DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1

Raporturile juridice de drept intl pri!at Particularităţile raporturilor juridice de DIP faţă de dr.civil (genul proxim, dr.comun).
Dreptul international privat (DIP), ca disciplina de studiu, prezinta o particularitate  studiaza raporturile juridice de drept privat cu element de extraneitate. DIP = dr.civil lato sensu elementul de extraneitate. !) "xistenţa "#"$"%&'#'I D" "(&)*%"I&*&" = acea parte componentă a raporturilor juridice aflata in strainatate+su, incidenta unei legi străine. "lementul de extraneitate nu constituie un element de structură, distinct al raporturilor juridice (părţi, continut, o,iect). "l se poate regasi in oricare din aceste - elemente. . dpdv al su,iectelor (cetăţenie, domiciliu, re/edinţă, c0iar religia pers.fizice1 pt. pers.jur. avem sediu, nationalitatea străină sau fondul de comert). . o,iectul derivat al raportului juridic (un ,un care se afla in strainatate+su, incidenţa legii străine). . continutul raportului juridic (dr. o,l. părţilor) se materializeaza prin2 . locul inc0eierii actului juridic+ locul executarii contractului1 . moneda 3n care este executat preţul1 . voinţa părţilor poate constitui element de extraneitate (clauza prin care se prevede că acel contract este supus legii străine)1 4n cazul faptelor juridice2 locul savarsirii delictului+locul producerii prejudiciului "lemente străine 3n dreptul procesual2 competenţa aparţine unei instanţe străine, recunoa/terea unei sentinţe pronunţate 3n străinătate. 5) 67%8#I6&'# D" #"9I = acea situaţie care apare atunci c:nd, 3ntr.un raport juridic cu element de extraneitate, se pune pro,lema ca acel raport juridic să devină suscepti,il de a i se aplica 5+mai multe sisteme de drept aparţin:nd unor state diferite (definiţie /tiinţifică). Definiţia metaforica2 6D# e acea pro,lema care se pune in mintea celui care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intre,area 2 6*)" ;I;&"$ D" D)"P& ')$"*<* * ;" *P#I6*= "x. intr.un contract de vanz. > cump. intre o parte romana . vanzator si o parte germana . cumparator. 6ontractul se inc0eie la ?ucuresti, marfa urmand a se livra in 9ermania. Intre parti apare un conflict+litigiu legat de neexecutarea o,ligatiei de catre partea germana. ..@ instanta romana e sesizata. 6e lege se aplică= "#"$"%&"#" D"8I%I&7)II *#" 67%8#I6&'#'I D" #"9I2 a) ;ă fie un raport juridic cu element de extraneitate1 ,) 6onflictul de #egi %' tre,uie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre state . nu are nici o legatura cu Dreptul International Pu,lic. 6onflicul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept al instantei sesizate, astfel incat se considera ca sintagma A6D#B(termen generic) tre,uie inteleasa drept un Aconcurs de legiB (in sensul ca se pot aplica am,ele sisteme de drept). #egile (aflate in concurs) pot contine aceeasi reglementare. 1

c) 6:nd apare un element străin 3ntr.un raport juridic, acesta este suscepti,il de aplicarea unei legi străine. %orma conflictuală reprezintă norma de trimitere (va trimite la unul dintre sistemele de drept ce s.ar putea aplica). d) 6onflictul se numeste de legi, dar acest concurs exista intre sistemele de drept ale statelor respective. 6auza conflictului de legi > sistemele naţionale nu dau mereu aceea/i soluţie pt. aceea/i situaţie de fapt (au reglementări diferite).

-) 6are sunt raporturile juridice de DIP
6onflictul de legi poate sa apara numai in legatura cu un raport juridic de drept intl. privat. %umai in raporturile juridice de drept intl. privat judecatorul national poate aplica o lege straina. Doar 3n raporturile juridice de dr.intl.privat, competenţa jurisdicţională poate să nu corespundă cu competenţa legislativă, iar părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică. 4n raporturile juridice de drept pu,lic, unde există su,ordonare juridică nu poate apărea un conflict de legi pt. că statul acţionează de iure imperii (pot totu/i apărea elemente de extraneitate > ex2 3n dr.penal avem principiile teritorialităţii, personalităţii, universalităţii /i realităţii). 4n raporturile juridice de dr. privat statul acţionează de iure gestionis. )amurile in care pot apărea conflicte de #egi2 Dr. comertului international Dr. transporturilor Dr. civil Dr. familiei Dr. comercial Dr. muncii Dr. procesual civil *ceste domenii de reglementare sunt enumerate in art. ! din #egea !CD+!EE5 cu privire la rap de Dr.Intl. Privat. )aporturile de dr. pu,lic ex2 cele de drept penal, procedura penala, financiar, administrativ, %' dau nastere la conflicte de legi dar si in aceste raporturi juridice pot exista raporturi de extraneitate. ;olutionarea conflictului de legi se face cu ajutorul unei norme specifice de DIP numita %7)$* 67%8#I6&'*#* = norma juridica specifica DIP care are o structură proprie /i solutioneaza conflictele de legi in sensul ca ea indica care din sistemele de drept e aplica,il cu privire la acel raport juridic. %ormele juridice apartinand celorlalte ramuri de drept sunt norme materiale care pot fi2  norme de dr. material  norme de dr. procesual %ormele conflictuale, spre deose,ire de normele materiale, nu carmuiesc raporturile juridice pe fondul lor, ci numai arata sistemul de dr. aplica,il (e deci o norma de fixare sau de trimitere, spre deose,ire de normele materiale care dau solutia pe fondul litigiului). *lta deose,ire2 normele conflictuale au o aplicare preala,ila normelor materiale, influentand normele materiale aplica,ile. *vem o succesiune logica2  mai 3nt:i se aplica normele conflictuale care indica sistemul de dr. aplica,il, iar apoi instanta sesizata va indica in sistemul cautat, acea norma materiala care va solutiona litigiul pe fond. %ormele conflictuale influenteaza normele materiale deoarece dupa cum urmeaza a se aplica un sistem de drept sau altul solutia pe fondul litigiului poate fi diferita. I"!oarele normelor conflictuale2 2

. .

6onvenţiile internaţionale de DIP (unifică normele conflictuale)1 3n dreptul intern (#egea !CD+!EE5).

STRUCTURA NOR#EI CON$LICTUALE
%orma conflictuala este o norma juridica aparţin:nd sistemului de dr.rom:n (nu poate avea alte elemente de structură faţă de alte norme juridice) . contine2 . ipoteza (situaţia de fapt)1 . dispozitie . sanctiune %orma conflictuala are urmatoarele particularităţi2 . conţinutul normei conflictuale (ipoteza) > categoria de raporturi juridice la care norma se referă1 . legatura normei conflictuale (dispoziţia) . indică sistemul de drept aplica,il pt. acel conţinut al normei. #egatura normei conflictuale se materializeaza printr.un element concret care se numeste P'%6& D" #"9*&')* (element concret plaseaza continutul normei 3n sfera unui anumit sistem de drept). "xemple de norme conflictuale (in #egea !CD+!EE5)2  art 112 Astarea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, afara numai daca prin dispozitiile speciale nu se prevede altfel. #egea nationala este legea statului a cărei cetăţenie o are persoana 3n cauzăB. 6ontinutul acestei norme conflictuale2 starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice. #egatura acestei norme conflictuale2 Ac:rmuite de legea sa naţionalăB. Punctul+"lementul de legatura (este dat de art. !5)2 #egea nationala este legea statului a carei cetatenie o are persoana in cauza =@ cetatenia e punctul de legatura pt. norma conflictuala.  art %12 Astatutul organic al pers.jur. este carmuit de legea sa nationalaB. *rt. FC2 Apers.jur. are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si.a sta,ilit, potrivit actului constitutiv, sediul socialB. 6ontinutul2 statutul organic al pers. jur. #egatura2 legea naţională a pers. jur. Punctul de legatura2 naţionalitatea statului, dată de sediul social. art %&' Aposesia, dr. de proprietate si celelalte drepturi reale asupra ,unurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla ori sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfelB. 6ontinutul2 posesia, dr. de proprietate /i celelalte dr. reale. #egatura2 legea locului situării ,unurilor. Punctul de legatura2 locul situării ,unului.  art (1)(*2 Acontractul este supus legii alese prin consens, de părţiB. Art ((' +in lipsa unei legi convenite de parti, contractul este supus legii statului cu care prezintă legăturile cele mai str:nseB. 6ontinutul2 regimul contractual. #egatura2 voinţa părţilor (dacă s.a exprimat) + legea statului cu care contractul are legăturile cele mai str:nse.

C,rui -i-te. de drept /i apar0in nor.ele con1lictuale2
%ormele conflictuale,de regulă, fac parte din sistemul de drept al instantei sesizate (lex fori). ;istemul de drept al instantei sesizate poarta denumirea de #"9"* 87)'#'I (lex fori). Ar3u.ente pt. aplicarea lex fori 3n privinţa normelor conflictuale2 !. forta juridica a normei conflictuale (este imperativă) . judecatorul tre,uie sa le aplice ca atare. 5. atunci c:nd se pune pro,lema determinării normei conflictuale, doar sistemul de drept al instanţei sesizate este cunoscut. ;uccesiunea logică a raţionamentului făcut de judecător2 3

. sta,ilirea competenţei1 . sesizarea existenţei unui conflict de legi (nu se poate aplica dec:t norma conflictuală din propriul sistem de drept)1 . norma conflictuală va trimite la un anumit sistem de drept. -. deducţia de voinţă tacită a părţilor (prezumţie relativă) . argumentul+principiul Acine alege instanta alege /i dreptulB. (Gui eligit judici eligit jus) 4n structura normei conflictuale nu intră legea la care norma face referire (lex causae > raţiunea de a exista a legii conflictuale). "x2 lex causae privind starea civilă este legea naţionalităţii > lex patriae.

E4cep0ii de la re3ula c, nor.a con1lictual, apar0ine le3ii 1orului'
a. retrimiterea de gradul I (norma conflictuală rom:nă trimite la un sistem de drept străin, 3n 3ntregul său, inclusiv 3n privinţa normei conflictuale, ori acea normă conflictuală nu acceptă trimiterea). ,. 3n cazul ar,itrajului international ad 0oc ()egulile '%6I&)*#)  %' exista o lex fori . ar,itrii vor aplica legea desemnata de normele conflictuale pe care ei le vor considera potrivite in speta. 4n conţinutul DIP nu intră doar normele conflictuale, ci /i norme materiale ce dau soluţia pe fond.

NOR#ELE DE APLICATIE I#EDIATA (NAI)
*cestea apar atunci c:nd un sistem de drept consideră că o anumită reglementare juridică tre,uie să se aplice imediat unui raport juridic cu element străin, fără a se mai face raţionamentul conflictual (c:nd raportul juridic cu elem. străin conţine o pro,lemă de ordine pu,lică). D"82 sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit, aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 5
"x de %*I2 art 1& alin 1 . forma inc0eierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se cele,reaza (normă conflictuală). art 1& alin 5 > Acasatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentului diplomat sau a functionarului consular, fie al )omaniei, fie al statului viitorului sotB. "ste o norma materiala pt. ca se ofera o solutie . se sta,ileste autoritatea competenta. . . . . 6omparaţie 3ntre normele cu aplicaţie imediată /i normele conflictuale2 am,ele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, av:nd puncte de legătură cu ţara forului1 am,ele aparţin sistemului de drept rom:n sau generaliz:nd am,ele aparţin lui lex fori1 norma conflictuală este o normă de trimitere, pe c:nd norma de aplicaţie imediată este o normă materială soluţion:nd fondul raportului juridic1 spre deose,ire de alte norme materiale, norma de aplicaţie imediată se aplică anterior normelor conflictuale, 3nlătur:ndu.le pe acestea de la aplicare.

Tipuri de con1licte /n le3,tur, cu raporturile juridice de DIP
DIP e un drept con1lictual deoarece este c0emat sa solutioneze mai multe tipuri de con1licte ce pot sa apara in cazul in care intr.un anumit raport juridic apare un element de extraneitate, astfel2 !) con1lictul de juri-dic0ie. 7,iectul acestui conflict il constituie competenta instantelor sesizate. ;oluţionarea lui duce la determinarea instanţei competente. 5) con1lictul de le3i aplica6il procedurii . se solutioneaza dupa legea instantei sesizate -) con1lictul de cali1icari > soluţionarea lui ne va ajuta să determinăm norma conflictuală F) con1lictul /n -pa0iu al normelor conflictuale, care va ridica pro,lema retrimiterii 3n DIPrivat D) con1lictul de le3i .ateriale > se determină lex causae H) con1lictul de le3i /n ti.p 7i -pa0iu > presupune identificarea efectelor 3n )om:nia ale drepturilor do,:ndite 3n străinătate I) con1lictul .o6il de le3e > apare 3n situaţia 3n care se deplasează sau se modifică punctul de legătură al normei conflictuale 6onflictul de jurisdicţie /i conflictul de legi aplica,ile aduc 3n discuţie c0estiuni procedurale. Cali1icarea 7i con1lictul de cali1ic,ri %ormele conflictuale au in structura lor 5 elemente, continutul /i legatura, exprimate 3n noţiuni juridice De e4.2 con0inutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca 2 starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul ,unurilor, condiţii de fond /i de formă ale actului juridic, ale casatoriei, prescripţia extinctivă le3,tura normelor conflictuale poate fi exprimată prin noţiuni juridice ca2 cetatenia, domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii ,unului, locul 3nc0eierii contractului etc. Ace-te notiuni care intra in -tructura nor.elor con1lictuale nu au acelea-i acceptiuni in di1eritele -i-te.e de drept. De e42 in dreptul anglo.saxon prescriptia e considerata o pro,lema de procedura, nu de fond ca in dreptul romanesc, astfel incat devine necesară cali1icarea in-titu0iei juridice 5

Dupa decesul persoanei respective a aparut un litigiu intre succesorii acestuia.ei con1lictuale .lemă de fond.lema calificării testamentului olograf. in cazul nostru legii cetateanului olandez.a sta. referitor la calificarea căsătoriei religioase (3n unele sisteme de drept este o pro.rii a pornit de la -peta lider in do. asadar determina sistemul de drept aplica.juridica de determinare a sensului exact si complet al notiunii juridice care formează continutul si legatura normelor conflictuale. adica o situatie de fapt concreta.ri este dată de efectele pe care le produce.portan0a -olu0ion.lema de capacitate a pers fizice. 8iind o pro. 66iv 7landez din acel moment interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si prevedea aceasta interdictie si pentru testamentele intocmite in strainatate. Crearea in-titu0iei cali1ic.se dinspre raportul juridic inspre norma conflictuala (3n sens invers) *stfel.eniu (data de instantele franceze la sfarsitul secolului !E) &".ila.se de la normele conflictuale catre situaţia de fapt . referitor la legătura normelor conflictuale (de ex.o normă conflictuală sau alta. de exteriorizare a vointei. modul de solutionare a conflictului de calificare determina insasi norma conflictuala aplica. 6 .lemă de formă > atunci se aplică locus regit actium)1 .lemă de capacitate > atunci căsătoria este supusă legii cetăţeniei soţilor. dreptul olandez califica aceasta notiune ca o pro. astfel incat ar fi urmat sa se aplice legea olandeza (testamentul ar fi fost declarat nul urmand a se aplica dispozitiile mostenirii legale). referitor la dreptul statului de a culege o succesiune vacantă pe teritoriul său (3n unele state dreptul este supus legii succesiunii dreptului de mo/tenire.ili daca un raport juridic.ilească (stare de drept)) I.. .rii con1lictului de cali1ic. referitor la domiciliul persoanei fizice (starea civilă.il si implicit situatia pe fond.. #egătura = sediul social.ile de a se aplica raportului juridic respectiv. si fiind o pro.a pus astfel pro.) pornindu. ea urma sa fie supusa legii nationale a testatorului. statutul organic al pers juridice e supus legii sediului acesteia.ri 8 situaţia care apare cand notiuni din continutul sau din legatura normei conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept suscepti. .a inocmit testamentul. capacitatea unei persoane fizice sunt supuse legii cetăţeniei sau legii domiciliului > acesta din urmă poate fi locul unde persoana s.) calificarea = interpretarea unui raport juridic pt a vedea in continutul /i in legatura carei norme conflictuale intra. căci cele două sisteme de drept calificau diferit această noţiune. pe c:nd 3n cel anglo. *tunci cand o6iectul cali1icarii il con-tituie continutul nor. de capacitate a testatorului.&*$"%&'# 7#*%D"<'#'I. art FC din legea !CD+E5 . "xemple de conflicte de calificări2 . in dreptul francez. se 3ncadrează 3ntr. Con1lictul de cali1ic. *stfel. ca loc 3n care au fost 3nfiinţate sau ca loc 3n care materia este plasată)1 . iar 3n alte sisteme de drept apare ca o pro. insa termenul de sediu e interpretat diferit in sistemele de drept. saxon este opro. referitor la prescripţia extinctivă (3n dreptul rom:nesc este o pro. testamentul olograf era calificat ca o pro. norme conflictuale privind statutul organic al persoanelor juridice. avem 5 tipuri de definiţii ale calificării instituţiei juridice2 a) calificarea = operatiunea logico. pentru a sta.*ceasta calificare poate fi definita in 5 moduri2 a) pornindu. 'n cetatean olandez a facut in 8ranta un testament olograf. *stfel. In sc0im.lema de forma. iar 3n altele reprezintă un drept survenit 3n urma suveranităţii statale)1 .lema de capacitate. In alte sisteme de drept2 sediul este acela unde persoana juridică isi are sediul de control1 .ilit (stare de fapt) sau locul unde aceasta intenţionează să se sta. calificarea produce efecte diferite dupa cum e vor.a de continutul sau de legatura normei conflictuale.lema de forma era supus legii locului unde s.lemă de procedură /i va fi supusă deci lui lex fori)1 . In sistemul romanesc2 sediul e cel prevazut in statut (sediul statutar).

D! din legea !CD+!EE52 A platformele /i alteinstalaţii dura.un contract părţile califică noţiunea juridică utilizată 3n conţinutul contractului /i definesc raportul juridic respectiv 3ntr.din legea !CD+!EE5 prevede această soluţie 3n mod explicit2 Ac:nd determinarea legii aplica.iliară. %u se poate face calificarea după lex causae. singura lege după care se poate face calificarea este legea instanţei sesizate (lex fori).lice1 e) cali1icarea no0iunilor din nor. De ex. calificarea este 3n esenţă o pro.marine sunt calificate .itrul va ţine seama de calificarea făcută astfel de părţi1 . ea urm:nd a fi determinată după ce se face operaţiunea de calificare (se indică norma conflictuală aplica. deoarece 3n momentul calificării lex causae nu este 3ncă cunoscută.ile (de ex. atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept. c:t /i conţinutul drepturilor reale asupra .iliară sau imo. con1lictul de cali1icare .ile/te lex causae). 6elui care a emis norma 3i revine /i interpretarea ei (ejus est interpretari cujus est condenere)1 .il si solutia pe fond. cele două legi posi. deci se va aplica legea locului)1 c) cali1icarea -ecundar. unde nu avem lex fori > se va face după sistemul de drept pe care ar. exista o regulă /i exceptii Re3ula2 calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori).unurilor se determină 3n conformitate cu legea locului unde acestea sunt situateB sau deter. In $? starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea domiciliului.lemă de interpretare a conţinutului /i 3ntinderii noţiunii existente 3ntr. . Daca e sesizata instanta engleza aceasta va aplica norma conflictuală din propriul sau sistem de drept.inarea cet.unuri mo.*tunci cand o6iectul cali1ic.ilă care sta. ar.surd a calificării după lex causae (legea aplica.cut.e con1lictuale -tr.iterii "xistă un conflict 3n spaţiu atunci cand sistemele de drept in prezenţă conţin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. pentru că este singura cunoscută 3n acel moment. DC din legea !CD+!EE52 Anatura mo.ileB.rii pri!e-te le3atura nor. este un argument de reducere la a.2 se pune o pro. . E4cep0ii' a) cali1icarea pin !oin0a p. un anume mod. instituţia trust. 7 .itere > se face o trimitere logică de la sistemul de drept rom:nesc la un sistem străin.o normă conflictuală. de ar6itri /n ar6itrajul interna0ional ad):oc . > 3n accepţiunea acestui concept reprezintă o calificare su.2 o convenţie internaţională 3n care noţiunea este calificată sau art. Con1lictul /n -pa0iu al nor.) cali1icarea le3al.e numeste conflict in spatiu deoarece normele conflictuale din cele două sisteme de drept coexistă in spatiu. Le3ea dup. > c:nd raportul juridic este supus unui act normativ (de ex.ile depinde calificarea ce urmează a fi dată unei instituţii de drept sau unui raport juridic.ei con1lictuale9 modul de solutionare a conflictului %' influenteaza norma conflictuală.itrul 3l consideră cel mai potrivit 3n speţă. deci interpretarea noţiunii din norma conflictuală străină se face după sistemul de drept străin1 f) cali1icarea 1. Per a contraria. 4n situaţia noastră.ilă litigiului). care -e -olu0ionea". se ia 3n considerare calificarea juridică sta.r0ilor (calificarea conventionala) > atunci c:nd 3ntr. *rt.ilită de legea rom:năB 4n sprijinul acestei reguli sunt următoarele argumente2 .secventă determinării legii aplica.2 cali1icarea i. 6onflictul 3n spaţiu al normelor conflictuale este de două feluri2 a) po"iti!.ile de exploatare a produselor su. .0eniei se face 3n conformitate cu legea statului a cărui cetăţenie se invocă)1 d) cali1icarea in-titu0iilor juridice necuno-cute le3ii 1orului > se face după legea care cunoa/te această instituţie (de ex.ine /n ca" de retri.lema de stare civila ( varsta pt casatorie) a unui cetatean roman cu domiciliul in $area ?ritanie.ului).e poate vedea dacă ea este sau nu contrară ordinii pu.ile de aplicare sunt lax causae /i lex fori.o6ilelor 3n art. dar influenteaza sistemul de drept aplica.elor con1lictuale 7i in-titu0ia retri.

ai de e4i-tenta ace-tui con1lict ne3ati! . Retri.juridică. caz in care se va aplica dreptul material strain.juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii competente să soluţioneze litigiul. A-t1el9 pri.Daca insa e sesizata o autoritate romana aceasta va aplica norma conflictuală rom:nă. .iterea ci9 1ie tri. de drept -train in intre3ul -au. Acea-ta e o conditie nece-ar. In acest caz fiecare norma trimite la propriul sau sistem de drept.iterea = situatia juridică aparută in cazul in care norma conflictuala a forului tri.) ne3ati!. fara a exista posi.ite la un -i-te.ensul trimiterii se soluţionează după lex fori. in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenţă nu trimite la propriul sau sistem de drept. aceasta din urmă reprezent:nd o trimitere materială a dosarului. "a nu tre. *cesta se solutioneaza in principiu de catre fiecare autoritate prin aplicarea propriului sistem de drept. sa existe un conflict negativ 3ntre normele conflictuale din sistemele de drept 3n prezenţă. 6onflictul pozitiv nu duce la retrimitere.ite . . fiind in ultima instanta o pro.ulati!e2 . cu privire la raportul juridic litigios1 . pe c:nd retrimiterea este o operaţiune pur logico.itere tre6uie intrunite 5 condi0ii cu.ai departe la un -i-te. de drept al unui -tat ter0 )etrimiterea este o operaţiune logico.9 deoarece .a conditie a retri. iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie nu pri. deci inclusiv la normele sale conflictuale. ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat terţ. .ilitatea retrimiterii. 8 . o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignoră normele conflictuale ale acelui sistem de drept).iterii e data toc. .lema de calificare a normelor conflictuale.ul de drept al 1orului9 1ie tri. dar nu -i -u1icient.n conclu"ie9 pentru a e4i-ta retri. adica /i la normele conflictuale straine.ite /napoi la -i-te. o trimitere la intregul sistem de drept strain.e-te tri. 4n acest caz poate interveni retrimiterea.uie confundata cu declinarea de competenta. care poate fi de două feluri2 . normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale norme conflictuale). care va trimite la legea cetateniei (norma materiala romana).ai tre6uie intrunita -i o a doua conditie9 ce tine de sensul trimiterii pe care norma conflictuală a forului o face la un sistem de drept strain.

iterii de 3radul I se află in art F(!) din legea !CD+E5.iterea făcută de norma conflictuală rom:nă la un sistem de drept străin tre6uie con-iderat. oportunitatea rezidă 3n faptul că retrimiterea 3mpacă cele două sisteme de drept 3n prezenţă (am.avarez.peta 87)972 un cetatean . iar nu ca o o6li3a0ie din a1ar. Deci 3n dreptul rom:n este accepta.ilă este voinţa părţilor. lex voluntaris.uie luată 3n considerare spre a nu se 3ncălca unitatea acelui sistem de drept străin1 . .DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL * . astfel incat rudele colaterale care introdusesera actiunea nu aveau vocaţie succesorală. 1eluri2 a) retri. dreptul francez a trimis la sistemul de drept strain (cel . . partile au determinat prin vointa lor ca aplica.a facut numai la dreptul material strain. făcută de dreptul străin de a se aplica.il un anumit sistem de drept. )euzultă deci că 3n materie de contracte nu avem retrimitere. este normal ca acel sistem să fie privit 3n ansam. In fata instantei s. iar rudele colaterale dupa mama au intentat in fata instantelor franceze o petiţie ereditară in revendicarea succesiunii. cel francez.andit insa nici cetatenia. se prezuma ca trimiterea s. 6omentariul profesorului2 in speta de mai sus cu olandezul (&estamentul 7landezului) calificarea se face potrivit legii franceze (se respecta regula). 6u alte cuvinte. ca o o1ert.olutia pe fond in aceasta speta2 conform legii franceze sfera rudelor era mult mai restransa ca in dreptul .avarez). .iliara importanta.avarez a trait cel mai mult timp in 8ranta unde nu a do. #a moartea sa a lasat o succesiune imo. intr. .) )eglemenatrea retrimiterii de gradul II 9 . dar acesta nu a primit trimiterea.lul său. succesiunea imo. avand aici doar un domiciliu de fapt.ului de drept -tr. pentru că aici norma conflictuală aplica. Potrivit normelor conflictuale franceze. Deci.iterea de 3radul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) > norma conflictuală straina trimite la sistemul de drept al unui stat tert a) Re3le.ele sunt astfel respectate). este firesc ca dreptul străin să fie respectat1 . De aici rezultă că acea normă conflictuală străină tre. tri. c0iar daca partile nu au prevazut in mod expres.ile > clauza de electio juris.un contract. nici domiciliul legal (nu 3ndeplinea condiţiile cerute de statul francez).entarea retri. se aplică legea rom:nă.in . a cules mo/tenirea).iliara era supusa legii domiciliului de fapt al defunctului.i in materia retrimiterii avem o speta lider . prin clauza de alegere a legii aplica. afară de cazul in care se prevede in mod expres altfelB.iterea e-te de dou.ilă retrimiterea de gradul I.avarez. Instanta franceza a constatat insa ca in dreptul . E4cep0ie de la retrimiterea de gradul I2 atunci cand. *stfel. deci statul pe teritoriul caruia se aflau .lema dupa ce sistem de drept va fi solutionata succesiunea. *rgumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt2 . cand exista lex voluntatis nu exista retrimitere de gradul I. trimitand inapoi.) retri. care prevede că Adaca legea straina determinata potrivit normelor conflictuale rom:ne retrimite la dreptul rom:n. dacă dreptul străin nu prime/te. Dacă norma conflictuală rom:nă trimite la acesta. unitatea -i-te. *stfel.a pus pro.unurile.iterea de 3radul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) > intervine atunci cand norma conflictuală trimite la dreptul forului (speţa 8orgo) .avarez exista o normă conflictuală conform careia succesiunea imo.iliara era supusa legii cetateniei defunctului astfel incat se trimitea la dreptul . Retri.

dreptul străin nu este asimilat unui element de drept. german). Ipoteza2 nu avem o %6 specifica asa ca tre. deci este asimilat unui element de drept. atunci cand norma conflictuală romana trimite la un sistem de drept strain ce urmeaza a se aplica fondului pro.ilă atunci c:nd norma conflictuală rom:nă trimite la ea= D*. . Deci. ea poate fi invocata atat din oficiu.am calificat ca o pro.6iv.ina /n 1ata autoritatilor 1orului2 a) 4n sistemul de drept rom:n.leme specifice. 4n multe sisteme de drept (englez.lemă care se pune este dacă legea străină este aplica.eventual poate sc0im.. c:nd norma conflictuala straina a trimis la ea. prima pro..a eventual solutia pe fond %eexistand o %6 specifica. trimiterea este o.P.lemă este legată de titlul cu care este aplicat dreptul străin 3n )om:nia (analiză de drept comparat). poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea unei legi straine.lema de forma.a solutia pe fond 6alificarea legaturii %62 . SEMINAR # !CD+E5 >art -2 calificarea se face potrivit+conform # romane( # forului). Aplicarea le3ii -tr.lemei. datorita faptului ca legea straina e considerata un element de drept. astfel2 . a doua pro.ila. in temeiul rolului activ (art !5E.a %6 .peta lider in materie de calificare 2 &estamentul 7landezuluitestament olograf facut de un olandez in 8ranta.sc0im...*rt.ine ca le4 cau-ae %orma conflictuală romana poate sa trimita fie la legea romana care se va aplica ca lex causae.in dr olandez2 o pro.nu sc0im.a norma conflictuala . 6alificarea se face ca sa stim ce %6 aplicam. &rimiterea se face la 3ntregul sistem de drept străin (lex causae = un 3ntreg sistem de drept rom:n+străin).. In sc0im.sc0im. . F (5) din legea !CD+!EE5 stipulează că A retrimiterea făcută de legea străină la dreptul altui stat este fără efectB. sa calificam noi situatia. de instanta de judecata.l de capacitate ca sa vedem la ce # trimite. testamentul olograf l. &estamentul olograf >in dr fr2 legat de forma apoi se cauta in %6 care trimite la # locului=@ # 8r .l de capacitatese cauta in %6 la pro.sc0im.). 10 .itrul va aplica legea romana ca si in cazul unui raport juridic fara element de extraneitate. la care trimite primul sistem de drept străin menţionat. rezultă că se va aplica sistemul de drept străin la care norma conflictuală rom:nă face trimitere /i nu sistemul de drept străin al unui stat terţ. 6onsecinţele care decurg din faptul că dreptul rom:n concepe dreptul străin ca un element de drept /i nu ca un element de fapt sunt2  1 cine poate in!oca le3ea -tr..!-C 6. apar anumite pro..a sistemul de drept . 4n dreptul rom:n sistemul de drept străin este privit ca /i sistem de drept rom:n. cat si de partea interesata =@ instanta de judecata. In primul rand instanta vede daca e competenta J apoi care e # aplica. situatie in care judecatorul sau ar. 3n raţionamentul logic făcut de instanţă. căci altfel 3nseamnă a 3ncălca 3nsu/i sistemul de drept rom:n. Importanta calificarii dupa continutul %62 .ligatorie.modifica sistemul de drept (lex causae) .

=n i.e2 11 . .ile/te de instanţa judecătorească prin atestari o. . aflarea continutului si intelesului.ei legii straine %' incum.ine2 a) In sistemele de drept care privesc dreptul strain ca un element de fapt. *ceasta idee este exprimata in art.o. art. )ecursul 3n interesul legii este pro.I alin.ei continutului legii straine revine in exclusivitate partii interesate care invocă acea lege străină. 4n cazul recursului.tinute de la organele statului care au edictat.a pe care le considera adecvate. gre/ita lui aplicare+interpretare poate desc0ide calea recursului la I66K.ine #egea rom:nă consacră li. instanta romana e c0iar o. să ducă la un recurs 3n interesul legii). I66K+6urtea de *pel judecă 3n recurs numai pt. conform caruia partea care invoca o lege straina poate fi o. precum si in temeiul principiului rolului activ. Pot fi formulate /i contestaţia 3n anulare /i revizuirea. constand in aceea ca. #egea !CD+!EE5. la instanţa superioară (I66K)2 a) 4n sistememele de drept. va tre.ertatea instanţei /i a părţilor 3n alegerea mijloacelor de pro. datorita caracterului o.! > #egea !CD+!EE5 prevede2 Acontinutul legii străine se sta. 3n principiu. motive de nelegalitate. -arcina pro6ei le3ii -tr.ligatia de a aplica o norma straina. sarcina pro.a exclusiv judecatorului.ire intre dreptul strain si dreptul national. #ijloacele de pro6.ligata sa invoce dreptul strain cand norma conflictuală trimite la el. a le3ii -tr. unde dreptul străin este un element de fapt.  % le3at de c.ei legii straine se imparte intre judecator si parti. rostul lui este de a asigura o aplicare uniformă la nivel naţional a legii rom:ne (gre/ita aplicare a unei legi străine %' poate. c0iar si din oficiu.ilitatii. Pe de alta parte.lema dacă se poate face recurs la 6urtea . ci este impartita intre acesta si parti. In acest scop instanta poate dispune.ile de atac 3n cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine.ine Interpretarea revine. exact si complet al legii straine. dpdv teoretic. invocarea legii straine in fata instantelor forului poate fi facuta numai de partea interesata.u. se pune pro.  * interpretarea le3ii -tr. *stfel. administrarea tuturor mijloacelor de pro.lematic > nu se află la3ndem:na părţilor.) In sistemele de drept care considera dreptul strain un element de fapt.6ina -u6 a-pectul in!ocarii le3ii -traine9 principiul rolului acti! al judecatorului cu cel al di-poni6ilitatii partilor  5 cine tre6uie -.upremă. Interpretarea unitară cade 3n sarcina autorităţilor competente din statul respectiv. . pro.ligatoriu al aplicarii dreptului strain (cand norma conflictuală rom:na trimite la el). prin avizul unui expert sau un alt mod adecvatB.6and norma conflictuală romana e imperativa (regula in materia normei conflictuale). %' se aplica prezumtia ca judecatorul cunoaste legea (iura novit curia) =@ sarcina pro.5 . motive de netemeinicie > at:t timp c:t dreptul străin este privit ca un element de drept. instanta de judecata. acest aspect exista o mare deose. )ăspunsul este %' > pt.ă. in timp ce instanta nu are o. sarcina pro. 4n acest sens.) In dreptul rom:n. 1ac. nu /i pt.ă a legii străine. instanţei rom:ne /i se va face după sistemul de drept străin. dreptul strain. CONCLU<IE' Dreptul ro.ui sa depuna toate diligentele pt. orice parte interesata poate invoca in fata instantei un drept strain in temeiul principiului disponi. 6lasificarea mijloacelor de pro.) 4n sistemul de drept rom:n. .I alin. pt.ligata sa faca dovada continutului ei. că legea străină este un element de fapt /i calea de atac este doar apelul.

uie sa fie o.ile 3n raporturi juridice cu element de extraneitate. identificarea conţinutului legii străine. procurarea directă a textului1 . aplica.ine "xista două situaţii expres prevazute de lege.9.sidiar. c:nd legea străină %' se va aplica2  c:nd legea străină 3ncalcă ordinea pu. . din )omania. privat rom:n1  atunci c:nd dreptul străin a devenit competent prin fraudă (art.ili continutul legii străine se va aplica legea rom:năB. 7 simpla dificultate de pro. care să emită o opinie legală referitoare la speţa 3n cauză). faptul că legea străină nu a putut fi pro. 6onvenţia prevede o.ilitatea de pro. Informatiile se vor transmite printr.il a se sta.tras. Con-ecin0ele i.0ii de pro6are a le3ii -tr. litigiul nu poate răm:ne nejudecat. fie de la diferite organisme reprezentative ale acestuia. )aspunsul tre. 3n cazul c:nd legea străină nu poate fi dovedită se aplica prezumţia simplă exprimată prin adagiul Acine alege instanta.ată1 5.un organ national de legatura pe care fiecare stat si.po-i6ilit. Instanţele rom:ne 3/i păstrează dreptul de apreciere asupra acestor mijloace de pro. 3n sensul că instanţa tre. 6ererea tre.lul principiilor fundamentale de drept ale statului rom:n. nu unul pro causa. acţiunea reclamantului neput:nd fi respinsă deoarece nu e culpa nimănui pt.au depus toate diligenţele pt./i transmite reciproc informaţii privind dreptul lor > printr. .lice străine > instanţele rom:ne nu se adresează direct )om:nia este parte la 6onventia "uropeana 3n domeniul informării asupra dreptului străin (#ondra > !EHL) si la Protocolul *diţional la aceasta 6onvenţie (.ligaţia statelor mem.aB > nu se poate respinge acţiunea ca nedovedită. )om:nia a aderat 3n !EE! prin M.I alin. o expertiză de specialitate (apelarea la un avocat străin. 12 . un profesor universitar. alege si dreptulB(Gui eligit judicem.solută.L #egea !CD+!EE5)1 1 ORDINEA PU>LICA DE DIP RO#?N 8 ansam. In sprijinul caracterului su.uie sa emane de la o instanta judecatoreasca si sa se dovedeasca existenta unui proces pe rol. care să indice cum anume se soluţionează pro. Ca"urile de /nl. 6ele mai frecvente mijloace practice de dovedire a conţinutului legii străine sunt2 .ine 6onform art.sidiar  argumente2 !. #egea !CD+!EE52 A4n cazul 3n care este imposi.ă.iectiv si impartial urmand sa contina texte de # dar si lucrari doctrinare si comentarii explicite.re de a..uie să faca dovada că s. %' justifica aplicarea imediata a legii rom:ne =@ aplicarea legii rom:ne apare ca un su.l desemneaza.lica din dreptul intl. !D-+E!. Imposi. c:t /i documente justificative.turare de la aplicare a le3ii -tr.e trimite un comentariu imparţial.ţine certificate+avize de la autorităţile pu.uie să fie una a. Aacela/i lucru este a nu fi cu a nu pro. "le pot apela /i la serviciul $inisterului Kustiţiei )om:niei (Departament de #egislaţie) /i astfel pot o. directe2 procurarea legii străine 3n materialitatea ei (const:nd din coduri /i jurisprudenţă)1  indirecte2 procurate fie de la autoritatile competente din statul strain. !EIL). de inexistenta izvoarelor scrise. eligit jus)1 -.are a conţinutului legii străine tre.ourg .are a legii străine generată de depărtarea geografică a statului străin.lema 3n acel sistem de drept.o autoritate competentă > instanţelor străine ($inisterul Kustiţiei este organul naţional rom:n de legătură).

de drept intl pri!at (6) 6ele 5 instituţii se aseamana prin faptul că amandoua. au -1ere de aplicare di1erite2 ) ordinea pu. Co.lică = principiile fundamentale de drept ale statului forului.lică 3n dreptul intern.Pe plan procesual.lică de DIP are un caracter national (prin conţinutul său. 4n alte sisteme de drept 3nsă (american).lu de principii (egalitatea dintre sexe. aceste termene se vor aplica de catre instantele rom:ne. De la acest caracter de exceptie =@ anumite consecinţe2 a. putem doar să o 3nlăturăm de la aplicare pe teritoriul ţării. ordinea pu. motivarea 0otăr:rii nu este o. se invocă su. %' sunt de ordine pu.ui să recunoască o 0otăr:re americană. pt. Caracterele ordinii pu6lice de drept intl pri!at  dpd! -patial.aterial9 ordinea pu.poral.lică. că ea respectă sistemul de drept american) > condiţia motivării nu se extrapolează la nivel intl. inclusiv lex voluntatis. 4n unele cazuri ordinea pu. ordinea pu. "lemente definitorii ale ordinii pu. privat doar 3n cazuri excepţionale )elaţie ordine pu. desi sunt de ordine pu. "(2 #egea procesuală rom:nă impune ca 0otăr:rea jud. astfel 3nc:t dacă norma conflictuală rom:nă.ligatorie > judecătorul rom:n va tre.lică de drept intern este mai largă dec:t ordinea pu. trimite la un sistem de drept străin.para0ie /ntre ordinea pu6lic. prin excepţie.) dacă excepţia de ordine pu. c0iar nemotivată (pt.il pronunţată. să fie motivată.lică 3n dreptul intl.lul normelor imperative1 are ca scop limitarea principiului autonomiei de voinţă a părţilor prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzacţiona)1 ) ordinea pu. efectul ei este că legea străină nu se va aplica pe teritoriul )om:niei.lica 3n DIP. alteori este un ansam. iar acesta contine alte termene de prescriptie decat cele din dreptul rom:n. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi străine 3n spaţiul rom:nesc.lică e de stricta interpretare .lică de DIP are un caracter de e4cep0ie de la aplicarea legii străine normal competente.lice de DIP2 a) conţinutul noţiunii de ordine pu. privat (de la 3ntreg la parte)1 "(2 &ermenele de prescripţie extinctivă.ile in raporturile juridice cu element străin. ordinea pu. ca atare.lică din momentul pronunţării unei 0otăr:ri judecătore/ti+ar. că 3n plan intern legiuitorul are interesul să impună o anumită limită1 . nu avem nici o putere. forma excepţiei de ordine pu.lica in dreptul intern (Decretul !HI+DL).leme de ordine pu. vala.lică apare 3n dreptul intl.lică este admisă. aplica.itrale1  dpd! .lică de drept intl.lică de drept intl. 3n dreptul intl. privat > sunt mai multe cazurile 3n care apar pro.lică este exprimată prin norme imperative. Deo-e6iri'  au 1unctii di1erite' ) ordinea pu.lică internă. ridicată de oricare din părţi /i de instanţă din oficiu. interdicţia poligamiei)1 . ea exprimă principiile fundamentale ale sistemului de drept rom:n)1  dpd! te.lică de drept intern este dată de ansam. 3nlătură o lege de la aplicare (au acela/i efect). 13 . 3n orice stadiu al pricinii. de drept intern (a) 7i ordinea pu6lic. ea nu poate fi interpretată extensiv.lică de DIP are intotdeauna un caracter actual9 3n sensul ca se ţine seama de ordinea pu.lică rom:nă > ordinea pu. ci numai restrictiv. *supra legii străine.ordine pu. privat 3nsăm intră 3n coliziune mai multe sisteme de drept /i deci nu putem spune că tot ce este străin 3ncalcă ordinea pu.

cu un alt sistem de drept. care mai e casatorit in tara sa. incidenta unui anumit sistem de drept. .lica atunci cand sunt invocate in cadrul conflictului de legi in spatiu (mom nasterii+ modificarii+ stingerii unui rap jur) sunt de ordine pu.lice). punandu. . S1era no0iunii de ordine pu6lic. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) Cur-ul % E1ectele ordinii pu6lice de drept interna0ional pri!at 5 E1ecte'  unul ne3ati! ' consta in faptul ca se inlatura de la aplicare legea straina la care norma conflictuala romana trimisese. fie in cadrul conflictului de legi in spatiu a) conflictul de legi in spatiu se creeaza in momentul nasterii.lema ordinii pu. /n dreptul interna0ional pri!at .lică si atunci cand privesc drepturile deja do.andite de un cetatean roman in strainatate (deci nu se mai pune pro.ai lar3..ile cu ordinea pu. S1era ordinii pu6lice di1erita in ca"ul celor 5 con1licte de le3i9 1iind .lică poate fi invocata. Daca insa aceleasi 5 persoane s. E4 1 2 o casatorie intre o romanca si un cetatean strain (li.se pro.ile cu principiile fundamentale ale legii rom:ne > nulitate parţială (restul normelor străine care sunt compati. ordinea pu.ile de aplicare coexista in spatiu.lică de drept internaţional privat romanB. /n ca"ul con1lictului de le3i /n -pa0iu Pro1' sunt mai multe situaţiile 3n care ordinea pu.lema recunoasterii drepturilor do. In acest caz conflictul de legi era in timp si spatiu.lică de DIP 3mpiedică producerea pe teritoriul )om:niei numai a acelor efecte ale legii străine.) conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul in care un raport juridic s.am referit pana acum (sunt suscepti.ferele notiunii de ordine pu. In acest caz conflictul de legi e in spatiu. *cesta e conflictul la care ne.andite in strainatate.lică rom:nă se vor aplica). In acest sens2 art L alin. %' toate principiile care sunt de ordine pu. aceste efecte vor fi recunoscute.ian).lică este invocată 3n conflictului de legi in spatiu. dec:t 3n cazul conflictului de legi 3n timp /i spaţiu. care sunt incompati.un alt stat. %' se poate inc0eia in )omania c0iar daca legea nationala a cetateanului strain permite casatoria poligama. 6u alte cuvinte.au casatorit in #i. *cest conflict se cere a fi in spatiu pt ca sistemele de drept coexista in spatiu si conflictul e in timp deoarece intre momentul nasterii raportului juridic si momentul in care se cer a fi recunoscute efectele acelui raport juridic trece o anumita perioada de timp.ile de aplicare cel putin 5 legi diferite).L alin. modificarii sau stingerii unui raport juridic atunci cand cu privire la acel raport juridic sunt suscepti.lică difera in functie de cadrul conflictului in care se aplica.e numeste conflict in spatiu pt ca cele 5 sisteme de drept suscepti.. ordinea pu. fie in cadrul conflictului de legi in timp si spatiu. 14 .a din legea !CD+E5 precizează că Aaplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea pu. unul po"iti! ' art.a nascut su. 5 din legea !CD+E5 precizează că A in cazul inlaturarii legii straine se va aplica legea romanaB.ia iar sotia romanca solicita ulterior sa i se recunoasca in )omania efectele patrimoniale si nepatrimoniale ale acelei casatorii. *stfel. iar ulterior se cere ca efectul sa fie recunoscut intr.ile de aplicare 5 sau mai multe sisteme de drept din state diferite.! lit.

după cum conflictul de legi este numai 3n spaţiu (vezi ex.lică 3nlătură legea străină) sau 3n timp /i 3n spaţiu (vezi ex. 15 . privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr.! din legea !CD+E5) se face aplica.ile/te filiaţia 3ntr.ent de e4traneitate .ilesc prin actul constitutiv ca sediul sa fie situat in strainatate.un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl.! . partile sta.2 la o societate comercială legata in mod normal de dreptul rom:n prin elementele ei definitorii (nationalitate. elementul de extraneitate fiind dat de sediul social aflat in strainatate. sediu.ele de aplica0ie i. c0iar dacă raportul juridic are element de extraneitate)1 . capital social). deci ordinea pu.lică poate sau nu 3nlătura norma conflictuală. efectele sta. 5. intr)un raport juridic care are deja un ele. privat si fac aplica.para0ie /ntre ordinea pu6lic.odalitati'  1 intr)un raport juridic de drept intern care in mod normal %' ar tre..il acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplica.a un element de extraneitate.lică in cazul conflictului de legi in spatiu -. partile sc0im. anume faptul că legea străină este 3nlăturată de la aplicare). de drept interna0ional pri!at 7i nor.ui sa ai. iar prin aplicarea normei conflcituale normal competente (lex societatis . #odalitatile de 1raudare a L' De re3ula9 -unt 5 . iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic. Din cele prezente de mai sus rezultă că ordinea pu. in scopul de a eluda legile fiscale romane/ti.lică de drept intern (are sfera cea mai larga) 5. ordinea pu.ile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent. ordinea pu. A-e.lică in cazul conflictului de legi in spatiu si timp (are sfera cea mai restr:nsă) Co. se creează artificial un conflict de legi. *stfel.E4 52 efectele unei casatorii religioase inc0eiate in strainatate intr.o ţară străină 3n condiţii pe care legea rom:nă nu le cunoa/te. astfel2 a) la norma de aplicaţie imediată nu apare conflictul de legi (nu se pune pro. anume protejarea sistemului de drept naţional (a principiilor sale fundamentale) /i acela7i e1ect. se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi.ediat. ordinea pu. conform normei conflictuale initiale. E4 *2 dacă un copil din afara căsătoriei 3/i sta.un stat in care aceasta casatorie produce efecte intre 5 cetateni ai aceluiasi stat vor fi recunoscute in )omania. art FC alin.a in mod fraudulos punctul de legatura facand aplica.n.lema aplicării unei norme conflictuale ci legea legea rom:nă imperativă.il acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice.5 > se aplică legea străină) $raudarea le3ii aplica6ile /n dreptul interna0ional pri!at 8rauda la lege in dreptul intl.) ordinea pu.ri2 au 3n esenţă acela7i -cop.ilirii filiaţiei se recunosc /i 3n )om:nia. De ex.il acelei societati comerciale dreptul strain in detrimentul celui roman care ar fi fost firesc a se aplica.lică are * -1ere de cuprindere cu intinderi !aria6ile 2 !. deci e un raport de DIP. desi o casatorie inc0eiata numai religios in )omania %' produce efecte juridice. Deo-e6iri2 de raţionament juridic.

frauda la lege implica o activitate volitiva a partilor raportului juridic.ar fi o. Dreptul ro.copul urmarit de parti e inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice si atragerea ca aplica. in sensul deplasarii punctului de legatura privitor la un anumit raport juridic. privat rom:n implica 5 e1ecte2 unul ne3ati!.ile sau varia.ar fi aplicat sistemul de drept normal competent. "xista puncte de leg fixe. ea devenind ilicita doar datorita scopului in care e facuta). L alin.il pt.iectiv (intentia 1rauduloa-a a partilor )."x un cetatean strain isi sc0im. re"ultatul o6tinut -a 1ie ilicit .ile (ex2) 2 cetatenia si domiciliul persoanei fizice.ile. 6u alte cuvinte.ile norme conflictuale cu puncte de legatura mo.! din legea !CD+E5 spune că Aaplicarea legii straine se inlatura daca a intervenit competenta prin frauda.ulati!e ale 1raudei la le3e in dreptul intl pri!at' (tre6uie intrunite cu.tinut daca s. Prin ipoteza. locul producerii unui delict.arit de parti -a 1ie ilicit . -. actul juridic inc0eiat in strainatate sau su. Puncte mo.a cetatenia doar pt a avea efectele noii cetatenii. %u toate punctele de legatura sunt mo.il in strainatate NNN 16 . . Din această condiţie rezultă că frauda la lege poate interveni numai in cazul raporturilor juridice la care sunt aplica. tre6uie -a e4i-te un act de !ointa al partilor. adica cu puncte de legatura ce pot fi deplasate. locul situarii unui . constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda.iectul fraudei avem 5 situatii2 !.un mo. e fraudat dreptul roman in favoarea dreptului strain 5. operatiunea de sta.uie -a 1olo-ea-ca un . Sanc0iunea 1raudei la le3e /n dreptul intl pri!at ro.ijloc de drept intl pri!at care prin el in-u-i e licit ( de ex. parti decat cel care s. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea rom:năB.ane. Din acest text de lege rezultă că sancţiunea fraudei la lege 3n preptul intl. 8rauda la lege presupune in mod esential existenta acestui element su.uie sa fie mai favora. Conditiile cu. rezultatul urmarit si realizat de catre parti tre. Dar actul ramane vala.=n e-te 1raudat /n 1a!oarea celui -tr. partile tre.il 5.il a unui alt sistem de drept. e fraudat dreptul strain in favoarea dreptului romanesc !. )ezultă că frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si deci a sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv. 6aracterul ilicit al rezultatului e dat de caracterul ilicit al scopului. fraudand astfel # competenta. prin inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. *stfel. sediul persoanei juridice. -copul ur. "fectul acesta se materializează 3n două moduri2 . o activitate frauduloasa de sc0im. F.are a punctului de legatura.ilire a sediului social in strainatate e o operatiune licita prin ea insasi.ile.=n In functie de o. incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane.in *rt.ulati!) !.

deci tre. unul po"iti!. #egea !CD+E5 a prevazut un mic remediu in art 552 Adaca sotii au o lege nationala comuna sau un domiciliu comun. In aceasta situatie. reprezentat de aplicarea in su. 17 . declararea nulitatii actului juridic de catre in-tantele judecatore-ti ro. acea lege nationala comuna carmuieste divortul c0iar in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. adica acolo unde functioneaza autonomia de vointa a partilor. iar nu simpla incalcare a normei conflictuale romane competente a se aplica.a aplicat legea romana ca lege a domiciliului lor comun. instanta romana le..eneficieze de aceeasi protectie prin fraudarea dreptului strain normal competent a se aplica se fraudeaza implicit norma conflictuală romana care ar fi trimis la el ceea ce se sanctioneaza e frauda Do.toarele ar3u.lică 5. fiind apatrizi.ilitatea fraudei la lege in domeniile respective.uie sa . cum ar fi ordinea pu. au introdus din nou actiune de divort in fata instantelor romane care. nu permitea divortul.a cetatenia sau domiciliulB.a in mod fraudulos cetatenia+ domiciliul + resedinta. #egea !CD+E5 contine anumite prevederi care sa indeparteze posi. -tatutul per-oanei 1i"ice (starea civila.rea 1rauda la le3e "xista anumite domenii predilecte in care a intervine frauda la lege.) sancţiunea fraudei la lege este su.eniile /n care poate ap.lema fraudei apare in sfera unui contract.uie sanctionata c0iar si in situatiile in care pro. capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice).se astfel pro. pun:ndu. deoarece ceea ce e sanctionat e frauda la lege (fraus omnia corrumpit).=n #egea !CD+E5 nu reglementeaza aceasta situatie. . duceau la pierderea cetateniei italiene devenind apatrizi. Dreptul -tr.lema daca se va mai sanctiona frauda la lege 3n această situaţie. de data aceasta.sidiar a legii romane O6-er!a0ii2 a) frauda la lege tre.in e-te 1raudat /n 1a!oarea celui ro.. instanta le. le. 'lterior.a respins actiunea deoarece legea italiana la care norma conflictuală romana trimisese. cei 5 soti italieni au indeplinit conditiile care. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.ente' dreptul strain e considerat un element de drept. 6oncluzie 2 1rauda la le3e tre6uie -anctionata cu acelea-i -anctiuni9 -olu0ia 6a"=ndu)-e pe ur.ane . *plicand norma conflictuală lex patriae. Domenii in care intervine frauda la lege2 !. *vem o -peta lider' -peta >ertola 5 soti cetăţeni italieni care domiciliau in ?ucuresti au introdus o actiune de divort in fata instantei romane. 8rauda in acest domeniu consta de regula in faptul ca persoana fizică isi sc0im.a fost admisa deoarece. lege ce permitea divortul.sidiară faţă de alte sancţiuni. potrivit legii italiene.

acea-ta cau"a e de natura o6iecti!a 2 legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului.utarea ta6loului dintr)oi 0ar. privat.un din patrimoniul cultural national e transferat fraudulos in strainatate.ul 1raudei + fraudarii In dreptul intern se sc0im. in )omania donatia este un act autentic si atunci partile inc0eie contract de donatie intr. ceea ce duce la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel care ar fi fost competent. donatie. in timp ce.a sediul (punct de legatura).a sc0im.zis.un mo.unul respectiv. in timp ce in cazul dreptului intl. facand astfel aplica. intr. D5 prevede că A drepturile reale asupra unui .lică de drept intl. 8rauda nu este 3nsă 3nlăturată propriu. Deo-e6iri '  dpd! al cau"ei neaplicarii le3ii ' la ordinea pu6lic. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept.5.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i 1rauda la le3e /n dreptul intern "xista fraudă la lege 3n dreptul intern atunci cand partile. la un anumit raport juridic fara element de extraneitate aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pt.uie sa indeplineasca aceleasi conditii 2 un act de vointa al partilor un mijloc licit dar un scop si un rezultat ilicit "xista insa deo-e6iri /ntre ele9 su. 1or.ila unui act juridic impune o forma solemna.ecani-.ul juridic al 6unurilor . privat cat /i ordinea pu.juridice In cazul acesta o societate comercială isi sc0im. 6ele 5 institutii -e a-ea.a produs faptul juridic care a generat. aspectul o6iectului 1raudei *stfel.anarea e-entiala' atat frauda la lege 3n dreptul intl. re3i. -.un stat in care nu exista restrictii in legatura cu . art FC prevede ca Ain cazul in care o pers jur isi are sediile in mai multe state se va lua in considerare legea sediului real (centrul principal de conducere si de gestiune)B.at asezarea continua sa fie carmuite de legea locului unde acesta se afla in momentul in care s. in cazul dreptului intl.ila. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza. constand in activitatea frauduloasa a partilor 18 .ila o alta norma juridica.. se sc0im. eludand astfel prevederile unei alte legi interne imperative. aceasta %' poate fi inlaturata.ana prin faptul ca tre.o6ile (. in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne. -tatutul or3anic al per. intr. care le este insa defavora. su. /n alta) 'n .a continutul faptic al raportului juridic. La 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at cau"a e de natura -u6iecti!a.o tara unde forma autentica nu e steceruta pt.il care si. c0iar daca actul a fost intocmit in strainatateB.a continutul faptic conflictual. urmatoarele aspecte2 !. > Co. F. .a e4terioara a actului juridic De ex.paratie intre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at -i ordinea pu6lica de drept intl pri!at A-e. care a fost edictata de legiuitor. #egea !CD+E5 la art. #egea !CD+E5 la art.un paradis fiscal. #egea !CD+E5. modificat sau stins dreptul respectivB. A Co. I5 prevede că Ain cazul in care legea aplica. 5.

#a frauda la lege 3n dreptul intl. desi in principal activitatea sa se desfasoara in )omania.il intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal.ele implica un acord de vointa al partilor. Prin acest acord. pt ca sediul societăţii din strainatate desi e real. nulitatea actului juridic respectiv. din pd! al rolului in-tantei judecatore-ti ' #a ordinea pu. incidenta unui sistem de drept su. pt a rezulta adevarata situatie juridica 2 existenta sediului real in )omania. deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege 3n dreptul intl.lică instantele judecatoresti tre.a sta. unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau. dar contrazisa prin contrainscris. #a simulatie2 contrainscrisul e vala. sediul real fiind in )omania.portanta deo-e6ire ' frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de su.a ajuns la aplicarea sa prin frauda. de la locul unde si. din pdv al consecintelor pe care cele 5 institutii le au2 la frauda la lege .il sistemul de drept strain. nulitatea actului isi va produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat vala. frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic. incidenta altui sistem de drept1 la simulatie operatiunea e fictiva. cea . acelei societati ii va deveni aplica.il nici intre parti. dar mincinos. in am. privat.lică sanctiunea consta in inlaturarea e1ectelor le3ii -traine -i aplicarea in locul ei a le3ii 1orului.ane sau. inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv.uie sa cunoasca continutul legii straine .ai i. deoarece legea străină va fi inlaturata pt ca s. o societate comercială are toate elementele sale juridice in )omania (nationalitatea asociatilor.pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului. $ijloacele folosite sunt prin ele insele licite. Deo-e6iri ' . In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate1 este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii). 19 . C Co. Daca o societate comercială declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in )omania. De exemplu. efectiv. dupa caz. la fel si rezultatul1 la simulatie2 scopul poate fi si licit .anari ' am. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege. . adica este exprimata prin actul aparent.din pd! al -anctiunii aplica6ile ' la ordinea pu.para0ie /ntre 1rauda la le3e /n dreptul intl pri!at 7i -i. In incidenta normei conflictuale lex societatis. la frauda la lege scopul e ilicit.ele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. organele de conducere si control).ilit sediul. dar real (contrainscrisul) si un act aparent. dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. . %' e serios. privat sanctiunea consta in inopo"a6ilitatea actului in 1ata autoritatilor ro. respectiv a actului juridic fraudulos1 simulatia presupune 5 acte juridice 2 un act ascuns.ula0ie A-e.

) pune pro.poral #a 6# in spatiu conflictul apare in momentul nasterii. incidenta caruia s. vine ulterior in )omania si cere pensie de intretinere de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei)  6# 3n timp /i spaţiu $or.entul te. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain. *ceasta a 5.ele con1lictului de le3i /n ti.uie recunoscute 3n )om:nia.lema recunoasterii in )omania a unor drepturi castigate intr. Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu cetateanul englez in strainatate iar sotia.ita perioada de ti. In cazul 6# 3n timp /i spaţiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii.andite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara.a forma implica 5 -ituatii' 20 .p pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv su.o alta tara. Deo-e6irea con-ta in ele. ale cărui drepturi tre. incidenta unui anumit sistem de drept se cer ulterior a fi recunoscute intr. Privit prin prisma dr roman. modificat sau stins su.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL @ Con1lictul de le3i /n ti. se scurge o anu.p 7i -pa0iu (re-pectarea drepturilor do6=ndite /ntr)o 0ara -train. Con1lictul de le3i e-te in ti. modificarii.p 6onflictul de legi 3n timp /i spaţiu (6# 3n imp /i spaţiu) -e deo-e6e-te de conflictul de legi 3n spaţiu in spatiu (6# 3n spaţiu).anari ' am.) De1ini0ie2 "xista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care efectele unui raport juridic nascut. apoi se invoca efectele sale in )omania 5. cetatean roman.un alt sistem de drept. A-e. "ste un con1lict de le3i in -patiu pt ca cele 5 sisteme de drept in prezenţa (cel strain su. E42 daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in )omania se pune pro. stingerii rap jur respectiv. modificarii.lema care sistem de drept 3n prezenţă se va aplica. atunci cand drepturile do. incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in )omania.lema ce lege se va aplica inc0eierii casatoriei (6# in spatiu). raportul juridic are un element de extraneitate c0iar din momentul nasterii sale. 6d# in timp si spatiu (6#&.2 avem un raport juridic născut 3n străinătate. iar ulterior efectele sale se invoca in )omania. stingerii raportului juridic /i c:nd datorită elementului străin se pune pro.p 7i -pa0iu' !.au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coe4i-ta dpd! -patial.ele sunt conflicte in spatiu (cele 5 sisteme de drept coexista spatial). Ipote".

pentru c. e-te contrar. că cetăţeanului rom:n tre.an .eniul dreptului . E42 un ara.p 7i -pa0iu' !) /n do.. :ot.ar fi acordat conform legii romane. c0iar dacă este vala.. nu !a 1i recuno-cut. un drept vala.=n.o. incidenta unei legi straine vor fi recunoscute daca nu difera de ceea ce insasi legea romana ar fi acordat. dreptul este legal născut dacă este vala.ai dra-tica atunci cand raportul juridic na-cut in -trainatate a a!ut inca din .andite su. nu exista nici o legatura cu )omania . incidenţa legii străine . iar drepturile difera de cele care s. incidenta unei legi straine care nu a aplicat dreptul roman in ceea ce priveste starea si si capacitatea persoanei fizice. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internaţional privat. instanţa rom:nească tre. acel drept %' va fi recunoscut in )omania. ordinii pu6lice din dreptul interna0ional pri!at ro.r=rea /n cau".il inc0eiata in 9recia va fi recunoscuta in )omania cu toate efectele pe care legea greaca i le recunoaste) .ania a drepturilor do6andite in -trainatate Art & din le3ea 1A@B1&&5 pre!ede ca drepturile ca-ti3ate intr)o tara -traina -unt recuno-cute in Ro.eniul dreptului proce-ual (c:nd o 0otăr:re judecătorească străină se cere a fi recunoscută 3n )om:nia) Conditiile recunoa-terii in Ro. (E42 reprezentanta unei firme straine in )omania nu va putea sa savarseasca mai multe acte juridice decat cele pe care societatea mama le poate face in tara de sediu) 5.atoarele conditii' !. Le3ea ro. a. Daca dreptul s.il in tara unde s.=na e-te -i .lice.=n Daca un drept do.ia . efectele sale vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul )omaniei. in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate.andit in strainatate este contrar ordinii pu.eniile /n care pot ap. E42 dacă se cere recunoa/terea unei 0otăr:ri judecătore/ti străine 3n care s.rea con1licte de le3i /n ti. 21 .a pronunţat /i dacă 0otăr:rea este executorie sun incidenţa aceleia/i legi străine *ceasta conditie implica 5 con-ecinte2 . c0iar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national + rom:n E42 un grec /i o rom:ncă se căsătoresc 3n 9recia religios /i apoi se mută 3n )om:nia /i solicită ca efectele căsătoriei să fie recunoscute /i la noi Do. /n dreptul proce-ual (c:nd tre.andite in strainatate %' vor fi recunoscute in )omania daca privesc starea civila si capacitatea unui cetatean roman caruia i s.ania in ur.a consemnat o discriminare 3ntre copilul din căsătorie /i cel din afara căsătoriei. *stfel. /i o rom:ncă se căsătoresc poligam 3n *ra.il pronunţată potrivit legii străine. pt. 'n drept ce nu e vala.uie să i se aplice lex patriae. (E42 o casatorie religioasa vala.a aplicat alta lege decat cea romana.audită.iectiv căpătat 3n străinătate se cere a fi recunoscut 3n )om:nia) 5) /n do.entul na-terii -ale o le3atura cu dreptul ro. drepturile -a 1i 1o-t corect na-cute -u6 incidenta le3ii -traine care le e-te aplica6ila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). drepturile do6andite in -trainatate -a nu 1ie contrare ordinii pu6lice (OP) de drept international pri!at ro.a nascut nu va putea fi recunoscut nici in )omania. /n dreptul .a nascut su. care interzice căsătoria poligamă.il nascut in strainatate va produce in principiu in )omania toate efectele pe care legea straina i le recunoaste. 6ăsătoria lor nu va fi recunoscută 3n )om:nia. la noi. *cest text de lege se refera doar la starea civila si capacitatea unui cetatean roman. ECCEPTIE2 drepturile do.andit in strainatate nu poate produce in )omania mai multe efecte decat in tara de origine.uie recunoscută /i executată o 0otăr:re judecătorească străină).uie să verifice două aspecte referitoare la legea străină2 dacă 0otăr:rea a fost definitivă potrivit legii statului unde s.a.il su.aterial.aterial (c:nd un drept su. drepturile do. un drept do.

:ndesc cetatenia in romana si vor trai in )omania.il  3n materie succesorală > locul 3nc0eierii testamentului.a sistemul de drept.o6il de le3i (C# de le3i) 7i alte in-titu0ii' 1 C# de le3i !er-u. Deo-e6iri i.o tara straina.ile raportului juridic. astfel2  le3ea !ec:e ultraacti!ea"a (se aplică legea vec0e. 3n funcţie de voinţa legiuitorului.un mo.ele presupun coexistenta in spatiu a 5 sisteme de drept si incidenta succesiva in timp a acestora cu privire la acelasi raport juridic. E42 5 cetateni straini (germani) se casatoresc in 9ermania in 5CC!.atoarele puncte de le3atura' in cazul cetateniei si domiciliului persoanei fizice.Con1lictul .CL in ti.are a punctului de legatura si nici a legii aplica. la 6$ de legi are loc o deplasare a punctului de legatura ceea ce indica o sc0im.p -i -patiu A-e.oluţia 6$ de legi variază.il. cele 5 sisteme de drept continuand sa existe.oluţionarea se face după sistemul de drept al instanţei sesizate (după normele conflictuale ale sistemului de drept al forului). astfel incat 6$ de legi vor fi solutionate de la caz la caz.para0ie /ntre con1lictul . iniţială)  le3ea noua retroacti!ea"a (se aplică legea nouă.are a legii aplica. 5 C# de le3i 7i Con1lictul de le3i in ti.o6ilelor -au delictelor. . Solu0ionarea con1lictului . . pe c:nd 6$ de legi se pune 3ntre două sisteme de drept diferite1 . conflictul de legi 3n timp din dreptul intern apare atunci cand o lege interna dispare. sediul unei pers juridice locul situarii unui . ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic nascut intr.nare2 In am.ile.o6il de le3i #egea !CD+!EE5 nu contine o reglementare generala.ul juridic al i. cu privire la un anumit raport juridic se aplica succesiv 5 legi ( la dreptul intern funcţionează mecanismul logic al 3nlocuirii unei legi a. "fectele casatoriei lor vor fi guvernate de legea germana sau de legea romana= (sau divorţează 3n )om:nia > ce lege va guverna desfacerea căsătoriei=) Co. traiesc in acea tara pana in 5CC-. C# de le3i poate aparea in principal pt ur.p din dreptul intern A-e.portante ' .ile. astfel incat 6$ de legi se poate naste in raporturile ce privesc starea civilă. .eniile /n care poate ap.ele instituţii. Do. #a 6$ de legi se sc0im. conflictul de legi 3n timp din dreptul intern se pune 3n cadrul aceluia/i sistem de drept.o6il de le3i De1ini0ie2 exista conflict mo. capacitatea si relatiile de familie. cetăţenia testatorului C# de le3i NU poate aparea re1eritor la re3i.rogate cu o nouă lege) Deo-e6iri' .o6il de le3i 6$ de legi nu poate interveni decat acolo unde norma conflictuală are punct de legatura mo. iar aceasta e inlocuita cu alta lege interna.rea con1lictul .. do.il de legi atunci cand un raport juridic este supus succesiv la 5 sisteme de drept diferite.anari ' am. ca urmare a deplasarii punctului de legatura a normei conflictuale aplica. in cazul 6# 3n timp /i spaţiu nu exista o sc0im. rom:nă) 22 .

o la data mortiiB E4 de tri.ile de a fi aplicate Partea -pecial.o.andit conform legii care ii era anterior aplica. le3ea !ec:e9 iar apoi -e aplic.uie solutionat prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor privind rezolvarea conflictului de legi in timp din dreptul intern rom:n2 pana la .6arii punctului de le3atura -e aplic.ri preci"ate .entul -c:i.ligatiei de intretinere este legea nationala a creditorului o.ilaB .itere la le3ea nou. 2 *rt HH pct H din legea !CD+!EE5 2 Amostenirea este supusa in ceea ce priveste .o. Pentru relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi nu se poate fragmente căsătoria 3ntre cele 5 sisteme de drept. iniţială).lema filiatiei unui copil din afara casatoriei si acesta are mai multe cetatenii. 7i capacitatea per-oanei 1i"ice 23 . .ele con1lictuale /n di1erite ra. 3n cazul in care se pune pro. noua lui lege nationala se aplica doar prestatiilor ulterioare sc0im.ila. i se aplica legea cea mai favora.entul -c:i. Daca apare o situatie de 6$ de legi pe care legea !CD+E5 nu o reglementeaza.a nascut carmuia efectele casatoriei parintilor saiB *rt 5L 2 Afiliatia copilului din afara casatoriei se sta.o. -ucce-i!) E4 de tri.unurile mo.ele con1lictuale de drept ci!il re1eritoare la -tarea ci!il.ordări este eliminarea fraudei al lege *rt 5D2 Aregimul filiatiei copilului din casatorie se raportează conform legii care la data cand acesta s. In caz de sc0im.ile legii nationale pe care persoana decedata a avut. !2 se aplica regimul cel mai restrictiv art !L alin. se considera ca acel conflict tre.ple2 .ertatii casatoriei .ai 1a!ora6ile E4e.lice de DIP roman frauda la lege art !L alin.ai -u-9 prin aplicarea principiului le3ii .itere la le3ea ini0ial. 2 art 5C legea !CD+!EE52 Alegea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei daca unul dintre ei isi sc0im.ent intra in !i3oare le3ea noua (cele dou.copul unei astfel de a.are a cetateniei creditorului.e de le3i -e aplic.a cetatenia sau domiciliulB (trimitere la legea vec0e.uri ale dreptului interna0ional pri!at) I Nor. art !D din legea !CD+!EE52 Aapartenenta unei persoane la o noua lege nationala %' aduce atingeri majoratului do. In anu.6arii punctului de le3atura9 din acel . -i-te. a Dreptului Interna0ional Pri!at (Nor. c din legea !CD+!EE52 Alegea aplica.e de le3i 2 *rt -F pct.lica de DIP rom:n2 principiul li. a celor dou. -i-te.ligatiei.isteme de drept in prezenţă2 suscepti.ite ca"uri -peciale -e 1ace e4cep0ie de la cele trei a6ord.ileste conform legii nationale a copilului de la data nasterii saleB E4 de tri. le3ea !ec:e -e aplica pana la . 52 legea straina e inlaturata pt ca se consacra un principiu de ordine pu.ariiB.itere la aplicarea -ucce-i!. le3ea noua SE#INAR 6auzele de neaplicare a legii straine2 in caz de incalcare a ordinii pu.ila o.

Determinarea domeniului de aplicare a unei norme conflictuale (3n speţă statutul persoanei fizice) este o pro. de care legea leaga anumite efecte juridice /i care servesc pentru identificarea persoanei fizice in familie si in societate. legea lui nationala va fi considerata legea statului in care isi are domiciliul sau.lema de calificare /i de interpretare a conţinutului normei conflictuale respective.eniul de aplicare a -tatutului per-oanei 1i"ice De1ini0ie2 determinarea instituţiilor de drept /i a raporturilor juridice care intra in continutul normei conflictuale privind statutul persoanei fizice. pe . deci su. #egea !CD+!EE5 sta. !! din legea !CD+!EE52 A. in lipsa acestuia.I. lui i se va aplica legea romana. (institutia calificarii 2 calificarea cetateniei se face dupa lex fori) Pt.ila le3ea nationala) . rudenia .un document pu.le aplica. !5 din legea !CD+!EE5 care dispune 2 Alegea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoanei in cauza B.tarea si capacitatea persoanei fizice impreuna cu relaţiile de familie formeaza statutul persoanei fizice si sunt carmuite de legea naţională a acelei persoane fizice. legea resedintei. In-titutiile juridice care intra in do.e prevede astfel ca determinarea si pro.ilita sau nu. care intra in continutul starii civile2 . daca un strain are mai multe cetatenii.aza unor formalităţi Pt. incidenta legii nationale2 24 . *ceasta lege poarta numele de lex patriae. ar3u.lic. 1iliatia (daca persoana are filiatia sta. potrivit legii straine este considerat ca are si o alta cetatenie. lex domicilii sau. cetatenia fiind punctul de legatura pt aceasta normă conflictuală.entul de certitudine2 cetăţenia se demonstrează printr. a1initatea %' intra 3n statutul persoanei fizice.e con1lictuale il 1or.entul de -ta6ilitate2 cetăţenia este o calitate do. cu exceptia cazurilor in care prin dispozitii speciale se prevede altfelB Continutul ace-tei nor.Re3ula 2 potrivit art. este legea rom:na. In sc0im. regula fiind ca legea care va guverna starea si capacitatea va fi legea cetateniei. dupa caz.ea"a -tatutul per-oanei 1i"ice iar le3atura e-te data de na0ionalitatea per-oanei 1i"ice Notiunea de nationalitate este interpretata in art. E4cep0ii2 legea !CD+!EE5 reglementează /i alte puncte de legătură referitoare la cetăţenia /i capacitatea persoanei fizice. indiferent de celelalte cetatenii. *ceste 5 elemente se aplica numai in su. instanta va aplica.a cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. .sumeaza statutului civil al persoanei fizice.. Din aceasta dispozitie legala rezultă ca in cazul in care un cetatean roman are si o cetatenie straina. 6alificarea /i interpretarea se va face dupa legea instantei sesizate. precum ?.sidiar.eniul de aplicare a le3ii -tatutului per-oanei 1i"ice -unt 2 !.:ndită prin lege. daca e copil din casatorie sau din afara casatoriei. #egea forului ne arata materiile care se su.unt supuse normei conflictuale lex patriae urmatoarele calitati (pro6e).+pa/aport *rt !5 alin. . tuturor acestor aspecte fiindu.ileste si anumite norme speciale in art !5. Do.lul elementelor personale care izvorasc din acte si fapte de stare civila. 5 din legea !CD+!EE5 prevede că2 A legea nationala a cetateanului rom:n care. ar3u.+6. adoptia . ca-atoria . in lipsa. pentru a vedea ce materii juridice se includ acolo. -tarea ci!ila a per-oanei 1i"ice 8 ansam.I. resedinta. daca o persoană fizică nu are nici o cetatenie (apatrid). *stfel.

felurile nulitatii.solute opoza. sau incapacitatea minorului intre !H . persoanele care pot invoca nulitatea. !I din legea !CD+!EE5. dupa caz.oala (de care a murit).uie expres prevazute de lege. Incapacitatile de 1olo-inta reprezinta exceptii si tre.ligaţii > deci nu este guvernat neapărat de legea naţională. *ceasta guverneaza inceputul. intocmirea actelor si faptelor de stare civila. 25 .stracte de a avea drepturi /i o. avem2 . capacitatea ci!ila a per-oanei 1i"ice (de 1olo-in0. &ot legea nationala guverneaza sanctiunea incalcarii incapacităţii de exercitiu. ( E42 incapacitatea minorului su.0ile de 1olo-in0. -au de e4erci0iu) a capacitatea de 1olo-in0. continutul capacităţii de exercitiu. Incapacitatea sotilor de a inc0eia contracte de v:nzare . decaderea din drepturile parintesti) . *ceste incapacitati sunt legate de un act juridic si nu de o anumita persoana si de aceea ele nu vor fi supuse legii nationale a persoanei ocrotite. 4nceputul si incetarea capacitatii de folosinta sunt guvernate de legea nationala a persoanei fizice (sunt pro. .al co. 6 capacitatea de e4erci0iu "ste supusa legii nationale a persoanei fizice (art.) E4 2 incapacitatea minorului de a dispune prin testament sau donatie in favoarea tutorelui său1 incapacitatea medicului + preotului + farmacistului de a primi donatii sau legate de la persoana pe care a tratat.e de statut al persoanei fizice). *ceste incapacitati sunt supuse legii nationale a persoanei ocrotite. ECCEPTIE de la aplicarea le3ii per-onale9 nor..a a actului vor fi supuse legii locului intocmirii actului (Alocus regit actumB)1 competenţele agentului instrumentator > sunt pro. ci legii actului juridic.0ile de 1olo-in0. 6onţinutul capacităţii de folosinţă este dat de aptitudini generale /i a.ilului. deoarece ele sunt prevazute de lege in considerarea particularitatilor incapa. succesiune etc. cu caracter de -anctiune ci!ila (de ex. (contract. incapacităţi de folosinţă relative (opereaza intre persoana ocrotită si persoane determinate). aceste aspecte fiind pro6e de 1or. incapacit. supuse legii personalis (legea natională a persoanei in cauză). !H ani de a dispune prin donatie sau testament.petente cu pri!ire la capacitatea de e4erci0iu a per-oanei 1i"ice2 TEORIA INTERESULUI NATIONAL ) reglementata in dreptul rom:n in art. !! din legea !CD+!EE5).o de ultima . In acest sens legea nationala ne arata cazurile de nulitate.!L ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune ca major). *stfel. *ceste incapacitati sunt supuse legii donatiei sau. incapacit. legii testamentului.ile erga omnes (opereaza intre persoana 3ngrădită si toate celelalte persoane). cu caracter de ocrotire9 care se 3mpart 3n 2 incapacităţi de folosinţă a.e care vor fi supuse legii autorităţii 5. cumpărare intre ei. precum /i conditiile in care ea poate fi invocata. . incapacitatea de exercitiu si incetarea capacităţii de exerciţiu.

!! din 6onvenţia de la )oma se precizează2 A3ntr. nu poate opune această cauză de nevala.a 3ntocmit actul 5.contractantul /tia de această incapacitate sau nu o cuno/tea ca urmare a neglijenţei sale.una. cumpărare.orat cu art. !I din legea !CD+!EE5.una credinta. instituindu.ijutier francez .DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL D *plicarea teoriei interesului naţional. adica incapacitatea strainului. 26 . ca excepţie de la legea naţională.a pornit de la o -peta lider' -peta LI<ARDE (!LHE). 3n conformitate cu legea 3ntocmirii actului.ar prejudicia un cetatean francez de .ă capacitate de exerciţiu restr:nsă potrivit legii sale nationale. 6and la scadenta . Instantele franceze au fost sesizate cu nulitatea contractului de vanzare .uie 3ndeplinite cu. Instantele franceze insa nu au facut aplicarea legii mexicane.a emis cu acea ocazie.azata pe o lege straina. #izardi (cetateanul mexican) a invocat nulitatea contractului de vanzare .iile.ună credinţă.B . 'n cetatean mexican care locuia la Paris a cumparat de la un . cu . !I din legea !CD+!EE5 coro.ilă 3n termenii legii acestei ţări poate invoca incapacitatea sa ce decurge din altă lege doar dacă la momentul 3nc0eierii contractului co. persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu sau să ai. cocontractantul local sa fi fost de .il potrivit legii nationale (mexicane). desi el era capa.se astfel aceasta exceptie de la aplicarea legii personale normal competente.il nici sa nu fi putut cunoaste cauza de nevala. *plicand lex patriae. potrivit legii naţionale sau legii domiciliului său. art. !! din 6onvenţia de la )oma (!ELC) rezultă că pentru a aplica teoria interesului naţional (excepţia de la aplicarea legii personale) tre. drept care il considera pe #izardi drept incapa.ijutierul a prezentat cam. este lipsită de capacitate sau are capacitate de exerciţiu restr:nsă. dar sa fie capa..credinta in momentul inc0eierii actului. ca fiind deplin capa.B 4n acela/i sens. care prevede că2 Apersoana care.ilitate celui care l. actul sa fie intocmit in tara forului -.ila potrivit legii locului unde s. *cesta sa nu fi cunoscut si in mod rezona.ijuterii de mare valoare pe care urma sa le plateasca prin mai multe cam.ii pe care le. 6onform art. aratand ca la data inc0eierii respectivului contract. %' era totusi capa.il.a socotit. conform caruia cetateanul mexican avea capacitate de exercitiu. lex patriae.il potrivit legii franceze.ulati! condi0iile2  !. o persoană fizică care este capa. deoarece s. este legiferată 3n dreptul rom:n de art.il. considerand ca aceasta situatie ar leza interesele nationalului francez. instanta franceza urma sa faca aplicarea dreptului mexican.un contract 3nc0eiat 3ntre persoane aflate 3n aceea/i ţară.ilitate. cumpărare pt incapacitatea . Instantele franceze au inlaturat de la aplicare lex patriae si au aplicat dreptul francez.

sa fie real.e-te i. adica sa nu fie fictiv. le4 -ocietati.F.a con1lictual. ideea erorii comune si invinci. Pt aplicarea teoriei interesului naţional.ilit. nu se poate deroga de la ea. daca nu e serios.lica. astfel2 .ilit potrivit actului constitutiv =@ in dreptul rom:n sediul social este si sediul statutar. un alt argument porneste de la necunoasterea scuza.. Le3ea ro. sediul socialB =@ in dreptul rom:n criteriul general pt sta. e fraudulos. sediul social tre.uie vazute criteriile de determinare a nationalitatii persoanei juridice conform dreptului rom:n. 6riteriul sediului social pt persoana juridică e validat si de cele 5 acte normative fundamentale in materia persoanei juridice2 legea -!+EC privind societăţile comerciale si 79 5H+ 5CCC privind asociatiile si fundatiile.lemă de calificare a legăturii normei conflictuale /i este supusă legii forului > lex fori (legea instanţei sesizate).ri2 unii autori au incercat sa o asimileze unei situatii de ordine pu. Pentru a fi un criteriu de drept comun. criteriul 3eneral9 de drept co.ent. im. in literatura de specialitate s. criterii -peciale de deter.ila a legii straine de catre cetateanul national.uie sa indeplineasca 5 conditii2 !. potrivit actului constitutiv. pt ca nu suntem in prezenta unui efect al legii straine. II Nor. dar punctul de legătură (naţionalitatea) răm:ne la 3ndem:na fondatorilor.lica.ogatirea fara justa cauza a cetateanului strain . tre.=n) . In cazul in care lex fori este legea romana.un .au incercat mai multe ar3u.un' art FC din legea !CD+!EE5 care precizează că2 Apersoana juridică are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si. lex patriae va fi inlaturata si in locul ei se aplica lex loci actus (legea locului inc0eierii actului).ediul social e sta.B Continutul acestei norme conflictuale2 statutul organic al persoanei juridice Le3atura normei conflictuale 2 naţionalitatea persoanei juridice respective Le3ea aplica6ila 2 legea naţională a persoanei juridice (legea societatii + lex societatis) Nor. sa fie serios1 per a contrario. anularea actului sa fie de natura a produce un prejudiciu nejustificat cocontractantului national Daca aceste F conditii sunt intrunite cumulativ. 1 Na0ionalitatea per-oanei juridice este legătura normei conflictuale /i plasează statutul organic 3n sfera unuia din sistemele de drept 3n prezenţă Determinarea naţionalităţii este o pro. 27 . .eiul teoriei intere-ului na0ional in dreptul ro. actul constitutiv urmand a fi anulat sau lipsit de efecte juridice. 5.=na a a!ut ca -cop ocrotirea 6unei credinte (ace-ta e-te te.perati!.inare a nationalitatii Criteriul de drept co. dar ( opinia pro1 ') nu suntem in prezenta unei exceptii de ordine pu.a sta.ilirea nationalitatii este sediul social al persoanei juridice. . .ile (error communis facit jus). adica sa nu existe o simulatie prin fictivitate.ele con1lictuale pri!ind per-oanele juridice *rt F! din legea !CD+!EE5 stipulează că2 A statutul organic al persoanei juridice este c:rmuit de legea sa nationala. In dreptul rom:n exista mai multe criterii pentru a determina naţionalitatea persoanei juridice.

are nationalitatea -tatului unde -)a inre3i-trat Criterii -peciale au diferit de. 5.uie respectate conditiile prevazute de am.. Le3ea aplica6ila per-oanei juridice cu . din cauza controlului exercitat asupra acesteia de către interese străine.jur de nationalitate -traina *rt FH din legea !CD+!EE5 spune că2 fuziunea e vala. art. &otusi. "x2 c:nd 3n litigiu sunt implicate filialele din )om:nia ale unor firme străine 6riteriul controlului in dreptul rom:n este intalnit in cazul conventiilor internationale la care )omania e parte. Do. statutul al filialei e supus legii statului pe al carui teritoriu si.a sta.ila numai daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de am.ile statutului lor organic (condiţii de fond /i de formă). In sc0im. acest aspect.B *plic:nd acest criteriu special se considera ca o persoană juridică are nationalitatea statului de pe al carui teritoriu se exercita controlul asupra acelei persoane juridice. De regula.ele legi naţionale aplica.eniul de aplicare a le3ii -tatutului or3anic al per-oanei juridice . $iliala are o proprie le3e nationala deoarece ea are o per-onalitate juridica di-tincta de -ocietatea . Le3ea aplica6ila in ca"ul 1u"iunii unor per.&otodată. Le3ea aplica6ila in ca"ul -c:i.tatutul organic al sucursalei e supus legii nationale a societatii mama deoarece -ucur-ala NU are per-onalitate juridica.ilit propriul sediu.ulte -edii9 in -tate di1erite *rt FC (-) din legea !CD+!EE52 Adeterminant pt identificarea nationalitatii este sediul social real = locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a activitatii societatii. . in ceea ce priveste sta. literatura de specialitate a considerat ca aici tre. *ceste criterii sunt sta. provenienta capitalului social sau cetatenia + nationalitatea organelor de conducere. independent de legea aplica. precum2 6onvenţia de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoanele altor state ()om:nia a aderat in !EID) *cordul dintre )omania si Israel din !EEE pt promovarea si protejarea reciproca a investitiilor 2 o societate comercială este considerata straina daca e controlata de pe teritoriul celuilalt stat.ilite prin acte normative speciale.B Le3ea aplica6ila -tatutului or3anic al -ucur-alelorB 1ilialelor *rt.o. F! (5) /i (-) din legea !CD+!EE5 stipulează că2 statutul organic al sucursalelor infiintate de o persoană juridică din alta tara e supus legii nationale a acelei persoane juridice.ai .ilirea nationalitatii persoanei juridice avem teoria incorporarii' per-oana juridic. "lemente componente2 28 .uie aplicata.a. c0iar daca 0otararile sunt adoptate potrivit directivelor transmise de asociati din alte state.ele sisteme de drept. In dr an3lo)-a4on.ila persoanei juridice care a infiintat. reglementarea de la fuziunea persoanelor juridice  tre. care prevede determinarea nationalitatii dupa criteriul controlului' Apersoana juridică care posedă naţionalitatea statului parte la litigiul referitor la o investiţie poate fi considerată de către părţile litigante ca aparţim:nd unui alt stat.a lungul istoriei1 se aplică 3n situaţii particulare dpdv juridic.a.6arii nationalitatii per-oanei juridice #egea romana nu contine o reglementare speciala su. ca de ex. 5D al 6onvenţiei de la Oas0ington din !EHD pt reglementarea diferendelor relative la investiţii. prin analogie.tatutul organic este conţinutul normei conflictuale. criteriul sediului social este larg aplicat 3n tratatele de asistenţă juridică 3nc0eiate de )om:nia /i 3n relaţiile de cooperare economică internaţionale. controlul se apreciaza dupa cetatenia+ nationalitatea asociatilor.

a de aspectele lor reale ori de aspecte de altă natură.unuri in functie de criteriile admise de lege (mo.:ndire. FE legea !CD+!EE52 Aposesia.unurile asupra carora pot exista drepturi reale si clasificarea acestor .eniul de aplicare a le3ii -tatutului real (art @A) Le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la 6unul car. relatiile intre organele de conducere si persoana juridică 3nsă/i J puterile de reprezentare.unului (lex rei sitae) este o reglementare clasică 3n dreptul rom:n. afara numai dacă. . *specte reale2 . condiţiile de na/tere a dreptului real (3nscrierea 3n 68)1 . modalitatile de 3nfiinţare (na/terea capacităţii de folosinţă).il) sau sunt situate (. %ormele conflictuale privind statutul real sunt.)1 5. c0iar posedate de strainiB.:ndire (uzucapiunea. accesiunea. corporale+incorporale etc. inclusiv cele de garantii reale. după cum e vor. 5 alin. 8ostul art. ) elementele constitutive ale persoanei juridice. *plicarea legii situarii .uie-te2 !.il . transmitere /i stingere a drepturilor reale. doar dpdv.rogat prin legea !CD+!EE5.utiile organelor de conducere.unurilor (dr. $odalitaţile specifice de do.un imo.:ndire /i de pierdere a calităţii de asociat1 drepturi /i o. 6) c) d) e) 1) modul de do. in principiu. (!) 6od 6ivil.unului sau altor legi. continutul capacitatii de folosinta (3nc0eierea de acte juridice. de proprietate dezmem.unurilor. sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla (.unurilor . dreptul de proprietate /i celelalte drepturi reale asupra . drepturi reale care pot exista asupra .rămintele)1 -.un mo. prin dispozitii speciale. formele de pu.ele con1lictuale pri!ind 6unurile (-tatutul real) STATUTUL REAL .il). testament) sunt supuse legii locului situării .ile. societar > condiţiile răspunderii sunt supuse legii contractului+delictului1 3) modificarea actelor constitutive1 :) dizolvarea /i lic0idarea persoanei juridice.ent Do. . modurile /i conditiile de do. ansam.ile+imo. principiul specialităţii capacităţii de folosinţă) /i 3ncetarea persoanei juridice. In le3atura cu capacitatea de e4ercitiu ) intereseaza aspecte privind constituirea si atri. III Nor. ocupaţiunea). se prevede altfel.licitate ale contractului prin care se transmite . suportarea riscului lucrului1 .lul elementelor care conturează regimul juridic aplica. momentul transmiterii proprietăţii1 . precum /i de stingere a drepturilor reale sunt supuse legii situării . *rt. Distingem astfel2 . cuprindea2 Anumai imo.unurilor.a) Capacitatea per-oanei juridice In le3atura cu capacitatea de 1olo-in0.unul.ligaţii ce decurg din calitatea de asociat1 modul de alegere si functiile organelor de conducere1 reprezentarea persoanei juridice prin organele proprii1 răspunderea persoanei juridice /i a organelor sale faţă de terţi (contractual /i delictual). este supus de regula legii locului situării . a.unului (lex rei sitae sau lex situs). 29 . $odurile nespecifice (contract. E4ceptie F te-ta.ilele aflatoare pe teritoriul )om:niei sunt supuse legii romane. imperative.

D.unurile aflate 3n curs de transport1 .licitate privind . o. atri.unurilor. iar aspectele contractuale pot fi supuse /i altor legi1 !C.unurile 3n anumite cazuri (supuse legii aplica. mijloace de transport1 . posesia /i actiunile posesorii1 L. precum /i limitele acestora1 . dreptul de urmărire /i de preferinţă al creditorilor cu garanţii reale1 . condiţiile de formă ale contractului (legea locului 3nc0eierii contractului)1 .utele+prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularului lor. . modul de exercitare a prerogativelor1 . condiţiile de fond /i efectele contractului (lex contractus)1 F. o.ite cate3orii de 6unuri a1late /n -itua0ii -peciale' . . conosamentul)1 30 . modalităţile juridice al dreptului de proprietate.ligaţiile scriptae in rem > aspectele reale sunt supuse legii situarii .ile la data /i locul unde se indeplinesc).iletul la ordin.ia. H. ECCEPGII de la aplicarea le3ii locului -itu. mijloacele de apărare a drepturilor reale (actiunile reale). "x2 regimul juridic aplica. #ex rei sitae va guverna2 .il acţiunii 3n revendicare1 I. conţinutul drepturilor reale (prerogativele pe care aceste drepturi le confera titularilor lor) /i modul de exercitare a acestor prerogative. capacitatea de a 3nc0eia contractul (supusă lui lex patriae+lex domicilii)1 .*lte aspecte (supuse altor norme conflictuale)2 .unului. formele de pu. modurile de urmarire si de executare silita asupra .ligaţii propter rem (constituie un accesoriu al dreptului real)1 E. titlurile de valoare (cam.rii 6unului9 pt anu.

mostenirea e supusa legii locului situării . unde fiecare imo. . *stfel.o. per-oanele cu !ocatie -ucce-oral.o7tenirea (art DD) *rt.unuri mo.0ii -ucce-orale. /i lip-a nede.ile/te2 sfera persoanelor c0emate la mo/tenirea legală ordinea c0emării lor reprezentarea succesorală determinarea cotelor de mo/tenire rezerva succesorală calitatea disponi.ilă= drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor 31 . alături de capacitatea -ucce-oral. . %otiunea generala care desemneaza legea aplica.unului. oriunde acestea s. . -ucce-iunii De!olu0iunea le3al. I !) . In acest caz se face aplicarea principiului Amo.o6ile. pentru 6unurile .ile+imo.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL ( IV Nor.eniul de aplicare a le3ii . Pentru 6unurile i. a putea mosteni.ilia secundum personamB(. F le3ea -ucce-iunii este cea care sta. HH din legea !CD+!EE52 Amo/tenirea e supusa unei legi diferite in functie de o.ila mostenirii e cea de lex succesionis.ile urmeaza persoanele).ar afla.iectul eiB > . 5. . momentul+ data desc0iderii succesiunii.ele con1lictuale pri!ind .ile. mostenirea e guvernata de legea nationala (le4 patriae) pe care persoana decedata o avea la data mortii. Do.o6ile. locul desc0iderii succesiunii. Le3ea aplica6il.o7tenirii 1 .entul de-c:iderii -ucce-iunii .nit. .unurile mo. . #egea succesiunii guverneaza !ocatia -ucce-orala care reprezinta una din conditiile esentiale pt. nu si pt.il din masa succesorala e situat (le4 rei -itae). " de remarcat faptul ca legea succesiunii se aplica numai pt.

iliară este supusă legii locului situării imo.. II Calit.entarea -pecial.din legea !CD+!EE5. au un caracter -upleti! pentru testament.o7teni' !.. 6apacitatea succesorală este supusă le3ii -ucce-iunii 7i nu le3ii per-onale E4. ce .iect de drept la data desc0iderii succesiunii. condi0iilor de 1ond 7i de 1or. cele a.o relaţie directă a testatorului cu o anumită persoană) sunt supuse legii succesiunii.). care precizează că mo/tenirea mo.entar.eneficiază de un regim de li. 32 . &estamentul. 3n sensul că nu poate 3nlătura dispoziţiile imperative ale legii aplica.antul -i !iciile de con-i. că Atestamentul este vala.ilă o altă lege. 6) 6ondiţiile de fond /i de formă ale testamentului Conditii de 1ond ale te-ta.ta.ertate a testatorului. *ceste conditii sunt supuse unor legi diferite. Poinţa sa nu este 3nsă a.ile) sunt supuse legii personale a testatorului1 . legea instanţei + organului ce 3ndepline/te procesul de transmitere a avuturilor succesorale (lex fori sau auctor regit actum) Dpdv al conflictului mo. căci testatorul poate face aplica. fie de la data 3ntocmirii testamentului.iectul testamentului va fi supus tot legii succesiunii. *celea/i legi guvernează /i sancţiunile 3n caz de 3ncălcare a incapacităţilor de folosinţă.. a fi vala.entului'  1 capacitatea de a di-pune prin testament va fi supusa legii care guverneaza capacitatea (le4 per-onali-).poral.ile conform art.solute (sta. 5. capacitatea -ucce-oral.o7tenirii te-ta.ele con1lictuale din art DD al le3ii 1A@B1&&5 .cauzele de ineficacitate a legatului Conditiile de 1or. Din această perspectivă tre. vor fi supuse legii succesiunii.uie sa indeplineasca anumite conditii de forma + fond.. .iectul testamentului e. De asemenea.5) De!olu0iunea te-ta.ila . In ceea ce priveste incapacitatile' .conditiile de validitate a legatelor . legea !CD+!EE5 prevede că oricare dintre cele D legi de mai sus se poate aplica 3n varianta ei. legea domiciliului c. HH.atoarele a-pecte' . HL din legea !CD+!EE5 precizează că Atestatorul poate supune transmiterea prin mo/tenire a ..il dacă 3ndepline/te condiţiile de formă ale uneia dintre legile2 a. -i clau"ele te-ta.. o.unurile succesiunii .ilite de lege doar 3ntr.entare 6) le3ea aplica6il.ilului. In conclu"ie9 le3ea -ucce-iunii !a 3u!erna in principiu ur. -pa0ial.2 regimul juridic al comorienţilor este supus legii succesiunii. legea locului situării imo.ilului ce face o.limitele de a dispune de . ale te-ta. fără a avea dreptul să 3nlăture dispoziţiile ei imperativeB.entare .entului a) art. ale te-ta.il.uie avute 3n vedere2 a) re3le. legea locului 3ntocmirii testamentului d. HH.. legea naţională a testatorului . cele relative (sta.ilite 3n considerarea persoanei incapa. pt. conform dorinţei sale 8iind un act de voinţă mortis caus. HH. se permite acestuia să supună mo/tenirea testamentară unei alte legi dec:t cea din art.iliară este supusă legii personale a defunctului /i mo/tenirea imo.il de legi. fie de la data decesului (per-pecti!a te. > se referă la existenţa calităţii de su. care spune din per-pecti!.ant9 precu. con-i.rezerva si cotitatea disponi.unurilor sale unei alte legi dec:t cea din art. tre.solută.0ile cerute pentru a . pt le3ea aplica6il.ta. Nor.entului sunt reglementate de art HL alin .

ile.prezumţia timpului legal de concepţie . la momentul morţii.o6ile. E4ercitarea po-e-iei a-upra 6unurilor rămase de la de cuius (sezina) #egea succesiunii va determina persoanele care au calitatea de de mo/tenitori sezinari Procedura de punere /n po-e-ie a legatului este 3nsă supusă le3ii 1orului.lemă de capacitate de folosinţă a copilului. Pentru 6unurile .ilului p:nă la exercitarea dreptului la opţiunea succesorală (posi. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea personală a defunctului..a de . HI lit. V Nor. #egea aplica. Potrivit dreptului rom:n. IV Condi0iile 7i e1ectele op0iunii -ucce-orale .ele con1lictuale pri!ind actele juridice Distingem intre2 . este o pro.unurile imo.unurilor succesorale > supusă legii locului).nitatea -ucce-oral. după cum este vor.o7tenitorilor de a -uporta pa-i!ul -ucce-oral #egea cuccesiunii guvernează acest aspect (ultra sau inter viris 0ereditatis) VI Succe-iunea !acant.unuri mo. posi. acest drepturi sunt calificate d elegea rom:nă ca drepturi de mo/tenireB. . su. sistemul juridic al succesi.ile sau imo.ilitatea de a transmite dreptul de opţiune succesorală) .lemă de capacitate de exerciţiu).ilităţile avute de succesi.ile 3n temeiul dreptului de suveranitate (de iure imperii).unt reglementate de legea succesiunii a. g din legea !CD+!EE5 precizează că Aat:t timp c:t drepturile statului asupra succesiunii vacante sunt supuse legii succesiunii. #egea aplica.ile 3n temeiul dreptului succesoral (de iure 0ereditas) Pentru 6unurile i.unurile mo. 4n sc0im. termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală (foarte scurt la noi faţă de alte sisteme) . dar este 3nsă supusă legii personale a copilului 5. succesiunea vacantă va fi guvernată de legea locului unde se situează . capacitatea cerută pentru a opta este supusă legii personale a suscepti.ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1or. supuse legii succesiunii %' sunt guvernate de legea succesiunii aspectele de procedură (inventarierea . statul culege . V . nede..ntinderea o6li3a0iilor . renunţării etc. de a renunţa) .o6ile. condiţiile de fond ale opţiunii succesorale (act juridic unilateral) sunt supuse legii succesiunii. condi0iile op0iunii -ucce-orale2 . ale actului juridic 33 .ila formei actului juridic .iectele dreptului de opţiune succesorală .ilului (fiind o pro. statul va culege . Potrivit dreptului rom:n. )ezultă că mo/tenirea vacantă va fi supusă unui anume sistem de drept.unurile.ilul (de a accepta pur /i simplu. 3n ceea ce prive/te consimţăm:ntul. 6 e1ectele op0iunii -ucce-orale "fectele acceptării. este supusă le3ii -ucce-iunii III. cauza /i efectele. *rt.ila conditiilor de fond al actului juridic I Nor.

pre!.a actului juridic2 !. acordul juridic este vala. forma si fondul actului juridic sa fie supuse aceleiasi legi. . pre!."ute de le3ea 0.iliar este supus dpdv formal normelor imperative ale legii locului situării . *ceasta constituie o solutie traditionala in dreptul roman. *ceasta este norma conflictuală clasică din dreptul rom:n . c.eniul de aplicare a le3ii 1or.*rt I! din legea !CD+!EE5 reglementeaza o normă conflictuală principala si mai multe norme conflictuale su. atunci cand tre.il dacă respectă condiţiile de formă din 6onvenţie sau condiţiile de formă prevăzute de legea cel puţin uneia dintre cele două ţăriB.ligaţiile contractuale. se va aplica legea rom:nă. art. Deci. a actului juridic. Con!en0ia de la Ro."ute de le3ea c. art. in principiu.a prevede /i ea 3n art.B .race o forma scrisa . +Nor.il atat cu privire la actele juridice unilaterale cat si cu privire la contracte.2 legea !!E+!EEH referitoare la actele de stare civilă. E alin.a ale actului juridic -unt -upu-e le3ii 1ondului actului juridic B.. 3n art.(H) din 6onvenţia de la )oma (vezi mai sus) Do. #egiuitorul roman a dorit ca. acordul juridic este vala. e-te aplicarea le3ii 1ondului actului. Din acest punct de vedere legea formei ne va indica2 . indiferent care ar fi ea.iect un drept real imo.oluţia din dreptul rom:n este prevăzută /i de 6onvenţia de la )oma din !ELC. ?. cerin0ele de 1or. acordul juridic unilateral este vala. -olu0ia pri.il dpdv formal dacă este vala.B 4n alin (5) se spune că Aun contract 3ntre persoane aflate 3n ţări diferite este formal vala.ordial.il c0iar daca a fost intocmit in strainatate si nu indeplineste conditiile locului inc0eierii. &otodată. *cest principiu e vala.rii unde -)a /nc:eiat contractul.. 6. (!) /i (5) soluţia alternativă de aplicare a legii locului 3nc0eierii actului. E alin (!) spune că A un contract /nc:eiat /ntre per-oane a1late /n aceea7i 0ar.uie sau nu sa im. (H) in-tituie o nor.. care 3n art. E alin.il dpdv formal dacă este vala.al !ala6il dac.il potrivit legii naţionale sau legii persoanei care l.uie. le3ea autoritatii care a intocmit actul respectiv. unde la art. $or. con1lictual. in sensul de negotium. *ceasta idee e expresia principiului Aauctor regit actumB. Solu0iile -u6-idiare -unt' . le3ea nationala (lex patriae) sau de lex domicilii a persoanei care a consimtit la intocmirea actului respectiv (pentru actele juridice unilaterale) Daca la un contract una din parti e cetatean roman si are domiciliul in )omania si indeplineste conditiile privind forma.a consimţit . care e caracterul acelei forme (ad validitatem + ad pro.il dpdv al formei sale /i atunci c:nd indeplineste conditiile de formă prevazute de una din urmatoarele legi2 *.a con1lictual.il potrivit legii autorităţii care a examinat actul respectiv > auctor regit actum (ex.ei actului juridic #egea.un imo.iliar sau un drept de folosinţă asupra unui .ationem) 34 . re-pect. el va fi considerat vala.daca actul tre. In -u6-idiar. F5 se precizează2 Ac:nd actul este 3ntocmit 3n faţa unei misiuni diplomatice+consulare rom:ne din străinătate.contractul9 /n te.unului. e-te 1or.eiul pre"entei Con!en0ii9 -au condi0iile de 1or. determina urmatoarele ele. E alin. referitoare la o. le3ea locului unde -)a inc:eiat actul (locus regit actum). principala e aceea conform careia conditiile de 1or. *lin (!) preci"ea". I! alin(5) din legea !CD+!EE5 prevede că A un act juridic este vala.a e4terioar.reia /n e-te -upu.ente in le3atura cu 1or.il dpdv formal /i atunci c:nd respectă condiţiile de formă ale legii locului 3ntocmirii sale.sidiare...9 pe care le3ea 1A@B1&&5 NU o pre!ede2 A un contract ce are ca o.

racă 5 forme2 a.0ile de e4pri. a contractului A Le4 !oluntati. Condi0iile de 1or. -.e7te le4 actu..r0ile au de-e.ligaţiilor). 35 . 3nc0eierea actelor juridice . daca pro. Le4 !oluntati> Locali"area o6iecti!.ertatii contractuale .ile tre. exercitarea actelor juridice . cele pt neexecutarea o.antă a 3nscrisului p:nă la 3nscrierea 3n fals sau p:nă la dovada contrarie .at).iective2 *.nat le3ea aplica6il. se aplică legea autonomiei de voinţă (le4 !oluntati-). *ici ne referim la2 . -e nu. regimul 3nceputului de dovadă scrisă F.uie să fie expresă ori să rezulte ne3ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstanţeB. "xistă o legătură 3ntre actul principal (contract) /i clauza de alegere.r0ilor2 .. mentiunea . transmiterea /i stingerea o. Sanctiunea aplica6ila in cazul in care se incalca o conditie de forma II Nor. p. ce condiţii tre. efectele actelor juridice . a actelor juridice (se referă la forţa pro. Ad.un anume sistem de drept.-au le4 contractu-.uie să ai. IF din legea !CD+!EE5 precizează că Aalegerea legii aplica. actului lor . după anumite criterii o.ilit că este limitat in timp H.itrul competent să soluţioneze un litigiu va tre. 5. *rt. "a 3m.oniale a actului juridic #egea formei ne va spune2 . p..ă pentru ca să ai.nat prin !oin0a lor le3ea aplica6il. #ijloacele de pro6. fondului actului juridic.ţinere a datei certe .un si apro.antă /i admisi. (inserarea 3n actul juridic a unei clauze de alegere .ele sunt supuse dpdv al vala. ale con!en0iilor asupra pro..i-i6ilitatea pro6ei te-ti.ilitatea 3nscrisurilor ca mijloace preconstituite).ele con1lictuale (le3ea) re1eritoare la condi0iile de 1ond ale actului juridic "le se referă la2 .(legea autonomiei de voinţă) se determină prin2 1 #odalit. 3n sensul că aceasta din urmă are o autonomie relativă faţă de primul (ex2 3n DIP am. D. dac.are a !oin0ei p. daca e admisa (sau nu) si in ce conditii1 .ă un caracter solemn (să devină autentic).unurilor. clauza de electio iuris). Durata de !ala6ilitate a unui act juridic ca instrumentum Dacă părţile au sta. condiţiile de o. Conditiile de redactare a actului juridic in sensul de inscris (instrumentum). #egea ne indica daca inscrisul tre.ligaţiilor din actele juridice Nor.a cu martori e admisa peste + impotriva continutului unui inscris.r0ile nu au de-e.elor I.uie sa cuprinda mentiuni speciale (multiplu exemplar. dac. ale3erea e4pre-. forţa pro. care sunt persoanele competente sa dreseze(sa realizeze) un act solemn. #ex voluntatis e expresia pe planul DIP a principiului autonomiei de vointa a partilor sau a principiului li. judecătorul ori ar.ilităţii aceleia/i norme conflictuale1 anumite clauze de reziliere a contractului principal nu afectează clauza de alegere > de ex.ui să procedeze la localizarea actului 3ntr.daca la contractele reale e necesara remiterea materială a .a con1lictual.

ilitatea contractului /i nicisă atingă drepturile c:/tigate (a/a prevede /i art. această li.. ce are ca o.ui sa procedeze la localizarea contractului in sfera unui sistem de drept pe . &otu/i.ilă totalităţii sau doar anu. c:nd legea aleasă de părţi invalidează contractul 3n ansam.inarea le3ii aplica6ile actului juridic dupa criterii o6iecti!e Daca partile nu au desemnat in mod expres legea aplica. "xista anumite li. iar partile sa fi ales legea romana)..itraj) *. (5) din 6onvenţia de la )oma) @ Li. ale3erea tacit.ntinderea !oin0ei p. IH din legea !CD+!EE52 Apărţile pot modifica.lul său (aceasta 3nsă din eroare) .r0i din contractB. a legii aplica.ere să aleagă legea aplica. alegerea jurisdicţiei)1 . indicii intrin-eci contractului (cele mai frecvente2 utilizarea unor instituţii juridice+noţiuni specifice unui anumit sistem de drept.au exexprimat direct voinţaref. prin acordul lor. de la data 3nc0eierii contractului.ilă. compromisul de ar.ila si nici nu rezulta o alegere tacita.lema ivită 3n litigiu (ex2 un contract de vanzare. organul de jurisdictie va tre..cumparare intre o societate comercială romana si una din din 9recia. .alin.uie să se limiteze la unul din sistemele de drept cu care contractul are o lege o.rii !oin0ei p. #odi1icarea le3ii aplica6ile contractului *rt. *vem astfel2 . dar din alte elemente ale conţinutului contractului sau din 3mprejurări această voinţă reiese.ile poate fi oric:nd făcută 3n cuprin-ul contractului -au /ntr)un act -eparat (de ex.ilă contractuluiB. 36 . Părţile nu /i.ucni un litigiu cu privire la cali.entul e4pri. astfel2 a.un act adiţional sau un protocol ulterior) 5 #o.r0ilor *rt.din legea !CD+!EE5 prevede că Apărţile sunt li.iect livrarea de catre societatea greaca a unei cantitati de masline de o anumita calitate1 intre parti poate iz. 6aracterul retroactiv este totu/i limitat..aza unor criterii o.lica si frauda la lege limite speciale care exprimă două principii fundamentale de drept civil.itei p.a 3n care este 3nc0eiat contractul.ile actului juridic. indicii e4trin-eci contractului (atitudinea părţilor după 3nc0eierea contractului > referirea la o anumită lege dintr. > Deter. legea aplica.iective.rajul maslinelor. deoarece contractul poate fi invalidat de judecător.ilă contractuluiB > rezultă că modificarea produce efecte retroactive.itele li6ertatii de ale3ere a le3ii aplica6ile *rt. I.iectivă.il.ui să aprecieze prin interpretarea indiciilor din contract. c:nd părţile au făcut trimitere la un sistem de drept ce nu reglementaeză pro.r0ilor *legerea legii aplica. 7rganul de jurisdicţie va tre.ite ale !ointei partilor care rezultă din alte principii si pot fi clasificate in2 limite generale care sunt date de principiile generale ce rezulta din ordinea pu.ertate tre. Procedeul de Asplitting. DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL H (continuare #ex voluntatis) F. ID din legea !CD+!EE52 Apărţile pot alege legea aplica. lim. căci legea nouă nu poate infirma vala.upB nu este 3nsă recomanda. la legea aplica.

contracte). transportatorului etc. comision sau similare > prestaţia caracteristică este cea 3ndeplinită de mandatar. criteriul principal de localizare o.uie sa verifice daca partile si. astfel incat organul de jurisdictie tre.eniul de aplicare a le3ii actului juridic Instituţiile de drept2 !.unului (domiciliul locatorului) .itorul prestatiei caracteristice are la data inc0eierii contractului.ilă a contractului2 a.il (deci locul unde v:nzătorul 3/i are domiciliul+re/edinţa+sediul statutarfondul de comerţ > lex venitoris . .cumpărare. sunt 5 criterii de cali1icare a notiunii de Alegaturi cele mai stranseB2 alin (5)2 Aun contract prezinta legaturile cele mai stranse cu legea statului in care de.senti 2 daca partile se afla in state diferite. Domiciliul prestaţiei caracteristice este cel al mandatarului. 6onform art. depozitar. contractele de . contractele de 3aran0ie9 de cau0iune > prestaţia caracteristică este cea efectuată de garant. III Do. un comerciantB.un contract de servicii aduce la 3ndeplinire acele servicii.B le4 loci contractu-.e aplica le4 loci actu.iectiva a actului juridic consta in aplicarea le3ii -tatului cu care actul juridic are le3aturile cele . dupa caz. IL. alin (*)2 Acontractul referitor la un drept imo.B %otiunea de legea statului cu care contractul are legaturile cele mai stranse se exprima prin notiunea de pre-tatie caracteri-tica a de6itorului 6onform art. domiciliul + resedinta. comisionarului. pe o durată determinată. deci de partea care 3ntr.) > aici prestaţia caracteristică este a părţii ce 3nstrăinează .saxon exista teoria legii proprii a contractului). ci legii personale a părţilor 37 . capacitatea de a contracta %' este supusă legii contractului.ai -tran-e *ceasta solutie e o solutie noua fiind o influenta a sistemului de drept anglo. legea !CD+!EE5 precizează F tipuri de contracte2 . Criterii de locali"are o6iecti!. oferta ce a fost acceptata.iliar sau la un drept de folosinţă temporară asupra unui imo.andat.unul mo. #egea !CD+!EE5 procedeaza si la o calificare a notiunii de loc in care se inc0eie contractul.un etc.saxon (in dreptul anglo.sidiare (II). Condi0iile de 1ond pentru 3nc0eierea vala.au manifestat sau nu vointa.Locali"area o6iecti!a e intotdeauna -u6-idiara le3ii ale-e de parti .' 6onform # !CD exista un criteriu principal (I) si mai multe criterii su. contractele de 3nstrăinare a unui . antreprenorului. . antrepriză. II Criteriul -u6-idiar  Le3ea locului inc:eierii contractului art. respectiv sediul statutar pt.ilare > prestaţia caracteristică este cea a părţii care pune la dispoziţia altei persoane. Intre a.aza legaturilor cele mai stranse. antreprenor. IE din legea !CD+!EE5 prevede ca Aun contract care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica va fi supus in ceea ce priveste conditiile de fond legii locului unde actul juridic a fost intocmit.il are legăturile cele mai str:nse cu legea statului 3n care se află situat.uie remarcat ca nu exista criterii fixe ci are loc o localizare a contractului pe . folosinţa . depozit. persoanele juridice sau fondul de comert pt. &re. contractele de /nc:iriere -au -i. II din legea !CD+!EE5. contractul se considera inc0eiat in tara domiciliului+ sediului partii de la care a pornit oferta ferma de a contracta. dar nu se refera la locul inc0eierii contractului intre prezenti. contracte tran-lati!e de drepturi (contractele de v:nzare. I Criteriu principal 6onform art . 3n funcţie de tipul de contracte la care ne referim.HE (pt actele juridice unilaterale) si art. II (pt.

contractuale L. drepturile /i o. executarea voluntară (plata) . pentru unele aspecte -e aplic.unurilor).:nzile.ligaţiile generate de contract . care este o pro.onedei (art.oniului de6itorului sunt supuse legii creanţei ocrotite.ligaţiilor contractuale să se conformeze legii locului de executareB > le4 loci e4ecutioni. raportul dintre voinţa internă /i cea declarată1 . LC2 Amodul de executare a o. mecanismul formării consimţăm:ntului . principile care guvernează efectele (forţa o. consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a o. efectele specifice ale contractelor sinalgamatice (excepţia de neexecutare.uie să le facă pt.-punderea contractual. condiţia. Nulitatea contractului se referă la2 ) cauzele de nulitate ) sfera persoanelor ce pot invoca nulitatea 38 . Interpretarea contractului este supusă legii contractului -. E1ectele contractului sunt supuse legii contractului. clauza penală. sarcina) sunt supuse legii contractului 5. durata 3n timp a contractului . rezoluţiunea) )iscul contractului este /i el supus legii contractului1 nu 3nsă /i riscul lucrului (vezi regimul . impreviziunea) c.iectul contractului etse supus legii contractului d.ile de executare a o. ce reglementează aspecte precum2 . forţa majoră /i clauze exoneratorii de răspundere .. inserarea unor clauze specifice (forţa majoră.. nu contractuală. cauza contractului este supusă legii contractului 8orma contractului /i modalităţile (termenul. relativitatea efectelor) .lig. !5H) D. regimul punerii 3n 3nt:rziere . art. moneda 3n care se face plata > le3ea . % E4ecutarea contractului a.ligaţiilor . condiţiile consimţăm:ntului . condiţiile răspunderii . con-i. prin ec0ivalent) .. punerea 3n 3nt:rziere.lice . viciile de consimţăm:nt .(ex2 formalităţile pe care un creditor tre. do. *ici intră elementele2 .. Drepturile creditorului a-upra patri. evaluarea prejudiciului (daunele interese. Stin3erea o6li3a0iilor contractuale se referă la modurile de stingere a o. le3ea contractului2 . este supusă legii contractului /i se referă la2 .=ntul este supus legii contractului.ligaţiilor contractuale (3n natură. alte aspecte %' ţin de legea contractului2 . regimul acţiunii 3n declararea simulaţiei H.lemă reală. adică legii contractului /i se referă la2 . convenţii asupra răspunderii) I. o.ligaţiilor. regimul acţiunii o. recepţia calitativă /i cantitativă a mărfii) . modalităţile posi. regimul acţiunii pauliene (revocatorii) . R.0.

eniul le3ii !=n". 39 . fondul de comerţ ori sediul statutarB.torului. precizată la art. după caz.ligaţiile de livrare a mărfii 3n acel stat (a/a prevede contractul) *rt. c. sau . legea aplica. domiciliul+re/edinţa. le4 !oluntati*vem /i o e4cep0ie. contractelor de !=n"are ) cu. LL din legea !CD+!EE52 A3n lipsa unei legi convenite spre a se aplica v:nzării mo. v:nzătorul tre. situatia in care 1apta ilicit. )ezultă că -e aplic. cetatenia. regimul confirmării (regimul actului confirmativ. i. care include2 interpretarea contractului drepturile /i o.uie să execute o.ul 1aptelor juridice (contractele ci!ile -peciale) #egea !CD se referă la faptele juridice2 . la data 3nc0eierii contractului. -i prejudiciul -e reali"ea"a pe teritoriul aceluia-i -tat .ligaţiile părţilor executarea o. domiciliul+ resedinta faptuitorului +victimei. !CI.p.ligaţiilor nulitatea contractului VI Nor.ele con1lictuale pri!ind 1aptele juridice ilicite Distinctie intre 2 a. .au purtat /i contractul a fost 3nc0eiat de părţi. . dacă2 . f.ilă acelui stat admite ca părţile să aleagă legea aplica.ilă /i ele au procedat explicit la o a/a legeB.ila rezultă din corelarea art. ilicite . desfiinţarea actelor su.r. g. afară numai dacă legea aplica.uie sa fie altul decat locul savarsirii delictului sau producerii de prejudicii si este. situatia in care 1apta ilicit.rii. de regula. aceasta este supusă legii statului 3n care v:nzătorul are.ele con1lictuale re1eritoare la re3i. prezente 3n acel stat.. *rt. contractul de v:nzare.urse sau t:rguri este supusă legii statului unde are loc 3nc0eierea pe această cale a contractului.cumpărare este guvernat de art.ligaţiilor contractuale momentul de la care cumpărătorul are dreptul la produsele /i fructele mărfii transmise momentul de la care cumpărătorul suportă riscurile ref. -i prejudiciul -e produc pe teritoriul aceluia-i -tat .unul transmis validitatea /i efectele 3ntre părţi ale clauzei de rezervă a proprietăţii consecinţele neexecutării contractului (reparaţia pt. le4 !enditori-9 atunci c=nd nu a!e. ca act juridic distinct. efectele nulităţii2 ((ne)retroactivitatea. a. "lementul de extraneitate care confera raportului juridic caracter de DIP tre. LL. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite a) 1apta ilicit.secvente) Le3ea aplica6il. negocierile s. cumpărare comercială este supus legii statului unde cumpărătorul are fondul de comerţ sau sediul statutar > adică le3ii cu. la . EC prevede2 Av:nzarea prin licitaţie.. LE2 Aprin excepţie de la prevederile art..p. licite . e. d. 0. !CL din legea!CD+!EE5 /i este le3ea locului -a!ar-irii delictului (lex loci delicti comisi). delictul civil Nor. este supus legii proprii /i nu legii contractului confirmat) . E! prevede do. prejudiciu) modul de stingere a o.rare )aportul juridic al contractului de v:nzare. restitutio in integrum.iliare.

capacitatea delictuala (pct.tina reparatia d e raporturile de cau"alitate /ntre 1apt. definiţia faptei ilicite.cauzele de limitare + exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima .-punderea per-oanelor juridice 40 . cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei. !CI lit.persoanele indreptatite sa o.iectivă..eneficiul nerealizat.capacitatea delictuala .!=r7irii delictului' . Daca se acopera numai daunele directe sau si cele indirecte. capacitatea delictuală. le3ii locului producerii prejudiciului pt.. fără culpă1 criterii pt. regimul pro. dacă vinovăţia tre.... a > 0 din legea !CD+!EE5)2 sta.ile . /ntinderea reparatiei (daca reparatia e integrala pt.uie dovedită. pro.eniul de aplicare a le3ii delictului cuprinde2  conditiile ra-punderii ci!ile delictuale2 a. aspectele ce tin de caracterul ilicit al faptei (pct. celelalte aspecte ce tin de regimul juridic (pct. a) . prejudiciul suferit 6) 1apta ilicit.transmisi. 1apta ilicita . prejudiciul. -i prejudiciul -e produc in -tate di1erite (delicte transfrontaliere) ex2 gaze nocive emanate de o fa. cauze legate de vinovăţie c.ei faptei ilicite .eniul de aplicare a le3ii locului -a!ar-irii delictului (art. 6onform art.a efectiv suferita si pt.ile/te daca fapta are sau nu caracter ilicit carmuieste regimul juridic al delictului2 . !ino!atia -i capacitatea delictuala > definiţia vinovăţiei ca o condiţie a răspunderii civile. !CL sunt supuse2 a. intinderea ra-punderii .rica de frontiera polueaza o suprafata agricola a altui stat . daunele previzi. !) . natura daunelor care dau loc la reparatie (doar prejudicii materiale sau si cele morale) . sta..modalitatile si intinderea reparatiilor .. cauze de limitare+exonerare de răspundere /i 3mpărţire a răspunderii.ile + si cele imprevizi.natura daunelor care pot da loc la reparatii .ilirea vinovăţiei. 5 lit.raspunderea comitentului pt.Do. pagu.. 5 lit.ilitatea dreptului la reparatii .ili2 . . cauzele exonerării de răspundere.. > 0) Do. le3ii locului -.e face o separare a elementelor din domeniul delictului. 7i prejudiciu condi0iile 3enerale re1eritoare la r. persoanele indreptatite sa o. cauzele de limitare+ exonerare de raspundere care privesc prejudiciul . modalitatile reparatiei 2 in natura sau prin ec0ivalent .tina reparatia pt.a. fapta prepusului . #egea va sta.. sau e numai partiala). . /ntinderea prejudiciului (3n ce măsură este necesara existenta unui prejudiciu ca o conditie a raspunderii) .conditiile si intinderea raspunderii delictuale . dacă este prezumată sau dacă răspunderea este o.

ateria ca-atoriei 7i di!or0ului #egea aplica. Nor.ele con1lictuale /n .ateria dreptului 1a. .ertatea de a inc0eia o casatorie. (5)) 2 daca legea straina a unuia dintre viitorii soti prevede un i. iar daca nu are domiciliu.lica > caracter national).ila a casatoriei. Nor.e con1lictuale /n . inc0eierea vala. efectele casatoriei (relatiile personale si patrimoniale dintre soti) c.ent la ca-atorie care potrivit dreptului roman e incompati.ania (norme de ordine pu. acel i.pedi.il cu li. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o situatie speciala (art. sunt determinate de le3ea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti (art.ila casatoriei se referă la 2 a.an -i ca-atoria -a -e inc:eie in Ro. Daca persoana nu are cetatenie se va aplica legea domiciliului. divortul a /nc:eierea ca-atoriei conditiile de 1ond cerute pt.pedi. !L alin.iliei 41 .ent !a 1i inlaturat daca unul dintre !iitorii -oti e cetatean ro. !L alin. !. legea resedintei. inc0eierea casatoriei .DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL & VII !) 6asatoria 5) 8iliatia -) *doptia )elatiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse in principiu le3ii -ale nationale > art. !! din legea !CD+!EE5 Prin lege nationala se intelege legea cetateniei..

filiatia copilului din casatorie 42 .ai -tran-e (solutie preluata din dreptul anglo. 3mpărţeala . se aplică legea rom:nă.saxon).a cetatenia + domiciliul. 5F alin.unurilor comune) d.toriei *rt. nici domiciliu comun. poate fi admisă 3n )om:nia doar dacă sancţiunea nulităţii este prevăzută /i de legea rom:năB > condiţia du. . daca nu au nici resedinta comuna se va aplica le3ea -tatului cu care -otii intretin in co.eniul le3ii di!or0ului se referă la2 a.iciliului lor co.lic rom:n precizează 3n art. 5C Q c Di!ortul *rt. cetăţean rom:nB. care se aplică succesiv (3n scară) 2 .ligaţia de 3ntreţinere a copiilor) Nulitatea c. 5C )eglementarea de ocrotire a ordinii pu. Do.lei reglementări 5. atunci c:nd unul dintre soţi este.-. legea prevăzută la art. la data cererii de divorţ. 3nc0eierea căsătoriei (principiul simetriei juridice).ai in 1ata autoritatilor co.petente (NU -i reli3ioa-e) sau in fata agentului diplomatic + consular fie al )omaniei fie al statului celuilalt sot. (!) din legea !CD+!EE5) "xista o norma de aplicatie imediata (art. capacitatea de exerciţiu a soţilor) /i e1ectele cu pri!ire la rela0iile patri.un 6ele 5 legi (legea nationala si legea domiciliului) continua sa reglementeze efectele casatoriei si in cazul in care unul dintre soti isi sc0im. rela0iile dintre p. dacă nu au nici cetatenie.ateria 1ilia0iei 7i adop0iei #egea !CD+!EE5 distinge2 a.un le3aturile cele . dacă se mai pot căsători ulterior. -1era per-oanelor ce au dreptul să ceară desfacerea căsătoriei prin divorţ . 5C alin. 6 e1ectele ca-atoriei (relaţiile personale /i patrimoniale dintre soţi) art 5C din legea !CD+!EE52 relatiile personale si patrimoniale sunt supuse urmatoarelor legi. e1ectele cu pri!ire la rela0iile per-onale dintre -o0i (pro.a sunt supuse le3ii -tatului pe al carui teritoriu -e cele6rea"a . se splică le3ea re-edintei co. legea aleasă prin acordul celor două părţi sau Q .. 5F alin. efectele acestei nulităţi *rt.oniale sunt reglementate de2 Q . (5) că Adacă legea străină astfel determinată nu permite divorţul ori 3l administrează 3n condiţii foarte restrictive. (5) prezintă o situaţie 3n favoarea căsătoriei (respingerea nulităţii)2 Anulitatea unei căsătorii 3nc0eiate 3n străinătate cu 3ncălcarea condiţiilor de formă. locus regit actum (art.oniale (regimul locuinţei comune.oti!ele de di!or0 (divorţul prin consimţăm:nt mutual) c. o.une . . !E alin (5) /i (-))2 casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi inc0eiata nu.rin0ii care -olicit. di!or0ul 7i copii (3ncredinţarea copiilor.e con1lictuale /n .atri. 3n cazul in care au cetatenie diferita se va aplica le3ea do. Nor.conditiile de 1or. . cauzele de nulitate .ilă potrivit art. separarea datoriilor comune. 55 din legea !CD+!EE5 precizează că divorţul este c:rmuit de legea aplica. !E alin. Distingem aici2 .lema numelul.lice de drept internaţional pu. E1ectele con!en0iilor . (!) din legea !CD+!EE52 Anulitatea căsătoriei /i efectele ei sunt supuse legii care reglementează cerinţele legale pt.una a -otilor (daca exista) . le3ea nationala co.

ilite de legea naţională a adoptatorului.ileste potrivit legii care la data nasterii copilului carmuieste efectele casatoriei parintilor conform art 5C din legea !CD+!EE5.ile/te potrivit le3ii na0ionale a copilului de la na7terea -a (lex patriae) &ot art.ilire a filiaţiei /i contestarea maternităţii) . Sta6ilirea 1ilia0iei2 .ligaţiile părinţilor de a. 3ncetarea adopţiei Condi0iile de 1ond . Dacă este vor.eniul le3ii 1iliatiei copilului din a1ara ca-atoriei2 *.toriei *rt.unurile) 6 $ilia0ia copilului din a1ara c. !5 alin (-)).eniul le3ii 1iliatiei copilului din ca-atorie2 *. 5D alin. precum /i de legea naţională a celui ce va fi adoptat.(!) . 5C. prezumţa de paternitate. c. Dacă are 3nsă /i cetăţenie rom:nă i se aplică legea rom:nă (conform art.:ndirea numelui de către copil . -C alin.torie se sta.a de doi soţi ce adoptă 3mpreună sau unul adoptă copilul celuilalt. conditiile de fond ale adopţiei . Do.-. a. filiatia copilului din afara casatoriei c.i administra .ilă. potrivit art.din legea !CD+!EE5 fac distincţie 3ntre2 . cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. raporturile personale /i patrimoniale dintre părinţi /i copil. condiţiile de fond cerute acestora sunt cele care guvernează efectele căsătoriei lor. o. 5L prevede că 3n ipoteza 3n care copilul are două cetăţenii.. tăgăduirea paternităţii. Sta6ilirea 1ilia0iei (sunt acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) ?. am. -C > -.ilite de legea statului unde se 3nc0eie adopţia (locus regit actum). . E1ectele 1ilia0iei (acelea/i elemente ca la copilul din căsătorie) c Adop0ia *rt. d. > art. se aplică legea care a c:rmuit efectele căsătoriei părinţilor la data 3ncetării căsătoriei+la data divorţuluiB. de a.. i se aplică legea cea mai fafora. timpul legal de concepere a copilului) > E1ectele 1ilia0iei . anterior na/terii copilului. căsătoria părinţilor a fost anulată+desfăcută.a..o6il de le3i este determinat de legea efectelor căsătoriei din momentul na/terii copilului *rt. faţă de tată (modalităţi /i condiţii. 6 Condi0iile de 1or... conditiile de formă ale adopţiei . a 43 .-. Do.l 3ntreţine /i educa pe copil. de .ele străine. (modalităţi /i condiţii de sta. -5 > cerute pentru 3nc0eierea adopţiei sunt sta. art. Con1lictul . adopţia a $ilia0ia copilului din c. 1a0. (5) din legea !CD+!EE5 prevede2 A3n ipoteza 3n care. 5L din legea !CD+!EE5 prevede că filiaţia copilului din afara căsătoriei se sta. efectele adopţiei . do.

eniul le3ii o6li3a0iei de /ntre0inere se referă la2 a. 5C c. potrivit art. rela0iile per-onale 7i patri. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre -o0i se aplică legea care guvernează efectele căsătoriei. potrivit art.itorului o.ilă efectelor adopţiei nulitatea adop0iei.ilă o.rin0ii -.ării (conflict mo.ile/te efectele căsătoriei lor.c E1ectele adop0iei sunt guvernate de legea naţională a adoptatorului.uit.eniul le3ii e1ectelor adop0iei2 *. 5C.a de doi soţi care adoptă. ordinea de prioritate (c:nd există mai mulţi de. Distingem 3ntre2 . 3n funcţie de raportul juridic din care izvoră/te o. condi0iile de 1or. pentru o6il3a0ia de /ntre0inere /ntre alte per-oane se aplică legea naţională a creditorului o. persoana creditorului /i a de.ligaţia respectivă.ilităţile materiale ale de. legea care guvernează efectele adopţiei este legea care sta. după cum urmează2 a. c0iar dacă legea străină aplica.i 1ire7ti d /ncetarea adop0iei cu cele două forme2 .itori) c.ligaţiei tre..ligaţiei ar dispune altfelB.. ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează forma adopţiei O6li3a0ia de /ntre0inere 7.ligaţiei de 3ntreţinere Re3le.il de legi). .rin0i 7i copii se aplică legea care guvernează efectele filiaţiei . numele adoptatului)1 > rela0iile per-onale 7i patri. condi0iile de 1ond ale nulităţii sunt supuse legii care guvernează 3nc0eierea adopţiei (conform principiului simetriei juridice) .oniale dintre adoptator 7i adoptat (legătura de rudenie.ilgaţiei 6onform art.ligaţiei . Dacă este vor. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre p. pentru o6li3a0ia de /ntre0inere /ntre 1o7tii -o0i se aplică legea care guvernează divorţul d. de-1acera adop0iei este guvernată de legea aplica. (5)2 Apentru a se determina 3ntinderea o. 3n cazul sc0im. trecerea drepturilor /i o..oniale dintre adoptat 7i p.ri de protec0ie a ordinii pu6lice > art. noua lege naţională se aplică doar prestaţiilor ulterioare sc0im. satisfacerea o. modul de executare /i termenele pt.ligaţiilor părinte/ti către adoptator. Do.ligaţiei de 3ntreţinere d. -D alin. 3ntinderea o.ligaţia de 3ntreţinere este c=r. -F din legea !CD+!EE5. 44 . de le3i di1erite.uie să se ţină seama de posi.ent.ării cetăţeniei.itorului /i de nevoile efective ale creditorului. Do.

FL alin (5)2 Adacă comerciantul nu are o autorizaţie.ilăefectelor căsătoriei.erciant se referă la2 a. d.unurile sale) drepturile /i o.erciant *tr. 5C Do.ateria dreptului co.ele con1lictuale aplica6ile 1ondului de co.ercial Le3ea aplica6ila calitatii de co.er0 Le3ea aplica6ila 1ondului de co.ele con1lictuale /n . d. este c:rmuită de legea aplica. . . cazurile 3n care se instituie durata ocrotirii 3mpărţirea o.ilităţi. persoane fizice) sau legea statului unde a fost inmatriculata.unurile copilului II. executată de părinţi sau doar de către unul dintre ei. criteriile pt. *rt.eniul le3ii calit. II. c. c.rintea-c.ligaţiilor 3ntre părinţi 3ntinderea ocrotirii (referitor la persoana copilului /i la ..(pt. se referă la2 a. e. e.ercial I Nor. I.eniul le3ii ocrotirii p. (!) din legea !CD+!EE52 Acalitatea de comerciant e determinata de legea statului unde comerciantul a o. d. societăţi comerciale)B. atunci se aplică legea statului unde funcţionează conducerea activităţii economice a acelui comerciantB. ocrotirea părintească ocrotirea prin tutelă sau alte forme de ocrotire Ocrotirea p. exercitarea activităţii comerciale (incompati.eniul le3ii aplica6ile ocrotirii prin tutel. I. potrivit art. c.. nu este 3nmatriculat sau are 3nmatriculări 3n mai multe state.ele con1lictuale pri!ind -u6iectele de drept co.ert 45 . do..:ndirea calităţii de comerciant dovada calităţii de comerciant condiţiile pt. decăderi) o. *rt. .ligaţiile profesionale ale comerciantului 3ncetarea calităţii de comerciant II Nor.rinte7ti se referă la2 a. Tutela > ocrotirea este supusă legii naţionale a persoanei ocrotite Do.Ocrotirea per-oanelor lip-ite de capacitate de e4erci0iu -au cu capacitate de e4erci0iu re-tr=n-.ligaţiile cu privire la persoana /i . .tinut autorizatia de desfasurare a activitatii comerciale (pt. instituirea tutelei modificarea tutelei efectele tutelei (inclusiv raporturile dintre tutore /i cel ocrotit) 3ncetarea tutelei VIII Nor. FL alin. interdicţii. -H2 Aocrotirea minorului născut din căsătorie sau adoptat. Do.0ii de co.

andire si de pierdere a calitatii de asociat drepturile si o.erciale se referă la2 .0ilor co. modul de do. de 1olo-in0. . (lex rei sitae). .0ii co. le3ii locului unde e-te -ituatB . d.erciale .ocietatilor comerciale cu per-onalitate juridica li -e aplica le3ea nationala (lex societatis).o6il desi in dreptul roman fondul de comert e considerat . elementele de la domeniul de aplicare a legii persoanelor juridice a. *rt.ligatiile ce rezulta din calitatea de asociat organizarea si functionarea societăţii dizolvarea si lic0idarea societăţii 46 .ele con1lictuale aplica6ile -ociet. e. reorganizarea /i 3ncetarea capacităţii de folosinţă) .ocietăţilor comerciale 1ara per-onalitate juridica li -e !a aplica le3ea -tatului pe teritoriul caruia -e a1la centrul principal de 3e-tiune -i conducere a acti!itatii lor. capacitatea societăţii comerciale2 .0ii co.uie remarcat ca pe plan con1lictual 1ondul de co.saxon) Do.e aplică mutatis mutandis (3ntocmai).ocietăţile fara personalitate juridica2 . asociatiile in participatiune (din dreptul francez. soc in comandita simpla (din dreptul german) ..eniul de aplicare a le3ii -ociet.un mo. de e4erci0iu (constituirea /i atri.*rt. dreptul rom:n) . HH din legea !CD+!EE5. societatile (in) partners0ip (din dreptul anglo. III Nor. (modalităţi de constituire.uit unui 6un i.erciale Le3ea aplica6il.il incorporal. 3n ceea ce prive/te fondul de comerţ. 3nc0eierea de acte juridice. -ociet. F! /i F52 Astatutul organic al persoanei juridice este supus legii sale naţionale. relaţiile organelor de conducere cu societatea. care guvernează mo/tenirea precizează că2 Amo/tenirea este supusă.ert e-te a-e. reprezentarea faţă de terţi) . iar legea naţională este legea sediului socialB. &re. c.uţiile organelor de conducere.

e.ele con1lictuale aplica6ile 1ali. se aplică legea locului unde se afla principala asezare comerciala a falitului.unuri supusa falimentului.unurile de. Do.lui le4 rei -itae.DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (DIP) CURSUL 1A (norme conflictuale 3n dreptul comercial > continuare) IV Nor.ile creanţele cu termen+su. f. $ali.eniul de aplicare a le3ii 1ali. lic0idatorul) efectele falimentului asupra capacitatii de exercitiu a de.entului Le3ea aplica6ila 1ali.. regimul . 6a regulă generală. .itorului si cu privire la actele juridice inc0eiate de de. efectele lic0idarii (realizarea activului.) 0. ca o persoana sa fie declarata in faliment criteriul de fond care justifica falimentul (incetarea in fapt a platilor) masurile preventive ce pot fi luate (reorganizarea juduciară) categoriile de persoane care pot cere falimentul de. g.:nzilor etc. c.itor (efectul suspensiv al falimentului asupra urmăririlor individuale 3n măsura 3n care devin exigi.entului DIP rom:n nu conţine o reglementare unitară. plata pasivului. condiţie. adica legea locului unde e situata principala masa de .itorului efectele falimentului asupra drepturilor creditorilor cu privire la .entului se referă la2 a. d.entul !a 1i -upu. N efectele falimentului 3n cazul societăţilor cu răspundere nelimitată asupra asociaţilor cu răspundere nelimitată N i. regimul suspendării do.itorului categoriile de persoane care sunt implicate in procedura falimentului (judecătorul sindic. conditiile pt.eneficiului de lic0idare) 47 .

felul muncii si modalitatile sale de realizare c. prin natura funcţiei sale.a angajat (le4 -ocietati-).ligaţiile angajatorului 48 . *rt.unc. alte o. dacă ea restr:nge ocrotirea asigurată salariatului prin dispoziţiile imperative ale legii care rezultă din localizarea o. (contract indi!idual de .o. prevăzutăde art.a prevede că2 Adacă există totu/i legături mai puternice ale contractului de muncă cu un alt stat dec:t cu cel al sediului angajatorului. !C!2 Alegea convenită de părţi spre a c:rmui contractul de muncă este aplica. de/i au exprimat. neconcurenţă) e.. %umai anumite instituţii ale dreptului muncii sunt suscepti.eniul le3ii contractului de .ile le asigură salariatului. prin localizare o. ce include aspecte de ordine pu. se afla sediul intreprinderii care l. a. de o li. starea de faliment IC Nor. Do. tre. o.ligaţiile partilor) .iectivă a contractului de muncă). .. deoarece numai aici părţile se află pe picior de egalitate juridică.lica si aspecte de ordin privat.unc. 3n mai multe state.unc.a numai de contracte individuale de muncă. 6a excepţie.iectivă.. salariatul isi indeplineste in mod o.itare -peci1ic. efectele contr individual de muncă (drepturile si o. !C5 lit. F CI#) se referă la2 "ste vor. 3n primul r:nd.ilă doar 3n măsura 3n care nu aduce restr:ngeri ocrotirii pe care dispoziţiile imperative ale legii aplica. teza a >II.iectivă a contractului de muncă se face c:nd părţile nu au exprimat o lex voluntatis sau c:nd. )ezultă deci expresia aplicării excepţiei de ordine pu. 3n lipsa unei atare alegeriB. cuantumul si modalitatile de plată a salariului d. Le3ea aplica6ila contractului de .ligaţii ale salariatului (fidelitate. c0iar daca este detasat temporar in alt stat.uncii Dreptul muncii este o ramura complexa de drept. devine aplica. legii convenite de părţiB (lex voluntatis) *utonomia de voinţă este a1ectat.ilă legea acestuiaB. In cazul lipsei unei legi alese art.ile de conflicte de legi (de ex. . contractul de muncă).lică 3n dreptul internaţional privat rom:n (intenţia a fost de a 3nlătura legea aleasă de părţi. sau . !C! /i !C5 din legea !CD+!EE5 precizează2 Acontractul de muncă este supus. art.isnuit munca 3n temeiul contractului ( le4 loci la6ori-). #ocalizarea o. pentru a distinge faţă de contractele colective de muncă.rilor din organele de conducere ale soc falite pt.uie verificată această limitare.ele con1lictuale aplica6ile /n dreptul . raspunderea mem.j. dacă salariatul 3/i 3ndepline/te munca. !C5 prevede că contractul de munca va fi supus legii statului pe al carui teritoriu2 a.

FF+5CC!. /n . executarea contractului individual de muncă 0.=nia 7i e1ectele :ot. !FL > !DI din legea !CD+!EE5 reglementează competenţa jurisdicţională Pentru relaţiile cu statele mem.ine /n Ro. *rt.peten0. durata contractului individual de muncă g. 49 .tore7ti -tr. co.f. recunoa/terea /i executarea 0otăr:rilor 3n materie civilă /i comercială. a instanţelor rom:ne cu cele străine 5.ele de co. II III IV I nor. !FL precizează că Ainstanţele judecătore/ti rom:ne sunt competente să soluţioneze procesele dintre o parte rom:nă /i una străină sau numai dintre străini.r=rilor judec. procedurii /n proce-ele cu ele.ateria dreptului interna0ional pri!at) Proce-ul ci!il international (normele de procedură 3n materia dreptului internaţional privat) implica . co.re '" se aplică )egulamentul nr.inului ca parte /n procee1ectele :ot. suspendarea. )exultă de aici2 !. incetarea 6I$ l. raspunderea materiala a salariatului j. privind competenţa.ente de e4traneitate condi0ia -tr. a instanţelor rom:ne 1 Co. modificarea 6I$ i.ele de procedur.r=rilor ar6itrale -tr. răspunderea patrimonială a angajatorului faţă de salariat R.peten0a juri-dic0ional.aspecte2 I.=nia Co.peten0a alternati!. /n dreptul interna0ioanl pri!at *rt.ine /n Ro.peten0a alternati!. nulitatea 6I$ Proce-ul ci!il interna0ional (nor. /n dreptul interna0ional pti!at (competenţa jurisdicţională) le3ea aplica6il.peten0a e4clu-i!. persoane fizice sau juridiceB.

. locul de 3ncărcare+descărcare a pasagerilor sau a mărfii transportate se află 3n )om:nia1 g. interdicţie a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 e. *rt.a născut + tre. dacă prin convenţia părţilor nu s.iliare)B. !D! prevede că Ainstanţele rom:ne sunt exclusiv competente să judece procesele privind raporturile de drept internaţional privat referitoare la2 a. referitoare la persoanele domiciliate 3n )om:nia1 .unurile rămase de la acesta se aflRă 3n )om:nia1 i.ile situate 3n )om:nia1 0. sediul p:r:tului > persoană juridică se află 3n )om:nia.uie executată.a produs riscul se află 3n )om:nia (contractele de asigurare)1 0. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg o. actele de stare civilă 3ntocmite 3n )om:nia. punerea su. locul unde s.. competente să judece2 a. acea 0otarare nu va fi recunoscuta in )omania. acea 0otăr:re ve fi recunoscută /i 3n )om:niaB. Dacă p:r:tul din străinătate nu are un domiciliu cunoscut. reclamantul din cererea de pensie de 3ntreţinere are domiciliul 3n )om:nia1 d. ele sunt declarate ca fiind competente. executarea silită a unui titlu executoriu pe teritoriul )om:nieiB. !FE spune că Ainstantele judecătore/ti rom:ne sunt competente ( rationae per-onae -au rationae loci). 7 persoană juridică străină se socote/te că are sediul 3n )om:nia /i atunci c:nd are pe teritoriul ţării o filială.*rt.unul asigurat sau locul unde s. 50 . Dacă totu/i litigiul este soluţionat de o instanţă străină. O6-er!atie ' Ace-te ca"uri de co. fie c0iar /i parţial.ii soţi au domiciliul 3n )om:nia1 f.ile situate 3n străinătate. sucursală. 3n cazul unei societăţi comerciale străine ce are un sediu secundar 3n )om:nia.petenta NU -unt e4clu-i!e astfel incat in aceste tipuri de litigii e posi.il sa fie competente si alte instante straine in situatii in care in conformitate cu propriile reguli de procedura. dacă cel adoptat are domiciliul 3n )om:nia /i este cetăţean rom:n sau apatrid1 c. cererea se introduce la instanţa din ţara unde se află domiciliul+re/edinţa reclamantului1 ..ateriae a instanţelor rom:ne2 Ainstanţele rom:ne sunt. mo/tenirea lăsată de o persoană cu ultimul domiciliu 3n )om:nia (acţiunea reală)1 g.ilul la care se referă cererea se află 3n )om:nia (acţiuni personale imo..=ne *rt. In caz de competenta exclusiva daca se pronunta o 0otarare straina (de catre o instanta straina).a sta. ultimul domiciliu al defunctului sau . dacă2 a. 3nncuviinţarea adopţiei. !DC vor.ligaţii extracontractuale sau efectele sale se află 3n )om:nia (loci delicti commissi sau loci lesionis se sflă 3n )om:nia)1 f. falimentul sau altă procedură judiciară privind 3ncetarea plăţilor. cu excepţia celor referitoare la imo. procesele referitoare la ocrotirea 3n străinătate a proprietăţii intelectuale a unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia. de asemenea. tutela+curatele unei persoane cu domiciliul 3n )om:nia1 d. nulitatea căsătoriei /i alte litigii dintre soţi. procesele referitoare la ocrotirea minorilor + interzisă cetăţenilor rom:ni cu domiciliul 3n străinătate1 c. p:r:tul sau unul dintre ei are domiciliul+re/edinţa sau fondul de comerţ 3n )om:nia. imo.un contract se află 3n )om:nia1 e. agenţie sau reprezentanţă1 c. "xista si situatii cand competenta instantelor romane e considerata exclusiva.ilit o altă competenţă1 d.ligaţie izvor:tă dintr. a in-tan0elor ro. o o.e/te de competenţa rationae . desfacerea. 5 Co. dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean rom:n1 . dacă la data cererii am. referitor la acte+fapte de stare civilă 3nregistrate 3n )om:nia.peten0a e4clu-i!. procesele dintre persoanele cu domiciliul 3n străinătate. acţiunile reale referitoare la imo.

materie de asigurări1 ..lema se pune 3n faţa instanţei străine. această instanţă va fi competentă.2 Acompetenţa instanţelor rom:ne. )ezultă deci că nu există nici litispendenţă /i nici conexitate internaţională.peten0. litigiul dintre ele competenţei unei anumite instanţe.unalului ?ucure/ti. de co. ea nu. 3n materie de o. cererea va fi trimisă la Kudecătoria sectorului ! + &ri. nu declin. prevăzute 3n )egulament astfel2 Re3le. Dispoziţii generale de competenţă *rt. !D. c.peten0a /n 1a!oarea altei in-tan0e.. ( nu se aplică 3n meterie fiscală. 5 din )egulamentul FF+5CC! prevede că2 APersoanele cu domiciliul pe teritoriul unui stat mem.ligată să. contractele individuale de muncă. *rt. 6ompetenţele speciale au o re3le.ru sunt acţionate 3n justiţie./i aleagă jurisdicţia. prin voinţa lor2 Adacă părţile au supus.re '") Do. contractele 3nc0eiate cu consumatorii1 . !DH inter"ice liti-penden0a interna0ional.. D2 Ao persoană cu domiciliul 3ntr.aterie ci!il. co. prevăzute de )egulamentB. 3n materie contractuală. vamală. prin convenţie. aceasta poate fi introdusă 3n )om:nia la instanţa cu care procesul are legăturile cele mai st:nseB (pentru ca un cetăţean rom:n să nu răm:nă fără jurisdicţie > aplicarea legii proprii.un stat mem.itrajului).ru poate fi acţionată 3n justiţie 3n alt stat mem. dispoziţii speciale de competenţă 3n2 .ru doar 3n cazurile de co./i va refuza competenţa. . nu este 3nlăturată prin faptul că acela/i proces sau unul conex a fost adus 3n faţa unei instanţe străineB. 3n materie delictuală. Re3ula./i verifice din oficiu competenţa /i dacă constată că este competentă o instanţă străină va respinge cererea ca nefiind de competenţa instanţelor rom:neB. 7i co.entarea 3eneral.peten0. ca inad.ri -peciale pentru cele trei situaţii speciale. t:e proper laI) *rt.entul %%B5AA1 (3n relaţiile )om:niei cu statele mem. 60iar dacă instanţa rom:nă a fost ulterior sesizată. Deci. Persoanele domiciliate 3n '" pot fi acţionate 3n justiţie 3n instanţele unui alt stat mem.i-i6il. *rt. nici 3n materia falimentului /i nici 3n materia ar. 7i re3le.ent.ru 3n următoarele situaţii2 a. -pecial. din 5CCD). cu excepţia c:nd competenţa exclusivă aparţine instanţei rom:neB.ilită conform art. !DI prevede că Ainstanţa sesizată este o.2 .eniul de aplicare > se aplică /n . sau de proro3are de co. . sta. ac0iunea e-te re-pin-.peten0. *rt. dar nu se poate sta. dacă pro. !DF reglementează forum convenias. la locul producerii prejudiciului1 51 .ligaţiei.. !DD prevede că Adacă instanţele rom:ne sunt competente.*rt.ercial.ligaţii de 3ntreţinere. Re3ulile de co. %u se aplică 3n relaţiile cu Danemarca (această ţară are un acord special. *rt. administrativă. e4clu-i!.ili care anume dintre ele e 3ndreptăţită să soluţioneze procesul.=n. portivit regulilor de competenţă materialăB.prevede că A dacă o jurisdicţie străină se declară necompetentă să soluţioneze o acţiune formulată de un cetăţean rom:n.entare 3eneral. de unde rezultă că in-tan0a ro. dispoziţii generale de competenţă . care permite părţilor să. la instanţele unde 3/i au domiciliul. cu excepţia competenţei exclusive a unei instanţe străine sau. la locul unce creditorul 3/i are domiciliul+re/edinţa. la instanţele de la locul de executare a o. indiferent de cetăţenia lor. !FL > !D5.peten0.

modele. la locul unde se află unitatea 3n cauzăB. 55 din )egulament. *rt. instanţele de la sediul societăţii1 -. . nulitatea sau dizolvarea unei societăţi. litigiile referitoare la sucursale..d. care prevede că Adacă părţile au convenit ca o instanţă dintr. instanţele de la sediul registrului1 F.uie să fie 3nc0eiată 3n formă scrisă. Liti-penden0. care prevede că Aurmătoarele instanţe au competenţă exclusivă2 !.. pentru acţiunile ce au ca o. Pentru cele trei situaţii speciale > %' ne ocupăm de ele 6ompetenţa exclusivă este reglementată de art. ultima instanţă sesizată 3/i declină competenţaB. pentru acţiunile 3n materie de drepturi reale asupra imo.revete.re diferite. Prorogarea de competenţă este reglementată de art. Dacă acea instanţă 3/i sta.. )ezultă că instanţa ulterior sesizată poate să 3/i decline competenţa. mărci.ă competenţă 3n soluţionarea unui litigiu. instanţa ce a fost ultima sesizată suspendă din oficiu acţiunea. 5.re diferite.din )egulament.ilelor sau de 3nc0iriere a acestora. 7i cone4itate *rt.un stat mem. 5L din )egulament2 Adacă există acţiuni conexe pe rolul unor instanţe din state mem. ultima instanţă sesizată 3/i poate suspenda acţiunea p:nă c:nd prima instanţă sesizată 3/i clarifică competenţaB.. ++ . p:nă c:nd instanţa mai 3nt:i sesizată 3/i sta.ile/te competenţa.. pentru acţiunile referitoare la executarea unei 0otăr:ri judecătore/ti..ru să ai.. 6onvenţia părţilor tre. instanţa unde se cere executareaB.ile/te competenţa.iect validitatea constituirii. desene.. instanţa aceea va fi competentăB. instanţele de la locul 3nregistrării acelui drept de proprietate intelectuală1 D. pentru acţiunile referitoare la . instanţele unde sunt situate1 5. 52 . agenţii. pentru acţiunile ce au ca o.lice. 5I din )egulament2 Adacă se introduc acţiuni ce privesc aceea/i cauză /i au acelea/i părţi la instanţe din state mem.iect 3nregistrări pu.

avand acelasi o. Recunoa-tere '  de drept. 5 categorii de conditii ' ))po"iti!e ++++ ne3ati!e Conditii po"iti!e'  1 0otararea sa fie definitiva potrivit # statului unde a fost pronuntata 5.a autoritate de lucru judecat pe teritoriul )omaniei e necesar ca acea 0otarare sa fie recunoscuta in )omania=@ recunoasterea unei 0otarari judecatoresti straine ec0ivaleaza cu efectul autoritatii de lucru judecat. forta pro. instanta care a pronuntat 0otararea a avut potrivit # statului unde a fost pronuntata. daca o 0otarare judecatoreasca straina e recunoscuta in )omania.%u mai era 3n cursul scris2 E$ECTELE JOTARARILOR KUDECATORESTI STRAINE IN RO#ANIA * a-pecte' !. competenta sa judece cauza 53 .iect si izvorand din aceeasi cauza. daca 0otararea judecatoreasca se refera la statutul civil al cetateanului statului unde ea a fost pronunta conditionata. nici una dintre parti nu va mai putea porni un alt proces avand aceleasi parti cu aceeasi calitate juridica. forta executorie a 0otararilor judecatoresti straine -.anta a 0otararilor judecatoresti straine Pt ca o 0otarare judecatoreasca straina sa ai. autoritatea de lucru judecat 5. *stfel.

0otararea e rezultatul unei fraude comise in procesul din strainatate 5. copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare a instantei catre partea care a fost lipsa la proces . 6ererea de recunoastere tre.unalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul paratul (cel care refuza executarea 0otararii). daca 0otararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul.o 0otarare daca e formulata pe cale principala .5.o 0otarare definitiva a instantelor romane sau litigiul se afla in curs de judecata in fata instantelor romane.ani din # romana. daca in cadrul acelui litigiu se ridica exceptia autoritatii de lucru judecat a unei 0otarari straine. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr.uie ca ea sa indeplineasca conditiile2 conditiile de la recunoastere 5. prin inc0eiere interlocutorie daca e formulata pe cale incidentala .-. $ORTA ECECUTORIE ($E) Pt ca o 0otarare straina sa ai. dr de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit # romane &ermenul de prescriptie2 cel de . print.a primit actul de sesizate a instantei .uie anexate anumite acte specifice2 . F.a 8" pe teritoriul )omaniei tre. -..olutionarea cererii se face cu citarea partilor dar e posi.. orice act din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus 6ererea se solutioneaza2 . 0otararea straina incalca ordinea de DIP...a incalcat competenta exclusiva a instantelor romane. e de competenta &ri. dovada caracterului definitiv al 0otararii .a pronuntat 0otararea. 0otararea straina sa fie executorie potrivit # instantei care a pronuntat.. atunci cand verifica 0otararea straina in vederea recunoasterii ei...ilitatea de a exercita calea de atac impotriva 0otararii Conditii ne3ati!e' )ecunoasterea 0otararilor straine poate fi refuzata in urmatoarele cazuri2 !.. toate .!.il sa se faca si fara citare in cazul in care din 0otararea straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii.-. 54 !. 6ererea poate fi facuta si pe cale incidentala de catre instanta sesizata cu un alt proces. pt ca ea sa fie recunoscuta in )omania mai tre. exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele 0otararilor straine intre )omania si statul pe teritoriul caruia s. a primit citatia in timp util pt termenul necesar .a avut posi. o copie a 0otararii straine .o -. Pro1' exista incalcare a ordinii de DIP si cand s.a avut posi. PROCEDURA RECUNOASTERII JOTARARILOR STRAINE 6ererea de recunoastere.uie indeplinite urmatoarele conditii2 Partea interesata sa faca dovada ca partea lipsa la proces2 . tre.ilitatea de a se apara . Instantele romane nu pot sa procedeze la reexaminarea pe fond a cauzei si nici nu pot modifica 0otararea straina. Instantele romane.uie sa se limiteze strict la verificarea conditiilor prezentate mai inainte.F. atunci cand recunoasterea se cere pe cale principala.uie sa indeplineasca toate conditiile unei cereri de c0emare in judecata dar acestei cereri ii tre.

Pe . RECUNOASTEREA SI ECECUTAREA IN RO#ANIA A JOTARARILOR AR>ITRALE STRAINE In cazul in care 0otararea straina a fost pronuntata in temeiul unei conventii de ar. 0otararea devine executorie in )omania.unalul ar. instantele romane vor recunoaste aceasta 0otarare in urmatoarele conditii2 !.uie sa indeplineasca toate conditiile de la recunoastere inclusiv actele care i se ataseaza.tine titlul executoriu in conditiile # romane.a incuviintat executarea (0otararea de exeGuatur) se aplica inc0eierea de investire cu titlu executoriu si. 55 . tre. Pe 0otararea romana prin care s. $orta pro6anta) art 1(H L 1A@ Motararea straina data de o instanta competenta are o forta pro. Motararile straine prin care s. In plus. conv ar.uie prezentat un act din care sa rezulte caracterul executoriu al 0otararii straine. competenta revine de asemenea &ri.anta in fata instantelor romane cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.itrala e vala.itral sa fi fost constituit in conformitate cu conv de ar.unalului in circumscriptia caruia urmeaza a se efectua executarea in tara.au luat masuri asiguratorii sau sunt date cu executare provizorie.itrala va fi recunoscuta in )omania si executorie in aceleasi conditii ca o 0otarare judecatoreasca straina.ila 5. Incuviintarea cererii se solutioneaza intotdeauna cu citarea partilor.aza 0ot straine se o. tri.PROCEDURA ECECUTARII In cazul in care se cere executarea 0otararii judecatoresti straine.ila in temeiul # care este aplica.itraj Daca ! si 5 sunt intrunite=@ o 0otarare ar.itraj. 6ererea de executare tre. in acest mod. nu pot fi executate pe teritoriul )omaniei.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.