DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1

Raporturile juridice de drept intl pri!at Particularităţile raporturilor juridice de DIP faţă de dr.civil (genul proxim, dr.comun).
Dreptul international privat (DIP), ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate  studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. DIP = dr.civil lato sensu elementul de extraneitate. !) "xistenţa "#"$"%&'#'I D" "(&)*%"I&*&" = acea parte componentă a raporturilor juridice aflata in strainatate+su, incidenta unei legi străine. "lementul de extraneitate nu constituie un element de structură, distinct al raporturilor juridice (părţi, continut, o,iect). "l se poate regasi in oricare din aceste - elemente. . dpdv al su,iectelor (cetăţenie, domiciliu, re/edinţă, c0iar religia pers.fizice1 pt. pers.jur. avem sediu, nationalitatea străină sau fondul de comert). . o,iectul derivat al raportului juridic (un ,un care se afla in strainatate+su, incidenţa legii străine). . continutul raportului juridic (dr. o,l. părţilor) se materializeaza prin2 . locul inc0eierii actului juridic+ locul executarii contractului1 . moneda 3n care este executat preţul1 . voinţa părţilor poate constitui element de extraneitate (clauza prin care se prevede că acel contract este supus legii străine)1 4n cazul faptelor juridice2 locul savarsirii delictului+locul producerii prejudiciului "lemente străine 3n dreptul procesual2 competenţa aparţine unei instanţe străine, recunoa/terea unei sentinţe pronunţate 3n străinătate. 5) 67%8#I6&'# D" #"9I = acea situaţie care apare atunci c:nd, 3ntr.un raport juridic cu element de extraneitate, se pune pro,lema ca acel raport juridic să devină suscepti,il de a i se aplica 5+mai multe sisteme de drept aparţin:nd unor state diferite (definiţie /tiinţifică). Definiţia metaforica2 6D# e acea pro,lema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intre,area 2 6*)" ;I;&"$ D" D)"P& ')$"*<* * ;" *P#I6*= "x. intr.un contract de vanz. > cump. intre o parte romana . vanzator si o parte germana . cumparator. 6ontractul se inc0eie la ?ucuresti, marfa urmand a se livra in 9ermania. Intre parti apare un conflict+litigiu legat de neexecutarea o,ligatiei de catre partea germana. ..@ instanta romana e sesizata. 6e lege se aplică= "#"$"%&"#" D"8I%I&7)II *#" 67%8#I6&'#'I D" #"9I2 a) ;ă fie un raport juridic cu element de extraneitate1 ,) 6onflictul de #egi %' tre,uie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state . nu are nici o legatura cu Dreptul International Pu,lic. 6onflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate, astfel incat se considera ca sintagma A6D#B(termen generic) tre,uie inteleasa drept un Aconcurs de legiB (in sensul ca se pot aplica am,ele sisteme de drept). #egile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. 1

c) 6:nd apare un element străin 3ntr.un raport juridic, acesta este suscepti,il de aplicarea unei legi străine. %orma conflictuală reprezintă norma de trimitere (va trimite la unul dintre sistemele de drept ce s.ar putea aplica). d) 6onflictul se numeste de legi, dar acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective. 6auza conflictului de legi > sistemele naţionale nu dau mereu aceea/i soluţie pt. aceea/i situaţie de fapt (au reglementări diferite).

-) 6are sunt raporturile juridice de DIP
6onflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept intl. privat. %umai in raporturile juridice de drept intl. privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Doar 3n raporturile juridice de dr.intl.privat, competenţa jurisdicţională poate să nu corespundă cu competenţa legislativă, iar părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică. 4n raporturile juridice de drept pu,lic, unde există su,ordonare juridică nu poate apărea un conflict de legi pt. că statul acţionează de iure imperii (pot totu/i apărea elemente de extraneitate > ex2 3n dr.penal avem principiile teritorialităţii, personalităţii, universalităţii /i realităţii). 4n raporturile juridice de dr. privat statul acţionează de iure gestionis. )amurile in care pot apărea conflicte de #egi2 Dr. comertului international Dr. transporturilor Dr. civil Dr. familiei Dr. comercial Dr. muncii Dr. procesual civil *ceste domenii de reglementare sunt enumerate in art. ! din #egea !CD+!EE5 cu privire la rap de Dr.Intl. Privat. )aporturile de dr. pu,lic ex2 cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, %' dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista raporturi de extraneitate. ;olutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de DIP numita %7)$* 67%8#I6&'*#* = norma juridica specifica DIP care are o structură proprie /i solutioneaza conflictele de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept e aplica,il cu privire la acel raport juridic. %ormele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi2  norme de dr. material  norme de dr. procesual %ormele conflictuale, spre deose,ire de normele materiale, nu carmuiesc raporturile juridice pe fondul lor, ci numai arata sistemul de dr. aplica,il (e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deose,ire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului). *lta deose,ire2 normele conflictuale au o aplicare preala,ila normelor materiale, influentand normele materiale aplica,ile. *vem o succesiune logica2  mai 3nt:i se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr. aplica,il, iar apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. %ormele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. I"!oarele normelor conflictuale2 2

. .

6onvenţiile internaţionale de DIP (unifică normele conflictuale)1 3n dreptul intern (#egea !CD+!EE5).

STRUCTURA NOR#EI CON$LICTUALE
%orma conflictuala este o norma juridica aparţin:nd sistemului de dr.rom:n (nu poate avea alte elemente de structură faţă de alte norme juridice) . contine2 . ipoteza (situaţia de fapt)1 . dispozitie . sanctiune %orma conflictuala are urmatoarele particularităţi2 . conţinutul normei conflictuale (ipoteza) > categoria de raporturi juridice la care norma se referă1 . legatura normei conflictuale (dispoziţia) . indică sistemul de drept aplica,il pt. acel conţinut al normei. #egatura normei conflictuale se materializeaza printr.un element concret care se numeste P'%6& D" #"9*&')* (element concret plaseaza continutul normei 3n sfera unui anumit sistem de drept). "xemple de norme conflictuale (in #egea !CD+!EE5)2  art 112 Astarea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede altfel. #egea nationala este legea statului a cărei cetăţenie o are persoana 3n cauzăB. 6ontinutul acestei norme conflictuale2 starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. #egatura acestei norme conflictuale2 Ac:rmuite de legea sa naţionalăB. Punctul+"lementul de legatura (este dat de art. !5)2 #egea nationala este legea statului a carei cetatenie o are persoana in cauza =@ cetatenia e punctul de legatura pt. norma conflictuala.  art %12 Astatutul organic al pers.jur. este carmuit de legea sa nationalaB. *rt. FC2 Apers.jur. are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit, potrivit actului constitutiv, sediul socialB. 6ontinutul2 statutul organic al pers. jur. #egatura2 legea naţională a pers. jur. Punctul de legatura2 naţionalitatea statului, dată de sediul social. art %&' Aposesia, dr. de proprietate si celelalte drepturi reale asupra ,unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfelB. 6ontinutul2 posesia, dr. de proprietate /i celelalte dr. reale. #egatura2 legea locului situării ,unurilor. Punctul de legatura2 locul situării ,unului.  art (1)(*2 Acontractul este supus legii alese prin consens, de părţiB. Art ((' +in lipsa unei legi convenite de parti, contractul este supus legii statului cu care prezintă legăturile cele mai str:nseB. 6ontinutul2 regimul contractual. #egatura2 voinţa părţilor (dacă s.a exprimat) + legea statului cu care contractul are legăturile cele mai str:nse.

C,rui -i-te. de drept /i apar0in nor.ele con1lictuale2
%ormele conflictuale,de regulă, fac parte din sistemul de drept al instantei sesizate (lex fori). ;istemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de #"9"* 87)'#'I (lex fori). Ar3u.ente pt. aplicarea lex fori 3n privinţa normelor conflictuale2 !. forta juridica a normei conflictuale (este imperativă) . judecatorul tre,uie sa le aplice ca atare. 5. atunci c:nd se pune pro,lema determinării normei conflictuale, doar sistemul de drept al instanţei sesizate este cunoscut. ;uccesiunea logică a raţionamentului făcut de judecător2 3

. sta,ilirea competenţei1 . sesizarea existenţei unui conflict de legi (nu se poate aplica dec:t norma conflictuală din propriul sistem de drept)1 . norma conflictuală va trimite la un anumit sistem de drept. -. deducţia de voinţă tacită a părţilor (prezumţie relativă) . argumentul+principiul Acine alege instanta alege /i dreptulB. (Gui eligit judici eligit jus) 4n structura normei conflictuale nu intră legea la care norma face referire (lex causae > raţiunea de a exista a legii conflictuale). "x2 lex causae privind starea civilă este legea naţionalităţii > lex patriae.

E4cep0ii de la re3ula c, nor.a con1lictual, apar0ine le3ii 1orului'
a. retrimiterea de gradul I (norma conflictuală rom:nă trimite la un sistem de drept străin, 3n 3ntregul său, inclusiv 3n privinţa normei conflictuale, ori acea normă conflictuală nu acceptă trimiterea). ,. 3n cazul ar,itrajului international ad 0oc ()egulile '%6I&)*#)  %' exista o lex fori . ar,itrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. 4n conţinutul DIP nu intră doar normele conflictuale, ci /i norme materiale ce dau soluţia pe fond.

NOR#ELE DE APLICATIE I#EDIATA (NAI)
*cestea apar atunci c:nd un sistem de drept consideră că o anumită reglementare juridică tre,uie să se aplice imediat unui raport juridic cu element străin, fără a se mai face raţionamentul conflictual (c:nd raportul juridic cu elem. străin conţine o pro,lemă de ordine pu,lică). D"82 sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit, aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 5
"x de %*I2 art 1& alin 1 . forma inc0eierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se cele,reaza (normă conflictuală). art 1& alin 5 > Acasatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentului diplomat sau a functionarului consular, fie al )omaniei, fie al statului viitorului sotB. "ste o norma materiala pt. ca se ofera o solutie . se sta,ileste autoritatea competenta. . . . . 6omparaţie 3ntre normele cu aplicaţie imediată /i normele conflictuale2 am,ele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, av:nd puncte de legătură cu ţara forului1 am,ele aparţin sistemului de drept rom:n sau generaliz:nd am,ele aparţin lui lex fori1 norma conflictuală este o normă de trimitere, pe c:nd norma de aplicaţie imediată este o normă materială soluţion:nd fondul raportului juridic1 spre deose,ire de alte norme materiale, norma de aplicaţie imediată se aplică anterior normelor conflictuale, 3nlătur:ndu.le pe acestea de la aplicare.

Tipuri de con1licte /n le3,tur, cu raporturile juridice de DIP
DIP e un drept con1lictual deoarece este c0emat sa solutioneze mai multe tipuri de con1licte ce pot sa apara in cazul in care intr.un anumit raport juridic apare un element de extraneitate, astfel2 !) con1lictul de juri-dic0ie. 7,iectul acestui conflict il constituie competenta instantelor sesizate. ;oluţionarea lui duce la determinarea instanţei competente. 5) con1lictul de le3i aplica6il procedurii . se solutioneaza dupa legea instantei sesizate -) con1lictul de cali1icari > soluţionarea lui ne va ajuta să determinăm norma conflictuală F) con1lictul /n -pa0iu al normelor conflictuale, care va ridica pro,lema retrimiterii 3n DIPrivat D) con1lictul de le3i .ateriale > se determină lex causae H) con1lictul de le3i /n ti.p 7i -pa0iu > presupune identificarea efectelor 3n )om:nia ale drepturilor do,:ndite 3n străinătate I) con1lictul .o6il de le3e > apare 3n situaţia 3n care se deplasează sau se modifică punctul de legătură al normei conflictuale 6onflictul de jurisdicţie /i conflictul de legi aplica,ile aduc 3n discuţie c0estiuni procedurale. Cali1icarea 7i con1lictul de cali1ic,ri %ormele conflictuale au in structura lor 5 elemente, continutul /i legatura, exprimate 3n noţiuni juridice De e4.2 con0inutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca 2 starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul ,unurilor, condiţii de fond /i de formă ale actului juridic, ale casatoriei, prescripţia extinctivă le3,tura normelor conflictuale poate fi exprimată prin noţiuni juridice ca2 cetatenia, domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii ,unului, locul 3nc0eierii contractului etc. Ace-te notiuni care intra in -tructura nor.elor con1lictuale nu au acelea-i acceptiuni in di1eritele -i-te.e de drept. De e42 in dreptul anglo.saxon prescriptia e considerata o pro,lema de procedura, nu de fond ca in dreptul romanesc, astfel incat devine necesară cali1icarea in-titu0iei juridice 5

si fiind o pro. *tunci cand o6iectul cali1icarii il con-tituie continutul nor.lema de forma era supus legii locului unde s. referitor la dreptul statului de a culege o succesiune vacantă pe teritoriul său (3n unele state dreptul este supus legii succesiunii dreptului de mo/tenire. 66iv 7landez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate. *stfel. Con1lictul de cali1ic.a de continutul sau de legatura normei conflictuale.a inocmit testamentul. in dreptul francez.) calificarea = interpretarea unui raport juridic pt a vedea in continutul /i in legatura carei norme conflictuale intra. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia.ilit (stare de fapt) sau locul unde aceasta intenţionează să se sta. calificarea produce efecte diferite dupa cum e vor. statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia... referitor la prescripţia extinctivă (3n dreptul rom:nesc este o pro. . de exteriorizare a vointei. 6 .rii con1lictului de cali1ic. pentru a sta.o normă conflictuală sau alta. #egătura = sediul social. se 3ncadrează 3ntr. iar 3n altele reprezintă un drept survenit 3n urma suveranităţii statale)1 .lema calificării testamentului olograf. "xemple de conflicte de calificări2 .ilească (stare de drept)) I. testamentul olograf era calificat ca o pro.portan0a -olu0ion. referitor la domiciliul persoanei fizice (starea civilă.lema de capacitate a pers fizice.ile de a se aplica raportului juridic respectiv. Crearea in-titu0iei cali1ic.*ceasta calificare poate fi definita in 5 moduri2 a) pornindu.) pornindu.ei con1lictuale . in cazul nostru legii cetateanului olandez.lemă de fond.lema de capacitate. de capacitate a testatorului. căci cele două sisteme de drept calificau diferit această noţiune. In sistemul romanesc2 sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar).&*$"%&'# 7#*%D"<'#'I.rii a pornit de la -peta lider in do.ri este dată de efectele pe care le produce. adica o situatie de fapt concreta. astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza (testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale). pe c:nd 3n cel anglo. capacitatea unei persoane fizice sunt supuse legii cetăţeniei sau legii domiciliului > acesta din urmă poate fi locul unde persoana s. insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. asadar determina sistemul de drept aplica.lemă de formă > atunci se aplică locus regit actium)1 . art FC din legea !CD+E5 . *stfel. iar 3n alte sisteme de drept apare ca o pro. norme conflictuale privind statutul organic al persoanelor juridice.eniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului !E) &". referitor la calificarea căsătoriei religioase (3n unele sisteme de drept este o pro.lemă de capacitate > atunci căsătoria este supusă legii cetăţeniei soţilor. ca loc 3n care au fost 3nfiinţate sau ca loc 3n care materia este plasată)1 . ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului.juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care formează continutul si legatura normelor conflictuale. saxon este opro.ri 8 situaţia care apare cand notiuni din continutul sau din legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept suscepti. 'n cetatean olandez a facut in 8ranta un testament olograf. avem 5 tipuri de definiţii ale calificării instituţiei juridice2 a) calificarea = operatiunea logico.a pus astfel pro. 8iind o pro. modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplica.ili daca un raport juridic.lemă de procedură /i va fi supusă deci lui lex fori)1 .lema de forma.se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala (3n sens invers) *stfel. In sc0im.ila. . referitor la legătura normelor conflictuale (de ex.il si implicit situatia pe fond.a sta. In alte sisteme de drept2 sediul este acela unde persoana juridică isi are sediul de control1 . dreptul olandez califica aceasta notiune ca o pro.se de la normele conflictuale catre situaţia de fapt .

e numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din cele două sisteme de drept coexistă in spatiu. se ia 3n considerare calificarea juridică sta.ilă litigiului).unuri mo.itere > se face o trimitere logică de la sistemul de drept rom:nesc la un sistem străin. con1lictul de cali1icare . E4cep0ii' a) cali1icarea pin !oin0a p. . cele două legi posi. In $? starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea domiciliului. 6elui care a emis norma 3i revine /i interpretarea ei (ejus est interpretari cujus est condenere)1 . DC din legea !CD+!EE52 Anatura mo.ile/te lex causae). .din legea !CD+!EE5 prevede această soluţie 3n mod explicit2 Ac:nd determinarea legii aplica.o normă conflictuală.o6ilelor 3n art.2 se pune o pro. > c:nd raportul juridic este supus unui act normativ (de ex. calificarea este 3n esenţă o pro.0eniei se face 3n conformitate cu legea statului a cărui cetăţenie se invocă)1 d) cali1icarea in-titu0iilor juridice necuno-cute le3ii 1orului > se face după legea care cunoa/te această instituţie (de ex. %u se poate face calificarea după lex causae.iterii "xistă un conflict 3n spaţiu atunci cand sistemele de drept in prezenţă conţin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite.2 cali1icarea i.cut. instituţia trust. singura lege după care se poate face calificarea este legea instanţei sesizate (lex fori).*tunci cand o6iectul cali1ic. c:t /i conţinutul drepturilor reale asupra . dar influenteaza sistemul de drept aplica. deci interpretarea noţiunii din norma conflictuală străină se face după sistemul de drept străin1 f) cali1icarea 1.ile depinde calificarea ce urmează a fi dată unei instituţii de drept sau unui raport juridic. 4n situaţia noastră. ea urm:nd a fi determinată după ce se face operaţiunea de calificare (se indică norma conflictuală aplica.surd a calificării după lex causae (legea aplica. este un argument de reducere la a. Le3ea dup. > 3n accepţiunea acestui concept reprezintă o calificare su. un anume mod.lema de stare civila ( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in $area ?ritanie.iliară.marine sunt calificate .ilă care sta. care -e -olu0ionea". D! din legea !CD+!EE52 A platformele /i alteinstalaţii dura.ileB.e poate vedea dacă ea este sau nu contrară ordinii pu. atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept. exista o regulă /i exceptii Re3ula2 calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori). ar. deoarece 3n momentul calificării lex causae nu este 3ncă cunoscută. Per a contraria.ei con1lictuale9 modul de solutionare a conflictului %' influenteaza norma conflictuală.un contract părţile califică noţiunea juridică utilizată 3n conţinutul contractului /i definesc raportul juridic respectiv 3ntr.iliară sau imo.ile de exploatare a produselor su.ile (de ex.ilită de legea rom:năB 4n sprijinul acestei reguli sunt următoarele argumente2 .itrul 3l consideră cel mai potrivit 3n speţă.r0ilor (calificarea conventionala) > atunci c:nd 3ntr.inarea cet. unde nu avem lex fori > se va face după sistemul de drept pe care ar.e con1lictuale -tr.itrul va ţine seama de calificarea făcută astfel de părţi1 .il si solutia pe fond.ine /n ca" de retri. 7 .ului).lice1 e) cali1icarea no0iunilor din nor.unurilor se determină 3n conformitate cu legea locului unde acestea sunt situateB sau deter. .2 o convenţie internaţională 3n care noţiunea este calificată sau art. Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica norma conflictuală din propriul sau sistem de drept. De ex. 6onflictul 3n spaţiu al normelor conflictuale este de două feluri2 a) po"iti!.secventă determinării legii aplica.elor con1lictuale 7i in-titu0ia retri. pentru că este singura cunoscută 3n acel moment. deci se va aplica legea locului)1 c) cali1icarea -ecundar. Con1lictul /n -pa0iu al nor.rii pri!e-te le3atura nor.lemă de interpretare a conţinutului /i 3ntinderii noţiunii existente 3ntr.ile de aplicare sunt lax causae /i lex fori. *rt. de ar6itri /n ar6itrajul interna0ional ad):oc .) cali1icarea le3al.

