Istoria psihologiei Prof.

Ion Minzat

09.10.2002 curs 1

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

ISTORIA PSIHOLOGIEI
Conceptia despre suflet in filosofia clasica Spiritul - este imperceptibil si este localizat in sine di!inul launtric"#o carte de referinta este $%rama psihologiei& de 'asile Pa!elcu. %efinitia omului - iinta s!irituala. (ucian )laga il defineste&*l este creat de cultura si creator de cultura&.Istoria psihologiei !a trata conceptul de psihic in relatia cu spiritul si trupul culturalitatea si spiritualitatea". +recii antici Socrate , -.9 - /99i.0r.#este considerat primul mare filosof si psiholog din istoria omenirii# l-a a!ut ele! pe Platon - a preluat de pe templu din %elphi conceptul $Cunoastete pe tine insuti si astfel !ei cunoaste toate tainele uni!ersului&# - o id1e primordiala intros!ectia"#analogie intre uni!ersul spiritual al omului si cel spiritual uni!ersal. - promo!eaza introspectia#sugerind ca lumea nu este condusa de zei ci de un spirit spunind despre suflet ca este nemuritor id1e preluata si de Platon. Platon , -22 , /-2 - spunea Idee cu I mare#si ca este eternal iar lucrurile dispar sunt efemere#l-a a!ut ele! pe 3ristotel#crede in lumea ideilor si are concepte4 Ar"eti! - model ideal care e5ista dintotdeauna si este perpetuat de la o generatie la alta C.+.6ung el!etian" Re#iniscenta$ana#nesis $ memorie eternal ancestrala".despre suflet spunea ca este nepieritor#etern. Ros#os $ echilibru#armonie#pace. Aristotel /7- - /22 ramine un mare filosof#da o definitie a omului care este un $animal rational& - a scris o carte&%e anima& de suflet" si a indemnat la psihologia e5perimentala - dupa el sufletul este format din8 a"suflet !egetal b"suflet animal c"suflet intellectual care este nemuritor" Pitagora - 970 - 900 a fost un filosof contro!ersat#o id1e de a lui&nu poti sa ai acces fara matematica# s-a ocupat de numere 3ritmosofia armonii sacre"

Istoria psihologiei Curs 2

1..10.2002

-sufletul poate fi psihic si spiritual psihism rafinat" -sufletul nu poate e5ista fara unitate -trup -psihic -spirit E%ul #ediu $ incepe in anii -00-1-00 $ este cea mai spirituala epoca - speranta - spiritul nu e5ista fara unitate - credinta - iubirea - cei mai proieminenti filosofi ai *!ului mediu - s intul Augustin din Hi!!ona /9- - -/0 - s intul T"o#a d&A'uina 122- - 122- s intul (ona%entura)Ioan *idanza+ - relatia dintre credinta si ratiune - ratiunea are ce!a di!in si nu contra!ine. - %umnezeu este ratiunea suprema#este transcendentar fara limite de timp si spatiu" - credinta nu e5clude ratiunea si in!ers - credinta trascendentala - trans-ascendere :urca spre %umnezeu; - trans-descendere :psihologie abisala; - in anul 1200 apare stilul gothic Renasterea$apare dupa 1-00 - paraseste spiritualitatea si calitatea de fiinta spirituala - portretul oamenilor renascentisti4rebeli. - progres mare - oamenii au !rut sa-si demonstreze demnitatea iesind de sub tutela biserici ei regresind in plan spiritual - omul din hristic de!ine unidimensional %upa renastere apare a"rationalismul in <ranta b"empirismul in 3nglia:pragmatismul; Rationalis#ul Rene ,escartes )Renatus Cartesius+ -./0 $ -0.1 - omul trebuie sa aiba incredere in ratiunea sa - ca id1e4indoiala metodologica - ca regula pune bazele epistomologia:cunoasterea stiintifica; - %iscurs asupra metodei 2 ,u3ito4ergo cogito 5 2cogito4ergo su#5 - recunoaste ca e5ista %umnezeu ,ostoie%s6i ,1721-1771-rationalismul rigid dezumanizeaza (aruc" S!inoza $ olandez care era slefuitor de lentile - l-a continuat pe %escartes - a scris $*tica demonstrata geometric&

Istoria psihologiei Curs 2

1..10.2002

- afirma ca e5ista / moduri de cunastere a" cunoasterea corpului-perceptia b" cunoasterea logica c" cunoasterea intuiti!e - etica este bazata pe notiunea de libertate - ridicarea omului pe cea mai inalta treapta a libertatii - idee2A#or ,ei intelectualis5 dragoste inteligenta fata de %umnezeu G.Lei3niz 1.-.-1219 - boier german#fondatorul iluminismului - concept 7O8A,A )substante spirituale#indi!izibile#independente si inzestrate cu forta creati!e" stiinta Monadologia - concordanta monadelor este %umnezeu care este monada suprema" - rationalism=empirism - inconstienta-un grad infinit de mic de constiinta realitate tulbure" - ).Spinoza>+.(eibniz au influentat toti iluministi

Istoria psihologiei Curs /

2/.10.2002

*5ista doua directii

- %irectia rationalista - %irectia empirismului englez cu reprezentantii4 *rancis (acon4 T"o#as Ho33es4 9o"n Loc6e 1./2-120-" *rancis (acon -.0-$-0:0 - filosofia empirista porneste de la e5perienta prin contact direct cu realul" - este data de perceptie - sec. ?'I-?'II se mai numeste senzualism senzorialitatea" - o noua metoda de cunoastere opusa scolasticii fiind pentru cercetare stiintifica ;Oa#enii nu !ot sta!ini natura decit daca se su!un legilor ei< ;Stiinta este !utere<
;A cunoaste cu ade%arat insea#na a cunoaste !rin cauze<

- e5prima spiritul epocii - conditia cunoasterii stiintifice este eliberarea spiritului de tirania erorilor. T"o#as Ho33es-.==$-0>/ $ sistematizeaza conceptia precursorului sau )acon - s-a e5tins asupra tuturor sferelor cunoasterii8optica# metodele geometriei si ale mecanicii - reduce toate insusirile senzoriale culoare# sunetul# mirosul# gustul" la insusirile lor spatiale# cantitati!e marime# forma# pozitia si miscarea" - spiritul este !azut ca un cor! in prea fin pentru simturi" - dupa 0obbes a gindi inseamna a calcula 9o"n Loc6e -0?:$->1@ - combate teoria ideilor inascute sufletul omului la nastere este ta3ula rasa"
;8i"il este in intellectu 'uod non !rius uerit in sensu<

8i#ic nu este in intelect daca nu a ost #ai intii in si#turi $ obser!area de catre spirit a propriilor operatii - ratiunea este secundara in raport cu simturile - ideea o reprezentare#o imagine#o notiune - inteligenta nu poseda originar idei ci doar ce prelucreaza simtul - iz!oarele din care pro!in sursele a" perceptiile senzatii"-contact cu obiectele e5terioare-e5perienta interioara b" perceptiile refle5ii"-care rele!a ce este in constiinta-e5perienta e5tinctuala -the @noAledge-cunostiinta care are /-grade de certitudine a" cunostiinta percepti!aBcare nu aCunge la certitudine b" cunostiinta demonstrati!a daca este in accord sau dezacord cu intelectul prin idei intermediare c" cunostiinta imediata intuitia" - 1720-apare teoria probabilitatii - probabilitatea este utila# insa trebuie sa fie confruntata totdeauna cu e5perienta
Etienne (.de Condillac->-.$->=1

- a e5ercitat o influenta notabila asupra materialistilor francezi

Istoria psihologiei Curs /

2/.10.2002

- a a!ut contributii in elaborarea ideii de calcul logic *mpirismul modern are doua directii4 a" inducti!ismul b" neopoziti!ismul empirismul logic"
George (er6eleA-0=.$->.?

- episcop si filosof englez $ ;Esse est !erci!i< 3 e5ista inseamna a fi perceput

Rationalismul german I##anuel Bant ->:@$-=1@

- este intemeietorul filosofiei clasice germane - isi e5pune idealismul transcendental intr-o trilogie a criticilor a" Critica ratiunii !ure 1271 b" Critica ratiunii !ractice 1277.*tica c" Critica !uterii de Cudecare 1290 *stetica si teoria naturii sunt doua feluri de cunoastere 1" lumea imanenta cocreta# materiala" 2" lumea transcedentala care depaseste lumea concreta este o lume a ideilor" 1" lumea imanenta este de 2 tipuri - a!riori cunoastere inainte de e5perienta - a!osteriori cunoastere dupa e5perienta -/ instante ale cunoasterii a" e5perienta senzoriala b" intelectul c" ratiunea - pentru cunoasterea !alabila o cunoastere uni!ersala cunoaste / factorii apriori - intuitile pure ale sensibilitatii in care obiectele ne sunt date ti#!ul si s!atiul intuitii cadru - ratiunea-ne da solutii contradictorii solutii antinomice" 1" lumea este finita si infinita 2" fiecare substanta comple5a este constituita din parti simple nimic simplu" /" in lume e5ista libertate in lume e5ista doar cauzalitate" -" o cauza primordiala a lumii %umnezeu"dar nu o cunoastem - 7iscarea dialectica miscare si dez!oltare" $ Etica $ autonomie morala fata de biserica - a fost umanist - personalitate#orice om de pe pamint - arata acel stadiu in care omul se manifesta ca find - constient de ceea ce este - constient de ceea ce !oate i - constient de ceea ce tre3uie sa ie - datoria morala a fiecaruia de asi onora umanitatea din persoana sa - fiinta nationala apta de responsabilitate

Istoria psihologiei Curs /

2/.10.2002

G.D.*riedric" Hegel ->>1$-=?-

- autode!enirea ideii absolute BDdez!olta ideea de gindire dialectica - legaturi8devenire,contradictie conexiune - are / principii a" unitatea si opozitia contrarilor b" trecerea cantitatii in calitate c" negarea negatiei - Stadiile de!enirii ideii - e5istetei si dez!oltarii ideii in sine - e5istentei e5teriorizate in natura a ideii - iesirea ideii din starea alterata si intoarcerea la sine - teza#antiteza#sinteza#premisele logice si concluzia 1" spiritul subiecti! 2" spiritul obiecti! in natura oamenii /" spiritul absolut purificat de natura concept ;Li3erul insusi si este totalitate si iecare #o#ent este in intregul<

Istoria psihologiei Cursul -

/0.10.2002

(laise Pascal 1.2/-1..2 carte<Cugetarile lui Pascal< Artur Sc"o!e"auer 1227-17.0 *rederic" 8ietzc"e 17---1900

Pascal )laise
$are aptitudini pentru stiinta matematica si fizica" -la 19 ani in!enteaza o masina de calcul -la 2/ no!.1.9- are o re!elatie mistica#intoarcerea lui catre %umnezeu idei i#!ortante !entru !si"ologie $ratiunea inimii4 unde ratiunea nu se mai opune inmii# care este o conlucrare intre ratiune si inima -inima are ratiune#se comunica sentimental misterului di!in -este cunoscut prin EPariul lui ,u#nezeuF#&este bine sa credem in %umnezeu.%aca %umnezeu nu e5ista nu pierzi nimic# dar daca %umnezeu e5ista cistigi enorm& te#e !rinci!ale

1" despre om $Emul nu este nici inger nici bestie# omul este o functie di!izata si contradictorie# este un ansamblu al mizeriei si grandorii umane
2" gindirea este o putere dar pina la urma este neputinciosa# puternica pentru ca ataca mari probleme si neputinciosa pentru ca nu poate raspunde la unele intrebari /" dupa el ratiunea inimii este deasupra ratiunii mintii. *5ista niste ade!aruri ale ratiunii si inimii# simtim ade!arurile si le si intuim -"religia este singurul remediu ade!arat pentru sal!area sufletului nostru.

3rtur Schopenhauer
-1717 opera fundamentala<Lu#ea ca %ointa si re!rezentare< -a aCuns asistent uni!ersitar la Fni!ersitatea din )erlin -este impotri!a regulilor si sistemelor in filosofie -17/1 se retrage din !iata publica retragindu-se intr-o padure unde a!ea o cabana -lumea este reprezentarea fiecaruia in felul sau -lumea pe care o percepem este cea a aparentei unde conceptia corespunde cu #aAa iluzie" -daca lumea este iluzorie se intimpla pentru ca este perceputa ca o cauzalitate $lumea ca lucru in sine este ascunsa in spatele aparentei este accesibila doar prin intuitie" $lumea este absurda# tragica# dureroasa# locul unei !ointei oarbe e5ista o !ointa de !iata cheia enigmei lumii" $dorinta e5presiei constiintei de !iata $se !rea a fi o filosofie a sal!arii care consta in eliberarea de dorinte $arta ade!arata este o suspendare a !ointei de !iata care sa te duca pe calea sal!arii $filosofia si meditatia prin renuntarea la dorinte# omului ii se permite accesul la suprema intelepciune care inseamna negarea dorintei si a !ointei de !iata Gir!ana $este fascinat de filosofia orientala $a intrat in nemurire# moare singur in cabana din padure cu cartea $'edele& in mina

Istoria psihologiei Cursul -

/0.10.2002

<riederich Gietzche
$a intrat in istorie fara a fi filosof de fapt era lincentiat in filologie $de!ine profesor in 17.9 si il descopera pe Schopenhauer $1729-se retrage in singuratate si calatoreste prin lume $1779-sfirseste prin a se prabusi pe o strada in Horino dupa o deceptie in dragoste# facind o criza de nebunie $cel mai contro!ersat filosof fiind considerat pirat# rebel# !izionar si profet $Pocesul cunoasterii !resu!une eroarea $condamna metafizica# sistemele filosofice# morala crestina promo!ata de biserica $toata cultura omenirii este o !esnica reintoarcere# el nu !rea ca omul sa fie slab#el utilizeaza conceptul de su!ra$o# -omul este o fiinta care trebuie sa se depaseasca# !a trebui sa-si ia !ointa si soarta in propriile miini# el !a trebui sa se descopere pe sine# sa se redefineasca -omul trebuie sa fie dincolo de bine si rau morala" -acuza biserica ca s-au indepartat de %umnezeu

$%aca !rem sa aCungem la spirit nu putem inlocui sufletul& %ostoie!s@i

-gindeste aproape la fel ca Gietzche -psiholog cu oarecare tente filosofice

Cursul 9 09.11.2002 Istoria psihologiei Henri (ergson 1797-19-1" este cel care a pus bazele intuitionismului. <iind nemultumit de empiristi#cauta sa studieze si sa cerceteze intuitia#acea descoperire rapida#neconstienta#irationala#ca o izbucnire. *l afirma ca flerul clinic se obtine prin e5perienta. (umea cunoaste o e!olutie ascendenta#creatoare#o de!enire neintrerupta dominata de principiul !ital#iar timpul este durata pura. Hot el#considera gandirea conceptuala o abordare schematica a realitatii.In locul ratiunii compromise pune intuitia capacitate suprarationala de a surprinde rapid#nemiClocit#esenta elanului !ital". Erice obiect#fiinta# are o trasatura esentiala.Emul# prin esenta# este fiinta spirituala.Hoti oamenii au intuitie#mai mare sau mai mica. Henri (ergson a studiat functia intuitiei artistice8 efort de inlaturare a semnificatiilor utile ale obiectelor si generalitatile con!entionale pentru a ne infatisa realitatea in nuditatea ei esentiala.3rta este o !iziune directa a realitatii#cu cea mai subtila#rafinata forma de cunoastere. In plan psihologic#a!em teoria bergsoniana a duratei8 distinctia dintre un *ul profund#care este identic cu procesele adanci ale constiintei ce iau forma unui timp interior#si un *ul de suprafata procesele constiente acaparate de lumea e5terioara ce iau forma timpului spatializat#cuantificat-lung sau scurt". *ul profund este sinele#temelia eului si a intregii lumi #iz!orand din primordii originar".<ilosofia de pana la )ergson a folosit eul de suprafata. Problema libertatii interioare din om tine da constiinta profunda.Pe langa intuitie este ne!oie si de inteligenta#de o alianta a lor. Psihologia intuitiei a fost dez!oltata de C.G.9ung. Intuitia lui 6ung este diferita de cea a lui )ergson.*ste o descoperire brusca a unei solutii# fara constiinta modului de descoperire care apare# fie la primul contact cu problema#fie cu operarea mare de efort. Paul Torance a aplicat la copii teste intuitie bazate pe metafore. IExistentialistii Emul#in afara de cunoastere#mai are un uni!ers negliCat#si anume#e5istenta spirituala cu dramele ei interioare.%e ce are angoase#nelinisti#care e cauza lorJ%upa ei#traim intr-o lume absurda. *5istentialistii se impart in doua 8eGistentialistii crestini#ce se ocupa cu problemele legate de credinta#si eGistentialistii atei. Problematica generala a e5istentialistilor8problema fiintei si problema existentei. Problema e5istentei orientare antirutiniera#antidogmatica si pur umanista#ce se opune doctrinelor materialiste"apare in +ermania in perioada interbelica#ca reactie antiintelectualista. EGistentialis#ul rancez apare dupa al II lea razboi mondial# si are tendinte etice tulburatoare. In conceptia tuturor e5istentialistilor#problema <intei are intaietate fata de intelectualitate.Emul este si e5ista#este constient de rostul lui in lume cu!antul rost este intalnit doar in limba romana".*5istenta este faptul prezentei si participarii omului in lumea plina de primeCdii.<iecare care are constiinta de sine isi intelege propria e5istenta prin e5perienta proprie.<iecare este o constiinta unica#cu ne!oia de sens. Problema e5istentei nu are nici o importanta daca este pri!ita abstract#ea trebuie pri!ita prin prisma e5perientei. Conditia omului concret nu trebuie sa ne scape .%e aici #nelinistea ce rezulta din intelegerea ca are libertatea de a opta. Se face distinctia dintre forma de e5istenta autentica si cea inautentica. 3lte probleme !izate de e5istentialisti sunt 8problema mortii,a nemuririi,a comunicarii cu divinitatea .*i

Cursul 9 09.11.2002 Istoria psihologiei !or o intoarcere spre lumea imita teama#disperare#angoasa".

interioara#studiid

trairile

umane

generate

de

situatii

10

Cursul . 12.11.2002 Istoria psihologiei HEGistentialistii Membrii fondatori ai e5istentialismului sunt Soren Bier6egaard si *riedric" 8ietzsc"e. <ilosofia dedicata iubirii8Regine Olson. <ilosofi crestini8Soren Bier6egaard danez"#8i6olai (erdeae% rus"#Barl 9as!ers german". <ilosofi profani87artin Heideger german"#9ean Paul Sartre francez"#Al3ert Ca#us francez"#Iictor *ran6l. <ondatorul existentialismului crestin este Soren Bier6egaard.<ilosofia s-a nascut cu !iata lui.Coincidenta dintre !iata sa si opera de!ine o trasatura a postmodernismului.Hatal sau era preot protestant#casatorit a II a oara cu o ser!itoare cu care a a!ut 2 copii.Kier@egard a fost crestin dar a criticat crestinismul.In 19/0 cand a!ea 12 ani #tatal sau il obliga sa intre la facultatea de Heologie.Pana la 22 de ani a frec!entat cursurile care ii placeau. Sub fri!olitatea lui se intre!edea un meditati!.I se deschid / drumuri8 -calea placerii8%on 6uan -calea indoielii8<aust -calea disperarii8Masca lui %on LuiCote. Se indragosteste de Megine Elson 17 ani"cu care se logodeste. In 17-0 moare tatal sau. Epera sa se in!arte in Curul dra#ei iu3irii sale.Considera ca e5ista ? stadii ale eGistentei8 1.stadiul estetic8 paro5ismul schimbarii si noutatii#nu fidelitatea NN%on 6uanNN" si demonia erotica#arta si femeia#dragostea si libertatea. 2.stadiul etic8 al angaCamentului#al fidelitatii#presoana umana este datorie si supunere fata de lege4lipsa iubirii. 3.stadiul religios8 clipa de!ine absolutul#eternitatea ce tra!erseaza timpul4apare constiinta pacatului. Critica crestinismul pentru ca s-a decrestinat ca si Gietzsche"#conditia sal!arii umane fiind iubirea. Il considera pe 0egel un farsor pentru ca a mintit4ade!arul nu este integral#ci este ade!arul trait de fiecare in parte#de suferinta lui. 8i6olai (erdiae% este filosoful spiritului liber. 3 scris:''Sensul creatiei'',''Sensul istoriei'','' devar si revelatie''. In tinerete a fost re!olutionar. In 1901 este deportat in Siberia cu alti studenti social-democrati. In 1920 re!ine si este numit profesor de istorie si filosofie. In 1922 este e5ilat la )erlin .In 192- il gasim la Clamar#langa Paris. *ste cunoscut ca ondatorul doctrinei JJ8oul Crestinis#JJce a!ea ca idee centrala ade!arul integral despre om# care nu poate fi rele!at decat in cadrul crestinismului. Te#eK personalitatea,spiritul,libertatea, creatia. Creatia8NNCa sa fii creator trebuie sa crezi#daca !rei sa fii asemeni lui %umnezeuNN. Gu este de acord ca relatia dintre om si %umnezeu sa fie autoarhie NNCel care iubeste nu poate e5ista fara cel iubitNN". Me!elatia a trecut totdeauna prin om#si de aceea a purtat si limita spiritului uman.*a postuleaza e5istenta unui element di!in in om#formandu-se astfel un numitor comun al di!inului si umanului. 3de!arul nu apare decat prin re!elatie#trebuie trait#NNGu ii !ine omului decat daca el se cucereste pe calea !ietiiNN.3de!arul este spiritul si %umnezeu.

11

Cursul . 12.11.2002 Istoria psihologiei In conceptia lui (erdiae%#omul transcedental poate fi geniu sau sfant Iisus 0ristos".*l e5ista in interiorul fiecarei fiinte umane#a carei constiinta nu este trezita. Barl 9as!ers se refera la tema transcenderii8luminarea e5istentei ne duce la %umnezeu. 7artin Heidegger arata in ''!iinta si timp'' deosebirea dintre fiinta si <iinta#8fiinta este orice om de pe Pamant #sau oricare alta !ietate#iar <iinta este omul constient de rostul e5istentei lui. NN%a SeinNN#adica <iinta in deschis#cu deschidere spre tot. 9ean Paul Sartre8NNGoi nu ne nastem liberi#ci suntem condamnati la libertateNN. 3spectul filosofic al lui Sartre se refera la libertatea e5istentiala. ''!iinta si neant".(ibertatea in conceptia lui este un statut al omului concret care este angaCat in libertatea de alegere din ce ai #alegand #esti condamnat sa-ti urmezi drumul".*sti obligat mereu sa alegi #si conform optiunii tale inseamna condamnare la libertate.Emul#odata az!arlit in lume pentru ca nu s-a creat el insusi"#este obligat sa aleaga.NNEmul fara nici un spriCin si aCutor#omul este condamnat sa creeze omulNN. Al3ert Ca#us a scris romane si piese de teatru.Ideea intilnita in scrierile sale este aceea ca absurditatea este o nota a existentei.Hrebuie sa traim #sa ne adaptam la absurd pentru ca absurditatea face parte din e5istenta noastra. Ii6tor *ran6l a fost seful catedrei de psihiatrie din 'iena.Inchis in lagar la 3uschAitz#in!enteaza logosterapia terapia e5istentei"#pe care o foloseste acolo pentru a-i con!inge pe ceilalti detinuti sa continue si sa iasa din inchisoare fara frica de !iata. NNSetea de sens NN o intalnim in NNIn %i!initate sa !a puneti sperantaNN %upa ce iese din lagar#discipolii lui ii transforma terapia in Cristoterapie iluminare Cristica asupra crestinilor care cred cu ade!arat in Iisus 0ristos". In 199. in!enteza termenul de JJsel transcendenceJJ. Ban Dil3er !ine cu termenul JJsinele transcendentJJ si dez!olta tema agresiunii interioare pe plan spiritual.

12

Cursul 2 20.11.2002 Istoria psihologiei <ondatorii psihologiei umaniste8Carl Rogers4A3ra"a# 7aslow4E.*ro#. In 1970#psihologia umanista se amplifica cu psihologia transpersonala.Meprezentantii acesteia sunt Stanisla% Gro si C.G.9ung. Ric"ard Coon propune o comparatie in paralel intre psihologia occidentala si psihologia orientala. Psihologia occidentala se caracterizeaza prin8- NNOorld ConPuerorNN -materializarea spiritului in cultura si ci!ilizatie -psihologia e5perimentala de laborator" -iluminarea mintii inteligenta" -creati!itatea descoperire stiintifica si in!entie tehnologica" -acti!ism Caracteristicile psihologiei orientale sunt8 -NNOorld MenonncerQ -spiritualizarea !ietii -psihologia meditatiei transcedentale e5periment mental" -iluminarea inimii intuitia si iubirea" -e5taz creator -pasi!itate

1/

Cursul 7 22.11.2002 Istoria psihologiei %rama psihologiei in !iziunea lui I.Pa%elcu este aceea de a de!eni stiinta autonoma cand psihologul face stiinta.Ca psihologia sa intre in familia stiintelor trebuie sa e5iste legi.(ogica stiintelor !ine din fizica.(a miClocul secolului ?? #in 1790#psihologia se desprinde de filosofie . Sc"o!en"auer !ede lumea ca reprezentare psihologica. Psihologia a imitat fizica #apoi medicina si mai ales fiziologia. Psihofizica apare in +ermania si se muta in S.F.3 in anul 1912. G.T".*ec"ner 1701-1772" #E.H.De3er 1279-1727" si D.Dundt studiaza senzatia.Senzatia are un prag si trebuie sa aiba o anumita putere.(egea Oeber-<echner8DL!dMs G-11. In 17.0 se descopera pragul diferential. In 1990#psihologul roman G"eorg"e Za!an corecteaza legea Oeber-<echner legea pragului senzorial" pentru ca nu se poate aplica pentru marginile benzii. *5ista si o psihofi#ica moderna8NNModern PsRchofizicsNN de D.7c.Gill care se refera la scale de !alori. Psihofizica actuala se numeste psihometrie. Psihofi#iologia a aparut prin 17.0-17.9#iar Heln"olz SHeoria e5citatiei& si i-a dat prestigiul de stiinta. Dundt a fondat pentru prima data un laborator de psihologie experimentala8scoala de la (eipzig. sociationismul in psihologie a fost intemeiat de 9.*.Her3art 122.-17-1". Senzatiile se asociaza formand perceptii#iar acestea #la randul lor #se asociaza formand reprezentari.3sociatia este o lege de asociere mecanica.*ste !orba de atomism#conteaza partea senzatiile" ce formeaza sume de perceptii#reprezentari 3sociationismul se transforma in cone5ionism si apoi apare refle5ologia lui Pa!lo! asociere temporara". $estaltismul structuralismul in psihologie" este prima miscare structuralista din lume. +estalt B forma structura#apare in +ermania. Studiaza perceptia care reda intregul 7aw Dert"ei#er descopera 7 legi ale perceptiei. D.Bo"ler elaboreaza conceptul :''einsicht%insight'. iluminare" Prima miscare structuralista din lume Structura inseamna organizarea elementelor intr-un intreg #consistenta. %upa 19/0 #structuralismul se numeste neostructuralism#apoi structuralism. psihologic , Burt Lewin Burt Lewin elaboreaza conceptul de camp psihologic spatiu delimitat in !ectori". HenrA EA8NN%espre constiintaNN constiinta inseamna camp".%ez!oltand notiunea de camp psihologic Gordon Dillard All!ort este cel mai mare specialist in psihologia personalitatii#care este dinamica dupa el.Studiaza personalitatea umana de pe pozitii structuralist-dinamice. 9ean Piaget este fondatorul structuralismului genetic.Il intereseaza cum apar si se dez!olta structurile psihice. Infiinteaza scoala de psihologie genetica de la 'iena. 8oa# C"o#s6A este intemeiatorul structuralismului generativ.Structurile genereaza structuri din ele insele structura generati!a".*le constituie paradigma psihologiei actuale. *5ista o generati!itate infinita. C"arles Tart SHrezirea&

1-

Cursul 7 22.11.2002 Istoria psihologiei C.G.9ung 1990 a pus o punte intre psihologia orientala si cea europeana.

19

Istoria psihologiei 0-.12.2002 Curs 9

Intros!ectionis#ul ger#an $ scoala de la (eipzig condusa de D.Dundt $ scoala de la Ourzburg condusa de O.Bul!e - are o cariera lunga in psihologie#de la Socrate ne-a ramas conceptul SCunoastete pe tine insuti& - intro-spectare care inseamna a !edea in interior#fiind o metoda subiecti!a de sondare a trairilor interioare#autoobser!are - introspectia este singura metoda a psihologiei - este o metoda foarte folositoare pentru oameni#care ne aCuta sa ne analizam calitatile si defectele - nu poate fi folosita ca o metoda stiintifica - a fost criticata - imbina !irtutiile subiecti!e cu !irtutile obiecti!e - introspectia nu a fost pana acum acceptata ca stiinta - in +ermania a aparut psihologia - 191/ apare in F.S.3 si in Musia aceeasi orientare BD 3e"a%ioris#ul comportamentul" - 9.Datson fondatorul beha!iorismul#scrie un articol de 10 pagini SCe inseamna sa fii beha!iorist& - in acelasi timp in Musia apare re leGologia de I%an Petro%ici Pa%lo% $ stimul )S+ reactie )R+ $ beha!iorismul dureaza pana in 19/0 cand sunt criticati S O organism"TR - organismul se introduce intre stimul si reactie SConstiinta este doar o superstitie care nu ne intereseaza& S G = S C B MC SG B stimul neconditionat SC B stimul conditionat MC B refle5 conditionat

S $ R C este un proces psihic BD Pa!lo! Frmari ale beha!iorismului si ale refle5ologiei $ psihologia a capatat renume
=

- labirint cu sobolani - prin conditionare se poate in!ata Holman - instruire programata adica fara initiati!a - refle5ologia si beha!iorismul duce la dezumanizare - 191/ , 1990 cea mai neagra perioada din istoria psihologiei

1.

Istoria psihologiei Cursul 10

11.12.2002

Psi"analiza Sig#und *reud -=.0 -/?/ - este neurolog# psihiatru !ienez 4este e!reu si ateu - 1900 scrie o carte numita Interpretarea !iselor care de!ine o biblie a psihologilor #deschizind o noua epoca in toata cultura - indrazneste sa-i spuna omului ca trebuie sa se intoarca spre sine insasi#in strafundurile abisale - psihanaliza incepe in trepte analiza psihica" - metoda psihanalizei sunt e!enimentele semnificati!e din copilarie - dupa parerea lui conteaza foarte mult8momentul nasterii pozitia fatului in uter"#mediul familial e!enimentele din timpul !ietii#!iata se5uala#!iata spirituala - !iata se5uala o numeste panse5ualism# are o mare importanta asupra !ietii se5uale a indi!idului - psihanaliza sondeaza in trecutul si copilaria unui om#punind in lumina constiintei toate tarele si deficientele trairilor#de!enind constiente toate faptele ingropate si uitate in inconstient - a atras atentia asupra sondarii personale aproprindu-se de cultura orientala - ca ele! a!ea note ma5ime#cunostea multe limbi straine#a!ea ca modele pe 0annibal#CromAell - psihanaliza o metoda foarte eficienta in tratarea ne!rozelor#isteriilor si a per!ersiunilor se5uale - omul este sca!ul inconstientului#inconstientul uman nu are nici o legatura cu cel animal - in structura psihismului uman e5ista doua topici constientul Eu !reconstient inconstient id. Eu B constiinta omului#identitatea inconstienta B il a!em de la nastere#este plin de comple5ele noastre Scomple5ul lui Eedip& care a fost studiat de 7alinows6i si 7ead SupraEul B este cenzura morala care !ine de la parinti" *reud a identificat doua principii $ principiul realitatii care este dat de constiinta sa nu-ti negliCezi interesele" $ principiul placerii care este dat de inconstient cere satisfactie" Re%olutii acute de *reud in !si"ologie - (eonard +a!riliu de la Iasi semnala urmatoarele819.- A.A.Ro3ac6 care !orbeste de re!olutia freudiana care este o re!olutie intelectuala a e5igentei - <reud intelege personalitatea ca un sistem dinamic cu o structura biopsihosociala - introduce o conceptie structuralista cu functie - a promo!at o conceptie genetica in psihologie - a demonstrat ca afecti!itatea este factorul esential in e5istenta noastra umana#ea este prezenta tot timpul

12

Istoria psihologiei Cursul 10

11.12.2002

- 1797 scrie o metapsihologie unde arata ca inconstientul si psihanaliza sunt o mare cultura (imitele psihanalizei - e5agerare nepermisa a rolului inconstientului - omul nu are nici o initiati!a - spiritul omenesc nu e5ista#nu-l intereseaza credinta - e5ista refulari si transferuri dinspre inconstient spre constient#rolul dominant al inconstientului - tot destinul omului este condus de libidou - a fost prieten cu 6ung#datorita unor contro!erse pe tema religiei si a spiritualitatii umane s-au despartit pentru totdeauna in 19/. , 19/2 Carl Gusta% 9ung -=>. -/0- religia este cea mai inalta psihoterapie - sunt in dezacord in ceea ce pri!este rolul se5ualitatii <reud , libidou B energie se5uala 9ung - libidou B energia generalizata a personalitatii - directia fortelor care influenteaza personalitatea <reud , omul este prizonier al trecutului 9ung - omul este modelat de trecut si !iitor - problema inconstientului <reud , o forta atotputernica care predomina tot 9ung , gaseste inca un strat al inconstientului si anume inconstientul colecti! sau transpersonal <reud cosidera omul un nebun si un obsedat se5ual care trebuie tratat fiinta inferioara" 9ung , dimpotri!a#o personalitate sanatoasa care trebuie sa-si dez!olte personalitatea Andrei Plesu spunea despre <reud ca este un dinamitard iar despre 6ung ca este un restaurator <reud , considera omul o fiinta chinuita#inferioara 46ung il considera o fiinta superioara#demna de stima - 9ung traieste pina la 7. de ani#scrie si gindeste cu luciditate - domeniile pe care le abordeaza sunt8psihologia religiilor#psihologia spirituala#descoperirea arhetipurilor - inconstientul arhaic il asemuieste cu &mintea stramosilor nostri carunti' inconstientul personal al lui <reud contine complexele inconstientul personal al lui 6ung contine arhetipurile - arhe , !echi# tip=ar B forme pre5istente ereditate psihica"#predispozitii inascute - arhetipuri uni!ersale8 eroul Isus 0ristos"#mama#copilul#%umnezeu#moartea#puterea#intelepciunea batrinului - arhetipuri grupale8dacice#sla!e - !ersona L #asca - anima B sufletul femeiesc animos B sufletul barbatesc - umbra sediul agresiunilor"#sinele arhetipul central" Princi!iul sincronicitatii D.Pauli nu tot ce este in psihic au cauzalitate relatii acauzale prin coincidente semnificante"

17

Istoria psihologiei Cursul 10

11.12.2002

constiinta comple5e inconstiente B inconstientul personal

sinel e

arhetip B inconstientul transpersonal sinele spirit *ul comunica cu sinele

Mandala lui 6ung - dupa 6ung omul este , e5tra!ert adica omul de societate - intro!ert adica omul inchis in sine - ambi!ert adica omul echilibrat - 6ung studiaza !isele dar nu ca <reud un singur !is#ci o serie de !ise in care cauta arhetipuri S'isul este calea regala de studiu al inconstientului& 6ung S'isul este o traire a insatisfactiilor se5uale& <reud - nu a!em supraconstiinta aceasta este marea ratare a lui 6ung timp

cauzalitate

sincronicitate acauzalitate"

spatiu

19

Istoria Psihologiei Curs 11

11.12.2002

Al red AdlerK - a fost contemporan cu S. <reud# este din 'iena# medic oftalmolog# este indragostit de psihologie si de sistemul de psihologie indi!iduala. - il critica pe <reud pentru ca nu a acceptat psihologia socializarii. - este foarte pasionat de comple5e4 studiaza comple5ul de inferioritate in sensul ca nu toti a!em frica de !iata. - ca medic spune ca toti oamenii au comple5e de inferioritate# mai mici sau mai mari - $orice om riguros si sanatos are o !ointa de putere& , inspirat de Gietzsche. - e5ista si oameni care aCung la comple5ul de superioritate# compensare a comple5ului de inferioritate e5.%ostoie!s@i# Gapoleon# 0itler B supracompensare"4 toate acestea iz!orasc dintr-un comple5 de inferioritate. 8eo reudis#ul - apare in 19/0-19/9 chiar daca <reud moare in 19/9 - se renunta la tezele panse5ualitatii si la tezele biologice4 nu-l neaga total# il corecteaza cu importanta factorilor sociali si culturali8 neofreudismul cultural *5ista trei curente8

Psihoterapia sociala culturala

8eo!si"analiza clinica re!rezentant 9as'ues 7arie Lacan Psi"analiza eGistentiala Curentul !si"otera!iei sociale culturale Eric" *ro## 1900-1970" , e!reu german ce emigreaza in SF3 - el spune ca nu numai oamenii sunt bolna!i# ci si societatea umana este bolna!a. - crede ca este ne!oie de o psihoterapie sociala pentru ca omul nu-si cunoaste sinele si rostul pe lume - redobandirea identitatii de sine se poate realiza numai in conditiile unei sperante umaniste care sa redestepte fortele din om. Emul !a creste ca om daca !a trece de la $a a!ea& la $a fi& adica sa treaca de la egoism la altruism. - productia si superproductia transforma omul in obiect4 omul ignora ceea ce este el. - remediul neasteptat este religia iubirii - dez!olta umanismul sociopolitic# incercand sa-l compare pe <reud cu Mar5.

Karen 0orneR
- elaboreaza un concept destul de interesant. - dez!olta sentimentul de fiinta neaCutorata fata de o lume ostila. - a de!enit un lider al psihologiei feministe americane.

0arrR St. Sulli!an

- a!anseaza o teorie a personalitetii ca un patern al relatiei interpersonale bazate pe ne!oia de tandrete# empatie si reducerea an5ietatii. - empatia aCuta si in arta. - ca sa putem suporta !iata este ne!oie de un grad de normalitate.

*ri@ *ri@son
- dez!olta teoria crizei de identitate.

20

Istoria Psihologiei Curs 11

11.12.2002

- defineste identitatea in urmatorii termeni8 capacitatea constienta a omului de a se percepe pe sine# este constiinta continuitatii de sine.

+illes %eleuze
-studiaza comple5ul anti-Eedip. 8eo!si"analiza clinica 9as'ues 7arie Lacan 1901-1971" - de!iza lui $Meintoarcerea la <reud&4 !rea o rein!iere a freudismului - studiaza hermeneutica descifrarea te5telor grele" - $inconstientul este structurat ca un limbaC$# inconstientul !orbeste# dar nu prin cu!inte# ci prin anumite miscari# gesturi# acte ratate. - pune in relatie trei procese8 1"imaginarul -o iluzie necesara cu functie de protectie si de echilibru 2"simbolicul - e5prima mai mult decat cu!antul# corespunde culturalului si semnificati!ului. /"limbaCul-se realizeaza sinteza dintre imaginar si simbol

Etto Man@
- scrie $Hraumatismul nasterii& - traumatismului nasterii este conditia pentru dez!oltarea ulterioara a personalitatii noastre4 ne urmareste fara sa ne dam seama. Psi"analiza eGistentiala Meprezentanti8 - 6ean Paul Sartre - M.(.Szondi , se naste in 19/2 si arte in !edere omul ca fiinta nu doar ca se5ualitate

21