DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1

Raporturile juridice de drept intl pri!at Particularităţile raporturilor juridice de DIP faţă de dr.civil (genul proxim, dr.comun).
Dreptul international privat (DIP), ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate  studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. DIP = dr.civil lato sensu elementul de extraneitate. !) "xistenţa "#"$"%&'#'I D" "(&)*%"I&*&" = acea parte componentă a raporturilor juridice aflata in strainatate+su, incidenta unei legi străine. "lementul de extraneitate nu constituie un element de structură, distinct al raporturilor juridice (părţi, continut, o,iect). "l se poate regasi in oricare din aceste - elemente. . dpdv al su,iectelor (cetăţenie, domiciliu, re/edinţă, c0iar religia pers.fizice1 pt. pers.jur. avem sediu, nationalitatea străină sau fondul de comert). . o,iectul derivat al raportului juridic (un ,un care se afla in strainatate+su, incidenţa legii străine). . continutul raportului juridic (dr. o,l. părţilor) se materializeaza prin2 . locul inc0eierii actului juridic+ locul executarii contractului1 . moneda 3n care este executat preţul1 . voinţa părţilor poate constitui element de extraneitate (clauza prin care se prevede că acel contract este supus legii străine)1 4n cazul faptelor juridice2 locul savarsirii delictului+locul producerii prejudiciului "lemente străine 3n dreptul procesual2 competenţa aparţine unei instanţe străine, recunoa/terea unei sentinţe pronunţate 3n străinătate. 5) 67%8#I6&'# D" #"9I = acea situaţie care apare atunci c:nd, 3ntr.un raport juridic cu element de extraneitate, se pune pro,lema ca acel raport juridic să devină suscepti,il de a i se aplica 5+mai multe sisteme de drept aparţin:nd unor state diferite (definiţie /tiinţifică). Definiţia metaforica2 6D# e acea pro,lema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intre,area 2 6*)" ;I;&"$ D" D)"P& ')$"*<* * ;" *P#I6*= "x. intr.un contract de vanz. > cump. intre o parte romana . vanzator si o parte germana . cumparator. 6ontractul se inc0eie la ?ucuresti, marfa urmand a se livra in 9ermania. Intre parti apare un conflict+litigiu legat de neexecutarea o,ligatiei de catre partea germana. ..@ instanta romana e sesizata. 6e lege se aplică= "#"$"%&"#" D"8I%I&7)II *#" 67%8#I6&'#'I D" #"9I2 a) ;ă fie un raport juridic cu element de extraneitate1 ,) 6onflictul de #egi %' tre,uie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state . nu are nici o legatura cu Dreptul International Pu,lic. 6onflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate, astfel incat se considera ca sintagma A6D#B(termen generic) tre,uie inteleasa drept un Aconcurs de legiB (in sensul ca se pot aplica am,ele sisteme de drept). #egile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. 1

c) 6:nd apare un element străin 3ntr.un raport juridic, acesta este suscepti,il de aplicarea unei legi străine. %orma conflictuală reprezintă norma de trimitere (va trimite la unul dintre sistemele de drept ce s.ar putea aplica). d) 6onflictul se numeste de legi, dar acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective. 6auza conflictului de legi > sistemele naţionale nu dau mereu aceea/i soluţie pt. aceea/i situaţie de fapt (au reglementări diferite).

-) 6are sunt raporturile juridice de DIP
6onflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept intl. privat. %umai in raporturile juridice de drept intl. privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Doar 3n raporturile juridice de dr.intl.privat, competenţa jurisdicţională poate să nu corespundă cu competenţa legislativă, iar părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică. 4n raporturile juridice de drept pu,lic, unde există su,ordonare juridică nu poate apărea un conflict de legi pt. că statul acţionează de iure imperii (pot totu/i apărea elemente de extraneitate > ex2 3n dr.penal avem principiile teritorialităţii, personalităţii, universalităţii /i realităţii). 4n raporturile juridice de dr. privat statul acţionează de iure gestionis. )amurile in care pot apărea conflicte de #egi2 Dr. comertului international Dr. transporturilor Dr. civil Dr. familiei Dr. comercial Dr. muncii Dr. procesual civil *ceste domenii de reglementare sunt enumerate in art. ! din #egea !CD+!EE5 cu privire la rap de Dr.Intl. Privat. )aporturile de dr. pu,lic ex2 cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, %' dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista raporturi de extraneitate. ;olutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de DIP numita %7)$* 67%8#I6&'*#* = norma juridica specifica DIP care are o structură proprie /i solutioneaza conflictele de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept e aplica,il cu privire la acel raport juridic. %ormele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi2  norme de dr. material  norme de dr. procesual %ormele conflictuale, spre deose,ire de normele materiale, nu carmuiesc raporturile juridice pe fondul lor, ci numai arata sistemul de dr. aplica,il (e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deose,ire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului). *lta deose,ire2 normele conflictuale au o aplicare preala,ila normelor materiale, influentand normele materiale aplica,ile. *vem o succesiune logica2  mai 3nt:i se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr. aplica,il, iar apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. %ormele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. I"!oarele normelor conflictuale2 2

. .

6onvenţiile internaţionale de DIP (unifică normele conflictuale)1 3n dreptul intern (#egea !CD+!EE5).

STRUCTURA NOR#EI CON$LICTUALE
%orma conflictuala este o norma juridica aparţin:nd sistemului de dr.rom:n (nu poate avea alte elemente de structură faţă de alte norme juridice) . contine2 . ipoteza (situaţia de fapt)1 . dispozitie . sanctiune %orma conflictuala are urmatoarele particularităţi2 . conţinutul normei conflictuale (ipoteza) > categoria de raporturi juridice la care norma se referă1 . legatura normei conflictuale (dispoziţia) . indică sistemul de drept aplica,il pt. acel conţinut al normei. #egatura normei conflictuale se materializeaza printr.un element concret care se numeste P'%6& D" #"9*&')* (element concret plaseaza continutul normei 3n sfera unui anumit sistem de drept). "xemple de norme conflictuale (in #egea !CD+!EE5)2  art 112 Astarea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede altfel. #egea nationala este legea statului a cărei cetăţenie o are persoana 3n cauzăB. 6ontinutul acestei norme conflictuale2 starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. #egatura acestei norme conflictuale2 Ac:rmuite de legea sa naţionalăB. Punctul+"lementul de legatura (este dat de art. !5)2 #egea nationala este legea statului a carei cetatenie o are persoana in cauza =@ cetatenia e punctul de legatura pt. norma conflictuala.  art %12 Astatutul organic al pers.jur. este carmuit de legea sa nationalaB. *rt. FC2 Apers.jur. are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit, potrivit actului constitutiv, sediul socialB. 6ontinutul2 statutul organic al pers. jur. #egatura2 legea naţională a pers. jur. Punctul de legatura2 naţionalitatea statului, dată de sediul social. art %&' Aposesia, dr. de proprietate si celelalte drepturi reale asupra ,unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfelB. 6ontinutul2 posesia, dr. de proprietate /i celelalte dr. reale. #egatura2 legea locului situării ,unurilor. Punctul de legatura2 locul situării ,unului.  art (1)(*2 Acontractul este supus legii alese prin consens, de părţiB. Art ((' +in lipsa unei legi convenite de parti, contractul este supus legii statului cu care prezintă legăturile cele mai str:nseB. 6ontinutul2 regimul contractual. #egatura2 voinţa părţilor (dacă s.a exprimat) + legea statului cu care contractul are legăturile cele mai str:nse.

C,rui -i-te. de drept /i apar0in nor.ele con1lictuale2
%ormele conflictuale,de regulă, fac parte din sistemul de drept al instantei sesizate (lex fori). ;istemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de #"9"* 87)'#'I (lex fori). Ar3u.ente pt. aplicarea lex fori 3n privinţa normelor conflictuale2 !. forta juridica a normei conflictuale (este imperativă) . judecatorul tre,uie sa le aplice ca atare. 5. atunci c:nd se pune pro,lema determinării normei conflictuale, doar sistemul de drept al instanţei sesizate este cunoscut. ;uccesiunea logică a raţionamentului făcut de judecător2 3

. sta,ilirea competenţei1 . sesizarea existenţei unui conflict de legi (nu se poate aplica dec:t norma conflictuală din propriul sistem de drept)1 . norma conflictuală va trimite la un anumit sistem de drept. -. deducţia de voinţă tacită a părţilor (prezumţie relativă) . argumentul+principiul Acine alege instanta alege /i dreptulB. (Gui eligit judici eligit jus) 4n structura normei conflictuale nu intră legea la care norma face referire (lex causae > raţiunea de a exista a legii conflictuale). "x2 lex causae privind starea civilă este legea naţionalităţii > lex patriae.

E4cep0ii de la re3ula c, nor.a con1lictual, apar0ine le3ii 1orului'
a. retrimiterea de gradul I (norma conflictuală rom:nă trimite la un sistem de drept străin, 3n 3ntregul său, inclusiv 3n privinţa normei conflictuale, ori acea normă conflictuală nu acceptă trimiterea). ,. 3n cazul ar,itrajului international ad 0oc ()egulile '%6I&)*#)  %' exista o lex fori . ar,itrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. 4n conţinutul DIP nu intră doar normele conflictuale, ci /i norme materiale ce dau soluţia pe fond.

NOR#ELE DE APLICATIE I#EDIATA (NAI)
*cestea apar atunci c:nd un sistem de drept consideră că o anumită reglementare juridică tre,uie să se aplice imediat unui raport juridic cu element străin, fără a se mai face raţionamentul conflictual (c:nd raportul juridic cu elem. străin conţine o pro,lemă de ordine pu,lică). D"82 sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit, aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 5
"x de %*I2 art 1& alin 1 . forma inc0eierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se cele,reaza (normă conflictuală). art 1& alin 5 > Acasatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentului diplomat sau a functionarului consular, fie al )omaniei, fie al statului viitorului sotB. "ste o norma materiala pt. ca se ofera o solutie . se sta,ileste autoritatea competenta. . . . . 6omparaţie 3ntre normele cu aplicaţie imediată /i normele conflictuale2 am,ele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, av:nd puncte de legătură cu ţara forului1 am,ele aparţin sistemului de drept rom:n sau generaliz:nd am,ele aparţin lui lex fori1 norma conflictuală este o normă de trimitere, pe c:nd norma de aplicaţie imediată este o normă materială soluţion:nd fondul raportului juridic1 spre deose,ire de alte norme materiale, norma de aplicaţie imediată se aplică anterior normelor conflictuale, 3nlătur:ndu.le pe acestea de la aplicare.

Tipuri de con1licte /n le3,tur, cu raporturile juridice de DIP
DIP e un drept con1lictual deoarece este c0emat sa solutioneze mai multe tipuri de con1licte ce pot sa apara in cazul in care intr.un anumit raport juridic apare un element de extraneitate, astfel2 !) con1lictul de juri-dic0ie. 7,iectul acestui conflict il constituie competenta instantelor sesizate. ;oluţionarea lui duce la determinarea instanţei competente. 5) con1lictul de le3i aplica6il procedurii . se solutioneaza dupa legea instantei sesizate -) con1lictul de cali1icari > soluţionarea lui ne va ajuta să determinăm norma conflictuală F) con1lictul /n -pa0iu al normelor conflictuale, care va ridica pro,lema retrimiterii 3n DIPrivat D) con1lictul de le3i .ateriale > se determină lex causae H) con1lictul de le3i /n ti.p 7i -pa0iu > presupune identificarea efectelor 3n )om:nia ale drepturilor do,:ndite 3n străinătate I) con1lictul .o6il de le3e > apare 3n situaţia 3n care se deplasează sau se modifică punctul de legătură al normei conflictuale 6onflictul de jurisdicţie /i conflictul de legi aplica,ile aduc 3n discuţie c0estiuni procedurale. Cali1icarea 7i con1lictul de cali1ic,ri %ormele conflictuale au in structura lor 5 elemente, continutul /i legatura, exprimate 3n noţiuni juridice De e4.2 con0inutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca 2 starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul ,unurilor, condiţii de fond /i de formă ale actului juridic, ale casatoriei, prescripţia extinctivă le3,tura normelor conflictuale poate fi exprimată prin noţiuni juridice ca2 cetatenia, domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii ,unului, locul 3nc0eierii contractului etc. Ace-te notiuni care intra in -tructura nor.elor con1lictuale nu au acelea-i acceptiuni in di1eritele -i-te.e de drept. De e42 in dreptul anglo.saxon prescriptia e considerata o pro,lema de procedura, nu de fond ca in dreptul romanesc, astfel incat devine necesară cali1icarea in-titu0iei juridice 5

adica o situatie de fapt concreta. *stfel.ili daca un raport juridic. . statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia. referitor la calificarea căsătoriei religioase (3n unele sisteme de drept este o pro. referitor la domiciliul persoanei fizice (starea civilă.) pornindu. In sistemul romanesc2 sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar). astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza (testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale).se de la normele conflictuale catre situaţia de fapt .eniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului !E) &".lema de forma era supus legii locului unde s. 66iv 7landez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate.lemă de fond. modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplica. Con1lictul de cali1ic.ilit (stare de fapt) sau locul unde aceasta intenţionează să se sta. capacitatea unei persoane fizice sunt supuse legii cetăţeniei sau legii domiciliului > acesta din urmă poate fi locul unde persoana s.ri este dată de efectele pe care le produce. #egătura = sediul social. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia. in dreptul francez. asadar determina sistemul de drept aplica.. referitor la legătura normelor conflictuale (de ex. norme conflictuale privind statutul organic al persoanelor juridice. referitor la dreptul statului de a culege o succesiune vacantă pe teritoriul său (3n unele state dreptul este supus legii succesiunii dreptului de mo/tenire.il si implicit situatia pe fond.lema de capacitate a pers fizice.. dreptul olandez califica aceasta notiune ca o pro.lema calificării testamentului olograf.lemă de procedură /i va fi supusă deci lui lex fori)1 .rii a pornit de la -peta lider in do.&*$"%&'# 7#*%D"<'#'I. pentru a sta. testamentul olograf era calificat ca o pro. ca loc 3n care au fost 3nfiinţate sau ca loc 3n care materia este plasată)1 . calificarea produce efecte diferite dupa cum e vor.juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care formează continutul si legatura normelor conflictuale.ei con1lictuale . de capacitate a testatorului. se 3ncadrează 3ntr. 'n cetatean olandez a facut in 8ranta un testament olograf. 6 .ilească (stare de drept)) I. In alte sisteme de drept2 sediul este acela unde persoana juridică isi are sediul de control1 .a sta.a de continutul sau de legatura normei conflictuale. "xemple de conflicte de calificări2 .lemă de capacitate > atunci căsătoria este supusă legii cetăţeniei soţilor.lema de capacitate.) calificarea = interpretarea unui raport juridic pt a vedea in continutul /i in legatura carei norme conflictuale intra.portan0a -olu0ion.o normă conflictuală sau alta. in cazul nostru legii cetateanului olandez. iar 3n altele reprezintă un drept survenit 3n urma suveranităţii statale)1 . pe c:nd 3n cel anglo. . si fiind o pro.lemă de formă > atunci se aplică locus regit actium)1 . ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului.a pus astfel pro.ila.*ceasta calificare poate fi definita in 5 moduri2 a) pornindu. 8iind o pro. art FC din legea !CD+E5 . de exteriorizare a vointei. *tunci cand o6iectul cali1icarii il con-tituie continutul nor.ri 8 situaţia care apare cand notiuni din continutul sau din legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept suscepti.ile de a se aplica raportului juridic respectiv.lema de forma. iar 3n alte sisteme de drept apare ca o pro. Crearea in-titu0iei cali1ic.a inocmit testamentul. avem 5 tipuri de definiţii ale calificării instituţiei juridice2 a) calificarea = operatiunea logico. insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. In sc0im. căci cele două sisteme de drept calificau diferit această noţiune.rii con1lictului de cali1ic. *stfel.se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala (3n sens invers) *stfel. saxon este opro. referitor la prescripţia extinctivă (3n dreptul rom:nesc este o pro.

de ar6itri /n ar6itrajul interna0ional ad):oc . unde nu avem lex fori > se va face după sistemul de drept pe care ar. Con1lictul /n -pa0iu al nor. Per a contraria. D! din legea !CD+!EE52 A platformele /i alteinstalaţii dura. exista o regulă /i exceptii Re3ula2 calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori). un anume mod.ului).iliară sau imo. *rt.itrul va ţine seama de calificarea făcută astfel de părţi1 .e numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din cele două sisteme de drept coexistă in spatiu.unuri mo.2 cali1icarea i.il si solutia pe fond. . deci interpretarea noţiunii din norma conflictuală străină se face după sistemul de drept străin1 f) cali1icarea 1. ar. deoarece 3n momentul calificării lex causae nu este 3ncă cunoscută.ei con1lictuale9 modul de solutionare a conflictului %' influenteaza norma conflictuală. c:t /i conţinutul drepturilor reale asupra . singura lege după care se poate face calificarea este legea instanţei sesizate (lex fori).0eniei se face 3n conformitate cu legea statului a cărui cetăţenie se invocă)1 d) cali1icarea in-titu0iilor juridice necuno-cute le3ii 1orului > se face după legea care cunoa/te această instituţie (de ex. cele două legi posi.o6ilelor 3n art.secventă determinării legii aplica.din legea !CD+!EE5 prevede această soluţie 3n mod explicit2 Ac:nd determinarea legii aplica.ilită de legea rom:năB 4n sprijinul acestei reguli sunt următoarele argumente2 .itrul 3l consideră cel mai potrivit 3n speţă.2 se pune o pro.cut. instituţia trust. este un argument de reducere la a. DC din legea !CD+!EE52 Anatura mo.ilă care sta. E4cep0ii' a) cali1icarea pin !oin0a p. %u se poate face calificarea după lex causae.o normă conflictuală. 7 . Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica norma conflictuală din propriul sau sistem de drept. pentru că este singura cunoscută 3n acel moment.iliară.ile depinde calificarea ce urmează a fi dată unei instituţii de drept sau unui raport juridic.rii pri!e-te le3atura nor.inarea cet. con1lictul de cali1icare .elor con1lictuale 7i in-titu0ia retri. . se ia 3n considerare calificarea juridică sta.lemă de interpretare a conţinutului /i 3ntinderii noţiunii existente 3ntr.e poate vedea dacă ea este sau nu contrară ordinii pu. > c:nd raportul juridic este supus unui act normativ (de ex. In $? starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea domiciliului.) cali1icarea le3al.marine sunt calificate . deci se va aplica legea locului)1 c) cali1icarea -ecundar.ile/te lex causae).iterii "xistă un conflict 3n spaţiu atunci cand sistemele de drept in prezenţă conţin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite.ileB. 4n situaţia noastră.unurilor se determină 3n conformitate cu legea locului unde acestea sunt situateB sau deter. dar influenteaza sistemul de drept aplica.ile de aplicare sunt lax causae /i lex fori. Le3ea dup.un contract părţile califică noţiunea juridică utilizată 3n conţinutul contractului /i definesc raportul juridic respectiv 3ntr. . calificarea este 3n esenţă o pro.itere > se face o trimitere logică de la sistemul de drept rom:nesc la un sistem străin.ile (de ex. atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept.e con1lictuale -tr. 6onflictul 3n spaţiu al normelor conflictuale este de două feluri2 a) po"iti!.ile de exploatare a produselor su.lice1 e) cali1icarea no0iunilor din nor. De ex.lema de stare civila ( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in $area ?ritanie.ine /n ca" de retri. care -e -olu0ionea". ea urm:nd a fi determinată după ce se face operaţiunea de calificare (se indică norma conflictuală aplica.2 o convenţie internaţională 3n care noţiunea este calificată sau art. > 3n accepţiunea acestui concept reprezintă o calificare su.surd a calificării după lex causae (legea aplica.r0ilor (calificarea conventionala) > atunci c:nd 3ntr. 6elui care a emis norma 3i revine /i interpretarea ei (ejus est interpretari cujus est condenere)1 .*tunci cand o6iectul cali1ic.ilă litigiului).

juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii competente să soluţioneze litigiul.itere tre6uie intrunite 5 condi0ii cu.ite .Daca insa e sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuală rom:nă. ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat terţ. o trimitere la intregul sistem de drept strain. o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignoră normele conflictuale ale acelui sistem de drept).a conditie a retri.e-te tri. de drept al unui -tat ter0 )etrimiterea este o operaţiune logico. adica /i la normele conflictuale straine.iterea = situatia juridică aparută in cazul in care norma conflictuala a forului tri. fara a exista posi. in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenţă nu trimite la propriul sau sistem de drept. .lema de calificare a normelor conflictuale. deci inclusiv la normele sale conflictuale.juridică. Acea-ta e o conditie nece-ar. sa existe un conflict negativ 3ntre normele conflictuale din sistemele de drept 3n prezenţă.ite la un -i-te.ai departe la un -i-te. . dar nu -i -u1icient. 6onflictul pozitiv nu duce la retrimitere.ilitatea retrimiterii.uie confundata cu declinarea de competenta. fiind in ultima instanta o pro. A-t1el9 pri. normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale norme conflictuale).ul de drept al 1orului9 1ie tri.ite /napoi la -i-te. *cesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept.ai tre6uie intrunita -i o a doua conditie9 ce tine de sensul trimiterii pe care norma conflictuală a forului o face la un sistem de drept strain.9 deoarece . pe c:nd retrimiterea este o operaţiune pur logico. care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana). caz in care se va aplica dreptul material strain. 8 .ensul trimiterii se soluţionează după lex fori.) ne3ati!.n conclu"ie9 pentru a e4i-ta retri. In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept.iterea ci9 1ie tri. "a nu tre. Retri.ai de e4i-tenta ace-tui con1lict ne3ati! . aceasta din urmă reprezent:nd o trimitere materială a dosarului. . 4n acest caz poate interveni retrimiterea. iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie nu pri. . de drept -train in intre3ul -au. cu privire la raportul juridic litigios1 . care poate fi de două feluri2 .iterii e data toc.ulati!e2 .

avarez.avarez exista o normă conflictuală conform careia succesiunea imo. pentru că aici norma conflictuală aplica.iterii de 3radul I se află in art F(!) din legea !CD+E5. 6omentariul profesorului2 in speta de mai sus cu olandezul (&estamentul 7landezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula). se aplică legea rom:nă. .iterea făcută de norma conflictuală rom:nă la un sistem de drept străin tre6uie con-iderat.iliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul . partile au determinat prin vointa lor ca aplica.a pus pro. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul .un contract. In fata instantei s. . *stfel. dacă dreptul străin nu prime/te.iterea e-te de dou.a facut numai la dreptul material strain. a cules mo/tenirea).ilă retrimiterea de gradul I.entarea retri. cel francez. 1eluri2 a) retri. Deci 3n dreptul rom:n este accepta.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL * .lema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea.ele sunt astfel respectate). lex voluntaris. dar acesta nu a primit trimiterea. Retri. unitatea -i-te.iterea de 3radul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) > intervine atunci cand norma conflictuală trimite la dreptul forului (speţa 8orgo) . făcută de dreptul străin de a se aplica.iliara importanta.uie luată 3n considerare spre a nu se 3ncălca unitatea acelui sistem de drept străin1 . intr.olutia pe fond in aceasta speta2 conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul . .iliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului.ile > clauza de electio juris.ului de drept -tr.) )eglemenatrea retrimiterii de gradul II 9 . este firesc ca dreptul străin să fie respectat1 . nici domiciliul legal (nu 3ndeplinea condiţiile cerute de statul francez). oportunitatea rezidă 3n faptul că retrimiterea 3mpacă cele două sisteme de drept 3n prezenţă (am. E4cep0ie de la retrimiterea de gradul I2 atunci cand. iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiţie ereditară in revendicarea succesiunii. #a moartea sa a lasat o succesiune imo. De aici rezultă că acea normă conflictuală străină tre. iar nu ca o o6li3a0ie din a1ar. avand aici doar un domiciliu de fapt. prin clauza de alegere a legii aplica. succesiunea imo. 6u alte cuvinte. cand exista lex voluntatis nu exista retrimitere de gradul I. dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel . Deci. ca o o1ert. se prezuma ca trimiterea s. c0iar daca partile nu au prevazut in mod expres. Dacă norma conflictuală rom:nă trimite la acesta. )euzultă deci că 3n materie de contracte nu avem retrimitere.lul său.avarez). . Potrivit normelor conflictuale franceze.) retri.in .il un anumit sistem de drept.unurile.i in materia retrimiterii avem o speta lider . afară de cazul in care se prevede in mod expres altfelB.avarez. trimitand inapoi. *rgumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt2 .andit insa nici cetatenia. este normal ca acel sistem să fie privit 3n ansam. care prevede că Adaca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale rom:ne retrimite la dreptul rom:n. deci statul pe teritoriul caruia se aflau .iterea de 3radul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) > norma conflictuală straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert a) Re3le.ilă este voinţa părţilor. tri. astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu aveau vocaţie succesorală.avarez a trait cel mai mult timp in 8ranta unde nu a do.peta 87)972 un cetatean . *stfel.

l de capacitatese cauta in %6 la pro. testamentul olograf l.lemei.a eventual solutia pe fond %eexistand o %6 specifica. cat si de partea interesata =@ instanta de judecata. rezultă că se va aplica sistemul de drept străin la care norma conflictuală rom:nă face trimitere /i nu sistemul de drept străin al unui stat terţ. Ipoteza2 nu avem o %6 specifica asa ca tre. Deci.lemă care se pune este dacă legea străină este aplica.a %6 . c:nd norma conflictuala straina a trimis la ea. SEMINAR # !CD+E5 >art -2 calificarea se face potrivit+conform # romane( # forului). a doua pro. 10 . trimiterea este o.a solutia pe fond 6alificarea legaturii %62 .leme specifice.ila.. ea poate fi invocata atat din oficiu.lema de forma.ina /n 1ata autoritatilor 1orului2 a) 4n sistemul de drept rom:n. .a norma conflictuala . &estamentul olograf >in dr fr2 legat de forma apoi se cauta in %6 care trimite la # locului=@ # 8r ..ine ca le4 cau-ae %orma conflictuală romana poate sa trimita fie la legea romana care se va aplica ca lex causae.sc0im. F (5) din legea !CD+!EE5 stipulează că A retrimiterea făcută de legea străină la dreptul altui stat este fără efectB.sc0im.itrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate.lemă este legată de titlul cu care este aplicat dreptul străin 3n )om:nia (analiză de drept comparat).!-C 6. In sc0im. situatie in care judecatorul sau ar.peta lider in materie de calificare 2 &estamentul 7landezuluitestament olograf facut de un olandez in 8ranta. astfel2 . dreptul străin nu este asimilat unui element de drept. poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine. 6alificarea se face ca sa stim ce %6 aplicam. . Aplicarea le3ii -tr. 4n dreptul rom:n sistemul de drept străin este privit ca /i sistem de drept rom:n. la care trimite primul sistem de drept străin menţionat. sa calificam noi situatia..l de capacitate ca sa vedem la ce # trimite.. 3n raţionamentul logic făcut de instanţă.ligatorie.in dr olandez2 o pro.am calificat ca o pro.eventual poate sc0im. apar anumite pro. căci altfel 3nseamnă a 3ncălca 3nsu/i sistemul de drept rom:n.a sistemul de drept .6iv. de instanta de judecata.). prima pro..P. 6onsecinţele care decurg din faptul că dreptul rom:n concepe dreptul străin ca un element de drept /i nu ca un element de fapt sunt2  1 cine poate in!oca le3ea -tr. in temeiul rolului activ (art !5E.modifica sistemul de drept (lex causae) .. &rimiterea se face la 3ntregul sistem de drept străin (lex causae = un 3ntreg sistem de drept rom:n+străin).. Importanta calificarii dupa continutul %62 . german). atunci cand norma conflictuală romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului pro.sc0im.*rt.ilă atunci c:nd norma conflictuală rom:nă trimite la ea= D*. deci este asimilat unui element de drept.nu sc0im. 4n multe sisteme de drept (englez. datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept. In primul rand instanta vede daca e competenta J apoi care e # aplica.

)ecursul 3n interesul legii este pro. I66K+6urtea de *pel judecă 3n recurs numai pt. CONCLU<IE' Dreptul ro. dreptul strain. instanta romana e c0iar o. prin avizul unui expert sau un alt mod adecvatB. motive de nelegalitate. motive de netemeinicie > at:t timp c:t dreptul străin este privit ca un element de drept.6and norma conflictuală romana e imperativa (regula in materia normei conflictuale). să ducă la un recurs 3n interesul legii). invocarea legii straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata.ligatia de a aplica o norma straina. 3n principiu.ile de atac 3n cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine.ine Interpretarea revine.! > #egea !CD+!EE5 prevede2 Acontinutul legii străine se sta.I alin. precum si in temeiul principiului rolului activ.) 4n sistemul de drept rom:n.ertatea instanţei /i a părţilor 3n alegerea mijloacelor de pro.upremă.) In sistemele de drept care considera dreptul strain un element de fapt. că legea străină este un element de fapt /i calea de atac este doar apelul.ui sa depuna toate diligentele pt.ă a legii străine. 4n cazul recursului. la instanţa superioară (I66K)2 a) 4n sistememele de drept.) In dreptul rom:n.e2 11 .  * interpretarea le3ii -tr. *stfel. administrarea tuturor mijloacelor de pro.ile/te de instanţa judecătorească prin atestari o. 6lasificarea mijloacelor de pro.lema dacă se poate face recurs la 6urtea . In acest scop instanta poate dispune. art. aflarea continutului si intelesului. se pune pro. #ijloacele de pro6. datorita caracterului o. . in timp ce instanta nu are o. nu /i pt.ligata sa faca dovada continutului ei. unde dreptul străin este un element de fapt. )ăspunsul este %' > pt. Interpretarea unitară cade 3n sarcina autorităţilor competente din statul respectiv.ligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuală rom:na trimite la el). dpdv teoretic. #egea !CD+!EE5. sarcina pro. instanţei rom:ne /i se va face după sistemul de drept străin.tinute de la organele statului care au edictat.ine2 a) In sistemele de drept care privesc dreptul strain ca un element de fapt. 4n acest sens.I alin. ci este impartita intre acesta si parti.a exclusiv judecatorului.  % le3at de c.ă. Pot fi formulate /i contestaţia 3n anulare /i revizuirea.o.ei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate care invocă acea lege străină.ei legii straine se imparte intre judecator si parti.a pe care le considera adecvate.ligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuală trimite la el.u. orice parte interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponi. sarcina pro. Pe de alta parte.6ina -u6 a-pectul in!ocarii le3ii -traine9 principiul rolului acti! al judecatorului cu cel al di-poni6ilitatii partilor  5 cine tre6uie -.ei legii straine %' incum. exact si complet al legii straine.ire intre dreptul strain si dreptul national. va tre. conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi o. c0iar si din oficiu.5 . pt.ilitatii. . constand in aceea ca. instanta de judecata. gre/ita lui aplicare+interpretare poate desc0ide calea recursului la I66K. acest aspect exista o mare deose. a le3ii -tr. *ceasta idee este exprimata in art.ine #egea rom:nă consacră li. -arcina pro6ei le3ii -tr. %' se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia) =@ sarcina pro. pro.lematic > nu se află la3ndem:na părţilor.=n i. . . 1ac. rostul lui este de a asigura o aplicare uniformă la nivel naţional a legii rom:ne (gre/ita aplicare a unei legi străine %' poate.

Aacela/i lucru este a nu fi cu a nu pro.uie să fie una a.e trimite un comentariu imparţial. 6ele mai frecvente mijloace practice de dovedire a conţinutului legii străine sunt2 .uie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol. 3n sensul că instanţa tre. care să indice cum anume se soluţionează pro.sidiar  argumente2 !. identificarea conţinutului legii străine.l desemneaza. aplica.il a se sta. procurarea directă a textului1 .aB > nu se poate respinge acţiunea ca nedovedită.turare de la aplicare a le3ii -tr.ourg . de inexistenta izvoarelor scrise. 6ererea tre.ligaţia statelor mem. 12 . #egea !CD+!EE52 A4n cazul 3n care este imposi.ine "xista două situaţii expres prevazute de lege. un profesor universitar. din )omania. nu unul pro causa.. acţiunea reclamantului neput:nd fi respinsă deoarece nu e culpa nimănui pt.ine 6onform art.au depus toate diligenţele pt.o autoritate competentă > instanţelor străine ($inisterul Kustiţiei este organul naţional rom:n de legătură).are a conţinutului legii străine tre. alege si dreptulB(Gui eligit judicem. In sprijinul caracterului su. . Ca"urile de /nl.lema 3n acel sistem de drept. )om:nia a aderat 3n !EE! prin M.tras. directe2 procurarea legii străine 3n materialitatea ei (const:nd din coduri /i jurisprudenţă)1  indirecte2 procurate fie de la autoritatile competente din statul strain. Imposi.lice străine > instanţele rom:ne nu se adresează direct )om:nia este parte la 6onventia "uropeana 3n domeniul informării asupra dreptului străin (#ondra > !EHL) si la Protocolul *diţional la aceasta 6onvenţie (. Con-ecin0ele i. !D-+E!.ile 3n raporturi juridice cu element de extraneitate. Informatiile se vor transmite printr. c:nd legea străină %' se va aplica2  c:nd legea străină 3ncalcă ordinea pu.are a legii străine generată de depărtarea geografică a statului străin.sidiar.lica din dreptul intl. eligit jus)1 -.lul principiilor fundamentale de drept ale statului rom:n./i transmite reciproc informaţii privind dreptul lor > printr.po-i6ilit. privat rom:n1  atunci c:nd dreptul străin a devenit competent prin fraudă (art. !EIL).re de a.0ii de pro6are a le3ii -tr.ţine certificate+avize de la autorităţile pu. 7 simpla dificultate de pro.ili continutul legii străine se va aplica legea rom:năB.9. faptul că legea străină nu a putut fi pro.un organ national de legatura pe care fiecare stat si. %' justifica aplicarea imediata a legii rom:ne =@ aplicarea legii rom:ne apare ca un su. fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia.uie să faca dovada că s.I alin. "le pot apela /i la serviciul $inisterului Kustiţiei )om:niei (Departament de #egislaţie) /i astfel pot o.iectiv si impartial urmand sa contina texte de # dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite. 6onvenţia prevede o. )aspunsul tre. c:t /i documente justificative. litigiul nu poate răm:ne nejudecat. Instanţele rom:ne 3/i păstrează dreptul de apreciere asupra acestor mijloace de pro.ată1 5.ilitatea de pro. o expertiză de specialitate (apelarea la un avocat străin. care să emită o opinie legală referitoare la speţa 3n cauză).uie sa fie o. 3n cazul c:nd legea străină nu poate fi dovedită se aplica prezumţia simplă exprimată prin adagiul Acine alege instanta.solută. .ă.L #egea !CD+!EE5)1 1 ORDINEA PU>LICA DE DIP RO#?N 8 ansam.

ordinea pu.lica 3n DIP. 3n dreptul intl.ordine pu. motivarea 0otăr:rii nu este o. ea nu poate fi interpretată extensiv.Pe plan procesual.lică din momentul pronunţării unei 0otăr:ri judecătore/ti+ar. interdicţia poligamiei)1 .lică de drept intl. forma excepţiei de ordine pu. de drept intl pri!at (6) 6ele 5 instituţii se aseamana prin faptul că amandoua.lică este admisă. vala.lică de DIP are intotdeauna un caracter actual9 3n sensul ca se ţine seama de ordinea pu. au -1ere de aplicare di1erite2 ) ordinea pu. ca atare. ea exprimă principiile fundamentale ale sistemului de drept rom:n)1  dpd! te. aceste termene se vor aplica de catre instantele rom:ne.lică de drept intern este dată de ansam. desi sunt de ordine pu. trimite la un sistem de drept străin.lică de drept intern este mai largă dec:t ordinea pu. de drept intern (a) 7i ordinea pu6lic.lică 3n dreptul intl. prin excepţie. "(2 #egea procesuală rom:nă impune ca 0otăr:rea jud.lică apare 3n dreptul intl.itrale1  dpd! .lice de DIP2 a) conţinutul noţiunii de ordine pu.lica in dreptul intern (Decretul !HI+DL). c0iar nemotivată (pt. efectul ei este că legea străină nu se va aplica pe teritoriul )om:niei. privat doar 3n cazuri excepţionale )elaţie ordine pu.lică este exprimată prin norme imperative. inclusiv lex voluntatis. ci numai restrictiv. pt.lică = principiile fundamentale de drept ale statului forului. 13 .lică internă. Deo-e6iri'  au 1unctii di1erite' ) ordinea pu. 3n orice stadiu al pricinii. privat 3nsăm intră 3n coliziune mai multe sisteme de drept /i deci nu putem spune că tot ce este străin 3ncalcă ordinea pu. %' sunt de ordine pu.) dacă excepţia de ordine pu. privat > sunt mai multe cazurile 3n care apar pro.ligatorie > judecătorul rom:n va tre.lică e de stricta interpretare .lică 3n dreptul intern. alteori este un ansam. că ea respectă sistemul de drept american) > condiţia motivării nu se extrapolează la nivel intl. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi străine 3n spaţiul rom:nesc.lică rom:nă > ordinea pu. 4n unele cazuri ordinea pu.lică de DIP are un caracter national (prin conţinutul său.poral. *supra legii străine.para0ie /ntre ordinea pu6lic.lică. să fie motivată.lul normelor imperative1 are ca scop limitarea principiului autonomiei de voinţă a părţilor prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzacţiona)1 ) ordinea pu. 4n alte sisteme de drept 3nsă (american).lu de principii (egalitatea dintre sexe. ordinea pu. privat (de la 3ntreg la parte)1 "(2 &ermenele de prescripţie extinctivă. "lemente definitorii ale ordinii pu.ui să recunoască o 0otăr:re americană. iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul rom:n.ile in raporturile juridice cu element străin.leme de ordine pu. Caracterele ordinii pu6lice de drept intl pri!at  dpd! -patial. nu avem nici o putere. se invocă su. ordinea pu. 3nlătură o lege de la aplicare (au acela/i efect).il pronunţată.lică de drept intl. aplica. ridicată de oricare din părţi /i de instanţă din oficiu. De la acest caracter de exceptie =@ anumite consecinţe2 a. astfel 3nc:t dacă norma conflictuală rom:nă. putem doar să o 3nlăturăm de la aplicare pe teritoriul ţării. că 3n plan intern legiuitorul are interesul să impună o anumită limită1 .lică de DIP are un caracter de e4cep0ie de la aplicarea legii străine normal competente.aterial9 ordinea pu. Co.