6onflictul pozitiv nu duce la retrimitere.ai departe la un -i-te.iterea ci9 1ie tri. care poate fi de două feluri2 . o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignoră normele conflictuale ale acelui sistem de drept). A-t1el9 pri. care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana).n conclu"ie9 pentru a e4i-ta retri.) ne3ati!. de drept al unui -tat ter0 )etrimiterea este o operaţiune logico.e-te tri.ilitatea retrimiterii.ul de drept al 1orului9 1ie tri. aceasta din urmă reprezent:nd o trimitere materială a dosarului. Retri. fiind in ultima instanta o pro. dar nu -i -u1icient.lema de calificare a normelor conflictuale. fara a exista posi. Acea-ta e o conditie nece-ar.uie confundata cu declinarea de competenta.ite la un -i-te. *cesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept. . . .ulati!e2 .itere tre6uie intrunite 5 condi0ii cu.ai de e4i-tenta ace-tui con1lict ne3ati! . adica /i la normele conflictuale straine. sa existe un conflict negativ 3ntre normele conflictuale din sistemele de drept 3n prezenţă. iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie nu pri.iterea = situatia juridică aparută in cazul in care norma conflictuala a forului tri.9 deoarece .iterii e data toc. de drept -train in intre3ul -au.ite . cu privire la raportul juridic litigios1 . ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat terţ.ai tre6uie intrunita -i o a doua conditie9 ce tine de sensul trimiterii pe care norma conflictuală a forului o face la un sistem de drept strain. caz in care se va aplica dreptul material strain.juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii competente să soluţioneze litigiul. o trimitere la intregul sistem de drept strain.juridică. pe c:nd retrimiterea este o operaţiune pur logico.ensul trimiterii se soluţionează după lex fori. in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenţă nu trimite la propriul sau sistem de drept. deci inclusiv la normele sale conflictuale. "a nu tre. In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept.Daca insa e sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuală rom:nă. 4n acest caz poate interveni retrimiterea. normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale norme conflictuale).ite /napoi la -i-te. 8 . .a conditie a retri.

a facut numai la dreptul material strain. cand exista lex voluntatis nu exista retrimitere de gradul I.unurile. . care prevede că Adaca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale rom:ne retrimite la dreptul rom:n.iliara importanta. dar acesta nu a primit trimiterea. făcută de dreptul străin de a se aplica.ului de drept -tr. *rgumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt2 . este normal ca acel sistem să fie privit 3n ansam.ile > clauza de electio juris. dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel . *stfel.avarez. De aici rezultă că acea normă conflictuală străină tre.avarez a trait cel mai mult timp in 8ranta unde nu a do. oportunitatea rezidă 3n faptul că retrimiterea 3mpacă cele două sisteme de drept 3n prezenţă (am. a cules mo/tenirea).) retri.avarez exista o normă conflictuală conform careia succesiunea imo. E4cep0ie de la retrimiterea de gradul I2 atunci cand.lema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea.andit insa nici cetatenia. trimitand inapoi. afară de cazul in care se prevede in mod expres altfelB. intr. avand aici doar un domiciliu de fapt. nici domiciliul legal (nu 3ndeplinea condiţiile cerute de statul francez). se aplică legea rom:nă. deci statul pe teritoriul caruia se aflau .avarez.uie luată 3n considerare spre a nu se 3ncălca unitatea acelui sistem de drept străin1 .il un anumit sistem de drept.lul său. In fata instantei s. se prezuma ca trimiterea s. tri. lex voluntaris. Deci. #a moartea sa a lasat o succesiune imo.iterea e-te de dou.ele sunt astfel respectate). . ca o o1ert.ilă retrimiterea de gradul I. Potrivit normelor conflictuale franceze.iliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului.olutia pe fond in aceasta speta2 conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul . 6omentariul profesorului2 in speta de mai sus cu olandezul (&estamentul 7landezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula). cel francez. c0iar daca partile nu au prevazut in mod expres.avarez). este firesc ca dreptul străin să fie respectat1 .ilă este voinţa părţilor. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul . astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu aveau vocaţie succesorală.iterii de 3radul I se află in art F(!) din legea !CD+E5. )euzultă deci că 3n materie de contracte nu avem retrimitere. iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiţie ereditară in revendicarea succesiunii.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL * . Deci 3n dreptul rom:n este accepta.) )eglemenatrea retrimiterii de gradul II 9 . dacă dreptul străin nu prime/te. Retri. .iterea de 3radul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) > intervine atunci cand norma conflictuală trimite la dreptul forului (speţa 8orgo) . iar nu ca o o6li3a0ie din a1ar. pentru că aici norma conflictuală aplica.iterea făcută de norma conflictuală rom:nă la un sistem de drept străin tre6uie con-iderat.entarea retri. *stfel. . 1eluri2 a) retri. partile au determinat prin vointa lor ca aplica.i in materia retrimiterii avem o speta lider .in . unitatea -i-te.a pus pro. prin clauza de alegere a legii aplica.peta 87)972 un cetatean . succesiunea imo.iliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul . 6u alte cuvinte. Dacă norma conflictuală rom:nă trimite la acesta.un contract.iterea de 3radul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) > norma conflictuală straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert a) Re3le.

sa calificam noi situatia.. in temeiul rolului activ (art !5E.ine ca le4 cau-ae %orma conflictuală romana poate sa trimita fie la legea romana care se va aplica ca lex causae.. In sc0im. 6alificarea se face ca sa stim ce %6 aplicam. poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine. 3n raţionamentul logic făcut de instanţă.. . dreptul străin nu este asimilat unui element de drept. german). testamentul olograf l.am calificat ca o pro.sc0im..lemă care se pune este dacă legea străină este aplica.a %6 . Importanta calificarii dupa continutul %62 .ligatorie.modifica sistemul de drept (lex causae) .eventual poate sc0im.a norma conflictuala .lema de forma. 4n dreptul rom:n sistemul de drept străin este privit ca /i sistem de drept rom:n. prima pro. Ipoteza2 nu avem o %6 specifica asa ca tre.nu sc0im. cat si de partea interesata =@ instanta de judecata. situatie in care judecatorul sau ar.6iv. de instanta de judecata.peta lider in materie de calificare 2 &estamentul 7landezuluitestament olograf facut de un olandez in 8ranta.l de capacitate ca sa vedem la ce # trimite.sc0im.lemă este legată de titlul cu care este aplicat dreptul străin 3n )om:nia (analiză de drept comparat). datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept..a sistemul de drept .l de capacitatese cauta in %6 la pro.a solutia pe fond 6alificarea legaturii %62 . astfel2 . rezultă că se va aplica sistemul de drept străin la care norma conflictuală rom:nă face trimitere /i nu sistemul de drept străin al unui stat terţ. 6onsecinţele care decurg din faptul că dreptul rom:n concepe dreptul străin ca un element de drept /i nu ca un element de fapt sunt2  1 cine poate in!oca le3ea -tr. Aplicarea le3ii -tr. apar anumite pro.ina /n 1ata autoritatilor 1orului2 a) 4n sistemul de drept rom:n. In primul rand instanta vede daca e competenta J apoi care e # aplica..leme specifice.sc0im. .in dr olandez2 o pro.lemei.!-C 6. deci este asimilat unui element de drept. &rimiterea se face la 3ntregul sistem de drept străin (lex causae = un 3ntreg sistem de drept rom:n+străin). căci altfel 3nseamnă a 3ncălca 3nsu/i sistemul de drept rom:n. la care trimite primul sistem de drept străin menţionat. 4n multe sisteme de drept (englez.a eventual solutia pe fond %eexistand o %6 specifica. trimiterea este o. Deci. ea poate fi invocata atat din oficiu.. &estamentul olograf >in dr fr2 legat de forma apoi se cauta in %6 care trimite la # locului=@ # 8r . c:nd norma conflictuala straina a trimis la ea.ilă atunci c:nd norma conflictuală rom:nă trimite la ea= D*. F (5) din legea !CD+!EE5 stipulează că A retrimiterea făcută de legea străină la dreptul altui stat este fără efectB.itrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate.). SEMINAR # !CD+E5 >art -2 calificarea se face potrivit+conform # romane( # forului). 10 . a doua pro.ila. atunci cand norma conflictuală romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului pro.*rt.P.

5 . c0iar si din oficiu. 6lasificarea mijloacelor de pro. )ecursul 3n interesul legii este pro.ă a legii străine.I alin.6ina -u6 a-pectul in!ocarii le3ii -traine9 principiul rolului acti! al judecatorului cu cel al di-poni6ilitatii partilor  5 cine tre6uie -. exact si complet al legii straine.e2 11 . a le3ii -tr.  % le3at de c.! > #egea !CD+!EE5 prevede2 Acontinutul legii străine se sta. sarcina pro.6and norma conflictuală romana e imperativa (regula in materia normei conflictuale).ligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuală rom:na trimite la el). -arcina pro6ei le3ii -tr. orice parte interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponi. *ceasta idee este exprimata in art. administrarea tuturor mijloacelor de pro.ligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuală trimite la el.=n i. constand in aceea ca. gre/ita lui aplicare+interpretare poate desc0ide calea recursului la I66K.a pe care le considera adecvate.u. *stfel.  * interpretarea le3ii -tr. aflarea continutului si intelesului.a exclusiv judecatorului.I alin. Interpretarea unitară cade 3n sarcina autorităţilor competente din statul respectiv. 1ac.ine #egea rom:nă consacră li. %' se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia) =@ sarcina pro. acest aspect exista o mare deose.ile de atac 3n cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine. 3n principiu. . CONCLU<IE' Dreptul ro. instanta de judecata.) 4n sistemul de drept rom:n. sarcina pro.ine2 a) In sistemele de drept care privesc dreptul strain ca un element de fapt. să ducă la un recurs 3n interesul legii).upremă. ci este impartita intre acesta si parti. dreptul strain. . instanta romana e c0iar o. pro. Pe de alta parte. va tre.ligata sa faca dovada continutului ei. motive de nelegalitate. I66K+6urtea de *pel judecă 3n recurs numai pt. Pot fi formulate /i contestaţia 3n anulare /i revizuirea. )ăspunsul este %' > pt. rostul lui este de a asigura o aplicare uniformă la nivel naţional a legii rom:ne (gre/ita aplicare a unei legi străine %' poate. instanţei rom:ne /i se va face după sistemul de drept străin. pt. .ligatia de a aplica o norma straina. motive de netemeinicie > at:t timp c:t dreptul străin este privit ca un element de drept. precum si in temeiul principiului rolului activ. . In acest scop instanta poate dispune. in timp ce instanta nu are o. #ijloacele de pro6.o.ilitatii.ire intre dreptul strain si dreptul national.) In dreptul rom:n. prin avizul unui expert sau un alt mod adecvatB.ine Interpretarea revine. că legea străină este un element de fapt /i calea de atac este doar apelul. conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi o. 4n cazul recursului.ei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate care invocă acea lege străină. nu /i pt.tinute de la organele statului care au edictat.ei legii straine %' incum.ertatea instanţei /i a părţilor 3n alegerea mijloacelor de pro. 4n acest sens.) In sistemele de drept care considera dreptul strain un element de fapt.ă. la instanţa superioară (I66K)2 a) 4n sistememele de drept. unde dreptul străin este un element de fapt.ei legii straine se imparte intre judecator si parti. dpdv teoretic. invocarea legii straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata.lema dacă se poate face recurs la 6urtea . se pune pro. art. datorita caracterului o. #egea !CD+!EE5.ui sa depuna toate diligentele pt.lematic > nu se află la3ndem:na părţilor.ile/te de instanţa judecătorească prin atestari o.

procurarea directă a textului1 . aplica. de inexistenta izvoarelor scrise. 6ererea tre.ilitatea de pro. nu unul pro causa.re de a. 6ele mai frecvente mijloace practice de dovedire a conţinutului legii străine sunt2 .ine "xista două situaţii expres prevazute de lege. Aacela/i lucru este a nu fi cu a nu pro. 12 .uie să fie una a. fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia.un organ national de legatura pe care fiecare stat si.sidiar. 6onvenţia prevede o. )om:nia a aderat 3n !EE! prin M. litigiul nu poate răm:ne nejudecat.ă.ili continutul legii străine se va aplica legea rom:năB.uie să faca dovada că s. #egea !CD+!EE52 A4n cazul 3n care este imposi.l desemneaza. In sprijinul caracterului su. Ca"urile de /nl. !EIL). Informatiile se vor transmite printr.lica din dreptul intl.il a se sta.e trimite un comentariu imparţial. c:nd legea străină %' se va aplica2  c:nd legea străină 3ncalcă ordinea pu. Instanţele rom:ne 3/i păstrează dreptul de apreciere asupra acestor mijloace de pro. !D-+E!.po-i6ilit.. directe2 procurarea legii străine 3n materialitatea ei (const:nd din coduri /i jurisprudenţă)1  indirecte2 procurate fie de la autoritatile competente din statul strain.iectiv si impartial urmand sa contina texte de # dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite.9. Con-ecin0ele i. alege si dreptulB(Gui eligit judicem. 3n sensul că instanţa tre.ine 6onform art.uie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol.are a legii străine generată de depărtarea geografică a statului străin.au depus toate diligenţele pt. din )omania.0ii de pro6are a le3ii -tr. identificarea conţinutului legii străine. faptul că legea străină nu a putut fi pro./i transmite reciproc informaţii privind dreptul lor > printr. "le pot apela /i la serviciul $inisterului Kustiţiei )om:niei (Departament de #egislaţie) /i astfel pot o. .L #egea !CD+!EE5)1 1 ORDINEA PU>LICA DE DIP RO#?N 8 ansam. acţiunea reclamantului neput:nd fi respinsă deoarece nu e culpa nimănui pt.sidiar  argumente2 !. %' justifica aplicarea imediata a legii rom:ne =@ aplicarea legii rom:ne apare ca un su.tras. 3n cazul c:nd legea străină nu poate fi dovedită se aplica prezumţia simplă exprimată prin adagiul Acine alege instanta.uie sa fie o.ţine certificate+avize de la autorităţile pu. Imposi. )aspunsul tre.solută.lice străine > instanţele rom:ne nu se adresează direct )om:nia este parte la 6onventia "uropeana 3n domeniul informării asupra dreptului străin (#ondra > !EHL) si la Protocolul *diţional la aceasta 6onvenţie (.o autoritate competentă > instanţelor străine ($inisterul Kustiţiei este organul naţional rom:n de legătură).ourg . . privat rom:n1  atunci c:nd dreptul străin a devenit competent prin fraudă (art.ată1 5. c:t /i documente justificative. un profesor universitar. care să indice cum anume se soluţionează pro. eligit jus)1 -.ligaţia statelor mem.aB > nu se poate respinge acţiunea ca nedovedită.turare de la aplicare a le3ii -tr. o expertiză de specialitate (apelarea la un avocat străin.are a conţinutului legii străine tre.I alin.lul principiilor fundamentale de drept ale statului rom:n.ile 3n raporturi juridice cu element de extraneitate.lema 3n acel sistem de drept. 7 simpla dificultate de pro. care să emită o opinie legală referitoare la speţa 3n cauză).

