P. 1
Drept+International+Privat

Drept+International+Privat

|Views: 1|Likes:
Published by robert_fotache

More info:

Published by: robert_fotache on Feb 06, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2015

pdf

text

original

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1

Raporturile juridice de drept intl pri!at Particularităţile raporturilor juridice de DIP faţă de dr.civil (genul proxim, dr.comun).
Dreptul international privat (DIP), ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate  studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. DIP = dr.civil lato sensu elementul de extraneitate. !) "xistenţa "#"$"%&'#'I D" "(&)*%"I&*&" = acea parte componentă a raporturilor juridice aflata in strainatate+su, incidenta unei legi străine. "lementul de extraneitate nu constituie un element de structură, distinct al raporturilor juridice (părţi, continut, o,iect). "l se poate regasi in oricare din aceste - elemente. . dpdv al su,iectelor (cetăţenie, domiciliu, re/edinţă, c0iar religia pers.fizice1 pt. pers.jur. avem sediu, nationalitatea străină sau fondul de comert). . o,iectul derivat al raportului juridic (un ,un care se afla in strainatate+su, incidenţa legii străine). . continutul raportului juridic (dr. o,l. părţilor) se materializeaza prin2 . locul inc0eierii actului juridic+ locul executarii contractului1 . moneda 3n care este executat preţul1 . voinţa părţilor poate constitui element de extraneitate (clauza prin care se prevede că acel contract este supus legii străine)1 4n cazul faptelor juridice2 locul savarsirii delictului+locul producerii prejudiciului "lemente străine 3n dreptul procesual2 competenţa aparţine unei instanţe străine, recunoa/terea unei sentinţe pronunţate 3n străinătate. 5) 67%8#I6&'# D" #"9I = acea situaţie care apare atunci c:nd, 3ntr.un raport juridic cu element de extraneitate, se pune pro,lema ca acel raport juridic să devină suscepti,il de a i se aplica 5+mai multe sisteme de drept aparţin:nd unor state diferite (definiţie /tiinţifică). Definiţia metaforica2 6D# e acea pro,lema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intre,area 2 6*)" ;I;&"$ D" D)"P& ')$"*<* * ;" *P#I6*= "x. intr.un contract de vanz. > cump. intre o parte romana . vanzator si o parte germana . cumparator. 6ontractul se inc0eie la ?ucuresti, marfa urmand a se livra in 9ermania. Intre parti apare un conflict+litigiu legat de neexecutarea o,ligatiei de catre partea germana. ..@ instanta romana e sesizata. 6e lege se aplică= "#"$"%&"#" D"8I%I&7)II *#" 67%8#I6&'#'I D" #"9I2 a) ;ă fie un raport juridic cu element de extraneitate1 ,) 6onflictul de #egi %' tre,uie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state . nu are nici o legatura cu Dreptul International Pu,lic. 6onflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate, astfel incat se considera ca sintagma A6D#B(termen generic) tre,uie inteleasa drept un Aconcurs de legiB (in sensul ca se pot aplica am,ele sisteme de drept). #egile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. 1

c) 6:nd apare un element străin 3ntr.un raport juridic, acesta este suscepti,il de aplicarea unei legi străine. %orma conflictuală reprezintă norma de trimitere (va trimite la unul dintre sistemele de drept ce s.ar putea aplica). d) 6onflictul se numeste de legi, dar acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective. 6auza conflictului de legi > sistemele naţionale nu dau mereu aceea/i soluţie pt. aceea/i situaţie de fapt (au reglementări diferite).

-) 6are sunt raporturile juridice de DIP
6onflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept intl. privat. %umai in raporturile juridice de drept intl. privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Doar 3n raporturile juridice de dr.intl.privat, competenţa jurisdicţională poate să nu corespundă cu competenţa legislativă, iar părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică. 4n raporturile juridice de drept pu,lic, unde există su,ordonare juridică nu poate apărea un conflict de legi pt. că statul acţionează de iure imperii (pot totu/i apărea elemente de extraneitate > ex2 3n dr.penal avem principiile teritorialităţii, personalităţii, universalităţii /i realităţii). 4n raporturile juridice de dr. privat statul acţionează de iure gestionis. )amurile in care pot apărea conflicte de #egi2 Dr. comertului international Dr. transporturilor Dr. civil Dr. familiei Dr. comercial Dr. muncii Dr. procesual civil *ceste domenii de reglementare sunt enumerate in art. ! din #egea !CD+!EE5 cu privire la rap de Dr.Intl. Privat. )aporturile de dr. pu,lic ex2 cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, %' dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista raporturi de extraneitate. ;olutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de DIP numita %7)$* 67%8#I6&'*#* = norma juridica specifica DIP care are o structură proprie /i solutioneaza conflictele de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept e aplica,il cu privire la acel raport juridic. %ormele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi2  norme de dr. material  norme de dr. procesual %ormele conflictuale, spre deose,ire de normele materiale, nu carmuiesc raporturile juridice pe fondul lor, ci numai arata sistemul de dr. aplica,il (e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deose,ire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului). *lta deose,ire2 normele conflictuale au o aplicare preala,ila normelor materiale, influentand normele materiale aplica,ile. *vem o succesiune logica2  mai 3nt:i se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr. aplica,il, iar apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. %ormele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. I"!oarele normelor conflictuale2 2

. .

6onvenţiile internaţionale de DIP (unifică normele conflictuale)1 3n dreptul intern (#egea !CD+!EE5).

STRUCTURA NOR#EI CON$LICTUALE
%orma conflictuala este o norma juridica aparţin:nd sistemului de dr.rom:n (nu poate avea alte elemente de structură faţă de alte norme juridice) . contine2 . ipoteza (situaţia de fapt)1 . dispozitie . sanctiune %orma conflictuala are urmatoarele particularităţi2 . conţinutul normei conflictuale (ipoteza) > categoria de raporturi juridice la care norma se referă1 . legatura normei conflictuale (dispoziţia) . indică sistemul de drept aplica,il pt. acel conţinut al normei. #egatura normei conflictuale se materializeaza printr.un element concret care se numeste P'%6& D" #"9*&')* (element concret plaseaza continutul normei 3n sfera unui anumit sistem de drept). "xemple de norme conflictuale (in #egea !CD+!EE5)2  art 112 Astarea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede altfel. #egea nationala este legea statului a cărei cetăţenie o are persoana 3n cauzăB. 6ontinutul acestei norme conflictuale2 starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. #egatura acestei norme conflictuale2 Ac:rmuite de legea sa naţionalăB. Punctul+"lementul de legatura (este dat de art. !5)2 #egea nationala este legea statului a carei cetatenie o are persoana in cauza =@ cetatenia e punctul de legatura pt. norma conflictuala.  art %12 Astatutul organic al pers.jur. este carmuit de legea sa nationalaB. *rt. FC2 Apers.jur. are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit, potrivit actului constitutiv, sediul socialB. 6ontinutul2 statutul organic al pers. jur. #egatura2 legea naţională a pers. jur. Punctul de legatura2 naţionalitatea statului, dată de sediul social. art %&' Aposesia, dr. de proprietate si celelalte drepturi reale asupra ,unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfelB. 6ontinutul2 posesia, dr. de proprietate /i celelalte dr. reale. #egatura2 legea locului situării ,unurilor. Punctul de legatura2 locul situării ,unului.  art (1)(*2 Acontractul este supus legii alese prin consens, de părţiB. Art ((' +in lipsa unei legi convenite de parti, contractul este supus legii statului cu care prezintă legăturile cele mai str:nseB. 6ontinutul2 regimul contractual. #egatura2 voinţa părţilor (dacă s.a exprimat) + legea statului cu care contractul are legăturile cele mai str:nse.

C,rui -i-te. de drept /i apar0in nor.ele con1lictuale2
%ormele conflictuale,de regulă, fac parte din sistemul de drept al instantei sesizate (lex fori). ;istemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de #"9"* 87)'#'I (lex fori). Ar3u.ente pt. aplicarea lex fori 3n privinţa normelor conflictuale2 !. forta juridica a normei conflictuale (este imperativă) . judecatorul tre,uie sa le aplice ca atare. 5. atunci c:nd se pune pro,lema determinării normei conflictuale, doar sistemul de drept al instanţei sesizate este cunoscut. ;uccesiunea logică a raţionamentului făcut de judecător2 3

. sta,ilirea competenţei1 . sesizarea existenţei unui conflict de legi (nu se poate aplica dec:t norma conflictuală din propriul sistem de drept)1 . norma conflictuală va trimite la un anumit sistem de drept. -. deducţia de voinţă tacită a părţilor (prezumţie relativă) . argumentul+principiul Acine alege instanta alege /i dreptulB. (Gui eligit judici eligit jus) 4n structura normei conflictuale nu intră legea la care norma face referire (lex causae > raţiunea de a exista a legii conflictuale). "x2 lex causae privind starea civilă este legea naţionalităţii > lex patriae.

E4cep0ii de la re3ula c, nor.a con1lictual, apar0ine le3ii 1orului'
a. retrimiterea de gradul I (norma conflictuală rom:nă trimite la un sistem de drept străin, 3n 3ntregul său, inclusiv 3n privinţa normei conflictuale, ori acea normă conflictuală nu acceptă trimiterea). ,. 3n cazul ar,itrajului international ad 0oc ()egulile '%6I&)*#)  %' exista o lex fori . ar,itrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. 4n conţinutul DIP nu intră doar normele conflictuale, ci /i norme materiale ce dau soluţia pe fond.

NOR#ELE DE APLICATIE I#EDIATA (NAI)
*cestea apar atunci c:nd un sistem de drept consideră că o anumită reglementare juridică tre,uie să se aplice imediat unui raport juridic cu element străin, fără a se mai face raţionamentul conflictual (c:nd raportul juridic cu elem. străin conţine o pro,lemă de ordine pu,lică). D"82 sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit, aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 5
"x de %*I2 art 1& alin 1 . forma inc0eierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se cele,reaza (normă conflictuală). art 1& alin 5 > Acasatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentului diplomat sau a functionarului consular, fie al )omaniei, fie al statului viitorului sotB. "ste o norma materiala pt. ca se ofera o solutie . se sta,ileste autoritatea competenta. . . . . 6omparaţie 3ntre normele cu aplicaţie imediată /i normele conflictuale2 am,ele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, av:nd puncte de legătură cu ţara forului1 am,ele aparţin sistemului de drept rom:n sau generaliz:nd am,ele aparţin lui lex fori1 norma conflictuală este o normă de trimitere, pe c:nd norma de aplicaţie imediată este o normă materială soluţion:nd fondul raportului juridic1 spre deose,ire de alte norme materiale, norma de aplicaţie imediată se aplică anterior normelor conflictuale, 3nlătur:ndu.le pe acestea de la aplicare.

Tipuri de con1licte /n le3,tur, cu raporturile juridice de DIP
DIP e un drept con1lictual deoarece este c0emat sa solutioneze mai multe tipuri de con1licte ce pot sa apara in cazul in care intr.un anumit raport juridic apare un element de extraneitate, astfel2 !) con1lictul de juri-dic0ie. 7,iectul acestui conflict il constituie competenta instantelor sesizate. ;oluţionarea lui duce la determinarea instanţei competente. 5) con1lictul de le3i aplica6il procedurii . se solutioneaza dupa legea instantei sesizate -) con1lictul de cali1icari > soluţionarea lui ne va ajuta să determinăm norma conflictuală F) con1lictul /n -pa0iu al normelor conflictuale, care va ridica pro,lema retrimiterii 3n DIPrivat D) con1lictul de le3i .ateriale > se determină lex causae H) con1lictul de le3i /n ti.p 7i -pa0iu > presupune identificarea efectelor 3n )om:nia ale drepturilor do,:ndite 3n străinătate I) con1lictul .o6il de le3e > apare 3n situaţia 3n care se deplasează sau se modifică punctul de legătură al normei conflictuale 6onflictul de jurisdicţie /i conflictul de legi aplica,ile aduc 3n discuţie c0estiuni procedurale. Cali1icarea 7i con1lictul de cali1ic,ri %ormele conflictuale au in structura lor 5 elemente, continutul /i legatura, exprimate 3n noţiuni juridice De e4.2 con0inutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca 2 starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul ,unurilor, condiţii de fond /i de formă ale actului juridic, ale casatoriei, prescripţia extinctivă le3,tura normelor conflictuale poate fi exprimată prin noţiuni juridice ca2 cetatenia, domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii ,unului, locul 3nc0eierii contractului etc. Ace-te notiuni care intra in -tructura nor.elor con1lictuale nu au acelea-i acceptiuni in di1eritele -i-te.e de drept. De e42 in dreptul anglo.saxon prescriptia e considerata o pro,lema de procedura, nu de fond ca in dreptul romanesc, astfel incat devine necesară cali1icarea in-titu0iei juridice 5

capacitatea unei persoane fizice sunt supuse legii cetăţeniei sau legii domiciliului > acesta din urmă poate fi locul unde persoana s. 6 .juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care formează continutul si legatura normelor conflictuale. 66iv 7landez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate. astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza (testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale). calificarea produce efecte diferite dupa cum e vor. de exteriorizare a vointei. testamentul olograf era calificat ca o pro. saxon este opro.rii con1lictului de cali1ic. insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. iar 3n altele reprezintă un drept survenit 3n urma suveranităţii statale)1 . avem 5 tipuri de definiţii ale calificării instituţiei juridice2 a) calificarea = operatiunea logico.*ceasta calificare poate fi definita in 5 moduri2 a) pornindu. *stfel.lema de forma era supus legii locului unde s.ei con1lictuale .a de continutul sau de legatura normei conflictuale.ili daca un raport juridic.) pornindu. *tunci cand o6iectul cali1icarii il con-tituie continutul nor. ca loc 3n care au fost 3nfiinţate sau ca loc 3n care materia este plasată)1 .ri este dată de efectele pe care le produce. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia.rii a pornit de la -peta lider in do.portan0a -olu0ion.lema calificării testamentului olograf.se de la normele conflictuale catre situaţia de fapt . referitor la domiciliul persoanei fizice (starea civilă. referitor la legătura normelor conflictuale (de ex. referitor la calificarea căsătoriei religioase (3n unele sisteme de drept este o pro.ila. In sc0im.ilit (stare de fapt) sau locul unde aceasta intenţionează să se sta. dreptul olandez califica aceasta notiune ca o pro. se 3ncadrează 3ntr. pentru a sta.&*$"%&'# 7#*%D"<'#'I.a pus astfel pro.lema de forma.lema de capacitate a pers fizice. "xemple de conflicte de calificări2 . 'n cetatean olandez a facut in 8ranta un testament olograf. ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului. in cazul nostru legii cetateanului olandez. adica o situatie de fapt concreta.a inocmit testamentul.ilească (stare de drept)) I.lemă de formă > atunci se aplică locus regit actium)1 .lema de capacitate.) calificarea = interpretarea unui raport juridic pt a vedea in continutul /i in legatura carei norme conflictuale intra. 8iind o pro.. in dreptul francez. statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia.il si implicit situatia pe fond. . modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplica.ri 8 situaţia care apare cand notiuni din continutul sau din legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept suscepti. Con1lictul de cali1ic.a sta. art FC din legea !CD+E5 . de capacitate a testatorului. si fiind o pro.. asadar determina sistemul de drept aplica. In alte sisteme de drept2 sediul este acela unde persoana juridică isi are sediul de control1 .lemă de fond. pe c:nd 3n cel anglo. norme conflictuale privind statutul organic al persoanelor juridice. Crearea in-titu0iei cali1ic.se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala (3n sens invers) *stfel.eniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului !E) &".ile de a se aplica raportului juridic respectiv. #egătura = sediul social.lemă de capacitate > atunci căsătoria este supusă legii cetăţeniei soţilor. . iar 3n alte sisteme de drept apare ca o pro.o normă conflictuală sau alta. *stfel. referitor la prescripţia extinctivă (3n dreptul rom:nesc este o pro. referitor la dreptul statului de a culege o succesiune vacantă pe teritoriul său (3n unele state dreptul este supus legii succesiunii dreptului de mo/tenire. In sistemul romanesc2 sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar).lemă de procedură /i va fi supusă deci lui lex fori)1 . căci cele două sisteme de drept calificau diferit această noţiune.

elor con1lictuale 7i in-titu0ia retri.itrul va ţine seama de calificarea făcută astfel de părţi1 . atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept. DC din legea !CD+!EE52 Anatura mo.o normă conflictuală.ilă litigiului). deoarece 3n momentul calificării lex causae nu este 3ncă cunoscută.ile de aplicare sunt lax causae /i lex fori.unurilor se determină 3n conformitate cu legea locului unde acestea sunt situateB sau deter. ar.ile de exploatare a produselor su.il si solutia pe fond.surd a calificării după lex causae (legea aplica.inarea cet. .iliară sau imo. In $? starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea domiciliului. exista o regulă /i exceptii Re3ula2 calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori).) cali1icarea le3al.unuri mo. Per a contraria.ileB.*tunci cand o6iectul cali1ic.ile depinde calificarea ce urmează a fi dată unei instituţii de drept sau unui raport juridic. calificarea este 3n esenţă o pro. 6elui care a emis norma 3i revine /i interpretarea ei (ejus est interpretari cujus est condenere)1 .ului). Le3ea dup. E4cep0ii' a) cali1icarea pin !oin0a p. Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica norma conflictuală din propriul sau sistem de drept.2 cali1icarea i.ilă care sta. un anume mod. . singura lege după care se poate face calificarea este legea instanţei sesizate (lex fori). %u se poate face calificarea după lex causae.2 se pune o pro.r0ilor (calificarea conventionala) > atunci c:nd 3ntr. cele două legi posi. se ia 3n considerare calificarea juridică sta. c:t /i conţinutul drepturilor reale asupra . este un argument de reducere la a.ine /n ca" de retri. > 3n accepţiunea acestui concept reprezintă o calificare su.iliară. deci se va aplica legea locului)1 c) cali1icarea -ecundar. pentru că este singura cunoscută 3n acel moment.itere > se face o trimitere logică de la sistemul de drept rom:nesc la un sistem străin.lice1 e) cali1icarea no0iunilor din nor.lema de stare civila ( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in $area ?ritanie. deci interpretarea noţiunii din norma conflictuală străină se face după sistemul de drept străin1 f) cali1icarea 1.o6ilelor 3n art.ilită de legea rom:năB 4n sprijinul acestei reguli sunt următoarele argumente2 .ile/te lex causae). D! din legea !CD+!EE52 A platformele /i alteinstalaţii dura. 6onflictul 3n spaţiu al normelor conflictuale este de două feluri2 a) po"iti!. *rt.0eniei se face 3n conformitate cu legea statului a cărui cetăţenie se invocă)1 d) cali1icarea in-titu0iilor juridice necuno-cute le3ii 1orului > se face după legea care cunoa/te această instituţie (de ex. instituţia trust. ea urm:nd a fi determinată după ce se face operaţiunea de calificare (se indică norma conflictuală aplica.din legea !CD+!EE5 prevede această soluţie 3n mod explicit2 Ac:nd determinarea legii aplica. Con1lictul /n -pa0iu al nor. dar influenteaza sistemul de drept aplica.iterii "xistă un conflict 3n spaţiu atunci cand sistemele de drept in prezenţă conţin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite.secventă determinării legii aplica.rii pri!e-te le3atura nor. 7 . con1lictul de cali1icare . .e numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din cele două sisteme de drept coexistă in spatiu.un contract părţile califică noţiunea juridică utilizată 3n conţinutul contractului /i definesc raportul juridic respectiv 3ntr. > c:nd raportul juridic este supus unui act normativ (de ex. care -e -olu0ionea".itrul 3l consideră cel mai potrivit 3n speţă.2 o convenţie internaţională 3n care noţiunea este calificată sau art. unde nu avem lex fori > se va face după sistemul de drept pe care ar. De ex.ile (de ex.e con1lictuale -tr. 4n situaţia noastră.lemă de interpretare a conţinutului /i 3ntinderii noţiunii existente 3ntr.e poate vedea dacă ea este sau nu contrară ordinii pu. de ar6itri /n ar6itrajul interna0ional ad):oc .ei con1lictuale9 modul de solutionare a conflictului %' influenteaza norma conflictuală.cut.marine sunt calificate .

lema de calificare a normelor conflictuale. caz in care se va aplica dreptul material strain.ilitatea retrimiterii.ulati!e2 .ite la un -i-te.ai de e4i-tenta ace-tui con1lict ne3ati! .juridică. ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat terţ. In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept. 8 . "a nu tre. .ul de drept al 1orului9 1ie tri.ite . .ensul trimiterii se soluţionează după lex fori. in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenţă nu trimite la propriul sau sistem de drept. iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie nu pri. deci inclusiv la normele sale conflictuale.ai departe la un -i-te.a conditie a retri.iterea ci9 1ie tri. care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana). aceasta din urmă reprezent:nd o trimitere materială a dosarului.iterii e data toc.iterea = situatia juridică aparută in cazul in care norma conflictuala a forului tri.juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii competente să soluţioneze litigiul. Acea-ta e o conditie nece-ar. dar nu -i -u1icient. A-t1el9 pri. cu privire la raportul juridic litigios1 .Daca insa e sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuală rom:nă. sa existe un conflict negativ 3ntre normele conflictuale din sistemele de drept 3n prezenţă.ai tre6uie intrunita -i o a doua conditie9 ce tine de sensul trimiterii pe care norma conflictuală a forului o face la un sistem de drept strain. normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale norme conflictuale).e-te tri. de drept al unui -tat ter0 )etrimiterea este o operaţiune logico.ite /napoi la -i-te. fiind in ultima instanta o pro.) ne3ati!.uie confundata cu declinarea de competenta.n conclu"ie9 pentru a e4i-ta retri. *cesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept. adica /i la normele conflictuale straine. 4n acest caz poate interveni retrimiterea. . fara a exista posi. 6onflictul pozitiv nu duce la retrimitere.9 deoarece . Retri. o trimitere la intregul sistem de drept strain. o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignoră normele conflictuale ale acelui sistem de drept). pe c:nd retrimiterea este o operaţiune pur logico. care poate fi de două feluri2 .itere tre6uie intrunite 5 condi0ii cu. . de drept -train in intre3ul -au.

)euzultă deci că 3n materie de contracte nu avem retrimitere.olutia pe fond in aceasta speta2 conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul .lul său. intr.iliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului. succesiunea imo. 6u alte cuvinte. Dacă norma conflictuală rom:nă trimite la acesta.a pus pro. *stfel.uie luată 3n considerare spre a nu se 3ncălca unitatea acelui sistem de drept străin1 . E4cep0ie de la retrimiterea de gradul I2 atunci cand.peta 87)972 un cetatean . Deci 3n dreptul rom:n este accepta. Potrivit normelor conflictuale franceze. avand aici doar un domiciliu de fapt. dacă dreptul străin nu prime/te. dar acesta nu a primit trimiterea.iterea e-te de dou. De aici rezultă că acea normă conflictuală străină tre.) )eglemenatrea retrimiterii de gradul II 9 .avarez. este firesc ca dreptul străin să fie respectat1 . a cules mo/tenirea). lex voluntaris.il un anumit sistem de drept. In fata instantei s.andit insa nici cetatenia. pentru că aici norma conflictuală aplica. c0iar daca partile nu au prevazut in mod expres. .avarez). Deci. #a moartea sa a lasat o succesiune imo.ului de drept -tr. făcută de dreptul străin de a se aplica. 6omentariul profesorului2 in speta de mai sus cu olandezul (&estamentul 7landezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula).iterea de 3radul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) > intervine atunci cand norma conflictuală trimite la dreptul forului (speţa 8orgo) . *rgumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt2 .iterea făcută de norma conflictuală rom:nă la un sistem de drept străin tre6uie con-iderat.iterii de 3radul I se află in art F(!) din legea !CD+E5.iliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul . . este normal ca acel sistem să fie privit 3n ansam.ile > clauza de electio juris. Retri.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL * . iar nu ca o o6li3a0ie din a1ar. se prezuma ca trimiterea s. oportunitatea rezidă 3n faptul că retrimiterea 3mpacă cele două sisteme de drept 3n prezenţă (am. deci statul pe teritoriul caruia se aflau . Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul .iliara importanta. care prevede că Adaca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale rom:ne retrimite la dreptul rom:n. 1eluri2 a) retri. nici domiciliul legal (nu 3ndeplinea condiţiile cerute de statul francez). tri. se aplică legea rom:nă. afară de cazul in care se prevede in mod expres altfelB. *stfel. trimitand inapoi. .avarez exista o normă conflictuală conform careia succesiunea imo.a facut numai la dreptul material strain. dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel . partile au determinat prin vointa lor ca aplica.i in materia retrimiterii avem o speta lider . ca o o1ert.unurile.ilă retrimiterea de gradul I. astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu aveau vocaţie succesorală.in . prin clauza de alegere a legii aplica. unitatea -i-te. iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiţie ereditară in revendicarea succesiunii.avarez a trait cel mai mult timp in 8ranta unde nu a do.ele sunt astfel respectate). .entarea retri.iterea de 3radul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) > norma conflictuală straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert a) Re3le.) retri. cel francez.ilă este voinţa părţilor.lema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea.avarez. cand exista lex voluntatis nu exista retrimitere de gradul I.un contract.

*rt.eventual poate sc0im.lemei. Aplicarea le3ii -tr. 4n multe sisteme de drept (englez.a sistemul de drept . c:nd norma conflictuala straina a trimis la ea. la care trimite primul sistem de drept străin menţionat.. a doua pro. &estamentul olograf >in dr fr2 legat de forma apoi se cauta in %6 care trimite la # locului=@ # 8r .. căci altfel 3nseamnă a 3ncălca 3nsu/i sistemul de drept rom:n.a %6 .sc0im. in temeiul rolului activ (art !5E.a solutia pe fond 6alificarea legaturii %62 . atunci cand norma conflictuală romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului pro.sc0im. trimiterea este o.peta lider in materie de calificare 2 &estamentul 7landezuluitestament olograf facut de un olandez in 8ranta.lemă care se pune este dacă legea străină este aplica. dreptul străin nu este asimilat unui element de drept. .).. 6alificarea se face ca sa stim ce %6 aplicam.l de capacitate ca sa vedem la ce # trimite. deci este asimilat unui element de drept.6iv. . In primul rand instanta vede daca e competenta J apoi care e # aplica. rezultă că se va aplica sistemul de drept străin la care norma conflictuală rom:nă face trimitere /i nu sistemul de drept străin al unui stat terţ.a norma conflictuala .!-C 6. Ipoteza2 nu avem o %6 specifica asa ca tre.ligatorie.ina /n 1ata autoritatilor 1orului2 a) 4n sistemul de drept rom:n.P. Deci.itrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. SEMINAR # !CD+E5 >art -2 calificarea se face potrivit+conform # romane( # forului).a eventual solutia pe fond %eexistand o %6 specifica.l de capacitatese cauta in %6 la pro.ilă atunci c:nd norma conflictuală rom:nă trimite la ea= D*.ine ca le4 cau-ae %orma conflictuală romana poate sa trimita fie la legea romana care se va aplica ca lex causae.. situatie in care judecatorul sau ar. testamentul olograf l.lemă este legată de titlul cu care este aplicat dreptul străin 3n )om:nia (analiză de drept comparat). In sc0im. astfel2 . 3n raţionamentul logic făcut de instanţă. 10 .in dr olandez2 o pro. german). &rimiterea se face la 3ntregul sistem de drept străin (lex causae = un 3ntreg sistem de drept rom:n+străin).modifica sistemul de drept (lex causae) . poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine. ea poate fi invocata atat din oficiu. sa calificam noi situatia. Importanta calificarii dupa continutul %62 .lema de forma. de instanta de judecata. datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept. 6onsecinţele care decurg din faptul că dreptul rom:n concepe dreptul străin ca un element de drept /i nu ca un element de fapt sunt2  1 cine poate in!oca le3ea -tr. apar anumite pro. prima pro. F (5) din legea !CD+!EE5 stipulează că A retrimiterea făcută de legea străină la dreptul altui stat este fără efectB.ila.. cat si de partea interesata =@ instanta de judecata.sc0im.nu sc0im.am calificat ca o pro.leme specifice. 4n dreptul rom:n sistemul de drept străin este privit ca /i sistem de drept rom:n...

I alin. acest aspect exista o mare deose. prin avizul unui expert sau un alt mod adecvatB.a pe care le considera adecvate.ligatia de a aplica o norma straina. aflarea continutului si intelesului.o.a exclusiv judecatorului.I alin. art.u.ei legii straine %' incum.ertatea instanţei /i a părţilor 3n alegerea mijloacelor de pro. 1ac.ui sa depuna toate diligentele pt.ine Interpretarea revine. instanţei rom:ne /i se va face după sistemul de drept străin.=n i.  % le3at de c. In acest scop instanta poate dispune. in timp ce instanta nu are o. unde dreptul străin este un element de fapt.ă a legii străine. . Pot fi formulate /i contestaţia 3n anulare /i revizuirea.ile/te de instanţa judecătorească prin atestari o. se pune pro. nu /i pt.ligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuală trimite la el.ei legii straine se imparte intre judecator si parti.5 .ei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate care invocă acea lege străină. gre/ita lui aplicare+interpretare poate desc0ide calea recursului la I66K. precum si in temeiul principiului rolului activ. %' se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia) =@ sarcina pro. rostul lui este de a asigura o aplicare uniformă la nivel naţional a legii rom:ne (gre/ita aplicare a unei legi străine %' poate. dpdv teoretic. motive de nelegalitate. va tre.ine2 a) In sistemele de drept care privesc dreptul strain ca un element de fapt.) In sistemele de drept care considera dreptul strain un element de fapt. -arcina pro6ei le3ii -tr. 4n cazul recursului. constand in aceea ca. *ceasta idee este exprimata in art. pro. dreptul strain. sarcina pro. a le3ii -tr.ile de atac 3n cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine. ci este impartita intre acesta si parti.ă. invocarea legii straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata. CONCLU<IE' Dreptul ro. )ecursul 3n interesul legii este pro. 6lasificarea mijloacelor de pro. . să ducă la un recurs 3n interesul legii). la instanţa superioară (I66K)2 a) 4n sistememele de drept. Pe de alta parte. instanta de judecata. sarcina pro.lema dacă se poate face recurs la 6urtea . instanta romana e c0iar o. motive de netemeinicie > at:t timp c:t dreptul străin este privit ca un element de drept.ilitatii.) 4n sistemul de drept rom:n.! > #egea !CD+!EE5 prevede2 Acontinutul legii străine se sta.e2 11 . Interpretarea unitară cade 3n sarcina autorităţilor competente din statul respectiv.lematic > nu se află la3ndem:na părţilor. )ăspunsul este %' > pt. conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi o.ligata sa faca dovada continutului ei. .ire intre dreptul strain si dreptul national.  * interpretarea le3ii -tr.upremă.6and norma conflictuală romana e imperativa (regula in materia normei conflictuale). *stfel. c0iar si din oficiu. . 3n principiu. datorita caracterului o. pt. #egea !CD+!EE5.ligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuală rom:na trimite la el). I66K+6urtea de *pel judecă 3n recurs numai pt. exact si complet al legii straine.tinute de la organele statului care au edictat.ine #egea rom:nă consacră li.) In dreptul rom:n. 4n acest sens. că legea străină este un element de fapt /i calea de atac este doar apelul. administrarea tuturor mijloacelor de pro.6ina -u6 a-pectul in!ocarii le3ii -traine9 principiul rolului acti! al judecatorului cu cel al di-poni6ilitatii partilor  5 cine tre6uie -. orice parte interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponi. #ijloacele de pro6.

turare de la aplicare a le3ii -tr. privat rom:n1  atunci c:nd dreptul străin a devenit competent prin fraudă (art.uie să faca dovada că s.un organ national de legatura pe care fiecare stat si.9. eligit jus)1 -.ine "xista două situaţii expres prevazute de lege. litigiul nu poate răm:ne nejudecat. care să emită o opinie legală referitoare la speţa 3n cauză)./i transmite reciproc informaţii privind dreptul lor > printr.e trimite un comentariu imparţial. 6onvenţia prevede o. 7 simpla dificultate de pro.sidiar.uie să fie una a. . )om:nia a aderat 3n !EE! prin M. 3n cazul c:nd legea străină nu poate fi dovedită se aplica prezumţia simplă exprimată prin adagiul Acine alege instanta. o expertiză de specialitate (apelarea la un avocat străin.ată1 5. alege si dreptulB(Gui eligit judicem.lul principiilor fundamentale de drept ale statului rom:n. Ca"urile de /nl. Informatiile se vor transmite printr. de inexistenta izvoarelor scrise. 3n sensul că instanţa tre.ă.. fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia. 6ererea tre.au depus toate diligenţele pt. acţiunea reclamantului neput:nd fi respinsă deoarece nu e culpa nimănui pt. un profesor universitar. .il a se sta.lice străine > instanţele rom:ne nu se adresează direct )om:nia este parte la 6onventia "uropeana 3n domeniul informării asupra dreptului străin (#ondra > !EHL) si la Protocolul *diţional la aceasta 6onvenţie (. faptul că legea străină nu a putut fi pro. Instanţele rom:ne 3/i păstrează dreptul de apreciere asupra acestor mijloace de pro. #egea !CD+!EE52 A4n cazul 3n care este imposi. Imposi. %' justifica aplicarea imediata a legii rom:ne =@ aplicarea legii rom:ne apare ca un su.are a legii străine generată de depărtarea geografică a statului străin.o autoritate competentă > instanţelor străine ($inisterul Kustiţiei este organul naţional rom:n de legătură). procurarea directă a textului1 .re de a.tras.solută.iectiv si impartial urmand sa contina texte de # dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite. !D-+E!.ligaţia statelor mem. care să indice cum anume se soluţionează pro.lema 3n acel sistem de drept.ilitatea de pro.aB > nu se poate respinge acţiunea ca nedovedită.L #egea !CD+!EE5)1 1 ORDINEA PU>LICA DE DIP RO#?N 8 ansam. 6ele mai frecvente mijloace practice de dovedire a conţinutului legii străine sunt2 .are a conţinutului legii străine tre.ourg .ine 6onform art. In sprijinul caracterului su. din )omania. directe2 procurarea legii străine 3n materialitatea ei (const:nd din coduri /i jurisprudenţă)1  indirecte2 procurate fie de la autoritatile competente din statul strain.uie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol.0ii de pro6are a le3ii -tr. aplica. )aspunsul tre. c:nd legea străină %' se va aplica2  c:nd legea străină 3ncalcă ordinea pu.I alin.l desemneaza. !EIL).uie sa fie o.ţine certificate+avize de la autorităţile pu. "le pot apela /i la serviciul $inisterului Kustiţiei )om:niei (Departament de #egislaţie) /i astfel pot o.po-i6ilit. c:t /i documente justificative. nu unul pro causa.ili continutul legii străine se va aplica legea rom:năB. 12 .sidiar  argumente2 !. Aacela/i lucru este a nu fi cu a nu pro. Con-ecin0ele i. identificarea conţinutului legii străine.lica din dreptul intl.ile 3n raporturi juridice cu element de extraneitate.