*cest conflict se cere a fi in spatiu pt ca sistemele de drept coexista in spatiu si conflictul e in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp.. E4 1 2 o casatorie intre o romanca si un cetatean strain (li.un alt stat. iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr. 5 din legea !CD+E5 precizează că A in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romanaB.a din legea !CD+E5 precizează că Aaplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea pu.au casatorit in #i.lică rom:nă se vor aplica).ile de aplicare cel putin 5 legi diferite). punandu.lică de drept internaţional privat romanB. In acest caz conflictul de legi e in spatiu. fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. ordinea pu.lică poate fi invocata. *stfel.andite in strainatate. aceste efecte vor fi recunoscute. fie in cadrul conflictului de legi in spatiu a) conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii. *cesta e conflictul la care ne. 6u alte cuvinte.ian)..se pro.ile cu ordinea pu.a nascut su.lema recunoasterii drepturilor do. . care sunt incompati.e numeste conflict in spatiu pt ca cele 5 sisteme de drept suscepti. %' se poate inc0eia in )omania c0iar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt suscepti.ferele notiunii de ordine pu.L alin. dec:t 3n cazul conflictului de legi 3n timp /i spaţiu.lică si atunci cand privesc drepturile deja do. ordinea pu.andite de un cetatean roman in strainatate (deci nu se mai pune pro.ile de aplicare coexista in spatiu.lică este invocată 3n conflictului de legi in spatiu. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) Cur-ul % E1ectele ordinii pu6lice de drept interna0ional pri!at 5 E1ecte'  unul ne3ati! ' consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care norma conflictuala romana trimisese. incidenta unui anumit sistem de drept. /n ca"ul con1lictului de le3i /n -pa0iu Pro1' sunt mai multe situaţiile 3n care ordinea pu. S1era no0iunii de ordine pu6lic.lică de DIP 3mpiedică producerea pe teritoriul )om:niei numai a acelor efecte ale legii străine. /n dreptul interna0ional pri!at . cu un alt sistem de drept.ai lar3.! lit.) conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s. Daca insa aceleasi 5 persoane s.lice).ia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in )omania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii. 14 .lică difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica. unul po"iti! ' art. S1era ordinii pu6lice di1erita in ca"ul celor 5 con1licte de le3i9 1iind . care mai e casatorit in tara sa. .lica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (mom nasterii+ modificarii+ stingerii unui rap jur) sunt de ordine pu.ile cu principiile fundamentale ale legii rom:ne > nulitate parţială (restul normelor străine care sunt compati.am referit pana acum (sunt suscepti. %' toate principiile care sunt de ordine pu.ile de aplicare 5 sau mai multe sisteme de drept din state diferite. In acest sens2 art L alin.lema ordinii pu. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu.

para0ie /ntre ordinea pu6lic.lică are * -1ere de cuprindere cu intinderi !aria6ile 2 !.lică in cazul conflictului de legi in spatiu -. Deo-e6iri2 de raţionament juridic. conform normei conflictuale initiale.5 > se aplică legea străină) $raudarea le3ii aplica6ile /n dreptul interna0ional pri!at 8rauda la lege in dreptul intl.a un element de extraneitate.un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl.ilirii filiaţiei se recunosc /i 3n )om:nia. ordinea pu.ediat.E4 52 efectele unei casatorii religioase inc0eiate in strainatate intr.ile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent. iar prin aplicarea normei conflcituale normal competente (lex societatis . art FC alin.! . intr)un raport juridic care are deja un ele. 5.il acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate.il acelei societati comerciale dreptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica. De ex.un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre 5 cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in )omania.lică in cazul conflictului de legi in spatiu si timp (are sfera cea mai restr:nsă) Co. se creează artificial un conflict de legi. c0iar dacă raportul juridic are element de extraneitate)1 .! din legea !CD+E5) se face aplica. 15 . privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr. desi o casatorie inc0eiata numai religios in )omania %' produce efecte juridice. ordinea pu.. efectele sta. iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic.lema aplicării unei norme conflictuale ci legea legea rom:nă imperativă. capital social).ele de aplica0ie i.a in mod fraudulos punctul de legatura facand aplica. după cum conflictul de legi este numai 3n spaţiu (vezi ex.ile/te filiaţia 3ntr.n. ordinea pu. #odalitatile de 1raudare a L' De re3ula9 -unt 5 . E4 *2 dacă un copil din afara căsătoriei 3/i sta. partile sc0im.ent de e4traneitate .odalitati'  1 intr)un raport juridic de drept intern care in mod normal %' ar tre. deci e un raport de DIP. anume protejarea sistemului de drept naţional (a principiilor sale fundamentale) /i acela7i e1ect. anume faptul că legea străină este 3nlăturată de la aplicare).il acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplica. Din cele prezente de mai sus rezultă că ordinea pu.lică de drept intern (are sfera cea mai larga) 5. privat si fac aplica.ri2 au 3n esenţă acela7i -cop.lică 3nlătură legea străină) sau 3n timp /i 3n spaţiu (vezi ex. deci ordinea pu. sediu. in scopul de a eluda legile fiscale romane/ti.ilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate.) ordinea pu.2 la o societate comercială legata in mod normal de dreptul rom:n prin elementele ei definitorii (nationalitate.lică poate sau nu 3nlătura norma conflictuală.o ţară străină 3n condiţii pe care legea rom:nă nu le cunoa/te. A-e. partile sta.ui sa ai. astfel2 a) la norma de aplicaţie imediată nu apare conflictul de legi (nu se pune pro. de drept interna0ional pri!at 7i nor. *stfel. se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi.

ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta). Dar actul ramane vala. "xista puncte de leg fixe.in *rt. -. partile tre.ile (ex2) 2 cetatenia si domiciliul persoanei fizice. incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. o activitate frauduloasa de sc0im. Prin ipoteza. e fraudat dreptul strain in favoarea dreptului romanesc !. sediul persoanei juridice. e fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain 5. Sanc0iunea 1raudei la le3e /n dreptul intl pri!at ro.a cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii. rezultatul urmarit si realizat de catre parti tre. Din acest text de lege rezultă că sancţiunea fraudei la lege 3n preptul intl. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea rom:năB. -copul ur. Din această condiţie rezultă că frauda la lege poate interveni numai in cazul raporturilor juridice la care sunt aplica. adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate.il pt. L alin. tre6uie -a e4i-te un act de !ointa al partilor.tinut daca s.un mo. F.! din legea !CD+E5 spune că Aaplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda. frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic.ulati!e ale 1raudei la le3e in dreptul intl pri!at' (tre6uie intrunite cu.=n In functie de o.ile.iectul fraudei avem 5 situatii2 !."x un cetatean strain isi sc0im. Dreptul ro. actul juridic inc0eiat in strainatate sau su. Conditiile cu. privat rom:n implica 5 e1ecte2 unul ne3ati!. in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. 6u alte cuvinte. fraudand astfel # competenta.arit de parti -a 1ie ilicit .il 5.=n e-te 1raudat /n 1a!oarea celui -tr. .ar fi o.ilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi.uie -a 1olo-ea-ca un . *stfel. locul situarii unui . %u toate punctele de legatura sunt mo. operatiunea de sta. constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda. 8rauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element su.ile norme conflictuale cu puncte de legatura mo.are a punctului de legatura. 6aracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului.ulati!) !. locul producerii unui delict.il a unui alt sistem de drept.ile sau varia.copul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplica.il in strainatate NNN 16 . )ezultă că frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv. "fectul acesta se materializează 3n două moduri2 .ar fi aplicat sistemul de drept normal competent. prin inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. re"ultatul o6tinut -a 1ie ilicit . Puncte mo.ile.iectiv (intentia 1rauduloa-a a partilor ).uie sa fie mai favora. parti decat cel care s.ane.ijloc de drept intl pri!at care prin el in-u-i e licit ( de ex.

=n #egea !CD+E5 nu reglementeaza aceasta situatie. lege ce permitea divortul. pun:ndu. Domenii in care intervine frauda la lege2 !.) sancţiunea fraudei la lege este su.a in mod fraudulos cetatenia+ domiciliul + resedinta. adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor. #egea !CD+E5 contine anumite prevederi care sa indeparteze posi.sidiar a legii romane O6-er!a0ii2 a) frauda la lege tre. cum ar fi ordinea pu. 'lterior. iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica. au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care. *vem o -peta lider' -peta >ertola 5 soti cetăţeni italieni care domiciliau in ?ucuresti au introdus o actiune de divort in fata instantei romane. -tatutul per-oanei 1i"ice (starea civila. declararea nulitatii actului juridic de catre in-tantele judecatore-ti ro. le.eniile /n care poate ap. deoarece ceea ce e sanctionat e frauda la lege (fraus omnia corrumpit). reprezentat de aplicarea in su. nu permitea divortul. unul po"iti!.ente' dreptul strain e considerat un element de drept.. In aceasta situatie.ane . .a fost admisa deoarece. acea lege nationala comuna carmuieste divortul c0iar in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. #egea !CD+E5 a prevazut un mic remediu in art 552 Adaca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun.uie sa . duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. potrivit legii italiene. 6oncluzie 2 1rauda la le3e tre6uie -anctionata cu acelea-i -anctiuni9 -olu0ia 6a"=ndu)-e pe ur. instanta romana le.a cetatenia sau domiciliulB. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.rea 1rauda la le3e "xista anumite domenii predilecte in care a intervine frauda la lege. deci tre.ilitatea fraudei la lege in domeniile respective. instanta le.in e-te 1raudat /n 1a!oarea celui ro. *plicand norma conflictuală lex patriae. 8rauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizică isi sc0im.lema daca se va mai sanctiona frauda la lege 3n această situaţie.se astfel pro.uie sanctionata c0iar si in situatiile in care pro. fiind apatrizi. de data aceasta.lema fraudei apare in sfera unui contract. Dreptul -tr.sidiară faţă de alte sancţiuni.a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun.lică 5. capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice).toarele ar3u. 17 ..a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuală romana trimisese.eneficieze de aceeasi protectie prin fraudarea dreptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuală romana care ar fi trimis la el ceea ce se sanctioneaza e frauda Do. cei 5 soti italieni au indeplinit conditiile care.

in timp ce. acea-ta cau"a e de natura o6iecti!a 2 legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului. in )omania donatia este un act autentic si atunci partile inc0eie contract de donatie intr. modificat sau stins dreptul respectivB. in cazul dreptului intl.zis.o tara unde forma autentica nu e steceruta pt.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i 1rauda la le3e /n dreptul intern "xista fraudă la lege 3n dreptul intern atunci cand partile. privat. eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative.ul juridic al 6unurilor . intr. #egea !CD+E5 la art. c0iar daca actul a fost intocmit in strainatateB. 6ele 5 institutii -e a-ea. in timp ce in cazul dreptului intl. care le este insa defavora. urmatoarele aspecte2 !. art FC prevede ca Ain cazul in care o pers jur isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune)B.ila o alta norma juridica. #egea !CD+E5.lică de drept intl. 1or.at asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s.5. -.a continutul faptic conflictual.paratie intre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at -i ordinea pu6lica de drept intl pri!at A-e.a e4terioara a actului juridic De ex. . Deo-e6iri '  dpd! al cau"ei neaplicarii le3ii ' la ordinea pu6lic. aspectul o6iectului 1raudei *stfel.un din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate.utarea ta6loului dintr)oi 0ar.a continutul faptic al raportului juridic. -tatutul or3anic al per.ul 1raudei + fraudarii In dreptul intern se sc0im. intr.o6ile (. la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pt.anarea e-entiala' atat frauda la lege 3n dreptul intl. su. donatie. in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne.a sediul (punct de legatura).. 5. privat cat /i ordinea pu. 8rauda nu este 3nsă 3nlăturată propriu.juridice In cazul acesta o societate comercială isi sc0im. D5 prevede că A drepturile reale asupra unui . > Co.ana prin faptul ca tre. care a fost edictata de legiuitor. ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent. A Co. facand astfel aplica. La 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at cau"a e de natura -u6iecti!a. I5 prevede că Ain cazul in care legea aplica. /n alta) 'n .a produs faptul juridic care a generat.un mo. aceasta %' poate fi inlaturata.un paradis fiscal. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept.ila unui act juridic impune o forma solemna. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. constand in activitatea frauduloasa a partilor 18 .il care si.ila.unul respectiv. se sc0im. re3i.uie sa indeplineasca aceleasi conditii 2 un act de vointa al partilor un mijloc licit dar un scop si un rezultat ilicit "xista insa deo-e6iri /ntre ele9 su. #egea !CD+E5 la art.un stat in care nu exista restrictii in legatura cu . F.a sc0im.ecani-.

din pd! al rolului in-tantei judecatore-ti ' #a ordinea pu. 19 .ai i. acelei societati ii va deveni aplica. nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat vala. dar contrazisa prin contrainscris. frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege. sediul real fiind in )omania.a ajuns la aplicarea sa prin frauda.din pd! al -anctiunii aplica6ile ' la ordinea pu.uie sa cunoasca continutul legii straine .il intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal. privat sanctiunea consta in inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau. in am.il nici intre parti. la frauda la lege scopul e ilicit. %' e serios. dupa caz.a sta. deoarece legea străină va fi inlaturata pt ca s.portanta deo-e6ire ' frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de su.ilit sediul.pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului. In incidenta normei conflictuale lex societatis. pt a rezulta adevarata situatie juridica 2 existenta sediului real in )omania. dar real (contrainscrisul) si un act aparent. adica este exprimata prin actul aparent. dar mincinos.ele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. . $ijloacele folosite sunt prin ele insele licite.lică instantele judecatoresti tre.il sistemul de drept strain. privat. De exemplu. #a simulatie2 contrainscrisul e vala. pt ca sediul societăţii din strainatate desi e real. In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate1 este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii). inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv. cea . incidenta unui sistem de drept su. la fel si rezultatul1 la simulatie2 scopul poate fi si licit . #a frauda la lege 3n dreptul intl. incidenta altui sistem de drept1 la simulatie operatiunea e fictiva. de la locul unde si. . organele de conducere si control). Prin acest acord.anari ' am. Deo-e6iri ' . C Co.lică sanctiunea consta in inlaturarea e1ectelor le3ii -traine -i aplicarea in locul ei a le3ii 1orului. o societate comercială are toate elementele sale juridice in )omania (nationalitatea asociatilor. respectiv a actului juridic fraudulos1 simulatia presupune 5 acte juridice 2 un act ascuns.ele implica un acord de vointa al partilor.ane sau. deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege 3n dreptul intl.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i -i.ula0ie A-e. nulitatea actului juridic respectiv. desi in principal activitatea sa se desfasoara in )omania. dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. din pdv al consecintelor pe care cele 5 institutii le au2 la frauda la lege . efectiv. Daca o societate comercială declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in )omania.

poral #a 6# in spatiu conflictul apare in momentul nasterii.o alta tara. modificarii. *ceasta a 5.andite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara.) pune pro.p 6onflictul de legi 3n timp /i spaţiu (6# 3n imp /i spaţiu) -e deo-e6e-te de conflictul de legi 3n spaţiu in spatiu (6# 3n spaţiu).p 7i -pa0iu (re-pectarea drepturilor do6=ndite /ntr)o 0ara -train.uie recunoscute 3n )om:nia.anari ' am. modificat sau stins su.a forma implica 5 -ituatii' 20 . ale cărui drepturi tre.) De1ini0ie2 "xista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut. stingerii raportului juridic /i c:nd datorită elementului străin se pune pro. "ste un con1lict de le3i in -patiu pt ca cele 5 sisteme de drept in prezenţa (cel strain su. atunci cand drepturile do.p 7i -pa0iu' !.2 avem un raport juridic născut 3n străinătate. raportul juridic are un element de extraneitate c0iar din momentul nasterii sale. stingerii rap jur respectiv. se scurge o anu. 6d# in timp si spatiu (6#&.ita perioada de ti. E42 daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in )omania se pune pro. Con1lictul de le3i e-te in ti.ele con1lictului de le3i /n ti. vine ulterior in )omania si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei)  6# 3n timp /i spaţiu $or. Deo-e6irea con-ta in ele. Ipote". Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu cetateanul englez in strainatate iar sotia.p pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv su. modificarii.ele sunt conflicte in spatiu (cele 5 sisteme de drept coexista spatial). Privit prin prisma dr roman. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain. A-e. apoi se invoca efectele sale in )omania 5. cetatean roman.lema recunoasterii in )omania a unor drepturi castigate intr.lema care sistem de drept 3n prezenţă se va aplica.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL @ Con1lictul de le3i /n ti.au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coe4i-ta dpd! -patial. iar ulterior efectele sale se invoca in )omania.lema ce lege se va aplica inc0eierii casatoriei (6# in spatiu). incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in )omania. In cazul 6# 3n timp /i spaţiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii.entul te. incidenta caruia s.un alt sistem de drept. incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr.

6ăsătoria lor nu va fi recunoscută 3n )om:nia.rea con1licte de le3i /n ti. a.. in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate. Daca dreptul s. un drept do. c0iar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national + rom:n E42 un grec /i o rom:ncă se căsătoresc 3n 9recia religios /i apoi se mută 3n )om:nia /i solicită ca efectele căsătoriei să fie recunoscute /i la noi Do. /i o rom:ncă se căsătoresc poligam 3n *ra.an .andite su.ar fi acordat conform legii romane. drepturile do6andite in -trainatate -a nu 1ie contrare ordinii pu6lice (OP) de drept international pri!at ro.entul na-terii -ale o le3atura cu dreptul ro. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internaţional privat..a.aterial. efectele sale vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul )omaniei.a consemnat o discriminare 3ntre copilul din căsătorie /i cel din afara căsătoriei.r=rea /n cau".il in tara unde s.ia . incidenţa legii străine .aterial (c:nd un drept su. la noi. un drept vala.il su.eniul dreptului proce-ual (c:nd o 0otăr:re judecătorească străină se cere a fi recunoscută 3n )om:nia) Conditiile recunoa-terii in Ro. *cest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman. 21 . (E42 o casatorie religioasa vala. drepturile do.p 7i -pa0iu' !) /n do.il inc0eiata in 9recia va fi recunoscuta in )omania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste) .=n Daca un drept do.uie să i se aplice lex patriae. incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice.audită. E42 un ara. nu !a 1i recuno-cut.a pronunţat /i dacă 0otăr:rea este executorie sun incidenţa aceleia/i legi străine *ceasta conditie implica 5 con-ecinte2 .iectiv căpătat 3n străinătate se cere a fi recunoscut 3n )om:nia) 5) /n do.il nascut in strainatate va produce in principiu in )omania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste. incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat.a aplicat alta lege decat cea romana.ania in ur.eniile /n care pot ap. nu exista nici o legatura cu )omania . /n dreptul proce-ual (c:nd tre. că cetăţeanului rom:n tre. e-te contrar. :ot. pt. 'n drept ce nu e vala. care interzice căsătoria poligamă. instanţa rom:nească tre. (E42 reprezentanta unei firme straine in )omania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu) 5. E42 dacă se cere recunoa/terea unei 0otăr:ri judecătore/ti străine 3n care s.a nascut su.uie să verifice două aspecte referitoare la legea străină2 dacă 0otăr:rea a fost definitivă potrivit legii statului unde s. *stfel. drepturile -a 1i 1o-t corect na-cute -u6 incidenta le3ii -traine care le e-te aplica6ila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate).andite in strainatate %' vor fi recunoscute in )omania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s.uie recunoscută /i executată o 0otăr:re judecătorească străină).lice.atoarele conditii' !.ai dra-tica atunci cand raportul juridic na-cut in -trainatate a a!ut inca din .a nascut nu va putea fi recunoscut nici in )omania.andit in strainatate este contrar ordinii pu. pentru c.eniul dreptului . c0iar dacă este vala.il pronunţată potrivit legii străine. acel drept %' va fi recunoscut in )omania.=na e-te -i . dreptul este legal născut dacă este vala.=n.o. ordinii pu6lice din dreptul interna0ional pri!at ro. Le3ea ro. ECCEPTIE2 drepturile do.andit in strainatate nu poate produce in )omania mai multe efecte decat in tara de origine.ania a drepturilor do6andite in -trainatate Art & din le3ea 1A@B1&&5 pre!ede ca drepturile ca-ti3ate intr)o tara -traina -unt recuno-cute in Ro. iar drepturile difera de cele care s. /n dreptul .

Solu0ionarea con1lictului .anari ' am. ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr. traiesc in acea tara pana in 5CC-.ele presupun coexistenta in spatiu a 5 sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic.o6il de le3i #egea !CD+!EE5 nu contine o reglementare generala. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare. Do.ile raportului juridic.nare2 In am. do.il de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la 5 sisteme de drept diferite.rea con1lictul .il. pe c:nd 6$ de legi se pune 3ntre două sisteme de drept diferite1 .rogate cu o nouă lege) Deo-e6iri' .un mo. Deo-e6iri i. E42 5 cetateni straini (germani) se casatoresc in 9ermania in 5CC!. .oluţia 6$ de legi variază.:ndesc cetatenia in romana si vor trai in )omania. iniţială)  le3ea noua retroacti!ea"a (se aplică legea nouă.o tara straina.para0ie /ntre con1lictul .are a legii aplica. capacitatea si relatiile de familie. astfel incat 6$ de legi se poate naste in raporturile ce privesc starea civilă.are a punctului de legatura si nici a legii aplica.ele instituţii.portante ' . sediul unei pers juridice locul situarii unui . .Con1lictul . astfel2  le3ea !ec:e ultraacti!ea"a (se aplică legea vec0e.p -i -patiu A-e. iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna. la 6$ de legi are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o sc0im. C# de le3i poate aparea in principal pt ur.o6ilelor -au delictelor. #a 6$ de legi se sc0im. . "fectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana= (sau divorţează 3n )om:nia > ce lege va guverna desfacerea căsătoriei=) Co. ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplica.o6il de le3i 6$ de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuală are punct de legatura mo.p din dreptul intern A-e.il  3n materie succesorală > locul 3nc0eierii testamentului. rom:nă) 22 .atoarele puncte de le3atura' in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice. cetăţenia testatorului C# de le3i NU poate aparea re1eritor la re3i. in cazul 6# 3n timp /i spaţiu nu exista o sc0im. 3n funcţie de voinţa legiuitorului.ul juridic al i.o6il de le3i (C# de le3i) 7i alte in-titu0ii' 1 C# de le3i !er-u. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern se pune 3n cadrul aceluia/i sistem de drept.oluţionarea se face după sistemul de drept al instanţei sesizate (după normele conflictuale ale sistemului de drept al forului).eniile /n care poate ap.ile.a sistemul de drept. 5 C# de le3i 7i Con1lictul de le3i in ti. astfel incat 6$ de legi vor fi solutionate de la caz la caz. cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv 5 legi ( la dreptul intern funcţionează mecanismul logic al 3nlocuirii unei legi a.CL in ti..o6il de le3i De1ini0ie2 exista conflict mo.ile. cele 5 sisteme de drept continuand sa existe.

Daca apare o situatie de 6$ de legi pe care legea !CD+E5 nu o reglementeaza. iniţială).ile de a fi aplicate Partea -pecial.ila.ordări este eliminarea fraudei al lege *rt 5D2 Aregimul filiatiei copilului din casatorie se raportează conform legii care la data cand acesta s.6arii punctului de le3atura9 din acel .ent intra in !i3oare le3ea noua (cele dou. 2 *rt HH pct H din legea !CD+!EE5 2 Amostenirea este supusa in ceea ce priveste . 7i capacitatea per-oanei 1i"ice 23 . -ucce-i!) E4 de tri. le3ea noua SE#INAR 6auzele de neaplicare a legii straine2 in caz de incalcare a ordinii pu. 52 legea straina e inlaturata pt ca se consacra un principiu de ordine pu. -i-te.copul unei astfel de a. -i-te.o. le3ea !ec:e9 iar apoi -e aplic. a Dreptului Interna0ional Pri!at (Nor. se considera ca acel conflict tre.lice de DIP roman frauda la lege art !L alin.ilaB .6arii punctului de le3atura -e aplic.lema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii.itere la le3ea nou.itere la aplicarea -ucce-i!. i se aplica legea cea mai favora. In anu.ileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii saleB E4 de tri. a celor dou.ertatii casatoriei .ai -u-9 prin aplicarea principiului le3ii .ila o.uie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern rom:n2 pana la .ele con1lictuale de drept ci!il re1eritoare la -tarea ci!il.andit conform legii care ii era anterior aplica.o.a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor saiB *rt 5L 2 Afiliatia copilului din afara casatoriei se sta. noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare sc0im.ple2 . art !D din legea !CD+!EE52 Aapartenenta unei persoane la o noua lege nationala %' aduce atingeri majoratului do.itere la le3ea ini0ial. 2 art 5C legea !CD+!EE52 Alegea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi sc0im.a cetatenia sau domiciliulB (trimitere la legea vec0e. In caz de sc0im. .entul -c:i. 3n cazul in care se pune pro.ele con1lictuale /n di1erite ra.are a cetateniei creditorului.uri ale dreptului interna0ional pri!at) I Nor. Pentru relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi nu se poate fragmente căsătoria 3ntre cele 5 sisteme de drept.ligatiei.lica de DIP rom:n2 principiul li. c din legea !CD+!EE52 Alegea aplica.ariiB.o la data mortiiB E4 de tri.ile legii nationale pe care persoana decedata a avut.ai 1a!ora6ile E4e.ri preci"ate . !2 se aplica regimul cel mai restrictiv art !L alin.entul -c:i.e de le3i 2 *rt -F pct.o.ligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului o.unurile mo.isteme de drept in prezenţă2 suscepti. le3ea !ec:e -e aplica pana la .e de le3i -e aplic.ite ca"uri -peciale -e 1ace e4cep0ie de la cele trei a6ord.

!! din legea !CD+!EE52 A. pe .ila le3ea nationala) .le aplica. Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale (3n speţă statutul persoanei fizice) este o pro.+pa/aport *rt !5 alin. care intra in continutul starii civile2 .e con1lictuale il 1or.ilita sau nu. este legea rom:na.unt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati (pro6e). *stfel.. adoptia .entul de certitudine2 cetăţenia se demonstrează printr. !5 din legea !CD+!EE5 care dispune 2 Alegea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoanei in cauza B. 6alificarea /i interpretarea se va face dupa legea instantei sesizate.Re3ula 2 potrivit art. lui i se va aplica legea romana. ar3u. (institutia calificarii 2 calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Pt. deci su.e prevede astfel ca determinarea si pro.ileste si anumite norme speciale in art !5. in lipsa acestuia. -tarea ci!ila a per-oanei 1i"ice 8 ansam.lic. In-titutiile juridice care intra in do.sidiar. legea resedintei. daca o persoană fizică nu are nici o cetatenie (apatrid).entul de -ta6ilitate2 cetăţenia este o calitate do.lul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila. incidenta legii nationale2 24 .:ndită prin lege. legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau. E4cep0ii2 legea !CD+!EE5 reglementează /i alte puncte de legătură referitoare la cetăţenia /i capacitatea persoanei fizice.un document pu. cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfelB Continutul ace-tei nor. dupa caz. cetatenia fiind punctul de legatura pt aceasta normă conflictuală. . resedinta.ea"a -tatutul per-oanei 1i"ice iar le3atura e-te data de na0ionalitatea per-oanei 1i"ice Notiunea de nationalitate este interpretata in art. a1initatea %' intra 3n statutul persoanei fizice.eniul de aplicare a -tatutului per-oanei 1i"ice De1ini0ie2 determinarea instituţiilor de drept /i a raporturilor juridice care intra in continutul normei conflictuale privind statutul persoanei fizice. potrivit legii straine este considerat ca are si o alta cetatenie. Din aceasta dispozitie legala rezultă ca in cazul in care un cetatean roman are si o cetatenie straina.a cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. *ceasta lege poarta numele de lex patriae.sumeaza statutului civil al persoanei fizice. 5 din legea !CD+!EE5 prevede că2 A legea nationala a cetateanului rom:n care. ca-atoria . daca un strain are mai multe cetatenii.I. indiferent de celelalte cetatenii. de care legea leaga anumite efecte juridice /i care servesc pentru identificarea persoanei fizice in familie si in societate.aza unor formalităţi Pt. lex domicilii sau. 1iliatia (daca persoana are filiatia sta. rudenia . precum ?. regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei. daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei. Do.I. . in lipsa. #egea !CD+!EE5 sta. tuturor acestor aspecte fiindu. ar3u.eniul de aplicare a le3ii -tatutului per-oanei 1i"ice -unt 2 !.+6.lema de calificare /i de interpretare a conţinutului normei conflictuale respective. instanta va aplica.tarea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relaţiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea naţională a acelei persoane fizice. #egea forului ne arata materiile care se su. pentru a vedea ce materii juridice se includ acolo. In sc0im. *ceste 5 elemente se aplica numai in su.

ile erga omnes (opereaza intre persoana 3ngrădită si toate celelalte persoane).e de statut al persoanei fizice). incapacit. succesiune etc.ligaţii > deci nu este guvernat neapărat de legea naţională. cu caracter de ocrotire9 care se 3mpart 3n 2 incapacităţi de folosinţă a. 6 capacitatea de e4erci0iu "ste supusa legii nationale a persoanei fizice (art.0ile de 1olo-in0. (contract. intocmirea actelor si faptelor de stare civila.solute opoza. deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapa. !I din legea !CD+!EE5.!L ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major).) E4 2 incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui său1 incapacitatea medicului + preotului + farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat. decaderea din drepturile parintesti) . incapacităţi de folosinţă relative (opereaza intre persoana ocrotită si persoane determinate). !H ani de a dispune prin donatie sau testament. precum /i conditiile in care ea poate fi invocata.e care vor fi supuse legii autorităţii 5. avem2 . capacitatea ci!ila a per-oanei 1i"ice (de 1olo-in0. ( E42 incapacitatea minorului su. 4nceputul si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a persoanei fizice (sunt pro. ci legii actului juridic. *ceasta guverneaza inceputul. 25 . *stfel. persoanele care pot invoca nulitatea.oala (de care a murit). continutul capacităţii de exercitiu. Incapacitatea sotilor de a inc0eia contracte de v:nzare .ilului. &ot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacităţii de exercitiu.petente cu pri!ire la capacitatea de e4erci0iu a per-oanei 1i"ice2 TEORIA INTERESULUI NATIONAL ) reglementata in dreptul rom:n in art. . -au de e4erci0iu) a capacitatea de 1olo-in0. dupa caz. In acest sens legea nationala ne arata cazurile de nulitate. sau incapacitatea minorului intre !H .o de ultima . *ceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persoanei ocrotite. cu caracter de -anctiune ci!ila (de ex. incapacitatea de exercitiu si incetarea capacităţii de exerciţiu.al co. !! din legea !CD+!EE5).0ile de 1olo-in0. ECCEPTIE de la aplicarea le3ii per-onale9 nor. 6onţinutul capacităţii de folosinţă este dat de aptitudini generale /i a.. felurile nulitatii. . aceste aspecte fiind pro6e de 1or.a a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului (Alocus regit actumB)1 competenţele agentului instrumentator > sunt pro. legii testamentului. Incapacitatile de 1olo-inta reprezinta exceptii si tre.uie expres prevazute de lege. supuse legii personalis (legea natională a persoanei in cauză). incapacit. *ceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale a persoanei ocrotite.stracte de a avea drepturi /i o. *ceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau. cumpărare intre ei.

cocontractantul local sa fi fost de .il.ună credinţă.ijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cam. este lipsită de capacitate sau are capacitate de exerciţiu restr:nsă. !I din legea !CD+!EE5 coro. ca excepţie de la legea naţională. desi el era capa.ila potrivit legii locului unde s.B .ijutierul a prezentat cam. adica incapacitatea strainului. instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican.uie 3ndeplinite cu. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau să ai.una.B 4n acela/i sens.orat cu art.a pornit de la o -peta lider' -peta LI<ARDE (!LHE). #izardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare . !I din legea !CD+!EE5. !! din 6onvenţia de la )oma se precizează2 A3ntr.iile. o persoană fizică care este capa.a socotit.. potrivit legii naţionale sau legii domiciliului său. este legiferată 3n dreptul rom:n de art.credinta in momentul inc0eierii actului.ilă 3n termenii legii acestei ţări poate invoca incapacitatea sa ce decurge din altă lege doar dacă la momentul 3nc0eierii contractului co. lex patriae.ulati! condi0iile2  !.a 3ntocmit actul 5. care prevede că2 Apersoana care. 26 .ilitate celui care l.ilitate. deoarece s. *plicand lex patriae. cumpărare.ă capacitate de exerciţiu restr:nsă potrivit legii sale nationale. Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez. %' era totusi capa.un contract 3nc0eiat 3ntre persoane aflate 3n aceea/i ţară. instituindu. Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractului de vanzare . 6onform art. actul sa fie intocmit in tara forului -. nu poate opune această cauză de nevala.se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente.ijutier francez . Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane.a emis cu acea ocazie.contractantul /tia de această incapacitate sau nu o cuno/tea ca urmare a neglijenţei sale.il potrivit legii franceze. aratand ca la data inc0eierii respectivului contract.una credinta.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL D *plicarea teoriei interesului naţional.il.il nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevala. cu . !! din 6onvenţia de la )oma (!ELC) rezultă că pentru a aplica teoria interesului naţional (excepţia de la aplicarea legii personale) tre. conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu.il potrivit legii nationale (mexicane). 6and la scadenta .ar prejudicia un cetatean francez de . dar sa fie capa. 'n cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un . considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez. ca fiind deplin capa.ii pe care le.azata pe o lege straina. art. cumpărare pt incapacitatea . 3n conformitate cu legea 3ntocmirii actului. drept care il considera pe #izardi drept incapa. *cesta sa nu fi cunoscut si in mod rezona.