lică de drept intern este mai largă dec:t ordinea pu. 3n orice stadiu al pricinii.lică rom:nă > ordinea pu. 3nlătură o lege de la aplicare (au acela/i efect).lul normelor imperative1 are ca scop limitarea principiului autonomiei de voinţă a părţilor prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzacţiona)1 ) ordinea pu. Deo-e6iri'  au 1unctii di1erite' ) ordinea pu.aterial9 ordinea pu. ci numai restrictiv.lică de DIP are un caracter de e4cep0ie de la aplicarea legii străine normal competente.lică apare 3n dreptul intl.lică de DIP are intotdeauna un caracter actual9 3n sensul ca se ţine seama de ordinea pu. *supra legii străine. aplica. privat (de la 3ntreg la parte)1 "(2 &ermenele de prescripţie extinctivă. "lemente definitorii ale ordinii pu. de drept intern (a) 7i ordinea pu6lic. iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul rom:n. 4n unele cazuri ordinea pu. c0iar nemotivată (pt.lica in dreptul intern (Decretul !HI+DL). ordinea pu. astfel 3nc:t dacă norma conflictuală rom:nă.lică de drept intl. de drept intl pri!at (6) 6ele 5 instituţii se aseamana prin faptul că amandoua. %' sunt de ordine pu. efectul ei este că legea străină nu se va aplica pe teritoriul )om:niei.lică este exprimată prin norme imperative. să fie motivată. ca atare.il pronunţată. trimite la un sistem de drept străin. vala. prin excepţie.Pe plan procesual. ordinea pu.lică este admisă. ordinea pu.ordine pu. 4n alte sisteme de drept 3nsă (american).lica 3n DIP. ea exprimă principiile fundamentale ale sistemului de drept rom:n)1  dpd! te.lică 3n dreptul intern.lică de drept intl.lică 3n dreptul intl.ligatorie > judecătorul rom:n va tre. inclusiv lex voluntatis.itrale1  dpd! . ridicată de oricare din părţi /i de instanţă din oficiu. aceste termene se vor aplica de catre instantele rom:ne.lică e de stricta interpretare . 3n dreptul intl. au -1ere de aplicare di1erite2 ) ordinea pu. privat > sunt mai multe cazurile 3n care apar pro. privat 3nsăm intră 3n coliziune mai multe sisteme de drept /i deci nu putem spune că tot ce este străin 3ncalcă ordinea pu.lică internă. pt. forma excepţiei de ordine pu. privat doar 3n cazuri excepţionale )elaţie ordine pu. că ea respectă sistemul de drept american) > condiţia motivării nu se extrapolează la nivel intl. "(2 #egea procesuală rom:nă impune ca 0otăr:rea jud. nu avem nici o putere.lică din momentul pronunţării unei 0otăr:ri judecătore/ti+ar.leme de ordine pu.lice de DIP2 a) conţinutul noţiunii de ordine pu.poral.lică = principiile fundamentale de drept ale statului forului. alteori este un ansam. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi străine 3n spaţiul rom:nesc. motivarea 0otăr:rii nu este o. putem doar să o 3nlăturăm de la aplicare pe teritoriul ţării.lică de drept intern este dată de ansam. 13 . că 3n plan intern legiuitorul are interesul să impună o anumită limită1 .ui să recunoască o 0otăr:re americană. Caracterele ordinii pu6lice de drept intl pri!at  dpd! -patial. interdicţia poligamiei)1 .ile in raporturile juridice cu element străin.lică de DIP are un caracter national (prin conţinutul său.lică. ea nu poate fi interpretată extensiv.para0ie /ntre ordinea pu6lic. Co.) dacă excepţia de ordine pu.lu de principii (egalitatea dintre sexe. De la acest caracter de exceptie =@ anumite consecinţe2 a. se invocă su. desi sunt de ordine pu.

a nascut su.lică si atunci cand privesc drepturile deja do. incidenta unui anumit sistem de drept. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) Cur-ul % E1ectele ordinii pu6lice de drept interna0ional pri!at 5 E1ecte'  unul ne3ati! ' consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care norma conflictuala romana trimisese.lică poate fi invocata.ian). care mai e casatorit in tara sa. /n dreptul interna0ional pri!at . cu un alt sistem de drept.L alin.andite in strainatate. /n ca"ul con1lictului de le3i /n -pa0iu Pro1' sunt mai multe situaţiile 3n care ordinea pu.un alt stat. ordinea pu. 6u alte cuvinte.ia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in )omania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii.! lit. *cesta e conflictul la care ne.ile de aplicare coexista in spatiu. fie in cadrul conflictului de legi in spatiu a) conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii. fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt suscepti. Daca insa aceleasi 5 persoane s..ai lar3.lică de DIP 3mpiedică producerea pe teritoriul )om:niei numai a acelor efecte ale legii străine.am referit pana acum (sunt suscepti. dec:t 3n cazul conflictului de legi 3n timp /i spaţiu.e numeste conflict in spatiu pt ca cele 5 sisteme de drept suscepti. E4 1 2 o casatorie intre o romanca si un cetatean strain (li.) conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s. In acest caz conflictul de legi e in spatiu.ile cu principiile fundamentale ale legii rom:ne > nulitate parţială (restul normelor străine care sunt compati.lema ordinii pu.lică difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica. S1era no0iunii de ordine pu6lic.lică rom:nă se vor aplica).lema recunoasterii drepturilor do. 14 .lică este invocată 3n conflictului de legi in spatiu. %' toate principiile care sunt de ordine pu. aceste efecte vor fi recunoscute. 5 din legea !CD+E5 precizează că A in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romanaB.au casatorit in #i. unul po"iti! ' art.ile cu ordinea pu. *stfel.ferele notiunii de ordine pu.lice).ile de aplicare cel putin 5 legi diferite).ile de aplicare 5 sau mai multe sisteme de drept din state diferite.se pro.a din legea !CD+E5 precizează că Aaplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea pu.. ordinea pu. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu. . %' se poate inc0eia in )omania c0iar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. *cest conflict se cere a fi in spatiu pt ca sistemele de drept coexista in spatiu si conflictul e in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp. S1era ordinii pu6lice di1erita in ca"ul celor 5 con1licte de le3i9 1iind . care sunt incompati.andite de un cetatean roman in strainatate (deci nu se mai pune pro.lica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (mom nasterii+ modificarii+ stingerii unui rap jur) sunt de ordine pu. . In acest sens2 art L alin. iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr.lică de drept internaţional privat romanB. punandu.

ui sa ai. art FC alin. iar prin aplicarea normei conflcituale normal competente (lex societatis .. efectele sta.! din legea !CD+E5) se face aplica.ediat. c0iar dacă raportul juridic are element de extraneitate)1 .lică in cazul conflictului de legi in spatiu -.il acelei societati comerciale dreptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica. deci ordinea pu.ele de aplica0ie i. *stfel.E4 52 efectele unei casatorii religioase inc0eiate in strainatate intr.ri2 au 3n esenţă acela7i -cop.ilirii filiaţiei se recunosc /i 3n )om:nia.a un element de extraneitate.lică in cazul conflictului de legi in spatiu si timp (are sfera cea mai restr:nsă) Co. 15 . anume protejarea sistemului de drept naţional (a principiilor sale fundamentale) /i acela7i e1ect. privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr.odalitati'  1 intr)un raport juridic de drept intern care in mod normal %' ar tre. anume faptul că legea străină este 3nlăturată de la aplicare). capital social).ile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent.lică poate sau nu 3nlătura norma conflictuală. #odalitatile de 1raudare a L' De re3ula9 -unt 5 . astfel2 a) la norma de aplicaţie imediată nu apare conflictul de legi (nu se pune pro. partile sta. De ex. intr)un raport juridic care are deja un ele.ilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate.) ordinea pu. elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate.lică 3nlătură legea străină) sau 3n timp /i 3n spaţiu (vezi ex.2 la o societate comercială legata in mod normal de dreptul rom:n prin elementele ei definitorii (nationalitate.5 > se aplică legea străină) $raudarea le3ii aplica6ile /n dreptul interna0ional pri!at 8rauda la lege in dreptul intl.il acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplica.lică de drept intern (are sfera cea mai larga) 5. se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi. conform normei conflictuale initiale. A-e.un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl. iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic. desi o casatorie inc0eiata numai religios in )omania %' produce efecte juridice. in scopul de a eluda legile fiscale romane/ti.il acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. ordinea pu. privat si fac aplica.lema aplicării unei norme conflictuale ci legea legea rom:nă imperativă. ordinea pu. deci e un raport de DIP. ordinea pu. sediu. Deo-e6iri2 de raţionament juridic. partile sc0im.ile/te filiaţia 3ntr. E4 *2 dacă un copil din afara căsătoriei 3/i sta.ent de e4traneitate . se creează artificial un conflict de legi. Din cele prezente de mai sus rezultă că ordinea pu. după cum conflictul de legi este numai 3n spaţiu (vezi ex.lică are * -1ere de cuprindere cu intinderi !aria6ile 2 !. de drept interna0ional pri!at 7i nor.para0ie /ntre ordinea pu6lic.a in mod fraudulos punctul de legatura facand aplica.o ţară străină 3n condiţii pe care legea rom:nă nu le cunoa/te.un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre 5 cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in )omania.! .n. 5.

il 5. prin inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. Puncte mo. adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate. e fraudat dreptul strain in favoarea dreptului romanesc !. constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda.uie -a 1olo-ea-ca un . tre6uie -a e4i-te un act de !ointa al partilor.ane. 8rauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element su. "xista puncte de leg fixe. )ezultă că frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv. incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane.ijloc de drept intl pri!at care prin el in-u-i e licit ( de ex.=n e-te 1raudat /n 1a!oarea celui -tr.un mo.iectul fraudei avem 5 situatii2 !. actul juridic inc0eiat in strainatate sau su.=n In functie de o.ile. ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta). Prin ipoteza. Dreptul ro.ile (ex2) 2 cetatenia si domiciliul persoanei fizice. Din această condiţie rezultă că frauda la lege poate interveni numai in cazul raporturilor juridice la care sunt aplica.ar fi aplicat sistemul de drept normal competent.iectiv (intentia 1rauduloa-a a partilor ).! din legea !CD+E5 spune că Aaplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda. e fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain 5.copul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplica. privat rom:n implica 5 e1ecte2 unul ne3ati!. rezultatul urmarit si realizat de catre parti tre. *stfel. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea rom:năB.ar fi o. 6u alte cuvinte."x un cetatean strain isi sc0im.in *rt. Conditiile cu.ilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi. re"ultatul o6tinut -a 1ie ilicit .ile. Dar actul ramane vala.ulati!e ale 1raudei la le3e in dreptul intl pri!at' (tre6uie intrunite cu. frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic.a cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii. locul situarii unui . L alin. operatiunea de sta. . fraudand astfel # competenta. locul producerii unui delict. o activitate frauduloasa de sc0im.il a unui alt sistem de drept. -. -copul ur.il pt. in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. partile tre.are a punctului de legatura.il in strainatate NNN 16 . "fectul acesta se materializează 3n două moduri2 . 6aracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului.uie sa fie mai favora. parti decat cel care s. sediul persoanei juridice. Sanc0iunea 1raudei la le3e /n dreptul intl pri!at ro.ile norme conflictuale cu puncte de legatura mo.ulati!) !.tinut daca s.arit de parti -a 1ie ilicit . %u toate punctele de legatura sunt mo. F. Din acest text de lege rezultă că sancţiunea fraudei la lege 3n preptul intl.ile sau varia.

'lterior. le.a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuală romana trimisese. reprezentat de aplicarea in su.a cetatenia sau domiciliulB. lege ce permitea divortul.se astfel pro. #egea !CD+E5 a prevazut un mic remediu in art 552 Adaca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun. capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice). #egea !CD+E5 contine anumite prevederi care sa indeparteze posi. cei 5 soti italieni au indeplinit conditiile care. . instanta le.eniile /n care poate ap.uie sanctionata c0iar si in situatiile in care pro.ilitatea fraudei la lege in domeniile respective. iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica. pun:ndu. au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care.=n #egea !CD+E5 nu reglementeaza aceasta situatie.rea 1rauda la le3e "xista anumite domenii predilecte in care a intervine frauda la lege.ane . -tatutul per-oanei 1i"ice (starea civila. 8rauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizică isi sc0im.sidiară faţă de alte sancţiuni.sidiar a legii romane O6-er!a0ii2 a) frauda la lege tre. acea lege nationala comuna carmuieste divortul c0iar in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. *vem o -peta lider' -peta >ertola 5 soti cetăţeni italieni care domiciliau in ?ucuresti au introdus o actiune de divort in fata instantei romane. In aceasta situatie. Domenii in care intervine frauda la lege2 !.lema daca se va mai sanctiona frauda la lege 3n această situaţie. unul po"iti!. deoarece ceea ce e sanctionat e frauda la lege (fraus omnia corrumpit).a fost admisa deoarece.uie sa . fiind apatrizi.eneficieze de aceeasi protectie prin fraudarea dreptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuală romana care ar fi trimis la el ceea ce se sanctioneaza e frauda Do. duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. Dreptul -tr.a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun. nu permitea divortul. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate. 17 .a in mod fraudulos cetatenia+ domiciliul + resedinta. *plicand norma conflictuală lex patriae.) sancţiunea fraudei la lege este su. adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor.toarele ar3u. potrivit legii italiene. declararea nulitatii actului juridic de catre in-tantele judecatore-ti ro. deci tre. cum ar fi ordinea pu.in e-te 1raudat /n 1a!oarea celui ro. de data aceasta. instanta romana le..lema fraudei apare in sfera unui contract. 6oncluzie 2 1rauda la le3e tre6uie -anctionata cu acelea-i -anctiuni9 -olu0ia 6a"=ndu)-e pe ur.ente' dreptul strain e considerat un element de drept.lică 5..

urmatoarele aspecte2 !.zis. Deo-e6iri '  dpd! al cau"ei neaplicarii le3ii ' la ordinea pu6lic.ana prin faptul ca tre. in )omania donatia este un act autentic si atunci partile inc0eie contract de donatie intr.o6ile (. aspectul o6iectului 1raudei *stfel.lică de drept intl. in timp ce in cazul dreptului intl. facand astfel aplica. aceasta %' poate fi inlaturata. #egea !CD+E5 la art.juridice In cazul acesta o societate comercială isi sc0im.a e4terioara a actului juridic De ex. /n alta) 'n .. re3i. c0iar daca actul a fost intocmit in strainatateB. La 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at cau"a e de natura -u6iecti!a. F.un din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate. privat cat /i ordinea pu.ul 1raudei + fraudarii In dreptul intern se sc0im. -tatutul or3anic al per. in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne. > Co. intr. A Co. ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent.un stat in care nu exista restrictii in legatura cu . constand in activitatea frauduloasa a partilor 18 .il care si. la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pt.ila. care a fost edictata de legiuitor. .ecani-. privat.uie sa indeplineasca aceleasi conditii 2 un act de vointa al partilor un mijloc licit dar un scop si un rezultat ilicit "xista insa deo-e6iri /ntre ele9 su.at asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s.anarea e-entiala' atat frauda la lege 3n dreptul intl. -.ul juridic al 6unurilor .a sc0im.utarea ta6loului dintr)oi 0ar. intr.a sediul (punct de legatura). 6ele 5 institutii -e a-ea. se sc0im.unul respectiv. 1or.un paradis fiscal.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i 1rauda la le3e /n dreptul intern "xista fraudă la lege 3n dreptul intern atunci cand partile. acea-ta cau"a e de natura o6iecti!a 2 legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului. care le este insa defavora.o tara unde forma autentica nu e steceruta pt. in cazul dreptului intl. art FC prevede ca Ain cazul in care o pers jur isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune)B. in timp ce. 8rauda nu este 3nsă 3nlăturată propriu.un mo.paratie intre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at -i ordinea pu6lica de drept intl pri!at A-e. #egea !CD+E5 la art. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept. I5 prevede că Ain cazul in care legea aplica. #egea !CD+E5.a produs faptul juridic care a generat. su. donatie. 5. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza.ila unui act juridic impune o forma solemna. modificat sau stins dreptul respectivB.a continutul faptic conflictual.ila o alta norma juridica. D5 prevede că A drepturile reale asupra unui .a continutul faptic al raportului juridic.5. eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative.

efectiv. incidenta altui sistem de drept1 la simulatie operatiunea e fictiva.pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege. incidenta unui sistem de drept su. de la locul unde si.ai i. in am.ula0ie A-e. privat. privat sanctiunea consta in inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. organele de conducere si control).lică sanctiunea consta in inlaturarea e1ectelor le3ii -traine -i aplicarea in locul ei a le3ii 1orului.lică instantele judecatoresti tre.il intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal.ele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. pt a rezulta adevarata situatie juridica 2 existenta sediului real in )omania. C Co. frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic. unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau. Deo-e6iri ' . la frauda la lege scopul e ilicit. dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. din pdv al consecintelor pe care cele 5 institutii le au2 la frauda la lege . Daca o societate comercială declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in )omania. pt ca sediul societăţii din strainatate desi e real. deoarece legea străină va fi inlaturata pt ca s.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i -i. %' e serios. din pd! al rolului in-tantei judecatore-ti ' #a ordinea pu. respectiv a actului juridic fraudulos1 simulatia presupune 5 acte juridice 2 un act ascuns. nulitatea actului juridic respectiv.il nici intre parti. .portanta deo-e6ire ' frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de su. In incidenta normei conflictuale lex societatis. #a frauda la lege 3n dreptul intl. $ijloacele folosite sunt prin ele insele licite. deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege 3n dreptul intl. . #a simulatie2 contrainscrisul e vala.a ajuns la aplicarea sa prin frauda. o societate comercială are toate elementele sale juridice in )omania (nationalitatea asociatilor.ane sau. dar contrazisa prin contrainscris.anari ' am. dupa caz.il sistemul de drept strain.ele implica un acord de vointa al partilor. dar mincinos.ilit sediul. inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv. nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat vala. dar real (contrainscrisul) si un act aparent.uie sa cunoasca continutul legii straine .din pd! al -anctiunii aplica6ile ' la ordinea pu. In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate1 este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii). sediul real fiind in )omania. Prin acest acord. adica este exprimata prin actul aparent.a sta. 19 . la fel si rezultatul1 la simulatie2 scopul poate fi si licit . cea . desi in principal activitatea sa se desfasoara in )omania. acelei societati ii va deveni aplica. De exemplu.

lema ce lege se va aplica inc0eierii casatoriei (6# in spatiu).poral #a 6# in spatiu conflictul apare in momentul nasterii. atunci cand drepturile do. Con1lictul de le3i e-te in ti. iar ulterior efectele sale se invoca in )omania. stingerii raportului juridic /i c:nd datorită elementului străin se pune pro.a forma implica 5 -ituatii' 20 .lema care sistem de drept 3n prezenţă se va aplica. incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in )omania.) pune pro. ale cărui drepturi tre. Privit prin prisma dr roman. modificarii.ele sunt conflicte in spatiu (cele 5 sisteme de drept coexista spatial). incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr.uie recunoscute 3n )om:nia. In cazul 6# 3n timp /i spaţiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii.2 avem un raport juridic născut 3n străinătate.un alt sistem de drept. incidenta caruia s. Deo-e6irea con-ta in ele.ita perioada de ti. Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu cetateanul englez in strainatate iar sotia. A-e. "ste un con1lict de le3i in -patiu pt ca cele 5 sisteme de drept in prezenţa (cel strain su.p 6onflictul de legi 3n timp /i spaţiu (6# 3n imp /i spaţiu) -e deo-e6e-te de conflictul de legi 3n spaţiu in spatiu (6# 3n spaţiu).p 7i -pa0iu (re-pectarea drepturilor do6=ndite /ntr)o 0ara -train.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL @ Con1lictul de le3i /n ti. raportul juridic are un element de extraneitate c0iar din momentul nasterii sale.) De1ini0ie2 "xista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut. cetatean roman.au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coe4i-ta dpd! -patial.lema recunoasterii in )omania a unor drepturi castigate intr. apoi se invoca efectele sale in )omania 5. modificat sau stins su.p 7i -pa0iu' !. E42 daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in )omania se pune pro.entul te.ele con1lictului de le3i /n ti. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain.p pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv su.o alta tara.anari ' am. 6d# in timp si spatiu (6#&.andite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara. stingerii rap jur respectiv. Ipote". *ceasta a 5. vine ulterior in )omania si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei)  6# 3n timp /i spaţiu $or. modificarii. se scurge o anu.

andite su. că cetăţeanului rom:n tre.a nascut su. pt.il su. drepturile -a 1i 1o-t corect na-cute -u6 incidenta le3ii -traine care le e-te aplica6ila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). 6ăsătoria lor nu va fi recunoscută 3n )om:nia.r=rea /n cau".andit in strainatate este contrar ordinii pu.andite in strainatate %' vor fi recunoscute in )omania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s.p 7i -pa0iu' !) /n do. e-te contrar.audită. c0iar dacă este vala.. /n dreptul .uie să verifice două aspecte referitoare la legea străină2 dacă 0otăr:rea a fost definitivă potrivit legii statului unde s. incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice.eniile /n care pot ap.rea con1licte de le3i /n ti.ania in ur. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internaţional privat. (E42 o casatorie religioasa vala. E42 un ara. incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat.il pronunţată potrivit legii străine. instanţa rom:nească tre.=n Daca un drept do.a pronunţat /i dacă 0otăr:rea este executorie sun incidenţa aceleia/i legi străine *ceasta conditie implica 5 con-ecinte2 . c0iar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national + rom:n E42 un grec /i o rom:ncă se căsătoresc 3n 9recia religios /i apoi se mută 3n )om:nia /i solicită ca efectele căsătoriei să fie recunoscute /i la noi Do. in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate. un drept do.andit in strainatate nu poate produce in )omania mai multe efecte decat in tara de origine.eniul dreptului proce-ual (c:nd o 0otăr:re judecătorească străină se cere a fi recunoscută 3n )om:nia) Conditiile recunoa-terii in Ro.eniul dreptului . a.ar fi acordat conform legii romane.il nascut in strainatate va produce in principiu in )omania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste. E42 dacă se cere recunoa/terea unei 0otăr:ri judecătore/ti străine 3n care s. nu !a 1i recuno-cut.a. iar drepturile difera de cele care s.a consemnat o discriminare 3ntre copilul din căsătorie /i cel din afara căsătoriei.ai dra-tica atunci cand raportul juridic na-cut in -trainatate a a!ut inca din .uie să i se aplice lex patriae.atoarele conditii' !.ia .uie recunoscută /i executată o 0otăr:re judecătorească străină).an . la noi.=na e-te -i .=n. Daca dreptul s. 'n drept ce nu e vala. incidenţa legii străine ..aterial (c:nd un drept su. nu exista nici o legatura cu )omania . acel drept %' va fi recunoscut in )omania.il in tara unde s. :ot. *cest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman.a nascut nu va putea fi recunoscut nici in )omania. *stfel. ECCEPTIE2 drepturile do.lice.aterial. ordinii pu6lice din dreptul interna0ional pri!at ro. efectele sale vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul )omaniei. drepturile do6andite in -trainatate -a nu 1ie contrare ordinii pu6lice (OP) de drept international pri!at ro. Le3ea ro. care interzice căsătoria poligamă. (E42 reprezentanta unei firme straine in )omania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu) 5.entul na-terii -ale o le3atura cu dreptul ro. /n dreptul proce-ual (c:nd tre.il inc0eiata in 9recia va fi recunoscuta in )omania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste) . dreptul este legal născut dacă este vala.o. pentru c.iectiv căpătat 3n străinătate se cere a fi recunoscut 3n )om:nia) 5) /n do. /i o rom:ncă se căsătoresc poligam 3n *ra.a aplicat alta lege decat cea romana. drepturile do. un drept vala.ania a drepturilor do6andite in -trainatate Art & din le3ea 1A@B1&&5 pre!ede ca drepturile ca-ti3ate intr)o tara -traina -unt recuno-cute in Ro. 21 .

o6ilelor -au delictelor. iniţială)  le3ea noua retroacti!ea"a (se aplică legea nouă. ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare. astfel2  le3ea !ec:e ultraacti!ea"a (se aplică legea vec0e. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern se pune 3n cadrul aceluia/i sistem de drept.ile.un mo. . .atoarele puncte de le3atura' in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice.are a legii aplica. cele 5 sisteme de drept continuand sa existe.a sistemul de drept. la 6$ de legi are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o sc0im. ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplica.CL in ti.il. traiesc in acea tara pana in 5CC-.Con1lictul . rom:nă) 22 . #a 6$ de legi se sc0im. E42 5 cetateni straini (germani) se casatoresc in 9ermania in 5CC!. cetăţenia testatorului C# de le3i NU poate aparea re1eritor la re3i.p -i -patiu A-e.rogate cu o nouă lege) Deo-e6iri' . capacitatea si relatiile de familie.are a punctului de legatura si nici a legii aplica.ele instituţii.rea con1lictul . Do.para0ie /ntre con1lictul . in cazul 6# 3n timp /i spaţiu nu exista o sc0im.ul juridic al i..portante ' .o6il de le3i De1ini0ie2 exista conflict mo. astfel incat 6$ de legi se poate naste in raporturile ce privesc starea civilă. cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv 5 legi ( la dreptul intern funcţionează mecanismul logic al 3nlocuirii unei legi a.ile raportului juridic. "fectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana= (sau divorţează 3n )om:nia > ce lege va guverna desfacerea căsătoriei=) Co. C# de le3i poate aparea in principal pt ur. 5 C# de le3i 7i Con1lictul de le3i in ti.o6il de le3i (C# de le3i) 7i alte in-titu0ii' 1 C# de le3i !er-u.ele presupun coexistenta in spatiu a 5 sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic. do.o6il de le3i #egea !CD+!EE5 nu contine o reglementare generala.nare2 In am.oluţionarea se face după sistemul de drept al instanţei sesizate (după normele conflictuale ale sistemului de drept al forului). . sediul unei pers juridice locul situarii unui . iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna.anari ' am. Solu0ionarea con1lictului . astfel incat 6$ de legi vor fi solutionate de la caz la caz.il de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la 5 sisteme de drept diferite.eniile /n care poate ap.:ndesc cetatenia in romana si vor trai in )omania.il  3n materie succesorală > locul 3nc0eierii testamentului.o6il de le3i 6$ de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuală are punct de legatura mo.oluţia 6$ de legi variază.p din dreptul intern A-e.o tara straina.ile. pe c:nd 6$ de legi se pune 3ntre două sisteme de drept diferite1 . 3n funcţie de voinţa legiuitorului. Deo-e6iri i.

se considera ca acel conflict tre.itere la le3ea ini0ial. i se aplica legea cea mai favora.entul -c:i. le3ea !ec:e9 iar apoi -e aplic. Daca apare o situatie de 6$ de legi pe care legea !CD+E5 nu o reglementeaza.6arii punctului de le3atura -e aplic.ile de a fi aplicate Partea -pecial.a cetatenia sau domiciliulB (trimitere la legea vec0e. 52 legea straina e inlaturata pt ca se consacra un principiu de ordine pu.ligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului o. -ucce-i!) E4 de tri.ile legii nationale pe care persoana decedata a avut.o.ri preci"ate .o. !2 se aplica regimul cel mai restrictiv art !L alin.ileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii saleB E4 de tri. Pentru relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi nu se poate fragmente căsătoria 3ntre cele 5 sisteme de drept. iniţială).ila.are a cetateniei creditorului.ele con1lictuale de drept ci!il re1eritoare la -tarea ci!il.ai 1a!ora6ile E4e. 7i capacitatea per-oanei 1i"ice 23 . 2 *rt HH pct H din legea !CD+!EE5 2 Amostenirea este supusa in ceea ce priveste . -i-te.lice de DIP roman frauda la lege art !L alin.a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor saiB *rt 5L 2 Afiliatia copilului din afara casatoriei se sta.andit conform legii care ii era anterior aplica.ila o. le3ea !ec:e -e aplica pana la .ordări este eliminarea fraudei al lege *rt 5D2 Aregimul filiatiei copilului din casatorie se raportează conform legii care la data cand acesta s.ple2 .uri ale dreptului interna0ional pri!at) I Nor.lica de DIP rom:n2 principiul li.uie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern rom:n2 pana la . In caz de sc0im. noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare sc0im.isteme de drept in prezenţă2 suscepti. 2 art 5C legea !CD+!EE52 Alegea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi sc0im.ent intra in !i3oare le3ea noua (cele dou.ariiB.ele con1lictuale /n di1erite ra. In anu. art !D din legea !CD+!EE52 Aapartenenta unei persoane la o noua lege nationala %' aduce atingeri majoratului do.entul -c:i.itere la aplicarea -ucce-i!.unurile mo. -i-te. le3ea noua SE#INAR 6auzele de neaplicare a legii straine2 in caz de incalcare a ordinii pu.e de le3i 2 *rt -F pct.o. .ertatii casatoriei .ite ca"uri -peciale -e 1ace e4cep0ie de la cele trei a6ord.e de le3i -e aplic.o la data mortiiB E4 de tri. c din legea !CD+!EE52 Alegea aplica.6arii punctului de le3atura9 din acel . a Dreptului Interna0ional Pri!at (Nor.itere la le3ea nou.ligatiei. a celor dou.lema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii.ilaB .copul unei astfel de a.ai -u-9 prin aplicarea principiului le3ii . 3n cazul in care se pune pro.

ilita sau nu. In-titutiile juridice care intra in do. a1initatea %' intra 3n statutul persoanei fizice. Din aceasta dispozitie legala rezultă ca in cazul in care un cetatean roman are si o cetatenie straina. indiferent de celelalte cetatenii. legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau.un document pu. este legea rom:na.+6. 6alificarea /i interpretarea se va face dupa legea instantei sesizate. Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale (3n speţă statutul persoanei fizice) este o pro.aza unor formalităţi Pt. *ceste 5 elemente se aplica numai in su.. #egea forului ne arata materiile care se su.lema de calificare /i de interpretare a conţinutului normei conflictuale respective.e con1lictuale il 1or. cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfelB Continutul ace-tei nor. (institutia calificarii 2 calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Pt.entul de certitudine2 cetăţenia se demonstrează printr. legea resedintei. resedinta. E4cep0ii2 legea !CD+!EE5 reglementează /i alte puncte de legătură referitoare la cetăţenia /i capacitatea persoanei fizice.entul de -ta6ilitate2 cetăţenia este o calitate do. rudenia .ea"a -tatutul per-oanei 1i"ice iar le3atura e-te data de na0ionalitatea per-oanei 1i"ice Notiunea de nationalitate este interpretata in art.lic. pentru a vedea ce materii juridice se includ acolo. *stfel. -tarea ci!ila a per-oanei 1i"ice 8 ansam.+pa/aport *rt !5 alin. lex domicilii sau. In sc0im.:ndită prin lege.a cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. pe . potrivit legii straine este considerat ca are si o alta cetatenie. instanta va aplica. 1iliatia (daca persoana are filiatia sta.eniul de aplicare a -tatutului per-oanei 1i"ice De1ini0ie2 determinarea instituţiilor de drept /i a raporturilor juridice care intra in continutul normei conflictuale privind statutul persoanei fizice. ar3u.unt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati (pro6e). dupa caz. 5 din legea !CD+!EE5 prevede că2 A legea nationala a cetateanului rom:n care. in lipsa. incidenta legii nationale2 24 .e prevede astfel ca determinarea si pro. daca un strain are mai multe cetatenii. tuturor acestor aspecte fiindu. precum ?.Re3ula 2 potrivit art.ileste si anumite norme speciale in art !5.le aplica.I.ila le3ea nationala) . !! din legea !CD+!EE52 A. ar3u. deci su. .sidiar.I. adoptia . . care intra in continutul starii civile2 . regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei. cetatenia fiind punctul de legatura pt aceasta normă conflictuală. #egea !CD+!EE5 sta. daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei. lui i se va aplica legea romana. *ceasta lege poarta numele de lex patriae. de care legea leaga anumite efecte juridice /i care servesc pentru identificarea persoanei fizice in familie si in societate. !5 din legea !CD+!EE5 care dispune 2 Alegea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoanei in cauza B. in lipsa acestuia. daca o persoană fizică nu are nici o cetatenie (apatrid). Do.sumeaza statutului civil al persoanei fizice.tarea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relaţiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea naţională a acelei persoane fizice. ca-atoria .lul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila.eniul de aplicare a le3ii -tatutului per-oanei 1i"ice -unt 2 !.

ci legii actului juridic. incapacit. In acest sens legea nationala ne arata cazurile de nulitate. legii testamentului. *ceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau. intocmirea actelor si faptelor de stare civila.petente cu pri!ire la capacitatea de e4erci0iu a per-oanei 1i"ice2 TEORIA INTERESULUI NATIONAL ) reglementata in dreptul rom:n in art.ilului. cumpărare intre ei.ile erga omnes (opereaza intre persoana 3ngrădită si toate celelalte persoane).e care vor fi supuse legii autorităţii 5.o de ultima . . -au de e4erci0iu) a capacitatea de 1olo-in0.uie expres prevazute de lege.oala (de care a murit). capacitatea ci!ila a per-oanei 1i"ice (de 1olo-in0. !H ani de a dispune prin donatie sau testament. dupa caz. !! din legea !CD+!EE5).0ile de 1olo-in0.!L ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major). avem2 .a a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului (Alocus regit actumB)1 competenţele agentului instrumentator > sunt pro. precum /i conditiile in care ea poate fi invocata.stracte de a avea drepturi /i o. Incapacitatea sotilor de a inc0eia contracte de v:nzare . cu caracter de ocrotire9 care se 3mpart 3n 2 incapacităţi de folosinţă a. 4nceputul si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a persoanei fizice (sunt pro. succesiune etc. &ot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacităţii de exercitiu. incapacit. ECCEPTIE de la aplicarea le3ii per-onale9 nor. . Incapacitatile de 1olo-inta reprezinta exceptii si tre. !I din legea !CD+!EE5. 25 .solute opoza. sau incapacitatea minorului intre !H .al co. *stfel. persoanele care pot invoca nulitatea. felurile nulitatii. 6 capacitatea de e4erci0iu "ste supusa legii nationale a persoanei fizice (art.0ile de 1olo-in0. 6onţinutul capacităţii de folosinţă este dat de aptitudini generale /i a.e de statut al persoanei fizice).) E4 2 incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui său1 incapacitatea medicului + preotului + farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat. cu caracter de -anctiune ci!ila (de ex. *ceasta guverneaza inceputul. *ceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persoanei ocrotite. ( E42 incapacitatea minorului su. supuse legii personalis (legea natională a persoanei in cauză). (contract. *ceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale a persoanei ocrotite. incapacitatea de exercitiu si incetarea capacităţii de exerciţiu. aceste aspecte fiind pro6e de 1or. incapacităţi de folosinţă relative (opereaza intre persoana ocrotită si persoane determinate). continutul capacităţii de exercitiu.ligaţii > deci nu este guvernat neapărat de legea naţională. decaderea din drepturile parintesti) .. deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapa.

!I din legea !CD+!EE5 coro.ulati! condi0iile2  !.a 3ntocmit actul 5.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL D *plicarea teoriei interesului naţional.ilă 3n termenii legii acestei ţări poate invoca incapacitatea sa ce decurge din altă lege doar dacă la momentul 3nc0eierii contractului co.il potrivit legii nationale (mexicane). 6onform art.B . %' era totusi capa.ilitate. 3n conformitate cu legea 3ntocmirii actului. art..ar prejudicia un cetatean francez de . adica incapacitatea strainului.B 4n acela/i sens. nu poate opune această cauză de nevala. ca excepţie de la legea naţională.a emis cu acea ocazie.contractantul /tia de această incapacitate sau nu o cuno/tea ca urmare a neglijenţei sale. desi el era capa.se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau să ai. lex patriae. *cesta sa nu fi cunoscut si in mod rezona.il. cumpărare pt incapacitatea . potrivit legii naţionale sau legii domiciliului său. cu . Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractului de vanzare . actul sa fie intocmit in tara forului -.credinta in momentul inc0eierii actului. aratand ca la data inc0eierii respectivului contract.iile. Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez.ilitate celui care l. #izardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare .ijutierul a prezentat cam. ca fiind deplin capa. dar sa fie capa.a pornit de la o -peta lider' -peta LI<ARDE (!LHE).azata pe o lege straina.il. instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican.ila potrivit legii locului unde s.una credinta.una. o persoană fizică care este capa. conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu.il nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevala. !! din 6onvenţia de la )oma se precizează2 A3ntr. 'n cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un .uie 3ndeplinite cu.un contract 3nc0eiat 3ntre persoane aflate 3n aceea/i ţară. *plicand lex patriae.orat cu art. cocontractantul local sa fi fost de . este legiferată 3n dreptul rom:n de art.ijutier francez . 6and la scadenta . Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane. drept care il considera pe #izardi drept incapa. !! din 6onvenţia de la )oma (!ELC) rezultă că pentru a aplica teoria interesului naţional (excepţia de la aplicarea legii personale) tre.ijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cam. instituindu. este lipsită de capacitate sau are capacitate de exerciţiu restr:nsă.il potrivit legii franceze. considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez. 26 .a socotit. cumpărare. !I din legea !CD+!EE5. deoarece s.ă capacitate de exerciţiu restr:nsă potrivit legii sale nationale.ii pe care le. care prevede că2 Apersoana care.ună credinţă.

1 Na0ionalitatea per-oanei juridice este legătura normei conflictuale /i plasează statutul organic 3n sfera unuia din sistemele de drept 3n prezenţă Determinarea naţionalităţii este o pro. in literatura de specialitate s.perati!. lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului inc0eierii actului).inare a nationalitatii Criteriul de drept co. sediul social tre. un alt argument porneste de la necunoasterea scuza. e fraudulos. sa fie real.ri2 unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine pu. .=na a a!ut ca -cop ocrotirea 6unei credinte (ace-ta e-te te.B Continutul acestei norme conflictuale2 statutul organic al persoanei juridice Le3atura normei conflictuale 2 naţionalitatea persoanei juridice respective Le3ea aplica6ila 2 legea naţională a persoanei juridice (legea societatii + lex societatis) Nor. In cazul in care lex fori este legea romana. astfel2 .a sta.uie sa indeplineasca 5 conditii2 !. sa fie serios1 per a contrario.e-te i.un' art FC din legea !CD+!EE5 care precizează că2 Apersoana juridică are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.uie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului rom:n. criteriul 3eneral9 de drept co.ilirea nationalitatii este sediul social al persoanei juridice.ila a legii straine de catre cetateanul national. potrivit actului constitutiv. 5.F.un . daca nu e serios.au incercat mai multe ar3u. Le3ea ro. dar punctul de legătură (naţionalitatea) răm:ne la 3ndem:na fondatorilor.lemă de calificare a legăturii normei conflictuale /i este supusă legii forului > lex fori (legea instanţei sesizate).ogatirea fara justa cauza a cetateanului strain . . 27 . adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate. adica sa nu fie fictiv.ile (error communis facit jus).. criterii -peciale de deter. ideea erorii comune si invinci. pt ca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine.ediul social e sta. le4 -ocietati. Pentru a fi un criteriu de drept comun. In dreptul rom:n exista mai multe criterii pentru a determina naţionalitatea persoanei juridice. .ent. II Nor. im.lica.ilit. 6riteriul sediului social pt persoana juridică e validat si de cele 5 acte normative fundamentale in materia persoanei juridice2 legea -!+EC privind societăţile comerciale si 79 5H+ 5CCC privind asociatiile si fundatiile. sediul socialB =@ in dreptul rom:n criteriul general pt sta. anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste F conditii sunt intrunite cumulativ. nu se poate deroga de la ea.=n) .lica.ilit potrivit actului constitutiv =@ in dreptul rom:n sediul social este si sediul statutar. dar ( opinia pro1 ') nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine pu. tre.a con1lictual.ele con1lictuale pri!ind per-oanele juridice *rt F! din legea !CD+!EE5 stipulează că2 A statutul organic al persoanei juridice este c:rmuit de legea sa nationala.eiul teoriei intere-ului na0ional in dreptul ro. Pt aplicarea teoriei interesului naţional. actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice.

ele sisteme de drept.tatutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece -ucur-ala NU are per-onalitate juridica.tatutul organic este conţinutul normei conflictuale.ilite prin acte normative speciale.6arii nationalitatii per-oanei juridice #egea romana nu contine o reglementare speciala su. Do.ila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de am. "x2 c:nd 3n litigiu sunt implicate filialele din )om:nia ale unor firme străine 6riteriul controlului in dreptul rom:n este intalnit in cazul conventiilor internationale la care )omania e parte.ilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii' per-oana juridic. controlul se apreciaza dupa cetatenia+ nationalitatea asociatilor.a sta. art.ai . acest aspect. literatura de specialitate a considerat ca aici tre. Le3ea aplica6ila per-oanei juridice cu . 5D al 6onvenţiei de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investiţii. F! (5) /i (-) din legea !CD+!EE5 stipulează că2 statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoană juridică din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice.&otodată.o. 5.ulte -edii9 in -tate di1erite *rt FC (-) din legea !CD+!EE52 Adeterminant pt identificarea nationalitatii este sediul social real = locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii.ilit propriul sediu. statutul al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si.ila persoanei juridice care a infiintat. precum2 6onvenţia de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state ()om:nia a aderat in !EID) *cordul dintre )omania si Israel din !EEE pt promovarea si protejarea reciproca a investitiilor 2 o societate comercială este considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat.a lungul istoriei1 se aplică 3n situaţii particulare dpdv juridic. din cauza controlului exercitat asupra acesteia de către interese străine. are nationalitatea -tatului unde -)a inre3i-trat Criterii -peciale au diferit de. c0iar daca 0otararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state. *ceste criterii sunt sta. &otusi.a. prin analogie.jur de nationalitate -traina *rt FH din legea !CD+!EE5 spune că2 fuziunea e vala. provenienta capitalului social sau cetatenia + nationalitatea organelor de conducere.eniul de aplicare a le3ii -tatutului or3anic al per-oanei juridice .B *plic:nd acest criteriu special se considera ca o persoană juridică are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice.a. In sc0im. independent de legea aplica.uie respectate conditiile prevazute de am. . Le3ea aplica6ila in ca"ul -c:i. $iliala are o proprie le3e nationala deoarece ea are o per-onalitate juridica di-tincta de -ocietatea .ile statutului lor organic (condiţii de fond /i de formă).uie aplicata. ca de ex. in ceea ce priveste sta. care prevede determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului' Apersoana juridică care posedă naţionalitatea statului parte la litigiul referitor la o investiţie poate fi considerată de către părţile litigante ca aparţim:nd unui alt stat. In dr an3lo)-a4on. De regula. Le3ea aplica6ila in ca"ul 1u"iunii unor per.ele legi naţionale aplica. "lemente componente2 28 .. criteriul sediului social este larg aplicat 3n tratatele de asistenţă juridică 3nc0eiate de )om:nia /i 3n relaţiile de cooperare economică internaţionale. reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice  tre.B Le3ea aplica6ila -tatutului or3anic al -ucur-alelorB 1ilialelor *rt.

Distingem astfel2 . $odurile nespecifice (contract.ile.il . condiţiile de na/tere a dreptului real (3nscrierea 3n 68)1 . momentul transmiterii proprietăţii1 . 29 .unului sau altor legi. drepturi reale care pot exista asupra . corporale+incorporale etc. precum /i de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii situării . formele de pu.ilele aflatoare pe teritoriul )om:niei sunt supuse legii romane. societar > condiţiile răspunderii sunt supuse legii contractului+delictului1 3) modificarea actelor constitutive1 :) dizolvarea /i lic0idarea persoanei juridice.utiile organelor de conducere.unul. dreptul de proprietate /i celelalte drepturi reale asupra . după cum e vor.il) sau sunt situate (.un imo. *rt. afara numai dacă. este supus de regula legii locului situării . III Nor.:ndire /i de pierdere a calităţii de asociat1 drepturi /i o. sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla (. inclusiv cele de garantii reale.unurilor . relatiile intre organele de conducere si persoana juridică 3nsă/i J puterile de reprezentare. cuprindea2 Anumai imo.:ndire. 5 alin.unurilor. testament) sunt supuse legii locului situării .rogat prin legea !CD+!EE5. *specte reale2 .lul elementelor care conturează regimul juridic aplica. modalitatile de 3nfiinţare (na/terea capacităţii de folosinţă). $odalitaţile specifice de do.ile+imo. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă) /i 3ncetarea persoanei juridice.un mo. de proprietate dezmem.ligaţii ce decurg din calitatea de asociat1 modul de alegere si functiile organelor de conducere1 reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii1 răspunderea persoanei juridice /i a organelor sale faţă de terţi (contractual /i delictual). in principiu. suportarea riscului lucrului1 .uie-te2 !. accesiunea. E4ceptie F te-ta. transmitere /i stingere a drepturilor reale.eniul de aplicare a le3ii -tatutului real (art @A) Le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la 6unul car. ) elementele constitutive ale persoanei juridice.a de aspectele lor reale ori de aspecte de altă natură. *plicarea legii situarii .unurilor (dr.ele con1lictuale pri!ind 6unurile (-tatutul real) STATUTUL REAL .unului (lex rei sitae) este o reglementare clasică 3n dreptul rom:n.unurilor. . imperative. In le3atura cu capacitatea de e4ercitiu ) intereseaza aspecte privind constituirea si atri. 8ostul art.unului (lex rei sitae sau lex situs). ansam.rămintele)1 -.)1 5.unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor . se prevede altfel. prin dispozitii speciale. 6) c) d) e) 1) modul de do. c0iar posedate de strainiB.:ndire (uzucapiunea. ocupaţiunea).il). continutul capacitatii de folosinta (3nc0eierea de acte juridice. (!) 6od 6ivil. modurile /i conditiile de do. %ormele conflictuale privind statutul real sunt. FE legea !CD+!EE52 Aposesia.unuri in functie de criteriile admise de lege (mo.a) Capacitatea per-oanei juridice In le3atura cu capacitatea de 1olo-in0. doar dpdv. .licitate ale contractului prin care se transmite . a.ent Do.

unurilor. iar aspectele contractuale pot fi supuse /i altor legi1 !C. "x2 regimul juridic aplica. #ex rei sitae va guverna2 .utele+prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor.iletul la ordin.unului. D. capacitatea de a 3nc0eia contractul (supusă lui lex patriae+lex domicilii)1 . ECCEPGII de la aplicarea le3ii locului -itu.unurile aflate 3n curs de transport1 .il acţiunii 3n revendicare1 I. mijloace de transport1 .ite cate3orii de 6unuri a1late /n -itua0ii -peciale' .ia. titlurile de valoare (cam. dreptul de urmărire /i de preferinţă al creditorilor cu garanţii reale1 . mijloacele de apărare a drepturilor reale (actiunile reale). precum /i limitele acestora1 . conosamentul)1 30 . posesia /i actiunile posesorii1 L.unurile 3n anumite cazuri (supuse legii aplica. H.ligaţii propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real)1 E.licitate privind . conţinutul drepturilor reale (prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor) /i modul de exercitare a acestor prerogative. formele de pu.ile la data /i locul unde se indeplinesc).ligaţiile scriptae in rem > aspectele reale sunt supuse legii situarii .rii 6unului9 pt anu. . o. condiţiile de formă ale contractului (legea locului 3nc0eierii contractului)1 . condiţiile de fond /i efectele contractului (lex contractus)1 F. modurile de urmarire si de executare silita asupra . modul de exercitare a prerogativelor1 . o. modalităţile juridice al dreptului de proprietate.*lte aspecte (supuse altor norme conflictuale)2 . . atri.

.unuri mo. a putea mosteni. unde fiecare imo.ile. HH din legea !CD+!EE52 Amo/tenirea e supusa unei legi diferite in functie de o. mostenirea e guvernata de legea nationala (le4 patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii. %otiunea generala care desemneaza legea aplica.ile+imo.ilia secundum personamB(. Le3ea aplica6il.unurile mo. momentul+ data desc0iderii succesiunii.o7tenirii 1 . oriunde acestea s.iectul eiB > . mostenirea e supusa legii locului situării .ile urmeaza persoanele). nu si pt. . /i lip-a nede. .o.ile/te2 sfera persoanelor c0emate la mo/tenirea legală ordinea c0emării lor reprezentarea succesorală determinarea cotelor de mo/tenire rezerva succesorală calitatea disponi.ele con1lictuale pri!ind .0ii -ucce-orale. Do. pentru 6unurile . I !) .o7tenirea (art DD) *rt.ilă= drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor 31 .nit.unului. . locul desc0iderii succesiunii.entul de-c:iderii -ucce-iunii . .ila mostenirii e cea de lex succesionis. #egea succesiunii guverneaza !ocatia -ucce-orala care reprezinta una din conditiile esentiale pt.eniul de aplicare a le3ii . *stfel.ar afla. Pentru 6unurile i.il din masa succesorala e situat (le4 rei -itae).o6ile. " de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pt. 5. alături de capacitatea -ucce-oral. -ucce-iunii De!olu0iunea le3al. F le3ea -ucce-iunii este cea care sta.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL ( IV Nor. In acest caz se face aplicarea principiului Amo. . per-oanele cu !ocatie -ucce-oral.o6ile.

-i clau"ele te-ta.iect de drept la data desc0iderii succesiunii. conform dorinţei sale 8iind un act de voinţă mortis caus.. pt. -pa0ial.ile conform art. &estamentul. > se referă la existenţa calităţii de su. Poinţa sa nu este 3nsă a. De asemenea.ilului.ertate a testatorului. 6) 6ondiţiile de fond /i de formă ale testamentului Conditii de 1ond ale te-ta. 32 .iectul testamentului e.. pt le3ea aplica6il. o.ile) sunt supuse legii personale a testatorului1 . In ceea ce priveste incapacitatile' .ilite 3n considerarea persoanei incapa.il dacă 3ndepline/te condiţiile de formă ale uneia dintre legile2 a. 6apacitatea succesorală este supusă le3ii -ucce-iunii 7i nu le3ii per-onale E4.unurilor sale unei alte legi dec:t cea din art.rezerva si cotitatea disponi. HH. legea !CD+!EE5 prevede că oricare dintre cele D legi de mai sus se poate aplica 3n varianta ei.solută. Nor.entului sunt reglementate de art HL alin . legea locului situării imo.entare .ila .. Din această perspectivă tre.solute (sta.il de legi. care precizează că mo/tenirea mo.antul -i !iciile de con-i. a fi vala.ele con1lictuale din art DD al le3ii 1A@B1&&5 .atoarele a-pecte' .din legea !CD+!EE5.o7teni' !.iliară este supusă legii personale a defunctului /i mo/tenirea imo.conditiile de validitate a legatelor .). 3n sensul că nu poate 3nlătura dispoziţiile imperative ale legii aplica.ilă o altă lege.ta. HL din legea !CD+!EE5 precizează că Atestatorul poate supune transmiterea prin mo/tenire a . II Calit.poral. cele relative (sta. legea locului 3ntocmirii testamentului d.5) De!olu0iunea te-ta.ant9 precu.il. au un caracter -upleti! pentru testament.entarea -pecial. se permite acestuia să supună mo/tenirea testamentară unei alte legi dec:t cea din art. ale te-ta. 5. HH.o7tenirii te-ta. .eneficiază de un regim de li. legea domiciliului c. capacitatea -ucce-oral.o relaţie directă a testatorului cu o anumită persoană) sunt supuse legii succesiunii. ce . că Atestamentul este vala.entului a) art.. fie de la data 3ntocmirii testamentului. cele a.iliară este supusă legii locului situării imo.uie avute 3n vedere2 a) re3le.cauzele de ineficacitate a legatului Conditiile de 1or.. vor fi supuse legii succesiunii. condi0iilor de 1ond 7i de 1or. căci testatorul poate face aplica. *celea/i legi guvernează /i sancţiunile 3n caz de 3ncălcare a incapacităţilor de folosinţă. legea naţională a testatorului .0ile cerute pentru a ..entare 6) le3ea aplica6il.ta.unurile succesiunii . fie de la data decesului (per-pecti!a te.entului'  1 capacitatea de a di-pune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (le4 per-onali-).2 regimul juridic al comorienţilor este supus legii succesiunii.. tre. con-i.uie sa indeplineasca anumite conditii de forma + fond. fără a avea dreptul să 3nlăture dispoziţiile ei imperativeB.limitele de a dispune de . care spune din per-pecti!. *ceste conditii sunt supuse unor legi diferite.entar.ilite de lege doar 3ntr.ilului ce face o. In conclu"ie9 le3ea -ucce-iunii !a 3u!erna in principiu ur. legea instanţei + organului ce 3ndepline/te procesul de transmitere a avuturilor succesorale (lex fori sau auctor regit actum) Dpdv al conflictului mo. HH.iectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii. ale te-ta.

ile 3n temeiul dreptului de suveranitate (de iure imperii). statul culege . 3n ceea ce prive/te consimţăm:ntul.unurile imo. V . )ezultă că mo/tenirea vacantă va fi supusă unui anume sistem de drept. 4n sc0im.ilului p:nă la exercitarea dreptului la opţiunea succesorală (posi. #egea aplica.iectele dreptului de opţiune succesorală . . 6 e1ectele op0iunii -ucce-orale "fectele acceptării.o7tenitorilor de a -uporta pa-i!ul -ucce-oral #egea cuccesiunii guvernează acest aspect (ultra sau inter viris 0ereditatis) VI Succe-iunea !acant. Potrivit dreptului rom:n.ile. statul va culege .ile sau imo. de a renunţa) .ilitatea de a transmite dreptul de opţiune succesorală) .o6ile. termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală (foarte scurt la noi faţă de alte sisteme) . g din legea !CD+!EE5 precizează că Aat:t timp c:t drepturile statului asupra succesiunii vacante sunt supuse legii succesiunii.ila conditiilor de fond al actului juridic I Nor.unuri mo. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea personală a defunctului. cauza /i efectele.. sistemul juridic al succesi.ilului (fiind o pro.ile 3n temeiul dreptului succesoral (de iure 0ereditas) Pentru 6unurile i.unt reglementate de legea succesiunii a. este supusă le3ii -ucce-iunii III. acest drepturi sunt calificate d elegea rom:nă ca drepturi de mo/tenireB.ntinderea o6li3a0iilor . condi0iile op0iunii -ucce-orale2 .unurilor succesorale > supusă legii locului). *rt.prezumţia timpului legal de concepţie .ila formei actului juridic . E4ercitarea po-e-iei a-upra 6unurilor rămase de la de cuius (sezina) #egea succesiunii va determina persoanele care au calitatea de de mo/tenitori sezinari Procedura de punere /n po-e-ie a legatului este 3nsă supusă le3ii 1orului. IV Condi0iile 7i e1ectele op0iunii -ucce-orale . renunţării etc. ale actului juridic 33 . V Nor. posi. capacitatea cerută pentru a opta este supusă legii personale a suscepti.o6ile. la momentul morţii. condiţiile de fond ale opţiunii succesorale (act juridic unilateral) sunt supuse legii succesiunii.a de .lemă de capacitate de folosinţă a copilului.ele con1lictuale pri!ind actele juridice Distingem intre2 .ilul (de a accepta pur /i simplu. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea locului unde se situează . Pentru 6unurile .nitatea -ucce-oral. Potrivit dreptului rom:n. după cum este vor.unurile mo. #egea aplica.lemă de capacitate de exerciţiu).unurile. supuse legii succesiunii %' sunt guvernate de legea succesiunii aspectele de procedură (inventarierea .ilităţile avute de succesi. dar este 3nsă supusă legii personale a copilului 5.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1or. este o pro. nede.. HI lit. su.

il dpdv formal /i atunci c:nd respectă condiţiile de formă ale legii locului 3ntocmirii sale. care e caracterul acelei forme (ad validitatem + ad pro. 6.il c0iar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului inc0eierii.ente in le3atura cu 1or. care 3n art. pre!. In -u6-idiar. *ceasta este norma conflictuală clasică din dreptul rom:n . le3ea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv (pentru actele juridice unilaterale) Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in )omania si indeplineste conditiile privind forma. e-te aplicarea le3ii 1ondului actului. forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi.*rt I! din legea !CD+!EE5 reglementeaza o normă conflictuală principala si mai multe norme conflictuale su. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica2 . *ceasta idee e expresia principiului Aauctor regit actumB. (!) /i (5) soluţia alternativă de aplicare a legii locului 3nc0eierii actului. con1lictual."ute de le3ea c.a consimţit .a e4terioar.iect un drept real imo.eniul de aplicare a le3ii 1or. (H) in-tituie o nor.sidiare. se va aplica legea rom:nă.ordial. art. referitoare la o. cerin0ele de 1or.race o forma scrisa .2 legea !!E+!EEH referitoare la actele de stare civilă.uie sau nu sa im. a actului juridic. E alin. I! alin(5) din legea !CD+!EE5 prevede că A un act juridic este vala.un imo. ?.9 pe care le3ea 1A@B1&&5 NU o pre!ede2 A un contract ce are ca o. E alin.eiul pre"entei Con!en0ii9 -au condi0iile de 1or. in principiu. E alin (!) spune că A un contract /nc:eiat /ntre per-oane a1late /n aceea7i 0ar.il dpdv al formei sale /i atunci c:nd indeplineste conditiile de formă prevazute de una din urmatoarele legi2 *. Deci. ."ute de le3ea 0. *lin (!) preci"ea". E alin. acordul juridic este vala.contractul9 /n te.iliar sau un drept de folosinţă asupra unui .il potrivit legii autorităţii care a examinat actul respectiv > auctor regit actum (ex. c.unului. 3n art. *ceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman.a actului juridic2 !. le3ea autoritatii care a intocmit actul respectiv.il dacă respectă condiţiile de formă din 6onvenţie sau condiţiile de formă prevăzute de legea cel puţin uneia dintre cele două ţăriB. -olu0ia pri. e-te 1or.(H) din 6onvenţia de la )oma (vezi mai sus) Do.reia /n e-te -upu.ei actului juridic #egea.. indiferent care ar fi ea.a con1lictual. principala e aceea conform careia conditiile de 1or.rii unde -)a /nc:eiat contractul.ationem) 34 .. Con!en0ia de la Ro.uie. el va fi considerat vala.il dpdv formal dacă este vala. unde la art.il dpdv formal dacă este vala. art. *cest principiu e vala. #egiuitorul roman a dorit ca.il potrivit legii naţionale sau legii persoanei care l. $or.. F5 se precizează2 Ac:nd actul este 3ntocmit 3n faţa unei misiuni diplomatice+consulare rom:ne din străinătate.il atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte. le3ea locului unde -)a inc:eiat actul (locus regit actum). acordul juridic este vala.daca actul tre.. re-pect. +Nor.iliar este supus dpdv formal normelor imperative ale legii locului situării . acordul juridic unilateral este vala. determina urmatoarele ele.B 4n alin (5) se spune că Aun contract 3ntre persoane aflate 3n ţări diferite este formal vala. &otodată. atunci cand tre.oluţia din dreptul rom:n este prevăzută /i de 6onvenţia de la )oma din !ELC..a ale actului juridic -unt -upu-e le3ii 1ondului actului juridic B.ligaţiile contractuale. Solu0iile -u6-idiare -unt' .a prevede /i ea 3n art.B .al !ala6il dac. pre!. in sensul de negotium.

nat prin !oin0a lor le3ea aplica6il.ă pentru ca să ai. -. clauza de electio iuris). exercitarea actelor juridice . judecătorul ori ar. fondului actului juridic.. daca pro.ă un caracter solemn (să devină autentic). (inserarea 3n actul juridic a unei clauze de alegere . condiţiile de o. "a 3m. #ijloacele de pro6. #egea ne indica daca inscrisul tre.elor I. #ex voluntatis e expresia pe planul DIP a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului li.ţinere a datei certe . dac. forţa pro.oniale a actului juridic #egea formei ne va spune2 . regimul 3nceputului de dovadă scrisă F.. mentiunea .ilităţii aceleia/i norme conflictuale1 anumite clauze de reziliere a contractului principal nu afectează clauza de alegere > de ex.ile tre. Durata de !ala6ilitate a unui act juridic ca instrumentum Dacă părţile au sta.r0ile au de-e. după anumite criterii o.nat le3ea aplica6il.itrul competent să soluţioneze un litigiu va tre.ui să procedeze la localizarea actului 3ntr.a cu martori e admisa peste + impotriva continutului unui inscris.antă a 3nscrisului p:nă la 3nscrierea 3n fals sau p:nă la dovada contrarie . -e nu. Conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris (instrumentum).un si apro.uie să fie expresă ori să rezulte ne3ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstanţeB.racă 5 forme2 a. a actelor juridice (se referă la forţa pro.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1ond ale actului juridic "le se referă la2 . care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn.iective2 *.are a !oin0ei p.unurilor.ertatii contractuale . D.e7te le4 actu. p.antă /i admisi.-au le4 contractu-. Le4 !oluntati> Locali"area o6iecti!.r0ile nu au de-e.un anume sistem de drept. 35 . 3n sensul că aceasta din urmă are o autonomie relativă faţă de primul (ex2 3n DIP am. Condi0iile de 1or.ele sunt supuse dpdv al vala. p.uie să ai. ce condiţii tre.ilitatea 3nscrisurilor ca mijloace preconstituite). efectele actelor juridice . "xistă o legătură 3ntre actul principal (contract) /i clauza de alegere.0ile de e4pri. dac. ale3erea e4pre-.i-i6ilitatea pro6ei te-ti.(legea autonomiei de voinţă) se determină prin2 1 #odalit. cele pt neexecutarea o. IF din legea !CD+!EE5 precizează că Aalegerea legii aplica.daca la contractele reale e necesara remiterea materială a . 3nc0eierea actelor juridice .ligaţiilor din actele juridice Nor. Ad.a con1lictual. a contractului A Le4 !oluntati.at). Sanctiunea aplica6ila in cazul in care se incalca o conditie de forma II Nor. transmiterea /i stingerea o.ligaţiilor). actului lor . se aplică legea autonomiei de voinţă (le4 !oluntati-). 5.ilit că este limitat in timp H. *rt. *ici ne referim la2 ...uie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar. daca e admisa (sau nu) si in ce conditii1 . ale con!en0iilor asupra pro.r0ilor2 .

c:nd legea aleasă de părţi invalidează contractul 3n ansam. indicii intrin-eci contractului (cele mai frecvente2 utilizarea unor instituţii juridice+noţiuni specifice unui anumit sistem de drept.ilă. Procedeul de Asplitting.ucni un litigiu cu privire la cali. &otu/i. această li.ui să aprecieze prin interpretarea indiciilor din contract.iective. legea aplica.ite ale !ointei partilor care rezultă din alte principii si pot fi clasificate in2 limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea pu. lim.alin.upB nu este 3nsă recomanda.lul său (aceasta 3nsă din eroare) .iectivă. dar din alte elemente ale conţinutului contractului sau din 3mprejurări această voinţă reiese.r0i din contractB. (5) din 6onvenţia de la )oma) @ Li. #odi1icarea le3ii aplica6ile contractului *rt. 36 . alegerea jurisdicţiei)1 .ilă contractuluiB > rezultă că modificarea produce efecte retroactive.il.itraj) *..ntinderea !oin0ei p.rii !oin0ei p.r0ilor *rt. la legea aplica.itei p.ilă contractuluiB.ila si nici nu rezulta o alegere tacita.uie să se limiteze la unul din sistemele de drept cu care contractul are o lege o.ertate tre. > Deter.aza unor criterii o..ere să aleagă legea aplica. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL H (continuare #ex voluntatis) F. 6aracterul retroactiv este totu/i limitat.ilitatea contractului /i nicisă atingă drepturile c:/tigate (a/a prevede /i art. c:nd părţile au făcut trimitere la un sistem de drept ce nu reglementaeză pro. Părţile nu /i.lema ivită 3n litigiu (ex2 un contract de vanzare.ui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe . astfel2 a. ID din legea !CD+!EE52 Apărţile pot alege legea aplica. compromisul de ar. de la data 3nc0eierii contractului. deoarece contractul poate fi invalidat de judecător. ale3erea tacit.ile actului juridic. ce are ca o.rajul maslinelor.ilă totalităţii sau doar anu.a 3n care este 3nc0eiat contractul. iar partile sa fi ales legea romana). *vem astfel2 .au exexprimat direct voinţaref.un act adiţional sau un protocol ulterior) 5 #o. I.lica si frauda la lege limite speciale care exprimă două principii fundamentale de drept civil. indicii e4trin-eci contractului (atitudinea părţilor după 3nc0eierea contractului > referirea la o anumită lege dintr.ile poate fi oric:nd făcută 3n cuprin-ul contractului -au /ntr)un act -eparat (de ex. organul de jurisdictie va tre.entul e4pri.itele li6ertatii de ale3ere a le3ii aplica6ile *rt. . IH din legea !CD+!EE52 Apărţile pot modifica.. căci legea nouă nu poate infirma vala.cumparare intre o societate comercială romana si una din din 9recia.inarea le3ii aplica6ile actului juridic dupa criterii o6iecti!e Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplica. prin acordul lor.r0ilor *legerea legii aplica. a legii aplica.din legea !CD+!EE5 prevede că Apărţile sunt li..iect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate1 intre parti poate iz. "xista anumite li. 7rganul de jurisdicţie va tre.

Domiciliul prestaţiei caracteristice este cel al mandatarului.B %otiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de pre-tatie caracteri-tica a de6itorului 6onform art. I Criteriu principal 6onform art . antreprenorului. legea !CD+!EE5 precizează F tipuri de contracte2 .) > aici prestaţia caracteristică este a părţii ce 3nstrăinează . respectiv sediul statutar pt. contractele de /nc:iriere -au -i. Criterii de locali"are o6iecti!. dar nu se refera la locul inc0eierii contractului intre prezenti. contracte).il (deci locul unde v:nzătorul 3/i are domiciliul+re/edinţa+sediul statutarfondul de comerţ > lex venitoris . criteriul principal de localizare o. &re.il are legăturile cele mai str:nse cu legea statului 3n care se află situat.cumpărare. domiciliul + resedinta.ilare > prestaţia caracteristică este cea a părţii care pune la dispoziţia altei persoane. contractele de 3nstrăinare a unui .un contract de servicii aduce la 3ndeplinire acele servicii. alin (*)2 Acontractul referitor la un drept imo. II din legea !CD+!EE5. deci de partea care 3ntr.uie sa verifice daca partile si.ai -tran-e *ceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo. #egea !CD+!EE5 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se inc0eie contractul. comision sau similare > prestaţia caracteristică este cea 3ndeplinită de mandatar. sunt 5 criterii de cali1icare a notiunii de Alegaturi cele mai stranseB2 alin (5)2 Aun contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care de.saxon exista teoria legii proprii a contractului).au manifestat sau nu vointa. astfel incat organul de jurisdictie tre.ilă a contractului2 a. contractele de 3aran0ie9 de cau0iune > prestaţia caracteristică este cea efectuată de garant.iectiva a actului juridic consta in aplicarea le3ii -tatului cu care actul juridic are le3aturile cele .andat. contractele de . III Do.sidiare (II). contractul se considera inc0eiat in tara domiciliului+ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta.uie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe . IL. persoanele juridice sau fondul de comert pt. Condi0iile de 1ond pentru 3nc0eierea vala. antreprenor.iliar sau la un drept de folosinţă temporară asupra unui imo. depozit. pe o durată determinată. oferta ce a fost acceptata. 6onform art. IE din legea !CD+!EE5 prevede ca Aun contract care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ceea ce priveste conditiile de fond legii locului unde actul juridic a fost intocmit.unului (domiciliul locatorului) . ci legii personale a părţilor 37 . un comerciantB. II (pt.itorul prestatiei caracteristice are la data inc0eierii contractului.saxon (in dreptul anglo. II Criteriul -u6-idiar  Le3ea locului inc:eierii contractului art. contracte tran-lati!e de drepturi (contractele de v:nzare. folosinţa .Locali"area o6iecti!a e intotdeauna -u6-idiara le3ii ale-e de parti .B le4 loci contractu-.HE (pt actele juridice unilaterale) si art. comisionarului. Intre a. capacitatea de a contracta %' este supusă legii contractului.aza legaturilor cele mai stranse. .senti 2 daca partile se afla in state diferite.eniul de aplicare a le3ii actului juridic Instituţiile de drept2 !. . dupa caz. 3n funcţie de tipul de contracte la care ne referim.unul mo. transportatorului etc.e aplica le4 loci actu. depozitar. antrepriză.un etc.' 6onform # !CD exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii su.

recepţia calitativă /i cantitativă a mărfii) . punerea 3n 3nt:rziere.ligaţiilor..lice . care este o pro. prin ec0ivalent) .lig. relativitatea efectelor) . E1ectele contractului sunt supuse legii contractului. condiţiile consimţăm:ntului .. *ici intră elementele2 . adică legii contractului /i se referă la2 . efectele specifice ale contractelor sinalgamatice (excepţia de neexecutare.uie să le facă pt. moneda 3n care se face plata > le3ea .ligaţiilor contractuale (3n natură.0.(ex2 formalităţile pe care un creditor tre. condiţia. Stin3erea o6li3a0iilor contractuale se referă la modurile de stingere a o. viciile de consimţăm:nt .ligaţiile generate de contract . art. principile care guvernează efectele (forţa o. regimul acţiunii o. le3ea contractului2 .ligaţiilor contractuale să se conformeze legii locului de executareB > le4 loci e4ecutioni. R. % E4ecutarea contractului a. !5H) D. ce reglementează aspecte precum2 ..ligaţiilor . rezoluţiunea) )iscul contractului este /i el supus legii contractului1 nu 3nsă /i riscul lucrului (vezi regimul .. durata 3n timp a contractului .lemă reală. condiţiile răspunderii . alte aspecte %' ţin de legea contractului2 . este supusă legii contractului /i se referă la2 .iectul contractului etse supus legii contractului d. drepturile /i o. executarea voluntară (plata) . evaluarea prejudiciului (daunele interese. Drepturile creditorului a-upra patri. modalităţile posi. nu contractuală. o.:nzile. con-i. do.=ntul este supus legii contractului. Nulitatea contractului se referă la2 ) cauzele de nulitate ) sfera persoanelor ce pot invoca nulitatea 38 .-punderea contractual. convenţii asupra răspunderii) I. clauza penală. inserarea unor clauze specifice (forţa majoră. Interpretarea contractului este supusă legii contractului -. mecanismul formării consimţăm:ntului . raportul dintre voinţa internă /i cea declarată1 .onedei (art.oniului de6itorului sunt supuse legii creanţei ocrotite. contractuale L. regimul acţiunii 3n declararea simulaţiei H. forţa majoră /i clauze exoneratorii de răspundere . pentru unele aspecte -e aplic. cauza contractului este supusă legii contractului 8orma contractului /i modalităţile (termenul. sarcina) sunt supuse legii contractului 5.ile de executare a o. impreviziunea) c. consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a o. LC2 Amodul de executare a o.unurilor). regimul acţiunii pauliene (revocatorii) . regimul punerii 3n 3nt:rziere .

le4 !oluntati*vem /i o e4cep0ie. după caz. desfiinţarea actelor su.ilă /i ele au procedat explicit la o a/a legeB. dacă2 . legea aplica. ca act juridic distinct. licite ..rare )aportul juridic al contractului de v:nzare. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite a) 1apta ilicit.ligaţiilor contractuale momentul de la care cumpărătorul are dreptul la produsele /i fructele mărfii transmise momentul de la care cumpărătorul suportă riscurile ref.ul 1aptelor juridice (contractele ci!ile -peciale) #egea !CD se referă la faptele juridice2 . *rt. a.r. este supus legii proprii /i nu legii contractului confirmat) . c. LL din legea !CD+!EE52 A3n lipsa unei legi convenite spre a se aplica v:nzării mo. EC prevede2 Av:nzarea prin licitaţie.ele con1lictuale re1eritoare la re3i.urse sau t:rguri este supusă legii statului unde are loc 3nc0eierea pe această cale a contractului. la data 3nc0eierii contractului.ligaţiile de livrare a mărfii 3n acel stat (a/a prevede contractul) *rt.uie să execute o.p. . d. i. 39 . "lementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de DIP tre. !CI.eniul le3ii !=n". g.ilă acelui stat admite ca părţile să aleagă legea aplica.p. ilicite . la .uie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si este..iliare. f.ligaţiilor nulitatea contractului VI Nor. care include2 interpretarea contractului drepturile /i o. regimul confirmării (regimul actului confirmativ.au purtat /i contractul a fost 3nc0eiat de părţi.ligaţiile părţilor executarea o. !CL din legea!CD+!EE5 /i este le3ea locului -a!ar-irii delictului (lex loci delicti comisi)..torului. restitutio in integrum. aceasta este supusă legii statului 3n care v:nzătorul are. -i prejudiciul -e produc pe teritoriul aceluia-i -tat .ele con1lictuale pri!ind 1aptele juridice ilicite Distinctie intre 2 a. sau . e.secvente) Le3ea aplica6il. prejudiciu) modul de stingere a o.unul transmis validitatea /i efectele 3ntre părţi ale clauzei de rezervă a proprietăţii consecinţele neexecutării contractului (reparaţia pt. contractelor de !=n"are ) cu. contractul de v:nzare. E! prevede do. afară numai dacă legea aplica. cetatenia. . )ezultă că -e aplic. situatia in care 1apta ilicit. prezente 3n acel stat. 0. fondul de comerţ ori sediul statutarB. delictul civil Nor. LL.rii. domiciliul+re/edinţa. domiciliul+ resedinta faptuitorului +victimei. le4 !enditori-9 atunci c=nd nu a!e.ila rezultă din corelarea art.cumpărare este guvernat de art. LE2 Aprin excepţie de la prevederile art. v:nzătorul tre. -i prejudiciul -e reali"ea"a pe teritoriul aceluia-i -tat . negocierile s. cumpărare comercială este supus legii statului unde cumpărătorul are fondul de comerţ sau sediul statutar > adică le3ii cu. situatia in care 1apta ilicit. de regula. precizată la art. efectele nulităţii2 ((ne)retroactivitatea.

. !CL sunt supuse2 a. dacă este prezumată sau dacă răspunderea este o. 7i prejudiciu condi0iile 3enerale re1eritoare la r.transmisi..natura daunelor care pot da loc la reparatii .eneficiul nerealizat.. fapta prepusului .raspunderea comitentului pt.eniul de aplicare a le3ii locului -a!ar-irii delictului (art.ilirea vinovăţiei. aspectele ce tin de caracterul ilicit al faptei (pct. 1apta ilicita . > 0) Do. le3ii locului producerii prejudiciului pt. !CI lit. capacitatea delictuala (pct. 5 lit. cauze legate de vinovăţie c. prejudiciul.ili2 .cauzele de limitare + exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima . cauzele exonerării de răspundere.ile/te daca fapta are sau nu caracter ilicit carmuieste regimul juridic al delictului2 .capacitatea delictuala . cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei.rica de frontiera polueaza o suprafata agricola a altui stat . definiţia faptei ilicite. 5 lit. cauzele de limitare+ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul . natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) . !) . a > 0 din legea !CD+!EE5)2 sta.!=r7irii delictului' .. pro.ilitatea dreptului la reparatii ... celelalte aspecte ce tin de regimul juridic (pct. capacitatea delictuală. daunele previzi. !ino!atia -i capacitatea delictuala > definiţia vinovăţiei ca o condiţie a răspunderii civile. .uie dovedită. fără culpă1 criterii pt.ile + si cele imprevizi. modalitatile reparatiei 2 in natura sau prin ec0ivalent . sta. persoanele indreptatite sa o. #egea va sta.modalitatile si intinderea reparatiilor .tina reparatia pt.-punderea per-oanelor juridice 40 . le3ii locului -. a) ..eniul de aplicare a le3ii delictului cuprinde2  conditiile ra-punderii ci!ile delictuale2 a. /ntinderea prejudiciului (3n ce măsură este necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii) .ei faptei ilicite . cauze de limitare+exonerare de răspundere /i 3mpărţire a răspunderii. Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte. dacă vinovăţia tre.ile . regimul pro.e face o separare a elementelor din domeniul delictului. sau e numai partiala)..persoanele indreptatite sa o. . pagu. 6onform art. intinderea ra-punderii .a efectiv suferita si pt.tina reparatia d e raporturile de cau"alitate /ntre 1apt. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite (delicte transfrontaliere) ex2 gaze nocive emanate de o fa.conditiile si intinderea raspunderii delictuale ..iectivă.a.. /ntinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pt.Do. prejudiciul suferit 6) 1apta ilicit.

ele con1lictuale /n . !! din legea !CD+!EE5 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei.ent !a 1i inlaturat daca unul dintre !iitorii -oti e cetatean ro. (5)) 2 daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un i. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o situatie speciala (art.ateria ca-atoriei 7i di!or0ului #egea aplica. !L alin. !L alin.il cu li.ila a casatoriei.ertatea de a inc0eia o casatorie. inc0eierea vala.. legea resedintei.iliei 41 .ania (norme de ordine pu.pedi.ateria dreptului 1a.an -i ca-atoria -a -e inc:eie in Ro.e con1lictuale /n . sunt determinate de le3ea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti (art. inc0eierea casatoriei . . divortul a /nc:eierea ca-atoriei conditiile de 1ond cerute pt.lica > caracter national). Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului.ent la ca-atorie care potrivit dreptului roman e incompati. efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c.ila casatoriei se referă la 2 a. Nor.pedi. Nor.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL & VII !) 6asatoria 5) 8iliatia -) *doptia )elatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu le3ii -ale nationale > art. !. iar daca nu are domiciliu. acel i.

-1era per-oanelor ce au dreptul să ceară desfacerea căsătoriei prin divorţ . . Do.ilă potrivit art.unurilor comune) d. separarea datoriilor comune. rela0iile dintre p. legea aleasă prin acordul celor două părţi sau Q . (5) că Adacă legea străină astfel determinată nu permite divorţul ori 3l administrează 3n condiţii foarte restrictive. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o norma de aplicatie imediata (art. cetăţean rom:nB. 6 e1ectele ca-atoriei (relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi) art 5C din legea !CD+!EE52 relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi. le3ea nationala co.a sunt supuse le3ii -tatului pe al carui teritoriu -e cele6rea"a .atri. locus regit actum (art. Distingem aici2 .toriei *rt. dacă nu au nici cetatenie. . 5C alin. filiatia copilului din casatorie 42 . 3mpărţeala . . 5C Q c Di!ortul *rt. poate fi admisă 3n )om:nia doar dacă sancţiunea nulităţii este prevăzută /i de legea rom:năB > condiţia du. cauzele de nulitate .ateria 1ilia0iei 7i adop0iei #egea !CD+!EE5 distinge2 a. 5F alin. 3n cazul in care au cetatenie diferita se va aplica le3ea do.un le3aturile cele .ai in 1ata autoritatilor co. di!or0ul 7i copii (3ncredinţarea copiilor. la data cererii de divorţ. legea prevăzută la art. 5F alin.ai -tran-e (solutie preluata din dreptul anglo.eniul le3ii di!or0ului se referă la2 a. E1ectele con!en0iilor .lei reglementări 5.rin0ii care -olicit. dacă se mai pot căsători ulterior.a cetatenia + domiciliul. Nor. 3nc0eierea căsătoriei (principiul simetriei juridice).saxon).lic rom:n precizează 3n art. (!) din legea !CD+!EE52 Anulitatea căsătoriei /i efectele ei sunt supuse legii care reglementează cerinţele legale pt.iciliului lor co.oti!ele de di!or0 (divorţul prin consimţăm:nt mutual) c. atunci c:nd unul dintre soţi este. efectele acestei nulităţi *rt.e con1lictuale /n .ligaţia de 3ntreţinere a copiilor) Nulitatea c.lema numelul.petente (NU -i reli3ioa-e) sau in fata agentului diplomatic + consular fie al )omaniei fie al statului celuilalt sot. se splică le3ea re-edintei co.une . o.oniale sunt reglementate de2 Q . care se aplică succesiv (3n scară) 2 .-. nici domiciliu comun.lice de drept internaţional pu. e1ectele cu pri!ire la rela0iile per-onale dintre -o0i (pro.. !E alin (5) /i (-))2 casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata nu. (5) prezintă o situaţie 3n favoarea căsătoriei (respingerea nulităţii)2 Anulitatea unei căsătorii 3nc0eiate 3n străinătate cu 3ncălcarea condiţiilor de formă.un 6ele 5 legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. se aplică legea rom:nă.oniale (regimul locuinţei comune. daca nu au nici resedinta comuna se va aplica le3ea -tatului cu care -otii intretin in co. !E alin.conditiile de 1or. capacitatea de exerciţiu a soţilor) /i e1ectele cu pri!ire la rela0iile patri.una a -otilor (daca exista) . 5C )eglementarea de ocrotire a ordinii pu. 55 din legea !CD+!EE5 precizează că divorţul este c:rmuit de legea aplica.

ileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 5C din legea !CD+!EE5. (5) din legea !CD+!EE5 prevede2 A3n ipoteza 3n care. do.i administra . Sta6ilirea 1ilia0iei (sunt acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) ?.ilă.ligaţiile părinţilor de a. -C alin. a.torie se sta. 1a0. potrivit art. condiţiile de fond cerute acestora sunt cele care guvernează efectele căsătoriei lor. timpul legal de concepere a copilului) > E1ectele 1ilia0iei .. se aplică legea care a c:rmuit efectele căsătoriei părinţilor la data 3ncetării căsătoriei+la data divorţuluiB. Do.o6il de le3i este determinat de legea efectelor căsătoriei din momentul na/terii copilului *rt. 5L prevede că 3n ipoteza 3n care copilul are două cetăţenii.a de doi soţi ce adoptă 3mpreună sau unul adoptă copilul celuilalt..a. faţă de tată (modalităţi /i condiţii. art. 5D alin. prezumţa de paternitate. i se aplică legea cea mai fafora. 5L din legea !CD+!EE5 prevede că filiaţia copilului din afara căsătoriei se sta.eniul le3ii 1iliatiei copilului din a1ara ca-atoriei2 *. Dacă are 3nsă /i cetăţenie rom:nă i se aplică legea rom:nă (conform art. o. efectele adopţiei . tăgăduirea paternităţii. de . Sta6ilirea 1ilia0iei2 .:ndirea numelui de către copil . !5 alin (-)). conditiile de formă ale adopţiei .toriei *rt.-.l 3ntreţine /i educa pe copil.(!) . cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta.eniul le3ii 1iliatiei copilului din ca-atorie2 *. . a 43 . d.unurile) 6 $ilia0ia copilului din a1ara c.. c. anterior na/terii copilului. filiatia copilului din afara casatoriei c. căsătoria părinţilor a fost anulată+desfăcută. am. Dacă este vor. -C > -. Con1lictul .ilire a filiaţiei /i contestarea maternităţii) . de a. adopţia a $ilia0ia copilului din c. Do. 3ncetarea adopţiei Condi0iile de 1ond . precum /i de legea naţională a celui ce va fi adoptat. > art..ile/te potrivit le3ii na0ionale a copilului de la na7terea -a (lex patriae) &ot art.din legea !CD+!EE5 fac distincţie 3ntre2 . (modalităţi /i condiţii de sta.-. conditiile de fond ale adopţiei . 5C.ilite de legea naţională a adoptatorului..ele străine.ilite de legea statului unde se 3nc0eie adopţia (locus regit actum). 6 Condi0iile de 1or. E1ectele 1ilia0iei (acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) c Adop0ia *rt. -5 > cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. raporturile personale /i patrimoniale dintre părinţi /i copil.

ile/te efectele căsătoriei lor. ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează forma adopţiei O6li3a0ia de /ntre0inere 7. 3ntinderea o. c0iar dacă legea străină aplica.ent. -F din legea !CD+!EE5.ilă o.c E1ectele adop0iei sunt guvernate de legea naţională a adoptatorului. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre -o0i se aplică legea care guvernează efectele căsătoriei. legea care guvernează efectele adopţiei este legea care sta. rela0iile per-onale 7i patri. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre 1o7tii -o0i se aplică legea care guvernează divorţul d. -D alin. de-1acera adop0iei este guvernată de legea aplica. satisfacerea o.ilă efectelor adopţiei nulitatea adop0iei.ligaţiei de 3ntreţinere d.ligaţia respectivă. condi0iile de 1ond ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează 3nc0eierea adopţiei (conform principiului simetriei juridice) .il de legi).ri de protec0ie a ordinii pu6lice > art.itori) c. condi0iile de 1or. modul de executare /i termenele pt.ligaţiei de 3ntreţinere Re3le.ligaţiei ar dispune altfelB.ligaţiilor părinte/ti către adoptator.ilgaţiei 6onform art. de le3i di1erite.uie să se ţină seama de posi. 44 . trecerea drepturilor /i o. 5C c.i 1ire7ti d /ncetarea adop0iei cu cele două forme2 ..itorului o.eniul le3ii o6li3a0iei de /ntre0inere se referă la2 a. potrivit art.rin0ii -.rin0i 7i copii se aplică legea care guvernează efectele filiaţiei . Distingem 3ntre2 .itorului /i de nevoile efective ale creditorului. 5C.ligaţia de 3ntreţinere este c=r. .oniale dintre adoptat 7i p.uit. după cum urmează2 a. potrivit art.. pentru o6il3a0ia de /ntre0inere /ntre alte per-oane se aplică legea naţională a creditorului o. Do. noua lege naţională se aplică doar prestaţiilor ulterioare sc0im. 3n cazul sc0im.a de doi soţi care adoptă. numele adoptatului)1 > rela0iile per-onale 7i patri.ligaţiei tre. ordinea de prioritate (c:nd există mai mulţi de.ării cetăţeniei. Dacă este vor.ligaţiei . persoana creditorului /i a de.eniul le3ii e1ectelor adop0iei2 *.ării (conflict mo. 3n funcţie de raportul juridic din care izvoră/te o.ilităţile materiale ale de.oniale dintre adoptator 7i adoptat (legătura de rudenie. (5)2 Apentru a se determina 3ntinderea o. Do. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre p..

:ndirea calităţii de comerciant dovada calităţii de comerciant condiţiile pt. atunci se aplică legea statului unde funcţionează conducerea activităţii economice a acelui comerciantB. . d. Do.ert 45 .eniul le3ii aplica6ile ocrotirii prin tutel.ele con1lictuale pri!ind -u6iectele de drept co.rinte7ti se referă la2 a.ele con1lictuale aplica6ile 1ondului de co. do.eniul le3ii ocrotirii p.ilăefectelor căsătoriei. (!) din legea !CD+!EE52 Acalitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a o.ercial I Nor.. I. e. e. .erciant *tr.ercial Le3ea aplica6ila calitatii de co. d. . nu este 3nmatriculat sau are 3nmatriculări 3n mai multe state. ocrotirea părintească ocrotirea prin tutelă sau alte forme de ocrotire Ocrotirea p.(pt. *rt. Tutela > ocrotirea este supusă legii naţionale a persoanei ocrotite Do. c. interdicţii.rintea-c.ligaţiilor 3ntre părinţi 3ntinderea ocrotirii (referitor la persoana copilului /i la . *rt.unurile sale) drepturile /i o. executată de părinţi sau doar de către unul dintre ei. cazurile 3n care se instituie durata ocrotirii 3mpărţirea o.ilităţi. potrivit art. criteriile pt.Ocrotirea per-oanelor lip-ite de capacitate de e4erci0iu -au cu capacitate de e4erci0iu re-tr=n-. II. I.ligaţiile cu privire la persoana /i .ateria dreptului co. societăţi comerciale)B. c. c.erciant se referă la2 a.unurile copilului II. instituirea tutelei modificarea tutelei efectele tutelei (inclusiv raporturile dintre tutore /i cel ocrotit) 3ncetarea tutelei VIII Nor. se referă la2 a.ligaţiile profesionale ale comerciantului 3ncetarea calităţii de comerciant II Nor. -H2 Aocrotirea minorului născut din căsătorie sau adoptat.ele con1lictuale /n . .er0 Le3ea aplica6ila 1ondului de co... exercitarea activităţii comerciale (incompati. este c:rmuită de legea aplica.0ii de co. FL alin.tinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pt. persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata.eniul le3ii calit. d. 5C Do. decăderi) o. FL alin (5)2 Adacă comerciantul nu are o autorizaţie.

&re.erciale .0ii co.ligatiile ce rezulta din calitatea de asociat organizarea si functionarea societăţii dizolvarea si lic0idarea societăţii 46 . capacitatea societăţii comerciale2 .0ii co.uţiile organelor de conducere. care guvernează mo/tenirea precizează că2 Amo/tenirea este supusă.*rt. reorganizarea /i 3ncetarea capacităţii de folosinţă) .e aplică mutatis mutandis (3ntocmai). c. de e4erci0iu (constituirea /i atri. de 1olo-in0.uit unui 6un i. le3ii locului unde e-te -ituatB . relaţiile organelor de conducere cu societatea.erciale Le3ea aplica6il.il incorporal.un mo.. . e. -ociet. (modalităţi de constituire.saxon) Do. (lex rei sitae). F! /i F52 Astatutul organic al persoanei juridice este supus legii sale naţionale. dreptul rom:n) . 3n ceea ce prive/te fondul de comerţ. societatile (in) partners0ip (din dreptul anglo. soc in comandita simpla (din dreptul german) . elementele de la domeniul de aplicare a legii persoanelor juridice a.ocietatilor comerciale cu per-onalitate juridica li -e aplica le3ea nationala (lex societatis).erciale se referă la2 . iar legea naţională este legea sediului socialB.ert e-te a-e.ocietăţile fara personalitate juridica2 .uie remarcat ca pe plan con1lictual 1ondul de co. 3nc0eierea de acte juridice. *rt. asociatiile in participatiune (din dreptul francez. HH din legea !CD+!EE5. modul de do. d.ele con1lictuale aplica6ile -ociet. reprezentarea faţă de terţi) .0ilor co.ocietăţilor comerciale 1ara per-onalitate juridica li -e !a aplica le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la centrul principal de 3e-tiune -i conducere a acti!itatii lor.o6il desi in dreptul roman fondul de comert e considerat .eniul de aplicare a le3ii -ociet. III Nor.andire si de pierdere a calitatii de asociat drepturile si o. .

) 0.itor (efectul suspensiv al falimentului asupra urmăririlor individuale 3n măsura 3n care devin exigi. adica legea locului unde e situata principala masa de .entul !a 1i -upu.itorului si cu privire la actele juridice inc0eiate de de. lic0idatorul) efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a de. e. se aplică legea locului unde se afla principala asezare comerciala a falitului.itorului efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la . conditiile pt.entului se referă la2 a. N efectele falimentului 3n cazul societăţilor cu răspundere nelimitată asupra asociaţilor cu răspundere nelimitată N i.entului Le3ea aplica6ila 1ali.entului DIP rom:n nu conţine o reglementare unitară. condiţie. Do.. . g.:nzilor etc.ile creanţele cu termen+su.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1A (norme conflictuale 3n dreptul comercial > continuare) IV Nor. plata pasivului.itorului categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului (judecătorul sindic. $ali. f.lui le4 rei -itae.eniul de aplicare a le3ii 1ali.unuri supusa falimentului. 6a regulă generală. regimul . c.unurile de.eneficiului de lic0idare) 47 . d. efectele lic0idarii (realizarea activului. regimul suspendării do. ca o persoana sa fie declarata in faliment criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor) masurile preventive ce pot fi luate (reorganizarea juduciară) categoriile de persoane care pot cere falimentul de.ele con1lictuale aplica6ile 1ali.

In cazul lipsei unei legi alese art.iectivă a contractului de muncă se face c:nd părţile nu au exprimat o lex voluntatis sau c:nd. devine aplica. !C5 prevede că contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu2 a. !C5 lit. pentru a distinge faţă de contractele colective de muncă. cuantumul si modalitatile de plată a salariului d. de/i au exprimat.ilă doar 3n măsura 3n care nu aduce restr:ngeri ocrotirii pe care dispoziţiile imperative ale legii aplica. art.uie verificată această limitare.lica si aspecte de ordin privat. F CI#) se referă la2 "ste vor.unc. contractul de muncă)..rilor din organele de conducere ale soc falite pt. 3n mai multe state.uncii Dreptul muncii este o ramura complexa de drept. alte o. dacă salariatul 3/i 3ndepline/te munca. Do.eniul le3ii contractului de .ligaţii ale salariatului (fidelitate. )ezultă deci expresia aplicării excepţiei de ordine pu. dacă ea restr:nge ocrotirea asigurată salariatului prin dispoziţiile imperative ale legii care rezultă din localizarea o. legii convenite de părţiB (lex voluntatis) *utonomia de voinţă este a1ectat. se afla sediul intreprinderii care l.o.a numai de contracte individuale de muncă. felul muncii si modalitatile sale de realizare c. deoarece numai aici părţile se află pe picior de egalitate juridică. raspunderea mem.a angajat (le4 -ocietati-).ile de conflicte de legi (de ex.ligaţiile partilor) . prin localizare o. !C! /i !C5 din legea !CD+!EE5 precizează2 Acontractul de muncă este supus.a prevede că2 Adacă există totu/i legături mai puternice ale contractului de muncă cu un alt stat dec:t cu cel al sediului angajatorului.ile le asigură salariatului.unc. (contract indi!idual de .. efectele contr individual de muncă (drepturile si o.iectivă a contractului de muncă). ce include aspecte de ordine pu. o. neconcurenţă) e.iectivă. *rt.. teza a >II. #ocalizarea o.j. . %umai anumite instituţii ale dreptului muncii sunt suscepti. 6a excepţie.ligaţiile angajatorului 48 . tre. c0iar daca este detasat temporar in alt stat. 3n primul r:nd. . starea de faliment IC Nor. 3n lipsa unei atare alegeriB. prin natura funcţiei sale.unc.ilă legea acestuiaB. sau .itare -peci1ic. Le3ea aplica6ila contractului de . !C!2 Alegea convenită de părţi spre a c:rmui contractul de muncă este aplica. prevăzutăde art.lică 3n dreptul internaţional privat rom:n (intenţia a fost de a 3nlătura legea aleasă de părţi.ele con1lictuale aplica6ile /n dreptul . salariatul isi indeplineste in mod o.isnuit munca 3n temeiul contractului ( le4 loci la6ori-). a. de o li.

co.r=rilor ar6itrale -tr. durata contractului individual de muncă g.peten0a alternati!. )exultă de aici2 !. nulitatea 6I$ Proce-ul ci!il interna0ional (nor. /n dreptul interna0ional pti!at (competenţa jurisdicţională) le3ea aplica6il. *rt. procedurii /n proce-ele cu ele. !FL precizează că Ainstanţele judecătore/ti rom:ne sunt competente să soluţioneze procesele dintre o parte rom:nă /i una străină sau numai dintre străini. !FL > !DI din legea !CD+!EE5 reglementează competenţa jurisdicţională Pentru relaţiile cu statele mem. privind competenţa.=nia 7i e1ectele :ot.f.ine /n Ro.ateria dreptului interna0ional pri!at) Proce-ul ci!il international (normele de procedură 3n materia dreptului internaţional privat) implica .ine /n Ro. răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de salariat R.ele de co.re '" se aplică )egulamentul nr. co.peten0a alternati!. modificarea 6I$ i. II III IV I nor. executarea contractului individual de muncă 0. persoane fizice sau juridiceB. a instanţelor rom:ne cu cele străine 5.tore7ti -tr. recunoa/terea /i executarea 0otăr:rilor 3n materie civilă /i comercială. suspendarea.peten0. /n dreptul interna0ioanl pri!at *rt.r=rilor judec.ele de procedur.inului ca parte /n procee1ectele :ot.aspecte2 I.ente de e4traneitate condi0ia -tr. /n . FF+5CC!. incetarea 6I$ l.peten0a juri-dic0ional. 49 .=nia Co. raspunderea materiala a salariatului j. a instanţelor rom:ne 1 Co.peten0a e4clu-i!.

referitoare la persoanele domiciliate 3n )om:nia1 .e/te de competenţa rationae .ilul la care se referă cererea se află 3n )om:nia (acţiuni personale imo. Dacă p:r:tul din străinătate nu are un domiciliu cunoscut.ligaţie izvor:tă dintr. reclamantul din cererea de pensie de 3ntreţinere are domiciliul 3n )om:nia1 d. procesele referitoare la ocrotirea 3n străinătate a proprietăţii intelectuale a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia. locul unde s. 7 persoană juridică străină se socote/te că are sediul 3n )om:nia /i atunci c:nd are pe teritoriul ţării o filială. In caz de competenta exclusiva daca se pronunta o 0otarare straina (de catre o instanta straina).ateriae a instanţelor rom:ne2 Ainstanţele rom:ne sunt. 50 . nulitatea căsătoriei /i alte litigii dintre soţi.*rt. O6-er!atie ' Ace-te ca"uri de co. ele sunt declarate ca fiind competente. dacă cel adoptat are domiciliul 3n )om:nia /i este cetăţean rom:n sau apatrid1 c. 3n cazul unei societăţi comerciale străine ce are un sediu secundar 3n )om:nia. de asemenea.. Dacă totu/i litigiul este soluţionat de o instanţă străină.ii soţi au domiciliul 3n )om:nia1 f. p:r:tul sau unul dintre ei are domiciliul+re/edinţa sau fondul de comerţ 3n )om:nia.. actele de stare civilă 3ntocmite 3n )om:nia. dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean rom:n1 . dacă prin convenţia părţilor nu s.a născut + tre. competente să judece2 a. !DC vor. locul de 3ncărcare+descărcare a pasagerilor sau a mărfii transportate se află 3n )om:nia1 g. agenţie sau reprezentanţă1 c. a in-tan0elor ro.ile situate 3n )om:nia1 0.ile situate 3n străinătate.peten0a e4clu-i!. sucursală.il sa fie competente si alte instante straine in situatii in care in conformitate cu propriile reguli de procedura. dacă2 a. 5 Co. sediul p:r:tului > persoană juridică se află 3n )om:nia. dacă la data cererii am..ligaţii extracontractuale sau efectele sale se află 3n )om:nia (loci delicti commissi sau loci lesionis se sflă 3n )om:nia)1 f.unul asigurat sau locul unde s. acţiunile reale referitoare la imo.a sta. "xista si situatii cand competenta instantelor romane e considerata exclusiva.ilit o altă competenţă1 d. punerea su.unurile rămase de la acesta se aflRă 3n )om:nia1 i. o o.iliare)B. ultimul domiciliu al defunctului sau . desfacerea. acea 0otăr:re ve fi recunoscută /i 3n )om:niaB. cu excepţia celor referitoare la imo. cererea se introduce la instanţa din ţara unde se află domiciliul+re/edinţa reclamantului1 .petenta NU -unt e4clu-i!e astfel incat in aceste tipuri de litigii e posi. imo.a produs riscul se află 3n )om:nia (contractele de asigurare)1 0. tutela+curatele unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 d. interdicţie a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 e. 3nncuviinţarea adopţiei. falimentul sau altă procedură judiciară privind 3ncetarea plăţilor. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg o. fie c0iar /i parţial.=ne *rt. procesele dintre persoanele cu domiciliul 3n străinătate. *rt. referitor la acte+fapte de stare civilă 3nregistrate 3n )om:nia. acea 0otarare nu va fi recunoscuta in )omania. !FE spune că Ainstantele judecătore/ti rom:ne sunt competente ( rationae per-onae -au rationae loci). !D! prevede că Ainstanţele rom:ne sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturile de drept internaţional privat referitoare la2 a. executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriul )om:nieiB. .un contract se află 3n )om:nia1 e.uie executată. procesele referitoare la ocrotirea minorilor + interzisă cetăţenilor rom:ni cu domiciliul 3n străinătate1 c. mo/tenirea lăsată de o persoană cu ultimul domiciliu 3n )om:nia (acţiunea reală)1 g.

/i va refuza competenţa. prevăzute 3n )egulament astfel2 Re3le. la locul producerii prejudiciului1 51 . 7i co.entarea 3eneral.ru poate fi acţionată 3n justiţie 3n alt stat mem. *rt. portivit regulilor de competenţă materialăB. co. cererea va fi trimisă la Kudecătoria sectorului ! + &ri. ac0iunea e-te re-pin-.peten0. !DH inter"ice liti-penden0a interna0ional. )ezultă deci că nu există nici litispendenţă /i nici conexitate internaţională.ligaţii de 3ntreţinere. prin voinţa lor2 Adacă părţile au supus. -pecial. 3n materie contractuală. 6ompetenţele speciale au o re3le. la instanţele de la locul de executare a o.ercial.=n.ent. *rt.i-i6il.ligaţiei.prevede că A dacă o jurisdicţie străină se declară necompetentă să soluţioneze o acţiune formulată de un cetăţean rom:n. de co. Re3ula.lema se pune 3n faţa instanţei străine.. !DI prevede că Ainstanţa sesizată este o. materie de asigurări1 . !DD prevede că Adacă instanţele rom:ne sunt competente. dispoziţii generale de competenţă .unalului ?ucure/ti.. ca inad. 5 din )egulamentul FF+5CC! prevede că2 APersoanele cu domiciliul pe teritoriul unui stat mem. dispoziţii speciale de competenţă 3n2 ./i aleagă jurisdicţia.ligată să. sta.aterie ci!il.re '") Do. cu excepţia competenţei exclusive a unei instanţe străine sau. *rt.ru sunt acţionate 3n justiţie. aceasta poate fi introdusă 3n )om:nia la instanţa cu care procesul are legăturile cele mai st:nseB (pentru ca un cetăţean rom:n să nu răm:nă fără jurisdicţie > aplicarea legii proprii. la instanţele unde 3/i au domiciliul.peten0a /n 1a!oarea altei in-tan0e.ri -peciale pentru cele trei situaţii speciale. D2 Ao persoană cu domiciliul 3ntr. vamală. contractele 3nc0eiate cu consumatorii1 .ru doar 3n cazurile de co. sau de proro3are de co.entul %%B5AA1 (3n relaţiile )om:niei cu statele mem. administrativă. această instanţă va fi competentă.itrajului).2 .eniul de aplicare > se aplică /n . ( nu se aplică 3n meterie fiscală.peten0. la locul unce creditorul 3/i are domiciliul+re/edinţa. !DF reglementează forum convenias. care permite părţilor să. de unde rezultă că in-tan0a ro.entare 3eneral. dacă pro.ili care anume dintre ele e 3ndreptăţită să soluţioneze procesul. Re3ulile de co. *rt. 3n materie de o. !D. 7i re3le.peten0. c. litigiul dintre ele competenţei unei anumite instanţe.. !FL > !D5. %u se aplică 3n relaţiile cu Danemarca (această ţară are un acord special.2 Acompetenţa instanţelor rom:ne.un stat mem. nici 3n materia falimentului /i nici 3n materia ar.. t:e proper laI) *rt. nu este 3nlăturată prin faptul că acela/i proces sau unul conex a fost adus 3n faţa unei instanţe străineB. 3n materie delictuală./i verifice din oficiu competenţa /i dacă constată că este competentă o instanţă străină va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor rom:neB. cu excepţia c:nd competenţa exclusivă aparţine instanţei rom:neB. din 5CCD). dar nu se poate sta. Deci. e4clu-i!. . indiferent de cetăţenia lor. ea nu. . prin convenţie. Dispoziţii generale de competenţă *rt.*rt. nu declin. contractele individuale de muncă.peten0. 60iar dacă instanţa rom:nă a fost ulterior sesizată. prevăzute de )egulamentB.ru 3n următoarele situaţii2 a. Persoanele domiciliate 3n '" pot fi acţionate 3n justiţie 3n instanţele unui alt stat mem.ilită conform art.

6onvenţia părţilor tre. )ezultă că instanţa ulterior sesizată poate să 3/i decline competenţa.. . pentru acţiunile ce au ca o. 7i cone4itate *rt. instanţele de la sediul societăţii1 -. instanţa unde se cere executareaB. litigiile referitoare la sucursale. care prevede că Adacă părţile au convenit ca o instanţă dintr. care prevede că Aurmătoarele instanţe au competenţă exclusivă2 !.lice.re diferite. ultima instanţă sesizată 3/i poate suspenda acţiunea p:nă c:nd prima instanţă sesizată 3/i clarifică competenţaB. instanţa aceea va fi competentăB. 5I din )egulament2 Adacă se introduc acţiuni ce privesc aceea/i cauză /i au acelea/i părţi la instanţe din state mem. instanţele de la locul 3nregistrării acelui drept de proprietate intelectuală1 D.ile/te competenţa. 5L din )egulament2 Adacă există acţiuni conexe pe rolul unor instanţe din state mem. la locul unde se află unitatea 3n cauzăB...un stat mem. 55 din )egulament. p:nă c:nd instanţa mai 3nt:i sesizată 3/i sta.re diferite. pentru acţiunile referitoare la .ă competenţă 3n soluţionarea unui litigiu. pentru acţiunile ce au ca o.revete. Pentru cele trei situaţii speciale > %' ne ocupăm de ele 6ompetenţa exclusivă este reglementată de art.iect 3nregistrări pu. *rt.d..ilelor sau de 3nc0iriere a acestora.ile/te competenţa. 52 . modele... ultima instanţă sesizată 3/i declină competenţaB. 5. Prorogarea de competenţă este reglementată de art. Liti-penden0.iect validitatea constituirii. instanţa ce a fost ultima sesizată suspendă din oficiu acţiunea. ++ ..uie să fie 3nc0eiată 3n formă scrisă. agenţii. pentru acţiunile 3n materie de drepturi reale asupra imo. instanţele unde sunt situate1 5.ru să ai..din )egulament. pentru acţiunile referitoare la executarea unei 0otăr:ri judecătore/ti. instanţele de la sediul registrului1 F. nulitatea sau dizolvarea unei societăţi. mărci. desene. Dacă acea instanţă 3/i sta.

daca 0otararea judecatoreasca se refera la statutul civil al cetateanului statului unde ea a fost pronunta conditionata. forta executorie a 0otararilor judecatoresti straine -. nici una dintre parti nu va mai putea porni un alt proces avand aceleasi parti cu aceeasi calitate juridica.%u mai era 3n cursul scris2 E$ECTELE JOTARARILOR KUDECATORESTI STRAINE IN RO#ANIA * a-pecte' !. competenta sa judece cauza 53 . instanta care a pronuntat 0otararea a avut potrivit # statului unde a fost pronuntata. *stfel.iect si izvorand din aceeasi cauza. Recunoa-tere '  de drept.anta a 0otararilor judecatoresti straine Pt ca o 0otarare judecatoreasca straina sa ai. autoritatea de lucru judecat 5. forta pro. daca o 0otarare judecatoreasca straina e recunoscuta in )omania.a autoritate de lucru judecat pe teritoriul )omaniei e necesar ca acea 0otarare sa fie recunoscuta in )omania=@ recunoasterea unei 0otarari judecatoresti straine ec0ivaleaza cu efectul autoritatii de lucru judecat. 5 categorii de conditii ' ))po"iti!e ++++ ne3ati!e Conditii po"iti!e'  1 0otararea sa fie definitiva potrivit # statului unde a fost pronuntata 5. avand acelasi o.

.-. Pro1' exista incalcare a ordinii de DIP si cand s. $ORTA ECECUTORIE ($E) Pt ca o 0otarare straina sa ai. PROCEDURA RECUNOASTERII JOTARARILOR STRAINE 6ererea de recunoastere.. toate . procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr. pt ca ea sa fie recunoscuta in )omania mai tre.il sa se faca si fara citare in cazul in care din 0otararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii. 0otararea e rezultatul unei fraude comise in procesul din strainatate 5.. 6ererea de recunoastere tre.o -. 54 !. copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare a instantei catre partea care a fost lipsa la proces .uie indeplinite urmatoarele conditii2 Partea interesata sa faca dovada ca partea lipsa la proces2 . dr de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit # romane &ermenul de prescriptie2 cel de .o 0otarare definitiva a instantelor romane sau litigiul se afla in curs de judecata in fata instantelor romane. dovada caracterului definitiv al 0otararii . a primit citatia in timp util pt termenul necesar ..o 0otarare daca e formulata pe cale principala ..uie sa se limiteze strict la verificarea conditiilor prezentate mai inainte. -. daca 0otararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul.5. print. Instantele romane nu pot sa procedeze la reexaminarea pe fond a cauzei si nici nu pot modifica 0otararea straina. e de competenta &ri. 0otararea straina sa fie executorie potrivit # instantei care a pronuntat. atunci cand recunoasterea se cere pe cale principala. orice act din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus 6ererea se solutioneaza2 .F. o copie a 0otararii straine .uie ca ea sa indeplineasca conditiile2 conditiile de la recunoastere 5.uie anexate anumite acte specifice2 .ilitatea de a se apara . F.ilitatea de a exercita calea de atac impotriva 0otararii Conditii ne3ati!e' )ecunoasterea 0otararilor straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri2 !.a avut posi.!.. tre.a avut posi.a primit actul de sesizate a instantei . 0otararea straina incalca ordinea de DIP. 6ererea poate fi facuta si pe cale incidentala de catre instanta sesizata cu un alt proces. prin inc0eiere interlocutorie daca e formulata pe cale incidentala ..ani din # romana. exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele 0otararilor straine intre )omania si statul pe teritoriul caruia s.a incalcat competenta exclusiva a instantelor romane. daca in cadrul acelui litigiu se ridica exceptia autoritatii de lucru judecat a unei 0otarari straine.a pronuntat 0otararea.unalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul paratul (cel care refuza executarea 0otararii). Instantele romane.-. atunci cand verifica 0otararea straina in vederea recunoasterii ei.uie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de c0emare in judecata dar acestei cereri ii tre..a 8" pe teritoriul )omaniei tre.olutionarea cererii se face cu citarea partilor dar e posi.

itral sa fi fost constituit in conformitate cu conv de ar.itraj Daca ! si 5 sunt intrunite=@ o 0otarare ar. tre. in acest mod. In plus.uie prezentat un act din care sa rezulte caracterul executoriu al 0otararii straine.ila 5. Incuviintarea cererii se solutioneaza intotdeauna cu citarea partilor. conv ar. 55 . 6ererea de executare tre. Pe 0otararea romana prin care s. tri. Motararile straine prin care s.unalul ar.aza 0ot straine se o.ila in temeiul # care este aplica.itraj.PROCEDURA ECECUTARII In cazul in care se cere executarea 0otararii judecatoresti straine. $orta pro6anta) art 1(H L 1A@ Motararea straina data de o instanta competenta are o forta pro.itrala va fi recunoscuta in )omania si executorie in aceleasi conditii ca o 0otarare judecatoreasca straina. Pe . RECUNOASTEREA SI ECECUTAREA IN RO#ANIA A JOTARARILOR AR>ITRALE STRAINE In cazul in care 0otararea straina a fost pronuntata in temeiul unei conventii de ar. nu pot fi executate pe teritoriul )omaniei.unalului in circumscriptia caruia urmeaza a se efectua executarea in tara.a incuviintat executarea (0otararea de exeGuatur) se aplica inc0eierea de investire cu titlu executoriu si. instantele romane vor recunoaste aceasta 0otarare in urmatoarele conditii2 !.tine titlul executoriu in conditiile # romane.anta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata. competenta revine de asemenea &ri.au luat masuri asiguratorii sau sunt date cu executare provizorie.itrala e vala.uie sa indeplineasca toate conditiile de la recunoastere inclusiv actele care i se ataseaza. 0otararea devine executorie in )omania.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.