lică apare 3n dreptul intl. 3n orice stadiu al pricinii. de drept intl pri!at (6) 6ele 5 instituţii se aseamana prin faptul că amandoua. vala. 4n unele cazuri ordinea pu.lu de principii (egalitatea dintre sexe. "lemente definitorii ale ordinii pu. ea nu poate fi interpretată extensiv. privat doar 3n cazuri excepţionale )elaţie ordine pu.leme de ordine pu. ci numai restrictiv.lică = principiile fundamentale de drept ale statului forului.) dacă excepţia de ordine pu. să fie motivată. *supra legii străine. alteori este un ansam. iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul rom:n. prin excepţie. "(2 #egea procesuală rom:nă impune ca 0otăr:rea jud.poral. ordinea pu. forma excepţiei de ordine pu.ligatorie > judecătorul rom:n va tre.Pe plan procesual. ridicată de oricare din părţi /i de instanţă din oficiu.lică de DIP are un caracter de e4cep0ie de la aplicarea legii străine normal competente.aterial9 ordinea pu. efectul ei este că legea străină nu se va aplica pe teritoriul )om:niei.lice de DIP2 a) conţinutul noţiunii de ordine pu.lul normelor imperative1 are ca scop limitarea principiului autonomiei de voinţă a părţilor prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzacţiona)1 ) ordinea pu.ile in raporturile juridice cu element străin.lică de DIP are un caracter national (prin conţinutul său.itrale1  dpd! . de drept intern (a) 7i ordinea pu6lic.lică este exprimată prin norme imperative.il pronunţată. ca atare.lica 3n DIP.lică de drept intern este dată de ansam. Caracterele ordinii pu6lice de drept intl pri!at  dpd! -patial. inclusiv lex voluntatis. ordinea pu.lică rom:nă > ordinea pu. au -1ere de aplicare di1erite2 ) ordinea pu. 3n dreptul intl. Deo-e6iri'  au 1unctii di1erite' ) ordinea pu.lică din momentul pronunţării unei 0otăr:ri judecătore/ti+ar. ordinea pu. privat 3nsăm intră 3n coliziune mai multe sisteme de drept /i deci nu putem spune că tot ce este străin 3ncalcă ordinea pu.lică de drept intl. motivarea 0otăr:rii nu este o.para0ie /ntre ordinea pu6lic. trimite la un sistem de drept străin. Co. 13 .lică e de stricta interpretare . putem doar să o 3nlăturăm de la aplicare pe teritoriul ţării. interdicţia poligamiei)1 .lică de drept intern este mai largă dec:t ordinea pu. %' sunt de ordine pu. privat (de la 3ntreg la parte)1 "(2 &ermenele de prescripţie extinctivă. ea exprimă principiile fundamentale ale sistemului de drept rom:n)1  dpd! te.lică internă. 4n alte sisteme de drept 3nsă (american). c0iar nemotivată (pt. astfel 3nc:t dacă norma conflictuală rom:nă. desi sunt de ordine pu.ui să recunoască o 0otăr:re americană.lica in dreptul intern (Decretul !HI+DL). se invocă su.lică de drept intl. 3nlătură o lege de la aplicare (au acela/i efect).lică. aceste termene se vor aplica de catre instantele rom:ne. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi străine 3n spaţiul rom:nesc. că ea respectă sistemul de drept american) > condiţia motivării nu se extrapolează la nivel intl. nu avem nici o putere. că 3n plan intern legiuitorul are interesul să impună o anumită limită1 .lică de DIP are intotdeauna un caracter actual9 3n sensul ca se ţine seama de ordinea pu.lică 3n dreptul intern.ordine pu. privat > sunt mai multe cazurile 3n care apar pro.lică 3n dreptul intl. pt. aplica.lică este admisă. De la acest caracter de exceptie =@ anumite consecinţe2 a.

unul po"iti! ' art. aceste efecte vor fi recunoscute. . 5 din legea !CD+E5 precizează că A in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romanaB.! lit.ile cu ordinea pu. ordinea pu.a din legea !CD+E5 precizează că Aaplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea pu. fie in cadrul conflictului de legi in spatiu a) conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii.am referit pana acum (sunt suscepti.lică difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica.ile de aplicare cel putin 5 legi diferite).lema ordinii pu.lica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (mom nasterii+ modificarii+ stingerii unui rap jur) sunt de ordine pu. incidenta unui anumit sistem de drept. Daca insa aceleasi 5 persoane s. *cest conflict se cere a fi in spatiu pt ca sistemele de drept coexista in spatiu si conflictul e in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp.ai lar3.ferele notiunii de ordine pu.) conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s.a nascut su. 6u alte cuvinte. %' se poate inc0eia in )omania c0iar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama.au casatorit in #i. S1era no0iunii de ordine pu6lic. 14 . .. ordinea pu. dec:t 3n cazul conflictului de legi 3n timp /i spaţiu. %' toate principiile care sunt de ordine pu. cu un alt sistem de drept. *stfel.lică poate fi invocata. punandu. /n dreptul interna0ional pri!at .lice).andite in strainatate.L alin.ia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in )omania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii.lema recunoasterii drepturilor do..ile de aplicare coexista in spatiu. *cesta e conflictul la care ne.lică rom:nă se vor aplica). fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) Cur-ul % E1ectele ordinii pu6lice de drept interna0ional pri!at 5 E1ecte'  unul ne3ati! ' consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care norma conflictuala romana trimisese.e numeste conflict in spatiu pt ca cele 5 sisteme de drept suscepti.ile de aplicare 5 sau mai multe sisteme de drept din state diferite. care mai e casatorit in tara sa. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu.ian).un alt stat.lică si atunci cand privesc drepturile deja do. S1era ordinii pu6lice di1erita in ca"ul celor 5 con1licte de le3i9 1iind . In acest sens2 art L alin.lică de drept internaţional privat romanB. modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt suscepti.lică de DIP 3mpiedică producerea pe teritoriul )om:niei numai a acelor efecte ale legii străine. /n ca"ul con1lictului de le3i /n -pa0iu Pro1' sunt mai multe situaţiile 3n care ordinea pu. iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr.lică este invocată 3n conflictului de legi in spatiu. E4 1 2 o casatorie intre o romanca si un cetatean strain (li.ile cu principiile fundamentale ale legii rom:ne > nulitate parţială (restul normelor străine care sunt compati.andite de un cetatean roman in strainatate (deci nu se mai pune pro. care sunt incompati.se pro. In acest caz conflictul de legi e in spatiu.

ent de e4traneitate . desi o casatorie inc0eiata numai religios in )omania %' produce efecte juridice. se creează artificial un conflict de legi. de drept interna0ional pri!at 7i nor.lică are * -1ere de cuprindere cu intinderi !aria6ile 2 !.! din legea !CD+E5) se face aplica.un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl. art FC alin.lică in cazul conflictului de legi in spatiu -.odalitati'  1 intr)un raport juridic de drept intern care in mod normal %' ar tre. 5. deci e un raport de DIP.ele de aplica0ie i.un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre 5 cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in )omania. Din cele prezente de mai sus rezultă că ordinea pu. iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic. Deo-e6iri2 de raţionament juridic.. sediu.a in mod fraudulos punctul de legatura facand aplica.ri2 au 3n esenţă acela7i -cop. ordinea pu. intr)un raport juridic care are deja un ele. privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr.lică 3nlătură legea străină) sau 3n timp /i 3n spaţiu (vezi ex.il acelei societati comerciale dreptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica. c0iar dacă raportul juridic are element de extraneitate)1 .ilirii filiaţiei se recunosc /i 3n )om:nia.ile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent. De ex. in scopul de a eluda legile fiscale romane/ti.ile/te filiaţia 3ntr.ui sa ai.a un element de extraneitate.o ţară străină 3n condiţii pe care legea rom:nă nu le cunoa/te.2 la o societate comercială legata in mod normal de dreptul rom:n prin elementele ei definitorii (nationalitate.il acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. capital social). *stfel.! .ediat.E4 52 efectele unei casatorii religioase inc0eiate in strainatate intr.ilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate. #odalitatile de 1raudare a L' De re3ula9 -unt 5 .5 > se aplică legea străină) $raudarea le3ii aplica6ile /n dreptul interna0ional pri!at 8rauda la lege in dreptul intl. partile sc0im. după cum conflictul de legi este numai 3n spaţiu (vezi ex. anume faptul că legea străină este 3nlăturată de la aplicare). 15 . astfel2 a) la norma de aplicaţie imediată nu apare conflictul de legi (nu se pune pro.n. se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi. efectele sta.) ordinea pu. ordinea pu.lică de drept intern (are sfera cea mai larga) 5. deci ordinea pu. A-e.para0ie /ntre ordinea pu6lic.il acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplica. anume protejarea sistemului de drept naţional (a principiilor sale fundamentale) /i acela7i e1ect. privat si fac aplica. partile sta. E4 *2 dacă un copil din afara căsătoriei 3/i sta. ordinea pu.lică in cazul conflictului de legi in spatiu si timp (are sfera cea mai restr:nsă) Co.lică poate sau nu 3nlătura norma conflictuală. conform normei conflictuale initiale.lema aplicării unei norme conflictuale ci legea legea rom:nă imperativă. elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate. iar prin aplicarea normei conflcituale normal competente (lex societatis .

privat rom:n implica 5 e1ecte2 unul ne3ati!. adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate. 8rauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element su. parti decat cel care s. e fraudat dreptul strain in favoarea dreptului romanesc !. locul producerii unui delict.arit de parti -a 1ie ilicit .il pt.ile norme conflictuale cu puncte de legatura mo.ulati!e ale 1raudei la le3e in dreptul intl pri!at' (tre6uie intrunite cu. )ezultă că frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv.ilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi. in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. Dreptul ro. %u toate punctele de legatura sunt mo. F. locul situarii unui .uie -a 1olo-ea-ca un .un mo.ile sau varia. partile tre. e fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain 5."x un cetatean strain isi sc0im.il a unui alt sistem de drept. Conditiile cu.a cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii.il 5. o activitate frauduloasa de sc0im. *stfel.in *rt. incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic. Dar actul ramane vala.ar fi aplicat sistemul de drept normal competent. Prin ipoteza. tre6uie -a e4i-te un act de !ointa al partilor.=n e-te 1raudat /n 1a!oarea celui -tr. Din acest text de lege rezultă că sancţiunea fraudei la lege 3n preptul intl. 6u alte cuvinte. constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda. "fectul acesta se materializează 3n două moduri2 . prin inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. L alin.! din legea !CD+E5 spune că Aaplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda. Sanc0iunea 1raudei la le3e /n dreptul intl pri!at ro. -copul ur. ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta). re"ultatul o6tinut -a 1ie ilicit .iectiv (intentia 1rauduloa-a a partilor ). -.ile.uie sa fie mai favora.iectul fraudei avem 5 situatii2 !. Puncte mo.ar fi o.copul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplica.ile (ex2) 2 cetatenia si domiciliul persoanei fizice. 6aracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. operatiunea de sta. "xista puncte de leg fixe.tinut daca s.ile.il in strainatate NNN 16 . Din această condiţie rezultă că frauda la lege poate interveni numai in cazul raporturilor juridice la care sunt aplica.ulati!) !.ijloc de drept intl pri!at care prin el in-u-i e licit ( de ex.are a punctului de legatura. actul juridic inc0eiat in strainatate sau su. fraudand astfel # competenta. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea rom:năB. sediul persoanei juridice. . rezultatul urmarit si realizat de catre parti tre.=n In functie de o.ane.

instanta romana le..=n #egea !CD+E5 nu reglementeaza aceasta situatie. #egea !CD+E5 contine anumite prevederi care sa indeparteze posi.a cetatenia sau domiciliulB. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.sidiară faţă de alte sancţiuni.lema fraudei apare in sfera unui contract. Domenii in care intervine frauda la lege2 !. #egea !CD+E5 a prevazut un mic remediu in art 552 Adaca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun.ane . In aceasta situatie.uie sa . de data aceasta.) sancţiunea fraudei la lege este su.eneficieze de aceeasi protectie prin fraudarea dreptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuală romana care ar fi trimis la el ceea ce se sanctioneaza e frauda Do. lege ce permitea divortul.a in mod fraudulos cetatenia+ domiciliul + resedinta. deoarece ceea ce e sanctionat e frauda la lege (fraus omnia corrumpit).toarele ar3u..ilitatea fraudei la lege in domeniile respective. acea lege nationala comuna carmuieste divortul c0iar in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. instanta le. pun:ndu.eniile /n care poate ap. au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care. unul po"iti!. 17 . capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice).lică 5. cum ar fi ordinea pu.se astfel pro. declararea nulitatii actului juridic de catre in-tantele judecatore-ti ro.a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuală romana trimisese. cei 5 soti italieni au indeplinit conditiile care. 8rauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizică isi sc0im. le. *vem o -peta lider' -peta >ertola 5 soti cetăţeni italieni care domiciliau in ?ucuresti au introdus o actiune de divort in fata instantei romane.in e-te 1raudat /n 1a!oarea celui ro. *plicand norma conflictuală lex patriae. -tatutul per-oanei 1i"ice (starea civila. adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor. potrivit legii italiene. reprezentat de aplicarea in su.ente' dreptul strain e considerat un element de drept. Dreptul -tr.lema daca se va mai sanctiona frauda la lege 3n această situaţie. duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. deci tre. . 6oncluzie 2 1rauda la le3e tre6uie -anctionata cu acelea-i -anctiuni9 -olu0ia 6a"=ndu)-e pe ur. 'lterior. nu permitea divortul.sidiar a legii romane O6-er!a0ii2 a) frauda la lege tre.rea 1rauda la le3e "xista anumite domenii predilecte in care a intervine frauda la lege. fiind apatrizi.a fost admisa deoarece. iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica.uie sanctionata c0iar si in situatiile in care pro.a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun.

/n alta) 'n . donatie. privat. in )omania donatia este un act autentic si atunci partile inc0eie contract de donatie intr. art FC prevede ca Ain cazul in care o pers jur isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune)B. care a fost edictata de legiuitor.utarea ta6loului dintr)oi 0ar. -.un mo. La 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at cau"a e de natura -u6iecti!a. eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative. intr. se sc0im. privat cat /i ordinea pu. aspectul o6iectului 1raudei *stfel. c0iar daca actul a fost intocmit in strainatateB.5. #egea !CD+E5 la art..un paradis fiscal.a e4terioara a actului juridic De ex. acea-ta cau"a e de natura o6iecti!a 2 legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului. D5 prevede că A drepturile reale asupra unui . 5.ila. in timp ce. intr. re3i. Deo-e6iri '  dpd! al cau"ei neaplicarii le3ii ' la ordinea pu6lic.ecani-.ila unui act juridic impune o forma solemna. .a sc0im.at asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s.ana prin faptul ca tre. modificat sau stins dreptul respectivB. 1or.o tara unde forma autentica nu e steceruta pt. ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent. care le este insa defavora. A Co.a continutul faptic al raportului juridic. 6ele 5 institutii -e a-ea. la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pt. facand astfel aplica.zis.lică de drept intl.unul respectiv. #egea !CD+E5.a continutul faptic conflictual. F. > Co.un stat in care nu exista restrictii in legatura cu . constand in activitatea frauduloasa a partilor 18 .o6ile (. in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne. urmatoarele aspecte2 !.ul juridic al 6unurilor .uie sa indeplineasca aceleasi conditii 2 un act de vointa al partilor un mijloc licit dar un scop si un rezultat ilicit "xista insa deo-e6iri /ntre ele9 su. in cazul dreptului intl. #egea !CD+E5 la art. 8rauda nu este 3nsă 3nlăturată propriu. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept.un din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. su.a produs faptul juridic care a generat.juridice In cazul acesta o societate comercială isi sc0im.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i 1rauda la le3e /n dreptul intern "xista fraudă la lege 3n dreptul intern atunci cand partile.il care si.ul 1raudei + fraudarii In dreptul intern se sc0im.ila o alta norma juridica. in timp ce in cazul dreptului intl.anarea e-entiala' atat frauda la lege 3n dreptul intl.paratie intre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at -i ordinea pu6lica de drept intl pri!at A-e. -tatutul or3anic al per. I5 prevede că Ain cazul in care legea aplica. aceasta %' poate fi inlaturata.a sediul (punct de legatura).

din pd! al -anctiunii aplica6ile ' la ordinea pu.ele implica un acord de vointa al partilor. %' e serios. . dar contrazisa prin contrainscris. C Co. unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau. respectiv a actului juridic fraudulos1 simulatia presupune 5 acte juridice 2 un act ascuns. incidenta unui sistem de drept su.ai i. Prin acest acord.il intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal. la frauda la lege scopul e ilicit. adica este exprimata prin actul aparent. dar real (contrainscrisul) si un act aparent. privat. #a simulatie2 contrainscrisul e vala. sediul real fiind in )omania. In incidenta normei conflictuale lex societatis. de la locul unde si.portanta deo-e6ire ' frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de su. la fel si rezultatul1 la simulatie2 scopul poate fi si licit . inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv. pt a rezulta adevarata situatie juridica 2 existenta sediului real in )omania. 19 .ula0ie A-e. in am. deoarece legea străină va fi inlaturata pt ca s. $ijloacele folosite sunt prin ele insele licite.il nici intre parti.ele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. pt ca sediul societăţii din strainatate desi e real.il sistemul de drept strain. Daca o societate comercială declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in )omania.ilit sediul.lică instantele judecatoresti tre. efectiv. cea .para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i -i. privat sanctiunea consta in inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro.a sta.pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului. desi in principal activitatea sa se desfasoara in )omania. incidenta altui sistem de drept1 la simulatie operatiunea e fictiva. dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat.lică sanctiunea consta in inlaturarea e1ectelor le3ii -traine -i aplicarea in locul ei a le3ii 1orului. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege. din pd! al rolului in-tantei judecatore-ti ' #a ordinea pu. dupa caz. nulitatea actului juridic respectiv. nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat vala. . In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate1 este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii).anari ' am. deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege 3n dreptul intl. din pdv al consecintelor pe care cele 5 institutii le au2 la frauda la lege . dar mincinos. #a frauda la lege 3n dreptul intl.uie sa cunoasca continutul legii straine . organele de conducere si control). acelei societati ii va deveni aplica. De exemplu.a ajuns la aplicarea sa prin frauda. Deo-e6iri ' . frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic. o societate comercială are toate elementele sale juridice in )omania (nationalitatea asociatilor.ane sau.

ele sunt conflicte in spatiu (cele 5 sisteme de drept coexista spatial).un alt sistem de drept. Con1lictul de le3i e-te in ti. atunci cand drepturile do.2 avem un raport juridic născut 3n străinătate. 6d# in timp si spatiu (6#&. Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu cetateanul englez in strainatate iar sotia.entul te. apoi se invoca efectele sale in )omania 5.p 6onflictul de legi 3n timp /i spaţiu (6# 3n imp /i spaţiu) -e deo-e6e-te de conflictul de legi 3n spaţiu in spatiu (6# 3n spaţiu). modificarii. incidenta caruia s.anari ' am.uie recunoscute 3n )om:nia.) De1ini0ie2 "xista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut. "ste un con1lict de le3i in -patiu pt ca cele 5 sisteme de drept in prezenţa (cel strain su. cetatean roman.lema care sistem de drept 3n prezenţă se va aplica.andite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara. stingerii raportului juridic /i c:nd datorită elementului străin se pune pro. vine ulterior in )omania si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei)  6# 3n timp /i spaţiu $or.p 7i -pa0iu' !. Ipote". A-e. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain. raportul juridic are un element de extraneitate c0iar din momentul nasterii sale.p 7i -pa0iu (re-pectarea drepturilor do6=ndite /ntr)o 0ara -train. In cazul 6# 3n timp /i spaţiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii. Deo-e6irea con-ta in ele.a forma implica 5 -ituatii' 20 . modificarii. incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in )omania. stingerii rap jur respectiv.poral #a 6# in spatiu conflictul apare in momentul nasterii.lema ce lege se va aplica inc0eierii casatoriei (6# in spatiu). modificat sau stins su.ele con1lictului de le3i /n ti.lema recunoasterii in )omania a unor drepturi castigate intr.) pune pro.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL @ Con1lictul de le3i /n ti. incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr. *ceasta a 5.ita perioada de ti.o alta tara.p pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv su.au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coe4i-ta dpd! -patial. iar ulterior efectele sale se invoca in )omania. E42 daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in )omania se pune pro. Privit prin prisma dr roman. ale cărui drepturi tre. se scurge o anu.

a consemnat o discriminare 3ntre copilul din căsătorie /i cel din afara căsătoriei. Daca dreptul s.uie recunoscută /i executată o 0otăr:re judecătorească străină). E42 un ara. acel drept %' va fi recunoscut in )omania. drepturile -a 1i 1o-t corect na-cute -u6 incidenta le3ii -traine care le e-te aplica6ila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). efectele sale vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul )omaniei. incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice. *stfel.r=rea /n cau". pentru c.a pronunţat /i dacă 0otăr:rea este executorie sun incidenţa aceleia/i legi străine *ceasta conditie implica 5 con-ecinte2 . instanţa rom:nească tre.eniile /n care pot ap.ania in ur.a. dreptul este legal născut dacă este vala.uie să verifice două aspecte referitoare la legea străină2 dacă 0otăr:rea a fost definitivă potrivit legii statului unde s.uie să i se aplice lex patriae. iar drepturile difera de cele care s. a.andit in strainatate este contrar ordinii pu.. /n dreptul proce-ual (c:nd tre.il in tara unde s. la noi.lice.eniul dreptului proce-ual (c:nd o 0otăr:re judecătorească străină se cere a fi recunoscută 3n )om:nia) Conditiile recunoa-terii in Ro. 6ăsătoria lor nu va fi recunoscută 3n )om:nia. pt.il inc0eiata in 9recia va fi recunoscuta in )omania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste) .ia . un drept vala.=n Daca un drept do. care interzice căsătoria poligamă.andite in strainatate %' vor fi recunoscute in )omania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s. /n dreptul . 'n drept ce nu e vala.=n.audită. nu exista nici o legatura cu )omania . nu !a 1i recuno-cut.iectiv căpătat 3n străinătate se cere a fi recunoscut 3n )om:nia) 5) /n do. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internaţional privat. că cetăţeanului rom:n tre.aterial.rea con1licte de le3i /n ti. incidenţa legii străine . /i o rom:ncă se căsătoresc poligam 3n *ra. (E42 reprezentanta unei firme straine in )omania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu) 5.a nascut su.il pronunţată potrivit legii străine.aterial (c:nd un drept su. in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate.ania a drepturilor do6andite in -trainatate Art & din le3ea 1A@B1&&5 pre!ede ca drepturile ca-ti3ate intr)o tara -traina -unt recuno-cute in Ro.eniul dreptului . incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat.andit in strainatate nu poate produce in )omania mai multe efecte decat in tara de origine. drepturile do.p 7i -pa0iu' !) /n do. e-te contrar..a aplicat alta lege decat cea romana. ordinii pu6lice din dreptul interna0ional pri!at ro.o.il su. c0iar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national + rom:n E42 un grec /i o rom:ncă se căsătoresc 3n 9recia religios /i apoi se mută 3n )om:nia /i solicită ca efectele căsătoriei să fie recunoscute /i la noi Do. c0iar dacă este vala. (E42 o casatorie religioasa vala. 21 . Le3ea ro.a nascut nu va putea fi recunoscut nici in )omania.=na e-te -i .atoarele conditii' !. drepturile do6andite in -trainatate -a nu 1ie contrare ordinii pu6lice (OP) de drept international pri!at ro. ECCEPTIE2 drepturile do.andite su.ar fi acordat conform legii romane. E42 dacă se cere recunoa/terea unei 0otăr:ri judecătore/ti străine 3n care s. un drept do.il nascut in strainatate va produce in principiu in )omania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste. *cest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman.an . :ot.entul na-terii -ale o le3atura cu dreptul ro.ai dra-tica atunci cand raportul juridic na-cut in -trainatate a a!ut inca din .

ele instituţii. cetăţenia testatorului C# de le3i NU poate aparea re1eritor la re3i.are a legii aplica. traiesc in acea tara pana in 5CC-.o6il de le3i De1ini0ie2 exista conflict mo.il  3n materie succesorală > locul 3nc0eierii testamentului.a sistemul de drept. la 6$ de legi are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o sc0im.oluţionarea se face după sistemul de drept al instanţei sesizate (după normele conflictuale ale sistemului de drept al forului).anari ' am. do. E42 5 cetateni straini (germani) se casatoresc in 9ermania in 5CC!. cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv 5 legi ( la dreptul intern funcţionează mecanismul logic al 3nlocuirii unei legi a.ile. rom:nă) 22 . astfel2  le3ea !ec:e ultraacti!ea"a (se aplică legea vec0e.rogate cu o nouă lege) Deo-e6iri' . C# de le3i poate aparea in principal pt ur.rea con1lictul .:ndesc cetatenia in romana si vor trai in )omania.p din dreptul intern A-e.o6il de le3i (C# de le3i) 7i alte in-titu0ii' 1 C# de le3i !er-u. iniţială)  le3ea noua retroacti!ea"a (se aplică legea nouă.eniile /n care poate ap. .Con1lictul .o6il de le3i #egea !CD+!EE5 nu contine o reglementare generala. sediul unei pers juridice locul situarii unui .ele presupun coexistenta in spatiu a 5 sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic.ul juridic al i. "fectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana= (sau divorţează 3n )om:nia > ce lege va guverna desfacerea căsătoriei=) Co. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern se pune 3n cadrul aceluia/i sistem de drept. iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna.CL in ti. 5 C# de le3i 7i Con1lictul de le3i in ti. 3n funcţie de voinţa legiuitorului.nare2 In am.atoarele puncte de le3atura' in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice.p -i -patiu A-e. ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr.ile raportului juridic. ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplica.portante ' .o6ilelor -au delictelor.ile. .oluţia 6$ de legi variază. Solu0ionarea con1lictului . pe c:nd 6$ de legi se pune 3ntre două sisteme de drept diferite1 . .o tara straina. in cazul 6# 3n timp /i spaţiu nu exista o sc0im..un mo. Do. astfel incat 6$ de legi vor fi solutionate de la caz la caz. astfel incat 6$ de legi se poate naste in raporturile ce privesc starea civilă. cele 5 sisteme de drept continuand sa existe.il de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la 5 sisteme de drept diferite.il. #a 6$ de legi se sc0im. capacitatea si relatiile de familie.para0ie /ntre con1lictul .o6il de le3i 6$ de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuală are punct de legatura mo. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare. Deo-e6iri i.are a punctului de legatura si nici a legii aplica.

andit conform legii care ii era anterior aplica.ple2 .ite ca"uri -peciale -e 1ace e4cep0ie de la cele trei a6ord. Daca apare o situatie de 6$ de legi pe care legea !CD+E5 nu o reglementeaza.itere la le3ea ini0ial.lice de DIP roman frauda la lege art !L alin. c din legea !CD+!EE52 Alegea aplica.uie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern rom:n2 pana la .ligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului o. a celor dou. iniţială).unurile mo.a cetatenia sau domiciliulB (trimitere la legea vec0e. -ucce-i!) E4 de tri.lema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii. 2 *rt HH pct H din legea !CD+!EE5 2 Amostenirea este supusa in ceea ce priveste . -i-te.6arii punctului de le3atura9 din acel .o la data mortiiB E4 de tri.ile de a fi aplicate Partea -pecial. le3ea !ec:e -e aplica pana la . -i-te. i se aplica legea cea mai favora. art !D din legea !CD+!EE52 Aapartenenta unei persoane la o noua lege nationala %' aduce atingeri majoratului do.ordări este eliminarea fraudei al lege *rt 5D2 Aregimul filiatiei copilului din casatorie se raportează conform legii care la data cand acesta s. Pentru relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi nu se poate fragmente căsătoria 3ntre cele 5 sisteme de drept. noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare sc0im. se considera ca acel conflict tre. 7i capacitatea per-oanei 1i"ice 23 .ai -u-9 prin aplicarea principiului le3ii .ertatii casatoriei .entul -c:i.ileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii saleB E4 de tri.ai 1a!ora6ile E4e.a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor saiB *rt 5L 2 Afiliatia copilului din afara casatoriei se sta.lica de DIP rom:n2 principiul li. 2 art 5C legea !CD+!EE52 Alegea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi sc0im.ligatiei.o.ile legii nationale pe care persoana decedata a avut. 52 legea straina e inlaturata pt ca se consacra un principiu de ordine pu. In caz de sc0im. .ila. a Dreptului Interna0ional Pri!at (Nor.entul -c:i.ent intra in !i3oare le3ea noua (cele dou. !2 se aplica regimul cel mai restrictiv art !L alin.e de le3i 2 *rt -F pct.o.ri preci"ate .isteme de drept in prezenţă2 suscepti.uri ale dreptului interna0ional pri!at) I Nor.ilaB .ele con1lictuale de drept ci!il re1eritoare la -tarea ci!il. In anu.ele con1lictuale /n di1erite ra.6arii punctului de le3atura -e aplic. le3ea noua SE#INAR 6auzele de neaplicare a legii straine2 in caz de incalcare a ordinii pu.ariiB. le3ea !ec:e9 iar apoi -e aplic.e de le3i -e aplic.o. 3n cazul in care se pune pro.copul unei astfel de a.itere la le3ea nou.are a cetateniei creditorului.ila o.itere la aplicarea -ucce-i!.

precum ?. In-titutiile juridice care intra in do. instanta va aplica.ila le3ea nationala) . Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale (3n speţă statutul persoanei fizice) este o pro.ea"a -tatutul per-oanei 1i"ice iar le3atura e-te data de na0ionalitatea per-oanei 1i"ice Notiunea de nationalitate este interpretata in art. . 1iliatia (daca persoana are filiatia sta. daca o persoană fizică nu are nici o cetatenie (apatrid). legea resedintei. lui i se va aplica legea romana.:ndită prin lege..unt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati (pro6e). deci su.ilita sau nu. 5 din legea !CD+!EE5 prevede că2 A legea nationala a cetateanului rom:n care.lic.+6. lex domicilii sau.ileste si anumite norme speciale in art !5. E4cep0ii2 legea !CD+!EE5 reglementează /i alte puncte de legătură referitoare la cetăţenia /i capacitatea persoanei fizice. (institutia calificarii 2 calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Pt. in lipsa acestuia. Din aceasta dispozitie legala rezultă ca in cazul in care un cetatean roman are si o cetatenie straina. *stfel.sidiar. resedinta.un document pu. in lipsa. 6alificarea /i interpretarea se va face dupa legea instantei sesizate. cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfelB Continutul ace-tei nor. daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei. rudenia . cetatenia fiind punctul de legatura pt aceasta normă conflictuală.I. regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei. este legea rom:na.e con1lictuale il 1or. *ceste 5 elemente se aplica numai in su. care intra in continutul starii civile2 .a cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca.entul de -ta6ilitate2 cetăţenia este o calitate do. !! din legea !CD+!EE52 A.eniul de aplicare a le3ii -tatutului per-oanei 1i"ice -unt 2 !. indiferent de celelalte cetatenii. !5 din legea !CD+!EE5 care dispune 2 Alegea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoanei in cauza B. In sc0im.+pa/aport *rt !5 alin. incidenta legii nationale2 24 . de care legea leaga anumite efecte juridice /i care servesc pentru identificarea persoanei fizice in familie si in societate. tuturor acestor aspecte fiindu. dupa caz.lema de calificare /i de interpretare a conţinutului normei conflictuale respective. *ceasta lege poarta numele de lex patriae.lul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila. adoptia .aza unor formalităţi Pt.Re3ula 2 potrivit art.le aplica. ar3u. legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau. . Do. #egea forului ne arata materiile care se su. #egea !CD+!EE5 sta.tarea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relaţiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea naţională a acelei persoane fizice.eniul de aplicare a -tatutului per-oanei 1i"ice De1ini0ie2 determinarea instituţiilor de drept /i a raporturilor juridice care intra in continutul normei conflictuale privind statutul persoanei fizice.sumeaza statutului civil al persoanei fizice.e prevede astfel ca determinarea si pro. a1initatea %' intra 3n statutul persoanei fizice. potrivit legii straine este considerat ca are si o alta cetatenie.I.entul de certitudine2 cetăţenia se demonstrează printr. daca un strain are mai multe cetatenii. pe . pentru a vedea ce materii juridice se includ acolo. ar3u. -tarea ci!ila a per-oanei 1i"ice 8 ansam. ca-atoria .

e de statut al persoanei fizice). 25 . ECCEPTIE de la aplicarea le3ii per-onale9 nor.e care vor fi supuse legii autorităţii 5. incapacit. deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapa. continutul capacităţii de exercitiu. !! din legea !CD+!EE5).ile erga omnes (opereaza intre persoana 3ngrădită si toate celelalte persoane). avem2 . capacitatea ci!ila a per-oanei 1i"ice (de 1olo-in0.oala (de care a murit). Incapacitatea sotilor de a inc0eia contracte de v:nzare ..o de ultima . supuse legii personalis (legea natională a persoanei in cauză). incapacitatea de exercitiu si incetarea capacităţii de exerciţiu. &ot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacităţii de exercitiu. felurile nulitatii. 6 capacitatea de e4erci0iu "ste supusa legii nationale a persoanei fizice (art. precum /i conditiile in care ea poate fi invocata. legii testamentului. (contract. 6onţinutul capacităţii de folosinţă este dat de aptitudini generale /i a. cu caracter de ocrotire9 care se 3mpart 3n 2 incapacităţi de folosinţă a. *ceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale a persoanei ocrotite. . *ceasta guverneaza inceputul.al co. !I din legea !CD+!EE5. *ceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau. dupa caz. 4nceputul si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a persoanei fizice (sunt pro. ci legii actului juridic. cu caracter de -anctiune ci!ila (de ex. !H ani de a dispune prin donatie sau testament.!L ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major).ligaţii > deci nu este guvernat neapărat de legea naţională. cumpărare intre ei. incapacităţi de folosinţă relative (opereaza intre persoana ocrotită si persoane determinate).) E4 2 incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui său1 incapacitatea medicului + preotului + farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat.solute opoza.a a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului (Alocus regit actumB)1 competenţele agentului instrumentator > sunt pro. decaderea din drepturile parintesti) . succesiune etc. Incapacitatile de 1olo-inta reprezinta exceptii si tre.0ile de 1olo-in0. persoanele care pot invoca nulitatea.petente cu pri!ire la capacitatea de e4erci0iu a per-oanei 1i"ice2 TEORIA INTERESULUI NATIONAL ) reglementata in dreptul rom:n in art.ilului.0ile de 1olo-in0. ( E42 incapacitatea minorului su. . incapacit. intocmirea actelor si faptelor de stare civila. *ceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persoanei ocrotite. aceste aspecte fiind pro6e de 1or.stracte de a avea drepturi /i o.uie expres prevazute de lege. *stfel. sau incapacitatea minorului intre !H . In acest sens legea nationala ne arata cazurile de nulitate. -au de e4erci0iu) a capacitatea de 1olo-in0.

ună credinţă. Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL D *plicarea teoriei interesului naţional.il. aratand ca la data inc0eierii respectivului contract. !! din 6onvenţia de la )oma se precizează2 A3ntr. 6onform art. *plicand lex patriae.un contract 3nc0eiat 3ntre persoane aflate 3n aceea/i ţară. este lipsită de capacitate sau are capacitate de exerciţiu restr:nsă.a pornit de la o -peta lider' -peta LI<ARDE (!LHE). 3n conformitate cu legea 3ntocmirii actului. este legiferată 3n dreptul rom:n de art.ilitate celui care l.una credinta. instituindu. o persoană fizică care este capa. !I din legea !CD+!EE5. cu . persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau să ai.ă capacitate de exerciţiu restr:nsă potrivit legii sale nationale.ii pe care le. care prevede că2 Apersoana care. adica incapacitatea strainului.ila potrivit legii locului unde s.iile. deoarece s.una.ilă 3n termenii legii acestei ţări poate invoca incapacitatea sa ce decurge din altă lege doar dacă la momentul 3nc0eierii contractului co.azata pe o lege straina.B 4n acela/i sens.ijutier francez .ar prejudicia un cetatean francez de .B . lex patriae. nu poate opune această cauză de nevala.il nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevala. cumpărare pt incapacitatea . potrivit legii naţionale sau legii domiciliului său.a 3ntocmit actul 5.a socotit.a emis cu acea ocazie.ilitate.contractantul /tia de această incapacitate sau nu o cuno/tea ca urmare a neglijenţei sale. !! din 6onvenţia de la )oma (!ELC) rezultă că pentru a aplica teoria interesului naţional (excepţia de la aplicarea legii personale) tre. Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractului de vanzare .se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente. 6and la scadenta . art. !I din legea !CD+!EE5 coro. cumpărare.ulati! condi0iile2  !.il. 26 . Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez. dar sa fie capa.credinta in momentul inc0eierii actului.uie 3ndeplinite cu.orat cu art. %' era totusi capa. *cesta sa nu fi cunoscut si in mod rezona. #izardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare . instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican.il potrivit legii nationale (mexicane).ijutierul a prezentat cam. conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu.ijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cam. drept care il considera pe #izardi drept incapa. ca fiind deplin capa. cocontractantul local sa fi fost de . 'n cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un . ca excepţie de la legea naţională. considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez.. desi el era capa.il potrivit legii franceze. actul sa fie intocmit in tara forului -.

astfel2 . anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste F conditii sunt intrunite cumulativ.au incercat mai multe ar3u. e fraudulos. .ele con1lictuale pri!ind per-oanele juridice *rt F! din legea !CD+!EE5 stipulează că2 A statutul organic al persoanei juridice este c:rmuit de legea sa nationala.lica. sediul socialB =@ in dreptul rom:n criteriul general pt sta. dar ( opinia pro1 ') nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine pu.=na a a!ut ca -cop ocrotirea 6unei credinte (ace-ta e-te te.ila a legii straine de catre cetateanul national.uie sa indeplineasca 5 conditii2 !.un' art FC din legea !CD+!EE5 care precizează că2 Apersoana juridică are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si. 1 Na0ionalitatea per-oanei juridice este legătura normei conflictuale /i plasează statutul organic 3n sfera unuia din sistemele de drept 3n prezenţă Determinarea naţionalităţii este o pro. Le3ea ro. .F.perati!.uie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului rom:n.B Continutul acestei norme conflictuale2 statutul organic al persoanei juridice Le3atura normei conflictuale 2 naţionalitatea persoanei juridice respective Le3ea aplica6ila 2 legea naţională a persoanei juridice (legea societatii + lex societatis) Nor. adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate. 5. actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice. Pentru a fi un criteriu de drept comun. In dreptul rom:n exista mai multe criterii pentru a determina naţionalitatea persoanei juridice. 27 . sa fie real.=n) . dar punctul de legătură (naţionalitatea) răm:ne la 3ndem:na fondatorilor.ri2 unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine pu. . lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului inc0eierii actului). in literatura de specialitate s. im. nu se poate deroga de la ea. ideea erorii comune si invinci. sediul social tre. un alt argument porneste de la necunoasterea scuza..ilit. criteriul 3eneral9 de drept co.lica.ile (error communis facit jus).un . 6riteriul sediului social pt persoana juridică e validat si de cele 5 acte normative fundamentale in materia persoanei juridice2 legea -!+EC privind societăţile comerciale si 79 5H+ 5CCC privind asociatiile si fundatiile.ilirea nationalitatii este sediul social al persoanei juridice. adica sa nu fie fictiv. le4 -ocietati. potrivit actului constitutiv.ilit potrivit actului constitutiv =@ in dreptul rom:n sediul social este si sediul statutar. sa fie serios1 per a contrario.a sta. tre.inare a nationalitatii Criteriul de drept co. criterii -peciale de deter.e-te i. In cazul in care lex fori este legea romana.ent.eiul teoriei intere-ului na0ional in dreptul ro. Pt aplicarea teoriei interesului naţional. pt ca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine.ediul social e sta. daca nu e serios.ogatirea fara justa cauza a cetateanului strain . II Nor.lemă de calificare a legăturii normei conflictuale /i este supusă legii forului > lex fori (legea instanţei sesizate).a con1lictual.

Do. Le3ea aplica6ila per-oanei juridice cu . controlul se apreciaza dupa cetatenia+ nationalitatea asociatilor.a. provenienta capitalului social sau cetatenia + nationalitatea organelor de conducere.ila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de am. &otusi.a..uie respectate conditiile prevazute de am. De regula.&otodată. precum2 6onvenţia de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state ()om:nia a aderat in !EID) *cordul dintre )omania si Israel din !EEE pt promovarea si protejarea reciproca a investitiilor 2 o societate comercială este considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat. acest aspect. "lemente componente2 28 .ele sisteme de drept.o. statutul al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si.B *plic:nd acest criteriu special se considera ca o persoană juridică are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice.ila persoanei juridice care a infiintat. 5.ai . art. Le3ea aplica6ila in ca"ul 1u"iunii unor per. prin analogie.uie aplicata. are nationalitatea -tatului unde -)a inre3i-trat Criterii -peciale au diferit de.ilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii' per-oana juridic. .ulte -edii9 in -tate di1erite *rt FC (-) din legea !CD+!EE52 Adeterminant pt identificarea nationalitatii este sediul social real = locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii. ca de ex.6arii nationalitatii per-oanei juridice #egea romana nu contine o reglementare speciala su.tatutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece -ucur-ala NU are per-onalitate juridica.ilit propriul sediu. "x2 c:nd 3n litigiu sunt implicate filialele din )om:nia ale unor firme străine 6riteriul controlului in dreptul rom:n este intalnit in cazul conventiilor internationale la care )omania e parte.a sta.ilite prin acte normative speciale. in ceea ce priveste sta.B Le3ea aplica6ila -tatutului or3anic al -ucur-alelorB 1ilialelor *rt. din cauza controlului exercitat asupra acesteia de către interese străine.ele legi naţionale aplica. In sc0im. *ceste criterii sunt sta. F! (5) /i (-) din legea !CD+!EE5 stipulează că2 statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoană juridică din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice. Le3ea aplica6ila in ca"ul -c:i. In dr an3lo)-a4on. $iliala are o proprie le3e nationala deoarece ea are o per-onalitate juridica di-tincta de -ocietatea . criteriul sediului social este larg aplicat 3n tratatele de asistenţă juridică 3nc0eiate de )om:nia /i 3n relaţiile de cooperare economică internaţionale. reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice  tre.ile statutului lor organic (condiţii de fond /i de formă). 5D al 6onvenţiei de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investiţii. independent de legea aplica.tatutul organic este conţinutul normei conflictuale. c0iar daca 0otararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state. care prevede determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului' Apersoana juridică care posedă naţionalitatea statului parte la litigiul referitor la o investiţie poate fi considerată de către părţile litigante ca aparţim:nd unui alt stat.a lungul istoriei1 se aplică 3n situaţii particulare dpdv juridic.jur de nationalitate -traina *rt FH din legea !CD+!EE5 spune că2 fuziunea e vala. literatura de specialitate a considerat ca aici tre.eniul de aplicare a le3ii -tatutului or3anic al per-oanei juridice .

precum /i de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii situării . societar > condiţiile răspunderii sunt supuse legii contractului+delictului1 3) modificarea actelor constitutive1 :) dizolvarea /i lic0idarea persoanei juridice. este supus de regula legii locului situării . 6) c) d) e) 1) modul de do. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă) /i 3ncetarea persoanei juridice. in principiu.)1 5.ent Do.un imo. $odalitaţile specifice de do. testament) sunt supuse legii locului situării .eniul de aplicare a le3ii -tatutului real (art @A) Le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la 6unul car.licitate ale contractului prin care se transmite .a) Capacitatea per-oanei juridice In le3atura cu capacitatea de 1olo-in0. doar dpdv.:ndire. prin dispozitii speciale. %ormele conflictuale privind statutul real sunt. de proprietate dezmem.:ndire (uzucapiunea.unului (lex rei sitae sau lex situs). se prevede altfel. după cum e vor.un mo.ile+imo. E4ceptie F te-ta.unului (lex rei sitae) este o reglementare clasică 3n dreptul rom:n.unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor . .unuri in functie de criteriile admise de lege (mo. modurile /i conditiile de do. momentul transmiterii proprietăţii1 . formele de pu.ele con1lictuale pri!ind 6unurile (-tatutul real) STATUTUL REAL .ilele aflatoare pe teritoriul )om:niei sunt supuse legii romane. continutul capacitatii de folosinta (3nc0eierea de acte juridice.ile. *rt.rogat prin legea !CD+!EE5.unurilor. relatiile intre organele de conducere si persoana juridică 3nsă/i J puterile de reprezentare. III Nor. 8ostul art.unului sau altor legi.il) sau sunt situate (. *plicarea legii situarii .unurilor. drepturi reale care pot exista asupra . FE legea !CD+!EE52 Aposesia.il .unurilor (dr. suportarea riscului lucrului1 .utiile organelor de conducere.a de aspectele lor reale ori de aspecte de altă natură. cuprindea2 Anumai imo. (!) 6od 6ivil. $odurile nespecifice (contract.rămintele)1 -. corporale+incorporale etc. c0iar posedate de strainiB. dreptul de proprietate /i celelalte drepturi reale asupra . In le3atura cu capacitatea de e4ercitiu ) intereseaza aspecte privind constituirea si atri. inclusiv cele de garantii reale.unurilor . imperative.ligaţii ce decurg din calitatea de asociat1 modul de alegere si functiile organelor de conducere1 reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii1 răspunderea persoanei juridice /i a organelor sale faţă de terţi (contractual /i delictual). . 29 . Distingem astfel2 . condiţiile de na/tere a dreptului real (3nscrierea 3n 68)1 . transmitere /i stingere a drepturilor reale. modalitatile de 3nfiinţare (na/terea capacităţii de folosinţă).:ndire /i de pierdere a calităţii de asociat1 drepturi /i o.unul.il).lul elementelor care conturează regimul juridic aplica. a. afara numai dacă. ocupaţiunea). ) elementele constitutive ale persoanei juridice. 5 alin.uie-te2 !. *specte reale2 . sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla (. accesiunea. ansam.

. #ex rei sitae va guverna2 .unului.iletul la ordin.ligaţiile scriptae in rem > aspectele reale sunt supuse legii situarii . ECCEPGII de la aplicarea le3ii locului -itu. iar aspectele contractuale pot fi supuse /i altor legi1 !C. o. capacitatea de a 3nc0eia contractul (supusă lui lex patriae+lex domicilii)1 . . conţinutul drepturilor reale (prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor) /i modul de exercitare a acestor prerogative.licitate privind . dreptul de urmărire /i de preferinţă al creditorilor cu garanţii reale1 .ite cate3orii de 6unuri a1late /n -itua0ii -peciale' . H. precum /i limitele acestora1 . condiţiile de formă ale contractului (legea locului 3nc0eierii contractului)1 . formele de pu.ia. modalităţile juridice al dreptului de proprietate.*lte aspecte (supuse altor norme conflictuale)2 . mijloacele de apărare a drepturilor reale (actiunile reale). posesia /i actiunile posesorii1 L.ile la data /i locul unde se indeplinesc). "x2 regimul juridic aplica.unurile 3n anumite cazuri (supuse legii aplica. modurile de urmarire si de executare silita asupra . atri.utele+prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor. D.il acţiunii 3n revendicare1 I. condiţiile de fond /i efectele contractului (lex contractus)1 F. mijloace de transport1 .ligaţii propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real)1 E.unurilor.unurile aflate 3n curs de transport1 . conosamentul)1 30 . titlurile de valoare (cam.rii 6unului9 pt anu. modul de exercitare a prerogativelor1 . o.

ile urmeaza persoanele). .ile+imo.ele con1lictuale pri!ind . -ucce-iunii De!olu0iunea le3al.ile.o6ile. alături de capacitatea -ucce-oral. F le3ea -ucce-iunii este cea care sta.ilă= drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor 31 . HH din legea !CD+!EE52 Amo/tenirea e supusa unei legi diferite in functie de o.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL ( IV Nor. #egea succesiunii guverneaza !ocatia -ucce-orala care reprezinta una din conditiile esentiale pt. mostenirea e guvernata de legea nationala (le4 patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii. .il din masa succesorala e situat (le4 rei -itae).nit.iectul eiB > . Le3ea aplica6il. In acest caz se face aplicarea principiului Amo. %otiunea generala care desemneaza legea aplica. unde fiecare imo.ile/te2 sfera persoanelor c0emate la mo/tenirea legală ordinea c0emării lor reprezentarea succesorală determinarea cotelor de mo/tenire rezerva succesorală calitatea disponi. *stfel.ila mostenirii e cea de lex succesionis. . 5.ilia secundum personamB(. .unurile mo.o7tenirii 1 . locul desc0iderii succesiunii. /i lip-a nede. . Pentru 6unurile i. I !) .ar afla. momentul+ data desc0iderii succesiunii. Do. mostenirea e supusa legii locului situării . a putea mosteni.unului.o6ile. oriunde acestea s. per-oanele cu !ocatie -ucce-oral.unuri mo.0ii -ucce-orale.entul de-c:iderii -ucce-iunii . " de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pt. .o7tenirea (art DD) *rt. nu si pt.o. pentru 6unurile .eniul de aplicare a le3ii .

legea naţională a testatorului . con-i.antul -i !iciile de con-i.atoarele a-pecte' . care precizează că mo/tenirea mo.uie sa indeplineasca anumite conditii de forma + fond. De asemenea.entare 6) le3ea aplica6il.limitele de a dispune de . 6apacitatea succesorală este supusă le3ii -ucce-iunii 7i nu le3ii per-onale E4. -i clau"ele te-ta. In ceea ce priveste incapacitatile' . *celea/i legi guvernează /i sancţiunile 3n caz de 3ncălcare a incapacităţilor de folosinţă.iliară este supusă legii locului situării imo. o.ilite 3n considerarea persoanei incapa. fie de la data decesului (per-pecti!a te..il de legi. legea locului 3ntocmirii testamentului d. legea domiciliului c. HH.ta. fără a avea dreptul să 3nlăture dispoziţiile ei imperativeB.unurilor sale unei alte legi dec:t cea din art.entar.ile conform art. II Calit.iliară este supusă legii personale a defunctului /i mo/tenirea imo. -pa0ial. 6) 6ondiţiile de fond /i de formă ale testamentului Conditii de 1ond ale te-ta.5) De!olu0iunea te-ta. au un caracter -upleti! pentru testament. capacitatea -ucce-oral. care spune din per-pecti!.iectul testamentului e.o7teni' !.rezerva si cotitatea disponi.ilului. legea instanţei + organului ce 3ndepline/te procesul de transmitere a avuturilor succesorale (lex fori sau auctor regit actum) Dpdv al conflictului mo.il dacă 3ndepline/te condiţiile de formă ale uneia dintre legile2 a.solută. condi0iilor de 1ond 7i de 1or.conditiile de validitate a legatelor .unurile succesiunii . legea !CD+!EE5 prevede că oricare dintre cele D legi de mai sus se poate aplica 3n varianta ei.ertate a testatorului.cauzele de ineficacitate a legatului Conditiile de 1or. ce . HH.uie avute 3n vedere2 a) re3le.ilite de lege doar 3ntr.poral.)..2 regimul juridic al comorienţilor este supus legii succesiunii..ele con1lictuale din art DD al le3ii 1A@B1&&5 .solute (sta.entare . &estamentul. pt.entarea -pecial. se permite acestuia să supună mo/tenirea testamentară unei alte legi dec:t cea din art. ale te-ta. 3n sensul că nu poate 3nlătura dispoziţiile imperative ale legii aplica. conform dorinţei sale 8iind un act de voinţă mortis caus.din legea !CD+!EE5.entului sunt reglementate de art HL alin .ta. că Atestamentul este vala. In conclu"ie9 le3ea -ucce-iunii !a 3u!erna in principiu ur..eneficiază de un regim de li. HH.iectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii. ale te-ta.ant9 precu. cele relative (sta. legea locului situării imo. Poinţa sa nu este 3nsă a. 32 . cele a. căci testatorul poate face aplica. HL din legea !CD+!EE5 precizează că Atestatorul poate supune transmiterea prin mo/tenire a .. tre.0ile cerute pentru a . a fi vala. fie de la data 3ntocmirii testamentului.ilului ce face o.ila . vor fi supuse legii succesiunii. Din această perspectivă tre.il. pt le3ea aplica6il.entului a) art. *ceste conditii sunt supuse unor legi diferite.o relaţie directă a testatorului cu o anumită persoană) sunt supuse legii succesiunii. . Nor. > se referă la existenţa calităţii de su.iect de drept la data desc0iderii succesiunii.ile) sunt supuse legii personale a testatorului1 ..ilă o altă lege.entului'  1 capacitatea de a di-pune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (le4 per-onali-). 5.o7tenirii te-ta..

ilul (de a accepta pur /i simplu. g din legea !CD+!EE5 precizează că Aat:t timp c:t drepturile statului asupra succesiunii vacante sunt supuse legii succesiunii.ilitatea de a transmite dreptul de opţiune succesorală) . succesiunea vacantă va fi guvernată de legea locului unde se situează .unurile imo. nede.a de .ila conditiilor de fond al actului juridic I Nor. după cum este vor. #egea aplica.prezumţia timpului legal de concepţie .o7tenitorilor de a -uporta pa-i!ul -ucce-oral #egea cuccesiunii guvernează acest aspect (ultra sau inter viris 0ereditatis) VI Succe-iunea !acant.unurile mo.unurile. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea personală a defunctului.ile sau imo. posi.ntinderea o6li3a0iilor .iectele dreptului de opţiune succesorală .ilului p:nă la exercitarea dreptului la opţiunea succesorală (posi. 6 e1ectele op0iunii -ucce-orale "fectele acceptării. Pentru 6unurile .unt reglementate de legea succesiunii a.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1or. statul va culege .ila formei actului juridic .ile. E4ercitarea po-e-iei a-upra 6unurilor rămase de la de cuius (sezina) #egea succesiunii va determina persoanele care au calitatea de de mo/tenitori sezinari Procedura de punere /n po-e-ie a legatului este 3nsă supusă le3ii 1orului.ile 3n temeiul dreptului succesoral (de iure 0ereditas) Pentru 6unurile i. acest drepturi sunt calificate d elegea rom:nă ca drepturi de mo/tenireB. 4n sc0im. HI lit. este o pro. Potrivit dreptului rom:n.. dar este 3nsă supusă legii personale a copilului 5.ilităţile avute de succesi. statul culege .unuri mo.. condi0iile op0iunii -ucce-orale2 .nitatea -ucce-oral. *rt.lemă de capacitate de exerciţiu). la momentul morţii.unurilor succesorale > supusă legii locului). de a renunţa) . supuse legii succesiunii %' sunt guvernate de legea succesiunii aspectele de procedură (inventarierea .o6ile. V . IV Condi0iile 7i e1ectele op0iunii -ucce-orale .lemă de capacitate de folosinţă a copilului. renunţării etc. termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală (foarte scurt la noi faţă de alte sisteme) . cauza /i efectele. capacitatea cerută pentru a opta este supusă legii personale a suscepti. . sistemul juridic al succesi. V Nor.ilului (fiind o pro.ile 3n temeiul dreptului de suveranitate (de iure imperii). )ezultă că mo/tenirea vacantă va fi supusă unui anume sistem de drept. #egea aplica. su. 3n ceea ce prive/te consimţăm:ntul. condiţiile de fond ale opţiunii succesorale (act juridic unilateral) sunt supuse legii succesiunii. Potrivit dreptului rom:n.o6ile. ale actului juridic 33 . este supusă le3ii -ucce-iunii III.ele con1lictuale pri!ind actele juridice Distingem intre2 .

. pre!. cerin0ele de 1or.a ale actului juridic -unt -upu-e le3ii 1ondului actului juridic B.il dpdv al formei sale /i atunci c:nd indeplineste conditiile de formă prevazute de una din urmatoarele legi2 *.oluţia din dreptul rom:n este prevăzută /i de 6onvenţia de la )oma din !ELC. acordul juridic unilateral este vala. *ceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman."ute de le3ea c.al !ala6il dac.il dpdv formal dacă este vala. I! alin(5) din legea !CD+!EE5 prevede că A un act juridic este vala. indiferent care ar fi ea. *lin (!) preci"ea". +Nor. In -u6-idiar.a consimţit .eiul pre"entei Con!en0ii9 -au condi0iile de 1or. e-te 1or.unului. #egiuitorul roman a dorit ca. acordul juridic este vala.iect un drept real imo.ei actului juridic #egea. le3ea autoritatii care a intocmit actul respectiv. Con!en0ia de la Ro.race o forma scrisa . Deci.*rt I! din legea !CD+!EE5 reglementeaza o normă conflictuală principala si mai multe norme conflictuale su. art.B 4n alin (5) se spune că Aun contract 3ntre persoane aflate 3n ţări diferite este formal vala. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica2 . -olu0ia pri.iliar este supus dpdv formal normelor imperative ale legii locului situării .il potrivit legii naţionale sau legii persoanei care l. c. se va aplica legea rom:nă.a prevede /i ea 3n art. el va fi considerat vala. forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi.a actului juridic2 !. .il c0iar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului inc0eierii.9 pe care le3ea 1A@B1&&5 NU o pre!ede2 A un contract ce are ca o. a actului juridic.sidiare. referitoare la o. $or. principala e aceea conform careia conditiile de 1or. in sensul de negotium. E alin.il atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte. *ceasta este norma conflictuală clasică din dreptul rom:n .il dacă respectă condiţiile de formă din 6onvenţie sau condiţiile de formă prevăzute de legea cel puţin uneia dintre cele două ţăriB. E alin (!) spune că A un contract /nc:eiat /ntre per-oane a1late /n aceea7i 0ar. Solu0iile -u6-idiare -unt' .eniul de aplicare a le3ii 1or. E alin. le3ea locului unde -)a inc:eiat actul (locus regit actum). *cest principiu e vala. re-pect. ?. pre!. le3ea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv (pentru actele juridice unilaterale) Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in )omania si indeplineste conditiile privind forma."ute de le3ea 0.ationem) 34 .a con1lictual.il dpdv formal /i atunci c:nd respectă condiţiile de formă ale legii locului 3ntocmirii sale. atunci cand tre.ente in le3atura cu 1or.un imo.. &otodată. care 3n art.reia /n e-te -upu. E alin. determina urmatoarele ele. unde la art.ligaţiile contractuale.. con1lictual.contractul9 /n te. care e caracterul acelei forme (ad validitatem + ad pro.rii unde -)a /nc:eiat contractul.iliar sau un drept de folosinţă asupra unui .B . art.uie. e-te aplicarea le3ii 1ondului actului.daca actul tre.a e4terioar. F5 se precizează2 Ac:nd actul este 3ntocmit 3n faţa unei misiuni diplomatice+consulare rom:ne din străinătate. (H) in-tituie o nor.uie sau nu sa im. 6.. in principiu.2 legea !!E+!EEH referitoare la actele de stare civilă.il dpdv formal dacă este vala.(H) din 6onvenţia de la )oma (vezi mai sus) Do.ordial.il potrivit legii autorităţii care a examinat actul respectiv > auctor regit actum (ex. 3n art.. *ceasta idee e expresia principiului Aauctor regit actumB. acordul juridic este vala. (!) /i (5) soluţia alternativă de aplicare a legii locului 3nc0eierii actului.

cele pt neexecutarea o.r0ilor2 . IF din legea !CD+!EE5 precizează că Aalegerea legii aplica. regimul 3nceputului de dovadă scrisă F.itrul competent să soluţioneze un litigiu va tre. dac..ele sunt supuse dpdv al vala.antă a 3nscrisului p:nă la 3nscrierea 3n fals sau p:nă la dovada contrarie .unurilor. a contractului A Le4 !oluntati.ă pentru ca să ai. 5. condiţiile de o.racă 5 forme2 a.e7te le4 actu.ertatii contractuale . după anumite criterii o.nat prin !oin0a lor le3ea aplica6il. (inserarea 3n actul juridic a unei clauze de alegere . 3nc0eierea actelor juridice .un si apro.a con1lictual.-au le4 contractu-. 3n sensul că aceasta din urmă are o autonomie relativă faţă de primul (ex2 3n DIP am. Conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris (instrumentum).uie să fie expresă ori să rezulte ne3ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstanţeB.ligaţiilor).uie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar. Ad.ilit că este limitat in timp H. actului lor .un anume sistem de drept.at). "a 3m. exercitarea actelor juridice . mentiunea .(legea autonomiei de voinţă) se determină prin2 1 #odalit. care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn.antă /i admisi. Condi0iile de 1or. daca e admisa (sau nu) si in ce conditii1 .ţinere a datei certe . judecătorul ori ar.elor I.0ile de e4pri. -. *ici ne referim la2 .a cu martori e admisa peste + impotriva continutului unui inscris. #ex voluntatis e expresia pe planul DIP a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului li.daca la contractele reale e necesara remiterea materială a . "xistă o legătură 3ntre actul principal (contract) /i clauza de alegere.uie să ai. ale con!en0iilor asupra pro. clauza de electio iuris). dac. p. p..ile tre..ă un caracter solemn (să devină autentic).ilităţii aceleia/i norme conflictuale1 anumite clauze de reziliere a contractului principal nu afectează clauza de alegere > de ex. a actelor juridice (se referă la forţa pro. efectele actelor juridice . D. #ijloacele de pro6.r0ile nu au de-e.oniale a actului juridic #egea formei ne va spune2 . fondului actului juridic.are a !oin0ei p. daca pro.nat le3ea aplica6il. Durata de !ala6ilitate a unui act juridic ca instrumentum Dacă părţile au sta. -e nu.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1ond ale actului juridic "le se referă la2 . Sanctiunea aplica6ila in cazul in care se incalca o conditie de forma II Nor. forţa pro. 35 . #egea ne indica daca inscrisul tre. ce condiţii tre. Le4 !oluntati> Locali"area o6iecti!. *rt. se aplică legea autonomiei de voinţă (le4 !oluntati-).r0ile au de-e. ale3erea e4pre-.iective2 *. transmiterea /i stingerea o.i-i6ilitatea pro6ei te-ti.ui să procedeze la localizarea actului 3ntr..ilitatea 3nscrisurilor ca mijloace preconstituite).ligaţiilor din actele juridice Nor.

*vem astfel2 . (5) din 6onvenţia de la )oma) @ Li.ilă totalităţii sau doar anu.ilă contractuluiB.iect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate1 intre parti poate iz.cumparare intre o societate comercială romana si una din din 9recia.ui să aprecieze prin interpretarea indiciilor din contract.ui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe . 6aracterul retroactiv este totu/i limitat. indicii intrin-eci contractului (cele mai frecvente2 utilizarea unor instituţii juridice+noţiuni specifice unui anumit sistem de drept. ale3erea tacit. compromisul de ar. I.ile poate fi oric:nd făcută 3n cuprin-ul contractului -au /ntr)un act -eparat (de ex.alin. #odi1icarea le3ii aplica6ile contractului *rt. a legii aplica. prin acordul lor..iective. alegerea jurisdicţiei)1 .ucni un litigiu cu privire la cali.lema ivită 3n litigiu (ex2 un contract de vanzare.ilitatea contractului /i nicisă atingă drepturile c:/tigate (a/a prevede /i art.il.uie să se limiteze la unul din sistemele de drept cu care contractul are o lege o..ere să aleagă legea aplica. legea aplica.itei p. dar din alte elemente ale conţinutului contractului sau din 3mprejurări această voinţă reiese.lul său (aceasta 3nsă din eroare) . c:nd legea aleasă de părţi invalidează contractul 3n ansam.entul e4pri. la legea aplica. iar partile sa fi ales legea romana).ntinderea !oin0ei p. această li.ile actului juridic. c:nd părţile au făcut trimitere la un sistem de drept ce nu reglementaeză pro. 7rganul de jurisdicţie va tre. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL H (continuare #ex voluntatis) F.. lim.din legea !CD+!EE5 prevede că Apărţile sunt li.. Părţile nu /i. deoarece contractul poate fi invalidat de judecător.ila si nici nu rezulta o alegere tacita. &otu/i. IH din legea !CD+!EE52 Apărţile pot modifica. 36 .ilă contractuluiB > rezultă că modificarea produce efecte retroactive. de la data 3nc0eierii contractului.r0ilor *legerea legii aplica.rii !oin0ei p.aza unor criterii o. ID din legea !CD+!EE52 Apărţile pot alege legea aplica. .un act adiţional sau un protocol ulterior) 5 #o. > Deter.ertate tre.ite ale !ointei partilor care rezultă din alte principii si pot fi clasificate in2 limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea pu.itraj) *. ce are ca o.inarea le3ii aplica6ile actului juridic dupa criterii o6iecti!e Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplica.rajul maslinelor.itele li6ertatii de ale3ere a le3ii aplica6ile *rt. "xista anumite li.lica si frauda la lege limite speciale care exprimă două principii fundamentale de drept civil.iectivă.r0i din contractB. organul de jurisdictie va tre.au exexprimat direct voinţaref. căci legea nouă nu poate infirma vala.r0ilor *rt. astfel2 a.ilă.upB nu este 3nsă recomanda. indicii e4trin-eci contractului (atitudinea părţilor după 3nc0eierea contractului > referirea la o anumită lege dintr.a 3n care este 3nc0eiat contractul. Procedeul de Asplitting.

au manifestat sau nu vointa.B %otiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de pre-tatie caracteri-tica a de6itorului 6onform art.ai -tran-e *ceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo.cumpărare.uie sa verifice daca partile si. depozitar. contractele de /nc:iriere -au -i. Condi0iile de 1ond pentru 3nc0eierea vala.senti 2 daca partile se afla in state diferite.e aplica le4 loci actu. legea !CD+!EE5 precizează F tipuri de contracte2 . un comerciantB. .iectiva a actului juridic consta in aplicarea le3ii -tatului cu care actul juridic are le3aturile cele . dupa caz. contractele de 3nstrăinare a unui . contractele de 3aran0ie9 de cau0iune > prestaţia caracteristică este cea efectuată de garant. alin (*)2 Acontractul referitor la un drept imo. persoanele juridice sau fondul de comert pt. pe o durată determinată. #egea !CD+!EE5 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se inc0eie contractul.il are legăturile cele mai str:nse cu legea statului 3n care se află situat. contracte). ci legii personale a părţilor 37 .iliar sau la un drept de folosinţă temporară asupra unui imo. transportatorului etc. dar nu se refera la locul inc0eierii contractului intre prezenti. &re.' 6onform # !CD exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii su.ilare > prestaţia caracteristică este cea a părţii care pune la dispoziţia altei persoane. contracte tran-lati!e de drepturi (contractele de v:nzare.unului (domiciliul locatorului) . II din legea !CD+!EE5. Domiciliul prestaţiei caracteristice este cel al mandatarului. comision sau similare > prestaţia caracteristică este cea 3ndeplinită de mandatar.andat.) > aici prestaţia caracteristică este a părţii ce 3nstrăinează .un contract de servicii aduce la 3ndeplinire acele servicii.B le4 loci contractu-. IL.aza legaturilor cele mai stranse. deci de partea care 3ntr. astfel incat organul de jurisdictie tre.uie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe . comisionarului. antreprenorului. respectiv sediul statutar pt. .HE (pt actele juridice unilaterale) si art.saxon exista teoria legii proprii a contractului). oferta ce a fost acceptata. sunt 5 criterii de cali1icare a notiunii de Alegaturi cele mai stranseB2 alin (5)2 Aun contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care de.sidiare (II). II (pt.un etc. II Criteriul -u6-idiar  Le3ea locului inc:eierii contractului art. antreprenor. Criterii de locali"are o6iecti!. capacitatea de a contracta %' este supusă legii contractului. contractele de . Intre a. IE din legea !CD+!EE5 prevede ca Aun contract care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ceea ce priveste conditiile de fond legii locului unde actul juridic a fost intocmit. 6onform art.itorul prestatiei caracteristice are la data inc0eierii contractului. 3n funcţie de tipul de contracte la care ne referim. depozit.Locali"area o6iecti!a e intotdeauna -u6-idiara le3ii ale-e de parti . domiciliul + resedinta. I Criteriu principal 6onform art .il (deci locul unde v:nzătorul 3/i are domiciliul+re/edinţa+sediul statutarfondul de comerţ > lex venitoris .ilă a contractului2 a.saxon (in dreptul anglo. criteriul principal de localizare o. contractul se considera inc0eiat in tara domiciliului+ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta.eniul de aplicare a le3ii actului juridic Instituţiile de drept2 !.unul mo. antrepriză. folosinţa . III Do.

impreviziunea) c.uie să le facă pt. adică legii contractului /i se referă la2 .unurilor). nu contractuală.=ntul este supus legii contractului. E1ectele contractului sunt supuse legii contractului. con-i. viciile de consimţăm:nt . Interpretarea contractului este supusă legii contractului -.lemă reală.ligaţiilor contractuale (3n natură. !5H) D.(ex2 formalităţile pe care un creditor tre. LC2 Amodul de executare a o. recepţia calitativă /i cantitativă a mărfii) . regimul acţiunii 3n declararea simulaţiei H. condiţia. ce reglementează aspecte precum2 . art.0.lig. pentru unele aspecte -e aplic. raportul dintre voinţa internă /i cea declarată1 . regimul acţiunii pauliene (revocatorii) .-punderea contractual.onedei (art. consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a o. le3ea contractului2 .:nzile. evaluarea prejudiciului (daunele interese. regimul punerii 3n 3nt:rziere . relativitatea efectelor) .ligaţiilor . inserarea unor clauze specifice (forţa majoră. drepturile /i o. o. condiţiile răspunderii .. modalităţile posi.ligaţiile generate de contract . care este o pro. regimul acţiunii o. R. mecanismul formării consimţăm:ntului . *ici intră elementele2 ..iectul contractului etse supus legii contractului d.. efectele specifice ale contractelor sinalgamatice (excepţia de neexecutare. sarcina) sunt supuse legii contractului 5. Nulitatea contractului se referă la2 ) cauzele de nulitate ) sfera persoanelor ce pot invoca nulitatea 38 . cauza contractului este supusă legii contractului 8orma contractului /i modalităţile (termenul. rezoluţiunea) )iscul contractului este /i el supus legii contractului1 nu 3nsă /i riscul lucrului (vezi regimul . Stin3erea o6li3a0iilor contractuale se referă la modurile de stingere a o.ile de executare a o. prin ec0ivalent) .ligaţiilor contractuale să se conformeze legii locului de executareB > le4 loci e4ecutioni. este supusă legii contractului /i se referă la2 . % E4ecutarea contractului a. do. moneda 3n care se face plata > le3ea .ligaţiilor. executarea voluntară (plata) . durata 3n timp a contractului . punerea 3n 3nt:rziere.. Drepturile creditorului a-upra patri. clauza penală.oniului de6itorului sunt supuse legii creanţei ocrotite. contractuale L. convenţii asupra răspunderii) I. principile care guvernează efectele (forţa o. forţa majoră /i clauze exoneratorii de răspundere . alte aspecte %' ţin de legea contractului2 . condiţiile consimţăm:ntului .lice .

după caz.eniul le3ii !=n". le4 !enditori-9 atunci c=nd nu a!e.ilă acelui stat admite ca părţile să aleagă legea aplica. 39 .ligaţiilor contractuale momentul de la care cumpărătorul are dreptul la produsele /i fructele mărfii transmise momentul de la care cumpărătorul suportă riscurile ref.iliare. delictul civil Nor. d. domiciliul+re/edinţa. !CL din legea!CD+!EE5 /i este le3ea locului -a!ar-irii delictului (lex loci delicti comisi). ca act juridic distinct.ele con1lictuale re1eritoare la re3i. e. . contractelor de !=n"are ) cu. a. cumpărare comercială este supus legii statului unde cumpărătorul are fondul de comerţ sau sediul statutar > adică le3ii cu. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite a) 1apta ilicit.cumpărare este guvernat de art. 0. la data 3nc0eierii contractului. care include2 interpretarea contractului drepturile /i o.p.au purtat /i contractul a fost 3nc0eiat de părţi. le4 !oluntati*vem /i o e4cep0ie. cetatenia. restitutio in integrum. prejudiciu) modul de stingere a o. la . contractul de v:nzare. -i prejudiciul -e produc pe teritoriul aceluia-i -tat . LE2 Aprin excepţie de la prevederile art. EC prevede2 Av:nzarea prin licitaţie.ila rezultă din corelarea art. f. legea aplica.torului.uie să execute o. dacă2 . efectele nulităţii2 ((ne)retroactivitatea.uie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si este.ul 1aptelor juridice (contractele ci!ile -peciale) #egea !CD se referă la faptele juridice2 . c. E! prevede do. -i prejudiciul -e reali"ea"a pe teritoriul aceluia-i -tat .rii. desfiinţarea actelor su. "lementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de DIP tre. aceasta este supusă legii statului 3n care v:nzătorul are.p.ele con1lictuale pri!ind 1aptele juridice ilicite Distinctie intre 2 a. v:nzătorul tre. prezente 3n acel stat. ilicite . este supus legii proprii /i nu legii contractului confirmat) .. i.unul transmis validitatea /i efectele 3ntre părţi ale clauzei de rezervă a proprietăţii consecinţele neexecutării contractului (reparaţia pt.r. *rt. LL din legea !CD+!EE52 A3n lipsa unei legi convenite spre a se aplica v:nzării mo.secvente) Le3ea aplica6il. sau .. domiciliul+ resedinta faptuitorului +victimei. )ezultă că -e aplic. g.rare )aportul juridic al contractului de v:nzare.urse sau t:rguri este supusă legii statului unde are loc 3nc0eierea pe această cale a contractului. LL. negocierile s. .ilă /i ele au procedat explicit la o a/a legeB. afară numai dacă legea aplica. situatia in care 1apta ilicit.. licite . regimul confirmării (regimul actului confirmativ.ligaţiile de livrare a mărfii 3n acel stat (a/a prevede contractul) *rt.ligaţiile părţilor executarea o. precizată la art. fondul de comerţ ori sediul statutarB. !CI.ligaţiilor nulitatea contractului VI Nor. de regula. situatia in care 1apta ilicit.

7i prejudiciu condi0iile 3enerale re1eritoare la r.natura daunelor care pot da loc la reparatii . cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei.ei faptei ilicite . /ntinderea prejudiciului (3n ce măsură este necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii) . regimul pro. sta. le3ii locului producerii prejudiciului pt.tina reparatia d e raporturile de cau"alitate /ntre 1apt. !) .a... > 0) Do.ile + si cele imprevizi.modalitatile si intinderea reparatiilor . -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite (delicte transfrontaliere) ex2 gaze nocive emanate de o fa.ile/te daca fapta are sau nu caracter ilicit carmuieste regimul juridic al delictului2 . . sau e numai partiala). fapta prepusului . 6onform art.!=r7irii delictului' .eniul de aplicare a le3ii delictului cuprinde2  conditiile ra-punderii ci!ile delictuale2 a.eniul de aplicare a le3ii locului -a!ar-irii delictului (art.Do.transmisi. celelalte aspecte ce tin de regimul juridic (pct. !CI lit.. a) . cauze de limitare+exonerare de răspundere /i 3mpărţire a răspunderii. 1apta ilicita .. !CL sunt supuse2 a. natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) . pro. a > 0 din legea !CD+!EE5)2 sta.iectivă.a efectiv suferita si pt. persoanele indreptatite sa o. dacă este prezumată sau dacă răspunderea este o..ile . intinderea ra-punderii . cauzele de limitare+ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul .. aspectele ce tin de caracterul ilicit al faptei (pct.rica de frontiera polueaza o suprafata agricola a altui stat . modalitatile reparatiei 2 in natura sau prin ec0ivalent .raspunderea comitentului pt. !ino!atia -i capacitatea delictuala > definiţia vinovăţiei ca o condiţie a răspunderii civile. Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte. /ntinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pt. pagu. .persoanele indreptatite sa o.tina reparatia pt. le3ii locului -. fără culpă1 criterii pt.ili2 . daunele previzi. prejudiciul suferit 6) 1apta ilicit. #egea va sta.uie dovedită.-punderea per-oanelor juridice 40 .. cauze legate de vinovăţie c. cauzele exonerării de răspundere.ilirea vinovăţiei.cauzele de limitare + exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima . 5 lit.. capacitatea delictuala (pct. definiţia faptei ilicite.conditiile si intinderea raspunderii delictuale . dacă vinovăţia tre..eneficiul nerealizat.e face o separare a elementelor din domeniul delictului. prejudiciul.capacitatea delictuala . 5 lit. capacitatea delictuală.ilitatea dreptului la reparatii ..

Nor.pedi.ent la ca-atorie care potrivit dreptului roman e incompati. acel i.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL & VII !) 6asatoria 5) 8iliatia -) *doptia )elatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu le3ii -ale nationale > art.ent !a 1i inlaturat daca unul dintre !iitorii -oti e cetatean ro..ertatea de a inc0eia o casatorie. . iar daca nu are domiciliu. efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c.e con1lictuale /n .iliei 41 .an -i ca-atoria -a -e inc:eie in Ro. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o situatie speciala (art. !! din legea !CD+!EE5 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei.ila a casatoriei. inc0eierea vala. legea resedintei. !L alin. inc0eierea casatoriei .ateria dreptului 1a. Nor.ele con1lictuale /n .ateria ca-atoriei 7i di!or0ului #egea aplica.ania (norme de ordine pu. Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului. (5)) 2 daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un i. divortul a /nc:eierea ca-atoriei conditiile de 1ond cerute pt.pedi.ila casatoriei se referă la 2 a.lica > caracter national). !L alin. !. sunt determinate de le3ea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti (art.il cu li.

5C )eglementarea de ocrotire a ordinii pu.un 6ele 5 legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. .eniul le3ii di!or0ului se referă la2 a.oti!ele de di!or0 (divorţul prin consimţăm:nt mutual) c. se aplică legea rom:nă. 5C alin. se splică le3ea re-edintei co. 3n cazul in care au cetatenie diferita se va aplica le3ea do.saxon). !E alin (5) /i (-))2 casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata nu.un le3aturile cele .una a -otilor (daca exista) . e1ectele cu pri!ire la rela0iile per-onale dintre -o0i (pro.ai in 1ata autoritatilor co. . 3nc0eierea căsătoriei (principiul simetriei juridice).ligaţia de 3ntreţinere a copiilor) Nulitatea c.lice de drept internaţional pu. poate fi admisă 3n )om:nia doar dacă sancţiunea nulităţii este prevăzută /i de legea rom:năB > condiţia du.conditiile de 1or. -1era per-oanelor ce au dreptul să ceară desfacerea căsătoriei prin divorţ . 3mpărţeala . dacă nu au nici cetatenie. 5F alin. 5C Q c Di!ortul *rt. filiatia copilului din casatorie 42 . efectele acestei nulităţi *rt.ateria 1ilia0iei 7i adop0iei #egea !CD+!EE5 distinge2 a.iciliului lor co. (!) din legea !CD+!EE52 Anulitatea căsătoriei /i efectele ei sunt supuse legii care reglementează cerinţele legale pt.lema numelul. 5F alin.toriei *rt. la data cererii de divorţ. 6 e1ectele ca-atoriei (relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi) art 5C din legea !CD+!EE52 relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi. . (!) din legea !CD+!EE5) "xista o norma de aplicatie imediata (art.ai -tran-e (solutie preluata din dreptul anglo. Distingem aici2 . (5) că Adacă legea străină astfel determinată nu permite divorţul ori 3l administrează 3n condiţii foarte restrictive. (5) prezintă o situaţie 3n favoarea căsătoriei (respingerea nulităţii)2 Anulitatea unei căsătorii 3nc0eiate 3n străinătate cu 3ncălcarea condiţiilor de formă. Nor. separarea datoriilor comune.unurilor comune) d. legea prevăzută la art. !E alin.-. locus regit actum (art.oniale (regimul locuinţei comune.a cetatenia + domiciliul.une .. Do. care se aplică succesiv (3n scară) 2 . le3ea nationala co.lic rom:n precizează 3n art. legea aleasă prin acordul celor două părţi sau Q . capacitatea de exerciţiu a soţilor) /i e1ectele cu pri!ire la rela0iile patri. dacă se mai pot căsători ulterior.atri.ilă potrivit art.e con1lictuale /n .rin0ii care -olicit. rela0iile dintre p. daca nu au nici resedinta comuna se va aplica le3ea -tatului cu care -otii intretin in co.a sunt supuse le3ii -tatului pe al carui teritoriu -e cele6rea"a . 55 din legea !CD+!EE5 precizează că divorţul este c:rmuit de legea aplica.lei reglementări 5. E1ectele con!en0iilor . cetăţean rom:nB. o.petente (NU -i reli3ioa-e) sau in fata agentului diplomatic + consular fie al )omaniei fie al statului celuilalt sot. di!or0ul 7i copii (3ncredinţarea copiilor. atunci c:nd unul dintre soţi este. cauzele de nulitate .oniale sunt reglementate de2 Q . nici domiciliu comun.

. tăgăduirea paternităţii. > art.. 3ncetarea adopţiei Condi0iile de 1ond .ele străine. precum /i de legea naţională a celui ce va fi adoptat.eniul le3ii 1iliatiei copilului din a1ara ca-atoriei2 *.ilite de legea statului unde se 3nc0eie adopţia (locus regit actum). (modalităţi /i condiţii de sta. Sta6ilirea 1ilia0iei2 .l 3ntreţine /i educa pe copil. filiatia copilului din afara casatoriei c.ligaţiile părinţilor de a. -5 > cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. se aplică legea care a c:rmuit efectele căsătoriei părinţilor la data 3ncetării căsătoriei+la data divorţuluiB.torie se sta. a. de . Do. do. 5D alin. a 43 . -C alin.din legea !CD+!EE5 fac distincţie 3ntre2 . cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. c. anterior na/terii copilului.ilite de legea naţională a adoptatorului. am.:ndirea numelui de către copil .(!) . art. adopţia a $ilia0ia copilului din c. conditiile de fond ale adopţiei .ilire a filiaţiei /i contestarea maternităţii) . 5L din legea !CD+!EE5 prevede că filiaţia copilului din afara căsătoriei se sta. timpul legal de concepere a copilului) > E1ectele 1ilia0iei .. d.. E1ectele 1ilia0iei (acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) c Adop0ia *rt.a.-. !5 alin (-)). Dacă are 3nsă /i cetăţenie rom:nă i se aplică legea rom:nă (conform art. Dacă este vor.eniul le3ii 1iliatiei copilului din ca-atorie2 *. -C > -. conditiile de formă ale adopţiei .unurile) 6 $ilia0ia copilului din a1ara c. o. 1a0.. . de a. condiţiile de fond cerute acestora sunt cele care guvernează efectele căsătoriei lor. căsătoria părinţilor a fost anulată+desfăcută. 5C.i administra .o6il de le3i este determinat de legea efectelor căsătoriei din momentul na/terii copilului *rt.toriei *rt. 5L prevede că 3n ipoteza 3n care copilul are două cetăţenii. Do.ile/te potrivit le3ii na0ionale a copilului de la na7terea -a (lex patriae) &ot art. efectele adopţiei . (5) din legea !CD+!EE5 prevede2 A3n ipoteza 3n care.ileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 5C din legea !CD+!EE5. potrivit art.-. prezumţa de paternitate. raporturile personale /i patrimoniale dintre părinţi /i copil. Sta6ilirea 1ilia0iei (sunt acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) ?. i se aplică legea cea mai fafora. faţă de tată (modalităţi /i condiţii.a de doi soţi ce adoptă 3mpreună sau unul adoptă copilul celuilalt. 6 Condi0iile de 1or.ilă. Con1lictul .

persoana creditorului /i a de.oniale dintre adoptator 7i adoptat (legătura de rudenie.ligaţiei .ligaţiei de 3ntreţinere Re3le.eniul le3ii e1ectelor adop0iei2 *.eniul le3ii o6li3a0iei de /ntre0inere se referă la2 a. modul de executare /i termenele pt.ligaţiilor părinte/ti către adoptator.. satisfacerea o.ligaţia respectivă.uit. Dacă este vor. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre p.il de legi). 5C.itorului o. 5C c.c E1ectele adop0iei sunt guvernate de legea naţională a adoptatorului. trecerea drepturilor /i o.rin0i 7i copii se aplică legea care guvernează efectele filiaţiei . numele adoptatului)1 > rela0iile per-onale 7i patri. potrivit art.ilgaţiei 6onform art.ilă efectelor adopţiei nulitatea adop0iei. 3n cazul sc0im. pentru o6il3a0ia de /ntre0inere /ntre alte per-oane se aplică legea naţională a creditorului o. după cum urmează2 a.ării (conflict mo. legea care guvernează efectele adopţiei este legea care sta.i 1ire7ti d /ncetarea adop0iei cu cele două forme2 . ordinea de prioritate (c:nd există mai mulţi de.ării cetăţeniei. 44 .ile/te efectele căsătoriei lor.uie să se ţină seama de posi..ent. de-1acera adop0iei este guvernată de legea aplica.rin0ii -. Do. noua lege naţională se aplică doar prestaţiilor ulterioare sc0im. 3ntinderea o. -F din legea !CD+!EE5. ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează forma adopţiei O6li3a0ia de /ntre0inere 7. 3n funcţie de raportul juridic din care izvoră/te o. de le3i di1erite. (5)2 Apentru a se determina 3ntinderea o. .ilităţile materiale ale de. rela0iile per-onale 7i patri. c0iar dacă legea străină aplica.ilă o. Distingem 3ntre2 .a de doi soţi care adoptă. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre -o0i se aplică legea care guvernează efectele căsătoriei. potrivit art.ligaţiei de 3ntreţinere d. -D alin.ligaţia de 3ntreţinere este c=r.ligaţiei ar dispune altfelB..oniale dintre adoptat 7i p.itori) c.ri de protec0ie a ordinii pu6lice > art. Do. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre 1o7tii -o0i se aplică legea care guvernează divorţul d.ligaţiei tre. condi0iile de 1or. condi0iile de 1ond ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează 3nc0eierea adopţiei (conform principiului simetriei juridice) .itorului /i de nevoile efective ale creditorului.

executată de părinţi sau doar de către unul dintre ei. c.eniul le3ii calit. c. II. I. . nu este 3nmatriculat sau are 3nmatriculări 3n mai multe state. Do.erciant se referă la2 a. I.ele con1lictuale pri!ind -u6iectele de drept co. e. .Ocrotirea per-oanelor lip-ite de capacitate de e4erci0iu -au cu capacitate de e4erci0iu re-tr=n-. persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata. (!) din legea !CD+!EE52 Acalitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a o. Tutela > ocrotirea este supusă legii naţionale a persoanei ocrotite Do.ele con1lictuale aplica6ile 1ondului de co. d. FL alin (5)2 Adacă comerciantul nu are o autorizaţie.ligaţiile cu privire la persoana /i .ert 45 . cazurile 3n care se instituie durata ocrotirii 3mpărţirea o.ilăefectelor căsătoriei. instituirea tutelei modificarea tutelei efectele tutelei (inclusiv raporturile dintre tutore /i cel ocrotit) 3ncetarea tutelei VIII Nor. -H2 Aocrotirea minorului născut din căsătorie sau adoptat. 5C Do. .ercial I Nor. societăţi comerciale)B.er0 Le3ea aplica6ila 1ondului de co. FL alin.unurile sale) drepturile /i o.ligaţiilor 3ntre părinţi 3ntinderea ocrotirii (referitor la persoana copilului /i la . do.tinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pt.(pt.erciant *tr.ligaţiile profesionale ale comerciantului 3ncetarea calităţii de comerciant II Nor.ele con1lictuale /n ..eniul le3ii ocrotirii p. d. criteriile pt. *rt. *rt. atunci se aplică legea statului unde funcţionează conducerea activităţii economice a acelui comerciantB.:ndirea calităţii de comerciant dovada calităţii de comerciant condiţiile pt. c.eniul le3ii aplica6ile ocrotirii prin tutel. decăderi) o. ocrotirea părintească ocrotirea prin tutelă sau alte forme de ocrotire Ocrotirea p. potrivit art. este c:rmuită de legea aplica.rinte7ti se referă la2 a.0ii de co. e.ercial Le3ea aplica6ila calitatii de co. exercitarea activităţii comerciale (incompati.ateria dreptului co. . interdicţii...ilităţi. d. se referă la2 a.rintea-c.unurile copilului II.

0ii co.erciale . . societatile (in) partners0ip (din dreptul anglo.andire si de pierdere a calitatii de asociat drepturile si o. -ociet.uit unui 6un i.erciale se referă la2 ..il incorporal. capacitatea societăţii comerciale2 . care guvernează mo/tenirea precizează că2 Amo/tenirea este supusă.ligatiile ce rezulta din calitatea de asociat organizarea si functionarea societăţii dizolvarea si lic0idarea societăţii 46 . relaţiile organelor de conducere cu societatea. 3nc0eierea de acte juridice. asociatiile in participatiune (din dreptul francez. III Nor.saxon) Do.o6il desi in dreptul roman fondul de comert e considerat . *rt.0ilor co.*rt.uie remarcat ca pe plan con1lictual 1ondul de co.ert e-te a-e. HH din legea !CD+!EE5. d.uţiile organelor de conducere. reprezentarea faţă de terţi) . &re. .ocietatilor comerciale cu per-onalitate juridica li -e aplica le3ea nationala (lex societatis).ele con1lictuale aplica6ile -ociet.ocietăţile fara personalitate juridica2 .erciale Le3ea aplica6il. (modalităţi de constituire. iar legea naţională este legea sediului socialB. soc in comandita simpla (din dreptul german) . elementele de la domeniul de aplicare a legii persoanelor juridice a. e. (lex rei sitae). c. le3ii locului unde e-te -ituatB . reorganizarea /i 3ncetarea capacităţii de folosinţă) .un mo. F! /i F52 Astatutul organic al persoanei juridice este supus legii sale naţionale. de 1olo-in0. dreptul rom:n) . 3n ceea ce prive/te fondul de comerţ. modul de do. de e4erci0iu (constituirea /i atri.ocietăţilor comerciale 1ara per-onalitate juridica li -e !a aplica le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la centrul principal de 3e-tiune -i conducere a acti!itatii lor.eniul de aplicare a le3ii -ociet.e aplică mutatis mutandis (3ntocmai).0ii co.

regimul .ile creanţele cu termen+su.eniul de aplicare a le3ii 1ali. f.lui le4 rei -itae. e.eneficiului de lic0idare) 47 .ele con1lictuale aplica6ile 1ali.entul !a 1i -upu.itorului categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului (judecătorul sindic.itorului efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la .unurile de. $ali.itorului si cu privire la actele juridice inc0eiate de de. Do. lic0idatorul) efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a de.) 0. .:nzilor etc. conditiile pt. d.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1A (norme conflictuale 3n dreptul comercial > continuare) IV Nor.itor (efectul suspensiv al falimentului asupra urmăririlor individuale 3n măsura 3n care devin exigi.entului DIP rom:n nu conţine o reglementare unitară. c. 6a regulă generală. N efectele falimentului 3n cazul societăţilor cu răspundere nelimitată asupra asociaţilor cu răspundere nelimitată N i.unuri supusa falimentului.entului Le3ea aplica6ila 1ali.entului se referă la2 a.. efectele lic0idarii (realizarea activului. regimul suspendării do. se aplică legea locului unde se afla principala asezare comerciala a falitului. plata pasivului. adica legea locului unde e situata principala masa de . condiţie. g. ca o persoana sa fie declarata in faliment criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor) masurile preventive ce pot fi luate (reorganizarea juduciară) categoriile de persoane care pot cere falimentul de.

ligaţiile angajatorului 48 .ile le asigură salariatului.isnuit munca 3n temeiul contractului ( le4 loci la6ori-). !C!2 Alegea convenită de părţi spre a c:rmui contractul de muncă este aplica. dacă salariatul 3/i 3ndepline/te munca.unc. pentru a distinge faţă de contractele colective de muncă. #ocalizarea o.ilă doar 3n măsura 3n care nu aduce restr:ngeri ocrotirii pe care dispoziţiile imperative ale legii aplica. In cazul lipsei unei legi alese art.uie verificată această limitare. de o li. !C5 prevede că contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu2 a.. 3n primul r:nd.unc. dacă ea restr:nge ocrotirea asigurată salariatului prin dispoziţiile imperative ale legii care rezultă din localizarea o.a prevede că2 Adacă există totu/i legături mai puternice ale contractului de muncă cu un alt stat dec:t cu cel al sediului angajatorului. se afla sediul intreprinderii care l.ligaţii ale salariatului (fidelitate. starea de faliment IC Nor. legii convenite de părţiB (lex voluntatis) *utonomia de voinţă este a1ectat. *rt. F CI#) se referă la2 "ste vor. %umai anumite instituţii ale dreptului muncii sunt suscepti.. felul muncii si modalitatile sale de realizare c.j.ile de conflicte de legi (de ex. prevăzutăde art. )ezultă deci expresia aplicării excepţiei de ordine pu.ligaţiile partilor) . . sau .a numai de contracte individuale de muncă. raspunderea mem.ele con1lictuale aplica6ile /n dreptul . o.unc.lica si aspecte de ordin privat. ce include aspecte de ordine pu.ilă legea acestuiaB. efectele contr individual de muncă (drepturile si o. a. neconcurenţă) e.iectivă a contractului de muncă se face c:nd părţile nu au exprimat o lex voluntatis sau c:nd.rilor din organele de conducere ale soc falite pt.a angajat (le4 -ocietati-).iectivă. deoarece numai aici părţile se află pe picior de egalitate juridică. tre. !C! /i !C5 din legea !CD+!EE5 precizează2 Acontractul de muncă este supus. cuantumul si modalitatile de plată a salariului d. 3n lipsa unei atare alegeriB. Le3ea aplica6ila contractului de . . c0iar daca este detasat temporar in alt stat. alte o. art. teza a >II.itare -peci1ic. devine aplica. (contract indi!idual de .eniul le3ii contractului de . salariatul isi indeplineste in mod o. !C5 lit. 6a excepţie. de/i au exprimat. 3n mai multe state. prin natura funcţiei sale. Do..lică 3n dreptul internaţional privat rom:n (intenţia a fost de a 3nlătura legea aleasă de părţi.iectivă a contractului de muncă).o. prin localizare o.uncii Dreptul muncii este o ramura complexa de drept. contractul de muncă).

executarea contractului individual de muncă 0. /n dreptul interna0ioanl pri!at *rt.f. modificarea 6I$ i.r=rilor ar6itrale -tr.peten0a alternati!.=nia 7i e1ectele :ot. 49 .ine /n Ro. II III IV I nor. FF+5CC!.ente de e4traneitate condi0ia -tr. nulitatea 6I$ Proce-ul ci!il interna0ional (nor. !FL precizează că Ainstanţele judecătore/ti rom:ne sunt competente să soluţioneze procesele dintre o parte rom:nă /i una străină sau numai dintre străini. răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de salariat R. raspunderea materiala a salariatului j.r=rilor judec. )exultă de aici2 !. suspendarea. incetarea 6I$ l.=nia Co. co.re '" se aplică )egulamentul nr. durata contractului individual de muncă g.ine /n Ro.peten0a juri-dic0ional. persoane fizice sau juridiceB.inului ca parte /n procee1ectele :ot.ele de co. recunoa/terea /i executarea 0otăr:rilor 3n materie civilă /i comercială.aspecte2 I. !FL > !DI din legea !CD+!EE5 reglementează competenţa jurisdicţională Pentru relaţiile cu statele mem.peten0a e4clu-i!.ele de procedur. *rt. /n dreptul interna0ional pti!at (competenţa jurisdicţională) le3ea aplica6il.ateria dreptului interna0ional pri!at) Proce-ul ci!il international (normele de procedură 3n materia dreptului internaţional privat) implica .tore7ti -tr. a instanţelor rom:ne cu cele străine 5. /n .peten0. privind competenţa. a instanţelor rom:ne 1 Co.peten0a alternati!. co. procedurii /n proce-ele cu ele.

competente să judece2 a. referitor la acte+fapte de stare civilă 3nregistrate 3n )om:nia.iliare)B. acţiunile reale referitoare la imo. locul de 3ncărcare+descărcare a pasagerilor sau a mărfii transportate se află 3n )om:nia1 g. acea 0otăr:re ve fi recunoscută /i 3n )om:niaB.peten0a e4clu-i!. falimentul sau altă procedură judiciară privind 3ncetarea plăţilor.ateriae a instanţelor rom:ne2 Ainstanţele rom:ne sunt. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg o.ligaţii extracontractuale sau efectele sale se află 3n )om:nia (loci delicti commissi sau loci lesionis se sflă 3n )om:nia)1 f.ii soţi au domiciliul 3n )om:nia1 f. Dacă totu/i litigiul este soluţionat de o instanţă străină. 5 Co. 7 persoană juridică străină se socote/te că are sediul 3n )om:nia /i atunci c:nd are pe teritoriul ţării o filială. dacă cel adoptat are domiciliul 3n )om:nia /i este cetăţean rom:n sau apatrid1 c.ligaţie izvor:tă dintr. acea 0otarare nu va fi recunoscuta in )omania.e/te de competenţa rationae . 50 .ile situate 3n )om:nia1 0. 3nncuviinţarea adopţiei. ele sunt declarate ca fiind competente. tutela+curatele unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 d.il sa fie competente si alte instante straine in situatii in care in conformitate cu propriile reguli de procedura. "xista si situatii cand competenta instantelor romane e considerata exclusiva. cu excepţia celor referitoare la imo. Dacă p:r:tul din străinătate nu are un domiciliu cunoscut. de asemenea. interdicţie a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 e..ilit o altă competenţă1 d. !FE spune că Ainstantele judecătore/ti rom:ne sunt competente ( rationae per-onae -au rationae loci). procesele referitoare la ocrotirea minorilor + interzisă cetăţenilor rom:ni cu domiciliul 3n străinătate1 c. nulitatea căsătoriei /i alte litigii dintre soţi. punerea su. a in-tan0elor ro.. !D! prevede că Ainstanţele rom:ne sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturile de drept internaţional privat referitoare la2 a.a sta.ile situate 3n străinătate.*rt. actele de stare civilă 3ntocmite 3n )om:nia. imo..uie executată. In caz de competenta exclusiva daca se pronunta o 0otarare straina (de catre o instanta straina). procesele referitoare la ocrotirea 3n străinătate a proprietăţii intelectuale a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia. mo/tenirea lăsată de o persoană cu ultimul domiciliu 3n )om:nia (acţiunea reală)1 g. O6-er!atie ' Ace-te ca"uri de co.unurile rămase de la acesta se aflRă 3n )om:nia1 i. p:r:tul sau unul dintre ei are domiciliul+re/edinţa sau fondul de comerţ 3n )om:nia. reclamantul din cererea de pensie de 3ntreţinere are domiciliul 3n )om:nia1 d. cererea se introduce la instanţa din ţara unde se află domiciliul+re/edinţa reclamantului1 .ilul la care se referă cererea se află 3n )om:nia (acţiuni personale imo. referitoare la persoanele domiciliate 3n )om:nia1 . locul unde s. executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriul )om:nieiB. dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean rom:n1 . *rt. dacă2 a.petenta NU -unt e4clu-i!e astfel incat in aceste tipuri de litigii e posi.=ne *rt. !DC vor.unul asigurat sau locul unde s. dacă prin convenţia părţilor nu s.a produs riscul se află 3n )om:nia (contractele de asigurare)1 0. 3n cazul unei societăţi comerciale străine ce are un sediu secundar 3n )om:nia. o o. sediul p:r:tului > persoană juridică se află 3n )om:nia. . ultimul domiciliu al defunctului sau . desfacerea. procesele dintre persoanele cu domiciliul 3n străinătate. dacă la data cererii am.a născut + tre. agenţie sau reprezentanţă1 c. fie c0iar /i parţial.un contract se află 3n )om:nia1 e. sucursală.

cu excepţia c:nd competenţa exclusivă aparţine instanţei rom:neB. ac0iunea e-te re-pin-. *rt. cererea va fi trimisă la Kudecătoria sectorului ! + &ri. dispoziţii generale de competenţă . Re3ulile de co. Re3ula. 7i co. dacă pro.peten0a /n 1a!oarea altei in-tan0e. la instanţele de la locul de executare a o. litigiul dintre ele competenţei unei anumite instanţe..2 .ligaţiei.ri -peciale pentru cele trei situaţii speciale. 6ompetenţele speciale au o re3le.entul %%B5AA1 (3n relaţiile )om:niei cu statele mem. nu este 3nlăturată prin faptul că acela/i proces sau unul conex a fost adus 3n faţa unei instanţe străineB. !DF reglementează forum convenias. aceasta poate fi introdusă 3n )om:nia la instanţa cu care procesul are legăturile cele mai st:nseB (pentru ca un cetăţean rom:n să nu răm:nă fără jurisdicţie > aplicarea legii proprii. contractele 3nc0eiate cu consumatorii1 . cu excepţia competenţei exclusive a unei instanţe străine sau./i verifice din oficiu competenţa /i dacă constată că este competentă o instanţă străină va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor rom:neB. de unde rezultă că in-tan0a ro. D2 Ao persoană cu domiciliul 3ntr. prevăzute de )egulamentB.ru poate fi acţionată 3n justiţie 3n alt stat mem.. ( nu se aplică 3n meterie fiscală. prin voinţa lor2 Adacă părţile au supus.re '") Do.aterie ci!il. . din 5CCD). sta. t:e proper laI) *rt. co. prevăzute 3n )egulament astfel2 Re3le. !DI prevede că Ainstanţa sesizată este o. Persoanele domiciliate 3n '" pot fi acţionate 3n justiţie 3n instanţele unui alt stat mem. materie de asigurări1 .ru doar 3n cazurile de co. care permite părţilor să. de co. dar nu se poate sta./i va refuza competenţa.peten0. *rt. ea nu. 60iar dacă instanţa rom:nă a fost ulterior sesizată. portivit regulilor de competenţă materialăB.peten0.=n. c..ru 3n următoarele situaţii2 a. 5 din )egulamentul FF+5CC! prevede că2 APersoanele cu domiciliul pe teritoriul unui stat mem. )ezultă deci că nu există nici litispendenţă /i nici conexitate internaţională. nici 3n materia falimentului /i nici 3n materia ar. 7i re3le.ercial.i-i6il./i aleagă jurisdicţia.*rt.ent. *rt. indiferent de cetăţenia lor.entare 3eneral.lema se pune 3n faţa instanţei străine. dispoziţii speciale de competenţă 3n2 . această instanţă va fi competentă. Dispoziţii generale de competenţă *rt.prevede că A dacă o jurisdicţie străină se declară necompetentă să soluţioneze o acţiune formulată de un cetăţean rom:n.ru sunt acţionate 3n justiţie. Deci. contractele individuale de muncă. la locul producerii prejudiciului1 51 . 3n materie de o.peten0. prin convenţie.entarea 3eneral. nu declin.ili care anume dintre ele e 3ndreptăţită să soluţioneze procesul. !DD prevede că Adacă instanţele rom:ne sunt competente. !DH inter"ice liti-penden0a interna0ional. 3n materie contractuală.2 Acompetenţa instanţelor rom:ne. 3n materie delictuală. -pecial.un stat mem.unalului ?ucure/ti.eniul de aplicare > se aplică /n .peten0.itrajului). %u se aplică 3n relaţiile cu Danemarca (această ţară are un acord special.ligaţii de 3ntreţinere. ca inad. e4clu-i!. la instanţele unde 3/i au domiciliul.ligată să. !D.. sau de proro3are de co.ilită conform art. . *rt. la locul unce creditorul 3/i are domiciliul+re/edinţa. !FL > !D5. vamală. administrativă.

ilelor sau de 3nc0iriere a acestora.ă competenţă 3n soluţionarea unui litigiu. 52 . )ezultă că instanţa ulterior sesizată poate să 3/i decline competenţa.revete. care prevede că Adacă părţile au convenit ca o instanţă dintr. 5.ile/te competenţa.iect 3nregistrări pu. Liti-penden0.un stat mem. . instanţa ce a fost ultima sesizată suspendă din oficiu acţiunea.re diferite. 6onvenţia părţilor tre. nulitatea sau dizolvarea unei societăţi. p:nă c:nd instanţa mai 3nt:i sesizată 3/i sta. instanţele de la sediul registrului1 F. pentru acţiunile referitoare la .din )egulament. pentru acţiunile ce au ca o. pentru acţiunile ce au ca o. instanţele de la sediul societăţii1 -. 55 din )egulament... 7i cone4itate *rt.uie să fie 3nc0eiată 3n formă scrisă. instanţa aceea va fi competentăB..d. ++ .. pentru acţiunile 3n materie de drepturi reale asupra imo. instanţele unde sunt situate1 5. pentru acţiunile referitoare la executarea unei 0otăr:ri judecătore/ti. 5I din )egulament2 Adacă se introduc acţiuni ce privesc aceea/i cauză /i au acelea/i părţi la instanţe din state mem. la locul unde se află unitatea 3n cauzăB. ultima instanţă sesizată 3/i declină competenţaB. litigiile referitoare la sucursale.ile/te competenţa. instanţele de la locul 3nregistrării acelui drept de proprietate intelectuală1 D. Pentru cele trei situaţii speciale > %' ne ocupăm de ele 6ompetenţa exclusivă este reglementată de art. Prorogarea de competenţă este reglementată de art..lice.iect validitatea constituirii.. ultima instanţă sesizată 3/i poate suspenda acţiunea p:nă c:nd prima instanţă sesizată 3/i clarifică competenţaB.ru să ai.. Dacă acea instanţă 3/i sta. *rt. instanţa unde se cere executareaB. desene. agenţii. modele. care prevede că Aurmătoarele instanţe au competenţă exclusivă2 !.. mărci.re diferite. 5L din )egulament2 Adacă există acţiuni conexe pe rolul unor instanţe din state mem.

%u mai era 3n cursul scris2 E$ECTELE JOTARARILOR KUDECATORESTI STRAINE IN RO#ANIA * a-pecte' !. forta executorie a 0otararilor judecatoresti straine -. 5 categorii de conditii ' ))po"iti!e ++++ ne3ati!e Conditii po"iti!e'  1 0otararea sa fie definitiva potrivit # statului unde a fost pronuntata 5. Recunoa-tere '  de drept. daca o 0otarare judecatoreasca straina e recunoscuta in )omania. *stfel.a autoritate de lucru judecat pe teritoriul )omaniei e necesar ca acea 0otarare sa fie recunoscuta in )omania=@ recunoasterea unei 0otarari judecatoresti straine ec0ivaleaza cu efectul autoritatii de lucru judecat.iect si izvorand din aceeasi cauza.anta a 0otararilor judecatoresti straine Pt ca o 0otarare judecatoreasca straina sa ai. daca 0otararea judecatoreasca se refera la statutul civil al cetateanului statului unde ea a fost pronunta conditionata. competenta sa judece cauza 53 . avand acelasi o. autoritatea de lucru judecat 5. nici una dintre parti nu va mai putea porni un alt proces avand aceleasi parti cu aceeasi calitate juridica. forta pro. instanta care a pronuntat 0otararea a avut potrivit # statului unde a fost pronuntata.

F. dr de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit # romane &ermenul de prescriptie2 cel de . pt ca ea sa fie recunoscuta in )omania mai tre.o 0otarare definitiva a instantelor romane sau litigiul se afla in curs de judecata in fata instantelor romane.5. toate .a incalcat competenta exclusiva a instantelor romane.-.ilitatea de a se apara .olutionarea cererii se face cu citarea partilor dar e posi.uie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de c0emare in judecata dar acestei cereri ii tre. Instantele romane nu pot sa procedeze la reexaminarea pe fond a cauzei si nici nu pot modifica 0otararea straina. 54 !.. e de competenta &ri. print..uie indeplinite urmatoarele conditii2 Partea interesata sa faca dovada ca partea lipsa la proces2 .. a primit citatia in timp util pt termenul necesar . 0otararea e rezultatul unei fraude comise in procesul din strainatate 5.unalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul paratul (cel care refuza executarea 0otararii). copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare a instantei catre partea care a fost lipsa la proces . atunci cand verifica 0otararea straina in vederea recunoasterii ei.F. PROCEDURA RECUNOASTERII JOTARARILOR STRAINE 6ererea de recunoastere.a 8" pe teritoriul )omaniei tre.. 0otararea straina incalca ordinea de DIP.uie sa se limiteze strict la verificarea conditiilor prezentate mai inainte. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr. 6ererea poate fi facuta si pe cale incidentala de catre instanta sesizata cu un alt proces..o 0otarare daca e formulata pe cale principala . 6ererea de recunoastere tre..uie anexate anumite acte specifice2 . exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele 0otararilor straine intre )omania si statul pe teritoriul caruia s.!.o -.. dovada caracterului definitiv al 0otararii .a avut posi.ani din # romana. atunci cand recunoasterea se cere pe cale principala.a primit actul de sesizate a instantei . $ORTA ECECUTORIE ($E) Pt ca o 0otarare straina sa ai. Pro1' exista incalcare a ordinii de DIP si cand s. prin inc0eiere interlocutorie daca e formulata pe cale incidentala .-. daca 0otararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul.a pronuntat 0otararea. 0otararea straina sa fie executorie potrivit # instantei care a pronuntat.ilitatea de a exercita calea de atac impotriva 0otararii Conditii ne3ati!e' )ecunoasterea 0otararilor straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri2 !.uie ca ea sa indeplineasca conditiile2 conditiile de la recunoastere 5. daca in cadrul acelui litigiu se ridica exceptia autoritatii de lucru judecat a unei 0otarari straine. -. tre. o copie a 0otararii straine . orice act din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus 6ererea se solutioneaza2 ..a avut posi.il sa se faca si fara citare in cazul in care din 0otararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii. Instantele romane.

a incuviintat executarea (0otararea de exeGuatur) se aplica inc0eierea de investire cu titlu executoriu si.itraj Daca ! si 5 sunt intrunite=@ o 0otarare ar.unalului in circumscriptia caruia urmeaza a se efectua executarea in tara. instantele romane vor recunoaste aceasta 0otarare in urmatoarele conditii2 !.itrala e vala.au luat masuri asiguratorii sau sunt date cu executare provizorie.uie sa indeplineasca toate conditiile de la recunoastere inclusiv actele care i se ataseaza.itrala va fi recunoscuta in )omania si executorie in aceleasi conditii ca o 0otarare judecatoreasca straina.tine titlul executoriu in conditiile # romane. nu pot fi executate pe teritoriul )omaniei.itraj.uie prezentat un act din care sa rezulte caracterul executoriu al 0otararii straine. 0otararea devine executorie in )omania. 6ererea de executare tre. tri. In plus. conv ar.unalul ar. Pe 0otararea romana prin care s. Motararile straine prin care s. 55 . Incuviintarea cererii se solutioneaza intotdeauna cu citarea partilor.ila 5. in acest mod. $orta pro6anta) art 1(H L 1A@ Motararea straina data de o instanta competenta are o forta pro.ila in temeiul # care este aplica.PROCEDURA ECECUTARII In cazul in care se cere executarea 0otararii judecatoresti straine. competenta revine de asemenea &ri. Pe . RECUNOASTEREA SI ECECUTAREA IN RO#ANIA A JOTARARILOR AR>ITRALE STRAINE In cazul in care 0otararea straina a fost pronuntata in temeiul unei conventii de ar.itral sa fi fost constituit in conformitate cu conv de ar.anta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata. tre.aza 0ot straine se o.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->