Dreptul international si morala

La momentul actual se inregistreaza o diversitate crescinda a relatiilor internationale, factor provocator a unei varietati de norme ce le reglementeaza.Ca trasatura specifica a normelor de drept international este obligativitatea juridica.Aceasta particularitate esentiala, sta la baza diferentierii ei de alte norme ce acctioneaza in sistemul international.In acelasi timp, in reglamentarea relatiilor internationale este larg raspindita metodologiea aplicarii normelor nejuridice.In practica pot fi deosebite 3 tipuri de norme lipsite de caracter juridic, si anume normele religioase, politice si morale. Morala constituie ansamblul deprinderilor, sentimentelor si convingerilor, atitudinilor si mentalitatilor, principiilor, normelor si preceptelor, valorilor si idealurilor care privesc raporturile dintre individ si colectivitate si care se manifesta in fapte si actiuni, in modul de comportare. Ea cuprinde ansamblul preceptelor care, in diverse epoci ale vietii unui popor au fost considerate de cea mai mare parte a oamenilor ca norme de conduita obligatorii pe care fiecare trebuie sa le respecte sub sanctiunea de a atrage reprobarea generala. Ele sunt produsul comunitatii sociale neinstitutionalizate.Intre morala si drept exista numeroase asemanari, dar si deosebiri. Una dintre cele mai des intalnite opinii este ca morala sta la baza dreptului. ntre dreptul internaional i morala internaional exist raporturi similare cu cele dintre drept i moral n general. Normele de drept internaional stabilesc drepturi i obligaii susceptibile a fi aplicate prin msuri obligatorii. Regulile moralei internaionale prescriu un anumit comportament fr a da natere la drepturi i obligaii juridice. Ele fac apel la contiina moral i nu pot fi impuse prin fora de constrngere a unei autoriti exterioare individului sau colectivitii. Reflectnd ceea ce este comun n contiina popoarelor, morala internaional exprim att valori umane comune, ct i reguli de comportare ntre naiuni independente i suverane destinate s promoveze respectul reciproc i nelegerea ntre popoare, interesul ntregii omeniri. ntre moral i dreptul internaional exist legturi de interdependen, de influenare reciproc. O sum de reguli de drept sunt n acelai timp i reguli de moral, o mare parte dintre principiile i normele dreptului internaional avndu-i originea n normele morale, unele tratate internaionale fcnd trimitere n cuprinsul lor la exigenele omeniei, la principiile umanitare sau la regulile aplicabile n cadrul societilor civilizate, care au n mare parte un caracter moral. ntregul drept internaional are, de altfel, un caracter moral, moralitatea internaional avnd astzi un rol important n procesul relaiilor internaionale, ca i n aplicarea n cazuri concrete a normelor dreptului internaional, nclcarea regulilor moralei exercitnd o aciune negativ asupra dreptului internaional. n regulile moralei poate fi ncadrat i curtuazia internaional, care cuprinde o sum de reguli izvorte din necesitile practice sau care semnific bunvoin i respect reciproc, ori prin care se dorete s se transmit anumite bune intenii, simpatie, solidaritate. Aplicarea regulilor de curtuazie rmne la libera apreciere a statelor, nedecurgnd din ndeplinirea unei obligaii juridice. nclcarea acestor reguli, dei nu se sancioneaz prin mijloace juridice, poate constitui ns un act grav n relaiile internaionale, influennd n mod defavorabil raporturile stabilite. O mare parte din regulile de curtuazie au fost astzi ncorporate n dreptul internaional, cu deosebire n dreptul diplomatic (privilegiile i imunitile diplomatice i consulare, ceremonialul de stat etc.). Posibilitatile de reglamentare a sistemului de relatii internationale si de influentare asupra conduitei actorului international,reprezinta factorul divergent dintre dreptul international si morala internationala.Determinant in respectarea normelor morale de conduita internationala este opinia publica mondiala..