ideea erorii comune si invinci. pt ca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine.ilit potrivit actului constitutiv =@ in dreptul rom:n sediul social este si sediul statutar. 5.B Continutul acestei norme conflictuale2 statutul organic al persoanei juridice Le3atura normei conflictuale 2 naţionalitatea persoanei juridice respective Le3ea aplica6ila 2 legea naţională a persoanei juridice (legea societatii + lex societatis) Nor.=na a a!ut ca -cop ocrotirea 6unei credinte (ace-ta e-te te.ent.lica.perati!.F. dar punctul de legătură (naţionalitatea) răm:ne la 3ndem:na fondatorilor. 6riteriul sediului social pt persoana juridică e validat si de cele 5 acte normative fundamentale in materia persoanei juridice2 legea -!+EC privind societăţile comerciale si 79 5H+ 5CCC privind asociatiile si fundatiile.ilit. .ila a legii straine de catre cetateanul national.inare a nationalitatii Criteriul de drept co.lemă de calificare a legăturii normei conflictuale /i este supusă legii forului > lex fori (legea instanţei sesizate).un .ile (error communis facit jus). tre. sediul socialB =@ in dreptul rom:n criteriul general pt sta.ogatirea fara justa cauza a cetateanului strain . lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului inc0eierii actului). Le3ea ro. sediul social tre. . In dreptul rom:n exista mai multe criterii pentru a determina naţionalitatea persoanei juridice. e fraudulos. sa fie serios1 per a contrario. adica sa nu fie fictiv.uie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului rom:n.e-te i. astfel2 . 1 Na0ionalitatea per-oanei juridice este legătura normei conflictuale /i plasează statutul organic 3n sfera unuia din sistemele de drept 3n prezenţă Determinarea naţionalităţii este o pro.ri2 unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine pu. actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice.lica.ilirea nationalitatii este sediul social al persoanei juridice. adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate. . In cazul in care lex fori este legea romana. dar ( opinia pro1 ') nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine pu.a sta.a con1lictual.uie sa indeplineasca 5 conditii2 !.eiul teoriei intere-ului na0ional in dreptul ro. Pentru a fi un criteriu de drept comun. le4 -ocietati. un alt argument porneste de la necunoasterea scuza. sa fie real.. potrivit actului constitutiv.ediul social e sta. 27 . criteriul 3eneral9 de drept co. daca nu e serios.au incercat mai multe ar3u.=n) . in literatura de specialitate s. Pt aplicarea teoriei interesului naţional.un' art FC din legea !CD+!EE5 care precizează că2 Apersoana juridică are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.ele con1lictuale pri!ind per-oanele juridice *rt F! din legea !CD+!EE5 stipulează că2 A statutul organic al persoanei juridice este c:rmuit de legea sa nationala. im. anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste F conditii sunt intrunite cumulativ. nu se poate deroga de la ea. criterii -peciale de deter. II Nor.

ilit propriul sediu. De regula.uie respectate conditiile prevazute de am.B Le3ea aplica6ila -tatutului or3anic al -ucur-alelorB 1ilialelor *rt. are nationalitatea -tatului unde -)a inre3i-trat Criterii -peciale au diferit de. c0iar daca 0otararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state. In dr an3lo)-a4on.ila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de am.ulte -edii9 in -tate di1erite *rt FC (-) din legea !CD+!EE52 Adeterminant pt identificarea nationalitatii este sediul social real = locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii.&otodată.6arii nationalitatii per-oanei juridice #egea romana nu contine o reglementare speciala su. Le3ea aplica6ila per-oanei juridice cu .ilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii' per-oana juridic. provenienta capitalului social sau cetatenia + nationalitatea organelor de conducere.uie aplicata.jur de nationalitate -traina *rt FH din legea !CD+!EE5 spune că2 fuziunea e vala.o.tatutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece -ucur-ala NU are per-onalitate juridica. ca de ex. reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice  tre. "lemente componente2 28 . controlul se apreciaza dupa cetatenia+ nationalitatea asociatilor. Le3ea aplica6ila in ca"ul -c:i. In sc0im. precum2 6onvenţia de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state ()om:nia a aderat in !EID) *cordul dintre )omania si Israel din !EEE pt promovarea si protejarea reciproca a investitiilor 2 o societate comercială este considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat.a sta. din cauza controlului exercitat asupra acesteia de către interese străine.B *plic:nd acest criteriu special se considera ca o persoană juridică are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice. *ceste criterii sunt sta. $iliala are o proprie le3e nationala deoarece ea are o per-onalitate juridica di-tincta de -ocietatea . care prevede determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului' Apersoana juridică care posedă naţionalitatea statului parte la litigiul referitor la o investiţie poate fi considerată de către părţile litigante ca aparţim:nd unui alt stat. Do. statutul al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si..ai . criteriul sediului social este larg aplicat 3n tratatele de asistenţă juridică 3nc0eiate de )om:nia /i 3n relaţiile de cooperare economică internaţionale.eniul de aplicare a le3ii -tatutului or3anic al per-oanei juridice . F! (5) /i (-) din legea !CD+!EE5 stipulează că2 statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoană juridică din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice.ilite prin acte normative speciale.tatutul organic este conţinutul normei conflictuale. Le3ea aplica6ila in ca"ul 1u"iunii unor per. 5D al 6onvenţiei de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investiţii. acest aspect.a lungul istoriei1 se aplică 3n situaţii particulare dpdv juridic. prin analogie. "x2 c:nd 3n litigiu sunt implicate filialele din )om:nia ale unor firme străine 6riteriul controlului in dreptul rom:n este intalnit in cazul conventiilor internationale la care )omania e parte.a.a. literatura de specialitate a considerat ca aici tre.ila persoanei juridice care a infiintat.ele sisteme de drept. independent de legea aplica. 5. &otusi. art.ele legi naţionale aplica.ile statutului lor organic (condiţii de fond /i de formă). in ceea ce priveste sta. .

transmitere /i stingere a drepturilor reale.il .un mo. corporale+incorporale etc.:ndire (uzucapiunea.unurilor (dr. condiţiile de na/tere a dreptului real (3nscrierea 3n 68)1 .unului (lex rei sitae) este o reglementare clasică 3n dreptul rom:n.rogat prin legea !CD+!EE5.unul.a) Capacitatea per-oanei juridice In le3atura cu capacitatea de 1olo-in0. 29 .unului sau altor legi.licitate ale contractului prin care se transmite . relatiile intre organele de conducere si persoana juridică 3nsă/i J puterile de reprezentare. drepturi reale care pot exista asupra . dreptul de proprietate /i celelalte drepturi reale asupra . formele de pu. *plicarea legii situarii . modalitatile de 3nfiinţare (na/terea capacităţii de folosinţă). principiul specialităţii capacităţii de folosinţă) /i 3ncetarea persoanei juridice. 5 alin.rămintele)1 -. ) elementele constitutive ale persoanei juridice.ele con1lictuale pri!ind 6unurile (-tatutul real) STATUTUL REAL .uie-te2 !. . c0iar posedate de strainiB. inclusiv cele de garantii reale.utiile organelor de conducere. 6) c) d) e) 1) modul de do. III Nor.ile+imo. suportarea riscului lucrului1 .a de aspectele lor reale ori de aspecte de altă natură. afara numai dacă.ilele aflatoare pe teritoriul )om:niei sunt supuse legii romane. doar dpdv.il) sau sunt situate (. este supus de regula legii locului situării .lul elementelor care conturează regimul juridic aplica. testament) sunt supuse legii locului situării .ent Do.unurilor .ligaţii ce decurg din calitatea de asociat1 modul de alegere si functiile organelor de conducere1 reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii1 răspunderea persoanei juridice /i a organelor sale faţă de terţi (contractual /i delictual).unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor . E4ceptie F te-ta. $odalitaţile specifice de do. prin dispozitii speciale. societar > condiţiile răspunderii sunt supuse legii contractului+delictului1 3) modificarea actelor constitutive1 :) dizolvarea /i lic0idarea persoanei juridice. accesiunea. a. ocupaţiunea).il).ile.unurilor. Distingem astfel2 . In le3atura cu capacitatea de e4ercitiu ) intereseaza aspecte privind constituirea si atri. imperative. se prevede altfel. precum /i de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii situării . momentul transmiterii proprietăţii1 . de proprietate dezmem. FE legea !CD+!EE52 Aposesia. $odurile nespecifice (contract.unuri in functie de criteriile admise de lege (mo.)1 5. modurile /i conditiile de do. in principiu.:ndire. continutul capacitatii de folosinta (3nc0eierea de acte juridice.unurilor. sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla (.eniul de aplicare a le3ii -tatutului real (art @A) Le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la 6unul car. *rt.unului (lex rei sitae sau lex situs). (!) 6od 6ivil. %ormele conflictuale privind statutul real sunt. după cum e vor. 8ostul art.un imo. ansam. .:ndire /i de pierdere a calităţii de asociat1 drepturi /i o. *specte reale2 . cuprindea2 Anumai imo.

ligaţiile scriptae in rem > aspectele reale sunt supuse legii situarii . conosamentul)1 30 . mijloacele de apărare a drepturilor reale (actiunile reale).unurile 3n anumite cazuri (supuse legii aplica. condiţiile de formă ale contractului (legea locului 3nc0eierii contractului)1 . condiţiile de fond /i efectele contractului (lex contractus)1 F.ile la data /i locul unde se indeplinesc). mijloace de transport1 . iar aspectele contractuale pot fi supuse /i altor legi1 !C.unurilor.ia.il acţiunii 3n revendicare1 I. .licitate privind .utele+prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor. D. . H. titlurile de valoare (cam.unului. "x2 regimul juridic aplica.iletul la ordin. atri. precum /i limitele acestora1 . posesia /i actiunile posesorii1 L. ECCEPGII de la aplicarea le3ii locului -itu. o.*lte aspecte (supuse altor norme conflictuale)2 . #ex rei sitae va guverna2 .ite cate3orii de 6unuri a1late /n -itua0ii -peciale' . modul de exercitare a prerogativelor1 . formele de pu. capacitatea de a 3nc0eia contractul (supusă lui lex patriae+lex domicilii)1 . modalităţile juridice al dreptului de proprietate. conţinutul drepturilor reale (prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor) /i modul de exercitare a acestor prerogative.rii 6unului9 pt anu.ligaţii propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real)1 E. modurile de urmarire si de executare silita asupra . o. dreptul de urmărire /i de preferinţă al creditorilor cu garanţii reale1 .unurile aflate 3n curs de transport1 .

ile urmeaza persoanele).unului.ilia secundum personamB(.il din masa succesorala e situat (le4 rei -itae). locul desc0iderii succesiunii. .ila mostenirii e cea de lex succesionis.o7tenirea (art DD) *rt.o6ile. .unurile mo.iectul eiB > . per-oanele cu !ocatie -ucce-oral. %otiunea generala care desemneaza legea aplica.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL ( IV Nor. alături de capacitatea -ucce-oral. #egea succesiunii guverneaza !ocatia -ucce-orala care reprezinta una din conditiile esentiale pt.ile. *stfel. unde fiecare imo. .ile+imo. I !) . . mostenirea e guvernata de legea nationala (le4 patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii.o6ile.o.o7tenirii 1 . In acest caz se face aplicarea principiului Amo.0ii -ucce-orale. F le3ea -ucce-iunii este cea care sta. oriunde acestea s.eniul de aplicare a le3ii . /i lip-a nede.entul de-c:iderii -ucce-iunii . a putea mosteni.ilă= drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor 31 . Do. . nu si pt. Pentru 6unurile i. Le3ea aplica6il. HH din legea !CD+!EE52 Amo/tenirea e supusa unei legi diferite in functie de o. -ucce-iunii De!olu0iunea le3al. " de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pt.ar afla.ele con1lictuale pri!ind .nit. pentru 6unurile . 5. . momentul+ data desc0iderii succesiunii. mostenirea e supusa legii locului situării .unuri mo.ile/te2 sfera persoanelor c0emate la mo/tenirea legală ordinea c0emării lor reprezentarea succesorală determinarea cotelor de mo/tenire rezerva succesorală calitatea disponi.

iliară este supusă legii locului situării imo.uie avute 3n vedere2 a) re3le.ilului. pt. că Atestamentul este vala.).solute (sta.iect de drept la data desc0iderii succesiunii.il de legi. fie de la data 3ntocmirii testamentului.entului a) art.ilite 3n considerarea persoanei incapa. legea locului 3ntocmirii testamentului d. a fi vala. care spune din per-pecti!.din legea !CD+!EE5. ale te-ta. fie de la data decesului (per-pecti!a te. HH. cele relative (sta. &estamentul. condi0iilor de 1ond 7i de 1or.ilite de lege doar 3ntr. se permite acestuia să supună mo/tenirea testamentară unei alte legi dec:t cea din art. In conclu"ie9 le3ea -ucce-iunii !a 3u!erna in principiu ur.entar. vor fi supuse legii succesiunii.ant9 precu. legea !CD+!EE5 prevede că oricare dintre cele D legi de mai sus se poate aplica 3n varianta ei. căci testatorul poate face aplica.. conform dorinţei sale 8iind un act de voinţă mortis caus.ilă o altă lege. . II Calit.ele con1lictuale din art DD al le3ii 1A@B1&&5 .unurilor sale unei alte legi dec:t cea din art. > se referă la existenţa calităţii de su.poral.entare . HH. *celea/i legi guvernează /i sancţiunile 3n caz de 3ncălcare a incapacităţilor de folosinţă.il dacă 3ndepline/te condiţiile de formă ale uneia dintre legile2 a. 5.entului'  1 capacitatea de a di-pune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (le4 per-onali-).antul -i !iciile de con-i.ertate a testatorului. HH.entare 6) le3ea aplica6il.ilului ce face o.2 regimul juridic al comorienţilor este supus legii succesiunii. Poinţa sa nu este 3nsă a. -pa0ial. 3n sensul că nu poate 3nlătura dispoziţiile imperative ale legii aplica.rezerva si cotitatea disponi.ila .limitele de a dispune de . legea instanţei + organului ce 3ndepline/te procesul de transmitere a avuturilor succesorale (lex fori sau auctor regit actum) Dpdv al conflictului mo. -i clau"ele te-ta.5) De!olu0iunea te-ta.unurile succesiunii .. De asemenea. care precizează că mo/tenirea mo. cele a. tre.ta. pt le3ea aplica6il. legea locului situării imo. 32 . HL din legea !CD+!EE5 precizează că Atestatorul poate supune transmiterea prin mo/tenire a ..iectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii.. Nor..eneficiază de un regim de li. Din această perspectivă tre.o7teni' !. capacitatea -ucce-oral.iliară este supusă legii personale a defunctului /i mo/tenirea imo. ale te-ta. ce .atoarele a-pecte' .iectul testamentului e. legea naţională a testatorului .il. o. In ceea ce priveste incapacitatile' .ile conform art.0ile cerute pentru a .ta. fără a avea dreptul să 3nlăture dispoziţiile ei imperativeB.o7tenirii te-ta.conditiile de validitate a legatelor . 6) 6ondiţiile de fond /i de formă ale testamentului Conditii de 1ond ale te-ta...entarea -pecial.ile) sunt supuse legii personale a testatorului1 . legea domiciliului c.solută. 6apacitatea succesorală este supusă le3ii -ucce-iunii 7i nu le3ii per-onale E4. con-i. *ceste conditii sunt supuse unor legi diferite.entului sunt reglementate de art HL alin .cauzele de ineficacitate a legatului Conditiile de 1or.uie sa indeplineasca anumite conditii de forma + fond. au un caracter -upleti! pentru testament.o relaţie directă a testatorului cu o anumită persoană) sunt supuse legii succesiunii.

nitatea -ucce-oral. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea locului unde se situează .ilului (fiind o pro. #egea aplica. 6 e1ectele op0iunii -ucce-orale "fectele acceptării. este o pro. după cum este vor.a de .lemă de capacitate de folosinţă a copilului. la momentul morţii. #egea aplica.ile 3n temeiul dreptului succesoral (de iure 0ereditas) Pentru 6unurile i.ilitatea de a transmite dreptul de opţiune succesorală) .. Potrivit dreptului rom:n. Pentru 6unurile .o7tenitorilor de a -uporta pa-i!ul -ucce-oral #egea cuccesiunii guvernează acest aspect (ultra sau inter viris 0ereditatis) VI Succe-iunea !acant.ntinderea o6li3a0iilor . g din legea !CD+!EE5 precizează că Aat:t timp c:t drepturile statului asupra succesiunii vacante sunt supuse legii succesiunii. V Nor.unt reglementate de legea succesiunii a.ilităţile avute de succesi. condi0iile op0iunii -ucce-orale2 .ile.ila formei actului juridic . termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală (foarte scurt la noi faţă de alte sisteme) . IV Condi0iile 7i e1ectele op0iunii -ucce-orale .ele con1lictuale pri!ind actele juridice Distingem intre2 . renunţării etc. ale actului juridic 33 .ile 3n temeiul dreptului de suveranitate (de iure imperii). statul culege .ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1or. cauza /i efectele. capacitatea cerută pentru a opta este supusă legii personale a suscepti. V .unurile mo. HI lit.iectele dreptului de opţiune succesorală . dar este 3nsă supusă legii personale a copilului 5. statul va culege . 4n sc0im.o6ile. . sistemul juridic al succesi.ile sau imo.lemă de capacitate de exerciţiu).ilul (de a accepta pur /i simplu.ilului p:nă la exercitarea dreptului la opţiunea succesorală (posi. su. condiţiile de fond ale opţiunii succesorale (act juridic unilateral) sunt supuse legii succesiunii. 3n ceea ce prive/te consimţăm:ntul. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea personală a defunctului.unurilor succesorale > supusă legii locului). Potrivit dreptului rom:n.o6ile.unurile. este supusă le3ii -ucce-iunii III. nede. acest drepturi sunt calificate d elegea rom:nă ca drepturi de mo/tenireB. *rt. supuse legii succesiunii %' sunt guvernate de legea succesiunii aspectele de procedură (inventarierea . de a renunţa) .ila conditiilor de fond al actului juridic I Nor..unurile imo. )ezultă că mo/tenirea vacantă va fi supusă unui anume sistem de drept.prezumţia timpului legal de concepţie .unuri mo. posi. E4ercitarea po-e-iei a-upra 6unurilor rămase de la de cuius (sezina) #egea succesiunii va determina persoanele care au calitatea de de mo/tenitori sezinari Procedura de punere /n po-e-ie a legatului este 3nsă supusă le3ii 1orului.

Solu0iile -u6-idiare -unt' . se va aplica legea rom:nă.un imo. atunci cand tre. acordul juridic este vala. E alin.ente in le3atura cu 1or. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica2 . *ceasta este norma conflictuală clasică din dreptul rom:n .a actului juridic2 !. acordul juridic este vala. #egiuitorul roman a dorit ca.race o forma scrisa .oluţia din dreptul rom:n este prevăzută /i de 6onvenţia de la )oma din !ELC. forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi.unului. re-pect.uie.iect un drept real imo. care e caracterul acelei forme (ad validitatem + ad pro. acordul juridic unilateral este vala. 6.il dpdv formal dacă este vala.il potrivit legii autorităţii care a examinat actul respectiv > auctor regit actum (ex.ligaţiile contractuale.contractul9 /n te. c. e-te 1or. -olu0ia pri. in principiu. con1lictual.daca actul tre. E alin. Con!en0ia de la Ro. F5 se precizează2 Ac:nd actul este 3ntocmit 3n faţa unei misiuni diplomatice+consulare rom:ne din străinătate.*rt I! din legea !CD+!EE5 reglementeaza o normă conflictuală principala si mai multe norme conflictuale su. e-te aplicarea le3ii 1ondului actului. $or. le3ea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv (pentru actele juridice unilaterale) Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in )omania si indeplineste conditiile privind forma. principala e aceea conform careia conditiile de 1or.iliar sau un drept de folosinţă asupra unui .eniul de aplicare a le3ii 1or. art.iliar este supus dpdv formal normelor imperative ale legii locului situării . unde la art.a e4terioar.2 legea !!E+!EEH referitoare la actele de stare civilă. el va fi considerat vala.il dpdv al formei sale /i atunci c:nd indeplineste conditiile de formă prevazute de una din urmatoarele legi2 *. ?.B 4n alin (5) se spune că Aun contract 3ntre persoane aflate 3n ţări diferite este formal vala. *ceasta idee e expresia principiului Aauctor regit actumB.uie sau nu sa im.a prevede /i ea 3n art.al !ala6il dac.a con1lictual."ute de le3ea c. le3ea autoritatii care a intocmit actul respectiv. a actului juridic.rii unde -)a /nc:eiat contractul.9 pe care le3ea 1A@B1&&5 NU o pre!ede2 A un contract ce are ca o."ute de le3ea 0.a consimţit .ationem) 34 . E alin (!) spune că A un contract /nc:eiat /ntre per-oane a1late /n aceea7i 0ar.a ale actului juridic -unt -upu-e le3ii 1ondului actului juridic B.. +Nor.(H) din 6onvenţia de la )oma (vezi mai sus) Do.. I! alin(5) din legea !CD+!EE5 prevede că A un act juridic este vala. 3n art. &otodată.il dpdv formal /i atunci c:nd respectă condiţiile de formă ale legii locului 3ntocmirii sale. care 3n art. *lin (!) preci"ea". E alin.ordial.il atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte.. Deci. cerin0ele de 1or.. le3ea locului unde -)a inc:eiat actul (locus regit actum).il c0iar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului inc0eierii.il potrivit legii naţionale sau legii persoanei care l. pre!.ei actului juridic #egea.il dacă respectă condiţiile de formă din 6onvenţie sau condiţiile de formă prevăzute de legea cel puţin uneia dintre cele două ţăriB. In -u6-idiar. art.il dpdv formal dacă este vala. referitoare la o. indiferent care ar fi ea.. (!) /i (5) soluţia alternativă de aplicare a legii locului 3nc0eierii actului. *cest principiu e vala. (H) in-tituie o nor. determina urmatoarele ele. in sensul de negotium.B .eiul pre"entei Con!en0ii9 -au condi0iile de 1or. pre!.reia /n e-te -upu. . *ceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman.sidiare.

D. a contractului A Le4 !oluntati. ale con!en0iilor asupra pro.iective2 *. clauza de electio iuris). condiţiile de o.ă un caracter solemn (să devină autentic).at).racă 5 forme2 a.un si apro. exercitarea actelor juridice . dac.i-i6ilitatea pro6ei te-ti.ui să procedeze la localizarea actului 3ntr.uie să ai.unurilor.ilitatea 3nscrisurilor ca mijloace preconstituite). Durata de !ala6ilitate a unui act juridic ca instrumentum Dacă părţile au sta.oniale a actului juridic #egea formei ne va spune2 .daca la contractele reale e necesara remiterea materială a . se aplică legea autonomiei de voinţă (le4 !oluntati-). 5. p. -e nu.itrul competent să soluţioneze un litigiu va tre.. #egea ne indica daca inscrisul tre. p.are a !oin0ei p. mentiunea . ce condiţii tre.ilit că este limitat in timp H. daca pro.r0ilor2 .uie să fie expresă ori să rezulte ne3ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstanţeB.un anume sistem de drept. (inserarea 3n actul juridic a unei clauze de alegere . actului lor .ă pentru ca să ai. #ex voluntatis e expresia pe planul DIP a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului li. dac. Ad. cele pt neexecutarea o. Le4 !oluntati> Locali"area o6iecti!.uie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar.antă a 3nscrisului p:nă la 3nscrierea 3n fals sau p:nă la dovada contrarie .nat le3ea aplica6il. Sanctiunea aplica6ila in cazul in care se incalca o conditie de forma II Nor.ilităţii aceleia/i norme conflictuale1 anumite clauze de reziliere a contractului principal nu afectează clauza de alegere > de ex. 35 . judecătorul ori ar. *ici ne referim la2 . #ijloacele de pro6.r0ile nu au de-e. daca e admisa (sau nu) si in ce conditii1 .-au le4 contractu-. Condi0iile de 1or.ligaţiilor). care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn.a cu martori e admisa peste + impotriva continutului unui inscris.a con1lictual.. Conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris (instrumentum).0ile de e4pri.e7te le4 actu.r0ile au de-e. regimul 3nceputului de dovadă scrisă F. ale3erea e4pre-. *rt. "a 3m.ertatii contractuale ..ele sunt supuse dpdv al vala.ligaţiilor din actele juridice Nor. IF din legea !CD+!EE5 precizează că Aalegerea legii aplica.(legea autonomiei de voinţă) se determină prin2 1 #odalit. 3n sensul că aceasta din urmă are o autonomie relativă faţă de primul (ex2 3n DIP am. 3nc0eierea actelor juridice . după anumite criterii o.ile tre.elor I. forţa pro. a actelor juridice (se referă la forţa pro.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1ond ale actului juridic "le se referă la2 . "xistă o legătură 3ntre actul principal (contract) /i clauza de alegere. transmiterea /i stingerea o.. efectele actelor juridice . fondului actului juridic.ţinere a datei certe . -.antă /i admisi.nat prin !oin0a lor le3ea aplica6il.

a legii aplica.itele li6ertatii de ale3ere a le3ii aplica6ile *rt.. lim.iect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate1 intre parti poate iz.aza unor criterii o.ilă.iective. 36 . dar din alte elemente ale conţinutului contractului sau din 3mprejurări această voinţă reiese. ale3erea tacit.un act adiţional sau un protocol ulterior) 5 #o.din legea !CD+!EE5 prevede că Apărţile sunt li.lema ivită 3n litigiu (ex2 un contract de vanzare.cumparare intre o societate comercială romana si una din din 9recia.ilă totalităţii sau doar anu. astfel2 a. 6aracterul retroactiv este totu/i limitat.iectivă. ce are ca o. Procedeul de Asplitting.itraj) *.rajul maslinelor. legea aplica. alegerea jurisdicţiei)1 .alin.r0i din contractB.ile poate fi oric:nd făcută 3n cuprin-ul contractului -au /ntr)un act -eparat (de ex.itei p. IH din legea !CD+!EE52 Apărţile pot modifica. #odi1icarea le3ii aplica6ile contractului *rt.ila si nici nu rezulta o alegere tacita. iar partile sa fi ales legea romana). compromisul de ar. deoarece contractul poate fi invalidat de judecător.ite ale !ointei partilor care rezultă din alte principii si pot fi clasificate in2 limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea pu.rii !oin0ei p.il.a 3n care este 3nc0eiat contractul.ui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe .r0ilor *legerea legii aplica. de la data 3nc0eierii contractului.lica si frauda la lege limite speciale care exprimă două principii fundamentale de drept civil.. &otu/i. Părţile nu /i. "xista anumite li. la legea aplica. (5) din 6onvenţia de la )oma) @ Li.entul e4pri.lul său (aceasta 3nsă din eroare) .ucni un litigiu cu privire la cali. ID din legea !CD+!EE52 Apărţile pot alege legea aplica..ertate tre.inarea le3ii aplica6ile actului juridic dupa criterii o6iecti!e Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplica.ilitatea contractului /i nicisă atingă drepturile c:/tigate (a/a prevede /i art. căci legea nouă nu poate infirma vala. . indicii intrin-eci contractului (cele mai frecvente2 utilizarea unor instituţii juridice+noţiuni specifice unui anumit sistem de drept.upB nu este 3nsă recomanda. această li.ere să aleagă legea aplica. 7rganul de jurisdicţie va tre. I. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL H (continuare #ex voluntatis) F. prin acordul lor. organul de jurisdictie va tre.ile actului juridic.ntinderea !oin0ei p.ilă contractuluiB.ui să aprecieze prin interpretarea indiciilor din contract.uie să se limiteze la unul din sistemele de drept cu care contractul are o lege o. *vem astfel2 . c:nd părţile au făcut trimitere la un sistem de drept ce nu reglementaeză pro..r0ilor *rt. c:nd legea aleasă de părţi invalidează contractul 3n ansam. > Deter.au exexprimat direct voinţaref.ilă contractuluiB > rezultă că modificarea produce efecte retroactive. indicii e4trin-eci contractului (atitudinea părţilor după 3nc0eierea contractului > referirea la o anumită lege dintr.

iliar sau la un drept de folosinţă temporară asupra unui imo.ai -tran-e *ceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo.ilare > prestaţia caracteristică este cea a părţii care pune la dispoziţia altei persoane. contractele de /nc:iriere -au -i. Criterii de locali"are o6iecti!.senti 2 daca partile se afla in state diferite. II Criteriul -u6-idiar  Le3ea locului inc:eierii contractului art. contractul se considera inc0eiat in tara domiciliului+ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta.un contract de servicii aduce la 3ndeplinire acele servicii. antreprenor.iectiva a actului juridic consta in aplicarea le3ii -tatului cu care actul juridic are le3aturile cele .ilă a contractului2 a. #egea !CD+!EE5 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se inc0eie contractul. ci legii personale a părţilor 37 . folosinţa . II (pt.saxon (in dreptul anglo.eniul de aplicare a le3ii actului juridic Instituţiile de drept2 !.un etc. contractele de .uie sa verifice daca partile si. contractele de 3aran0ie9 de cau0iune > prestaţia caracteristică este cea efectuată de garant. sunt 5 criterii de cali1icare a notiunii de Alegaturi cele mai stranseB2 alin (5)2 Aun contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care de.aza legaturilor cele mai stranse. comisionarului.andat.B le4 loci contractu-.au manifestat sau nu vointa. alin (*)2 Acontractul referitor la un drept imo. IE din legea !CD+!EE5 prevede ca Aun contract care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ceea ce priveste conditiile de fond legii locului unde actul juridic a fost intocmit. astfel incat organul de jurisdictie tre. legea !CD+!EE5 precizează F tipuri de contracte2 . Condi0iile de 1ond pentru 3nc0eierea vala. persoanele juridice sau fondul de comert pt.) > aici prestaţia caracteristică este a părţii ce 3nstrăinează .cumpărare. 6onform art. pe o durată determinată. oferta ce a fost acceptata. Domiciliul prestaţiei caracteristice este cel al mandatarului. 3n funcţie de tipul de contracte la care ne referim. II din legea !CD+!EE5.il are legăturile cele mai str:nse cu legea statului 3n care se află situat. dar nu se refera la locul inc0eierii contractului intre prezenti.Locali"area o6iecti!a e intotdeauna -u6-idiara le3ii ale-e de parti . comision sau similare > prestaţia caracteristică este cea 3ndeplinită de mandatar. un comerciantB. contractele de 3nstrăinare a unui . depozit. &re.unului (domiciliul locatorului) . domiciliul + resedinta.sidiare (II).il (deci locul unde v:nzătorul 3/i are domiciliul+re/edinţa+sediul statutarfondul de comerţ > lex venitoris . respectiv sediul statutar pt. contracte tran-lati!e de drepturi (contractele de v:nzare.' 6onform # !CD exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii su. III Do. antreprenorului. . contracte). . depozitar. dupa caz.HE (pt actele juridice unilaterale) si art.itorul prestatiei caracteristice are la data inc0eierii contractului. capacitatea de a contracta %' este supusă legii contractului. criteriul principal de localizare o.saxon exista teoria legii proprii a contractului). IL.e aplica le4 loci actu. deci de partea care 3ntr. transportatorului etc. antrepriză.uie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe . I Criteriu principal 6onform art . Intre a.unul mo.B %otiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de pre-tatie caracteri-tica a de6itorului 6onform art.

consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a o. modalităţile posi. drepturile /i o.unurilor). con-i.0. efectele specifice ale contractelor sinalgamatice (excepţia de neexecutare. Stin3erea o6li3a0iilor contractuale se referă la modurile de stingere a o.. regimul acţiunii 3n declararea simulaţiei H.-punderea contractual.lemă reală. regimul acţiunii o.. condiţia. executarea voluntară (plata) .(ex2 formalităţile pe care un creditor tre. relativitatea efectelor) . forţa majoră /i clauze exoneratorii de răspundere . prin ec0ivalent) . moneda 3n care se face plata > le3ea . art. nu contractuală. Drepturile creditorului a-upra patri. *ici intră elementele2 . punerea 3n 3nt:rziere. rezoluţiunea) )iscul contractului este /i el supus legii contractului1 nu 3nsă /i riscul lucrului (vezi regimul . condiţiile consimţăm:ntului . raportul dintre voinţa internă /i cea declarată1 . o. convenţii asupra răspunderii) I. do.iectul contractului etse supus legii contractului d.ligaţiilor.ligaţiilor contractuale (3n natură. mecanismul formării consimţăm:ntului .ligaţiilor . viciile de consimţăm:nt . durata 3n timp a contractului . regimul punerii 3n 3nt:rziere . pentru unele aspecte -e aplic. Nulitatea contractului se referă la2 ) cauzele de nulitate ) sfera persoanelor ce pot invoca nulitatea 38 .. Interpretarea contractului este supusă legii contractului -. este supusă legii contractului /i se referă la2 . care este o pro.ligaţiilor contractuale să se conformeze legii locului de executareB > le4 loci e4ecutioni.lice . recepţia calitativă /i cantitativă a mărfii) . E1ectele contractului sunt supuse legii contractului. cauza contractului este supusă legii contractului 8orma contractului /i modalităţile (termenul.:nzile.ligaţiile generate de contract . inserarea unor clauze specifice (forţa majoră. condiţiile răspunderii .lig..oniului de6itorului sunt supuse legii creanţei ocrotite. !5H) D. le3ea contractului2 . principile care guvernează efectele (forţa o. regimul acţiunii pauliene (revocatorii) . adică legii contractului /i se referă la2 . alte aspecte %' ţin de legea contractului2 .onedei (art. evaluarea prejudiciului (daunele interese.uie să le facă pt. ce reglementează aspecte precum2 . R. % E4ecutarea contractului a. sarcina) sunt supuse legii contractului 5.ile de executare a o. clauza penală.=ntul este supus legii contractului. contractuale L. LC2 Amodul de executare a o. impreviziunea) c.

-i prejudiciul -e reali"ea"a pe teritoriul aceluia-i -tat .p. v:nzătorul tre.ligaţiile de livrare a mărfii 3n acel stat (a/a prevede contractul) *rt.uie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si este. dacă2 .ilă /i ele au procedat explicit la o a/a legeB. EC prevede2 Av:nzarea prin licitaţie. la . i.iliare. "lementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de DIP tre. delictul civil Nor. regimul confirmării (regimul actului confirmativ.ul 1aptelor juridice (contractele ci!ile -peciale) #egea !CD se referă la faptele juridice2 . situatia in care 1apta ilicit. e. desfiinţarea actelor su. afară numai dacă legea aplica. d.. LL din legea !CD+!EE52 A3n lipsa unei legi convenite spre a se aplica v:nzării mo.cumpărare este guvernat de art. contractelor de !=n"are ) cu. precizată la art. E! prevede do. contractul de v:nzare. g. domiciliul+ resedinta faptuitorului +victimei.. . cetatenia. !CI. 0. 39 . le4 !enditori-9 atunci c=nd nu a!e.ila rezultă din corelarea art..torului. LL. domiciliul+re/edinţa. prezente 3n acel stat.unul transmis validitatea /i efectele 3ntre părţi ale clauzei de rezervă a proprietăţii consecinţele neexecutării contractului (reparaţia pt. ca act juridic distinct.ele con1lictuale re1eritoare la re3i. după caz.urse sau t:rguri este supusă legii statului unde are loc 3nc0eierea pe această cale a contractului.eniul le3ii !=n".ligaţiile părţilor executarea o.r. prejudiciu) modul de stingere a o. fondul de comerţ ori sediul statutarB.rare )aportul juridic al contractului de v:nzare. efectele nulităţii2 ((ne)retroactivitatea. este supus legii proprii /i nu legii contractului confirmat) . care include2 interpretarea contractului drepturile /i o.ele con1lictuale pri!ind 1aptele juridice ilicite Distinctie intre 2 a.secvente) Le3ea aplica6il. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite a) 1apta ilicit. de regula.uie să execute o. sau . c. le4 !oluntati*vem /i o e4cep0ie.ilă acelui stat admite ca părţile să aleagă legea aplica.ligaţiilor nulitatea contractului VI Nor. !CL din legea!CD+!EE5 /i este le3ea locului -a!ar-irii delictului (lex loci delicti comisi). negocierile s. a.ligaţiilor contractuale momentul de la care cumpărătorul are dreptul la produsele /i fructele mărfii transmise momentul de la care cumpărătorul suportă riscurile ref. ilicite . )ezultă că -e aplic. f. *rt. aceasta este supusă legii statului 3n care v:nzătorul are.au purtat /i contractul a fost 3nc0eiat de părţi. licite .rii. la data 3nc0eierii contractului. -i prejudiciul -e produc pe teritoriul aceluia-i -tat . .p. LE2 Aprin excepţie de la prevederile art. legea aplica. restitutio in integrum. cumpărare comercială este supus legii statului unde cumpărătorul are fondul de comerţ sau sediul statutar > adică le3ii cu. situatia in care 1apta ilicit.

-i prejudiciul -e produc in -tate di1erite (delicte transfrontaliere) ex2 gaze nocive emanate de o fa... pagu. sau e numai partiala).ei faptei ilicite . 6onform art.a. capacitatea delictuală. le3ii locului producerii prejudiciului pt.. pro.. aspectele ce tin de caracterul ilicit al faptei (pct.ile . Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte.iectivă. capacitatea delictuala (pct. a > 0 din legea !CD+!EE5)2 sta. definiţia faptei ilicite..modalitatile si intinderea reparatiilor .Do. le3ii locului -. !CI lit. 5 lit.. cauzele exonerării de răspundere. cauze legate de vinovăţie c. #egea va sta. > 0) Do. cauze de limitare+exonerare de răspundere /i 3mpărţire a răspunderii.!=r7irii delictului' .eneficiul nerealizat.raspunderea comitentului pt.a efectiv suferita si pt.eniul de aplicare a le3ii delictului cuprinde2  conditiile ra-punderii ci!ile delictuale2 a.persoanele indreptatite sa o.ile + si cele imprevizi. dacă este prezumată sau dacă răspunderea este o. prejudiciul suferit 6) 1apta ilicit. intinderea ra-punderii . regimul pro.. 1apta ilicita . fapta prepusului . cauzele de limitare+ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul .uie dovedită.. modalitatile reparatiei 2 in natura sau prin ec0ivalent . . daunele previzi. 5 lit.conditiile si intinderea raspunderii delictuale ..tina reparatia pt. sta. .transmisi.capacitatea delictuala .cauzele de limitare + exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima .ilirea vinovăţiei. !CL sunt supuse2 a. /ntinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pt. a) ..-punderea per-oanelor juridice 40 . dacă vinovăţia tre.natura daunelor care pot da loc la reparatii .rica de frontiera polueaza o suprafata agricola a altui stat . prejudiciul. !) . celelalte aspecte ce tin de regimul juridic (pct. natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) .e face o separare a elementelor din domeniul delictului. fără culpă1 criterii pt.eniul de aplicare a le3ii locului -a!ar-irii delictului (art.ile/te daca fapta are sau nu caracter ilicit carmuieste regimul juridic al delictului2 . 7i prejudiciu condi0iile 3enerale re1eritoare la r. /ntinderea prejudiciului (3n ce măsură este necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii) . !ino!atia -i capacitatea delictuala > definiţia vinovăţiei ca o condiţie a răspunderii civile.ili2 .ilitatea dreptului la reparatii . cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei. persoanele indreptatite sa o.tina reparatia d e raporturile de cau"alitate /ntre 1apt.

acel i.ila a casatoriei. inc0eierea casatoriei .an -i ca-atoria -a -e inc:eie in Ro.iliei 41 .lica > caracter national).ateria ca-atoriei 7i di!or0ului #egea aplica.ateria dreptului 1a. iar daca nu are domiciliu. efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c.ent !a 1i inlaturat daca unul dintre !iitorii -oti e cetatean ro.pedi. sunt determinate de le3ea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti (art.e con1lictuale /n .DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL & VII !) 6asatoria 5) 8iliatia -) *doptia )elatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu le3ii -ale nationale > art. Nor. !L alin. legea resedintei. .ania (norme de ordine pu. inc0eierea vala.ila casatoriei se referă la 2 a.ent la ca-atorie care potrivit dreptului roman e incompati. !! din legea !CD+!EE5 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei. divortul a /nc:eierea ca-atoriei conditiile de 1ond cerute pt. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o situatie speciala (art. (5)) 2 daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un i..il cu li.ertatea de a inc0eia o casatorie. Nor. !. Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului. !L alin.pedi.ele con1lictuale /n .

di!or0ul 7i copii (3ncredinţarea copiilor.e con1lictuale /n . daca nu au nici resedinta comuna se va aplica le3ea -tatului cu care -otii intretin in co.rin0ii care -olicit. 3n cazul in care au cetatenie diferita se va aplica le3ea do.un le3aturile cele .ilă potrivit art.une . 6 e1ectele ca-atoriei (relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi) art 5C din legea !CD+!EE52 relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi. (5) că Adacă legea străină astfel determinată nu permite divorţul ori 3l administrează 3n condiţii foarte restrictive. 5C Q c Di!ortul *rt. Do.oniale sunt reglementate de2 Q .iciliului lor co.conditiile de 1or.lema numelul. rela0iile dintre p. atunci c:nd unul dintre soţi este.lic rom:n precizează 3n art. !E alin. dacă se mai pot căsători ulterior. (5) prezintă o situaţie 3n favoarea căsătoriei (respingerea nulităţii)2 Anulitatea unei căsătorii 3nc0eiate 3n străinătate cu 3ncălcarea condiţiilor de formă. la data cererii de divorţ. care se aplică succesiv (3n scară) 2 .lice de drept internaţional pu. se aplică legea rom:nă.saxon). 5C )eglementarea de ocrotire a ordinii pu.lei reglementări 5. . nici domiciliu comun. cauzele de nulitate . legea aleasă prin acordul celor două părţi sau Q . -1era per-oanelor ce au dreptul să ceară desfacerea căsătoriei prin divorţ . (!) din legea !CD+!EE52 Anulitatea căsătoriei /i efectele ei sunt supuse legii care reglementează cerinţele legale pt. 5F alin. e1ectele cu pri!ire la rela0iile per-onale dintre -o0i (pro. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o norma de aplicatie imediata (art. locus regit actum (art.una a -otilor (daca exista) .ai in 1ata autoritatilor co. separarea datoriilor comune.-. dacă nu au nici cetatenie. efectele acestei nulităţi *rt.a sunt supuse le3ii -tatului pe al carui teritoriu -e cele6rea"a . capacitatea de exerciţiu a soţilor) /i e1ectele cu pri!ire la rela0iile patri.oti!ele de di!or0 (divorţul prin consimţăm:nt mutual) c. poate fi admisă 3n )om:nia doar dacă sancţiunea nulităţii este prevăzută /i de legea rom:năB > condiţia du. Distingem aici2 . Nor. 5F alin. filiatia copilului din casatorie 42 .oniale (regimul locuinţei comune. 3nc0eierea căsătoriei (principiul simetriei juridice).toriei *rt.ligaţia de 3ntreţinere a copiilor) Nulitatea c. 55 din legea !CD+!EE5 precizează că divorţul este c:rmuit de legea aplica..ateria 1ilia0iei 7i adop0iei #egea !CD+!EE5 distinge2 a. se splică le3ea re-edintei co. E1ectele con!en0iilor . cetăţean rom:nB.petente (NU -i reli3ioa-e) sau in fata agentului diplomatic + consular fie al )omaniei fie al statului celuilalt sot.eniul le3ii di!or0ului se referă la2 a.ai -tran-e (solutie preluata din dreptul anglo. legea prevăzută la art. !E alin (5) /i (-))2 casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata nu.un 6ele 5 legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. 5C alin. le3ea nationala co.a cetatenia + domiciliul. 3mpărţeala . .atri. o.unurilor comune) d. .

d. 5C.o6il de le3i este determinat de legea efectelor căsătoriei din momentul na/terii copilului *rt. i se aplică legea cea mai fafora.a. 6 Condi0iile de 1or. a 43 . -5 > cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. faţă de tată (modalităţi /i condiţii. Sta6ilirea 1ilia0iei (sunt acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) ?.i administra . am. anterior na/terii copilului.a de doi soţi ce adoptă 3mpreună sau unul adoptă copilul celuilalt.(!) . > art. raporturile personale /i patrimoniale dintre părinţi /i copil. c. Con1lictul . cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. do. de .-. art. efectele adopţiei .torie se sta.unurile) 6 $ilia0ia copilului din a1ara c. (modalităţi /i condiţii de sta.:ndirea numelui de către copil . tăgăduirea paternităţii. Do. E1ectele 1ilia0iei (acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) c Adop0ia *rt.eniul le3ii 1iliatiei copilului din ca-atorie2 *. o. 1a0. (5) din legea !CD+!EE5 prevede2 A3n ipoteza 3n care. -C > -.. conditiile de formă ale adopţiei . filiatia copilului din afara casatoriei c. Do. se aplică legea care a c:rmuit efectele căsătoriei părinţilor la data 3ncetării căsătoriei+la data divorţuluiB.ligaţiile părinţilor de a.eniul le3ii 1iliatiei copilului din a1ara ca-atoriei2 *.. 5L prevede că 3n ipoteza 3n care copilul are două cetăţenii.. -C alin. potrivit art.. 5L din legea !CD+!EE5 prevede că filiaţia copilului din afara căsătoriei se sta. 3ncetarea adopţiei Condi0iile de 1ond . a.ele străine.toriei *rt. căsătoria părinţilor a fost anulată+desfăcută.ilă. adopţia a $ilia0ia copilului din c.ileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 5C din legea !CD+!EE5.-.ile/te potrivit le3ii na0ionale a copilului de la na7terea -a (lex patriae) &ot art..ilite de legea naţională a adoptatorului.ilite de legea statului unde se 3nc0eie adopţia (locus regit actum). precum /i de legea naţională a celui ce va fi adoptat. Dacă are 3nsă /i cetăţenie rom:nă i se aplică legea rom:nă (conform art. Sta6ilirea 1ilia0iei2 . . 5D alin.din legea !CD+!EE5 fac distincţie 3ntre2 . condiţiile de fond cerute acestora sunt cele care guvernează efectele căsătoriei lor. Dacă este vor. prezumţa de paternitate.l 3ntreţine /i educa pe copil.ilire a filiaţiei /i contestarea maternităţii) . !5 alin (-)). timpul legal de concepere a copilului) > E1ectele 1ilia0iei . conditiile de fond ale adopţiei . de a.

ligaţiei tre.ării cetăţeniei. condi0iile de 1ond ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează 3nc0eierea adopţiei (conform principiului simetriei juridice) .rin0i 7i copii se aplică legea care guvernează efectele filiaţiei .ării (conflict mo.c E1ectele adop0iei sunt guvernate de legea naţională a adoptatorului.il de legi). de le3i di1erite. numele adoptatului)1 > rela0iile per-onale 7i patri.ligaţiei de 3ntreţinere Re3le.ligaţia respectivă. pentru o6il3a0ia de /ntre0inere /ntre alte per-oane se aplică legea naţională a creditorului o.ligaţia de 3ntreţinere este c=r.ilă o.. persoana creditorului /i a de. Dacă este vor.rin0ii -. 3n cazul sc0im.. după cum urmează2 a. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre -o0i se aplică legea care guvernează efectele căsătoriei.itorului o. rela0iile per-onale 7i patri. potrivit art. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre 1o7tii -o0i se aplică legea care guvernează divorţul d.uit. Do.uie să se ţină seama de posi. 3ntinderea o. trecerea drepturilor /i o.eniul le3ii e1ectelor adop0iei2 *. de-1acera adop0iei este guvernată de legea aplica.ligaţiei de 3ntreţinere d.eniul le3ii o6li3a0iei de /ntre0inere se referă la2 a. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre p. ordinea de prioritate (c:nd există mai mulţi de. condi0iile de 1or.itorului /i de nevoile efective ale creditorului. Distingem 3ntre2 . -D alin. satisfacerea o.ri de protec0ie a ordinii pu6lice > art.ligaţiei . legea care guvernează efectele adopţiei este legea care sta. -F din legea !CD+!EE5.ligaţiilor părinte/ti către adoptator. c0iar dacă legea străină aplica. modul de executare /i termenele pt.ile/te efectele căsătoriei lor. Do. . (5)2 Apentru a se determina 3ntinderea o. ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează forma adopţiei O6li3a0ia de /ntre0inere 7.oniale dintre adoptator 7i adoptat (legătura de rudenie.a de doi soţi care adoptă..i 1ire7ti d /ncetarea adop0iei cu cele două forme2 . noua lege naţională se aplică doar prestaţiilor ulterioare sc0im. 5C c.itori) c.ilgaţiei 6onform art. 3n funcţie de raportul juridic din care izvoră/te o.ilităţile materiale ale de.ilă efectelor adopţiei nulitatea adop0iei.ent. potrivit art. 5C. 44 .ligaţiei ar dispune altfelB.oniale dintre adoptat 7i p.

se referă la2 a.er0 Le3ea aplica6ila 1ondului de co. ocrotirea părintească ocrotirea prin tutelă sau alte forme de ocrotire Ocrotirea p.(pt. -H2 Aocrotirea minorului născut din căsătorie sau adoptat. persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata.tinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pt. I.:ndirea calităţii de comerciant dovada calităţii de comerciant condiţiile pt. *rt.ele con1lictuale /n . Tutela > ocrotirea este supusă legii naţionale a persoanei ocrotite Do. 5C Do.ligaţiile profesionale ale comerciantului 3ncetarea calităţii de comerciant II Nor. FL alin. potrivit art.unurile sale) drepturile /i o. atunci se aplică legea statului unde funcţionează conducerea activităţii economice a acelui comerciantB.ligaţiile cu privire la persoana /i .Ocrotirea per-oanelor lip-ite de capacitate de e4erci0iu -au cu capacitate de e4erci0iu re-tr=n-. executată de părinţi sau doar de către unul dintre ei. interdicţii. societăţi comerciale)B.ercial Le3ea aplica6ila calitatii de co. e. (!) din legea !CD+!EE52 Acalitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a o. d. este c:rmuită de legea aplica.. I.eniul le3ii calit. .ele con1lictuale aplica6ile 1ondului de co. decăderi) o. . . II. e. nu este 3nmatriculat sau are 3nmatriculări 3n mai multe state. instituirea tutelei modificarea tutelei efectele tutelei (inclusiv raporturile dintre tutore /i cel ocrotit) 3ncetarea tutelei VIII Nor. *rt.eniul le3ii aplica6ile ocrotirii prin tutel. . d. Do. c..ilităţi.erciant *tr. c. cazurile 3n care se instituie durata ocrotirii 3mpărţirea o. criteriile pt.ilăefectelor căsătoriei.eniul le3ii ocrotirii p.ligaţiilor 3ntre părinţi 3ntinderea ocrotirii (referitor la persoana copilului /i la .0ii de co.ercial I Nor.erciant se referă la2 a. FL alin (5)2 Adacă comerciantul nu are o autorizaţie.unurile copilului II. c.ert 45 . do.rinte7ti se referă la2 a..ateria dreptului co.rintea-c. d.ele con1lictuale pri!ind -u6iectele de drept co. exercitarea activităţii comerciale (incompati.

HH din legea !CD+!EE5.saxon) Do.uit unui 6un i.e aplică mutatis mutandis (3ntocmai). de e4erci0iu (constituirea /i atri. *rt.uţiile organelor de conducere. modul de do. capacitatea societăţii comerciale2 .uie remarcat ca pe plan con1lictual 1ondul de co. III Nor. dreptul rom:n) .ocietăţilor comerciale 1ara per-onalitate juridica li -e !a aplica le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la centrul principal de 3e-tiune -i conducere a acti!itatii lor.andire si de pierdere a calitatii de asociat drepturile si o. &re. . F! /i F52 Astatutul organic al persoanei juridice este supus legii sale naţionale. reorganizarea /i 3ncetarea capacităţii de folosinţă) . 3nc0eierea de acte juridice. asociatiile in participatiune (din dreptul francez. (lex rei sitae).ocietăţile fara personalitate juridica2 . .. reprezentarea faţă de terţi) . 3n ceea ce prive/te fondul de comerţ. iar legea naţională este legea sediului socialB.erciale . care guvernează mo/tenirea precizează că2 Amo/tenirea este supusă.un mo.o6il desi in dreptul roman fondul de comert e considerat . societatile (in) partners0ip (din dreptul anglo.*rt. de 1olo-in0.il incorporal.0ilor co.erciale se referă la2 . d. -ociet.ocietatilor comerciale cu per-onalitate juridica li -e aplica le3ea nationala (lex societatis). relaţiile organelor de conducere cu societatea.ele con1lictuale aplica6ile -ociet.0ii co. e. (modalităţi de constituire. soc in comandita simpla (din dreptul german) .0ii co. c.eniul de aplicare a le3ii -ociet.ert e-te a-e.ligatiile ce rezulta din calitatea de asociat organizarea si functionarea societăţii dizolvarea si lic0idarea societăţii 46 . le3ii locului unde e-te -ituatB .erciale Le3ea aplica6il. elementele de la domeniul de aplicare a legii persoanelor juridice a.

lui le4 rei -itae. c.entului se referă la2 a. Do. regimul . efectele lic0idarii (realizarea activului. 6a regulă generală. f.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1A (norme conflictuale 3n dreptul comercial > continuare) IV Nor. . adica legea locului unde e situata principala masa de .entului DIP rom:n nu conţine o reglementare unitară. condiţie.eneficiului de lic0idare) 47 .:nzilor etc.unuri supusa falimentului.) 0. $ali.eniul de aplicare a le3ii 1ali.itorului si cu privire la actele juridice inc0eiate de de.itor (efectul suspensiv al falimentului asupra urmăririlor individuale 3n măsura 3n care devin exigi. lic0idatorul) efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a de.itorului efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la . ca o persoana sa fie declarata in faliment criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor) masurile preventive ce pot fi luate (reorganizarea juduciară) categoriile de persoane care pot cere falimentul de. conditiile pt. plata pasivului. e. se aplică legea locului unde se afla principala asezare comerciala a falitului. g..entul !a 1i -upu. d. N efectele falimentului 3n cazul societăţilor cu răspundere nelimitată asupra asociaţilor cu răspundere nelimitată N i. regimul suspendării do.ile creanţele cu termen+su.ele con1lictuale aplica6ile 1ali.itorului categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului (judecătorul sindic.entului Le3ea aplica6ila 1ali.unurile de.

ele con1lictuale aplica6ile /n dreptul . a. 3n mai multe state. .itare -peci1ic.unc. In cazul lipsei unei legi alese art. alte o. raspunderea mem..a prevede că2 Adacă există totu/i legături mai puternice ale contractului de muncă cu un alt stat dec:t cu cel al sediului angajatorului. 3n lipsa unei atare alegeriB. cuantumul si modalitatile de plată a salariului d. !C5 prevede că contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu2 a.uie verificată această limitare. #ocalizarea o.ligaţiile partilor) . salariatul isi indeplineste in mod o. felul muncii si modalitatile sale de realizare c.o. dacă ea restr:nge ocrotirea asigurată salariatului prin dispoziţiile imperative ale legii care rezultă din localizarea o. %umai anumite instituţii ale dreptului muncii sunt suscepti. ce include aspecte de ordine pu.iectivă a contractului de muncă). prin localizare o.rilor din organele de conducere ale soc falite pt. teza a >II. tre.ilă doar 3n măsura 3n care nu aduce restr:ngeri ocrotirii pe care dispoziţiile imperative ale legii aplica.a angajat (le4 -ocietati-). prin natura funcţiei sale. art. . (contract indi!idual de . Do. deoarece numai aici părţile se află pe picior de egalitate juridică. se afla sediul intreprinderii care l. efectele contr individual de muncă (drepturile si o. *rt. Le3ea aplica6ila contractului de . !C!2 Alegea convenită de părţi spre a c:rmui contractul de muncă este aplica.ligaţii ale salariatului (fidelitate. 6a excepţie.ile de conflicte de legi (de ex. o.lica si aspecte de ordin privat.j. 3n primul r:nd.ile le asigură salariatului. legii convenite de părţiB (lex voluntatis) *utonomia de voinţă este a1ectat.lică 3n dreptul internaţional privat rom:n (intenţia a fost de a 3nlătura legea aleasă de părţi. c0iar daca este detasat temporar in alt stat. )ezultă deci expresia aplicării excepţiei de ordine pu..eniul le3ii contractului de . F CI#) se referă la2 "ste vor. !C! /i !C5 din legea !CD+!EE5 precizează2 Acontractul de muncă este supus.iectivă. devine aplica. sau .ligaţiile angajatorului 48 .iectivă a contractului de muncă se face c:nd părţile nu au exprimat o lex voluntatis sau c:nd.a numai de contracte individuale de muncă.unc. neconcurenţă) e. prevăzutăde art.uncii Dreptul muncii este o ramura complexa de drept. dacă salariatul 3/i 3ndepline/te munca. !C5 lit. de o li..isnuit munca 3n temeiul contractului ( le4 loci la6ori-). pentru a distinge faţă de contractele colective de muncă. starea de faliment IC Nor.unc. de/i au exprimat. contractul de muncă).ilă legea acestuiaB.

*rt. nulitatea 6I$ Proce-ul ci!il interna0ional (nor. recunoa/terea /i executarea 0otăr:rilor 3n materie civilă /i comercială.peten0a juri-dic0ional. /n dreptul interna0ional pti!at (competenţa jurisdicţională) le3ea aplica6il. )exultă de aici2 !.peten0a alternati!.ele de co.aspecte2 I. !FL > !DI din legea !CD+!EE5 reglementează competenţa jurisdicţională Pentru relaţiile cu statele mem.ele de procedur. răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de salariat R. a instanţelor rom:ne 1 Co.peten0a alternati!. incetarea 6I$ l.r=rilor ar6itrale -tr. privind competenţa.ine /n Ro. 49 . !FL precizează că Ainstanţele judecătore/ti rom:ne sunt competente să soluţioneze procesele dintre o parte rom:nă /i una străină sau numai dintre străini. /n dreptul interna0ioanl pri!at *rt. co.peten0a e4clu-i!. /n . II III IV I nor. FF+5CC!.tore7ti -tr.peten0.f.=nia Co.ateria dreptului interna0ional pri!at) Proce-ul ci!il international (normele de procedură 3n materia dreptului internaţional privat) implica . procedurii /n proce-ele cu ele.ente de e4traneitate condi0ia -tr. suspendarea. a instanţelor rom:ne cu cele străine 5.r=rilor judec.re '" se aplică )egulamentul nr. co. raspunderea materiala a salariatului j.ine /n Ro.inului ca parte /n procee1ectele :ot.=nia 7i e1ectele :ot. modificarea 6I$ i. durata contractului individual de muncă g. executarea contractului individual de muncă 0. persoane fizice sau juridiceB.

referitor la acte+fapte de stare civilă 3nregistrate 3n )om:nia. p:r:tul sau unul dintre ei are domiciliul+re/edinţa sau fondul de comerţ 3n )om:nia. punerea su. acţiunile reale referitoare la imo. 50 .ii soţi au domiciliul 3n )om:nia1 f. locul de 3ncărcare+descărcare a pasagerilor sau a mărfii transportate se află 3n )om:nia1 g.=ne *rt. dacă2 a. dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean rom:n1 . !FE spune că Ainstantele judecătore/ti rom:ne sunt competente ( rationae per-onae -au rationae loci). Dacă p:r:tul din străinătate nu are un domiciliu cunoscut. mo/tenirea lăsată de o persoană cu ultimul domiciliu 3n )om:nia (acţiunea reală)1 g. dacă prin convenţia părţilor nu s. desfacerea.a sta.*rt. reclamantul din cererea de pensie de 3ntreţinere are domiciliul 3n )om:nia1 d. actele de stare civilă 3ntocmite 3n )om:nia.ile situate 3n străinătate.. "xista si situatii cand competenta instantelor romane e considerata exclusiva. locul unde s. . falimentul sau altă procedură judiciară privind 3ncetarea plăţilor. procesele referitoare la ocrotirea minorilor + interzisă cetăţenilor rom:ni cu domiciliul 3n străinătate1 c.ligaţie izvor:tă dintr.uie executată. a in-tan0elor ro.ilit o altă competenţă1 d.unul asigurat sau locul unde s.ateriae a instanţelor rom:ne2 Ainstanţele rom:ne sunt.a produs riscul se află 3n )om:nia (contractele de asigurare)1 0.peten0a e4clu-i!.ligaţii extracontractuale sau efectele sale se află 3n )om:nia (loci delicti commissi sau loci lesionis se sflă 3n )om:nia)1 f. dacă la data cererii am. competente să judece2 a. sediul p:r:tului > persoană juridică se află 3n )om:nia. referitoare la persoanele domiciliate 3n )om:nia1 . o o. procesele dintre persoanele cu domiciliul 3n străinătate. 3nncuviinţarea adopţiei. Dacă totu/i litigiul este soluţionat de o instanţă străină. dacă cel adoptat are domiciliul 3n )om:nia /i este cetăţean rom:n sau apatrid1 c. 7 persoană juridică străină se socote/te că are sediul 3n )om:nia /i atunci c:nd are pe teritoriul ţării o filială. tutela+curatele unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 d. sucursală. cererea se introduce la instanţa din ţara unde se află domiciliul+re/edinţa reclamantului1 .iliare)B.unurile rămase de la acesta se aflRă 3n )om:nia1 i.un contract se află 3n )om:nia1 e. procesele referitoare la ocrotirea 3n străinătate a proprietăţii intelectuale a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia. agenţie sau reprezentanţă1 c. ultimul domiciliu al defunctului sau . nulitatea căsătoriei /i alte litigii dintre soţi. de asemenea.ilul la care se referă cererea se află 3n )om:nia (acţiuni personale imo. *rt. 3n cazul unei societăţi comerciale străine ce are un sediu secundar 3n )om:nia. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg o. executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriul )om:nieiB. fie c0iar /i parţial. acea 0otarare nu va fi recunoscuta in )omania. !D! prevede că Ainstanţele rom:ne sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturile de drept internaţional privat referitoare la2 a. O6-er!atie ' Ace-te ca"uri de co. In caz de competenta exclusiva daca se pronunta o 0otarare straina (de catre o instanta straina). interdicţie a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 e.. !DC vor.. imo. cu excepţia celor referitoare la imo. ele sunt declarate ca fiind competente.a născut + tre.e/te de competenţa rationae .petenta NU -unt e4clu-i!e astfel incat in aceste tipuri de litigii e posi.il sa fie competente si alte instante straine in situatii in care in conformitate cu propriile reguli de procedura.ile situate 3n )om:nia1 0. 5 Co. acea 0otăr:re ve fi recunoscută /i 3n )om:niaB.

peten0. ca inad.*rt. la instanţele unde 3/i au domiciliul. *rt. prin convenţie. 6ompetenţele speciale au o re3le. dispoziţii generale de competenţă . această instanţă va fi competentă. ac0iunea e-te re-pin-.entul %%B5AA1 (3n relaţiile )om:niei cu statele mem.ri -peciale pentru cele trei situaţii speciale. -pecial. !DH inter"ice liti-penden0a interna0ional. sau de proro3are de co. . 3n materie de o.peten0.=n./i va refuza competenţa. Persoanele domiciliate 3n '" pot fi acţionate 3n justiţie 3n instanţele unui alt stat mem. la locul unce creditorul 3/i are domiciliul+re/edinţa.prevede că A dacă o jurisdicţie străină se declară necompetentă să soluţioneze o acţiune formulată de un cetăţean rom:n. prin voinţa lor2 Adacă părţile au supus. co. vamală. prevăzute de )egulamentB.. 60iar dacă instanţa rom:nă a fost ulterior sesizată. litigiul dintre ele competenţei unei anumite instanţe. dispoziţii speciale de competenţă 3n2 . nu este 3nlăturată prin faptul că acela/i proces sau unul conex a fost adus 3n faţa unei instanţe străineB. *rt. !D. 3n materie contractuală. 5 din )egulamentul FF+5CC! prevede că2 APersoanele cu domiciliul pe teritoriul unui stat mem. materie de asigurări1 . ea nu.ili care anume dintre ele e 3ndreptăţită să soluţioneze procesul. aceasta poate fi introdusă 3n )om:nia la instanţa cu care procesul are legăturile cele mai st:nseB (pentru ca un cetăţean rom:n să nu răm:nă fără jurisdicţie > aplicarea legii proprii. nici 3n materia falimentului /i nici 3n materia ar. Deci. administrativă. Dispoziţii generale de competenţă *rt.lema se pune 3n faţa instanţei străine./i verifice din oficiu competenţa /i dacă constată că este competentă o instanţă străină va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor rom:neB.. la locul producerii prejudiciului1 51 .2 .eniul de aplicare > se aplică /n . contractele 3nc0eiate cu consumatorii1 .ercial.un stat mem.entare 3eneral.ent. de unde rezultă că in-tan0a ro. !DD prevede că Adacă instanţele rom:ne sunt competente.entarea 3eneral. 7i co.i-i6il. Re3ula.ligaţiei. . la instanţele de la locul de executare a o. din 5CCD). prevăzute 3n )egulament astfel2 Re3le. e4clu-i!. *rt. !DI prevede că Ainstanţa sesizată este o./i aleagă jurisdicţia. !FL > !D5.re '") Do. contractele individuale de muncă.. cu excepţia competenţei exclusive a unei instanţe străine sau. 3n materie delictuală. care permite părţilor să.ru sunt acţionate 3n justiţie. dacă pro. sta. nu declin. indiferent de cetăţenia lor. dar nu se poate sta.peten0. *rt. !DF reglementează forum convenias.. ( nu se aplică 3n meterie fiscală.2 Acompetenţa instanţelor rom:ne. 7i re3le.ru 3n următoarele situaţii2 a.aterie ci!il. t:e proper laI) *rt.peten0. )ezultă deci că nu există nici litispendenţă /i nici conexitate internaţională. portivit regulilor de competenţă materialăB. D2 Ao persoană cu domiciliul 3ntr. cererea va fi trimisă la Kudecătoria sectorului ! + &ri. c.ilită conform art. Re3ulile de co.ru poate fi acţionată 3n justiţie 3n alt stat mem.unalului ?ucure/ti.ru doar 3n cazurile de co. cu excepţia c:nd competenţa exclusivă aparţine instanţei rom:neB. de co.peten0a /n 1a!oarea altei in-tan0e.ligată să. %u se aplică 3n relaţiile cu Danemarca (această ţară are un acord special.itrajului).ligaţii de 3ntreţinere.

d. instanţele de la sediul registrului1 F.iect validitatea constituirii. care prevede că Aurmătoarele instanţe au competenţă exclusivă2 !.ile/te competenţa. instanţa unde se cere executareaB.iect 3nregistrări pu. Dacă acea instanţă 3/i sta.. Liti-penden0. 5L din )egulament2 Adacă există acţiuni conexe pe rolul unor instanţe din state mem.uie să fie 3nc0eiată 3n formă scrisă. pentru acţiunile 3n materie de drepturi reale asupra imo. Prorogarea de competenţă este reglementată de art. la locul unde se află unitatea 3n cauzăB..ilelor sau de 3nc0iriere a acestora.. 6onvenţia părţilor tre.un stat mem.. 7i cone4itate *rt.ă competenţă 3n soluţionarea unui litigiu. nulitatea sau dizolvarea unei societăţi. instanţele unde sunt situate1 5. )ezultă că instanţa ulterior sesizată poate să 3/i decline competenţa. *rt.re diferite..re diferite. agenţii. p:nă c:nd instanţa mai 3nt:i sesizată 3/i sta. instanţele de la locul 3nregistrării acelui drept de proprietate intelectuală1 D. ultima instanţă sesizată 3/i declină competenţaB..ile/te competenţa. 55 din )egulament.lice. pentru acţiunile ce au ca o. ++ . desene. pentru acţiunile referitoare la executarea unei 0otăr:ri judecătore/ti. 5.din )egulament. instanţele de la sediul societăţii1 -.. pentru acţiunile ce au ca o. 52 . Pentru cele trei situaţii speciale > %' ne ocupăm de ele 6ompetenţa exclusivă este reglementată de art.. ultima instanţă sesizată 3/i poate suspenda acţiunea p:nă c:nd prima instanţă sesizată 3/i clarifică competenţaB. 5I din )egulament2 Adacă se introduc acţiuni ce privesc aceea/i cauză /i au acelea/i părţi la instanţe din state mem.revete. instanţa aceea va fi competentăB. modele. . instanţa ce a fost ultima sesizată suspendă din oficiu acţiunea.ru să ai. mărci. care prevede că Adacă părţile au convenit ca o instanţă dintr. pentru acţiunile referitoare la . litigiile referitoare la sucursale.

avand acelasi o.iect si izvorand din aceeasi cauza. Recunoa-tere '  de drept. daca 0otararea judecatoreasca se refera la statutul civil al cetateanului statului unde ea a fost pronunta conditionata. competenta sa judece cauza 53 . instanta care a pronuntat 0otararea a avut potrivit # statului unde a fost pronuntata. forta executorie a 0otararilor judecatoresti straine -.anta a 0otararilor judecatoresti straine Pt ca o 0otarare judecatoreasca straina sa ai. nici una dintre parti nu va mai putea porni un alt proces avand aceleasi parti cu aceeasi calitate juridica. forta pro.%u mai era 3n cursul scris2 E$ECTELE JOTARARILOR KUDECATORESTI STRAINE IN RO#ANIA * a-pecte' !. daca o 0otarare judecatoreasca straina e recunoscuta in )omania. autoritatea de lucru judecat 5.a autoritate de lucru judecat pe teritoriul )omaniei e necesar ca acea 0otarare sa fie recunoscuta in )omania=@ recunoasterea unei 0otarari judecatoresti straine ec0ivaleaza cu efectul autoritatii de lucru judecat. 5 categorii de conditii ' ))po"iti!e ++++ ne3ati!e Conditii po"iti!e'  1 0otararea sa fie definitiva potrivit # statului unde a fost pronuntata 5. *stfel.

-. 0otararea e rezultatul unei fraude comise in procesul din strainatate 5. F.-.olutionarea cererii se face cu citarea partilor dar e posi.. Instantele romane nu pot sa procedeze la reexaminarea pe fond a cauzei si nici nu pot modifica 0otararea straina.a primit actul de sesizate a instantei . tre. orice act din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus 6ererea se solutioneaza2 .uie ca ea sa indeplineasca conditiile2 conditiile de la recunoastere 5.il sa se faca si fara citare in cazul in care din 0otararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii. Instantele romane. atunci cand recunoasterea se cere pe cale principala. pt ca ea sa fie recunoscuta in )omania mai tre. e de competenta &ri...o 0otarare definitiva a instantelor romane sau litigiul se afla in curs de judecata in fata instantelor romane. Pro1' exista incalcare a ordinii de DIP si cand s. 6ererea de recunoastere tre..uie sa se limiteze strict la verificarea conditiilor prezentate mai inainte.F.5. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr.a avut posi. 0otararea straina incalca ordinea de DIP.a avut posi.. 6ererea poate fi facuta si pe cale incidentala de catre instanta sesizata cu un alt proces.a pronuntat 0otararea. $ORTA ECECUTORIE ($E) Pt ca o 0otarare straina sa ai.ilitatea de a exercita calea de atac impotriva 0otararii Conditii ne3ati!e' )ecunoasterea 0otararilor straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri2 !.. 0otararea straina sa fie executorie potrivit # instantei care a pronuntat. PROCEDURA RECUNOASTERII JOTARARILOR STRAINE 6ererea de recunoastere.. o copie a 0otararii straine .a incalcat competenta exclusiva a instantelor romane.uie anexate anumite acte specifice2 . dr de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit # romane &ermenul de prescriptie2 cel de . copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare a instantei catre partea care a fost lipsa la proces . dovada caracterului definitiv al 0otararii . prin inc0eiere interlocutorie daca e formulata pe cale incidentala . -.unalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul paratul (cel care refuza executarea 0otararii). print.o 0otarare daca e formulata pe cale principala .a 8" pe teritoriul )omaniei tre. toate . atunci cand verifica 0otararea straina in vederea recunoasterii ei. daca in cadrul acelui litigiu se ridica exceptia autoritatii de lucru judecat a unei 0otarari straine.uie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de c0emare in judecata dar acestei cereri ii tre.o -.uie indeplinite urmatoarele conditii2 Partea interesata sa faca dovada ca partea lipsa la proces2 . daca 0otararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul. a primit citatia in timp util pt termenul necesar ..ani din # romana. exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele 0otararilor straine intre )omania si statul pe teritoriul caruia s.!. 54 !.ilitatea de a se apara .

tine titlul executoriu in conditiile # romane.unalul ar.uie prezentat un act din care sa rezulte caracterul executoriu al 0otararii straine. tre. $orta pro6anta) art 1(H L 1A@ Motararea straina data de o instanta competenta are o forta pro.a incuviintat executarea (0otararea de exeGuatur) se aplica inc0eierea de investire cu titlu executoriu si. RECUNOASTEREA SI ECECUTAREA IN RO#ANIA A JOTARARILOR AR>ITRALE STRAINE In cazul in care 0otararea straina a fost pronuntata in temeiul unei conventii de ar.itrala e vala. tri. instantele romane vor recunoaste aceasta 0otarare in urmatoarele conditii2 !. Pe .itrala va fi recunoscuta in )omania si executorie in aceleasi conditii ca o 0otarare judecatoreasca straina.itraj Daca ! si 5 sunt intrunite=@ o 0otarare ar.au luat masuri asiguratorii sau sunt date cu executare provizorie. competenta revine de asemenea &ri.itraj.unalului in circumscriptia caruia urmeaza a se efectua executarea in tara.ila 5.ila in temeiul # care este aplica.itral sa fi fost constituit in conformitate cu conv de ar. Motararile straine prin care s. conv ar. 6ererea de executare tre. nu pot fi executate pe teritoriul )omaniei. 55 . in acest mod. 0otararea devine executorie in )omania. Incuviintarea cererii se solutioneaza intotdeauna cu citarea partilor. In plus. Pe 0otararea romana prin care s.aza 0ot straine se o.anta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.uie sa indeplineasca toate conditiile de la recunoastere inclusiv actele care i se ataseaza.PROCEDURA ECECUTARII In cazul in care se cere executarea 0otararii judecatoresti straine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful