DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1

Raporturile juridice de drept intl pri!at Particularităţile raporturilor juridice de DIP faţă de dr.civil (genul proxim, dr.comun).
Dreptul international privat (DIP), ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate  studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. DIP = dr.civil lato sensu elementul de extraneitate. !) "xistenţa "#"$"%&'#'I D" "(&)*%"I&*&" = acea parte componentă a raporturilor juridice aflata in strainatate+su, incidenta unei legi străine. "lementul de extraneitate nu constituie un element de structură, distinct al raporturilor juridice (părţi, continut, o,iect). "l se poate regasi in oricare din aceste - elemente. . dpdv al su,iectelor (cetăţenie, domiciliu, re/edinţă, c0iar religia pers.fizice1 pt. pers.jur. avem sediu, nationalitatea străină sau fondul de comert). . o,iectul derivat al raportului juridic (un ,un care se afla in strainatate+su, incidenţa legii străine). . continutul raportului juridic (dr. o,l. părţilor) se materializeaza prin2 . locul inc0eierii actului juridic+ locul executarii contractului1 . moneda 3n care este executat preţul1 . voinţa părţilor poate constitui element de extraneitate (clauza prin care se prevede că acel contract este supus legii străine)1 4n cazul faptelor juridice2 locul savarsirii delictului+locul producerii prejudiciului "lemente străine 3n dreptul procesual2 competenţa aparţine unei instanţe străine, recunoa/terea unei sentinţe pronunţate 3n străinătate. 5) 67%8#I6&'# D" #"9I = acea situaţie care apare atunci c:nd, 3ntr.un raport juridic cu element de extraneitate, se pune pro,lema ca acel raport juridic să devină suscepti,il de a i se aplica 5+mai multe sisteme de drept aparţin:nd unor state diferite (definiţie /tiinţifică). Definiţia metaforica2 6D# e acea pro,lema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intre,area 2 6*)" ;I;&"$ D" D)"P& ')$"*<* * ;" *P#I6*= "x. intr.un contract de vanz. > cump. intre o parte romana . vanzator si o parte germana . cumparator. 6ontractul se inc0eie la ?ucuresti, marfa urmand a se livra in 9ermania. Intre parti apare un conflict+litigiu legat de neexecutarea o,ligatiei de catre partea germana. ..@ instanta romana e sesizata. 6e lege se aplică= "#"$"%&"#" D"8I%I&7)II *#" 67%8#I6&'#'I D" #"9I2 a) ;ă fie un raport juridic cu element de extraneitate1 ,) 6onflictul de #egi %' tre,uie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state . nu are nici o legatura cu Dreptul International Pu,lic. 6onflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate, astfel incat se considera ca sintagma A6D#B(termen generic) tre,uie inteleasa drept un Aconcurs de legiB (in sensul ca se pot aplica am,ele sisteme de drept). #egile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. 1

c) 6:nd apare un element străin 3ntr.un raport juridic, acesta este suscepti,il de aplicarea unei legi străine. %orma conflictuală reprezintă norma de trimitere (va trimite la unul dintre sistemele de drept ce s.ar putea aplica). d) 6onflictul se numeste de legi, dar acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective. 6auza conflictului de legi > sistemele naţionale nu dau mereu aceea/i soluţie pt. aceea/i situaţie de fapt (au reglementări diferite).

-) 6are sunt raporturile juridice de DIP
6onflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept intl. privat. %umai in raporturile juridice de drept intl. privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Doar 3n raporturile juridice de dr.intl.privat, competenţa jurisdicţională poate să nu corespundă cu competenţa legislativă, iar părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică. 4n raporturile juridice de drept pu,lic, unde există su,ordonare juridică nu poate apărea un conflict de legi pt. că statul acţionează de iure imperii (pot totu/i apărea elemente de extraneitate > ex2 3n dr.penal avem principiile teritorialităţii, personalităţii, universalităţii /i realităţii). 4n raporturile juridice de dr. privat statul acţionează de iure gestionis. )amurile in care pot apărea conflicte de #egi2 Dr. comertului international Dr. transporturilor Dr. civil Dr. familiei Dr. comercial Dr. muncii Dr. procesual civil *ceste domenii de reglementare sunt enumerate in art. ! din #egea !CD+!EE5 cu privire la rap de Dr.Intl. Privat. )aporturile de dr. pu,lic ex2 cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, %' dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista raporturi de extraneitate. ;olutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de DIP numita %7)$* 67%8#I6&'*#* = norma juridica specifica DIP care are o structură proprie /i solutioneaza conflictele de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept e aplica,il cu privire la acel raport juridic. %ormele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi2  norme de dr. material  norme de dr. procesual %ormele conflictuale, spre deose,ire de normele materiale, nu carmuiesc raporturile juridice pe fondul lor, ci numai arata sistemul de dr. aplica,il (e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deose,ire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului). *lta deose,ire2 normele conflictuale au o aplicare preala,ila normelor materiale, influentand normele materiale aplica,ile. *vem o succesiune logica2  mai 3nt:i se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr. aplica,il, iar apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. %ormele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. I"!oarele normelor conflictuale2 2

. .

6onvenţiile internaţionale de DIP (unifică normele conflictuale)1 3n dreptul intern (#egea !CD+!EE5).

STRUCTURA NOR#EI CON$LICTUALE
%orma conflictuala este o norma juridica aparţin:nd sistemului de dr.rom:n (nu poate avea alte elemente de structură faţă de alte norme juridice) . contine2 . ipoteza (situaţia de fapt)1 . dispozitie . sanctiune %orma conflictuala are urmatoarele particularităţi2 . conţinutul normei conflictuale (ipoteza) > categoria de raporturi juridice la care norma se referă1 . legatura normei conflictuale (dispoziţia) . indică sistemul de drept aplica,il pt. acel conţinut al normei. #egatura normei conflictuale se materializeaza printr.un element concret care se numeste P'%6& D" #"9*&')* (element concret plaseaza continutul normei 3n sfera unui anumit sistem de drept). "xemple de norme conflictuale (in #egea !CD+!EE5)2  art 112 Astarea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede altfel. #egea nationala este legea statului a cărei cetăţenie o are persoana 3n cauzăB. 6ontinutul acestei norme conflictuale2 starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. #egatura acestei norme conflictuale2 Ac:rmuite de legea sa naţionalăB. Punctul+"lementul de legatura (este dat de art. !5)2 #egea nationala este legea statului a carei cetatenie o are persoana in cauza =@ cetatenia e punctul de legatura pt. norma conflictuala.  art %12 Astatutul organic al pers.jur. este carmuit de legea sa nationalaB. *rt. FC2 Apers.jur. are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit, potrivit actului constitutiv, sediul socialB. 6ontinutul2 statutul organic al pers. jur. #egatura2 legea naţională a pers. jur. Punctul de legatura2 naţionalitatea statului, dată de sediul social. art %&' Aposesia, dr. de proprietate si celelalte drepturi reale asupra ,unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfelB. 6ontinutul2 posesia, dr. de proprietate /i celelalte dr. reale. #egatura2 legea locului situării ,unurilor. Punctul de legatura2 locul situării ,unului.  art (1)(*2 Acontractul este supus legii alese prin consens, de părţiB. Art ((' +in lipsa unei legi convenite de parti, contractul este supus legii statului cu care prezintă legăturile cele mai str:nseB. 6ontinutul2 regimul contractual. #egatura2 voinţa părţilor (dacă s.a exprimat) + legea statului cu care contractul are legăturile cele mai str:nse.

C,rui -i-te. de drept /i apar0in nor.ele con1lictuale2
%ormele conflictuale,de regulă, fac parte din sistemul de drept al instantei sesizate (lex fori). ;istemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de #"9"* 87)'#'I (lex fori). Ar3u.ente pt. aplicarea lex fori 3n privinţa normelor conflictuale2 !. forta juridica a normei conflictuale (este imperativă) . judecatorul tre,uie sa le aplice ca atare. 5. atunci c:nd se pune pro,lema determinării normei conflictuale, doar sistemul de drept al instanţei sesizate este cunoscut. ;uccesiunea logică a raţionamentului făcut de judecător2 3

. sta,ilirea competenţei1 . sesizarea existenţei unui conflict de legi (nu se poate aplica dec:t norma conflictuală din propriul sistem de drept)1 . norma conflictuală va trimite la un anumit sistem de drept. -. deducţia de voinţă tacită a părţilor (prezumţie relativă) . argumentul+principiul Acine alege instanta alege /i dreptulB. (Gui eligit judici eligit jus) 4n structura normei conflictuale nu intră legea la care norma face referire (lex causae > raţiunea de a exista a legii conflictuale). "x2 lex causae privind starea civilă este legea naţionalităţii > lex patriae.

E4cep0ii de la re3ula c, nor.a con1lictual, apar0ine le3ii 1orului'
a. retrimiterea de gradul I (norma conflictuală rom:nă trimite la un sistem de drept străin, 3n 3ntregul său, inclusiv 3n privinţa normei conflictuale, ori acea normă conflictuală nu acceptă trimiterea). ,. 3n cazul ar,itrajului international ad 0oc ()egulile '%6I&)*#)  %' exista o lex fori . ar,itrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. 4n conţinutul DIP nu intră doar normele conflictuale, ci /i norme materiale ce dau soluţia pe fond.

NOR#ELE DE APLICATIE I#EDIATA (NAI)
*cestea apar atunci c:nd un sistem de drept consideră că o anumită reglementare juridică tre,uie să se aplice imediat unui raport juridic cu element străin, fără a se mai face raţionamentul conflictual (c:nd raportul juridic cu elem. străin conţine o pro,lemă de ordine pu,lică). D"82 sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit, aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 5
"x de %*I2 art 1& alin 1 . forma inc0eierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se cele,reaza (normă conflictuală). art 1& alin 5 > Acasatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentului diplomat sau a functionarului consular, fie al )omaniei, fie al statului viitorului sotB. "ste o norma materiala pt. ca se ofera o solutie . se sta,ileste autoritatea competenta. . . . . 6omparaţie 3ntre normele cu aplicaţie imediată /i normele conflictuale2 am,ele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, av:nd puncte de legătură cu ţara forului1 am,ele aparţin sistemului de drept rom:n sau generaliz:nd am,ele aparţin lui lex fori1 norma conflictuală este o normă de trimitere, pe c:nd norma de aplicaţie imediată este o normă materială soluţion:nd fondul raportului juridic1 spre deose,ire de alte norme materiale, norma de aplicaţie imediată se aplică anterior normelor conflictuale, 3nlătur:ndu.le pe acestea de la aplicare.

Tipuri de con1licte /n le3,tur, cu raporturile juridice de DIP
DIP e un drept con1lictual deoarece este c0emat sa solutioneze mai multe tipuri de con1licte ce pot sa apara in cazul in care intr.un anumit raport juridic apare un element de extraneitate, astfel2 !) con1lictul de juri-dic0ie. 7,iectul acestui conflict il constituie competenta instantelor sesizate. ;oluţionarea lui duce la determinarea instanţei competente. 5) con1lictul de le3i aplica6il procedurii . se solutioneaza dupa legea instantei sesizate -) con1lictul de cali1icari > soluţionarea lui ne va ajuta să determinăm norma conflictuală F) con1lictul /n -pa0iu al normelor conflictuale, care va ridica pro,lema retrimiterii 3n DIPrivat D) con1lictul de le3i .ateriale > se determină lex causae H) con1lictul de le3i /n ti.p 7i -pa0iu > presupune identificarea efectelor 3n )om:nia ale drepturilor do,:ndite 3n străinătate I) con1lictul .o6il de le3e > apare 3n situaţia 3n care se deplasează sau se modifică punctul de legătură al normei conflictuale 6onflictul de jurisdicţie /i conflictul de legi aplica,ile aduc 3n discuţie c0estiuni procedurale. Cali1icarea 7i con1lictul de cali1ic,ri %ormele conflictuale au in structura lor 5 elemente, continutul /i legatura, exprimate 3n noţiuni juridice De e4.2 con0inutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca 2 starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul ,unurilor, condiţii de fond /i de formă ale actului juridic, ale casatoriei, prescripţia extinctivă le3,tura normelor conflictuale poate fi exprimată prin noţiuni juridice ca2 cetatenia, domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii ,unului, locul 3nc0eierii contractului etc. Ace-te notiuni care intra in -tructura nor.elor con1lictuale nu au acelea-i acceptiuni in di1eritele -i-te.e de drept. De e42 in dreptul anglo.saxon prescriptia e considerata o pro,lema de procedura, nu de fond ca in dreptul romanesc, astfel incat devine necesară cali1icarea in-titu0iei juridice 5

portan0a -olu0ion.ilit (stare de fapt) sau locul unde aceasta intenţionează să se sta.lema calificării testamentului olograf. in cazul nostru legii cetateanului olandez. referitor la calificarea căsătoriei religioase (3n unele sisteme de drept este o pro.&*$"%&'# 7#*%D"<'#'I. se 3ncadrează 3ntr. de exteriorizare a vointei.. 6 .lema de forma era supus legii locului unde s. dreptul olandez califica aceasta notiune ca o pro. in dreptul francez..lemă de formă > atunci se aplică locus regit actium)1 . In sistemul romanesc2 sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar).a de continutul sau de legatura normei conflictuale.o normă conflictuală sau alta.rii con1lictului de cali1ic. *stfel.a pus astfel pro.) calificarea = interpretarea unui raport juridic pt a vedea in continutul /i in legatura carei norme conflictuale intra.ri este dată de efectele pe care le produce. calificarea produce efecte diferite dupa cum e vor. ca loc 3n care au fost 3nfiinţate sau ca loc 3n care materia este plasată)1 . Con1lictul de cali1ic. capacitatea unei persoane fizice sunt supuse legii cetăţeniei sau legii domiciliului > acesta din urmă poate fi locul unde persoana s. statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia. . pentru a sta.*ceasta calificare poate fi definita in 5 moduri2 a) pornindu.se de la normele conflictuale catre situaţia de fapt .lema de forma.il si implicit situatia pe fond.lemă de procedură /i va fi supusă deci lui lex fori)1 . *stfel. referitor la domiciliul persoanei fizice (starea civilă. #egătura = sediul social.lemă de fond. de capacitate a testatorului. căci cele două sisteme de drept calificau diferit această noţiune.eniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului !E) &".lemă de capacitate > atunci căsătoria este supusă legii cetăţeniei soţilor. astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza (testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale).ri 8 situaţia care apare cand notiuni din continutul sau din legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept suscepti. Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia. Crearea in-titu0iei cali1ic. referitor la dreptul statului de a culege o succesiune vacantă pe teritoriul său (3n unele state dreptul este supus legii succesiunii dreptului de mo/tenire.a inocmit testamentul.a sta.ei con1lictuale . norme conflictuale privind statutul organic al persoanelor juridice. asadar determina sistemul de drept aplica. 66iv 7landez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate.ile de a se aplica raportului juridic respectiv. avem 5 tipuri de definiţii ale calificării instituţiei juridice2 a) calificarea = operatiunea logico. si fiind o pro. modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplica.lema de capacitate. *tunci cand o6iectul cali1icarii il con-tituie continutul nor.ilească (stare de drept)) I. adica o situatie de fapt concreta.) pornindu.ila.lema de capacitate a pers fizice. 'n cetatean olandez a facut in 8ranta un testament olograf. iar 3n altele reprezintă un drept survenit 3n urma suveranităţii statale)1 . "xemple de conflicte de calificări2 . pe c:nd 3n cel anglo. 8iind o pro. referitor la legătura normelor conflictuale (de ex.juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care formează continutul si legatura normelor conflictuale. testamentul olograf era calificat ca o pro. saxon este opro.rii a pornit de la -peta lider in do. ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului. In sc0im. In alte sisteme de drept2 sediul este acela unde persoana juridică isi are sediul de control1 . insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. art FC din legea !CD+E5 . referitor la prescripţia extinctivă (3n dreptul rom:nesc este o pro. iar 3n alte sisteme de drept apare ca o pro.se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala (3n sens invers) *stfel.ili daca un raport juridic. .

instituţia trust.ine /n ca" de retri. . DC din legea !CD+!EE52 Anatura mo. exista o regulă /i exceptii Re3ula2 calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori).elor con1lictuale 7i in-titu0ia retri. D! din legea !CD+!EE52 A platformele /i alteinstalaţii dura. deci interpretarea noţiunii din norma conflictuală străină se face după sistemul de drept străin1 f) cali1icarea 1.2 o convenţie internaţională 3n care noţiunea este calificată sau art. con1lictul de cali1icare .iterii "xistă un conflict 3n spaţiu atunci cand sistemele de drept in prezenţă conţin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. este un argument de reducere la a.r0ilor (calificarea conventionala) > atunci c:nd 3ntr.un contract părţile califică noţiunea juridică utilizată 3n conţinutul contractului /i definesc raportul juridic respectiv 3ntr. . c:t /i conţinutul drepturilor reale asupra .e numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din cele două sisteme de drept coexistă in spatiu. > 3n accepţiunea acestui concept reprezintă o calificare su. care -e -olu0ionea".ilă litigiului).unurilor se determină 3n conformitate cu legea locului unde acestea sunt situateB sau deter. De ex.ile de exploatare a produselor su. Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica norma conflictuală din propriul sau sistem de drept.2 se pune o pro.lema de stare civila ( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in $area ?ritanie.ileB. E4cep0ii' a) cali1icarea pin !oin0a p. In $? starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea domiciliului.e poate vedea dacă ea este sau nu contrară ordinii pu.secventă determinării legii aplica. unde nu avem lex fori > se va face după sistemul de drept pe care ar.o6ilelor 3n art. pentru că este singura cunoscută 3n acel moment.2 cali1icarea i. . Con1lictul /n -pa0iu al nor.0eniei se face 3n conformitate cu legea statului a cărui cetăţenie se invocă)1 d) cali1icarea in-titu0iilor juridice necuno-cute le3ii 1orului > se face după legea care cunoa/te această instituţie (de ex.ile depinde calificarea ce urmează a fi dată unei instituţii de drept sau unui raport juridic.ilită de legea rom:năB 4n sprijinul acestei reguli sunt următoarele argumente2 .ului).e con1lictuale -tr. Le3ea dup.*tunci cand o6iectul cali1ic. deoarece 3n momentul calificării lex causae nu este 3ncă cunoscută.o normă conflictuală.ei con1lictuale9 modul de solutionare a conflictului %' influenteaza norma conflictuală. ea urm:nd a fi determinată după ce se face operaţiunea de calificare (se indică norma conflictuală aplica.inarea cet.ile/te lex causae).iliară sau imo.marine sunt calificate . > c:nd raportul juridic este supus unui act normativ (de ex.il si solutia pe fond.itrul 3l consideră cel mai potrivit 3n speţă.unuri mo.itere > se face o trimitere logică de la sistemul de drept rom:nesc la un sistem străin.lemă de interpretare a conţinutului /i 3ntinderii noţiunii existente 3ntr.) cali1icarea le3al. calificarea este 3n esenţă o pro.ilă care sta. deci se va aplica legea locului)1 c) cali1icarea -ecundar. %u se poate face calificarea după lex causae.ile de aplicare sunt lax causae /i lex fori.cut. ar.iliară.lice1 e) cali1icarea no0iunilor din nor. 6elui care a emis norma 3i revine /i interpretarea ei (ejus est interpretari cujus est condenere)1 .din legea !CD+!EE5 prevede această soluţie 3n mod explicit2 Ac:nd determinarea legii aplica. atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept. cele două legi posi. singura lege după care se poate face calificarea este legea instanţei sesizate (lex fori). *rt.ile (de ex. un anume mod.rii pri!e-te le3atura nor. 4n situaţia noastră. de ar6itri /n ar6itrajul interna0ional ad):oc . dar influenteaza sistemul de drept aplica. Per a contraria. 7 .itrul va ţine seama de calificarea făcută astfel de părţi1 . 6onflictul 3n spaţiu al normelor conflictuale este de două feluri2 a) po"iti!.surd a calificării după lex causae (legea aplica. se ia 3n considerare calificarea juridică sta.

