termen+su.entului Le3ea aplica6ila 1ali. $ali. c.lui le4 rei -itae.entul !a 1i -upu. e.itorului efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la .) 0.eniul de aplicare a le3ii 1ali. lic0idatorul) efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a de.

iectivă a contractului de muncă).uie verificată această limitare.itare -peci1ic.. c0iar daca este detasat temporar in alt stat. sau . a.unc. !C5 prevede că contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu2 a.ilă legea acestuiaB. prevăzutăde art. de/i au exprimat. Do. prin natura funcţiei sale. deoarece numai aici părţile se află pe picior de egalitate juridică. *rt. %umai anumite instituţii ale dreptului muncii sunt suscepti.isnuit munca 3n temeiul contractului ( le4 loci la6ori-). ce include aspecte de ordine pu. #ocalizarea o.a prevede că2 Adacă există totu/i legături mai puternice ale contractului de muncă cu un alt stat dec:t cu cel al sediului angajatorului. pentru a distinge faţă de contractele colective de muncă.ligaţiile partilor) . !C! /i !C5 din legea !CD+!EE5 precizează2 Acontractul de muncă este supus.uncii Dreptul muncii este o ramura complexa de drept.j. F CI#) se referă la2 "ste vor. de o li.. tre. (contract indi!idual de . prin localizare o. )ezultă deci expresia aplicării excepţiei de ordine pu. In cazul lipsei unei legi alese art.a numai de contracte individuale de muncă. felul muncii si modalitatile sale de realizare c. dacă ea restr:nge ocrotirea asigurată salariatului prin dispoziţiile imperative ale legii care rezultă din localizarea o. contractul de muncă). starea de faliment IC Nor. teza a >II.eniul le3ii contractului de . legii convenite de părţiB (lex voluntatis) *utonomia de voinţă este a1ectat.unc.rilor din organele de conducere ale soc falite pt.ligaţii ale salariatului (fidelitate. dacă salariatul 3/i 3ndepline/te munca. efectele contr individual de muncă (drepturile si o. . 3n mai multe state. 6a excepţie. cuantumul si modalitatile de plată a salariului d. !C5 lit. raspunderea mem. o. devine aplica. salariatul isi indeplineste in mod o. .ilă doar 3n măsura 3n care nu aduce restr:ngeri ocrotirii pe care dispoziţiile imperative ale legii aplica.unc. 3n lipsa unei atare alegeriB..o.ligaţiile angajatorului 48 .iectivă. 3n primul r:nd. art.lica si aspecte de ordin privat. !C!2 Alegea convenită de părţi spre a c:rmui contractul de muncă este aplica.ile le asigură salariatului.ele con1lictuale aplica6ile /n dreptul . alte o.ile de conflicte de legi (de ex.iectivă a contractului de muncă se face c:nd părţile nu au exprimat o lex voluntatis sau c:nd. Le3ea aplica6ila contractului de . se afla sediul intreprinderii care l. neconcurenţă) e.a angajat (le4 -ocietati-).lică 3n dreptul internaţional privat rom:n (intenţia a fost de a 3nlătura legea aleasă de părţi.

49 . nulitatea 6I$ Proce-ul ci!il interna0ional (nor. executarea contractului individual de muncă 0.aspecte2 I. modificarea 6I$ i.ine /n Ro.peten0a alternati!. persoane fizice sau juridiceB. co. II III IV I nor. /n dreptul interna0ioanl pri!at *rt.peten0. durata contractului individual de muncă g. raspunderea materiala a salariatului j.r=rilor ar6itrale -tr.tore7ti -tr. privind competenţa.=nia Co. )exultă de aici2 !.re '" se aplică )egulamentul nr. a instanţelor rom:ne 1 Co.ateria dreptului interna0ional pri!at) Proce-ul ci!il international (normele de procedură 3n materia dreptului internaţional privat) implica .ele de co. suspendarea.=nia 7i e1ectele :ot. răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de salariat R. FF+5CC!. co.peten0a e4clu-i!.ente de e4traneitate condi0ia -tr. !FL > !DI din legea !CD+!EE5 reglementează competenţa jurisdicţională Pentru relaţiile cu statele mem. /n dreptul interna0ional pti!at (competenţa jurisdicţională) le3ea aplica6il. /n . *rt. a instanţelor rom:ne cu cele străine 5.ine /n Ro. recunoa/terea /i executarea 0otăr:rilor 3n materie civilă /i comercială.peten0a alternati!.peten0a juri-dic0ional.f.inului ca parte /n procee1ectele :ot. !FL precizează că Ainstanţele judecătore/ti rom:ne sunt competente să soluţioneze procesele dintre o parte rom:nă /i una străină sau numai dintre străini.ele de procedur. procedurii /n proce-ele cu ele. incetarea 6I$ l.r=rilor judec.

punerea su. Dacă p:r:tul din străinătate nu are un domiciliu cunoscut. procesele dintre persoanele cu domiciliul 3n străinătate.ii soţi au domiciliul 3n )om:nia1 f.e/te de competenţa rationae . agenţie sau reprezentanţă1 c. referitoare la persoanele domiciliate 3n )om:nia1 . tutela+curatele unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 d. locul unde s. Dacă totu/i litigiul este soluţionat de o instanţă străină.ilit o altă competenţă1 d.ligaţii extracontractuale sau efectele sale se află 3n )om:nia (loci delicti commissi sau loci lesionis se sflă 3n )om:nia)1 f. 50 .. falimentul sau altă procedură judiciară privind 3ncetarea plăţilor.. p:r:tul sau unul dintre ei are domiciliul+re/edinţa sau fondul de comerţ 3n )om:nia. ultimul domiciliu al defunctului sau .ilul la care se referă cererea se află 3n )om:nia (acţiuni personale imo. referitor la acte+fapte de stare civilă 3nregistrate 3n )om:nia.a produs riscul se află 3n )om:nia (contractele de asigurare)1 0. o o. . sucursală.unurile rămase de la acesta se aflRă 3n )om:nia1 i. a in-tan0elor ro.peten0a e4clu-i!. dacă2 a. !FE spune că Ainstantele judecătore/ti rom:ne sunt competente ( rationae per-onae -au rationae loci). actele de stare civilă 3ntocmite 3n )om:nia. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg o. 3nncuviinţarea adopţiei. ele sunt declarate ca fiind competente. procesele referitoare la ocrotirea 3n străinătate a proprietăţii intelectuale a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia. imo. 3n cazul unei societăţi comerciale străine ce are un sediu secundar 3n )om:nia.ile situate 3n )om:nia1 0. de asemenea. competente să judece2 a. !D! prevede că Ainstanţele rom:ne sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturile de drept internaţional privat referitoare la2 a. locul de 3ncărcare+descărcare a pasagerilor sau a mărfii transportate se află 3n )om:nia1 g.petenta NU -unt e4clu-i!e astfel incat in aceste tipuri de litigii e posi.=ne *rt. interdicţie a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 e. !DC vor. reclamantul din cererea de pensie de 3ntreţinere are domiciliul 3n )om:nia1 d.ateriae a instanţelor rom:ne2 Ainstanţele rom:ne sunt.il sa fie competente si alte instante straine in situatii in care in conformitate cu propriile reguli de procedura.ile situate 3n străinătate. dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean rom:n1 .. cu excepţia celor referitoare la imo. dacă prin convenţia părţilor nu s. dacă cel adoptat are domiciliul 3n )om:nia /i este cetăţean rom:n sau apatrid1 c. dacă la data cererii am.iliare)B. desfacerea. sediul p:r:tului > persoană juridică se află 3n )om:nia. 5 Co. nulitatea căsătoriei /i alte litigii dintre soţi. O6-er!atie ' Ace-te ca"uri de co. *rt. procesele referitoare la ocrotirea minorilor + interzisă cetăţenilor rom:ni cu domiciliul 3n străinătate1 c. mo/tenirea lăsată de o persoană cu ultimul domiciliu 3n )om:nia (acţiunea reală)1 g. executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriul )om:nieiB.*rt. cererea se introduce la instanţa din ţara unde se află domiciliul+re/edinţa reclamantului1 . "xista si situatii cand competenta instantelor romane e considerata exclusiva.un contract se află 3n )om:nia1 e. fie c0iar /i parţial.a născut + tre. acţiunile reale referitoare la imo. acea 0otăr:re ve fi recunoscută /i 3n )om:niaB.ligaţie izvor:tă dintr.a sta.unul asigurat sau locul unde s. In caz de competenta exclusiva daca se pronunta o 0otarare straina (de catre o instanta straina). 7 persoană juridică străină se socote/te că are sediul 3n )om:nia /i atunci c:nd are pe teritoriul ţării o filială. acea 0otarare nu va fi recunoscuta in )omania.uie executată.

Deci. cererea va fi trimisă la Kudecătoria sectorului ! + &ri. !D. 3n materie delictuală.ligaţii de 3ntreţinere. la instanţele de la locul de executare a o./i verifice din oficiu competenţa /i dacă constată că este competentă o instanţă străină va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor rom:neB.peten0a /n 1a!oarea altei in-tan0e. cu excepţia c:nd competenţa exclusivă aparţine instanţei rom:neB.2 Acompetenţa instanţelor rom:ne. !DH inter"ice liti-penden0a interna0ional. D2 Ao persoană cu domiciliul 3ntr./i aleagă jurisdicţia..ligaţiei.peten0.=n. Dispoziţii generale de competenţă *rt.eniul de aplicare > se aplică /n . nu declin. 7i co. la locul producerii prejudiciului1 51 . . prevăzute 3n )egulament astfel2 Re3le. dispoziţii generale de competenţă . 3n materie contractuală.ru sunt acţionate 3n justiţie.ilită conform art. contractele individuale de muncă. vamală. indiferent de cetăţenia lor. dispoziţii speciale de competenţă 3n2 .itrajului).*rt. )ezultă deci că nu există nici litispendenţă /i nici conexitate internaţională. *rt.ru 3n următoarele situaţii2 a. . materie de asigurări1 .ligată să. prin convenţie. %u se aplică 3n relaţiile cu Danemarca (această ţară are un acord special. această instanţă va fi competentă. nici 3n materia falimentului /i nici 3n materia ar. sta.entarea 3eneral.ent.un stat mem. prin voinţa lor2 Adacă părţile au supus. ( nu se aplică 3n meterie fiscală. !FL > !D5.entul %%B5AA1 (3n relaţiile )om:niei cu statele mem.prevede că A dacă o jurisdicţie străină se declară necompetentă să soluţioneze o acţiune formulată de un cetăţean rom:n. Persoanele domiciliate 3n '" pot fi acţionate 3n justiţie 3n instanţele unui alt stat mem. dar nu se poate sta. t:e proper laI) *rt. !DF reglementează forum convenias. nu este 3nlăturată prin faptul că acela/i proces sau unul conex a fost adus 3n faţa unei instanţe străineB..ili care anume dintre ele e 3ndreptăţită să soluţioneze procesul. ca inad.ercial. portivit regulilor de competenţă materialăB. dacă pro. e4clu-i!.lema se pune 3n faţa instanţei străine. *rt. co. care permite părţilor să. -pecial. litigiul dintre ele competenţei unei anumite instanţe.2 . Re3ulile de co. *rt. 60iar dacă instanţa rom:nă a fost ulterior sesizată../i va refuza competenţa. la instanţele unde 3/i au domiciliul. administrativă.i-i6il. 6ompetenţele speciale au o re3le.unalului ?ucure/ti. c.peten0.re '") Do. 7i re3le. ea nu.peten0. 3n materie de o. din 5CCD). ac0iunea e-te re-pin-. !DI prevede că Ainstanţa sesizată este o. cu excepţia competenţei exclusive a unei instanţe străine sau.ru doar 3n cazurile de co. Re3ula. de co. !DD prevede că Adacă instanţele rom:ne sunt competente.aterie ci!il.entare 3eneral. la locul unce creditorul 3/i are domiciliul+re/edinţa. contractele 3nc0eiate cu consumatorii1 . *rt. 5 din )egulamentul FF+5CC! prevede că2 APersoanele cu domiciliul pe teritoriul unui stat mem.. de unde rezultă că in-tan0a ro. sau de proro3are de co. prevăzute de )egulamentB.peten0.ru poate fi acţionată 3n justiţie 3n alt stat mem. aceasta poate fi introdusă 3n )om:nia la instanţa cu care procesul are legăturile cele mai st:nseB (pentru ca un cetăţean rom:n să nu răm:nă fără jurisdicţie > aplicarea legii proprii.ri -peciale pentru cele trei situaţii speciale.

pentru acţiunile ce au ca o. Pentru cele trei situaţii speciale > %' ne ocupăm de ele 6ompetenţa exclusivă este reglementată de art. pentru acţiunile referitoare la executarea unei 0otăr:ri judecătore/ti.iect 3nregistrări pu. ++ .lice. care prevede că Adacă părţile au convenit ca o instanţă dintr. pentru acţiunile referitoare la .d.. instanţele unde sunt situate1 5. desene. .iect validitatea constituirii. 6onvenţia părţilor tre.ilelor sau de 3nc0iriere a acestora. Liti-penden0. la locul unde se află unitatea 3n cauzăB.re diferite. mărci. 5I din )egulament2 Adacă se introduc acţiuni ce privesc aceea/i cauză /i au acelea/i părţi la instanţe din state mem.. )ezultă că instanţa ulterior sesizată poate să 3/i decline competenţa. nulitatea sau dizolvarea unei societăţi. *rt.. instanţa unde se cere executareaB. ultima instanţă sesizată 3/i declină competenţaB... pentru acţiunile 3n materie de drepturi reale asupra imo.uie să fie 3nc0eiată 3n formă scrisă. Dacă acea instanţă 3/i sta. pentru acţiunile ce au ca o. p:nă c:nd instanţa mai 3nt:i sesizată 3/i sta..ile/te competenţa..din )egulament. 5. instanţele de la locul 3nregistrării acelui drept de proprietate intelectuală1 D.un stat mem. Prorogarea de competenţă este reglementată de art. agenţii.ru să ai. instanţele de la sediul societăţii1 -. instanţa ce a fost ultima sesizată suspendă din oficiu acţiunea.ă competenţă 3n soluţionarea unui litigiu. instanţele de la sediul registrului1 F. ultima instanţă sesizată 3/i poate suspenda acţiunea p:nă c:nd prima instanţă sesizată 3/i clarifică competenţaB. 55 din )egulament.re diferite. 5L din )egulament2 Adacă există acţiuni conexe pe rolul unor instanţe din state mem. modele. care prevede că Aurmătoarele instanţe au competenţă exclusivă2 !. instanţa aceea va fi competentăB. 7i cone4itate *rt. 52 .revete.. litigiile referitoare la sucursale.ile/te competenţa.

*stfel.iect si izvorand din aceeasi cauza. instanta care a pronuntat 0otararea a avut potrivit # statului unde a fost pronuntata. avand acelasi o.%u mai era 3n cursul scris2 E$ECTELE JOTARARILOR KUDECATORESTI STRAINE IN RO#ANIA * a-pecte' !. 5 categorii de conditii ' ))po"iti!e ++++ ne3ati!e Conditii po"iti!e'  1 0otararea sa fie definitiva potrivit # statului unde a fost pronuntata 5. forta pro. autoritatea de lucru judecat 5.a autoritate de lucru judecat pe teritoriul )omaniei e necesar ca acea 0otarare sa fie recunoscuta in )omania=@ recunoasterea unei 0otarari judecatoresti straine ec0ivaleaza cu efectul autoritatii de lucru judecat. daca 0otararea judecatoreasca se refera la statutul civil al cetateanului statului unde ea a fost pronunta conditionata. daca o 0otarare judecatoreasca straina e recunoscuta in )omania. nici una dintre parti nu va mai putea porni un alt proces avand aceleasi parti cu aceeasi calitate juridica. competenta sa judece cauza 53 . Recunoa-tere '  de drept. forta executorie a 0otararilor judecatoresti straine -.anta a 0otararilor judecatoresti straine Pt ca o 0otarare judecatoreasca straina sa ai.

prin inc0eiere interlocutorie daca e formulata pe cale incidentala . F. atunci cand verifica 0otararea straina in vederea recunoasterii ei.uie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de c0emare in judecata dar acestei cereri ii tre.. daca 0otararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul.a avut posi.o 0otarare definitiva a instantelor romane sau litigiul se afla in curs de judecata in fata instantelor romane.olutionarea cererii se face cu citarea partilor dar e posi.5. 6ererea de recunoastere tre. print. copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare a instantei catre partea care a fost lipsa la proces .a 8" pe teritoriul )omaniei tre. dovada caracterului definitiv al 0otararii .-.uie sa se limiteze strict la verificarea conditiilor prezentate mai inainte.F..ilitatea de a se apara . atunci cand recunoasterea se cere pe cale principala.. exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele 0otararilor straine intre )omania si statul pe teritoriul caruia s. o copie a 0otararii straine . -.a incalcat competenta exclusiva a instantelor romane.-.uie indeplinite urmatoarele conditii2 Partea interesata sa faca dovada ca partea lipsa la proces2 . 0otararea e rezultatul unei fraude comise in procesul din strainatate 5..a pronuntat 0otararea. orice act din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus 6ererea se solutioneaza2 . dr de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit # romane &ermenul de prescriptie2 cel de .uie anexate anumite acte specifice2 .!. PROCEDURA RECUNOASTERII JOTARARILOR STRAINE 6ererea de recunoastere. 54 !.o 0otarare daca e formulata pe cale principala . pt ca ea sa fie recunoscuta in )omania mai tre. 6ererea poate fi facuta si pe cale incidentala de catre instanta sesizata cu un alt proces.unalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul paratul (cel care refuza executarea 0otararii). Instantele romane. $ORTA ECECUTORIE ($E) Pt ca o 0otarare straina sa ai.uie ca ea sa indeplineasca conditiile2 conditiile de la recunoastere 5. tre.a primit actul de sesizate a instantei . e de competenta &ri. a primit citatia in timp util pt termenul necesar . 0otararea straina sa fie executorie potrivit # instantei care a pronuntat.. Pro1' exista incalcare a ordinii de DIP si cand s. toate ..il sa se faca si fara citare in cazul in care din 0otararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii. 0otararea straina incalca ordinea de DIP. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr.ani din # romana.ilitatea de a exercita calea de atac impotriva 0otararii Conditii ne3ati!e' )ecunoasterea 0otararilor straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri2 !.a avut posi. daca in cadrul acelui litigiu se ridica exceptia autoritatii de lucru judecat a unei 0otarari straine.o -... Instantele romane nu pot sa procedeze la reexaminarea pe fond a cauzei si nici nu pot modifica 0otararea straina.

PROCEDURA ECECUTARII In cazul in care se cere executarea 0otararii judecatoresti straine. Pe 0otararea romana prin care s. RECUNOASTEREA SI ECECUTAREA IN RO#ANIA A JOTARARILOR AR>ITRALE STRAINE In cazul in care 0otararea straina a fost pronuntata in temeiul unei conventii de ar. Incuviintarea cererii se solutioneaza intotdeauna cu citarea partilor. $orta pro6anta) art 1(H L 1A@ Motararea straina data de o instanta competenta are o forta pro.uie prezentat un act din care sa rezulte caracterul executoriu al 0otararii straine.itraj Daca ! si 5 sunt intrunite=@ o 0otarare ar.itraj. In plus.itral sa fi fost constituit in conformitate cu conv de ar. 55 .itrala e vala. Motararile straine prin care s. tri.itrala va fi recunoscuta in )omania si executorie in aceleasi conditii ca o 0otarare judecatoreasca straina.tine titlul executoriu in conditiile # romane. competenta revine de asemenea &ri.ila 5. Pe .unalului in circumscriptia caruia urmeaza a se efectua executarea in tara. 0otararea devine executorie in )omania.au luat masuri asiguratorii sau sunt date cu executare provizorie. conv ar. nu pot fi executate pe teritoriul )omaniei. tre.aza 0ot straine se o.unalul ar. 6ererea de executare tre.anta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata. instantele romane vor recunoaste aceasta 0otarare in urmatoarele conditii2 !.uie sa indeplineasca toate conditiile de la recunoastere inclusiv actele care i se ataseaza.a incuviintat executarea (0otararea de exeGuatur) se aplica inc0eierea de investire cu titlu executoriu si.ila in temeiul # care este aplica. in acest mod.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful