Vamesii Vazduhului si Judecata particulara Predica la inmormantare

0 comments Posted by Cluz Ortodox on Jun 17, 2009 in Duminici si Sarbatori 0 comments

! Salut utilizatorule de Google" Dac #se$ti acest articol %olositor te ro# s te abonezi la RSS &entru a %i la curent cu ultimele nout'i de &e blo#( Posts relatin# to )&redici la inmormantare)( * +ide related &osts IPS Bartolomeu este nmormntat oi ! "ebruarie #$%% &out'i ,PS -artolomeu .nania /a %i 0nmorm1ntat 2oi, la Catedrala din Clu2 -artolomeu, %uneralii &e ecrane3#i#ant -asescu s3a recules la cata%alcul 4PS -artolomeu(((( Printele (a)rentie So)re Greu e calugar 5enumit &entru calitatile sale du6o/nicesti si &entru &uterea ru#ciunii sale, Printele 7a/rentie de la 8nstirea 9rasinei a %ost toata /iata(((

*otogra"ii de la nmormntarea Printelui Petroniu +nase Parintele Petroniu :anase care ultimii ;; de ani din /iata i3a &etrecut 0n obstea rom1neasca a Sc6itului Podromu din 8untele((( S ne rugm pentru sntatea lui, IPS Bartolomeu- transportat napoi n ar n stare gra) nu poate "i operat 8itro&olitul Clu2ului 4PS -artolomeu .nania /a %i readus in tara, luni seara, cu un elico&ter medical( De asemenea, cardiolo#ii austrieci a&reciaza((( .espre luarea /rucii si urmarea lui 0ristos 4PS -artolomeu .nania 3 7uarea Crucii si urmarea lui +ristos (((

i (trupul) ca pulberea s se ntoarc n pmnt cum a fost, iar sufletul s se ntoarc la Dumnezeu Care l-a dat (ECC E!"#!$ %&,')( 8are $i 0n%rico$tor este ceasul mor'ii( <n mare ade/r cunoa$tem %iecare dintre noi $i anume acela c /om muri( -ine0n'eles cci cauza mor'ii este &catul strmo$esc( .cest ade/r reiese din #ura dumnezeiescului .&ostol Pa/el care zice= >Deci &recum &rintr3un om a intrat &catul 0n lume $i &rin &cat moartea, a$a moartea a trecut la to'i oamenii, cci to'i au &ctuit 0n el? @5O8.A4 B,12CD >Pentru c &lata &catului este moartea, iar 6arul lui Dumnezeu /ia' /e$nic 0n +ristos 4isus Domnul nostru? @5O8.A4 E,2;C( <n alt ade/r tot a$a de mare cunoa$tem= Au $tim c1nd /om muri( .ici, Domnul nostru 4isus +ristos ne a/ertizeaz, zic1nd= >Dre&t aceea, &ri/e#6ea'i, c nu $ti'i ziua, nici ceasul c1nd /ine 9iul Omului? @8.:F4 2B,1;C( Con%orm celor relatate reiese c atunci c1nd a sunat ceasul ie$irii noastre din lume, su%letul se retra#e din tru& $i se adun 0ns&re ca&( De aceea,

&entru cei ce au dus o /ia' du6o/niceasc intens, li se 0nsenineaz %a'a cu o lumin neobi$nuit( 7a mul'i dintre s%in'ii ne/oitori ai &ustiei, 0n /remea ie$irii su%letului din tru& @cci con%orm FCC7FS4.S: 12,7, moartea este des&r'irea su%letului de tru&C, le strluceau %e'ele ca soarele( Su%letul e o %&tur s&iritual care nu are 0n#rdirea &e care o are tru&ul( ,n momentul mor'ii o con$tiin' 0m&cat rs%r1n#e o %a' senin, &e c1nd o con$tiin' tulburat rs%r1n#e o %a' 0n#rozitD de aceea ,n'ele&tul Solomon zice= >.du3'i aminte de Giditorul tu 0n zilele tinere'ii tale, 0nainte ca s /in zilele de restri$te $i s se a&ro&ie anii des&re care /ei zice= A3am nici o &lcere de ei? @FCC7FS4.S: 12,1CD >H$i te temi s mai urci colina $i s&aimele &1ndesc 0n cale $i ca&ul se %ace alb ca %loarea de mi#dal $i lcusta s&r1ncen se %ace #rea $i to'i mu#urii s3au desc6is, %iinc omul mer#e 0n loca$ul su de /eci $i bocitoarele dau t1rcoale &e uli'? @FCC7FS4.S: 12,BC( 8.5F FS:F :.4A. 8O5I44( Des%acerea su%letului de tru& se %ace 0n /reme de trei zile &m1nte$ti, 0nce&1nd de la momentul &e care3l numim 8O.5:F( Slu2ba 0nmorm1ntrii cores&unde cu dezle#area de&lin a su%letului de tru&( 7a ie$irea din CO5:<7 PJ8KA:FSC @cci a$a &utem numi tru&ul &entru su%letC, su%letul trece 0n lumea asemenea cu el, a %&turilor ne/zute, %ie 0n#erii buni L dac a %ost bun, %ie cu 0n#erii czu'i @dia/oliiC L dac %a&tele lui au %ost rele( Dac &e &m1nt erau ceasuri, zile $i ani, dincolo este un /e$nic >.S:JG4?, o /e$nicie luminoas &entru su%letul care a dob1ndit s%in'enia, sau o /e$nicie 0ntunecoas, nea#ra /e$nicie, &entru su%letul care a iubit stricciunea( .C<8 DJ S<97F:<7 DF D.:O54. C<AO.M:F544( Dac su%letul n3a a2uns &e &m1nt, s3au n3a /rut s a2un# la des/1r$ita cuno$tin' de sine 0nsu$i, el trebuie nea&rat, ca %iin' s&iritual, s se cunoasc dincolo de morm1nt( Su%letul trebuie s3$i dea seama de ceea ce $i3a c1$ti#atD trebuie s3$i recunoasc $i s3$i &ronun'e 2udecata, 0nainte de a3l 2udeca Dumnezeu( 8are #re$eal %ac cei 0$i doresc moartea c1nd se a%l 0n su%erin', crez1nd c 0n urma mor'ii, /or sc&a de tot, unii a2un#1nd c6iar s3$i &un ca&t zilelor &rin suicid sau sinucidere, al'ii, 0n unele sate, c6iar cre$tini ortodoc$i %iind, sus'in $i se contrazic cu &reo'ii c nu este /ia' dincolo de moarte( Pe &m1nt su%letul a/ea a2utorul +arului dumnezeiesc din S%intele :aine, care3l a2uta s se cunoasc $i s3$i 2udece &urtarea( Dincolo nu se mai &oate cunoa$te &e sine 0nsu$i &rin &ro&ria lui libertate, cci misiunea de a3i desco&eri su%letului starea sa de stricciune o au 0n#erii czu'i( Demonii, st&1nii rului &e &m1nt, au s3i dea acum &e %a' toate %a&tele sale rele, &e care su%letul $i le /a recunoa$te $i se /a teme cum&lit( Prin recunoa$terea aceasta /a &re/eni 2udecata lui Dumnezeu, cea asu&ra sa( Deci toate #re$elile mrturisite la du6o/nic, cu inim 0n%r1nt $i smerit $i &entru care el $i3a %cut canonul %iind 0n tru&, nu se mai a%l ca &iedic 0n cale, la trecerea &rintre cum&li'ii /ame$i ai /zdu6ului, cci &uterea lui Dumnezeu lea $ters &e acestea din cr'ile lor( 7a aceast 0n%rico$at cercetare a su%letului st de %a' $i 0n#erul &zitor &e care l3a &rimit la -otez @de aceea /ai cei ce nu3$i boteaz co&iii cci nu au &rimit 0n#er &zitorC, care 0nso'e$te su%letul 0n toat cltoria sa( NJ847F NJGD<+<7<4 sunt &entru su%letele de mi2loc, care mai /d %a'a lui Dumnezeu, c6iar dac /or %i os1ndite( Nr$ma$ii lui Dumnezeu, .:F44, care se 0nnebunesc, zic1nd cu ur c nu este Dumnezeu @PS.78 1;,1D B2,1C, nu mai trec &rin /mi, ei %iind cu totul %iii &ierzrii( Su%letul acestora 0l tra# din tru& cu sil mare o droaie de dia/oli $i os1nditul su%let n3

are nici mcar m1n#1ierea s /ad de de&arte %a'a 0n#erului &zitor, mai ales dac necredinciosul acela era dintre cei boteza'i @cci cei neboteza'i nici mcar nu au 0n#er &zitorC( Precum nu se a&ro&ie 0n#erii buni de su%letul ce s3a dat cu totul &ierzrii, a$a nu se a&ro&ie 0n#erii ri de su%letele s%in'ilor care, 0ntr3o stare de contem&la'ie, se suie la Dumnezeu ca un $u/oi de %oc( .cum, su%letul se 0nc6in lui Dumnezeu, nu &rin credin', ci &rin /edere, du& cum s&une 81ntuitorul= >9erici'i cei cura'i cu inima, c aceia /or /edea &e Dumnezeu? @8.:F4 B,OC( Cuno$tin'a trebuie s %ie de&lin, &entru stadiul 0n care se a%l acum su%letul( De aceea este condus de 0n#er s /ad 5aiul, %ericirea dre&'ilor, rs&lata %a&telor bune, dar mai ales e condus s3$i /ad %a&tele sale bune &e care le3a %cut, sau &e care le3ar %i &utut %ace $i nu le3a %cut( .cum /a &rice&e su%letul ce 0nzestrare 0i dduse :atl $i ce &utea s %ac, iar din acestea, c1t a %cut( .cum cunoa$te care3i era msura dat lui de Dumnezeu $i c1t a 0m&linit3o el( ,n a noua zi de la moarte sau a $asea de la 0n#ro&are su%letul se re0ntoarce la Dumnezeu $i 4 Se 0nc6in( Pe &m1nt, -iserica %ace ru#ciune a noua zi &entru cel ce s3a mutat de la noi( Cunoscu'ii $i rudeniile de &e &m1nt, 0n ob$tea -isericii %iind, ridic ru#ciune ctre Dumnezeu ca s %ie r1nduit 0n ceata 0n#erilor buni( De la aceasta a doua 0nc6inare a su%letului, din &orunca lui Dumnezeu, su%letul mer#e s /ad $i iadul, su%erin'ele &cto$ilor, scr1$nirea din'ilor, %ocul cel /e$nic, 0ntunericul cel mai dina%ar( Dincolo nu e tim& ca la noi, ci NFMA4C4.( :otu$i cltoria aceasta &rin iad, 'ine ca la ;0 de zile &m1nte$ti( ,n /remea aceea su%letul cunoa$te cu de3amnuntul &lata &catului, urmrile rele &e care le3a %cut el( Dac s3a &ocit de ele @0n sensul ortodox &rin s&o/edanie, nu 0n sensul sectar al cu/1ntuluiC, se /a teme mai &u'inD dac nu s3a &ocit de ele $i l3a &rins moartea 0n ele, 0n#rozirea lui /a %i mai cum&lit( .cum 0$i cunoa$te >locul? du& dre&tate, 0n care are s se munceasc $i tremur de %ric( 954C. D<PJ 8O.5:F FS:F 8.4 8<7: 8.4 8.5F C. ,A :48P<7 N4FI44( Du& /ederea iadului, su%letul se 0ntoarce &entru a treia oar s se 0nc6ine Domnului( .cum e lmurit( . /zut binele $i rul( .cum nu mai /orbe$te ca &e &m1nt c nu exist 5ai $i 4ad( .cum nu mai zice ca 6o'ul %r de minte= >Au cred c exist temni'"?( Mi %iindc nu crezi, urmeaz c nu existP Dar dac exist, ce te %aciP Dac crezi c este iad $i L s zicem, &rin absurd, c nu este L n3ai &ierdut nimic( Dar dac esteP :e3ai &ierdut &e tine 0nsu'i, ai &ierdut totul" . P.:5<GFCF. G4 D<PJ 8O.5:F .5F 7OC J<DFC.:. P.5:4C<7.5J . S<97F:<7<4( De aceea a P.:5<GFCF. G4 D<PJ 8O.5:F, -iserica se roa#a &entru su%let &rin S%1nta 7itur#6ie $i Parastas, ca su%letul s3$i #seasc odi6n 0n ,m&r'ia lui Dumnezeu( .84A" BIB(I1GR2*I3, 4%5 -4-74. sau S9KA:. SC54P:<5JD Fditura 4nstitutului -iblic $i de 8isiune al -isericii Ortodoxe 5om1neD -ucure$tiD 4#5 -OC., 4eromona6 .rsenie L CJ5.5F. ,8PJ5JI4F4 L :i&rit cu binecu/1ntarea Prea S%in'itului Dr( :48O:F4 SFN4C4<, F&isco&ul .radului $i +unedoareiD Fdi'ia a N3a 0n#ri2it de Preot Con%( Dr( S484OA :ODO5.A $i 8ona6ia G.8945. COAS:.A:4AFSC<D Fditura S%intei F&isco&ii Ortodoxe 5om1ne a .radului L 200E( de )reot *+eor,+e !ala,ian

,ndurerat %amilie $i mult 0ntristat auditoriu, /ia'a noastr de zi cu zi este un mare dar de la Dumnezeu( 9a&tul c suntem, c &ri/im, c iubim sau c suntem 0ndurera'i ca astzi este darul &e care 0l &rimim, cu mult iubire, din &artea lui Dumnezeu( Giua de acum, ca orice zi a /ie'ii noastre, e o &re#tire &entru /e$nicie( Aoi mer#em s&re cer $i nu s&re niciunde( <n t1nr, cel &e care l3am a/ut co&il, %rate, /r sau &rieten, care &1n mai ieri era 0m&reun cu noiHazi ne3a lsat sin#uri( Fl s3a 0ndre&tat s&re Cel care este 4ubire $i 7umin, Cu/1nt $i Nia'( ,n numai c1te/a cu/inte /om 0ncerca s ex&rimm condolean'ele noastre %amiliei 0ndurerate, 0n aceast zi trist, la &ierderea sin#urului lor %iuHDar /om 0ncerca $i s ne alinm su%letul, &rin artarea a c1t de im&ortant este su%letul nostru &entru noi dar $i a rolului nostru de oameni care mer#em s&re cerul lui Dumnezeu( Pentru un cre$tin ortodox lucrul cel mai de &re' este su%letul su( Su%letul nostru este lucrul &rin care artm, 0n &rimul r1nd, c suntem ai lui Dumnezeu, crea'i du& c6i&ul Su( Orice lucru &e care 0l %acem trebuie s 'in cont de sntatea su%letului nostru $i &entru a 'ine cont de su%let orice lucru &e care 0l %acem trebuie s %ie %cut din iubire $i recuno$tin'( Dac a/em iubire atunci ne &unem 0n le#tur cu Dumnezeu $i cu semenii no$tri, ca unii care iubim $i ca unii care $tim im&ortan'a su%letului nostru( <n sin#ur su%let /aloreaz c1t o 0ntrea# lume $i o 0ntrea# lume c1t un su%let omenesc( Pentru c +ristos Dumnezeu a mers du& oaia cea &ierdut, du& umanitate $i a adus3o la turma Sa, &rin 2ert%a Sa &entru noi( 4ubind su%letul nostru de/ine subtil, de/ine subtil &entru iubire( Ae s&iritualizm iubind( Mi acest lucru se 0nt1m&l &entru c le#tura dintre su%letul $i tru&ul nostru este indestructibil( Omul este tru& $i su%let $i nu numai tru& sau nu numai su%let( Odat cu moartea tru&ul nostru rede/ine &m1nt iar su%letul nostru se 0nal' la Creatorul su( :radi'ia -isericii noastre aminte$te de existen'a a 2Q de /mi &rin care su%letul trebuie s treac $i de o 2udecat &articular, care are loc la Q0 de zile du& moarte( Mi cele &e care le /rea Dumnezeu, 0n ultim instan', se &etrec cu cel adormit( 9iul d/( era omul care nu uita &e nimeni $i care nu era ne&stor %a' de nimeni( :ot ce %cea, %cea cu inim bun $i milosti/( :o'i 0l res&ectam $i 0l iubeam( C6iar $i cei care 0l &izmuiam, de %a&t, 0n cu#etul nostru 0l iubeam(

4ar astziHc1nd el nu se mai bucur 0m&reun cu noiHe mult tcere( Din noi &arc s3a ru&t ce/a odat cu &lecarea luiHde$i %iecare 0l a/em 0n inim( ,ns trebuie s nu uitm c Dumnezeu 0i ia la Fl de %oarte tineri tocmai &e cei &e care 0i iube$te mult( Dumnezeu, Cel care a /zut cu ade/rat inima 7ui l3a luat la Sine( 9iindc, iubi'ii mei, cu %iecare dintre noi se /a &etrece acest lucru la un moment datH s /rsm o lacrim &entru el( O lacrim &l1ns de ctre su%letul nostru $i o ru#ciune din tot cu#etul &entru %ratele nostru ne a2ut $i &e noi $i &e el( N ro# s nu3l uitm" <itarea este un c6in &rea #reu &entru to'i( Aimeni nu /rea s %ie sin#ur $i &rsit( Aimeni nu /rea s %ie %r &rieteni, %r un s&ri2in 0n ne/oie( Fl are ne/oie de ru#ciunea noastr( Fl are ne/oie de neuitarea noastr( Fl /a rm1ne cu noi at1ta tim& c1t noi ne amintim de el cu dra#( Mi iubirea nu uit niciodatH.min" R #5 %5 /um mi presupun auditoriul6 Ca &reotHiei contact cu %amilia celui adormit 0nainte de 0nmorm1ntare $i de aceeaHintuie$ti cu ce %el de %amilie ai de3a %ace $i cam cine ar /eni la 0nmorm1ntare( Fu m3am trans&us 0n aceast &redic 0n %a'a unei %amilii modeste intelectual $i %inanciar, &entru care cu/intele sunt scum&e $i de aceea trebuie s %ie &reciseH #5 #5 Surpriza auditoriului Orice &redic are auditoriul ei( 7a un moment dat &utem a/ea un &lan de &redicH%cut &entru un anume auditoriuH$i la 0nmorm1ntare s /in alt auditoriu( .tunci trebuie s im&ro/izezi, s extinzi ideile sau c6iar s sc6imbi cu totul &lanul( De aceea trebuie s %im &re#ti'i s ne a2ustm $i &lanul $i ideile &e care le ex&rimmHcu contextul &e care 0l a/em( #5 !5 /e "aci n condi'ii incomode6 Ca s&re exem&lu= te bloc6ezi, ui'i o idee, 0'i /ine s &l1n#i, e$ti indis&us sau ener/at de un anumit lucruH Dac te bloc6ezi, dac nu $tii cum s 0nce&iHtrebuie s nu &ierzi contactul /izual cu &ublicul( Fl te /a a2uta s 0'i ex&rimi durerea, 0n contextul 0nmorm1ntrii sau bucuria 0n contextul cununiei( Dac ai uitat &lanul sau dac nu mai $tii ce e bine s s&ui 0n &rimul r1ndHtrebuie s 0nce&i cu &artea a doua a tratrii, cu a&licarea /iza/i de e/eniment $i a&oi, c1nd te redresezi, /orbe$ti de o latur teolo#ic a momentului(

Dac 0'i /ine s lcrimezi la 0nmorm1ntareHe un semn bun= oamenii /or em&atiza cu tine( Pl1nsul %ace &arte din &redic 0n acest context( Dac e$ti indis&us sau ener/atHtrebuie s nu &ri/e$ti la detaliul care te irit( :e distan'ezi interior de el $i 0ncerci s %ii sobru( :rebuie s dai a&aren'a de om stabil &e tineH&entru ca s &o'i s continui(

I&71R72&+2R32

-iserica Ortodoxa ne in/ata ca moartea este des&artirea su%letului de tru&( S%anta Scri&tura @-ibliaC arata ca atunci cand )omul mer#e la locasul sau de /eci), tru&ul trebuie )sa se intoarca la &amant cuma a %ost, iar su%letul sa se intoarca la Dumnezeu Care l3a dat) @Fccleziastul 12, B37C( -o#at sau sarac, re#e sau rob, intele&t ori anal%abet, toti &arasim aceasta /iata intr3o zi si ne &rezentam inaintea lui Dumnezeu Care ne /a 2udeca, randuindu3ne ras&lata cu/enita( Dar, le#atura celor morti cu cei /ii nu inceteaza, ci ea se mentine &rin ru#aciune neincetata &e care -iserica o %ace &entru su%letele ra&osatilor, &astrand comuniunea de iubire si nada2duind in in/ierea tuturor la s%arsitul /eacurilor Cand un crestin a murit, rudele acestuia de multe ori trec &rin momente de deruta, intrucat a&ar &areri si traditii di%erite in le#atura cu datinile ce incon2oara ceremonia inmormantarii( Pentru a e/ita atat con%uziile, dar si su&erstitiile si datinile %ara sens ori care nu au le#atura cu credinta crestina ortodoxa, am insemnat cele ce urmeaza, %olosind lucrarile mentionate in biblio#ra%ia de la s%arsit, incercand ast%el sa s&ri2inim %amilia decedatului( Au ne /om ocu&a aici de &roblemele socio3administrati/e care an#a2eaza alte institutii @O%iciul starii ci/ile, medicul s&ecialist in eliberarea documentului de constatare a decesului, administratia cimitirului etc(C, ci numai de as&ectele in care -iserica si slu2itorii sai sunt im&licati( Po/atuirile au mai mult caracter &ractic, intrucat nu ne3am &ro&us 3 si nici nu este cazul 3 o abordare teolo#ica a mortii si ceremonialului inmormantarii( /e trebuie sa "acem6 8oartea unuia dintre crestini, este, %ireste, &rile2 de indurerare si de intristare( Cand se intam&la decesul, %amilia trebuie sa anunte &reotul &aro6iei din care decedatul %ace &arte, solicitand slu2itorului bisericesc toate in%ormatiile necesare(

)reotul este cea mai autorizata persoana la care membrii familiei trebuie sa apeleze( .st%el si &reotul isi ia masurile cu/enite &entru a im&lini cum se cu/ine slu2bele de &omenire si inmormantare( De la biserica se /or solicita doliul, un s%esnic, lumanari, tamaie, carbune &entru ars tamaia, toia#ul @o lumanare mare de ceara curata in %orma de colacC, o cruce @de obicei din cearaC, o icoana( De asemenea, se %ixeaza cu &reotul data si ora inmormantarii si orele &otri/ite &entru slu2bele de seara, &remer#atoare inmormantarii @cina sau stal&iiC( Clo&otarul bisericii, la soroacele cunoscute, /a tra#e clo&otul bisericii, )&entru a /esti si celorlalti membri ai &aro6iei ca unul dintre ei a &lecat &e calea /esniciei, indemnandu3i sa se roa#e &entru acesta)( :ru&ul mortului este s&alat @scaldatC cu a&a curata, care aminteste de a&a -otezului &rin care cel ra&osat a de/enit membru al -isericii, este imbracat a&oi cu 6aine noi si curate @inc6i&uind /esmantul ce nou al nestricaciunii, cu care /om in/ia la ziua JudecatiiC si este &us in sicriu, cu &ri/irea s&re rasarit @intrucat de acolo /a /eni +ristos la in/ierea tuturorC( Pe &ie&t i se &une o icoana s%intita cu c6i&ul 8antuitorului, al 8aicii Domnului sau al s%antului &e care decedatul l3a a/ut ca &atron s&iritual @&entru a arata ca res&ecti/ul crestin isi da du6ul intru +ristosC si lan#a mainile care stau incrucisate &e &ie&t @drea&ta &este stan#aC, toia#ul care se a&rinde atunci cand &reotul slu2este( :ru&ul e aco&erit a&oi cu o &anza alba, aratand ca ra&osatul se a%la sub aco&eramantul lui +ristos( 7a ca&atul mortului se aseaza s%esnicul in care rudele si cunoscutii care /in &ana la inmormantare a&rind lumanari, rostind ru#aciunea scurta )Dumnezeu sa3l @sau s3 oC ierte") .tat lumanarile care se a&rind in s%esnic ori se tin in maini de catre cei &rezenti, in tim&ul slu2bei, ca si toia#ul care arde &e &ie&tul mortului simbolizeaza candelele a&rinse ori lumina %a&telor bune cu care crestinul /a intam&ina &e +ristos la Judecata de .&oi( 7umanarea este si calauza su%letului &e calea s&re /esnicie, risi&ind intunericul mortii si a&ro&iindu3se de +ristos Care a s&us= ) Eu sunt umina lumii- cel ce "mi urmeaza .ie nu /a umbla in intuneric, ci /a a/ea lumina /ietii ) @F/an#6elia du&a 4oan O, 12C( Deasu&ra usii de la intrarea in casa se aseaza o &anza de doliu @de culoare nea#raC care ramane acolo &ana la &omenirea de Q0 de zile(

.e retinut,

0u este potri/it si nici in,aduit ca pe icoana ori pe trupul mortului sa se aseze bani de catre rude si cunoscuti( Cei care doresc sa spri1ine baneste familia indoliata pot sa o faca punand banii pe o ta/a care se poate aseza lan,a sicriu ori in alta parte a casei( "n traditia populara s-a incetatenit obiceiul ca, de la moarte pana in ziua inmormantarii, sa se acopere o,linzile din casa cu o panza alba, sa se rastoarne oalele cu fundul in sus si altele( #ceste practici - care sunt, e/ident, superstitii stra/ec+i - ar a/ea darul de a impiedica intoarcerea defunctului sau poposirea lui mai indelun,ata in casa unde a trait si, e/entual, a murit( 2udele apropiate ale decedatului poarta pe re/erul +ainelor o pan,lica mica de culoare nea,ra, numita doliu( De re,ula, acest doliu se poarta 34 de zile ori un an( "n semn de intristare, barbati nu se barbieresc pana la pomenirea de 34 de zile, iar femeile, in semn de 1ale, pana la inmormantare isi lasa parul capului despletit( 5ainele de ceremonie ale celorlalti trebuie sa e/ite culorile /ii, tipatoare, nepotri/ite cu sobrietatea momentului( De la moarte pana la inmormantare salutam pe membrii familiei (cand mer,em la casa celui decedat ori cand plecam de acolo, precum si la biserica, cu ocazia slu1bei inmormantarii) cu cu/intele 6Dumnezeu sa-l ierte76 sau, daca este femeie, 6Dumnezeu s-o ierte76 #celasi este salutul cu care ne adresam si cunoscutilor sau strainilor pe care-l ,asim adunati lan,a trupul raposatului( #ceste cu/inte de salut inlocuiesc pe cele de buna dimineata, buna ziua, buna seara, la re/edere, noapte buna7 etc(, care nu se folosesc in astfel de momente( Daca decedatul este prunc (pana la /arsta de ' ani), cu/intele de adresare, in acest caz, sunt- Dumnezeu sa-l odi+neasca7 (ori s-o odi+neasca7)(

PRIV3G03R3 SI S+2(PI 8/I&29 4n zilele de &ana la inmormantare, &reotul este c6emat de %amilie, de re#ula, du&a3amiaza, &entru a sa/arsi slu2ba )stal&ilor) sau cina( .ceasta slu2ba este o ru#aciune scurta @numita bisericeste &ani6idaC &entru su%letul celui ra&osat, la care se adau#a citirea unor carti din cele &atru F/an#6elii( Pentru aceasta, se &re#atesc din /reme cadelnita sau catuia in care se a&rinde carbune si se &une tamaie, &recum si o coli/a @de obicei, din %ructe, cozonac, biscuiti etc(C, un &a6ar de /in si mancare, &e care &reotul le /a binecu/anta la /reme(

Coli/ia %acuta din #rau %iert, indulcit cu miere sau za6ar, inc6i&uie insusi tru&ul mortului, deoarece 6rana &rinci&ala a omului este #raul( Fa este totodata o ex&resie materiala a credintei noastre in nemurire si in/iere, %iind %acuta din boabe de #rau, &e care Domnul 4nsusi le3a in%atisat cu simboluri ale in/ierii tru&urilor= du&a cum bobul de #rau, ca sa incolteasca si sa aduca roada, trebuie sa %ie in#ro&at mai intai in &amant si sa &utrezeasca, tot asa si tru&ul omenesc mai intai se in#roa&a si &utrezeste, &entru ca sa in/ieze a&oi intru nestricaciune @4 Cor( 1B, ;EC( Dulciurile si in#redientele care intra in com&ozitia coli/iei re&rezinta /irtutiile s%intilor sau ale ra&osatilor &omeniti, ori dulceata /ietii celei /esnice, &e care nada2duim ca o /a dobandi mortul( 4n tim&ul cat &reotul sa/arseste slu2ba, arde si toia#ul asezat &e o %ar%urioara ori ta/ita &e &ie&tul mortului, la baza icoanei( De retinut=

8nii credinciosi pre,atesc tamaia cu care se /a tamaia decedatul in obiecte impro/izate (lin,uri, cani, farfurii, cutii de conser/e etc(), ceea ce nu numai ca este inestetic si nepractic, dar constituie si o lipsa de respect pentru cel decedat( )entru a se e/ita astfel de situatii, este indicat sa se cumpere de la biserica ori de la ma,azinele specializate o catuie (obiect destinat pre,atirii tamaiei si tamaierii) sau sa se confectioneze un astfel de obiect, cu deosebita ,ri1a, de un meserias priceput( 0u este potri/it apoi ca, pentru a arde tamaia, se se foloseasca drept 6foc6 sau 61ar6 spirt, +artie, capete de lumanare, lemne ori alte materiale inflamabile( #cestea, prin ardere, scot fum si miros neplacut, ani+iland mirosul aromat al tamaiei si afectand respiratia celor prezenti( Cel mai potri/it este sa se procure carbune special pentru cadelnita si catuie( "n timpul slu1bei inceteaza orice alta acti/itate, iar cei prezenti pastreaza linistea si o atitudine e/la/ioasa, ru,andu-se impreuna cu preotul pentru sufletul celui raposat( 0u se /orbeste, nu se fac ,esturi, nu se rade( De asemenea, fiind moment de ru,aciune, membrii familiei trebuie sa-si impuna o retinere de a plan,e z,omotos ori cu /orbe, pentru a nu perturba randuiala slu1bei( Cei care tin lumanari aprinse in maini sa fie atenti sa nu aprinda +ainele celor din 1ur si sa aiba ,ri1a sa nu cur,a ceara pe 1os, fie ca sunt in casa, la capela mortuara sau in biserica( Daca in ziua respecti/a este zi de post, mancarea trebuie sa fie de post, asemenea si alimentele folosite la alcatuirea coli/iei( )entru a nu ,resi, este bine sa ne uitam in calendarul bisericesc, intrucat sunt

si perioade de dezle,are la anumite mancaruri de dulce, ori sa intrebam preotul(

Dupa plecarea preotului este bine, daca se face pri/e,+ere de toata noaptea, sa se citeasca, de catre credinciosii mai e/la/iosi, din !fintele E/an,+elii si )saltirea( 0u se fumeaza, nu se fac ,lume, nu se rade, nu se spun po/esti, ci se pastreaza o atitudine solemna( 8nii credinciosi, in situatia cand decedatul nu s-a spo/edit si nu s-a impartasit sau nu i s-a aprins lumanarea atunci cand si-a dat sufletul, solicita preotului ca la ectenie (ru,aciunea de pomenire) sa adau,e 6mort nespo/edit, neimpartasit si fara lumanare6( "ntr-ade/ar, 9iserica ne in/ata ca 6trecerea cui/a din /iata fara spo/edanie si fara grijanie (adica ultima impartasire, inainte de a-si da sufletul) este socotita, pe drept cu/ant, nu numai ca o mare pa,uba pentru sufletul celui raposat, ci si un mare pacat pentru cei ai lui, ramasi in /iata, daca lucrul s-a petrecut din /ina sau nepurtarea lor de ,ri1a6( #sadar, astfel de mentiuni in cadrul slu1bei trebuie e/itate, intrucat accentueaza /ino/atia decedatului sau a rudelor pentru lipsa de ,ri1a fata de suflet( Dincolo de aceste situatii, in cazul cand moartea s-a produs accidental, iar decedatul cand era in /iata se spo/edea si se impartasea, editiile mai noi ale cate+ismului ortodo: in,aduie, fara a fi obi,atoriu, ca atunci cand se face pomenire sau parastas pentru astfel de morti, numele lor sa fie insotit de aratarea 6mort neimpartasit si nespo/edit6, iar uneori si 6fara lumanare6(

RI+:2(:( I&71R72&+2RII 4n ziua si la ora stabilite de comun acord cu &reotul &entru inmormantare, rudele &re#atesc tamaia si o%era &reotului si cantaretului cate o lumanare a&rinsa( Du&a slu2ba ce se o%iciaza la casa decedatului @ori la ca&ela sau casa mortuaraC, se or#anizeaza &rocesiunea de inmormantare, care ramane aceeasi &ana la cimitir( Con/oiul mortuar se aran2eaza ast%el= in %runte mer#e un credincios cu crucea @care /a %i &usa la ca&atiul mortuluiCD urmeaza cei ce &oarta coli/a si /inul, &omul cu darurile ce se im&art saracilor @simbol al /ietii si al mortii, inc6i&uind raiul in care se doreste a a2un#e su%letul mortuluiC, cei cu coroanele @daca suntC, &urtatorii de s%esnice, cantaretul si &reotul, carul mortuar @driculC cu sicriul, rudele mortului si ceilalti &artici&anti( Pe drum, &ana la biserica si a&oi &ana la cimitir, se canta )S%inte Dumnezeule) %unebru de catre cor sau credinciosi, sub conducerea cantaretului( Cand con/oiul a2un#e la anumite ras&antii de drumuri ori in locurile le#ate de

/iata si acti/itatea decedatului sau in dre&tul unei biserici, &reotul zice in dre&tul sicriului ectenia &entru morti( De retinut=

;biceiul de a spar,e o cana sau un /as atunci cand decedatul este scos din casa pentru inmormantare este pa,an si e:prima mentinerea unei superstitii care denota i,noranta( <anfara la inmormantare este un obicei strain de traditia ortodo:a, care n-a admis cantarea instrumentala in cult( (# se /edea 5otararea !f( !inod nr( =%%'>%=?@ la sfarsitul acestei carti)( De multe ori, astfel de formatii canta piese muzicale populare, romante, marsuri, care sunt in total dezacord cu sobrietatea e/enimentului inmormantarii( #stfel de practici do/edesc lipsa de seriozitate a celor care le solicita si putinul respect ce-l poarta celor decedati( "ndeosebi, in perioadele celor patru mari posturi din an, trebuie e/itata cu desa/arsire an,a1area unei fanfare la inmormantare( "n timpul slu1bei din biserica se /a pastra aceeasi atmosfera de liniste, de recule,ere si de ru,aciune( Celor prezenti li se impart lumanari aprinse (uneori insotite de o batista, o panza alba sau un prosop, precum si un co/ri,, un mar, un colacel etc(), de sufletul celui raposat( Cei ce primesc aceste daruri sunt datori sa spuna 6Dumnezeu sa-l ierte6 sau 69o,daproste76 (cu/ant sla/, incetatenit la noi, dar care in traducere inseamna tot 6Dumnezeu sa-l ierte76) #ceste formule inlocuiesc pe cea obisnuita de 6multumesc6 ori frantuzismul 6merci6 care nu se folosesc in asemenea ocazii( umanarile si darurile trebuie impartite inainte de inceperea slu1bei, pentru a nu perturba desfasurarea randuielii de inmormantare( 8nii credinciosi atentioneaza persoanele insarcinate cu oferirea lumanarilor, adesea c+iar in timpul slu1bei, sa nu dea si rudelor apropiate ale celui decedat( )ractica aceasta este nefondata( ;ferirea si primirea lumanarii aprinse reprezinta credinta comuna in 6 umina - 5ristos6 care calazueste sufletul decedatului pe calea /esniciei( Cu atat mai mult, rudele apropiate sunt c+emate sa se adau,e celor ce marturisesc aceasta credinta si sa poarte in maini simbolul 6 uminii celei neapuse6( a sfarsitul slu1bei, membrii familiei si ceilalti credinciosi, saruta icoana aflata pe pieptul mortului, iar cei mai apropiati ca rudenie, mana ori fata mortului, aceasta reprezentand sarutarea cea mai de pe urma( *estul acesta, semnul iertarii si al impacarii prin care ne luam

ramas bun de la cel ce pleaca dintre noi, se face in perfecta ordine si liniste, intrucat ne aflam in locasul bisericii si nu trebuie deran1ata atmosfera slu1bei de inmormantare(

)ractica de a lipi pe crucea din mana mortului o moneda este pa,ana si trebuie parasita( Cu acest ban se credea in mitolo,ia anticilor ca mortii platesc luntrasului Caron trecerea peste !ti: (un flu/iu al infernului)( # atasa un ban de !fanta Cruce reprezinta o impietate si perpetuarea unei superstitii pe care orice crestin ortodo: autentic nu o poate sustine( Cand preotul citeste ru,aciunea de dezle,are, unii credinciosi, nefiind atenti la sensul cu/intelor, se reped sa dezle,e pan,lica cu care sunt le,ate picioarele mortului( *estul acesta trebuie e/itat, ridicarea piedicii urmand sa se petreaca nu in biserica, ci la cimitir, pe mar,inea ,ropii( )reotul, de fapt, se roa,a astfel- 6Dezlea,a, Doamne, pe adormitul robul $au (aici ii spune numele) de pacatul sufletesc si trupesc6, iar a doua ru,aciune- 6!i-i iarta lui toate cate a pacatuit cu cu/antul, cu lucrul sau cu ,andul, dezlea,a-l si de le,atura pusa in orice c+ip asupra lui, cu care el insusi din manie sau din alta pricina s-a le,at pe sine(((6 Deci, este limpede ca preotul nu se roa,a pentru dezle,area piedicii de la picioare, ci pentru dezle,area pacatelor( Coli/a, /inul, colacul si capetele se /or aduce in biserica unde raman pe parcursul slu1bei inmormantarii( "n coli/a, colac si in capete se aprind lumanari, arzand tot timpul slu1bei( Coroanele si pomul raman la usa bisericii( 9arbatii /or intra in locasul sfintei biserici cu capul descoperit( a capataiul celui decedat se aseaza unul sau doua sfesnice, in care cei prezenti aprind lumanari( a or,anizarea con/oiului funebru se obisnuieste ca, dupa cruce, cine/a sa poarte foto,rafia indoliata a celui decedat sau icoana cu patronul numelui( #tunci cand se fac opriri pentru a rosti preotul ectenia, unii credinciosi desemnati din /reme asaza sub carul mortuar ori inaintea acestuia bucati de panza alba numite ori inaintea acestuia bucati de panza alba numite poduri sau punti( Ele reprezinta 6/amile /azdu+ului6, peste care trebuie sa treaca sufletul celui decedat, in ascensiunea sa spre tronul de 1udecata al lui Dumnezeu si au menirea de a uni cele /azute cu cele ne/azute( $ot acum se impart daruri si bani celor saraci, spre pomenirea celui raposat(

Daca /reunul din membrii familiei sau un alt credincios (prieten, cole, de ser/iciu etc() doreste sa tina un cu/ant la catafalcul celui decedat, trebuie sa ia le,atura cu preotul slu1itor care-i /a indica momentul cel mai potri/it pentru aceasta( )entru economia de timp a celor prezenti (unele rude sunt /enite de la mari departari) si pentru faptul ca un corte,iu funerar nu trebuie sa fie un prile1 de fala ori de parada, este indicat sa se e/ite plimbarile lun,i cu acest prile1, ale,andu-se drumul cel mai scurt spre cimitir( E:ista si o alta intele,ere ,resita in le,atura cu traseul de parcurs de la casa decedatului la biserica si de acolo la cimitir( $oti stiu ca cel decedat se duce 6pe dtumul fara de intoarcere6( #ceasta e:presie inseamna, in fapt, ca mortul nu se mai intoarce, e/ident, acasa (e:ista c+iar o zicala populara - 6mortul de la ,roapa nu se mai intoarce6)( .ulti insa considera ca e:presia 6drumul fara intoarcere6 ar insemna ca nu trebuie sub nici un c+ip sa te intorci cu mortul pe acelasi drum( De aici, o serie intrea,a de complicatii, incercandu-se itinerare ,reoaie, care consuma timpul si supun pe cei indoliati pe parcur,erea pe 1os a unor distante mari de drum, accentuandu-le, inutil, oboseala( )entru a e/ita astfel de situatii, cei care se ocupa cu or,anizarea ceremonialului este bine sa se sfatuiasca, in prealabil, cu preotul( .ai dainuie pe alocuri si superstitia ca in prima zi a saptamanii luni - nu este bine sa se faca inmormantare (6pentru ca e inceputul saptamanii si ar muri toti din casa6)( <ireste ca o atare 6credinta6 este falsa si nu trebuie luata in considerare, inmormantarea putand sa se faca in orice zi a saptamanii(

(2 /I7I+IR Du&a inc6eierea slu2bei &ro6odului din biserica se &orneste, in aceeasi &rocesiune, catre cimitir( Pe mar#inea #ro&ii, &reotul rosteste ultima ectenie si se canta )Nesnica &omenire)( 4nainte de aco&erirea sicriului, cei ce n3au &utut sa3si ia ultimul ramas bun &ot sa o %aca acum, sarutand icoana de &e &ie&tul celui decedat si, du&a caz, mana acestuia( Preotul a&oi sa/arseste tot ritualul de in#ro&are @/arsa undelemn si /in &este cel decedat, &ecetluieste #roa&aC si binecu/anteaza coli/a si darurile care se im&art la cimitir( .e retinut,

"coana de pe pieptul mortului se ia de catre rude si se duce acasa, ea folosindu-se, de re,ula, si la pomenirea de patruzeci de zile ()ana,+ia)( De asemenea - desi nu este obli,atoriu - si toia,ul poate fi luat acasa si aprins la zilele de pomenire pentru cel decedat( #cum se scoate - de catre rude - piedica de la picioarele mortului care se lasa in sicriu( <lorile care au fost puse in sicriu este potri/it sa se stran,a si, dupa acoperirea mormantului, sa fie asezate deasupra, ele amintind de frumusetea raiului( )omul (ramura de copac) impodobit cu fructe, dulciuri, co/ri,i etc(, care s-a purtat inaintea corte,iului mortuar, se infi,e la mormant lan,a cruce, dupa ce a fost ,olit de bunatatile din el, care se dau de pomana( $ot acum se impart, pentru sufletul raposatului, diferite daruri( De preferat ca aceasta milostenie sa se indrepte catre strainii ne/oiasi( !-a incetatenit traditia ca, dupa astuparea mormantului, sa se dea 6peste ,roapa6, de pomana, o plapuma (ori o patura), perne, o caldare cu apa, o ,anie /ie etc( $oate acestea nu au decat o sin,ura semnificatie- milostenia pentru sufletul celui raposat, care nu trebuie sa treaca neaparat de la cel ce da catre cel ce primeste peste mormant, ,estul neimplicand nici o rezonanta si nea/and nici o incarcatura reli,ioasa( <amilia si asa incercata de durere nu trebuie sa faca e:cese in ceea ce pri/este pre,atirea de inmormantare( 8n astfel de trist e/eniment nu trebuie transformat in prile1 de fala sau intr-o intrecere in a face pre,atiri cat mai multe si cat mai scumpe( $rebuie pastrata masura in tot ceea ce intreprindem, preocupandu-ne mai mult de ru,aciunea pentru sufletul celui decedat, decat de mese imbelsu,ate si daruri costisitoare( 0u cosciu,ul (sicriul) scump, nici multele coroane sau 1erbe ori mancarurile rafinate si abundente trebuie sa preocupe familia, ci ru,aciunea profunda de care sufletul decedatului are ne/oie, caci se pre,ateste de intalnirea cu Dumnezeu( Cel mai potri/it este, in astfel de situatii, sa se faca milostenii (adica sa se dea de pomana) din alimente si +aine crestinilor care traiesc o /iata ,rea in azilurile de batrani orfanilor, /adu/elor, caselor de copii, asociatiilor de +andicapati, intr-un cu/ant, strainilor care efecti/ au ne/oie si se bucura de o +aina ori de o farfurie de mancare( Daca in+umarea se face intr-un mormant din care s-a dez,ropat o alta persoana decedata mai inainte, osemintele aceleia se aduna de catre ,ropari, se curata si se aseaza intr-un saculet de panza alba(

)reotul, la mormant, /a stropi cu /in si undelemn si aceste oseminte, care apoi se in,roapa, de re,ula, la picioarele celui decedat de curand( <amilia trebuie sa aiba ,ri1a sa pre,ateasca o coli/a pentru sufletul celui ale carui oseminte au fost rein+umate, care se /a binecu/anta de preot la cimitir, pomenindu-i si aceluia numele, dupa randuiala( P173&IR32 .:P2 I&71R72&+2R3 9amilia celui decedat c6eama la masa, du&a inmormantare, &e cei care au luat &arte la ceremonie, rude, cunoscuti si, indeosebi, &e cei care au a2utat la &re#atirile de in6umare( Du&a o%icierea slu2bei si binecu/antarea o%randelor de mancare si bautura, cei &rezenti sunt datori sa manance cu cu/iinta si cu ru#aciune in #and, &entru cel decedat( Au se /orbeste %ara rost, nu se %ac #lume, nu se rade, dar nici nu se mananca si nici nu se bea intocmai ca la nunta( 4n loc de )noroc") sau alta urare, atunci cand se #usta din &a6ar, se zice )Dumnezeu sa3l ierte") @sau s3o ierte"C, iar cand se &rimesc un /as, imbracaminte etc( de &omana, nu se zice multumesc, ci )Dumnezeu sa &rimeasca)( Obiceiul de a /arsa /in din &a6ar la &omana trebuie sa dis&ara( Cine /arsa /in &e co/oare do/edeste nu numai ca se tine de obiceiuri &a#anesti, dar este li&sit de buna3cu/iinta, murdarind %ara rost co/orul ori altce/a acasa sau la biserica( Cand cine/a &leaca beat de la &omana, a &acatuit atat acela, dar si cel care i3a dat bautura &este masura( 8ilostenia cea mai &rimiti/a este cea %acuta celor li&siti, in%irmilor, bolna/ilor, batranilor nea2utorati, celor care nu &ot munci, %amiliilor ne/oiase cu multi co&ii, celor abandonati in casele sau lea#anele de co&ii( Cand decedatul %ace &arte dintr3o %amilie %ara &osibilitati materiale, este &otri/it ca rudele sa a&eleze la &reot care le /a a2uta din %ondurile bisericii si /a an#a2a Comitetul &aro6ial, obtinand cele necesare din donatiile credinciosilor( .st%el, %amilia nu se /a simti umilita, intrucat a a&elat la marea %amilie a &aro6iei, iar &reotul si credinciosii au &osibilitatea de a im&lini &orunca dra#ostei crestine, care trebuie /adita &rin %a&te concrete in ast%el de situatii( .e retinut

Cei care se intorc de la inmormantare, intrucat urmeaza sa ia parte la masa, sunt asteptati de ,azda cu apa de spalat pe maini( !-a incetatenit obiceiul ca persoanele care se spala sa nu se stear,a, pentru ca 6nu se ster,e6( <ireste ca aceasta practica este lipsita de sens( Ea, probabil, tine de o anumita strate,ie a familiei care cu ,reu poate oferi mai multe prosoape de sters atunci cand cei poftiti la masa sunt in numar mare(

$rebuie a/ut in /edere faptul ca, daca ziua de pomenire cade in post, toate mancarurile trebuie preparate numai de post( )rin aceasta se do/edeste pastrarea credintei autentice, iar pe de alta parte, ru,aciunea con1u,ata cu postul este mai puternica( !e mai aud uneori /oci care spun ca ar trebui sa se faca si mancare de dulce, pentru ca 6mortului nu-i placea mancarea de post6( #ceasta este o /iziune necrestina asupra relatiei pe care noi, cei /ii, o pastram cu cei decedati, prin ru,aciune si prin post( .ortul nu mananca, nu bea, pentru ca sufletul este imaterial, iar 6"mparatia lui Dumnezeu - spune !fantul #postol )a/el - nu este mancare si bautura6 (2omani %3, %')( Deci, se cu/ine a pastra si respecta cu sfintenie randuiala 9isericii, apelandu-se permanent la sfatul competent al preotului(

P173&IRI(3 .3 .:P2 I&71R72&+2R3 -iserica ne in/ata ca /iata omului nu se s%arseste o data cu moartea tru&ului( De aceea, crestinii nu3si uita mortii du&a in#ro&area lor, ci se &reocu&a de ru#aciuni &entru ei si de &omenirea numelui lor( Soroacele de &omenire indi/iduala a mortilor in -iserica Ortodoxa sunt urmatoarele=

7a ; zile du&a moarte @care coincide, de re#ula, cu ziua inmormantariiC, in cinstea S%intei :reimi si a 4n/ierii din morti a 8antuitorului a treia zi( 7a 9 zile du&a moarte, )ca ra&osatul sa se in/redniceasca de &artasia cu cele 9 cete in#eresti si in amintirea ceasului al 93lea, cand Domnul, inainte de a muri &e cruce, a %a#aduit tal6arului raiul &e care ne ru#am sa3l mosteneasca si mortii nostri)( 7a Q0 de zile @sau sase sa&tamaniC, in amintirea 4naltarii la ce a Domnului, care a a/ut loc la Q0 de zile du&a 4n/iere, )&entru ca tot asa sa se inalte si su%letul ra&osatului la cer)( 7a trei, sase si noua luni, in cinstea S%intei :reimi( 7a un an, du&a exem&lul crestinilor din /ec6ime care anual &raznuiau ziua mortii martirilor si a s%intilor, ca zi de nastere a lor &entru /iata de dincolo( 4n %iecare an, &ana la 7 ani de la moarte, ultima &omenire anuala amintind de cele 7 zile ale creatiei(

De retinut=

!pre a nu ,resi in pri/inta pre,atirilor pentru aceste pomeniri, cel mai indicat este sa se ia le,atura, in prealabil, cu preotul( #cest lucru este necesar intrucat trebuie stabilite, de comun acord, data si ora sa/arsirii pomenirii( De obicei, soroacele nu se fac in orice zi a saptamanii, ci mai ales martea, 1oia si sambata(

P173&IR32 .3 ;$ .3 <I(3 8RI.I/2R32 P2&2G0I3I9 7a &omenirea de Q0 de zile, numita &e alocuri slu2ba de ridicare a Pana#6iei, &e lan#a celelalte, se &re#atesc o icoana si un colac( Din colac, &reotul /a scoate &articica &e care o /a aseza a&oi &e icoana si din care /a im&arti s&re #ustare rudelor decedatului( 3 5e%eritor la darurile care se dau de &omana, se obisnuieste ca, la Q0 de zile si un an, sa se dea di%erite lucruri si mai ales imbracaminte si incaltaminte, obiecte de uz casnic etc( -inecu/antarea acestor daruri, indeosebi de 6aine, se %ace de catre &reot &rintr3o ru#aciune s&eciala a%lata in 8olit%elnic( Fxista obieciul indatinat sa se im&arta de %iecare data %ar%urii cu mancare, cani sau &a6are si lin#uri sau %urculite= sase, douas&rezece, douazeci si &atru( 5anduielile bisericesti nu &re/ad nimic in aceasta &ri/inta si %iecare &oate da cat crede de cu/iinta, numarul acestora nea/and nici o in%luienta asu&ra starii su%letesti a celui ra&osat( 3 9amilia trebuie sa aiba #ri2a ca ra&osatul sa %ie &omenit cat mai mult cu &utinta in cadrul S%intei 7itur#6ii( De aceea, du&a &omenirea de Q0 de zile, este bine sa se dea &reotului un &omelnic &entru &atruzeci de zile @numit sarindarC, ori &entru un an, &e care acesta sa3l &omeneasca la toate s%intele litur#6ii &e care le sa/arseste in s%anta biserica( 3 4n le#atura cu zilele de &omenire a mortilor, exista #ri2a ca ele sa %ie res&ectate cu s%intenie la momentul in care se im&linesc aceste soroace( Daca una din ele cade intr3o zi sau &erioada in care, con%orm randuielilor bisericesti, nu se %ac &omeniri de morti, atunci este bine ca slu2ba res&ecti/a sa se %aca mai inainte &entru ca, atunci cand /ine sorocul res&ecti/, slu2ba sa %ie de2a sa/arsita( Fste deci indicat ca ea sa se %aca inainte, si nu du&a sorocul de &omenire( 5e%eritor la aceasta &roblema, iata s%atul unui litur#6ist cu autoritate in -iserica Ortodoxa 5omana @&r( &ro%( dr( Aicolae D( AeculaC= )$oate soroacele de pomenire a mortilor incep a se calcula din momentul mortii, si nu de la inmormantare( Din momentul mortii, su%letul intra in #ri2a lui Dumnezeu Care randuieste, con%orm in/ataturii noastre de credinta, 2udecata &articulara= SS(((&recum este randuit oamenilor o data sa moara, iar du&a aceea sa %ie 2udecatiTT @E/rei =, &'C( .ceasta 2udecata care &ri/este mai ales su%letul, %iindca tru&ul /a %i 2udecat doar la in/ierea cea de obste si la Judecata Niitoare sau . Doua Judecata, nu are in /edere daca tru&ul este inmormantat sau nu( .ceasta tine de cultul mortilor si de #ri2a si res&ectul &e care cei /ii le arata %ata de cei morti( )arastasul de 34 de zile, care este si cel mai im&ortant dintre soroacele de &omenire a mortilor, se calculeaza totdeauna de la moartea celui credincios( 4n

&rinci&iu este bine ca soroacele de &omenire a celor ra&osati sa le sa/arsim exact in ziua in care ele se im&linesc, de la moartea celui &omenit( 4n situatii s&eciale sau daca %amilia doreste sa %aca &omenirea cu mancare de dulce, iar sorocul cade in &ost, sau &robleme de %amilie sau sociale ne obli#a sa nu &utem sa/arsim &omenirea exact in ziua in care cade, atunci este bine ca s1u1ba respecti/a sa se faca inainte, si nu dupa trecerea sorocului ( Cat &ri/este &arastasul de Q0 de zile, care in traditia ortodoxa inseamna ziua in care su%letul se &rezinta la 2udecata &articulara, acest soroc, daca nu este inde&linit c6iar in a Q03a zi, este bine sa %ie sa/arsit mai inainte, &entru ca su%letul sa mear#a inaintea lui Dumnezeu cu &lusul nostru de ru#aciune si de milostenie, care sa %ie sa sa atarne in %a/oarea lui( Caci aceast#a este rostul ru#aciunii si al milosteniei &entru cei morti, adica de a mi2loci &entru ei si a le usura &acatele, &rin ru#aciunile si %a&tele noastre de mila( Au consideram ca este o #reseala mare sau o &a#ubire &entru cei ra&osati, nici daca sorocul se %ace du&a trecerea datei res&ecti/e, caci im&ortante sunt ru#aciunea si milostenia care se %ac &entru cei ra&osati, si mai &utin data( 8ai #ra/ este daca nu ne ru#am deloc &entru ei, din ne&asare, nestiinta sau necredinta( Dar &entru im&acarea constiintei noastre, este bine sa sa/arsim pomenirea inainte de implinirea sorocului(6( :i&icul cel 8are si Pra/ila bisericeasca @10;1C a lui Aicodim Sac6elarie &re/ad o sin#ura exce&tie= daca decesul se intam&la in mi2locul sa&tamanii din Postul 8are, )acestuia nu i se %ace &omenirea cea de a treia zi &ana /ineri seara, cand se /a %ace &arastasul lui( 4ar sambata cea /iitoare a sa&tamanii a doua, i se %ace &omenirea de 9 zile( 4ar cea de Q0 de zile se %ace cand i se /or im&lini numarul zilelor lui( 4ar &rinoasele si &omenirea lui se ince& de la Duminica cea noua @a :omiiC &ana la im&linirea zilelor celor Q0)(

2+3&+I3 =
Au se %ac &arastase in urmatoarele zile si &erioade din cursul anului= aC Duminicile de &este an, &entru ca duminica, amintind ziua 4n/ierii Domnului, e zi de bucurie, iar nu de intristare( bC 4n cele douas&rezece zile dintre Aasterea si -otezul Domnului( C6iar daca in unele biserici se %ac &arastase duminica, cel &utin in duminicile Penticostarului, adica in cele dintre Pasti si 5usalii, nu se cu/ine nicidecum sa se %aca &arastase, &entru a nu se intuneca bucuria &raznicului cel mare al 4n/ierii( cC De la lasatul secului de carne &ana la sambata intai din Postul 8are, sambata S%( :eodor( dC Din sambata 9loriilor &ana in Duminica :omii( eC 7a &raznicele im&aratesti sau sarbatori mari(

4n tim&ul Postului 8are, nu se %ace &arastas in zilele de rand @luni, marti, miercuri, 2oi, /ineriC, deoarece in aceste zile nu se %ace litur#6ie obisnuita sau de&lina(

Fste de dorit ca &omenirile sa se %aca le#ate de sa/arsirea S%intei 7itur#6ii, aceasta %iind cea mai im&ortanta slu2ba de mi2locire &entru cei morti( Daca nu este &osibil de %iecare data, cel &utin la Q0 de zile, la un an si la sa&te ani ar %i de dorit ca &arastasul sa urmeze du&a S%anta 7itur#6ie( 7a intocmirea sau scrierea &omelnicului nu este nici ne/oie si nici recomandat sa se adau#e )la &omenirea de noua zile, Q0 de zile, un an, sa&te ani etc() Cartile de cult nu &re/ad asa ce/a si nici slu2itorii nu trebuie sa adau#e nimic in &lus, ca si cand ar trebui sa atra#em atentia 8antuitorului asu&ra sorocului de care este /orba( 4n %iecare din sambetele Postului 8are, &entru cei decedati du&a sarbatoarea S%intei 4n/ieri din anul &recedent, rudele )&oarta ca&etele), adica %ac &omeniri &entru su%letul acestuia, aducand la biserica &rescuri @ca&eteC, coli/a si /in( Preotul, cu acest &rile2, sa/arseste slu2ba &arastasului( Obiceiul, &racticat in unele &arti de tara, de a se des6uma mortii la sa&te ani si a se rein6uma cu slu2ba s&eciala nu este &re/azut in cartile de s2u2ba( Oricum, slu2ba care se %ace atunci nu este cea a inmormantarii, ci a &arastasului( Pentru toate ast%el de &omeniri este ne/oie de coli/a, colac, /in si lumanari( Celelalte daruri sunt in %unctie de &osibilitatile celor care %ac &omenirea( Contrar unei &areri ras&andite in &o&or, sa se stie ca se &oate %ace coli/a de #rau %iert si in &erioada dintre S%( Pasti si Po#orarea S%( Du6( Daca zilele de &omenire coincid cu &omenirea altor ra&osati, este bine ca s2u2ba sa se %aca in comun si nu se&arat, caci cu cat ru#aciunea are caracter colecti/, cu atat este mai &uternica( 7a aceste zile de &omenire indi/iduala a celor ra&osati, -iserica a stabilit zilele de &omenire #enerala a mortilor si anume= sambata dinaintea duminicii lasatului sec de carne sau a 4n%ricosatoarei Judecati, numita si .osii de iarna si sambata dinaintea Po#orarii Du6ului S%ant sau .osii de /ara, la care traditia a adau#at si .osii de toamna @intre 2E octombrie si O noiembrieC, ziua de E au#ust, Pastele bla2inilor @luni si marti, du&a Duminica :omiiC si Joia 4naltarii, in s&ecial &entru eroi, ca si ziua 6ramului bisericii(

:oate aceste zile de &omenire, indi/iduala sau colecti/a, sunt momente de /ie si &ro%unda comuniune cu cei ra&osati( Fle trebuie res&ectate si culti/ate, caci &rin

aceasta intretinem /iu cultul mortilor si le#atura cu &amantul s%ant al tarii care aco&era osemintele lor( 2(+3 R2&.:I3(I SI P1V2+:IRI

Pentru cei ce au ra&osat %ara lumanare @adica nu li s3a &utut a&rinde si &une in mana o lumanare cand si3au dat su%letulC, in &reziua S%intelor Pasti se da la altar o lumanare mare @numita %aclieC, adesea im&odobita cu o &anza alba ori un &roso&, &e care &reotul o a&rinde de la Pasti &ana la 4naltare, la ceremoniile din s%antul locas( <nii crestini &ractica aceasta randuiala in %iecare an, &ana la &omenirea de sa&te ani( 7umanarile %olosite la slu2bele de inmormantare si de &omenire a mortilor sunt o 2ert%a si, ca orice o%randa adusa lui Dumnezeu, trebuie sa %ie curata( De aceea, crestinii trebuie sa e/ite &rocurarea si %olosirea lumanarilor din comertul de stat ori de la &ersoane &articulare, intrucat in ma2oritatea co/arsitoare a cazurilor %abricarea lor se %ace %ara a res&ecta &rocesul te6nolo#ic conser/at de -iserica, %olosindu3se deseuri &etroli%ere si di/ersi inlocuitori care &rin ardere &ro/oaca %um inecacios si toxic( 4n acelasi tim&, multi din cei ce %abrica in clandestinitate lumanarile sunt necredinciosi si lucreaza in conditii de ne#li2enta si insalubritate( De aceea, amintind si %a&tul ca %abricarea lumanarilor de cult este mono&ol bisericesc, credinciosii au indatorirea sa %oloseasca numai lumanari de la &an#arele &aro6iale, intrucat sunt &roduse la atelierele s&ecializate ale F&isco&iei, de oameni cu %rica lui Dumnezeu si in conditii care le con%era calitatea de dar &otri/it &entru 2ert%a( Pentru &runcii morti &ana la /arsta de sa&te ani, &entru diaconi si &reoti de mir, &recum si &entru ar6ierei si calu#ari, slu2ba inmormantarii este di%erita( Pentru toti decedatii care se inmormanteaza in Sa&tamana 7uminata @intre S%( Pasti si Duminica :omiiC, slu2ba inmormantarii se %ace du&a o randuiala s&eciala( Celor care urmeaza a %i incinerati @adica li se ard tru&urile in crematoriuC nu li se sa/arsesc nici slu2ba inmormantarii si nici slu2bele de la soroacele de &omenire a celor morti, randuite de -iserica( @Nezi +otararea S%( Sinod din anul 192O, la s%arsitul acestei lucrariC( Celor care s3au sinucis cu buna stiinta si in inte#ritatea %acultatilor mintale nu li se sa/arseste nici o slu2ba si sunt in#ro&ati la mar#inea cimitirului, intr3un loc anume destinat(

Pentru sinuci#asii iesiti din minti se sa/arseste slu2ba inmormantarii &e mar#inea #ro&ii, du&a un ritual redus( Au se tra#e clo&otul si nu se tin cu/antari( @Nezi 6otararea S%( Sinod nr(B0EU19Q9 la s%arsitul acestei lucrariC( Crucea de la mormant care se )ridica), de re#ula, du&a &omenirea la Q0 de zile ori de la un an de la moarte, inlocuind &e cea de lemn, se s%inteste la cimitir de catre &reot, &rintr3o slu2ba s&eciala( Pentru aceasta se /or &re#ati la mormant un /as cu a&a curata, busuioc, lumanari, tamaie, o coli/a si &utin /in( <nii credinciosi aco&era crucea cu o &anza alba, inainte de a se stro&i de catre &reot cu a#6easma, &anza aceea %iind data a&oi de &omana( Obiceiul este &ro%an si se &ractica la dez/elirea unor monumente, scul&turi ori &laci comemorati/e( .sadar, &rezenta &anzei nu este absolut necesara( 8ormintele trebuie in#ri2ite de rudele decedatului in &ermanenta @nu numai la anumite zile de &omenire a mortilorC( 4n le#atura cu aceasta, sa luam aminte ca unii crestini se silesc a %ace din morminte ade/arate case ori &alate luxoase( Se c6eltuiesc bani multi &entru marmura, &entru %eronerie si #rila2e de lux, dar se uita milostenia care trebuie sa %ie #ri2a de ca&atai &entru cei ce #em sub #reutatea les&ezilor lustruite, sub &o/ara lanturilor nic6elate, incorsetati in ade/arate cutii de beton si mozaic( De multe ori, lan#a aceste morminte se aliniaza altele &line de balarii si de ne#ri2a noastra( Crestineste este ca si mormintele /ecine, c6iar daca nu a&artin %amiliei, sa ne &reocu&e curatindu3le de buruieni, %iindca res&onsabilii lor directi au uitat de cei morti sau le ne#li2eaza cu /ino/atie( :im& de Q0 de zile, du&a traditie, arde la &iciorul crucii candela si mormantul se tamaiaza @de una din rude ori de la o &ersoana desemnata in acest sco&C( Pararea ca rudele a&ro&iate nu au /oie sa mear#a la mormant sau sa tamaieze #roa&a &ana la &omenirea de Q0 de zile este incorecta si trebuie &arasita( 7a &omenirea de 7 ani nu se dez#roa&a osemintele, du&a cum se &ractica &e alocuri, ci se %ace doar slu2ba &arastasului( Odi6na celor ra&osati nu trebuie deran2ata cu atat mai mult, cu cat &reotul, la inmormantare, a insemnat #roa&a zicand= )Se &ecetluieste mormantul acesta &ana la . Doua Nenire a Domnului)( Pentru alte datini, obiceiuri, traditii si &ractici locale @in masura in care -iserica le acce&taC trebuie sa se ia le#atura cu &reotul de enorie, asa cum am mai s&us( Suntem datori insa, ca niste buni crestini, sa %acem &recum ne3a in/atat -iserica noastra Ortodoxa, imde&artand obiceiurile si datinile omenesti si inde&linind, &entru %olos su%letesc, &o/atuirile ei(

01+2R2RI 2(3 S*2&+:(:I SI&1. 2( BIS3RI/II 1R+1.1>3 R172&3

0otararea luata in sedinta din %? iunie %@#A- privind incinerarea 1( Preotii sa &re/ina din /reme &e enoriasi, atra#andu3le atentia ca, in cazul cand cine/a dintre ei ar /oi sa se incinereze, -iserica la /a re%uza orice asistenta reli#ioasaD 2( 4nainte de o%icierea slu2bei de &ro6odire a unui mort, &reotul res&ecti/ sa aiba #ri2a sa se in%ormeze &e lan#a %amilia mortului, la care cimitir se /a inmormanta cel decedatD ;( Celor ce totusi au %ost incinerati sau se /or incinera sa li se refuze orice ser/iciu reli,ios, atat la moarte, cat si dupa moarte6( 0otararea nr5?$B- din %@;@- privind inmormantarea sinucigasilor (9(;(2(, nr( '%4, %=3=, p( %''-%'A) 6Slu2ba inmormantarii sinuci#asilor ST sa %ie %acuta numai de catre un sin#ur &reot si nu in locasul s%intei biserici, ci &e mar#inea #ro&ii, iar &reotul sa &oarte numai e&itra6ilul, sa/arsind slu2ba du&a ritual redus( Sa nu se tra#a clo&otele si sa nu se tina cu/antari)( 0otararea nr5 @%%C- din %@?!- referitoare la folosirea cantarii instrumentale la inmormantari @-(O(5(, nr( E, 19BQ, &( EBE3EB7C )9olosirea cantarii din intrumente muzicale la inmormantari se lasa la a&recierea c6iriar6irilor, s&re a o rezol/a de la caz la caz, acolo unde acest obicei este introdus, cu conditia sa nu &re2udicieze solemnitatea si atmos%era de e/la/ie a slu2bei)(

Bibliogra"ie selecti)a 1( Pr( 4oan V6( C6ir/asie, Cum sa cinstim mortii, -arlad, 19;O( 2( Pr( &ro%( dr( Fne -raniste, itur,ica speciala, -ucuresti, 1990( ;( "n/atatura de credinta crestina ortodo:a, -ucuresti, 1992(

Q( Pr( &ro%( dr( Fne -raniste, itur,ica ,enerala, -ucuresti, 199;( B( Pr( dr( V6eor#6e Pasc6ia, 9una-cu/iinta crestina, 8alo/at, 199E( E( Pr( &ro%( dr( Aicolae D( Aecula, $raditie si innoire in slu1irea litur,ica, /ol( 4, Valati, 199ED /ol( 44, Valati, 2001(

P2R3&3<D (2 E&71R7F&+2R3

Intru odihna ta- .oamne- unde toti s"intii tai se odihnescodihneste si su"letele adormitilor robilor +ai- ca +u singur esti "ara de moarte5

,ntristat %amilie, cucernic asisten', Crestinismul e reli#ia care ne s&une des&re ce /om %ace in /iata /esnica, adica ne &re#ateste &entru ce/a /esnic, caci moartea inseamna s%arsitul /ietii &amantesti &recum si ince&utul celei /esnice( 7a moarte, su%letul e condus de in#eri, el este selectat si se alatura locuitorilor cerului( Cerul e cu si#uranta un loc si cu certitudine se a%la sus %ata de orice &unct %ata de %ata &amantului si iadul se a%la cu certitudine 2os, in maruntaiele &amantului, dar aceste locuri si locuitorii lor nu &ot %i /azute de catre oameni &ana nu se desc6id oc6ii s&irituali( Durerea noastra ar %i %ost nes%arsita si %ara consolare daca /iata ar %i %ara sens si s%arsitul sau ar %i moartea( Omul a %ost creat &entru nemurire si &rin in/atatura sa, +ristos a desc6is &ortile im&aratiei lui Dumnezeu a %acut /esnicia &entru cei ce au crezut in Fl si au trait intru dre&tate( . %ost /oia Domnului s3l c6eme la Sine &e cre$tinul 4on, ca s3l rs&lteasc &entru toate ostenelile din /ia'a sa &m1nteasc( Cu toate c credem $i mrturisim acest lucru, 0ntristarea s3a a$ternut &este su%letele noastre, ale tuturor, dar mai ales ale celor din %amilie, 0ntristare datorat des&r'irii care, omene$te /orbind, este dureroas( De aceea, &entru m1n#1iere $i 0ncura2are, am in/ocat cu/intele Scri&turii Aoului :estament, &e care le3a'i auzit( Dac 0n Nec6iul :estament, se &uteau auzi mrturisiri de #enul Woare mor'ilor /ei %ace minuni, sau cei mor'i se /or scula $i :e /or luda &e :ineP? @Psalm 7!!!N44, 11C, a$adar un moti/ de triste'e &entru moartea cui/a, 0n Aoul :estament a/em

0ncredin'area c cei morBi n Domnul, adic cre$tine$te, sunt fericiBi7 Sau, cum mrturise$te un s%1nt &rinte al -isericii, .tanasie cel 8are, drepBii n-au nici o moarte, ci o trecere la /iaBa de /eci( S%1ntul &rinte a #rit a$a &entru c $tia cu/intele 81ntuitorului= Cel ce ascult cu/ntul .eu Ci crede n cel ce .-a trimis are /iaB /eCnic Ci la 1udecat nu /a /eni, ci s-a mutat din moarte la /iaB @4oan N, 2QC( .ceast mutare este s&re odi6n binemeritat, a$a cum ne 0ncredin'eaz cu/1ntul auzit la 0nce&ut, odi+neasc-se de ostenelile lor, cci faptele lor /in cu ei( Cci am auzit c1ntarea= DeCertciuni sunt cele omeneCti( Cte nu rmn dup moarte7 0u mer,e cu noi bo,Bia, nu ne nsoBeCte mrirea((( Dar ce ne 0nso'e$te, totu$i, dincoloP Doar %a&tele bune 0nso'esc su%letul &este &ra#ul dintre cer $i &m1nt( Fle sunt aductoare de odi6n binemeritat &entru cei ce au ostenit cu r1/n 0n o#orul Domnului, du& cu/1ntul dumnezeiesc al 81ntuitorului= DeniBi la .ine toBi cei osteniBi Ci mpo/raBi Ci Eu / /oi odi+ni pe /oi7 @8atei !4, 2OC( 4ubi'i credincio$i, .m s/1r$it slu2ba 0nmorm1ntrii, du& r1nduiala noastr cre$tin ortodox( #m s/rCit, adic toBi ne3am ru#at( Slu2ba n3a %ost %cut doar de &reot $i c1ntre'i, ci de ctre to'i cei de %a'( Prin 0ns$i &rezen'a d3/oastr, &rin %lorile aduse, &rin lum1nrile a&rinse, &rin lacrimi $i 0nc6inciuni, &rin ascultarea cu aten'ie a ru#ciunilor $i c1ntrilor( Prin rostirea din tot su%letul a cre$tinescului Dumnezeu s-l ierte( Prin toate acestea, a'i slu2it $i d3/oastr( 4at, a/em 0n mi2locul nostru &e cel care cu &u'in maiXnainte /orbea cu noi, iar acum se &etrece s&re 0nt1lnirea cu cei dra#i, adormi'i 0ntru Domnul( Suntem datori 0n aceste cli&e s ne amintim de /ia'a sa &m1nteasc, mcar 0n datele ei mai im&ortante= obrCia, copilria, tinereBea Ci Ccolile prin care a trecut, cstoria, ndeletnicirile, copiii, ataCamentul faBa de sfnta biseric, frumoasele relaBii cu cei din 1urul su( Ae /om cluzi, 0n 0n%'i$area scurtei bio#ra%ii de un &rece&t 0n'ele&t, care 0ndeamn= de morBi, numai de bine (de mortuis ni+il nisi bene)( Nia'a omului se aseamn, 0ntr3un %el, cu anotim&urile anului((( .st%el, r&osatul

0ntru Domnul a trecut &rin prim/ara copilriei, &rin /ara tinereBii, &rin toamna maturitBii, iar la urm &rin iarna btrneBii, a ne&utin'elor, dar $i a 0n'ele&ciunii( D/s( cei din %amilie 0i cunoa$te'i mai bine dec1t noi %irul /ie'ii, cu bucuriile $i necazurile &e care, ca orice om, le3a a/ut( Cu o &urtare exem&lar, cu munc cinstit $i credin' tare 0n Dumnezeu, s3a do/edit biruitor( Fl a murit nu ca un 0n/ins, ci ca un 0n/in#tor, ridic1nduse &rin /irtute, deasu&ra &atimilor acestei lumi, 0ntrit de cu/1ntul 81ntuitorului= W,n lume necazuri /e'i a/eaD dar 0ndrzni'i, Fu am biruit lumea"? @4oan!N4, ;;C( ,n contextul acestui cu/1nt ne amintim de un minunat exem&lu, dat de .//a 4osi% din )ateric- WS3au adunat %ra'ii odat la .//a 4osi% $i $ez1nd ei $i 0ntreb1ndu3l se bucura el, $i cu toat os1rdia le zicea= eu 0m&rat sunt astzi( Cci am 0m&r'it &este &atimi" ( 4ubi'i credincio$i, -iruin'a r&osatului 0ntru Domnul $i3a a/ut iz/or 0n dra,ostea lui faBa de sfnta biseric, %a&t constatat de noi to'i( .ceasta credem c a %ost una din /irtu'ile de%initorii( Au numai 0n duminici $i srbtori, ci $i 0n multe alte &rile2uri, d1nsul era neli&sit de la biseric( Fra, cum se s&une 0n limba2 teolo#ic, membru /iu al 9isericii( Fra o mldi' roditoare 0n /i'a +ristos @4oan !N, BC, bine$tiindu3se c 9iserica este $rupul lui 5ristos @F%eseni 4, 2;C( 8ul'i ne$tiutori a%irm, srmanii= eu nu m duc la biseric, pentru c o am n suflet((( Sau= eu m ro, acas, de ce trebuie s m mai deplasezE Sau= Ctiu atBia care mer, la 9iseric, dar se comport ca niCte necredincioCi((( etc( .cestora le aducem aminte cu/intele S%( Ci&rian= W,n a%ara -isericii nu exist m1ntuire $i WCine nu are -iserica de mam, nu &oate a/ea &e Dumnezeu de tat?( ,n acela$i du6 #rie$te $i 9ericitul .u#ustin= W ,n a%ara 9isericii poBi a/ea totul n afar de mntuire( )oBi a/ea cinstire, poBi deBine E/an,+elia, poBi a/ea credinBa Ci sa predici n numele sfintei $reimi, dar niciodat nu /ei putea ,si mntuire dect n 9iseric( C1t des&re %a&tul c $i cei ce %rec/enteaz -iserica se com&ort uneori ca cei necredincio$i, ca oameni su&u$i #re$elii, e/ocm cu/intele cunoscutului teolo# Ori#en= WCel mai ru membru al -isericii nu &oate %i com&arat cu nimeni din adunrile omene$ti?( -iserica 0i cu&rinde nu numai &e s%in'i, ci $i &e cei &cto$i, care, oric1t de ri ar %i, au $ansa de a de/eni L &rin strdania cores&unztoare L s%in'i( ./em at1tea exem&le 0n istoria -isericii" .$adar, %erice de credinciosul care iube$te -iserica, stlp Ci temelie a ade/rului @:im( 444, 1BC( 9erice de r&osatul 0ntru Domnul(((, care s3a mutat

acum 0n -iserica cereasc, du& ce mai 0nt1i s3a do/edit iubitor al -isericii &m1nte$ti( ,n du6ul acestei realit'i 0n'ele#em acum cu/1ntul scri&turistic &rin care am 0nce&ut rostirea, W <ericiBi cei morBi, cei ce de acum mor ntru Domnul((((

4ubi'i credincio$i, Su%letul r&osatului 0ntru Domnul((( se cltore$te acum s&re sla$urile cere$ti, du& ce mai 0nt1i se /a 0n%'i$a, ca tot &m1nteanul, 0naintea Dre&tului Judector( Du& mrturiile unor s%in'i &rin'i, 2udecata su%letului, numit $i particular sau personal, /a a/ea loc &este Q0 de zile( ,n acest tim& noi a/em datoria s ne ru#m %ierbinte &entru su%letul su, s3i %acem &arastasele 0ndtinate, cu deosebire cel de Q0 de zile, totodat s %acem milostenie 0n numele su( Dar nu numai at1t( 9a' de memoria d1nsului mai a/em c1te/a datorii= s3i imitm %a&tele bune, s3i 0m&linim s%aturile date nou mai ales 0n anii din urm, c1nd 0n'ele&ciunea s3a 0m&letit cu bo#ata3i ex&erien' a /ie'ii, s 0m&linim ceea ce el n3a a&ucat s mai 0nc6eie( :o'i cei de %a', &rin &rezen'a noastr, mrturisim re#retul c ne des&r'im de el, totodat, mrturisim c dorim rentlnirea cu el( Pentru aceasta este ne/oie, desi#ur, s /ie'uim 0n a$a %el 0nc1t Dumnezeu s ne #seasc /rednici de o ast%el de re0nt1lnire, cu el $i cu ceilal'i dra#i ai no$tri &leca'i 0n /e$nicie( Suntem aici $i &entru a3i da cre$tineasca iertare &entru cele ce 0n /ia', ca om, /a %i #re$it %a' de noi, dar Ci pentru a ne cere noi nCine iertare de la dnsul &entru cele ce i3am #re$it( De 0nc6eiere, socotim &otri/it sa e/ocm un %ra#ment dintr3o c1ntare a slu2bei 0nmorm1ntrii, %ra#ment ce &oate %i socotit testament sufletesc al rposatului = WNz1ndum zc1nd %r #las $i %r su%lare, &l1n#e'i to'i &entru mine, %ra'ilor $i &rietenilor, rudelor $i cunoscu'ilor((( Mi /eni'i to'i care m iubi'i $i m sruta'i cu srutarea cea mai de &e urm((( Ci / ro# &e to'i $i cu struin' cer /ou, s /a ru#a'i ne0ncetat lui +ristos3Dumnezeu &entru mine, ca s nu %iu r1nduit, du& &catele mele, la locul de &edea&s, ci s m a$eze unde este lumina /ie'ii? ( 4ndemnul nostru e sa nu34 uitam &e cei &lecati dintre noi, ru#aciunile &entru 2udecatile &ublice si &articulare sunt de mare %olos( Cei care ne dorim sa le %im de mare a2utor celor &lecati catre cele /esnice, trebuie sa intensi%icam ru#aciunile in s%anta biserica, la mormintele lor, sa %acem &omenirile randuite de s%intii &arinti, sa %acem milostenia cu/enita &entru su%letele lor si sa3l ru#am &e milosti/ul Dumnezeu sa le %aca odi6na >in loc de /erdeata, in loc de odi6na, de unde a %u#it toate durerea, intristarea si sus&inarea?( Dumnezeu s-l ierte Ci s-l odi+neasc7 .min(

Predica la instalarea preotului in parohie

G7ua'i Du6 S%1ntD crora /e'i ierta &catele, le /or %i iertate $i crora le /e'i 'ine, 'inute /or %i"? @4oan !!, 2232;C( )rea Cucernice )rinte )rotoiereu, )rea Cucernici )rinBi-fraBi, "ubiBi credincioCi, ;norata asistenta, Cu/intele &e care le3am e/ocat au %ost rostite de 81ntuitorul 4isus +ristos ctre a&ostolii ale$i de Fl, du& ce maiXnainte le &oruncise W )recum .-a trimis pe .ine $atl, / trimit Ci Eu pe /oi7 @4oan !!, 21C( Du& cum se $tie, s%in'ii a&ostoli, la r1ndul lor, au r1nduit e&isco&i, &reo'i $i diaconi 0n cet'ile 0n care au &ro&o/duit( Slu2irea a&ostoleasc de&lin a %ost continuat, a&oi, &1n 0n zilele noastre, de cinsti'ii e&isco&i, care, du& cu/enita cercetare, 6irotonesc $i trimit &reo'i 0n &aro6ii s&re 0m&linirea 0ntreitei misiuni

de 0n/'tor, s%in'itor $i 0ndrumtor &e calea m1ntuirii( .$a s3au &etrecut lucrurile, cu /oia Domnului, $i 0n &aro6ia aceasta, iubi'i credincio$i, 0n care mi s3a druit bucuria s / %iu trimis &stor( 8i3au rmas 0nc /ii 0n su%let ru#ciunile de 6irotonire rostite de Prea S%in'itul(((= WDumnezeiescul 6ar, cel ce totdeauna &e cele ne&utincioase le /indec $i &e cele de li&s le &line$te, r1nduie$te &e &rea cucernicul diacon((( 0n &reot( S ne ru#m, dar, &entru aceasta, ca s /in &este el 6arul S%1ntului Du6 22?, 0ntrindu3m, a&oi, $i cu &uterea de a s/1r$i S%1nta :ain a S&o/edaniei= W(((,nsu'i $i acum &e robul :u acesta((((care s3a ales de ctre mine, de&lin %iind 0ntru tot 6arul, arat3l &e d1nsul /rednic de a&ostoleasca $i du6o/niceasca :a slu2ire, &rin a noastr smerenie, de a le#a $i a dezle#a #re$elile celor ne/rednici(((?2;, &e temeiul &oruncii date de 81ntuitorul= WOric1te /e'i le#a &e &m1nt, /or %i le#ate $i 0n ceruri, $i oric1te /e'i dezle#a &e &m1nt, /or %i dezle#ate $i 0n ceruri @8atei !N444, 1OC( 8 simt co&le$it de #reaua rs&undere ce mi s3a 0ncredin'at, dar $i de bucuria ad1nc &e care o triesc din cli&a 6irotoniei( Dau sla/ $i mul'umire lui Dumnezeu &entru darurile re/rsate asu&ra mea $i m ro# 7ui s3mi a2ute a3mi 0m&lini misiunea du& cu/iin'( Cu/1ntul meu de mul'umire se 0ndrea&t, a&oi, ctre to'i cei ale$i de Dumnezeu s3mi 0ndrume &a$ii s&re aceast s%1nt slu2ire( 8ai 0nt1i ctre iubi'ii mei &rin'i, aici de %a', care &rin 2ert%elnicia lor m3au crescut $i m3au 0ndemnat s urmez teolo#ia $i &e care 0i ro# ca $i de acum 0nainte s3mi %ie a&roa&e cu ru#ciunile lor( ,n acela$i tim& datorez mul'umiri &rin'ilor mei su%lete$ti, &ro%esorii de la Seminar $i de la 9acultate, care L cu timp Ci fr timp L mi3au sdit 0n su%let s%intele 0n/'turi $i de&rinderi teolo#ice, s&re a le &une 0n slu2ba d3/oastr, iubi'i credincio$i( ,n c6i& deosebit adresez recuno$tin'a mea Prea S%in'itului Printe F&isco&((( care m3a 6irotonit $i mi3a dat binecu/1ntarea s %iu &reotul d3/oastr( :otodat, mul'umesc din toat inima &rintelui &rotoiereu(((, care a a/ut $i dra#ostea s /in aici, s&re a da mrturie asu&ra 0naltei 6otr1ri de a %i numit 0n aceast &aro6ie( ,i mul'umesc, de asemenea, &entru cu/intele calde $i 0ncura2atoare rostite cu acest &rile22Q( ,n#dui'i3mi acum s mul'umesc $i celorlal'i oas&e'i, aici de %a', &entru #estul &rietenesc de a %i alturi de noi 0n aceast binecu/1ntat zi(

4ubi'i credincio$i ai &aro6iei((((, Dumnea/oastr / mul'umesc 0n c6i& a&arte, &entru cldura su%leteasc ce mi3a'i artat3o din cli&a 0n care am sosit aici( Cu a2utorul Domnului, /om lucra de acum 0m&reun 0n o#orul 7ui( Ae /om ru#a 0m&reun, 0n aceast &rea %rumoas biseric $i &e la casele %iecruia( Dar /om %i alturi $i 0n ostenelile #os&odre$ti, mai ales 0n cele ce 'in de buna r1nduial a s%1ntului lca$, a cimitirului, a troi'elor $(a( De aceea / ro# dintru 0nce&ut s %i'i l1n# mine, cu ru#ciunile, cu s%aturile $i cu celelalte osteneli, &entru c %r s&ri2in nu /oi &utea 0m&lini 2urm1ntul &e care l3am rostit la 6irotonie, 0n %a'a s%( altar( .m 2urat 0ntre altele c 0n misiunea mea nu am n /edere dect a lucra cu osrdie pentru mntuirea sufleteasc a turmei du+o/niceCti mie ncredinBat(((maiXnainte( Slu2irea &reotului are 0n /edere, a$a cum am &omenit la 0nce&ut, trei laturi= 0n/'toreasc, s%in'itoare $i &astoral( Ca n/Btor m /oi strdui s &linesc an#a2amentul rostit 0n cadrul aceluia$i 2urm1nt, c W/oi con%orma ne0ncetat /ia'a mea cu 0n/'tura s%intei e/an#6elii, a s%in'ilor a&ostoli, $i cu toate canoanele $i 0n/'turile s%in'ilor &rin'i ai -isericii ortodoxe?( ,n misiunea s%in'itoare sunt con$tient c nu se &oate slu2i %r o ne0ncetat strduin' de a a/ea eu 0nsumi o /ia' cucernic, du& 0ndemnul dat de S%( .&( Pa/el, 0ndemn inclus 0n textul 2urm1ntului= WAu /oi uita niciodat cu/intele S%( .&( Pa/el, care cere ca &reotul s %ie %r &ri6an, brbat al unei sin#ure %emei, &ri/i#6etor, treaz, cum&tat, os&italier, 0n/'tor, nu be'i/, nu btu$, ner1/nitor la c1$ti# ur1t, ci bl1nd, nes%ednic, nelacom, bine c6i/ernis1ndu3$i casa sa(((? @4 :im( 444, 23QC(.m rostit $i 0n %a'a d3/oastr aceste cu/inte de 2urm1nt, cu ru#mintea s ms&ri2ini'i cu ru#ciunile $i s%aturile, s&re a le res&ecta 0ntocmai( 4ubi'i credincio$i, F/oc1nd aceste %ra#mente din 2urm1ntul &e care l3am de&us 0n ziua 6irotoniei, 0mi dau seama 0nc odat c1t de 0nalt $i 0n%rico$at este rs&underea &reo'easc( Cunoa$tem s%in'i &rin'i care au %u#it de &reo'ie, nu s&re a se esc6i/a de slu2ire, ci din aceast con$tiin' a 0naltei rs&underi( ,n cele din urm au consim'it, numai du& 0ndelun#i insisten'e ale celor din 2ur, $i /z1nd c1t ne/oie au cre$tinii de &stori( .$a s3a 0nt1m&lat,

s&re exem&lu cu s%1ntul Vri#orie de Aazianz, tritor 0n secolul al 4N3lea, de la care ne3au rmas ast%el de mrturii 0ntr3un $ratat despre preoBie2B( Vri2a de a nu #re$i, %rm1ntrile $i #1ndurile asu&ra 0n%rico$atei rs&underi, l3au %cut s %ac mrturisiri care se &otri/esc 0ntocmai $i nou, &reo'ilor de azi= WCu aceste #1nduri, s&unea S%( Vri#orie, triesc ziua $i noa&tea( .cestea3mi to&esc mdu/a, acestea3mi macin tru&ul $i nu m las s %iu 0ndrzne' $i s &ri/esc 0n sus( .cestea3mi smeresc su%letul, 0mi 0n#enunc6eaz mintea, 0mi &un lan' limbii((( :rebuie mai 0nt1i s %iu eu mai 0nt1i curat $i a&oi s cur' &e al'iiD s %iu eu lumin, ca s luminez &e al'iiD s %iu eu s%1nt, ca s s%in'esc &e al'iiD s %iu eu a&roa&e de Dumnezeu, ca s a&ro&ii &e al'iiD s %iu eu s%1nt, ca s s%in'esc &e al'ii(((? ( 4ubi'i asculttori, Cu aceast con$tiin' $i res&onsabilitate a s%in'ilor &rin'i, &e care 0i a/em &re'ioase modele, 0nc6ei cu/1ntul meu, mul'umindu3/ 0nc odat, tuturor, &entru dra#ostea de a %i alturi de mine( Socotesc &otri/it ca acum, la 0nce&ut de drum, s rostesc 0m&reun cu d/oastr 2u,ciunea la nceperea lucrului- FDoamne 4isuse +ristoase, 9iule, <nule3 Ascut al :atlui celui %r de 0nce&ut, :u e$ti Cel ce &rin #ura &roorocului :u Da/id ai zis= ie$i3/a omul la lucrul su $i la lucrarea sa &1n seara( :u ai zis $i &rin #ura %ericitului Pa/el a&ostolul D cel ce nu /rea s lucreze, nici s nu mn1nce( Mi iar$i :u ai zis cu &reacurat #ura :a= 9r de 8ine nu &ute'i %ace nimic( Doamne, Doamne, ascult din tot su%letul $i din toat inima dumnezeie$tile :ale cu/inte $i cu umilin' aler# la buntatea :a= a2ut3mi mie, &ctosului, cu darul :u, s s/1r$esc lucrul ce 0nce& acum( .84A( PR3.I/2 P3&+R: S*I&+3(3 P2H+I

Cu trupul adormind ca un muritor , "mparate si Doamne a treia zi ai in/iat, pe #dam din stricaciune ridicand si moartea pierzand, )astile nestricaciunii, lumii de mantuire77

4ubi'i credincio$i, cinstitori ai ,n/ierii Domnului,

.stazi este cel mai mare &raznic al bisericii lui +ristos si de aceasta sarbatoare atarna mantuirea noastra( .ceasta sarbatoare este cea mai marita si &reaminunata &entru ca s3a %acut cu a Sa &utere dumnezeiasca Fl %iind insasi in/ierea si /iata( Ca 0n %iecare an, am rostit $i am c1ntat 0m&reun 5ristos a Gn/iat $i 0n aceast noa&te s%1nt a Pa$telui )( Prin aceast rostire mrturisim, deodat, dou lucruri= credin'a 0n 0n/ierea noastr, a$a &recum Domnul nostru 4isus +ristos a 0n/iat, totodat nde2dea c, o dat cu acest Pa$te, /om &$i s&re o /ia' mai bun, mai demn, at1t sub as&ect moral, c1t $i material( S3i mul'umim, a$adar, Domnului c ne3a a2utat s ne 0n/rednicim de &artici&area la aceast &rea%rumoas $i s%1nt slu2b, c la aceasta or litur#ic suntem l1n# o s%1nt biseric( 4ubi'i credincio$i, .m urcat, 0nce&1nd din Duminica 9loriilor, s&re 4erusalimul cel du6o/nicesc, tre&tele Deniilor din serile s&tm1nii Patimilor( .m %ost din nou martorii su%erin'elor 81ntuitorului nostru= /inderea, bat2ocorirea, 0ncununarea cu s&ini, rsti#nirea, moartea $i &unerea 0n morm1nt( .m trecut $i noi &e sub S%1ntul F&ita%, mrturisind tainic c /rem s ne 0n#ro&m &catele $i noi cu 4isus, care S3a lsat 0n#ro&at s&re a 0n#ro&a &catele omenirii, a&oi am srutat S%1nta Cruce, 0n'ele#1nd c numai &rintr3o /ia' 2ert%elnic &utem nd2dui c /om 0n/ia $i noi, &recum Fl a 0n/iat 0n urma 2ert%ei $i mor'ii &e Cruce( ,n/ierea 7ui ne um&le acum su%letele de bucurie, Pa$tele %iind cel mai luminos &raznic din calendarul cre$tin( Dar ce 0nseamn, oare, cu/1ntul W paCte, rostit at1t de desP .cum ;B00 de ani, 0n /alea Ailului din F#i&t, &o&orul e/reu se #sea 0ntr3o #rea robie, de &este Q00 de ani( Prin /oia Domnului ei au ie$it din aceast robie $i, la &lecare, au luat, 0ntre multe altele, $i un cu/1nt care L nu bnuiau atunci L /a &rimi o consacrare deosebit( Cu/1ntul minune era )#!#5 $i desemna 0n limba e#i&tean srbtoarea solsti'iului de &rim/ar, c1nd soarele trecea din emis%era austral 0n cea boreal( Pro&riu3zis pasa+ 0nsemna trecere $i semni%ica biruin'a luminii asu&ra 0ntunericului( Cu oarecare trans%ormare, e/reii i3au zis pesa+, tot cu 0n'elesul de trecere, adic trecerea lor &rin 8area 5o$ie, de la robia e#i&tean la libertatea Irii 9#duin'ei( .dic trecerea de sub 2u#ul robiei la bucuria libert'ii( Vrecii au &reluat cu/1ntul minune, zic1ndu3i )#!5#D a&roa&e la %el i3au zis $i latinii= pasc+a- pascae( De aici 0l are $i limba rom1n,

paCti sau paCte, cu/1nt sinonim cu n/iere, adic trecere de la moarte la /ia', de la robia &catului L &rin 2ert%a $i 0n/ierea Domnului L la bucuria /ie'ii intru /irtute( 4ubi'i asculttori, ,n %iecare an, 0n cea mai emo'ionant noa&te litur#ic retrim sensul ad1nc al acestei treceri, c1nd +ristos Cel 0n/iat ne rea&rinde s&eran'ele de trecere de la &cat la /irtute $i la o /ia' mai bun &entru noi $i %amiliile noastre( .ceast slu2b im&resionant ce s3a %cut aici, a%ar, este doar 0nce&utul &raznicului( N c6emm acum s intra'i cu noi 0n S%1ntul 7ca$, s %i'i &rta$i la S%1nta 7itur#6ie, a&oi s &rimi'i paCtele, &1inea binecu/1ntat, $i s a/e'i bucuria slu2bei 0ntre#i( C6iar dac tru&ul / c6eam, &oate, s&re somn sau m1ncare, da'i ascultare su%letului, care / 0ndeamn s rm1ne'i( 9ace'i bucurie su%letului" Pentru c, iubi'i credincio$i, cinstitori ai sl/itei 0n/ieri, aceasta este ziua pe care a fcut-o Domnul, s ne bucurm Ci s ne /eselim ntr-nsa7 Invierea Domnului este si invierea noastra este sfarsitul si cununa evangheliei lui Hristos. Daca Hristos n-ar fi murit si inviat pentru noi, moartea si pacatul n-ar fi putut fi biruite si zadarnice ar fi fost viata, credinta si nadejdea noastra. Astazi, iadul a fost robit si raiul s-a deschis, ingerii canta impreuna cu oamenii biruinta vietii asupra mortii.Deci, sa ne bucuram duhovniceste impreuna cu biserica lui Hristos ca nu mai suntem sub legaturile mortii si ale intunericului. Trebuie sa participam cu bucurie sufleteasca, multumind lui Dumnezeu ca ne-a invrednicit sa ajungem si anul acesta la Sfintele asti si sa-l rugam sa aduca si in inimile noastre sfanta lumina a Invierii Sale celei din morti pentru ca noi sa-l putem preamari prin faptele noastre si rugaciunile noastre. Amin. Hristos a inviat.

PREDIC LA DUMINICA ORTODOXIEI

Cine nu este cu Mine este mpotriva mea, i Cine nu adun cu Mine risipete!!"t.#$,%&' Frai cretini,

()t adev*r e+prim* cuvintele ")ntuitorului, Acestea pot fi considerate ca o sintez* a -ntregii Sale -nv*.*turi. Despre aceasta putem da m*rturie cel mai bine noi cre/tinii ortodoc/i, c*ci toat* via.a noastr* trebuie raportat* la Hristos Dumnezeu, care S-a f*cut om ca /i noi pentru a noastr* m)ntuire. Tot ce facem -n afar* de Hristos este lucru vremelnic, noi trebuind s* ne adun*m comori -n cer, unde nici molia nu le stric*, nici furii le sap*, nici le fur*. 0remelnicia bog*.iilor de aici este scoas* -n eviden.* /i de Sf)ntul avel -n 1pistola c*tre 1vrei capitolul ##, care s-a citit ast*zi la Apostol, -n care spune c* "oise /i profe.ii n-au ales dulcea.a cea trec*toare a p*catului /i a bog*.iei, ci mai degrab* au ales s* p*timeasc* cu poporul lui Dumnezeu, socotind batjocorirea pentru Hristos mai de pre. dec)t bog*.iile 1giptului. Ace/tia 2prin credin au biruit mprai, au fcut dreptate, au dobndit fgduinele, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scpat de ascuiul sabiei, s-au mputernicit, din slabi ce erau s-au fcut tari n rzboaie, au ntors taberele vrjmailor pe fug; unele femei i-au luat pe morii lor nviai, iar alii au fost chinuii neprimind izbvirea, ca s dobndeasc mai bun nviere entru aceast* -nviere suntem noi chema.i s* ne cur*.im /i pentru ea 3iserica ne pune -nainte mai multe metode4 credin.a, rug*ciunea, postul, faptele bune /i nu -n ultimul r)nd -mp*rt*/irea de Harul dumnezeiesc prin Sfintele Taine. rin aceste mijloace -ntreaga noastr* via.* trebuie s* devin* un urcu/ duhovnicesc care s* culmineze cu ajungerea la -nvierea lui Hristos. 3iserica a r)nduit unele perioade din fiecare an mai intense de urcu/ duhovnicesc, care s* revigoreze via.a noastr* spiritual*. erioada ostului "are este o astfel de perioada de intensificare, de preg*tire, de urcu/ duhovnicesc care va culmina cu 5nvierea lui Hristos. 6iecare s*pt*m)n* /i fiecare duminic* sunt o treapt* -n urcu/ul nostru spre 5nviere. 5n primul mileniu cre/tin aceast* prim* duminic* era -nchinat*, era serbat* amintirea lui "oise /i a profe.ilor, ace/tia fiind considera.i prima etap* -n descoperirea lui Hristos, care au preg*tit lumea prin numeroasele lor profe.ii, pentru -ntruparea ")ntuitorului. Acest lucru este semnalat /i -n 1vanghelia de la Ioan care s-a citit ast*zi, -n care Sf)ntul Apostol 6ilip -i spune lui 7atanael4 2!m aflat pe !cela despre care au scris "oise n #ege i proorocii, pe $isus 8lterior -n secolul nou*, mai e+act la #$ martie 9:$, aceast* duminic* a fost numit* a 2;rtodo+iei2 pentru a ne aminti de restabilirea cultului sfintelor icoane. (um bine /ti.i cinstirea sfintelor icoane a fost contestat* de c*tre iconocla/ti care o considerau idolatrie. Sfin.ii *rin.i au stabilit prin hot*r)rile celui de-al /aptelea Sinod 1cumenic cinstirea sfintelor icoane. 1i au precizat c* nu cinstim materia4 lemnul, aurul, ci -nchinarea noastr* se adreseaz* chipului zugr*vit -n icoan*, adic* ")ntuitorului, "aicii Domnului sau Sfin.ilor care sunt persoane reale, nu chipuri imaginare cum erau idolii. Deci -nchinare se aduce celui -nchipuit -n icoan*, zugr*vit, iar -n cazul sfin.ilor, cinstim cur*.ia sf)ntului, sfin.enia .i -n cele din urm* -nchinarea noastr* este adresat* tot lui Dumnezeu, pentru ca 1l este singurul Sf)nt -n Sine, sfin.ii fiind cei care s-au -mp*rt*/it, au primit din sfin-.enia lui Dumnezeu. <i ast*zi se pare c* au ap*rut noi vr*jma/i ai icoanelor care vor s*-= scoat* pe Dumnezeu din /coli, din institu.ii /i treptat, treptat din via.a noastr*. 7oi cre/tinii ortodoc/i trebuie s* .inem la identitatea noastr* /i s* facem tot posibilul ca intr-o .ar* cu o majoritate zdrobitoare de ortodoc/i, cel pu.in declara.i, s* nu biruiasc* p*g)nismul. utem birui p*g)nismul doar fiind uni.i /i ajut)ndu-ne unii pe al.ii a/a cum au fost -nainta/ii no/tri dou* milenii. Acest lucru este mult mai imperios necesar -n conte+tul actual -n care se elimin* grani.ele /i tr*im un dublu e+od de popula.ie. e de o parte din ;rient spre ;ccident, oamenii fiind m)na.i de teroarea comunist* /i de dorin.a de -mbog*.ire, iar pe de alt* parte din 0est spre >*s*rit pentru acapararea bunurilor materiale /i pentru transportul tehnic avansat al capitalismului. To.i avem beneficii din acest conte+t, numai s* /tim s*

gestion*m situa.ia. De aceea noi ortodoc/ii trebuie s* fim uni.i cum am mai spus /i statornici -n credin.a noastr* ortodo+*. S*-= avem pe Dumnezeu /i s* le ar*t*m celorlal.i valoarea vie.ii cre/tine cu toate componentele ei4 via.* duhovniceasc*, liturgic* /i permanenta raportare la Dumnezeu. Astfel occidentalii au ocazia s* cunoasc* direct valorile ortodo+iei, sa-/i recunoasc* lipsurile /i mai ales s*-/i recapete dimensiunea spiritual* a cre/tinismului pe care ei au pierdut-o. 7oi avem un rol major -n aceast* lucrare deoarece suntem .ara cu cel mai mare num*r de cre/tini ortodoc/i. ; 1urop* f*r* Dumnezeu, oric)te beneficii materiale /i sociale ar aduce membrilor ei, este asemenea casei din 1vanghelie care a fost zidit* pe nisip. ; casa a 1uropei zidit* pe st)nc* poate fi zidit* doar prin raportarea la Dumnezeu /i nu prin e+cluderea =ui. 0edem c* Apusul -ndep*rt)ndu-= u/or, u/or pe Dumnezeu, datorit* seculariz*rii au adus >aiul pe p*m)nt. ;mul e st*p)nul acestei lumi, iar banul este zeul suprem c*ruia i se -nchin* to.i. bog*.ia este r)vnit* din ce -n ce mai des. To.i -/i doresc s* ajung* boga.i sau to.i ne dorim s* ajungem boga.i. acest lucru cumulat cu uitarea lui Dumnezeu devine fatal. ?in s* precizez c* bog*.ia nu este rea -n sine, dup* cum nici s*r*cia nu este virtute -n sine. Depinde cum le punem -n slujba m)ntuirii noastre. =a fel cum bogatul care se leag* la jugul bog*.iei, se afund* -n pl*ceri /i uit* de Dumnezeu, tot a/a /i s*racul care nu rabd* s*r*cia, nevoile, greut*.ile /i c)rte/te, -i repro/eaz* lui Dumnezeu este departe de m)ntuire. 1ste drept c* s*r*cia poate mult mai u/or s*-l aduc* pe om l)ng* Dumnezeu. ;mul s*rac se smere/te mult mai u/or, /i -n general mai mult atunci c)nd d* de greut*.i, omul -l caut* pe Dumnezeu, alearg* la 1l /i se roag* pentru izb*vire, pentru ajutor, pentru m)ntuirea din necazuri. Dar /i cel bogat poate s* fie credincios, /i atunci bog*.ia este o foarte util*, folositoare /i binecuv)ntat* arm* pus* -n slujba m)ntuirii. 8n om bogat c)te suflete nu poate m)ng)ia@ ()te guri nu poate hr*ni@ ()te trupuri ale celor goi nu poate -mbr*ca@ ().i bolnavi /i -ntemni.a.i nu poate ajuta@ 3a chiar comunit*.i -ntregi poate sprijini. Toate acestea -n numele lui Hristos -mplinesc -ntr-adev*r adev*ratul scop al bog*.iei. Av)nd con/tiin.a c* bog*.ia este de la Dumnezeu /i -ntorc)nd-o neajutora.ilor, s*racilor, oropsi.ilor, pe care 5nsu/i Hristos -i identific* ca fiind fra.i mai mici ai =ui, putem -ntoarce lui Hristos binecuv)ntarea dat*. Doar a/a putem -nainta -n virtute prin bog*.ie, miluind pe aproapele /i mul.umindu-I lui Dumnezeu pentru toate. S* mul.umim, iubi.i credincio/i /i pentru cele bune /i pentru cele mai pu.in bune, sau care ni se par nou* mai pu.in bune. 5n cele din urm* toate cele pe care ni le trimite Dumnezeu sunt bune, sunt folositoare, sunt spre m)ntuirea noastr*. (hiar dac* noi nu vedem utilitatea unor necazuri, doar 1l -n atot/tiin.a =ui /tie scopul mai apropiat sau mai -ndep*rtat al tuturor greut*.ilor pe care ni le trimite. (u to.ii /tim c* de multe ori suntem nemul.umitori fa.* de 1l, fie c* nu ne-a dat ce i-am cerut, fie c* nu ne-a ascultat rug*ciunile la timp, fie ni s-a p*rut c* am fost abandona.i -n necazuri, /i putem da multe /i multe e+emple cu fiecare dintre noi. "ul.i dintre noi dac* ducem o via.* c)t de c)t cre/tin*, avem preten.ia ca /i Dumnezeu, obligatoriu s* se arate binevoitor fa.* de noi /i ni se pare c*-= avem dator -ntr-un anume fel. 0reau s* v* istorisesc o -nt)mplare foarte concludent* -n acest sens4 5ntr-o familie cu doi copii, p*rin.ii se str*duiau din toate puterile s* le asigure pruncilor toate cele necesare, cum mul.i dintre dumneavoastr* face.i. <i munceau din greu p*rin.ii, /intr-o parte si-n alta, /i se zbuciumau, /i f*ceau tot posibilul ca celor doi copii s* nu le lipseasc* nimic. <i cresc)nd unul dintre fii, iar p*rin.ii nemaidovedind cu treburile, -i mai

l*sau ceva treburi, pe care le-ar fi putut face un copil m*ri/or, se -n.elege. 5ntr-o sear* c)nd se -ntorc p*rin.ii de la serviciu, obosi.i, osteni.i, mama g*se/te o list* pe masa din buc*t*rie. ()nd cite/te vede c* fiul cel mare -i scrisese4 pentru c* l-am adus pe fr*.iorul cel mic de la gr*dini.* -mi datorezi un leu. entru c* i-am dat s* m*n)nce /i l-am culcat la pr)nz, -mi mai datorezi un leu. entru c* am sp*lat vasele -n care am m)ncat, -mi mai datorezi un leu. entru c* am f*cut pu.inele cump*r*turi pe care m-ai rugat, -mi mai datorezi un leu. entru c* am -nv*.at /i am luat un zece la matematic*, -mi mai datorezi un leu. 5n total, -mi datorezi cinci lei. Atunci mama -ndurerat* -ntoarce lista f*cut* de copil /i scrie4 entru c* te-am purtat -n p)ntece nou* luni, /i numai eu /i Dumnezeu /tim c)t de greu a fost, -mi datorezi zero lei. entru c* am suportat durerile de neimaginat ale na/terii, cum numai o mam* poate /ti, -mi datorezi zero lei. entru c* eu /i tat*l t*u am vegheat la cre/tetul t*u nenum*rate nop.i c)nd ai fost mic, -mi datorezi zero lei. entru c* /i acum alerg*m toat* ziua muncind /i zbucium)ndu-ne, numai ca s* v* asigur*m vou* cele necesare, -mi datorezi zero lei. 5n total -mi datoreziA zero lei. A/a face iubi.i credincio/i /i 3unul Dumnezeu cu fiecare dintre noi4 ne-a creat din bun*tate, ne-a -nzestrat cu diferite daruri, ne vegheaz* permanent /i ne d* toate cele trebuincioase. Toate acestea din iubire. /i c)t de nerecunosc*tori ne ar*t*m noi de cele mai multe ori@ Ar trebui s* mul.umim totdeauna pentru toate. /i cum putem mul.umi cel mai bine dec)t ajut)ndu-i pe cei care sunt -n nevoi. e cei pe care Hristos -i nume/te fra.ii =ui mai mici. Doar a/a putem -ntoarce bunurile primite. Iat* c* 3iserica ne pune -nainte un mijloc foarte comod de a-i ajuta4 nici s* alerg*m pe la spitale, ori prin -nchisori c*ut)ndu-i pe cei -n nevoi, pe cei goi sau pe cei fl*m)nzi, ci s* contribuim fiecare dup* putere la ceea ce se nume/te 6ondul (entral "isionar, destinat ajutor*rii parohiilor mai s*race /i comunit*.ilor aflate -n nevoi. (u ce ne -ntoarcem la casele noastre, din cuv)ntul de -nv*.*tur*, iubi.i credincio/i@ 5n primul r)nd trebuie s* re.inem c* cine nu adun* cu Hristos risipe/te, /i s* avem tot timpul -n vedere vremelnicia lucrurilor materiale /i valoarea inestimabil* a celor spirituale, a sufletului pe care nu-l pot r*scump*ra nici bog*.iile din lumea -ntreag*, dup* cum ne spune ")ntuitorul. 5n al doilea r)nd, s* ne facem buni ap*r*tori ai valorilor ;rtodo+iei, mai ales ai icoanelor care sunt at)t de mult hulite ast*zi de o m)n* de p*g)ni care vor s*-/i impun* punctul de vedere -ntr-o .ar* cu cel mai mare num*r de ortodoc/i din 1uropa. S* fim prin via.a noastr* buni m*rturisitori ai credin.ei, ca v*z)ndu-ne cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu s*-l doreasc* /i astfel s* devenim propov*duitori ai ortodo+iei, pun)nd /i noi o c*r*mid* la temelia unei 1urope cu Dumnezeu. <i nu -n ultimul r)nd s* continu*m urcu/ul nostru spre 5nviere, prin post, rug*ciune, /i mai ales prin faptele bune ca rod al dragostei fa.* de aproapele. S* fim pururi recunosc*tori fa.* de bunurile d*ruite de Dumnezeu prin ajutorarea fra.ilor mai pu.in avu.i, ca prin toate acestea s* ne -nvrednicim de 5mp*r*.ia =ui cea cereasc*, (*ruia se cuvine toat* slava4 Tat*lui /i 6iului /i Sf)ntului Duh, acum /i pururi /i -n vecii vecilor. A"I7.

4n numele :atalui si al 9iului si al S%antului Du6, .min( )4ndrazneste, scoala3te" :e c6eama") @8arcu 10, Q9C

Cu/intele acestea se #asesc in F/an#6elia de la 8arcu si nu sunt nici cu/intele Domnului nostru 4isus +ristos, nici cu/intele /reunuia dintre ucenici, ci sunt cu/inte ale oamenilor din multime, adresate unui om %ara /edere, care a%lase ca Domnul +ristos trece &e acolo si37 ru#a &e 8antuitorul sa3i dea /edere( Oamenii din multime mai intai l3au do2enit ca sa taca, a&oi, du&a ce au a%lat ca Domnul +ristos il c6eama la Fl, i3au s&us= )4ndrazneste, scoala3te" :e c6eama")( Cu/intele acestea re&rezinta de %a&t intrea#a F/an#6elie a 8antuitorului nostru 4isus +ristos" Oricare dintre &a#inile S%intei F/an#6elii este o c6emare, este un indemn la incredere, este un indemn la o /iata mai &resus de /iata obisnuita( .i incredere &entru ca te c6eama" 9ii cu incredintare in /iata &e care o traiesti, caci te c6eama Domnul +ristos" Pilda cu %iul risi&itor, care s3a citit astazi din S%anta F/an#6elie de la 7uca, este o c6emare adresata noua din &artea 8antuitorului nostru 4isus +ristos( Domnul +ristos le3a s&us unor oameni care erau in &rea2ma 7ui, dintre care unii %arisei si altii /amesi, trei &ilde &line de incredere= &ilda cu oaia cea &ierduta, &ilda cu dra6ma cea &ierduta si &ilda cu %iul risi&itor( :oate acestea ex&rima incredere, &entru ca Domnul nostru 4isus +ristos /rea sa a/em incredere, sa traim in aceasta /iata cu credinta in Fl, cu increderea in iubire( .i incredere, nu3 ti &ierde credinta, nu te lasa obosit in aceasta /iata" .i incredere in 8antuitorul, ai incredere in Dumnezeu :atal, ai incredere in Du6ul S%ant, ai incredere in ru#aciunile 8aicii &reacurate, ai incredere in bine, ai incredere in mi2locirile s%intilor" .i incredere, nu te lasa biruit de necazuri, nu te lasa slabit de #reutati" :e c6eama Domnul +ristos" :e a2uta Domnul +ristos" Scoala3te, nu %i nelucrator si ne&asator" Domnul nostru 4isus +ristos le3a /orbit celor care erau atunci de %ata, %ariseilor si /amesilor, des&re &astorul care3si duce &e umar oaia cea &ierduta si c6eama &e cei din 2urul sau sa se bucure im&reuna ca a #asit3o( .&oi s&une ca )bucurie mai mare se %ace in cer &entru un &acatos care se &ocaieste decat &entru nouazeci si noua de dre&ti care nu au ne/oie de &ocainta)( . mai s&us Domnul +ristos o &ilda, cu dra6ma cea &ierduta, in care este /orba des&re o %emeie care a &ierdut o dra6ma, iar cand a #asit3o, du&a ce a scotocit &este tot si a dat de ea, a c6emat /ecinele si a zis= )-ucurati3/a cu mine, caci am #asit dra6ma &e care o &ierdusem) @7uca 1B, 9CD a&oi a s&us= ).sa se %ace bucurie in#erilor &entru un &acatos care se &ocaieste) @7uca 1B, 10C( 4ar bucuria care se %ace in cer &entru un &acatos care se &ocaieste, a in%atisat3o Domnul +ristos ca &e un os&at, ca &e os&atul acela &e care l3a %acut tatal cel &rimitor &entru %iul care, du&a ce si3a risi&it &artea de a/ere, s3a intors acasa, cerandu3si iertare &entru #reselile %acute( 8antuitorul nostru 4isus +ristos a s&us lucrurile acestea la masurile omului( Fl a /rut sa intele#em ca Dumnezeu este :atal nostru( Dar, in &ilda aceasta cu %iul risi&itor si cu tatal &rimitor, a /orbit des&re un tata oarecare dintre cei de &e &amant= un tata oarecare a aler#at in %ata %iului care se intorcea, un tata bun l3a imbratisat &e %iul care se intorcea, un tata bun l3a sarutat, un tata bun a randuit toate cele s&re bine( Domnul +ristos ne %ace sa ne #andim la %a&tul ca daca un tata &amantesc &oate %ace asa ce/a, cu atat mai mult :atal Cel ceresc, care este :atal nostru( 4ntr3o alta im&re2urare Domnul +ristos a zis= )Care tata dintre /oi, daca ii /a cere %iul &aine, oare ii /a da &iatraP Sau daca ii /a cere &este, oare el ii /a da in loc de &este, sar&eP Sau daca3i /a cere un ou, ii /a da scor&ieP) @7uca 11, 11312CD si a continuat= )Daca /oi, rai %iind, stiti sa dati %iilor /ostri daruri bune, cu cat mai mult :atal /ostru Cel din ceruri) @7uca 11, 1;C(

Aoi stim ca Dumnezeu este :atal nostru( ./em incredere in Dumnezeu :atal nostru, stim ca ne c6eama :atal nostru la Fl, ca ne a2uta sa mer#em la FlD a/em incredere in Dumnezeu, ascultam c6emarea 7ui, a/em si#uranta ca ne &rimeste si ne a2uta( Vandurile acestea le &rezint cu &rile2ul mutarii de la noi a unuia dintre credinciosii acestei &aro6ii, Sa/u Po&a( . a/ut si el incredere in Dumnezeu, a strabatut &rin /iata, a intam&inat multe( Credinta in Dumnezeu l3a tinut in liniste su%leteasca in %ata im&re2urarilor #rele &e care numai el le stie care au %ost si cate au %ost( S3a intors acasa din /altoarea #reutatilor &rin care a trecut si a &us temelie &entru o %amilie de care s3a bucurat de3a lun#ul anilor( Daca n3a &utut el sa34 slu2easca lui Dumnezeu cu slu2ire &reoteasca, l3a in/rednicit Dumnezeu sa aiba un co&il &reot, l3a in/rednicit Dumnezeu sa aiba o %iica &reoteasa, l3a in/rednicit Dumnezeu sa se bucure de %amilia lui, si noi dam sla/a lui Dumnezeu &entru aceasta( De obicei, cand trece cine/a din aceasta /iata, ne #andim la /iata lui cata o stim, ii aducem multumire lui Dumnezeu si zicem im&reuna cu toti credinciosii= )9ie numele Domnului binecu/antat, de acum si &ana in /eac)( Dar sa nu uitam ca a %ost s&ri2init in lucrarea lui de o sotie buna care, lucru extraordinar de rar, l3a aste&tat &atrus&rezece ani &ana cand si3a &utut im&lini #andul de a %i im&reuna in /iata de casatorie( Fste un lucru de lauda" De cate ori am ocazia, le s&un oamenilor= )Cunosc o %emeie la Ocna Sibiului, care l3a aste&tat &atrus&rezece ani &e un baiat cu care /oia sa se casatoreasca( Si l3ar %i aste&tat si mai mult, daca ar %i trebuit" Si /reme multa, si /reme &utina, trece, cand e /orba de un ideal" Sa ne #andim la lucrurile acestea si sa nu uitam niciodata ca Domnul +ristos ne c6eama( Sa a/em incredere" Sa a/em incredere in ceea ce ne3a s&us 8antuitorul" 8ai zilele trecute m3a intrebat cine/a= )Parinte, cum ex&licati %a&tul ca dumnea/oastra sunteti asa de o&timist si cum se ex&lica %a&tul ca atata seninatate iz/oraste din cartile dumnea/oastraP)( Si am ras&uns= ).sta se intam&la &entru ca eu cred" Cred in F/an#6elie, cred in ceea ce a s&us 8antuitorul, cred ca Fl ne c6eama, cred ca ne a2uta, cred ca este Sbun si iubitor de oameniT, ca este milosti/ si iubitor de oameni, ca al 7ui este a ne milui si a ne mantui, cred ca Dumnezeul nostru este Dumnezeul milei si3al indurarilor si3al iubirii de oameni)( 4n aceasta im&re2urare, a/and incredere in F/an#6elie, a/and incredere in mi2locirile 8aicii Domnului si3ale tuturor s%intilor, il recomandam &e cel ce s3a mutat de la noi, robul lui Dumnezeu, Sa/u, ca sa %ie &rimit cu dre&tii si cu s%intii( 4l insotim cu #andurile noastre bune si3l tinem in su%letul nostru( .sa cum l3am a/ut in /iata, il tinem si &e mai de&arte, si asa il /om a/ea si in /esnicie( Cu sentimentele din /iata, &e care le &astram si mai de&arte, ne /om intalni cu el la /reme &otri/ita, dincolo de lumea aceasta, ca sa37 marturisim &e :atal &e 9iul si &e S%antul Du6, :reimea cea de o %iinta si nedes&artita( .min"