caz in care se va aplica dreptul material strain. Retri.ensul trimiterii se soluţionează după lex fori. "a nu tre. 8 .ilitatea retrimiterii. cu privire la raportul juridic litigios1 . de drept al unui -tat ter0 )etrimiterea este o operaţiune logico. . . aceasta din urmă reprezent:nd o trimitere materială a dosarului.ulati!e2 .juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii competente să soluţioneze litigiul.lema de calificare a normelor conflictuale. adica /i la normele conflictuale straine. deci inclusiv la normele sale conflictuale. A-t1el9 pri. *cesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept. fara a exista posi.ul de drept al 1orului9 1ie tri.) ne3ati!. normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale norme conflictuale). 6onflictul pozitiv nu duce la retrimitere.uie confundata cu declinarea de competenta. pe c:nd retrimiterea este o operaţiune pur logico.ite la un -i-te. in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenţă nu trimite la propriul sau sistem de drept.ai de e4i-tenta ace-tui con1lict ne3ati! . In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept. o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignoră normele conflictuale ale acelui sistem de drept). care poate fi de două feluri2 .ai departe la un -i-te. o trimitere la intregul sistem de drept strain. sa existe un conflict negativ 3ntre normele conflictuale din sistemele de drept 3n prezenţă. .itere tre6uie intrunite 5 condi0ii cu. iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie nu pri. .juridică.9 deoarece .iterii e data toc.ite /napoi la -i-te.Daca insa e sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuală rom:nă.iterea ci9 1ie tri.e-te tri.a conditie a retri. care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana).ite . ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat terţ. 4n acest caz poate interveni retrimiterea.ai tre6uie intrunita -i o a doua conditie9 ce tine de sensul trimiterii pe care norma conflictuală a forului o face la un sistem de drept strain. de drept -train in intre3ul -au.iterea = situatia juridică aparută in cazul in care norma conflictuala a forului tri. dar nu -i -u1icient. Acea-ta e o conditie nece-ar. fiind in ultima instanta o pro.n conclu"ie9 pentru a e4i-ta retri.

iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiţie ereditară in revendicarea succesiunii. a cules mo/tenirea).avarez. 6omentariul profesorului2 in speta de mai sus cu olandezul (&estamentul 7landezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula).iterea făcută de norma conflictuală rom:nă la un sistem de drept străin tre6uie con-iderat.iliara importanta. . unitatea -i-te.ile > clauza de electio juris.iterea de 3radul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) > intervine atunci cand norma conflictuală trimite la dreptul forului (speţa 8orgo) .iliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului.il un anumit sistem de drept. este normal ca acel sistem să fie privit 3n ansam. )euzultă deci că 3n materie de contracte nu avem retrimitere. Deci 3n dreptul rom:n este accepta. 6u alte cuvinte.entarea retri. nici domiciliul legal (nu 3ndeplinea condiţiile cerute de statul francez).ele sunt astfel respectate). *stfel.avarez exista o normă conflictuală conform careia succesiunea imo. oportunitatea rezidă 3n faptul că retrimiterea 3mpacă cele două sisteme de drept 3n prezenţă (am. Dacă norma conflictuală rom:nă trimite la acesta.in . dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel .) retri. .i in materia retrimiterii avem o speta lider .ilă retrimiterea de gradul I.andit insa nici cetatenia.olutia pe fond in aceasta speta2 conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul . dar acesta nu a primit trimiterea. tri.unurile.) )eglemenatrea retrimiterii de gradul II 9 .DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL * . c0iar daca partile nu au prevazut in mod expres. astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu aveau vocaţie succesorală. . partile au determinat prin vointa lor ca aplica. se prezuma ca trimiterea s. deci statul pe teritoriul caruia se aflau .avarez). care prevede că Adaca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale rom:ne retrimite la dreptul rom:n. #a moartea sa a lasat o succesiune imo. E4cep0ie de la retrimiterea de gradul I2 atunci cand.a facut numai la dreptul material strain. *stfel.iliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul . făcută de dreptul străin de a se aplica. afară de cazul in care se prevede in mod expres altfelB.avarez a trait cel mai mult timp in 8ranta unde nu a do.peta 87)972 un cetatean .iterea e-te de dou. lex voluntaris.un contract. pentru că aici norma conflictuală aplica. iar nu ca o o6li3a0ie din a1ar.avarez. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul . avand aici doar un domiciliu de fapt. prin clauza de alegere a legii aplica. De aici rezultă că acea normă conflictuală străină tre. cel francez.ului de drept -tr. *rgumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt2 . trimitand inapoi.ilă este voinţa părţilor. succesiunea imo. 1eluri2 a) retri.lema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea. ca o o1ert. Retri. cand exista lex voluntatis nu exista retrimitere de gradul I.iterii de 3radul I se află in art F(!) din legea !CD+E5. Potrivit normelor conflictuale franceze. se aplică legea rom:nă. intr. In fata instantei s.iterea de 3radul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) > norma conflictuală straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert a) Re3le. Deci.lul său. .a pus pro. dacă dreptul străin nu prime/te. este firesc ca dreptul străin să fie respectat1 .uie luată 3n considerare spre a nu se 3ncălca unitatea acelui sistem de drept străin1 .

deci este asimilat unui element de drept. situatie in care judecatorul sau ar. trimiterea este o.6iv..am calificat ca o pro. atunci cand norma conflictuală romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului pro.ina /n 1ata autoritatilor 1orului2 a) 4n sistemul de drept rom:n.!-C 6.. In primul rand instanta vede daca e competenta J apoi care e # aplica.lemei..itrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. 6alificarea se face ca sa stim ce %6 aplicam. SEMINAR # !CD+E5 >art -2 calificarea se face potrivit+conform # romane( # forului).*rt. datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept. de instanta de judecata.ligatorie.. la care trimite primul sistem de drept străin menţionat. apar anumite pro. . 6onsecinţele care decurg din faptul că dreptul rom:n concepe dreptul străin ca un element de drept /i nu ca un element de fapt sunt2  1 cine poate in!oca le3ea -tr..sc0im.a %6 . c:nd norma conflictuala straina a trimis la ea.lemă este legată de titlul cu care este aplicat dreptul străin 3n )om:nia (analiză de drept comparat). Aplicarea le3ii -tr.a eventual solutia pe fond %eexistand o %6 specifica. testamentul olograf l. cat si de partea interesata =@ instanta de judecata. in temeiul rolului activ (art !5E.peta lider in materie de calificare 2 &estamentul 7landezuluitestament olograf facut de un olandez in 8ranta. căci altfel 3nseamnă a 3ncălca 3nsu/i sistemul de drept rom:n. 4n multe sisteme de drept (englez.. In sc0im.modifica sistemul de drept (lex causae) . ea poate fi invocata atat din oficiu. dreptul străin nu este asimilat unui element de drept. 10 .ine ca le4 cau-ae %orma conflictuală romana poate sa trimita fie la legea romana care se va aplica ca lex causae. Ipoteza2 nu avem o %6 specifica asa ca tre.lemă care se pune este dacă legea străină este aplica.l de capacitatese cauta in %6 la pro.in dr olandez2 o pro.). &rimiterea se face la 3ntregul sistem de drept străin (lex causae = un 3ntreg sistem de drept rom:n+străin).lema de forma. F (5) din legea !CD+!EE5 stipulează că A retrimiterea făcută de legea străină la dreptul altui stat este fără efectB.sc0im. .leme specifice. prima pro. Deci.ilă atunci c:nd norma conflictuală rom:nă trimite la ea= D*.l de capacitate ca sa vedem la ce # trimite. poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine. 3n raţionamentul logic făcut de instanţă. sa calificam noi situatia. Importanta calificarii dupa continutul %62 . 4n dreptul rom:n sistemul de drept străin este privit ca /i sistem de drept rom:n.sc0im.nu sc0im. a doua pro.a sistemul de drept .ila. rezultă că se va aplica sistemul de drept străin la care norma conflictuală rom:nă face trimitere /i nu sistemul de drept străin al unui stat terţ.a norma conflictuala .P. &estamentul olograf >in dr fr2 legat de forma apoi se cauta in %6 care trimite la # locului=@ # 8r .eventual poate sc0im. german). astfel2 .a solutia pe fond 6alificarea legaturii %62 ..

pt. CONCLU<IE' Dreptul ro. In acest scop instanta poate dispune. unde dreptul străin este un element de fapt.ire intre dreptul strain si dreptul national. #egea !CD+!EE5. c0iar si din oficiu.ei legii straine %' incum.ine #egea rom:nă consacră li.  % le3at de c. ci este impartita intre acesta si parti. art.ligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuală trimite la el. 6lasificarea mijloacelor de pro.) In dreptul rom:n.e2 11 .ligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuală rom:na trimite la el). pro.upremă. conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi o. aflarea continutului si intelesului.ile/te de instanţa judecătorească prin atestari o. )ăspunsul este %' > pt.ertatea instanţei /i a părţilor 3n alegerea mijloacelor de pro. că legea străină este un element de fapt /i calea de atac este doar apelul.ligata sa faca dovada continutului ei.! > #egea !CD+!EE5 prevede2 Acontinutul legii străine se sta.lematic > nu se află la3ndem:na părţilor. administrarea tuturor mijloacelor de pro. la instanţa superioară (I66K)2 a) 4n sistememele de drept. se pune pro. #ijloacele de pro6.ine Interpretarea revine. *stfel. rostul lui este de a asigura o aplicare uniformă la nivel naţional a legii rom:ne (gre/ita aplicare a unei legi străine %' poate.) 4n sistemul de drept rom:n. Pe de alta parte. orice parte interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponi. 3n principiu.a pe care le considera adecvate.ine2 a) In sistemele de drept care privesc dreptul strain ca un element de fapt. instanta de judecata.ui sa depuna toate diligentele pt.u. precum si in temeiul principiului rolului activ. .a exclusiv judecatorului. I66K+6urtea de *pel judecă 3n recurs numai pt. Interpretarea unitară cade 3n sarcina autorităţilor competente din statul respectiv. Pot fi formulate /i contestaţia 3n anulare /i revizuirea.lema dacă se poate face recurs la 6urtea . exact si complet al legii straine.ă.ei legii straine se imparte intre judecator si parti. nu /i pt. dreptul strain.ilitatii. datorita caracterului o.ile de atac 3n cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine. gre/ita lui aplicare+interpretare poate desc0ide calea recursului la I66K. dpdv teoretic. să ducă la un recurs 3n interesul legii). sarcina pro. *ceasta idee este exprimata in art. instanţei rom:ne /i se va face după sistemul de drept străin. motive de netemeinicie > at:t timp c:t dreptul străin este privit ca un element de drept. )ecursul 3n interesul legii este pro. invocarea legii straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata. va tre. acest aspect exista o mare deose. sarcina pro. .ă a legii străine. a le3ii -tr. motive de nelegalitate.5 . . -arcina pro6ei le3ii -tr. instanta romana e c0iar o.6ina -u6 a-pectul in!ocarii le3ii -traine9 principiul rolului acti! al judecatorului cu cel al di-poni6ilitatii partilor  5 cine tre6uie -.o. .ei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate care invocă acea lege străină.ligatia de a aplica o norma straina. 4n cazul recursului. in timp ce instanta nu are o. 1ac. %' se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia) =@ sarcina pro.=n i.I alin.  * interpretarea le3ii -tr. prin avizul unui expert sau un alt mod adecvatB.tinute de la organele statului care au edictat.I alin. constand in aceea ca.) In sistemele de drept care considera dreptul strain un element de fapt. 4n acest sens.6and norma conflictuală romana e imperativa (regula in materia normei conflictuale).

ată1 5.are a conţinutului legii străine tre. care să indice cum anume se soluţionează pro.L #egea !CD+!EE5)1 1 ORDINEA PU>LICA DE DIP RO#?N 8 ansam. c:nd legea străină %' se va aplica2  c:nd legea străină 3ncalcă ordinea pu. 3n sensul că instanţa tre.aB > nu se poate respinge acţiunea ca nedovedită.lica din dreptul intl.uie să faca dovada că s.uie sa fie o. 3n cazul c:nd legea străină nu poate fi dovedită se aplica prezumţia simplă exprimată prin adagiul Acine alege instanta. privat rom:n1  atunci c:nd dreptul străin a devenit competent prin fraudă (art./i transmite reciproc informaţii privind dreptul lor > printr.9. Imposi.0ii de pro6are a le3ii -tr.lema 3n acel sistem de drept. litigiul nu poate răm:ne nejudecat. !EIL). procurarea directă a textului1 .ine "xista două situaţii expres prevazute de lege. care să emită o opinie legală referitoare la speţa 3n cauză). !D-+E!.ţine certificate+avize de la autorităţile pu. Ca"urile de /nl. Instanţele rom:ne 3/i păstrează dreptul de apreciere asupra acestor mijloace de pro. un profesor universitar. .ă.ourg . Informatiile se vor transmite printr.un organ national de legatura pe care fiecare stat si.lul principiilor fundamentale de drept ale statului rom:n. din )omania. )aspunsul tre.ine 6onform art. Aacela/i lucru este a nu fi cu a nu pro.sidiar  argumente2 !. 7 simpla dificultate de pro.ilitatea de pro. 12 . o expertiză de specialitate (apelarea la un avocat străin.uie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol.tras.re de a. Con-ecin0ele i.uie să fie una a. 6ererea tre.e trimite un comentariu imparţial. "le pot apela /i la serviciul $inisterului Kustiţiei )om:niei (Departament de #egislaţie) /i astfel pot o.o autoritate competentă > instanţelor străine ($inisterul Kustiţiei este organul naţional rom:n de legătură). 6ele mai frecvente mijloace practice de dovedire a conţinutului legii străine sunt2 . faptul că legea străină nu a putut fi pro.are a legii străine generată de depărtarea geografică a statului străin. #egea !CD+!EE52 A4n cazul 3n care este imposi. identificarea conţinutului legii străine.l desemneaza. eligit jus)1 -. 6onvenţia prevede o. fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia.po-i6ilit.ile 3n raporturi juridice cu element de extraneitate.turare de la aplicare a le3ii -tr. alege si dreptulB(Gui eligit judicem.lice străine > instanţele rom:ne nu se adresează direct )om:nia este parte la 6onventia "uropeana 3n domeniul informării asupra dreptului străin (#ondra > !EHL) si la Protocolul *diţional la aceasta 6onvenţie (.il a se sta.solută.iectiv si impartial urmand sa contina texte de # dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite.. c:t /i documente justificative. directe2 procurarea legii străine 3n materialitatea ei (const:nd din coduri /i jurisprudenţă)1  indirecte2 procurate fie de la autoritatile competente din statul strain. de inexistenta izvoarelor scrise. acţiunea reclamantului neput:nd fi respinsă deoarece nu e culpa nimănui pt.au depus toate diligenţele pt.sidiar.ligaţia statelor mem.I alin. %' justifica aplicarea imediata a legii rom:ne =@ aplicarea legii rom:ne apare ca un su.ili continutul legii străine se va aplica legea rom:năB. In sprijinul caracterului su. . aplica. nu unul pro causa. )om:nia a aderat 3n !EE! prin M.

13 .lica 3n DIP.) dacă excepţia de ordine pu.lică din momentul pronunţării unei 0otăr:ri judecătore/ti+ar. 3n orice stadiu al pricinii.lu de principii (egalitatea dintre sexe.lică internă. Deo-e6iri'  au 1unctii di1erite' ) ordinea pu.lică de drept intl.poral. desi sunt de ordine pu.il pronunţată.aterial9 ordinea pu. de drept intl pri!at (6) 6ele 5 instituţii se aseamana prin faptul că amandoua.lică 3n dreptul intl.lică este exprimată prin norme imperative. 4n unele cazuri ordinea pu. ci numai restrictiv.lică de DIP are un caracter de e4cep0ie de la aplicarea legii străine normal competente.lică de drept intern este mai largă dec:t ordinea pu. se invocă su. ea exprimă principiile fundamentale ale sistemului de drept rom:n)1  dpd! te. %' sunt de ordine pu. privat doar 3n cazuri excepţionale )elaţie ordine pu. ea nu poate fi interpretată extensiv. *supra legii străine. Co. ordinea pu. Caracterele ordinii pu6lice de drept intl pri!at  dpd! -patial.ui să recunoască o 0otăr:re americană. au -1ere de aplicare di1erite2 ) ordinea pu. ridicată de oricare din părţi /i de instanţă din oficiu.ordine pu. privat (de la 3ntreg la parte)1 "(2 &ermenele de prescripţie extinctivă.lică este admisă. "(2 #egea procesuală rom:nă impune ca 0otăr:rea jud.Pe plan procesual.ile in raporturile juridice cu element străin. pt. să fie motivată.lica in dreptul intern (Decretul !HI+DL). c0iar nemotivată (pt. că ea respectă sistemul de drept american) > condiţia motivării nu se extrapolează la nivel intl.lică rom:nă > ordinea pu. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi străine 3n spaţiul rom:nesc. privat 3nsăm intră 3n coliziune mai multe sisteme de drept /i deci nu putem spune că tot ce este străin 3ncalcă ordinea pu. aceste termene se vor aplica de catre instantele rom:ne. trimite la un sistem de drept străin.lică de DIP are un caracter national (prin conţinutul său. privat > sunt mai multe cazurile 3n care apar pro. putem doar să o 3nlăturăm de la aplicare pe teritoriul ţării.lice de DIP2 a) conţinutul noţiunii de ordine pu. astfel 3nc:t dacă norma conflictuală rom:nă. 4n alte sisteme de drept 3nsă (american).lică de drept intl.lică.lică e de stricta interpretare . că 3n plan intern legiuitorul are interesul să impună o anumită limită1 . motivarea 0otăr:rii nu este o.itrale1  dpd! .lică de DIP are intotdeauna un caracter actual9 3n sensul ca se ţine seama de ordinea pu. prin excepţie. interdicţia poligamiei)1 . 3nlătură o lege de la aplicare (au acela/i efect). inclusiv lex voluntatis. forma excepţiei de ordine pu. iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul rom:n. ca atare. ordinea pu.lul normelor imperative1 are ca scop limitarea principiului autonomiei de voinţă a părţilor prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzacţiona)1 ) ordinea pu.para0ie /ntre ordinea pu6lic.lică apare 3n dreptul intl. vala.lică 3n dreptul intern. alteori este un ansam.leme de ordine pu.lică = principiile fundamentale de drept ale statului forului. "lemente definitorii ale ordinii pu. 3n dreptul intl.ligatorie > judecătorul rom:n va tre. ordinea pu. nu avem nici o putere.lică de drept intern este dată de ansam. De la acest caracter de exceptie =@ anumite consecinţe2 a. aplica. de drept intern (a) 7i ordinea pu6lic. efectul ei este că legea străină nu se va aplica pe teritoriul )om:niei.

modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt suscepti.ferele notiunii de ordine pu. *cesta e conflictul la care ne.ia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in )omania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii..lema ordinii pu.a din legea !CD+E5 precizează că Aaplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea pu. %' toate principiile care sunt de ordine pu.ile de aplicare cel putin 5 legi diferite). S1era no0iunii de ordine pu6lic. Daca insa aceleasi 5 persoane s.lică este invocată 3n conflictului de legi in spatiu.lema recunoasterii drepturilor do.lică poate fi invocata.andite de un cetatean roman in strainatate (deci nu se mai pune pro. ordinea pu.andite in strainatate.ile cu ordinea pu.am referit pana acum (sunt suscepti. fie in cadrul conflictului de legi in spatiu a) conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii.lice). In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu.e numeste conflict in spatiu pt ca cele 5 sisteme de drept suscepti.un alt stat. fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu.L alin.lică difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica.ai lar3.lica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (mom nasterii+ modificarii+ stingerii unui rap jur) sunt de ordine pu. 14 . iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr.a nascut su. punandu. incidenta unui anumit sistem de drept. S1era ordinii pu6lice di1erita in ca"ul celor 5 con1licte de le3i9 1iind . /n dreptul interna0ional pri!at . 5 din legea !CD+E5 precizează că A in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romanaB. *cest conflict se cere a fi in spatiu pt ca sistemele de drept coexista in spatiu si conflictul e in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp.ile de aplicare 5 sau mai multe sisteme de drept din state diferite. cu un alt sistem de drept.ile de aplicare coexista in spatiu.ile cu principiile fundamentale ale legii rom:ne > nulitate parţială (restul normelor străine care sunt compati.lică si atunci cand privesc drepturile deja do. %' se poate inc0eia in )omania c0iar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama.au casatorit in #i.) conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s. care sunt incompati.lică de drept internaţional privat romanB. care mai e casatorit in tara sa. In acest caz conflictul de legi e in spatiu. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) Cur-ul % E1ectele ordinii pu6lice de drept interna0ional pri!at 5 E1ecte'  unul ne3ati! ' consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care norma conflictuala romana trimisese.lică rom:nă se vor aplica). /n ca"ul con1lictului de le3i /n -pa0iu Pro1' sunt mai multe situaţiile 3n care ordinea pu. *stfel.se pro. ordinea pu. E4 1 2 o casatorie intre o romanca si un cetatean strain (li.. In acest sens2 art L alin.lică de DIP 3mpiedică producerea pe teritoriul )om:niei numai a acelor efecte ale legii străine. dec:t 3n cazul conflictului de legi 3n timp /i spaţiu.! lit. 6u alte cuvinte.ian). . unul po"iti! ' art. aceste efecte vor fi recunoscute. .

Deo-e6iri2 de raţionament juridic. 15 .ile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent. partile sc0im.odalitati'  1 intr)un raport juridic de drept intern care in mod normal %' ar tre. de drept interna0ional pri!at 7i nor.n.il acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplica. astfel2 a) la norma de aplicaţie imediată nu apare conflictul de legi (nu se pune pro.ilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate.E4 52 efectele unei casatorii religioase inc0eiate in strainatate intr. in scopul de a eluda legile fiscale romane/ti.para0ie /ntre ordinea pu6lic.un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre 5 cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in )omania. elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate.ele de aplica0ie i. partile sta. anume faptul că legea străină este 3nlăturată de la aplicare). A-e. iar prin aplicarea normei conflcituale normal competente (lex societatis . iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic.lică de drept intern (are sfera cea mai larga) 5. De ex. conform normei conflictuale initiale.2 la o societate comercială legata in mod normal de dreptul rom:n prin elementele ei definitorii (nationalitate.) ordinea pu. ordinea pu..lică in cazul conflictului de legi in spatiu si timp (are sfera cea mai restr:nsă) Co. Din cele prezente de mai sus rezultă că ordinea pu. privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr.ilirii filiaţiei se recunosc /i 3n )om:nia. se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi.il acelei societati comerciale dreptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica.il acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice.lema aplicării unei norme conflictuale ci legea legea rom:nă imperativă. #odalitatile de 1raudare a L' De re3ula9 -unt 5 .a un element de extraneitate. intr)un raport juridic care are deja un ele. după cum conflictul de legi este numai 3n spaţiu (vezi ex. privat si fac aplica.ediat. c0iar dacă raportul juridic are element de extraneitate)1 .5 > se aplică legea străină) $raudarea le3ii aplica6ile /n dreptul interna0ional pri!at 8rauda la lege in dreptul intl.! .! din legea !CD+E5) se face aplica. se creează artificial un conflict de legi.lică 3nlătură legea străină) sau 3n timp /i 3n spaţiu (vezi ex. *stfel. 5.o ţară străină 3n condiţii pe care legea rom:nă nu le cunoa/te.un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl. art FC alin.ri2 au 3n esenţă acela7i -cop. E4 *2 dacă un copil din afara căsătoriei 3/i sta.ile/te filiaţia 3ntr. ordinea pu.a in mod fraudulos punctul de legatura facand aplica.lică in cazul conflictului de legi in spatiu -.ent de e4traneitate . deci e un raport de DIP. desi o casatorie inc0eiata numai religios in )omania %' produce efecte juridice. anume protejarea sistemului de drept naţional (a principiilor sale fundamentale) /i acela7i e1ect. efectele sta. ordinea pu. capital social). deci ordinea pu.lică are * -1ere de cuprindere cu intinderi !aria6ile 2 !.ui sa ai. sediu.lică poate sau nu 3nlătura norma conflictuală.

Sanc0iunea 1raudei la le3e /n dreptul intl pri!at ro. "xista puncte de leg fixe. tre6uie -a e4i-te un act de !ointa al partilor. *stfel. F.=n e-te 1raudat /n 1a!oarea celui -tr. L alin.ile (ex2) 2 cetatenia si domiciliul persoanei fizice. Dar actul ramane vala.ar fi aplicat sistemul de drept normal competent. re"ultatul o6tinut -a 1ie ilicit . fraudand astfel # competenta. Dreptul ro.uie -a 1olo-ea-ca un . -. Puncte mo. locul producerii unui delict. 6u alte cuvinte. %u toate punctele de legatura sunt mo.copul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplica. constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda. incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate.ijloc de drept intl pri!at care prin el in-u-i e licit ( de ex.tinut daca s. partile tre.ilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi. actul juridic inc0eiat in strainatate sau su.il in strainatate NNN 16 . 6aracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului.il a unui alt sistem de drept. Prin ipoteza. locul situarii unui .un mo. prin inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea rom:năB.=n In functie de o. Din acest text de lege rezultă că sancţiunea fraudei la lege 3n preptul intl. parti decat cel care s.ile. privat rom:n implica 5 e1ecte2 unul ne3ati!.iectul fraudei avem 5 situatii2 !. "fectul acesta se materializează 3n două moduri2 .arit de parti -a 1ie ilicit .in *rt. Din această condiţie rezultă că frauda la lege poate interveni numai in cazul raporturilor juridice la care sunt aplica.ile.uie sa fie mai favora.ulati!e ale 1raudei la le3e in dreptul intl pri!at' (tre6uie intrunite cu. 8rauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element su. e fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain 5. in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. -copul ur. sediul persoanei juridice. Conditiile cu.il pt.iectiv (intentia 1rauduloa-a a partilor ). rezultatul urmarit si realizat de catre parti tre. e fraudat dreptul strain in favoarea dreptului romanesc !. o activitate frauduloasa de sc0im. )ezultă că frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv."x un cetatean strain isi sc0im.ile sau varia.ar fi o.ane. . operatiunea de sta.! din legea !CD+E5 spune că Aaplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda.il 5.a cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii. frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic.ulati!) !.ile norme conflictuale cu puncte de legatura mo.are a punctului de legatura. ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta).

a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun. 'lterior.toarele ar3u.lema daca se va mai sanctiona frauda la lege 3n această situaţie. 8rauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizică isi sc0im. au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care.ilitatea fraudei la lege in domeniile respective. *plicand norma conflictuală lex patriae. 17 . unul po"iti!. le. deci tre. cei 5 soti italieni au indeplinit conditiile care. cum ar fi ordinea pu.sidiar a legii romane O6-er!a0ii2 a) frauda la lege tre.) sancţiunea fraudei la lege este su.a cetatenia sau domiciliulB. de data aceasta.a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuală romana trimisese.eneficieze de aceeasi protectie prin fraudarea dreptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuală romana care ar fi trimis la el ceea ce se sanctioneaza e frauda Do. reprezentat de aplicarea in su.. nu permitea divortul.a fost admisa deoarece. . In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.se astfel pro. *vem o -peta lider' -peta >ertola 5 soti cetăţeni italieni care domiciliau in ?ucuresti au introdus o actiune de divort in fata instantei romane.uie sanctionata c0iar si in situatiile in care pro. pun:ndu. Dreptul -tr. acea lege nationala comuna carmuieste divortul c0iar in cazul in care unul dintre soti isi sc0im.lema fraudei apare in sfera unui contract.uie sa . deoarece ceea ce e sanctionat e frauda la lege (fraus omnia corrumpit).=n #egea !CD+E5 nu reglementeaza aceasta situatie. instanta romana le.ane . -tatutul per-oanei 1i"ice (starea civila. adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor. In aceasta situatie. #egea !CD+E5 a prevazut un mic remediu in art 552 Adaca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun. declararea nulitatii actului juridic de catre in-tantele judecatore-ti ro.sidiară faţă de alte sancţiuni.in e-te 1raudat /n 1a!oarea celui ro.eniile /n care poate ap.lică 5. iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica. potrivit legii italiene. 6oncluzie 2 1rauda la le3e tre6uie -anctionata cu acelea-i -anctiuni9 -olu0ia 6a"=ndu)-e pe ur.a in mod fraudulos cetatenia+ domiciliul + resedinta. capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice).ente' dreptul strain e considerat un element de drept. lege ce permitea divortul. fiind apatrizi.rea 1rauda la le3e "xista anumite domenii predilecte in care a intervine frauda la lege. #egea !CD+E5 contine anumite prevederi care sa indeparteze posi.. instanta le. duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. Domenii in care intervine frauda la lege2 !.

uie sa indeplineasca aceleasi conditii 2 un act de vointa al partilor un mijloc licit dar un scop si un rezultat ilicit "xista insa deo-e6iri /ntre ele9 su. 1or. constand in activitatea frauduloasa a partilor 18 . intr. privat cat /i ordinea pu.at asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s. -. in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne. F.anarea e-entiala' atat frauda la lege 3n dreptul intl.ila o alta norma juridica.ecani-. la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pt. Deo-e6iri '  dpd! al cau"ei neaplicarii le3ii ' la ordinea pu6lic.a continutul faptic al raportului juridic. aspectul o6iectului 1raudei *stfel. c0iar daca actul a fost intocmit in strainatateB. donatie. I5 prevede că Ain cazul in care legea aplica.ila. art FC prevede ca Ain cazul in care o pers jur isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune)B.paratie intre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at -i ordinea pu6lica de drept intl pri!at A-e. su.un mo. A Co.ul juridic al 6unurilor .unul respectiv.un din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate. urmatoarele aspecte2 !.ila unui act juridic impune o forma solemna. /n alta) 'n .il care si.a sediul (punct de legatura).ana prin faptul ca tre. 8rauda nu este 3nsă 3nlăturată propriu. 6ele 5 institutii -e a-ea. D5 prevede că A drepturile reale asupra unui .a e4terioara a actului juridic De ex. #egea !CD+E5 la art. se sc0im.lică de drept intl. care le este insa defavora. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. in )omania donatia este un act autentic si atunci partile inc0eie contract de donatie intr.a continutul faptic conflictual. facand astfel aplica. La 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at cau"a e de natura -u6iecti!a.5. 5. #egea !CD+E5 la art.juridice In cazul acesta o societate comercială isi sc0im. intr.un stat in care nu exista restrictii in legatura cu .para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i 1rauda la le3e /n dreptul intern "xista fraudă la lege 3n dreptul intern atunci cand partile.a produs faptul juridic care a generat.un paradis fiscal. modificat sau stins dreptul respectivB. care a fost edictata de legiuitor. #egea !CD+E5. . > Co.utarea ta6loului dintr)oi 0ar. eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative. re3i. in cazul dreptului intl. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept.a sc0im.o tara unde forma autentica nu e steceruta pt. in timp ce.zis.o6ile (. in timp ce in cazul dreptului intl.ul 1raudei + fraudarii In dreptul intern se sc0im. ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent. aceasta %' poate fi inlaturata. acea-ta cau"a e de natura o6iecti!a 2 legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului. privat. -tatutul or3anic al per..

inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv. la fel si rezultatul1 la simulatie2 scopul poate fi si licit . C Co.ula0ie A-e.din pd! al -anctiunii aplica6ile ' la ordinea pu. pt ca sediul societăţii din strainatate desi e real.ilit sediul. . deoarece legea străină va fi inlaturata pt ca s.il sistemul de drept strain. $ijloacele folosite sunt prin ele insele licite. De exemplu. incidenta unui sistem de drept su. nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat vala.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i -i. frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic. Deo-e6iri ' . acelei societati ii va deveni aplica. dar real (contrainscrisul) si un act aparent. din pd! al rolului in-tantei judecatore-ti ' #a ordinea pu. dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat.il intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal. #a frauda la lege 3n dreptul intl.il nici intre parti. pt a rezulta adevarata situatie juridica 2 existenta sediului real in )omania.a ajuns la aplicarea sa prin frauda. din pdv al consecintelor pe care cele 5 institutii le au2 la frauda la lege . In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege. de la locul unde si.lică instantele judecatoresti tre. 19 . nulitatea actului juridic respectiv. deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege 3n dreptul intl. organele de conducere si control). . dupa caz.ele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. sediul real fiind in )omania. adica este exprimata prin actul aparent. Prin acest acord. #a simulatie2 contrainscrisul e vala. privat.lică sanctiunea consta in inlaturarea e1ectelor le3ii -traine -i aplicarea in locul ei a le3ii 1orului. In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate1 este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii). o societate comercială are toate elementele sale juridice in )omania (nationalitatea asociatilor.uie sa cunoasca continutul legii straine . desi in principal activitatea sa se desfasoara in )omania.pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului. In incidenta normei conflictuale lex societatis. %' e serios. dar mincinos. privat sanctiunea consta in inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. cea .anari ' am. Daca o societate comercială declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in )omania. dar contrazisa prin contrainscris.ane sau. incidenta altui sistem de drept1 la simulatie operatiunea e fictiva. unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau.ele implica un acord de vointa al partilor. in am. la frauda la lege scopul e ilicit. efectiv.portanta deo-e6ire ' frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de su.ai i. respectiv a actului juridic fraudulos1 simulatia presupune 5 acte juridice 2 un act ascuns.a sta.

*ceasta a 5. iar ulterior efectele sale se invoca in )omania.) De1ini0ie2 "xista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut.ele con1lictului de le3i /n ti. "ste un con1lict de le3i in -patiu pt ca cele 5 sisteme de drept in prezenţa (cel strain su.poral #a 6# in spatiu conflictul apare in momentul nasterii. 6d# in timp si spatiu (6#&.a forma implica 5 -ituatii' 20 . incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in )omania.ele sunt conflicte in spatiu (cele 5 sisteme de drept coexista spatial). Con1lictul de le3i e-te in ti. E42 daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in )omania se pune pro.o alta tara.lema ce lege se va aplica inc0eierii casatoriei (6# in spatiu).p 6onflictul de legi 3n timp /i spaţiu (6# 3n imp /i spaţiu) -e deo-e6e-te de conflictul de legi 3n spaţiu in spatiu (6# 3n spaţiu). stingerii rap jur respectiv.p pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv su.un alt sistem de drept.uie recunoscute 3n )om:nia.lema recunoasterii in )omania a unor drepturi castigate intr. raportul juridic are un element de extraneitate c0iar din momentul nasterii sale.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL @ Con1lictul de le3i /n ti. A-e. stingerii raportului juridic /i c:nd datorită elementului străin se pune pro. apoi se invoca efectele sale in )omania 5. Deo-e6irea con-ta in ele. Ipote". cetatean roman. modificarii. modificat sau stins su. incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr.p 7i -pa0iu' !.2 avem un raport juridic născut 3n străinătate.ita perioada de ti. In cazul 6# 3n timp /i spaţiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii. vine ulterior in )omania si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei)  6# 3n timp /i spaţiu $or. atunci cand drepturile do. incidenta caruia s. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain.entul te.au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coe4i-ta dpd! -patial. Privit prin prisma dr roman. modificarii.andite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara.lema care sistem de drept 3n prezenţă se va aplica.anari ' am.p 7i -pa0iu (re-pectarea drepturilor do6=ndite /ntr)o 0ara -train. se scurge o anu. ale cărui drepturi tre. Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu cetateanul englez in strainatate iar sotia.) pune pro.

/n dreptul proce-ual (c:nd tre. drepturile do6andite in -trainatate -a nu 1ie contrare ordinii pu6lice (OP) de drept international pri!at ro. /i o rom:ncă se căsătoresc poligam 3n *ra. 6ăsătoria lor nu va fi recunoscută 3n )om:nia. pt.=n Daca un drept do. care interzice căsătoria poligamă. că cetăţeanului rom:n tre.andit in strainatate este contrar ordinii pu. (E42 reprezentanta unei firme straine in )omania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu) 5. drepturile do. ordinii pu6lice din dreptul interna0ional pri!at ro. a.an . incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice. incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat.uie recunoscută /i executată o 0otăr:re judecătorească străină).entul na-terii -ale o le3atura cu dreptul ro. acel drept %' va fi recunoscut in )omania.il in tara unde s. la noi.eniul dreptului .a pronunţat /i dacă 0otăr:rea este executorie sun incidenţa aceleia/i legi străine *ceasta conditie implica 5 con-ecinte2 .ania a drepturilor do6andite in -trainatate Art & din le3ea 1A@B1&&5 pre!ede ca drepturile ca-ti3ate intr)o tara -traina -unt recuno-cute in Ro. un drept do. E42 un ara.eniile /n care pot ap. c0iar dacă este vala. drepturile -a 1i 1o-t corect na-cute -u6 incidenta le3ii -traine care le e-te aplica6ila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate).a consemnat o discriminare 3ntre copilul din căsătorie /i cel din afara căsătoriei.ar fi acordat conform legii romane. Daca dreptul s.il su. /n dreptul .=n.il inc0eiata in 9recia va fi recunoscuta in )omania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste) .uie să verifice două aspecte referitoare la legea străină2 dacă 0otăr:rea a fost definitivă potrivit legii statului unde s.aterial.ai dra-tica atunci cand raportul juridic na-cut in -trainatate a a!ut inca din .a nascut nu va putea fi recunoscut nici in )omania. incidenţa legii străine . *stfel. :ot.lice.o..il nascut in strainatate va produce in principiu in )omania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste. un drept vala.ia .r=rea /n cau". efectele sale vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul )omaniei. 'n drept ce nu e vala.uie să i se aplice lex patriae.andite in strainatate %' vor fi recunoscute in )omania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s.a aplicat alta lege decat cea romana.p 7i -pa0iu' !) /n do. ECCEPTIE2 drepturile do.aterial (c:nd un drept su. in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate. pentru c.andit in strainatate nu poate produce in )omania mai multe efecte decat in tara de origine.rea con1licte de le3i /n ti.iectiv căpătat 3n străinătate se cere a fi recunoscut 3n )om:nia) 5) /n do. nu exista nici o legatura cu )omania .=na e-te -i . nu !a 1i recuno-cut.eniul dreptului proce-ual (c:nd o 0otăr:re judecătorească străină se cere a fi recunoscută 3n )om:nia) Conditiile recunoa-terii in Ro. dreptul este legal născut dacă este vala. E42 dacă se cere recunoa/terea unei 0otăr:ri judecătore/ti străine 3n care s.atoarele conditii' !. instanţa rom:nească tre. e-te contrar. Le3ea ro.. iar drepturile difera de cele care s.ania in ur. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internaţional privat. c0iar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national + rom:n E42 un grec /i o rom:ncă se căsătoresc 3n 9recia religios /i apoi se mută 3n )om:nia /i solicită ca efectele căsătoriei să fie recunoscute /i la noi Do. 21 .a.andite su.audită. (E42 o casatorie religioasa vala.il pronunţată potrivit legii străine.a nascut su. *cest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman.

ile raportului juridic. "fectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana= (sau divorţează 3n )om:nia > ce lege va guverna desfacerea căsătoriei=) Co. traiesc in acea tara pana in 5CC-.o6ilelor -au delictelor. cele 5 sisteme de drept continuand sa existe. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare.p din dreptul intern A-e.para0ie /ntre con1lictul . ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr.atoarele puncte de le3atura' in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice. iniţială)  le3ea noua retroacti!ea"a (se aplică legea nouă. sediul unei pers juridice locul situarii unui .anari ' am.ele instituţii. Deo-e6iri i. capacitatea si relatiile de familie.nare2 In am.o6il de le3i 6$ de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuală are punct de legatura mo. E42 5 cetateni straini (germani) se casatoresc in 9ermania in 5CC!. iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern se pune 3n cadrul aceluia/i sistem de drept.ile. cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv 5 legi ( la dreptul intern funcţionează mecanismul logic al 3nlocuirii unei legi a.rogate cu o nouă lege) Deo-e6iri' . C# de le3i poate aparea in principal pt ur.a sistemul de drept.oluţia 6$ de legi variază. Do.o6il de le3i #egea !CD+!EE5 nu contine o reglementare generala. .il  3n materie succesorală > locul 3nc0eierii testamentului. ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplica.:ndesc cetatenia in romana si vor trai in )omania..CL in ti. #a 6$ de legi se sc0im. rom:nă) 22 . la 6$ de legi are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o sc0im.o tara straina.ile.il.portante ' .Con1lictul .ele presupun coexistenta in spatiu a 5 sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic. 5 C# de le3i 7i Con1lictul de le3i in ti.p -i -patiu A-e. astfel2  le3ea !ec:e ultraacti!ea"a (se aplică legea vec0e. cetăţenia testatorului C# de le3i NU poate aparea re1eritor la re3i.oluţionarea se face după sistemul de drept al instanţei sesizate (după normele conflictuale ale sistemului de drept al forului).o6il de le3i De1ini0ie2 exista conflict mo. astfel incat 6$ de legi se poate naste in raporturile ce privesc starea civilă. Solu0ionarea con1lictului .are a punctului de legatura si nici a legii aplica. astfel incat 6$ de legi vor fi solutionate de la caz la caz.rea con1lictul . .il de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la 5 sisteme de drept diferite. pe c:nd 6$ de legi se pune 3ntre două sisteme de drept diferite1 .eniile /n care poate ap.o6il de le3i (C# de le3i) 7i alte in-titu0ii' 1 C# de le3i !er-u.un mo. 3n funcţie de voinţa legiuitorului. do. . in cazul 6# 3n timp /i spaţiu nu exista o sc0im.are a legii aplica.ul juridic al i.

a celor dou.ele con1lictuale /n di1erite ra. -ucce-i!) E4 de tri. !2 se aplica regimul cel mai restrictiv art !L alin.uri ale dreptului interna0ional pri!at) I Nor.ordări este eliminarea fraudei al lege *rt 5D2 Aregimul filiatiei copilului din casatorie se raportează conform legii care la data cand acesta s.e de le3i 2 *rt -F pct.o.6arii punctului de le3atura9 din acel .itere la le3ea nou.a cetatenia sau domiciliulB (trimitere la legea vec0e.unurile mo.a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor saiB *rt 5L 2 Afiliatia copilului din afara casatoriei se sta.itere la le3ea ini0ial.o la data mortiiB E4 de tri. iniţială).o.ile legii nationale pe care persoana decedata a avut.ligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului o.ite ca"uri -peciale -e 1ace e4cep0ie de la cele trei a6ord. -i-te. . -i-te. Pentru relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi nu se poate fragmente căsătoria 3ntre cele 5 sisteme de drept.ile de a fi aplicate Partea -pecial.ariiB.ent intra in !i3oare le3ea noua (cele dou. c din legea !CD+!EE52 Alegea aplica.ai -u-9 prin aplicarea principiului le3ii . In caz de sc0im.ila o.ai 1a!ora6ile E4e. 2 *rt HH pct H din legea !CD+!EE5 2 Amostenirea este supusa in ceea ce priveste .o.e de le3i -e aplic.ilaB .ila.itere la aplicarea -ucce-i!.ri preci"ate . le3ea !ec:e9 iar apoi -e aplic. Daca apare o situatie de 6$ de legi pe care legea !CD+E5 nu o reglementeaza.andit conform legii care ii era anterior aplica.ele con1lictuale de drept ci!il re1eritoare la -tarea ci!il. 7i capacitatea per-oanei 1i"ice 23 . le3ea noua SE#INAR 6auzele de neaplicare a legii straine2 in caz de incalcare a ordinii pu.ligatiei. 52 legea straina e inlaturata pt ca se consacra un principiu de ordine pu. noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare sc0im.isteme de drept in prezenţă2 suscepti. 2 art 5C legea !CD+!EE52 Alegea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi sc0im.lice de DIP roman frauda la lege art !L alin.uie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern rom:n2 pana la .entul -c:i.ileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii saleB E4 de tri.are a cetateniei creditorului.ertatii casatoriei .entul -c:i.copul unei astfel de a. le3ea !ec:e -e aplica pana la .lema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii. a Dreptului Interna0ional Pri!at (Nor. art !D din legea !CD+!EE52 Aapartenenta unei persoane la o noua lege nationala %' aduce atingeri majoratului do.lica de DIP rom:n2 principiul li.6arii punctului de le3atura -e aplic.ple2 . In anu. 3n cazul in care se pune pro. se considera ca acel conflict tre. i se aplica legea cea mai favora.

daca un strain are mai multe cetatenii. lex domicilii sau. in lipsa. legea resedintei. a1initatea %' intra 3n statutul persoanei fizice. rudenia . daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei. cetatenia fiind punctul de legatura pt aceasta normă conflictuală.:ndită prin lege.e con1lictuale il 1or. 1iliatia (daca persoana are filiatia sta.lul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila.entul de -ta6ilitate2 cetăţenia este o calitate do. este legea rom:na. Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale (3n speţă statutul persoanei fizice) este o pro. *ceasta lege poarta numele de lex patriae. de care legea leaga anumite efecte juridice /i care servesc pentru identificarea persoanei fizice in familie si in societate.I. precum ?.entul de certitudine2 cetăţenia se demonstrează printr. #egea forului ne arata materiile care se su.I. instanta va aplica. pe . In sc0im. in lipsa acestuia.a cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfelB Continutul ace-tei nor. Din aceasta dispozitie legala rezultă ca in cazul in care un cetatean roman are si o cetatenie straina.lic.un document pu. care intra in continutul starii civile2 . 5 din legea !CD+!EE5 prevede că2 A legea nationala a cetateanului rom:n care. dupa caz. ar3u.. . adoptia . (institutia calificarii 2 calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Pt. tuturor acestor aspecte fiindu. regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei. resedinta.tarea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relaţiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea naţională a acelei persoane fizice.e prevede astfel ca determinarea si pro. E4cep0ii2 legea !CD+!EE5 reglementează /i alte puncte de legătură referitoare la cetăţenia /i capacitatea persoanei fizice. !! din legea !CD+!EE52 A.ila le3ea nationala) .ileste si anumite norme speciale in art !5.sumeaza statutului civil al persoanei fizice.+pa/aport *rt !5 alin. !5 din legea !CD+!EE5 care dispune 2 Alegea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoanei in cauza B.ilita sau nu. potrivit legii straine este considerat ca are si o alta cetatenie. . -tarea ci!ila a per-oanei 1i"ice 8 ansam. *stfel. ca-atoria . *ceste 5 elemente se aplica numai in su. pentru a vedea ce materii juridice se includ acolo.unt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati (pro6e).+6.le aplica. In-titutiile juridice care intra in do.Re3ula 2 potrivit art. lui i se va aplica legea romana. Do. deci su. daca o persoană fizică nu are nici o cetatenie (apatrid). indiferent de celelalte cetatenii. #egea !CD+!EE5 sta.ea"a -tatutul per-oanei 1i"ice iar le3atura e-te data de na0ionalitatea per-oanei 1i"ice Notiunea de nationalitate este interpretata in art. 6alificarea /i interpretarea se va face dupa legea instantei sesizate. ar3u. incidenta legii nationale2 24 .sidiar.lema de calificare /i de interpretare a conţinutului normei conflictuale respective. legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau.eniul de aplicare a le3ii -tatutului per-oanei 1i"ice -unt 2 !.aza unor formalităţi Pt.eniul de aplicare a -tatutului per-oanei 1i"ice De1ini0ie2 determinarea instituţiilor de drept /i a raporturilor juridice care intra in continutul normei conflictuale privind statutul persoanei fizice.

*ceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale a persoanei ocrotite. *ceasta guverneaza inceputul. supuse legii personalis (legea natională a persoanei in cauză). Incapacitatile de 1olo-inta reprezinta exceptii si tre. 6onţinutul capacităţii de folosinţă este dat de aptitudini generale /i a.ilului. !! din legea !CD+!EE5).0ile de 1olo-in0. capacitatea ci!ila a per-oanei 1i"ice (de 1olo-in0. !H ani de a dispune prin donatie sau testament. deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapa. cumpărare intre ei.petente cu pri!ire la capacitatea de e4erci0iu a per-oanei 1i"ice2 TEORIA INTERESULUI NATIONAL ) reglementata in dreptul rom:n in art. *ceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persoanei ocrotite.uie expres prevazute de lege.ile erga omnes (opereaza intre persoana 3ngrădită si toate celelalte persoane). incapacităţi de folosinţă relative (opereaza intre persoana ocrotită si persoane determinate).) E4 2 incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui său1 incapacitatea medicului + preotului + farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat. sau incapacitatea minorului intre !H .solute opoza. 4nceputul si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a persoanei fizice (sunt pro.stracte de a avea drepturi /i o. Incapacitatea sotilor de a inc0eia contracte de v:nzare . !I din legea !CD+!EE5. &ot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacităţii de exercitiu. 6 capacitatea de e4erci0iu "ste supusa legii nationale a persoanei fizice (art. legii testamentului. ci legii actului juridic. (contract.e de statut al persoanei fizice). *stfel.!L ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major). felurile nulitatii.oala (de care a murit). incapacit.. cu caracter de ocrotire9 care se 3mpart 3n 2 incapacităţi de folosinţă a. dupa caz. succesiune etc. incapacit. incapacitatea de exercitiu si incetarea capacităţii de exerciţiu.ligaţii > deci nu este guvernat neapărat de legea naţională. decaderea din drepturile parintesti) . In acest sens legea nationala ne arata cazurile de nulitate.e care vor fi supuse legii autorităţii 5. 25 . *ceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau.a a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului (Alocus regit actumB)1 competenţele agentului instrumentator > sunt pro. persoanele care pot invoca nulitatea. ( E42 incapacitatea minorului su. . . avem2 . ECCEPTIE de la aplicarea le3ii per-onale9 nor. continutul capacităţii de exercitiu.al co. -au de e4erci0iu) a capacitatea de 1olo-in0. cu caracter de -anctiune ci!ila (de ex.o de ultima . aceste aspecte fiind pro6e de 1or.0ile de 1olo-in0. intocmirea actelor si faptelor de stare civila. precum /i conditiile in care ea poate fi invocata.

este legiferată 3n dreptul rom:n de art. 3n conformitate cu legea 3ntocmirii actului. !! din 6onvenţia de la )oma (!ELC) rezultă că pentru a aplica teoria interesului naţional (excepţia de la aplicarea legii personale) tre. *cesta sa nu fi cunoscut si in mod rezona.iile. *plicand lex patriae. ca fiind deplin capa. !I din legea !CD+!EE5. 6onform art. nu poate opune această cauză de nevala.se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente. care prevede că2 Apersoana care. instituindu. desi el era capa.il.orat cu art.ilitate.il. considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez. aratand ca la data inc0eierii respectivului contract. %' era totusi capa. 6and la scadenta . Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractului de vanzare .ijutier francez .una.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL D *plicarea teoriei interesului naţional.ii pe care le. Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane.ună credinţă. !I din legea !CD+!EE5 coro.il potrivit legii franceze. adica incapacitatea strainului. 'n cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un . deoarece s.B 4n acela/i sens.a emis cu acea ocazie.un contract 3nc0eiat 3ntre persoane aflate 3n aceea/i ţară.azata pe o lege straina. !! din 6onvenţia de la )oma se precizează2 A3ntr. art.una credinta. actul sa fie intocmit in tara forului -.ijutierul a prezentat cam. lex patriae.ijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cam.credinta in momentul inc0eierii actului.a pornit de la o -peta lider' -peta LI<ARDE (!LHE).ilă 3n termenii legii acestei ţări poate invoca incapacitatea sa ce decurge din altă lege doar dacă la momentul 3nc0eierii contractului co. potrivit legii naţionale sau legii domiciliului său..B .contractantul /tia de această incapacitate sau nu o cuno/tea ca urmare a neglijenţei sale. cu . instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican. #izardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare .ar prejudicia un cetatean francez de . cocontractantul local sa fi fost de . o persoană fizică care este capa.il nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevala. 26 . ca excepţie de la legea naţională.ilitate celui care l. dar sa fie capa.il potrivit legii nationale (mexicane). cumpărare.a 3ntocmit actul 5.a socotit.uie 3ndeplinite cu.ulati! condi0iile2  !. conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu.ila potrivit legii locului unde s. este lipsită de capacitate sau are capacitate de exerciţiu restr:nsă. Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau să ai. cumpărare pt incapacitatea . drept care il considera pe #izardi drept incapa.ă capacitate de exerciţiu restr:nsă potrivit legii sale nationale.

27 . Pentru a fi un criteriu de drept comun.ogatirea fara justa cauza a cetateanului strain . dar punctul de legătură (naţionalitatea) răm:ne la 3ndem:na fondatorilor. .a con1lictual.au incercat mai multe ar3u.uie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului rom:n.uie sa indeplineasca 5 conditii2 !. 6riteriul sediului social pt persoana juridică e validat si de cele 5 acte normative fundamentale in materia persoanei juridice2 legea -!+EC privind societăţile comerciale si 79 5H+ 5CCC privind asociatiile si fundatiile. adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate. astfel2 .ediul social e sta.un' art FC din legea !CD+!EE5 care precizează că2 Apersoana juridică are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.=na a a!ut ca -cop ocrotirea 6unei credinte (ace-ta e-te te. Le3ea ro. dar ( opinia pro1 ') nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine pu. le4 -ocietati. nu se poate deroga de la ea. daca nu e serios.ilirea nationalitatii este sediul social al persoanei juridice.. lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului inc0eierii actului). criterii -peciale de deter.ila a legii straine de catre cetateanul national.lica.ile (error communis facit jus). sa fie real.ri2 unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine pu. in literatura de specialitate s. adica sa nu fie fictiv. In cazul in care lex fori este legea romana. anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste F conditii sunt intrunite cumulativ.F. . In dreptul rom:n exista mai multe criterii pentru a determina naţionalitatea persoanei juridice. criteriul 3eneral9 de drept co.=n) .perati!. Pt aplicarea teoriei interesului naţional.ilit. e fraudulos. im. . ideea erorii comune si invinci.eiul teoriei intere-ului na0ional in dreptul ro.ent. tre. sediul social tre.B Continutul acestei norme conflictuale2 statutul organic al persoanei juridice Le3atura normei conflictuale 2 naţionalitatea persoanei juridice respective Le3ea aplica6ila 2 legea naţională a persoanei juridice (legea societatii + lex societatis) Nor.ele con1lictuale pri!ind per-oanele juridice *rt F! din legea !CD+!EE5 stipulează că2 A statutul organic al persoanei juridice este c:rmuit de legea sa nationala.un . 1 Na0ionalitatea per-oanei juridice este legătura normei conflictuale /i plasează statutul organic 3n sfera unuia din sistemele de drept 3n prezenţă Determinarea naţionalităţii este o pro. 5. pt ca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine. II Nor. potrivit actului constitutiv. un alt argument porneste de la necunoasterea scuza. actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice.inare a nationalitatii Criteriul de drept co.e-te i. sa fie serios1 per a contrario.a sta.lica.lemă de calificare a legăturii normei conflictuale /i este supusă legii forului > lex fori (legea instanţei sesizate).ilit potrivit actului constitutiv =@ in dreptul rom:n sediul social este si sediul statutar. sediul socialB =@ in dreptul rom:n criteriul general pt sta.

c0iar daca 0otararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state. "x2 c:nd 3n litigiu sunt implicate filialele din )om:nia ale unor firme străine 6riteriul controlului in dreptul rom:n este intalnit in cazul conventiilor internationale la care )omania e parte. $iliala are o proprie le3e nationala deoarece ea are o per-onalitate juridica di-tincta de -ocietatea . In dr an3lo)-a4on. &otusi. are nationalitatea -tatului unde -)a inre3i-trat Criterii -peciale au diferit de. Do. care prevede determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului' Apersoana juridică care posedă naţionalitatea statului parte la litigiul referitor la o investiţie poate fi considerată de către părţile litigante ca aparţim:nd unui alt stat. statutul al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si.uie aplicata.ele sisteme de drept.a. independent de legea aplica. .a lungul istoriei1 se aplică 3n situaţii particulare dpdv juridic. ca de ex.B *plic:nd acest criteriu special se considera ca o persoană juridică are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice. *ceste criterii sunt sta. acest aspect. controlul se apreciaza dupa cetatenia+ nationalitatea asociatilor.a. De regula.ilite prin acte normative speciale.ele legi naţionale aplica. literatura de specialitate a considerat ca aici tre. In sc0im. F! (5) /i (-) din legea !CD+!EE5 stipulează că2 statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoană juridică din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice. provenienta capitalului social sau cetatenia + nationalitatea organelor de conducere.tatutul organic este conţinutul normei conflictuale. reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice  tre. 5D al 6onvenţiei de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investiţii. din cauza controlului exercitat asupra acesteia de către interese străine.eniul de aplicare a le3ii -tatutului or3anic al per-oanei juridice .6arii nationalitatii per-oanei juridice #egea romana nu contine o reglementare speciala su..o.uie respectate conditiile prevazute de am. criteriul sediului social este larg aplicat 3n tratatele de asistenţă juridică 3nc0eiate de )om:nia /i 3n relaţiile de cooperare economică internaţionale. in ceea ce priveste sta. precum2 6onvenţia de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state ()om:nia a aderat in !EID) *cordul dintre )omania si Israel din !EEE pt promovarea si protejarea reciproca a investitiilor 2 o societate comercială este considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat.B Le3ea aplica6ila -tatutului or3anic al -ucur-alelorB 1ilialelor *rt.jur de nationalitate -traina *rt FH din legea !CD+!EE5 spune că2 fuziunea e vala. Le3ea aplica6ila in ca"ul -c:i.ila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de am.ila persoanei juridice care a infiintat.ai . Le3ea aplica6ila in ca"ul 1u"iunii unor per. art.ilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii' per-oana juridic.a sta.&otodată.ulte -edii9 in -tate di1erite *rt FC (-) din legea !CD+!EE52 Adeterminant pt identificarea nationalitatii este sediul social real = locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii. 5. Le3ea aplica6ila per-oanei juridice cu .ile statutului lor organic (condiţii de fond /i de formă). "lemente componente2 28 . prin analogie.ilit propriul sediu.tatutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece -ucur-ala NU are per-onalitate juridica.

inclusiv cele de garantii reale. afara numai dacă.ele con1lictuale pri!ind 6unurile (-tatutul real) STATUTUL REAL .utiile organelor de conducere. 6) c) d) e) 1) modul de do. %ormele conflictuale privind statutul real sunt. c0iar posedate de strainiB.unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor . modurile /i conditiile de do.licitate ale contractului prin care se transmite . 29 .unurilor. $odurile nespecifice (contract. prin dispozitii speciale. se prevede altfel.ile. a. (!) 6od 6ivil. in principiu.uie-te2 !.unurilor (dr. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă) /i 3ncetarea persoanei juridice. formele de pu.il) sau sunt situate (. testament) sunt supuse legii locului situării .eniul de aplicare a le3ii -tatutului real (art @A) Le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la 6unul car.unul. suportarea riscului lucrului1 .unului sau altor legi. Distingem astfel2 .rogat prin legea !CD+!EE5. este supus de regula legii locului situării .unului (lex rei sitae sau lex situs). In le3atura cu capacitatea de e4ercitiu ) intereseaza aspecte privind constituirea si atri. continutul capacitatii de folosinta (3nc0eierea de acte juridice.unuri in functie de criteriile admise de lege (mo. 5 alin. drepturi reale care pot exista asupra . modalitatile de 3nfiinţare (na/terea capacităţii de folosinţă). relatiile intre organele de conducere si persoana juridică 3nsă/i J puterile de reprezentare. ocupaţiunea). ansam.a de aspectele lor reale ori de aspecte de altă natură.)1 5.:ndire. *specte reale2 .il).ile+imo.:ndire /i de pierdere a calităţii de asociat1 drepturi /i o. 8ostul art. $odalitaţile specifice de do. . precum /i de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii situării .rămintele)1 -. societar > condiţiile răspunderii sunt supuse legii contractului+delictului1 3) modificarea actelor constitutive1 :) dizolvarea /i lic0idarea persoanei juridice.a) Capacitatea per-oanei juridice In le3atura cu capacitatea de 1olo-in0. transmitere /i stingere a drepturilor reale. sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla (.ilele aflatoare pe teritoriul )om:niei sunt supuse legii romane. condiţiile de na/tere a dreptului real (3nscrierea 3n 68)1 . după cum e vor. III Nor.unurilor.unului (lex rei sitae) este o reglementare clasică 3n dreptul rom:n.ent Do. dreptul de proprietate /i celelalte drepturi reale asupra .unurilor . accesiunea.il . imperative.un mo. E4ceptie F te-ta. *rt. cuprindea2 Anumai imo. FE legea !CD+!EE52 Aposesia.un imo.:ndire (uzucapiunea. momentul transmiterii proprietăţii1 .ligaţii ce decurg din calitatea de asociat1 modul de alegere si functiile organelor de conducere1 reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii1 răspunderea persoanei juridice /i a organelor sale faţă de terţi (contractual /i delictual). *plicarea legii situarii . . doar dpdv. de proprietate dezmem.lul elementelor care conturează regimul juridic aplica. corporale+incorporale etc. ) elementele constitutive ale persoanei juridice.

*lte aspecte (supuse altor norme conflictuale)2 . modul de exercitare a prerogativelor1 . titlurile de valoare (cam.ile la data /i locul unde se indeplinesc). ECCEPGII de la aplicarea le3ii locului -itu. iar aspectele contractuale pot fi supuse /i altor legi1 !C. . condiţiile de formă ale contractului (legea locului 3nc0eierii contractului)1 .unului. modalităţile juridice al dreptului de proprietate. formele de pu.ligaţiile scriptae in rem > aspectele reale sunt supuse legii situarii .unurile aflate 3n curs de transport1 . precum /i limitele acestora1 .il acţiunii 3n revendicare1 I.unurile 3n anumite cazuri (supuse legii aplica. modurile de urmarire si de executare silita asupra .iletul la ordin. conosamentul)1 30 . mijloace de transport1 .licitate privind . #ex rei sitae va guverna2 . condiţiile de fond /i efectele contractului (lex contractus)1 F. atri.unurilor. "x2 regimul juridic aplica. conţinutul drepturilor reale (prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor) /i modul de exercitare a acestor prerogative.ligaţii propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real)1 E. posesia /i actiunile posesorii1 L. capacitatea de a 3nc0eia contractul (supusă lui lex patriae+lex domicilii)1 . mijloacele de apărare a drepturilor reale (actiunile reale).ite cate3orii de 6unuri a1late /n -itua0ii -peciale' .ia. o. o. H. .utele+prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor.rii 6unului9 pt anu. D. dreptul de urmărire /i de preferinţă al creditorilor cu garanţii reale1 .

entul de-c:iderii -ucce-iunii . In acest caz se face aplicarea principiului Amo.nit.o7tenirea (art DD) *rt. oriunde acestea s.0ii -ucce-orale. " de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pt. mostenirea e supusa legii locului situării .o6ile. Le3ea aplica6il. -ucce-iunii De!olu0iunea le3al.ile. . mostenirea e guvernata de legea nationala (le4 patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii. a putea mosteni. . per-oanele cu !ocatie -ucce-oral. /i lip-a nede. 5. . . %otiunea generala care desemneaza legea aplica. I !) .ilă= drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor 31 .ile+imo.unuri mo.unurile mo. .unului. momentul+ data desc0iderii succesiunii.o.ile urmeaza persoanele).ar afla. HH din legea !CD+!EE52 Amo/tenirea e supusa unei legi diferite in functie de o. nu si pt.iectul eiB > .DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL ( IV Nor.eniul de aplicare a le3ii . F le3ea -ucce-iunii este cea care sta. #egea succesiunii guverneaza !ocatia -ucce-orala care reprezinta una din conditiile esentiale pt.o6ile. unde fiecare imo.il din masa succesorala e situat (le4 rei -itae). *stfel.ile/te2 sfera persoanelor c0emate la mo/tenirea legală ordinea c0emării lor reprezentarea succesorală determinarea cotelor de mo/tenire rezerva succesorală calitatea disponi.ele con1lictuale pri!ind . Do.ila mostenirii e cea de lex succesionis. Pentru 6unurile i.ilia secundum personamB(.o7tenirii 1 . locul desc0iderii succesiunii. pentru 6unurile . alături de capacitatea -ucce-oral. .

. II Calit.ilului ce face o. fie de la data decesului (per-pecti!a te. *celea/i legi guvernează /i sancţiunile 3n caz de 3ncălcare a incapacităţilor de folosinţă..unurilor sale unei alte legi dec:t cea din art.il..uie avute 3n vedere2 a) re3le.entare 6) le3ea aplica6il.cauzele de ineficacitate a legatului Conditiile de 1or.din legea !CD+!EE5. legea domiciliului c. ale te-ta.iectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii.entarea -pecial. 6) 6ondiţiile de fond /i de formă ale testamentului Conditii de 1ond ale te-ta.5) De!olu0iunea te-ta. se permite acestuia să supună mo/tenirea testamentară unei alte legi dec:t cea din art. HH.ta.ilite 3n considerarea persoanei incapa. pt le3ea aplica6il. fie de la data 3ntocmirii testamentului. HH.ile) sunt supuse legii personale a testatorului1 .ilă o altă lege. ale te-ta. pt.conditiile de validitate a legatelor . HL din legea !CD+!EE5 precizează că Atestatorul poate supune transmiterea prin mo/tenire a . conform dorinţei sale 8iind un act de voinţă mortis caus. cele a.o relaţie directă a testatorului cu o anumită persoană) sunt supuse legii succesiunii.solută. *ceste conditii sunt supuse unor legi diferite. De asemenea.o7tenirii te-ta. .2 regimul juridic al comorienţilor este supus legii succesiunii. Din această perspectivă tre.rezerva si cotitatea disponi. 5.0ile cerute pentru a .iectul testamentului e. HH. &estamentul. căci testatorul poate face aplica.. Nor. o.ilite de lege doar 3ntr.iliară este supusă legii personale a defunctului /i mo/tenirea imo.solute (sta. 3n sensul că nu poate 3nlătura dispoziţiile imperative ale legii aplica.atoarele a-pecte' .poral. In conclu"ie9 le3ea -ucce-iunii !a 3u!erna in principiu ur. cele relative (sta.ila . legea locului 3ntocmirii testamentului d.ele con1lictuale din art DD al le3ii 1A@B1&&5 .ta.ile conform art.unurile succesiunii .entar. con-i.ertate a testatorului. tre.limitele de a dispune de . au un caracter -upleti! pentru testament.eneficiază de un regim de li.antul -i !iciile de con-i.o7teni' !. a fi vala.iliară este supusă legii locului situării imo. vor fi supuse legii succesiunii.il de legi.entului'  1 capacitatea de a di-pune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (le4 per-onali-).entului a) art.iect de drept la data desc0iderii succesiunii. care precizează că mo/tenirea mo. legea locului situării imo.ilului.entare . > se referă la existenţa calităţii de su. care spune din per-pecti!..il dacă 3ndepline/te condiţiile de formă ale uneia dintre legile2 a..). In ceea ce priveste incapacitatile' . legea !CD+!EE5 prevede că oricare dintre cele D legi de mai sus se poate aplica 3n varianta ei.. că Atestamentul este vala.uie sa indeplineasca anumite conditii de forma + fond. 6apacitatea succesorală este supusă le3ii -ucce-iunii 7i nu le3ii per-onale E4. ce . condi0iilor de 1ond 7i de 1or. legea naţională a testatorului . 32 . legea instanţei + organului ce 3ndepline/te procesul de transmitere a avuturilor succesorale (lex fori sau auctor regit actum) Dpdv al conflictului mo. fără a avea dreptul să 3nlăture dispoziţiile ei imperativeB. -pa0ial. capacitatea -ucce-oral. -i clau"ele te-ta. Poinţa sa nu este 3nsă a.ant9 precu.entului sunt reglementate de art HL alin .

g din legea !CD+!EE5 precizează că Aat:t timp c:t drepturile statului asupra succesiunii vacante sunt supuse legii succesiunii. la momentul morţii.ile sau imo.prezumţia timpului legal de concepţie . posi.nitatea -ucce-oral. su. acest drepturi sunt calificate d elegea rom:nă ca drepturi de mo/tenireB.o6ile. . de a renunţa) .ila conditiilor de fond al actului juridic I Nor.ile 3n temeiul dreptului succesoral (de iure 0ereditas) Pentru 6unurile i. este o pro.. capacitatea cerută pentru a opta este supusă legii personale a suscepti. 6 e1ectele op0iunii -ucce-orale "fectele acceptării. V Nor. Pentru 6unurile . 3n ceea ce prive/te consimţăm:ntul. E4ercitarea po-e-iei a-upra 6unurilor rămase de la de cuius (sezina) #egea succesiunii va determina persoanele care au calitatea de de mo/tenitori sezinari Procedura de punere /n po-e-ie a legatului este 3nsă supusă le3ii 1orului. dar este 3nsă supusă legii personale a copilului 5. V . )ezultă că mo/tenirea vacantă va fi supusă unui anume sistem de drept. ale actului juridic 33 . condiţiile de fond ale opţiunii succesorale (act juridic unilateral) sunt supuse legii succesiunii.unt reglementate de legea succesiunii a.ile 3n temeiul dreptului de suveranitate (de iure imperii). Potrivit dreptului rom:n. condi0iile op0iunii -ucce-orale2 . *rt.unurilor succesorale > supusă legii locului).unurile imo.ilului (fiind o pro.ntinderea o6li3a0iilor . nede.ilitatea de a transmite dreptul de opţiune succesorală) .ele con1lictuale pri!ind actele juridice Distingem intre2 . IV Condi0iile 7i e1ectele op0iunii -ucce-orale . Potrivit dreptului rom:n.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1or. 4n sc0im.ilităţile avute de succesi.ilul (de a accepta pur /i simplu.iectele dreptului de opţiune succesorală .o6ile. HI lit.lemă de capacitate de exerciţiu). #egea aplica. statul culege .ile.a de . succesiunea vacantă va fi guvernată de legea locului unde se situează . supuse legii succesiunii %' sunt guvernate de legea succesiunii aspectele de procedură (inventarierea . este supusă le3ii -ucce-iunii III.ilului p:nă la exercitarea dreptului la opţiunea succesorală (posi. termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală (foarte scurt la noi faţă de alte sisteme) . sistemul juridic al succesi.unurile. statul va culege .unuri mo.o7tenitorilor de a -uporta pa-i!ul -ucce-oral #egea cuccesiunii guvernează acest aspect (ultra sau inter viris 0ereditatis) VI Succe-iunea !acant. renunţării etc. #egea aplica. cauza /i efectele. după cum este vor. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea personală a defunctului..lemă de capacitate de folosinţă a copilului.ila formei actului juridic .unurile mo.

referitoare la o.il potrivit legii naţionale sau legii persoanei care l..2 legea !!E+!EEH referitoare la actele de stare civilă.a actului juridic2 !. *lin (!) preci"ea".a con1lictual.reia /n e-te -upu..il dpdv al formei sale /i atunci c:nd indeplineste conditiile de formă prevazute de una din urmatoarele legi2 *.a prevede /i ea 3n art."ute de le3ea 0. In -u6-idiar. pre!. Con!en0ia de la Ro. re-pect. 6. I! alin(5) din legea !CD+!EE5 prevede că A un act juridic este vala. &otodată. unde la art. F5 se precizează2 Ac:nd actul este 3ntocmit 3n faţa unei misiuni diplomatice+consulare rom:ne din străinătate. in sensul de negotium. *ceasta idee e expresia principiului Aauctor regit actumB.rii unde -)a /nc:eiat contractul. atunci cand tre.ligaţiile contractuale. forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi.race o forma scrisa . -olu0ia pri.ationem) 34 . le3ea locului unde -)a inc:eiat actul (locus regit actum).sidiare. in principiu. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica2 . care 3n art. con1lictual. e-te aplicarea le3ii 1ondului actului. se va aplica legea rom:nă. care e caracterul acelei forme (ad validitatem + ad pro. determina urmatoarele ele. E alin.uie. le3ea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv (pentru actele juridice unilaterale) Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in )omania si indeplineste conditiile privind forma.iliar sau un drept de folosinţă asupra unui . le3ea autoritatii care a intocmit actul respectiv. cerin0ele de 1or. Deci.il dacă respectă condiţiile de formă din 6onvenţie sau condiţiile de formă prevăzute de legea cel puţin uneia dintre cele două ţăriB.unului.contractul9 /n te. a actului juridic. *ceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman. $or.il potrivit legii autorităţii care a examinat actul respectiv > auctor regit actum (ex.il dpdv formal /i atunci c:nd respectă condiţiile de formă ale legii locului 3ntocmirii sale. acordul juridic este vala. +Nor. E alin.il dpdv formal dacă este vala. c.il c0iar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului inc0eierii. E alin (!) spune că A un contract /nc:eiat /ntre per-oane a1late /n aceea7i 0ar.il atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte. acordul juridic unilateral este vala.*rt I! din legea !CD+!EE5 reglementeaza o normă conflictuală principala si mai multe norme conflictuale su.uie sau nu sa im. .al !ala6il dac. #egiuitorul roman a dorit ca. E alin.a e4terioar.eniul de aplicare a le3ii 1or.a consimţit .iliar este supus dpdv formal normelor imperative ale legii locului situării . el va fi considerat vala."ute de le3ea c.oluţia din dreptul rom:n este prevăzută /i de 6onvenţia de la )oma din !ELC. *ceasta este norma conflictuală clasică din dreptul rom:n . (H) in-tituie o nor.9 pe care le3ea 1A@B1&&5 NU o pre!ede2 A un contract ce are ca o. ?.daca actul tre.(H) din 6onvenţia de la )oma (vezi mai sus) Do.iect un drept real imo. e-te 1or. (!) /i (5) soluţia alternativă de aplicare a legii locului 3nc0eierii actului.un imo.ei actului juridic #egea.B . art.ente in le3atura cu 1or.il dpdv formal dacă este vala. *cest principiu e vala.B 4n alin (5) se spune că Aun contract 3ntre persoane aflate 3n ţări diferite este formal vala. acordul juridic este vala.a ale actului juridic -unt -upu-e le3ii 1ondului actului juridic B. art.... 3n art. principala e aceea conform careia conditiile de 1or. indiferent care ar fi ea.eiul pre"entei Con!en0ii9 -au condi0iile de 1or.ordial. Solu0iile -u6-idiare -unt' . pre!.

Condi0iile de 1or. 5. dac..0ile de e4pri.nat prin !oin0a lor le3ea aplica6il.ă un caracter solemn (să devină autentic). Le4 !oluntati> Locali"area o6iecti!. daca pro.un si apro.ui să procedeze la localizarea actului 3ntr. IF din legea !CD+!EE5 precizează că Aalegerea legii aplica. clauza de electio iuris).ertatii contractuale .e7te le4 actu. #ex voluntatis e expresia pe planul DIP a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului li.uie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar. transmiterea /i stingerea o. judecătorul ori ar.daca la contractele reale e necesara remiterea materială a . -e nu. ale3erea e4pre-. *ici ne referim la2 .antă a 3nscrisului p:nă la 3nscrierea 3n fals sau p:nă la dovada contrarie .ilitatea 3nscrisurilor ca mijloace preconstituite). p. forţa pro. a contractului A Le4 !oluntati. -. se aplică legea autonomiei de voinţă (le4 !oluntati-).ilităţii aceleia/i norme conflictuale1 anumite clauze de reziliere a contractului principal nu afectează clauza de alegere > de ex.elor I.ă pentru ca să ai.racă 5 forme2 a.a con1lictual. actului lor .antă /i admisi.nat le3ea aplica6il. *rt. "xistă o legătură 3ntre actul principal (contract) /i clauza de alegere. efectele actelor juridice ...oniale a actului juridic #egea formei ne va spune2 .-au le4 contractu-. ale con!en0iilor asupra pro. daca e admisa (sau nu) si in ce conditii1 . care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn.un anume sistem de drept. Sanctiunea aplica6ila in cazul in care se incalca o conditie de forma II Nor.are a !oin0ei p. "a 3m.i-i6ilitatea pro6ei te-ti.ţinere a datei certe .ele sunt supuse dpdv al vala.unurilor. 35 .uie să fie expresă ori să rezulte ne3ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstanţeB. exercitarea actelor juridice .ile tre. regimul 3nceputului de dovadă scrisă F. p. #ijloacele de pro6. ce condiţii tre.uie să ai. a actelor juridice (se referă la forţa pro.(legea autonomiei de voinţă) se determină prin2 1 #odalit.ligaţiilor).ilit că este limitat in timp H.ligaţiilor din actele juridice Nor. 3n sensul că aceasta din urmă are o autonomie relativă faţă de primul (ex2 3n DIP am.r0ile au de-e.itrul competent să soluţioneze un litigiu va tre.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1ond ale actului juridic "le se referă la2 . condiţiile de o. după anumite criterii o.r0ile nu au de-e. 3nc0eierea actelor juridice .r0ilor2 .a cu martori e admisa peste + impotriva continutului unui inscris. Ad.iective2 *. dac. fondului actului juridic. (inserarea 3n actul juridic a unei clauze de alegere . #egea ne indica daca inscrisul tre. mentiunea .at).. cele pt neexecutarea o. Durata de !ala6ilitate a unui act juridic ca instrumentum Dacă părţile au sta. D. Conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris (instrumentum).

rajul maslinelor. 6aracterul retroactiv este totu/i limitat. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL H (continuare #ex voluntatis) F.uie să se limiteze la unul din sistemele de drept cu care contractul are o lege o. de la data 3nc0eierii contractului.aza unor criterii o.cumparare intre o societate comercială romana si una din din 9recia.ilă contractuluiB.il.itei p. c:nd legea aleasă de părţi invalidează contractul 3n ansam.r0i din contractB.iect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate1 intre parti poate iz. indicii intrin-eci contractului (cele mai frecvente2 utilizarea unor instituţii juridice+noţiuni specifice unui anumit sistem de drept. dar din alte elemente ale conţinutului contractului sau din 3mprejurări această voinţă reiese.r0ilor *legerea legii aplica.a 3n care este 3nc0eiat contractul.. &otu/i. la legea aplica. deoarece contractul poate fi invalidat de judecător. indicii e4trin-eci contractului (atitudinea părţilor după 3nc0eierea contractului > referirea la o anumită lege dintr. "xista anumite li.ite ale !ointei partilor care rezultă din alte principii si pot fi clasificate in2 limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea pu.iective.ucni un litigiu cu privire la cali. c:nd părţile au făcut trimitere la un sistem de drept ce nu reglementaeză pro.lul său (aceasta 3nsă din eroare) . legea aplica.itele li6ertatii de ale3ere a le3ii aplica6ile *rt.alin. ID din legea !CD+!EE52 Apărţile pot alege legea aplica.ilă.au exexprimat direct voinţaref. *vem astfel2 . lim. #odi1icarea le3ii aplica6ile contractului *rt. compromisul de ar. IH din legea !CD+!EE52 Apărţile pot modifica. Procedeul de Asplitting. organul de jurisdictie va tre.lica si frauda la lege limite speciale care exprimă două principii fundamentale de drept civil. . Părţile nu /i.ere să aleagă legea aplica. căci legea nouă nu poate infirma vala.ntinderea !oin0ei p.ilitatea contractului /i nicisă atingă drepturile c:/tigate (a/a prevede /i art.ilă totalităţii sau doar anu.ila si nici nu rezulta o alegere tacita. > Deter. a legii aplica. ce are ca o.iectivă.ui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe .entul e4pri.itraj) *.inarea le3ii aplica6ile actului juridic dupa criterii o6iecti!e Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplica. prin acordul lor. această li.un act adiţional sau un protocol ulterior) 5 #o.ertate tre. I. iar partile sa fi ales legea romana). astfel2 a. ale3erea tacit.lema ivită 3n litigiu (ex2 un contract de vanzare. alegerea jurisdicţiei)1 .ile poate fi oric:nd făcută 3n cuprin-ul contractului -au /ntr)un act -eparat (de ex.din legea !CD+!EE5 prevede că Apărţile sunt li..ui să aprecieze prin interpretarea indiciilor din contract.. (5) din 6onvenţia de la )oma) @ Li. 7rganul de jurisdicţie va tre.ile actului juridic.rii !oin0ei p. 36 ..upB nu este 3nsă recomanda.ilă contractuluiB > rezultă că modificarea produce efecte retroactive.r0ilor *rt.

uie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe .iectiva a actului juridic consta in aplicarea le3ii -tatului cu care actul juridic are le3aturile cele . sunt 5 criterii de cali1icare a notiunii de Alegaturi cele mai stranseB2 alin (5)2 Aun contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care de. contractele de 3nstrăinare a unui .ai -tran-e *ceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo.uie sa verifice daca partile si. I Criteriu principal 6onform art . 6onform art.ilare > prestaţia caracteristică este cea a părţii care pune la dispoziţia altei persoane. .un etc. antreprenor. depozit. transportatorului etc. criteriul principal de localizare o.au manifestat sau nu vointa.cumpărare. antrepriză. III Do. contracte tran-lati!e de drepturi (contractele de v:nzare. Condi0iile de 1ond pentru 3nc0eierea vala.unului (domiciliul locatorului) . Criterii de locali"are o6iecti!. depozitar. comisionarului.andat.itorul prestatiei caracteristice are la data inc0eierii contractului.il (deci locul unde v:nzătorul 3/i are domiciliul+re/edinţa+sediul statutarfondul de comerţ > lex venitoris . legea !CD+!EE5 precizează F tipuri de contracte2 . II din legea !CD+!EE5. contractul se considera inc0eiat in tara domiciliului+ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta. folosinţa . &re.B le4 loci contractu-. domiciliul + resedinta. respectiv sediul statutar pt. Domiciliul prestaţiei caracteristice este cel al mandatarului. dar nu se refera la locul inc0eierii contractului intre prezenti.iliar sau la un drept de folosinţă temporară asupra unui imo.aza legaturilor cele mai stranse. contractele de .saxon (in dreptul anglo.saxon exista teoria legii proprii a contractului). antreprenorului.eniul de aplicare a le3ii actului juridic Instituţiile de drept2 !. comision sau similare > prestaţia caracteristică este cea 3ndeplinită de mandatar.Locali"area o6iecti!a e intotdeauna -u6-idiara le3ii ale-e de parti . astfel incat organul de jurisdictie tre. oferta ce a fost acceptata.sidiare (II). IE din legea !CD+!EE5 prevede ca Aun contract care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ceea ce priveste conditiile de fond legii locului unde actul juridic a fost intocmit.B %otiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de pre-tatie caracteri-tica a de6itorului 6onform art.il are legăturile cele mai str:nse cu legea statului 3n care se află situat. contractele de /nc:iriere -au -i.e aplica le4 loci actu.) > aici prestaţia caracteristică este a părţii ce 3nstrăinează .' 6onform # !CD exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii su. deci de partea care 3ntr. #egea !CD+!EE5 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se inc0eie contractul. IL.senti 2 daca partile se afla in state diferite. contractele de 3aran0ie9 de cau0iune > prestaţia caracteristică este cea efectuată de garant.ilă a contractului2 a.unul mo.HE (pt actele juridice unilaterale) si art. capacitatea de a contracta %' este supusă legii contractului. ci legii personale a părţilor 37 . pe o durată determinată. II Criteriul -u6-idiar  Le3ea locului inc:eierii contractului art. contracte). . II (pt. un comerciantB.un contract de servicii aduce la 3ndeplinire acele servicii. Intre a. persoanele juridice sau fondul de comert pt. alin (*)2 Acontractul referitor la un drept imo. 3n funcţie de tipul de contracte la care ne referim. dupa caz.

o. !5H) D. ce reglementează aspecte precum2 . moneda 3n care se face plata > le3ea . modalităţile posi.unurilor).ile de executare a o. regimul acţiunii pauliene (revocatorii) . regimul acţiunii o.. *ici intră elementele2 . consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a o. con-i.ligaţiilor.ligaţiile generate de contract . % E4ecutarea contractului a. E1ectele contractului sunt supuse legii contractului. contractuale L. condiţiile consimţăm:ntului .(ex2 formalităţile pe care un creditor tre.uie să le facă pt.=ntul este supus legii contractului.-punderea contractual.lice . drepturile /i o. regimul acţiunii 3n declararea simulaţiei H.ligaţiilor contractuale (3n natură. condiţia. prin ec0ivalent) . raportul dintre voinţa internă /i cea declarată1 . rezoluţiunea) )iscul contractului este /i el supus legii contractului1 nu 3nsă /i riscul lucrului (vezi regimul . le3ea contractului2 . impreviziunea) c. condiţiile răspunderii . viciile de consimţăm:nt . evaluarea prejudiciului (daunele interese. regimul punerii 3n 3nt:rziere . principile care guvernează efectele (forţa o. efectele specifice ale contractelor sinalgamatice (excepţia de neexecutare.iectul contractului etse supus legii contractului d. punerea 3n 3nt:rziere. convenţii asupra răspunderii) I. recepţia calitativă /i cantitativă a mărfii) . durata 3n timp a contractului .onedei (art. executarea voluntară (plata) . Interpretarea contractului este supusă legii contractului -. nu contractuală.. R. este supusă legii contractului /i se referă la2 . pentru unele aspecte -e aplic. relativitatea efectelor) .. LC2 Amodul de executare a o.0. Drepturile creditorului a-upra patri. forţa majoră /i clauze exoneratorii de răspundere . do. clauza penală. care este o pro.lig.. alte aspecte %' ţin de legea contractului2 . art. cauza contractului este supusă legii contractului 8orma contractului /i modalităţile (termenul.ligaţiilor . Nulitatea contractului se referă la2 ) cauzele de nulitate ) sfera persoanelor ce pot invoca nulitatea 38 . inserarea unor clauze specifice (forţa majoră.:nzile. Stin3erea o6li3a0iilor contractuale se referă la modurile de stingere a o.ligaţiilor contractuale să se conformeze legii locului de executareB > le4 loci e4ecutioni. adică legii contractului /i se referă la2 . mecanismul formării consimţăm:ntului .lemă reală. sarcina) sunt supuse legii contractului 5.oniului de6itorului sunt supuse legii creanţei ocrotite.

39 .ligaţiile părţilor executarea o. licite . a. precizată la art. situatia in care 1apta ilicit.iliare. f. contractul de v:nzare. *rt. -i prejudiciul -e reali"ea"a pe teritoriul aceluia-i -tat . delictul civil Nor.au purtat /i contractul a fost 3nc0eiat de părţi.urse sau t:rguri este supusă legii statului unde are loc 3nc0eierea pe această cale a contractului. negocierile s.secvente) Le3ea aplica6il. efectele nulităţii2 ((ne)retroactivitatea.ligaţiilor contractuale momentul de la care cumpărătorul are dreptul la produsele /i fructele mărfii transmise momentul de la care cumpărătorul suportă riscurile ref..ele con1lictuale pri!ind 1aptele juridice ilicite Distinctie intre 2 a. aceasta este supusă legii statului 3n care v:nzătorul are. d. situatia in care 1apta ilicit.ilă acelui stat admite ca părţile să aleagă legea aplica. ilicite .ligaţiilor nulitatea contractului VI Nor.ul 1aptelor juridice (contractele ci!ile -peciale) #egea !CD se referă la faptele juridice2 . restitutio in integrum. i.. domiciliul+ resedinta faptuitorului +victimei. le4 !enditori-9 atunci c=nd nu a!e. prejudiciu) modul de stingere a o..ila rezultă din corelarea art. c. afară numai dacă legea aplica.ligaţiile de livrare a mărfii 3n acel stat (a/a prevede contractul) *rt. . după caz. -i prejudiciul -e produc pe teritoriul aceluia-i -tat . . care include2 interpretarea contractului drepturile /i o. g. cumpărare comercială este supus legii statului unde cumpărătorul are fondul de comerţ sau sediul statutar > adică le3ii cu. !CL din legea!CD+!EE5 /i este le3ea locului -a!ar-irii delictului (lex loci delicti comisi).unul transmis validitatea /i efectele 3ntre părţi ale clauzei de rezervă a proprietăţii consecinţele neexecutării contractului (reparaţia pt. E! prevede do.eniul le3ii !=n". ca act juridic distinct.uie să execute o. contractelor de !=n"are ) cu.rii. regimul confirmării (regimul actului confirmativ.ele con1lictuale re1eritoare la re3i. !CI.p. LL.ilă /i ele au procedat explicit la o a/a legeB. cetatenia.rare )aportul juridic al contractului de v:nzare. LE2 Aprin excepţie de la prevederile art. e. LL din legea !CD+!EE52 A3n lipsa unei legi convenite spre a se aplica v:nzării mo.p. )ezultă că -e aplic. desfiinţarea actelor su. legea aplica. fondul de comerţ ori sediul statutarB. este supus legii proprii /i nu legii contractului confirmat) . EC prevede2 Av:nzarea prin licitaţie. v:nzătorul tre. "lementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de DIP tre. dacă2 .uie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si este. le4 !oluntati*vem /i o e4cep0ie.r. sau . prezente 3n acel stat. de regula. 0.cumpărare este guvernat de art. la . -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite a) 1apta ilicit.torului. la data 3nc0eierii contractului. domiciliul+re/edinţa.

dacă vinovăţia tre.ilitatea dreptului la reparatii ...eniul de aplicare a le3ii locului -a!ar-irii delictului (art. cauzele exonerării de răspundere. daunele previzi.tina reparatia pt.. le3ii locului producerii prejudiciului pt.conditiile si intinderea raspunderii delictuale .. fără culpă1 criterii pt.persoanele indreptatite sa o. sta. capacitatea delictuală.. pagu. 1apta ilicita .raspunderea comitentului pt.transmisi.ili2 . !ino!atia -i capacitatea delictuala > definiţia vinovăţiei ca o condiţie a răspunderii civile.. /ntinderea prejudiciului (3n ce măsură este necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii) ..-punderea per-oanelor juridice 40 . capacitatea delictuala (pct.ilirea vinovăţiei. cauze legate de vinovăţie c. le3ii locului -. 5 lit. modalitatile reparatiei 2 in natura sau prin ec0ivalent . a > 0 din legea !CD+!EE5)2 sta.eniul de aplicare a le3ii delictului cuprinde2  conditiile ra-punderii ci!ile delictuale2 a.a. > 0) Do. Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte. a) . aspectele ce tin de caracterul ilicit al faptei (pct. !CL sunt supuse2 a.tina reparatia d e raporturile de cau"alitate /ntre 1apt.ile/te daca fapta are sau nu caracter ilicit carmuieste regimul juridic al delictului2 . sau e numai partiala). fapta prepusului .e face o separare a elementelor din domeniul delictului.iectivă. !CI lit.rica de frontiera polueaza o suprafata agricola a altui stat . cauze de limitare+exonerare de răspundere /i 3mpărţire a răspunderii.ei faptei ilicite .. prejudiciul.uie dovedită. /ntinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pt. . definiţia faptei ilicite. dacă este prezumată sau dacă răspunderea este o.modalitatile si intinderea reparatiilor . pro.Do. 6onform art.ile . cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei. . celelalte aspecte ce tin de regimul juridic (pct.natura daunelor care pot da loc la reparatii .eneficiul nerealizat.cauzele de limitare + exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima . cauzele de limitare+ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul .!=r7irii delictului' .. regimul pro. 5 lit.ile + si cele imprevizi. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite (delicte transfrontaliere) ex2 gaze nocive emanate de o fa. !) .capacitatea delictuala .a efectiv suferita si pt. prejudiciul suferit 6) 1apta ilicit. persoanele indreptatite sa o.. 7i prejudiciu condi0iile 3enerale re1eritoare la r. natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) . #egea va sta. intinderea ra-punderii .

divortul a /nc:eierea ca-atoriei conditiile de 1ond cerute pt. inc0eierea vala.iliei 41 .ateria ca-atoriei 7i di!or0ului #egea aplica.pedi. (5)) 2 daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un i.an -i ca-atoria -a -e inc:eie in Ro.e con1lictuale /n .lica > caracter national).pedi. Nor.ent !a 1i inlaturat daca unul dintre !iitorii -oti e cetatean ro.ila a casatoriei. efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c. !L alin. legea resedintei.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL & VII !) 6asatoria 5) 8iliatia -) *doptia )elatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu le3ii -ale nationale > art. iar daca nu are domiciliu.ele con1lictuale /n . . inc0eierea casatoriei . Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului.ent la ca-atorie care potrivit dreptului roman e incompati.. !! din legea !CD+!EE5 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei. Nor. !L alin. acel i. sunt determinate de le3ea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti (art. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o situatie speciala (art.il cu li.ila casatoriei se referă la 2 a.ertatea de a inc0eia o casatorie. !.ateria dreptului 1a.ania (norme de ordine pu.

oti!ele de di!or0 (divorţul prin consimţăm:nt mutual) c.ligaţia de 3ntreţinere a copiilor) Nulitatea c. daca nu au nici resedinta comuna se va aplica le3ea -tatului cu care -otii intretin in co. poate fi admisă 3n )om:nia doar dacă sancţiunea nulităţii este prevăzută /i de legea rom:năB > condiţia du.eniul le3ii di!or0ului se referă la2 a. -1era per-oanelor ce au dreptul să ceară desfacerea căsătoriei prin divorţ . rela0iile dintre p.lice de drept internaţional pu.oniale (regimul locuinţei comune. E1ectele con!en0iilor .oniale sunt reglementate de2 Q .conditiile de 1or.saxon).atri. la data cererii de divorţ.a cetatenia + domiciliul. 55 din legea !CD+!EE5 precizează că divorţul este c:rmuit de legea aplica.toriei *rt. !E alin (5) /i (-))2 casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata nu. (5) prezintă o situaţie 3n favoarea căsătoriei (respingerea nulităţii)2 Anulitatea unei căsătorii 3nc0eiate 3n străinătate cu 3ncălcarea condiţiilor de formă.ai -tran-e (solutie preluata din dreptul anglo. 3nc0eierea căsătoriei (principiul simetriei juridice).unurilor comune) d. 5F alin. atunci c:nd unul dintre soţi este. care se aplică succesiv (3n scară) 2 . !E alin. 5C )eglementarea de ocrotire a ordinii pu. .ai in 1ata autoritatilor co. locus regit actum (art. efectele acestei nulităţi *rt. (5) că Adacă legea străină astfel determinată nu permite divorţul ori 3l administrează 3n condiţii foarte restrictive. .una a -otilor (daca exista) .une .. Do.ilă potrivit art. 3mpărţeala . cauzele de nulitate . .-. legea prevăzută la art.lema numelul. e1ectele cu pri!ire la rela0iile per-onale dintre -o0i (pro. le3ea nationala co. cetăţean rom:nB. se splică le3ea re-edintei co. 5C alin. o.a sunt supuse le3ii -tatului pe al carui teritoriu -e cele6rea"a .iciliului lor co. se aplică legea rom:nă. 6 e1ectele ca-atoriei (relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi) art 5C din legea !CD+!EE52 relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi.petente (NU -i reli3ioa-e) sau in fata agentului diplomatic + consular fie al )omaniei fie al statului celuilalt sot.lic rom:n precizează 3n art.rin0ii care -olicit. nici domiciliu comun.e con1lictuale /n . separarea datoriilor comune. Nor. capacitatea de exerciţiu a soţilor) /i e1ectele cu pri!ire la rela0iile patri.lei reglementări 5. legea aleasă prin acordul celor două părţi sau Q . 5F alin. di!or0ul 7i copii (3ncredinţarea copiilor. 3n cazul in care au cetatenie diferita se va aplica le3ea do. (!) din legea !CD+!EE52 Anulitatea căsătoriei /i efectele ei sunt supuse legii care reglementează cerinţele legale pt.un 6ele 5 legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. dacă se mai pot căsători ulterior. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o norma de aplicatie imediata (art.un le3aturile cele . filiatia copilului din casatorie 42 . 5C Q c Di!ortul *rt. Distingem aici2 .ateria 1ilia0iei 7i adop0iei #egea !CD+!EE5 distinge2 a. dacă nu au nici cetatenie.

adopţia a $ilia0ia copilului din c. Do.-. 5L prevede că 3n ipoteza 3n care copilul are două cetăţenii.ele străine. (5) din legea !CD+!EE5 prevede2 A3n ipoteza 3n care.ilite de legea statului unde se 3nc0eie adopţia (locus regit actum)..-. 1a0.din legea !CD+!EE5 fac distincţie 3ntre2 . . tăgăduirea paternităţii. > art. potrivit art. 6 Condi0iile de 1or.. anterior na/terii copilului. d.torie se sta. a. -C > -.o6il de le3i este determinat de legea efectelor căsătoriei din momentul na/terii copilului *rt.unurile) 6 $ilia0ia copilului din a1ara c. am.ilite de legea naţională a adoptatorului. Dacă are 3nsă /i cetăţenie rom:nă i se aplică legea rom:nă (conform art.ilire a filiaţiei /i contestarea maternităţii) . a 43 .i administra . raporturile personale /i patrimoniale dintre părinţi /i copil.l 3ntreţine /i educa pe copil. faţă de tată (modalităţi /i condiţii. i se aplică legea cea mai fafora.. 3ncetarea adopţiei Condi0iile de 1ond .eniul le3ii 1iliatiei copilului din ca-atorie2 *. Con1lictul .a de doi soţi ce adoptă 3mpreună sau unul adoptă copilul celuilalt. 5L din legea !CD+!EE5 prevede că filiaţia copilului din afara căsătoriei se sta. filiatia copilului din afara casatoriei c.ligaţiile părinţilor de a. Sta6ilirea 1ilia0iei (sunt acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) ?.ileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 5C din legea !CD+!EE5. se aplică legea care a c:rmuit efectele căsătoriei părinţilor la data 3ncetării căsătoriei+la data divorţuluiB. E1ectele 1ilia0iei (acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) c Adop0ia *rt. (modalităţi /i condiţii de sta. -C alin. de a. o.toriei *rt. de . Dacă este vor.eniul le3ii 1iliatiei copilului din a1ara ca-atoriei2 *. căsătoria părinţilor a fost anulată+desfăcută.(!) .ile/te potrivit le3ii na0ionale a copilului de la na7terea -a (lex patriae) &ot art. !5 alin (-)).a. prezumţa de paternitate. Do. efectele adopţiei . precum /i de legea naţională a celui ce va fi adoptat. timpul legal de concepere a copilului) > E1ectele 1ilia0iei .ilă. conditiile de formă ale adopţiei . art.. conditiile de fond ale adopţiei . cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta.. 5C. 5D alin. c. -5 > cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. condiţiile de fond cerute acestora sunt cele care guvernează efectele căsătoriei lor.:ndirea numelui de către copil . Sta6ilirea 1ilia0iei2 . do.

ligaţiei ar dispune altfelB. Dacă este vor.uit. Do. după cum urmează2 a. legea care guvernează efectele adopţiei este legea care sta.itorului /i de nevoile efective ale creditorului. 5C c.il de legi).ilităţile materiale ale de.i 1ire7ti d /ncetarea adop0iei cu cele două forme2 . ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează forma adopţiei O6li3a0ia de /ntre0inere 7.ligaţiei . modul de executare /i termenele pt.ligaţia respectivă.itori) c. condi0iile de 1or. .rin0ii -.eniul le3ii e1ectelor adop0iei2 *.ligaţia de 3ntreţinere este c=r. 3n funcţie de raportul juridic din care izvoră/te o.ilgaţiei 6onform art.ilă o. rela0iile per-onale 7i patri.ri de protec0ie a ordinii pu6lice > art.. noua lege naţională se aplică doar prestaţiilor ulterioare sc0im. de-1acera adop0iei este guvernată de legea aplica. potrivit art. (5)2 Apentru a se determina 3ntinderea o. -D alin.rin0i 7i copii se aplică legea care guvernează efectele filiaţiei . potrivit art. Do.a de doi soţi care adoptă. 44 .ligaţiilor părinte/ti către adoptator.. ordinea de prioritate (c:nd există mai mulţi de. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre p. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre -o0i se aplică legea care guvernează efectele căsătoriei.ilă efectelor adopţiei nulitatea adop0iei. satisfacerea o. de le3i di1erite. Distingem 3ntre2 .ligaţiei de 3ntreţinere d.ării cetăţeniei. numele adoptatului)1 > rela0iile per-onale 7i patri.ligaţiei de 3ntreţinere Re3le.ile/te efectele căsătoriei lor.ligaţiei tre.c E1ectele adop0iei sunt guvernate de legea naţională a adoptatorului. condi0iile de 1ond ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează 3nc0eierea adopţiei (conform principiului simetriei juridice) . trecerea drepturilor /i o.eniul le3ii o6li3a0iei de /ntre0inere se referă la2 a.oniale dintre adoptator 7i adoptat (legătura de rudenie.ării (conflict mo.uie să se ţină seama de posi. -F din legea !CD+!EE5. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre 1o7tii -o0i se aplică legea care guvernează divorţul d.. 5C. c0iar dacă legea străină aplica. persoana creditorului /i a de.ent.itorului o. 3n cazul sc0im.oniale dintre adoptat 7i p. 3ntinderea o. pentru o6il3a0ia de /ntre0inere /ntre alte per-oane se aplică legea naţională a creditorului o.

.ilităţi.ligaţiile profesionale ale comerciantului 3ncetarea calităţii de comerciant II Nor. exercitarea activităţii comerciale (incompati.ele con1lictuale pri!ind -u6iectele de drept co.ele con1lictuale aplica6ile 1ondului de co. d. instituirea tutelei modificarea tutelei efectele tutelei (inclusiv raporturile dintre tutore /i cel ocrotit) 3ncetarea tutelei VIII Nor. e. Do. -H2 Aocrotirea minorului născut din căsătorie sau adoptat. ocrotirea părintească ocrotirea prin tutelă sau alte forme de ocrotire Ocrotirea p.unurile copilului II. e.(pt. nu este 3nmatriculat sau are 3nmatriculări 3n mai multe state. interdicţii.eniul le3ii aplica6ile ocrotirii prin tutel.ilăefectelor căsătoriei. ..eniul le3ii ocrotirii p. FL alin. executată de părinţi sau doar de către unul dintre ei.. 5C Do. c.0ii de co. se referă la2 a. I. FL alin (5)2 Adacă comerciantul nu are o autorizaţie. II. Tutela > ocrotirea este supusă legii naţionale a persoanei ocrotite Do. atunci se aplică legea statului unde funcţionează conducerea activităţii economice a acelui comerciantB. d. (!) din legea !CD+!EE52 Acalitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a o. I..eniul le3ii calit.Ocrotirea per-oanelor lip-ite de capacitate de e4erci0iu -au cu capacitate de e4erci0iu re-tr=n-. .rinte7ti se referă la2 a.rintea-c. do.ateria dreptului co. decăderi) o.ert 45 .er0 Le3ea aplica6ila 1ondului de co.ercial I Nor.erciant se referă la2 a. *rt. cazurile 3n care se instituie durata ocrotirii 3mpărţirea o.tinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pt.ligaţiile cu privire la persoana /i .erciant *tr.unurile sale) drepturile /i o. este c:rmuită de legea aplica. c. . societăţi comerciale)B.:ndirea calităţii de comerciant dovada calităţii de comerciant condiţiile pt. d.ligaţiilor 3ntre părinţi 3ntinderea ocrotirii (referitor la persoana copilului /i la . c.ele con1lictuale /n . potrivit art. persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata. *rt.ercial Le3ea aplica6ila calitatii de co. criteriile pt.

c.o6il desi in dreptul roman fondul de comert e considerat . iar legea naţională este legea sediului socialB.il incorporal.0ilor co.0ii co. III Nor. dreptul rom:n) . e. . &re.ele con1lictuale aplica6ile -ociet. le3ii locului unde e-te -ituatB .un mo. 3n ceea ce prive/te fondul de comerţ.uţiile organelor de conducere. 3nc0eierea de acte juridice.ocietăţilor comerciale 1ara per-onalitate juridica li -e !a aplica le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la centrul principal de 3e-tiune -i conducere a acti!itatii lor. -ociet. elementele de la domeniul de aplicare a legii persoanelor juridice a.eniul de aplicare a le3ii -ociet. . HH din legea !CD+!EE5. asociatiile in participatiune (din dreptul francez.ert e-te a-e.erciale Le3ea aplica6il. de e4erci0iu (constituirea /i atri.ligatiile ce rezulta din calitatea de asociat organizarea si functionarea societăţii dizolvarea si lic0idarea societăţii 46 . (lex rei sitae). societatile (in) partners0ip (din dreptul anglo.andire si de pierdere a calitatii de asociat drepturile si o. capacitatea societăţii comerciale2 . care guvernează mo/tenirea precizează că2 Amo/tenirea este supusă. d. F! /i F52 Astatutul organic al persoanei juridice este supus legii sale naţionale. (modalităţi de constituire..uit unui 6un i.0ii co. reprezentarea faţă de terţi) .saxon) Do. de 1olo-in0. soc in comandita simpla (din dreptul german) .*rt. modul de do.e aplică mutatis mutandis (3ntocmai). relaţiile organelor de conducere cu societatea. *rt.erciale .erciale se referă la2 .ocietăţile fara personalitate juridica2 .ocietatilor comerciale cu per-onalitate juridica li -e aplica le3ea nationala (lex societatis). reorganizarea /i 3ncetarea capacităţii de folosinţă) .uie remarcat ca pe plan con1lictual 1ondul de co.

e.itorului si cu privire la actele juridice inc0eiate de de. Do.entului DIP rom:n nu conţine o reglementare unitară.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1A (norme conflictuale 3n dreptul comercial > continuare) IV Nor. plata pasivului.entului se referă la2 a. regimul suspendării do. regimul .) 0. f. conditiile pt.entul !a 1i -upu. d.eniul de aplicare a le3ii 1ali.:nzilor etc. $ali.ile creanţele cu termen+su. 6a regulă generală. ca o persoana sa fie declarata in faliment criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor) masurile preventive ce pot fi luate (reorganizarea juduciară) categoriile de persoane care pot cere falimentul de. c. N efectele falimentului 3n cazul societăţilor cu răspundere nelimitată asupra asociaţilor cu răspundere nelimitată N i..unuri supusa falimentului. g.entului Le3ea aplica6ila 1ali. efectele lic0idarii (realizarea activului.itorului categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului (judecătorul sindic.ele con1lictuale aplica6ile 1ali.unurile de. se aplică legea locului unde se afla principala asezare comerciala a falitului.itor (efectul suspensiv al falimentului asupra urmăririlor individuale 3n măsura 3n care devin exigi. adica legea locului unde e situata principala masa de . lic0idatorul) efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a de.itorului efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la .lui le4 rei -itae. condiţie.eneficiului de lic0idare) 47 . .

unc. dacă ea restr:nge ocrotirea asigurată salariatului prin dispoziţiile imperative ale legii care rezultă din localizarea o. 3n primul r:nd. !C!2 Alegea convenită de părţi spre a c:rmui contractul de muncă este aplica.unc.uie verificată această limitare. *rt. pentru a distinge faţă de contractele colective de muncă.iectivă a contractului de muncă se face c:nd părţile nu au exprimat o lex voluntatis sau c:nd.eniul le3ii contractului de . Do. contractul de muncă). (contract indi!idual de . se afla sediul intreprinderii care l.unc.o. art.ligaţiile angajatorului 48 . tre. F CI#) se referă la2 "ste vor.iectivă a contractului de muncă).ilă legea acestuiaB.. Le3ea aplica6ila contractului de . %umai anumite instituţii ale dreptului muncii sunt suscepti. .lica si aspecte de ordin privat. efectele contr individual de muncă (drepturile si o. prin localizare o. a.ligaţii ale salariatului (fidelitate. dacă salariatul 3/i 3ndepline/te munca.lică 3n dreptul internaţional privat rom:n (intenţia a fost de a 3nlătura legea aleasă de părţi. de o li. felul muncii si modalitatile sale de realizare c. prevăzutăde art. prin natura funcţiei sale.uncii Dreptul muncii este o ramura complexa de drept. salariatul isi indeplineste in mod o. raspunderea mem. cuantumul si modalitatile de plată a salariului d. ce include aspecte de ordine pu.a angajat (le4 -ocietati-). !C5 lit.iectivă. o. #ocalizarea o. c0iar daca este detasat temporar in alt stat. teza a >II. 6a excepţie.ele con1lictuale aplica6ile /n dreptul . ..ile le asigură salariatului. legii convenite de părţiB (lex voluntatis) *utonomia de voinţă este a1ectat. !C! /i !C5 din legea !CD+!EE5 precizează2 Acontractul de muncă este supus. neconcurenţă) e. !C5 prevede că contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu2 a. devine aplica. de/i au exprimat. deoarece numai aici părţile se află pe picior de egalitate juridică.isnuit munca 3n temeiul contractului ( le4 loci la6ori-). 3n mai multe state. )ezultă deci expresia aplicării excepţiei de ordine pu.rilor din organele de conducere ale soc falite pt.ilă doar 3n măsura 3n care nu aduce restr:ngeri ocrotirii pe care dispoziţiile imperative ale legii aplica. starea de faliment IC Nor. In cazul lipsei unei legi alese art.itare -peci1ic.ile de conflicte de legi (de ex.j. sau .ligaţiile partilor) .a prevede că2 Adacă există totu/i legături mai puternice ale contractului de muncă cu un alt stat dec:t cu cel al sediului angajatorului.. 3n lipsa unei atare alegeriB. alte o.a numai de contracte individuale de muncă.

ele de co. *rt. FF+5CC!.inului ca parte /n procee1ectele :ot.peten0a alternati!. privind competenţa. răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de salariat R. II III IV I nor. raspunderea materiala a salariatului j. /n dreptul interna0ional pti!at (competenţa jurisdicţională) le3ea aplica6il. suspendarea.=nia 7i e1ectele :ot.ente de e4traneitate condi0ia -tr.ine /n Ro. co. /n . !FL > !DI din legea !CD+!EE5 reglementează competenţa jurisdicţională Pentru relaţiile cu statele mem. co. 49 .aspecte2 I. recunoa/terea /i executarea 0otăr:rilor 3n materie civilă /i comercială.tore7ti -tr. !FL precizează că Ainstanţele judecătore/ti rom:ne sunt competente să soluţioneze procesele dintre o parte rom:nă /i una străină sau numai dintre străini. executarea contractului individual de muncă 0.peten0a alternati!. nulitatea 6I$ Proce-ul ci!il interna0ional (nor.f.peten0. procedurii /n proce-ele cu ele.ateria dreptului interna0ional pri!at) Proce-ul ci!il international (normele de procedură 3n materia dreptului internaţional privat) implica .=nia Co. a instanţelor rom:ne cu cele străine 5.re '" se aplică )egulamentul nr.r=rilor ar6itrale -tr.ine /n Ro. persoane fizice sau juridiceB. incetarea 6I$ l. )exultă de aici2 !.r=rilor judec. /n dreptul interna0ioanl pri!at *rt.peten0a juri-dic0ional.ele de procedur. modificarea 6I$ i. a instanţelor rom:ne 1 Co. durata contractului individual de muncă g.peten0a e4clu-i!.

un contract se află 3n )om:nia1 e. punerea su. interdicţie a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 e. O6-er!atie ' Ace-te ca"uri de co.unul asigurat sau locul unde s. 3n cazul unei societăţi comerciale străine ce are un sediu secundar 3n )om:nia. falimentul sau altă procedură judiciară privind 3ncetarea plăţilor.ilit o altă competenţă1 d.e/te de competenţa rationae . 50 . reclamantul din cererea de pensie de 3ntreţinere are domiciliul 3n )om:nia1 d.ilul la care se referă cererea se află 3n )om:nia (acţiuni personale imo. o o. tutela+curatele unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 d. !FE spune că Ainstantele judecătore/ti rom:ne sunt competente ( rationae per-onae -au rationae loci).ligaţie izvor:tă dintr.ile situate 3n )om:nia1 0. In caz de competenta exclusiva daca se pronunta o 0otarare straina (de catre o instanta straina). procesele dintre persoanele cu domiciliul 3n străinătate. p:r:tul sau unul dintre ei are domiciliul+re/edinţa sau fondul de comerţ 3n )om:nia. executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriul )om:nieiB. ele sunt declarate ca fiind competente. ultimul domiciliu al defunctului sau . Dacă p:r:tul din străinătate nu are un domiciliu cunoscut.. procesele referitoare la ocrotirea 3n străinătate a proprietăţii intelectuale a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia.=ne *rt. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg o. 7 persoană juridică străină se socote/te că are sediul 3n )om:nia /i atunci c:nd are pe teritoriul ţării o filială. "xista si situatii cand competenta instantelor romane e considerata exclusiva.a născut + tre. acea 0otarare nu va fi recunoscuta in )omania. de asemenea.ii soţi au domiciliul 3n )om:nia1 f. cu excepţia celor referitoare la imo.peten0a e4clu-i!. 3nncuviinţarea adopţiei. dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean rom:n1 .ile situate 3n străinătate.unurile rămase de la acesta se aflRă 3n )om:nia1 i. acţiunile reale referitoare la imo. procesele referitoare la ocrotirea minorilor + interzisă cetăţenilor rom:ni cu domiciliul 3n străinătate1 c. actele de stare civilă 3ntocmite 3n )om:nia. dacă la data cererii am. 5 Co. competente să judece2 a. imo.petenta NU -unt e4clu-i!e astfel incat in aceste tipuri de litigii e posi. acea 0otăr:re ve fi recunoscută /i 3n )om:niaB. fie c0iar /i parţial.iliare)B. !DC vor. sucursală. a in-tan0elor ro.. Dacă totu/i litigiul este soluţionat de o instanţă străină. !D! prevede că Ainstanţele rom:ne sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturile de drept internaţional privat referitoare la2 a.il sa fie competente si alte instante straine in situatii in care in conformitate cu propriile reguli de procedura. locul de 3ncărcare+descărcare a pasagerilor sau a mărfii transportate se află 3n )om:nia1 g.*rt. desfacerea.uie executată. referitor la acte+fapte de stare civilă 3nregistrate 3n )om:nia.ligaţii extracontractuale sau efectele sale se află 3n )om:nia (loci delicti commissi sau loci lesionis se sflă 3n )om:nia)1 f. dacă2 a.a produs riscul se află 3n )om:nia (contractele de asigurare)1 0. *rt. locul unde s. dacă prin convenţia părţilor nu s.ateriae a instanţelor rom:ne2 Ainstanţele rom:ne sunt.a sta. mo/tenirea lăsată de o persoană cu ultimul domiciliu 3n )om:nia (acţiunea reală)1 g. agenţie sau reprezentanţă1 c.. . cererea se introduce la instanţa din ţara unde se află domiciliul+re/edinţa reclamantului1 . dacă cel adoptat are domiciliul 3n )om:nia /i este cetăţean rom:n sau apatrid1 c. referitoare la persoanele domiciliate 3n )om:nia1 . sediul p:r:tului > persoană juridică se află 3n )om:nia. nulitatea căsătoriei /i alte litigii dintre soţi.

3n materie de o. Re3ula. 3n materie delictuală. ea nu.ru doar 3n cazurile de co. administrativă. ( nu se aplică 3n meterie fiscală. 7i re3le.entul %%B5AA1 (3n relaţiile )om:niei cu statele mem. !D.re '") Do. !DD prevede că Adacă instanţele rom:ne sunt competente. co. la locul unce creditorul 3/i are domiciliul+re/edinţa.2 Acompetenţa instanţelor rom:ne..2 . !DF reglementează forum convenias. .peten0. prevăzute de )egulamentB. sau de proro3are de co. !DH inter"ice liti-penden0a interna0ional. de unde rezultă că in-tan0a ro. prevăzute 3n )egulament astfel2 Re3le. cu excepţia c:nd competenţa exclusivă aparţine instanţei rom:neB. de co.prevede că A dacă o jurisdicţie străină se declară necompetentă să soluţioneze o acţiune formulată de un cetăţean rom:n. dar nu se poate sta. *rt.. t:e proper laI) *rt.eniul de aplicare > se aplică /n . Persoanele domiciliate 3n '" pot fi acţionate 3n justiţie 3n instanţele unui alt stat mem. materie de asigurări1 . 5 din )egulamentul FF+5CC! prevede că2 APersoanele cu domiciliul pe teritoriul unui stat mem. *rt. dispoziţii generale de competenţă . Dispoziţii generale de competenţă *rt.ercial. nici 3n materia falimentului /i nici 3n materia ar. 6ompetenţele speciale au o re3le. nu declin.entare 3eneral. la instanţele de la locul de executare a o. D2 Ao persoană cu domiciliul 3ntr. care permite părţilor să. cu excepţia competenţei exclusive a unei instanţe străine sau.peten0. *rt./i va refuza competenţa. vamală.ri -peciale pentru cele trei situaţii speciale. )ezultă deci că nu există nici litispendenţă /i nici conexitate internaţională. contractele individuale de muncă.*rt.. -pecial.peten0a /n 1a!oarea altei in-tan0e. c. cererea va fi trimisă la Kudecătoria sectorului ! + &ri. !FL > !D5. *rt.ligată să. prin convenţie. portivit regulilor de competenţă materialăB. aceasta poate fi introdusă 3n )om:nia la instanţa cu care procesul are legăturile cele mai st:nseB (pentru ca un cetăţean rom:n să nu răm:nă fără jurisdicţie > aplicarea legii proprii.ilită conform art.i-i6il. la instanţele unde 3/i au domiciliul. . e4clu-i!. ac0iunea e-te re-pin-. !DI prevede că Ainstanţa sesizată este o. dacă pro.un stat mem.ru sunt acţionate 3n justiţie. nu este 3nlăturată prin faptul că acela/i proces sau unul conex a fost adus 3n faţa unei instanţe străineB. ca inad.lema se pune 3n faţa instanţei străine.ru poate fi acţionată 3n justiţie 3n alt stat mem.=n.ru 3n următoarele situaţii2 a. 7i co./i verifice din oficiu competenţa /i dacă constată că este competentă o instanţă străină va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor rom:neB.ent. sta.aterie ci!il. litigiul dintre ele competenţei unei anumite instanţe./i aleagă jurisdicţia. indiferent de cetăţenia lor.entarea 3eneral. această instanţă va fi competentă. din 5CCD).ligaţiei.peten0. contractele 3nc0eiate cu consumatorii1 . Deci. dispoziţii speciale de competenţă 3n2 .itrajului).. la locul producerii prejudiciului1 51 .ili care anume dintre ele e 3ndreptăţită să soluţioneze procesul.ligaţii de 3ntreţinere. 3n materie contractuală.peten0. %u se aplică 3n relaţiile cu Danemarca (această ţară are un acord special. 60iar dacă instanţa rom:nă a fost ulterior sesizată. Re3ulile de co.unalului ?ucure/ti. prin voinţa lor2 Adacă părţile au supus.

uie să fie 3nc0eiată 3n formă scrisă. instanţele de la sediul societăţii1 -. pentru acţiunile referitoare la . instanţele unde sunt situate1 5. ++ .ilelor sau de 3nc0iriere a acestora..d. ultima instanţă sesizată 3/i poate suspenda acţiunea p:nă c:nd prima instanţă sesizată 3/i clarifică competenţaB. Dacă acea instanţă 3/i sta. .. instanţele de la locul 3nregistrării acelui drept de proprietate intelectuală1 D. Pentru cele trei situaţii speciale > %' ne ocupăm de ele 6ompetenţa exclusivă este reglementată de art.re diferite. care prevede că Aurmătoarele instanţe au competenţă exclusivă2 !.. 5I din )egulament2 Adacă se introduc acţiuni ce privesc aceea/i cauză /i au acelea/i părţi la instanţe din state mem. 52 .ă competenţă 3n soluţionarea unui litigiu. instanţa aceea va fi competentăB..revete. instanţele de la sediul registrului1 F.re diferite. pentru acţiunile ce au ca o. mărci. pentru acţiunile referitoare la executarea unei 0otăr:ri judecătore/ti..ile/te competenţa. p:nă c:nd instanţa mai 3nt:i sesizată 3/i sta. 7i cone4itate *rt. agenţii. )ezultă că instanţa ulterior sesizată poate să 3/i decline competenţa. instanţa ce a fost ultima sesizată suspendă din oficiu acţiunea. la locul unde se află unitatea 3n cauzăB. 6onvenţia părţilor tre. instanţa unde se cere executareaB.iect 3nregistrări pu.. 5L din )egulament2 Adacă există acţiuni conexe pe rolul unor instanţe din state mem.un stat mem. Prorogarea de competenţă este reglementată de art. ultima instanţă sesizată 3/i declină competenţaB.. pentru acţiunile ce au ca o. litigiile referitoare la sucursale. care prevede că Adacă părţile au convenit ca o instanţă dintr.ile/te competenţa.iect validitatea constituirii. nulitatea sau dizolvarea unei societăţi. desene.. Liti-penden0. modele. pentru acţiunile 3n materie de drepturi reale asupra imo.din )egulament.ru să ai. 55 din )egulament.lice. 5. *rt.

forta executorie a 0otararilor judecatoresti straine -. instanta care a pronuntat 0otararea a avut potrivit # statului unde a fost pronuntata. daca 0otararea judecatoreasca se refera la statutul civil al cetateanului statului unde ea a fost pronunta conditionata. nici una dintre parti nu va mai putea porni un alt proces avand aceleasi parti cu aceeasi calitate juridica.a autoritate de lucru judecat pe teritoriul )omaniei e necesar ca acea 0otarare sa fie recunoscuta in )omania=@ recunoasterea unei 0otarari judecatoresti straine ec0ivaleaza cu efectul autoritatii de lucru judecat. competenta sa judece cauza 53 . forta pro. Recunoa-tere '  de drept. autoritatea de lucru judecat 5. *stfel. daca o 0otarare judecatoreasca straina e recunoscuta in )omania.iect si izvorand din aceeasi cauza.%u mai era 3n cursul scris2 E$ECTELE JOTARARILOR KUDECATORESTI STRAINE IN RO#ANIA * a-pecte' !.anta a 0otararilor judecatoresti straine Pt ca o 0otarare judecatoreasca straina sa ai. 5 categorii de conditii ' ))po"iti!e ++++ ne3ati!e Conditii po"iti!e'  1 0otararea sa fie definitiva potrivit # statului unde a fost pronuntata 5. avand acelasi o.

a avut posi.a primit actul de sesizate a instantei . 0otararea straina incalca ordinea de DIP.unalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul paratul (cel care refuza executarea 0otararii).ani din # romana. Instantele romane nu pot sa procedeze la reexaminarea pe fond a cauzei si nici nu pot modifica 0otararea straina.uie ca ea sa indeplineasca conditiile2 conditiile de la recunoastere 5. toate . copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare a instantei catre partea care a fost lipsa la proces . 6ererea de recunoastere tre. F..uie anexate anumite acte specifice2 . dovada caracterului definitiv al 0otararii . daca in cadrul acelui litigiu se ridica exceptia autoritatii de lucru judecat a unei 0otarari straine.o 0otarare daca e formulata pe cale principala . atunci cand recunoasterea se cere pe cale principala..5..-.il sa se faca si fara citare in cazul in care din 0otararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii.. Pro1' exista incalcare a ordinii de DIP si cand s.. 54 !..-.F.a avut posi. atunci cand verifica 0otararea straina in vederea recunoasterii ei. dr de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit # romane &ermenul de prescriptie2 cel de . 0otararea straina sa fie executorie potrivit # instantei care a pronuntat.ilitatea de a se apara .olutionarea cererii se face cu citarea partilor dar e posi.a pronuntat 0otararea. o copie a 0otararii straine . tre.a incalcat competenta exclusiva a instantelor romane. 0otararea e rezultatul unei fraude comise in procesul din strainatate 5.. orice act din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus 6ererea se solutioneaza2 . $ORTA ECECUTORIE ($E) Pt ca o 0otarare straina sa ai. -. print.o -.uie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de c0emare in judecata dar acestei cereri ii tre. pt ca ea sa fie recunoscuta in )omania mai tre.uie indeplinite urmatoarele conditii2 Partea interesata sa faca dovada ca partea lipsa la proces2 . procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr. exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele 0otararilor straine intre )omania si statul pe teritoriul caruia s. a primit citatia in timp util pt termenul necesar . daca 0otararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul.a 8" pe teritoriul )omaniei tre.uie sa se limiteze strict la verificarea conditiilor prezentate mai inainte.. e de competenta &ri. PROCEDURA RECUNOASTERII JOTARARILOR STRAINE 6ererea de recunoastere.!. prin inc0eiere interlocutorie daca e formulata pe cale incidentala . 6ererea poate fi facuta si pe cale incidentala de catre instanta sesizata cu un alt proces.o 0otarare definitiva a instantelor romane sau litigiul se afla in curs de judecata in fata instantelor romane.ilitatea de a exercita calea de atac impotriva 0otararii Conditii ne3ati!e' )ecunoasterea 0otararilor straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri2 !. Instantele romane.

unalului in circumscriptia caruia urmeaza a se efectua executarea in tara.ila 5. in acest mod. 0otararea devine executorie in )omania. Pe 0otararea romana prin care s.itraj. nu pot fi executate pe teritoriul )omaniei. 55 .au luat masuri asiguratorii sau sunt date cu executare provizorie.unalul ar.itrala e vala. $orta pro6anta) art 1(H L 1A@ Motararea straina data de o instanta competenta are o forta pro. In plus. 6ererea de executare tre.tine titlul executoriu in conditiile # romane.aza 0ot straine se o. Incuviintarea cererii se solutioneaza intotdeauna cu citarea partilor. conv ar. RECUNOASTEREA SI ECECUTAREA IN RO#ANIA A JOTARARILOR AR>ITRALE STRAINE In cazul in care 0otararea straina a fost pronuntata in temeiul unei conventii de ar. tre.uie sa indeplineasca toate conditiile de la recunoastere inclusiv actele care i se ataseaza.itrala va fi recunoscuta in )omania si executorie in aceleasi conditii ca o 0otarare judecatoreasca straina.a incuviintat executarea (0otararea de exeGuatur) se aplica inc0eierea de investire cu titlu executoriu si.PROCEDURA ECECUTARII In cazul in care se cere executarea 0otararii judecatoresti straine. Motararile straine prin care s. instantele romane vor recunoaste aceasta 0otarare in urmatoarele conditii2 !.itraj Daca ! si 5 sunt intrunite=@ o 0otarare ar. Pe . competenta revine de asemenea &ri.ila in temeiul # care este aplica.itral sa fi fost constituit in conformitate cu conv de ar. tri.uie prezentat un act din care sa rezulte caracterul executoriu al 0otararii straine.anta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful