Gndirea care se gandete pe sine Ce ne transmite contiena?

Barbu Mdlina Cojocaru Irina Enache Ciprian Gu Veronica Li Andreea Mrgrit Cristian Rdu Marius ANUL I

ncercarea limitelor
Omul a recurs la gndirea raional pentru a iei din limitele ontologice. Gndirea raionala=stiina este putere(Francis Bacon) Accesul la adevr se realiza prin experiment nelimitarea cognitiv

Cunoaterea experimental nu exist contradicii in spatiul raional i cel real, din laborator. Instrumentalizarea cunoaterii a dus la unilateralizarea cii cognitive, aprnd astfel o limit gndirea raional

Paradox: Ca parte a realului, omul nu ar trebui s aib limite cognitive,n timp ce ca partea care gandete, omul ntampin o varietate de limite, de la modalitile de exprimare pn la modelele explicative. a tri raional a tri natural Iluminismul raional estevictima altor ci cognitive: ordonarea lumii lucrurilor i a ideilor dup un criteriu absolut.

Iluminism Viziune mecaniscist asupra lumiii OMUL are o predeterminare funcional

Fizicist (marshallian) IpoteticHomo oeconomicus Empiric Randamental Eliminarea intersubiectivitii

ECONOMIA Productoare de obiecte POLITICA Distribuirea obiectelor ECONOMIE = POLITIC

NECESITATEA PREDICTIBILITII

Imposibilitatea prediciei

Tipologia cogniiei

Cogniia arehetipal

Inversiunile cogniiei

Inversiunile cogniiei

Alfa i Omega perpetue

Cezura timpului exprim preocuparea omului de a nu nchide cunoaterea i semnific renunarea la situarea ad absurdum pentru a nelege i explica unilateralizarea pornit din fundamentarea cunoaterii.

Cezura timpului

Ideea de cristalizare sugereaz paraconsistent, configurarea operatorilor logici in formule vagi de relaionare ne arat c suntem departe de echilibru. Autonomia cunoaterii apare ca tem de reflecie ca ultima ncercare de contopire a materiei i spiritului, cnd vorbim de fiine vii.

Cunoaterea este nedesvrit i prin urmare implic tetraedre conceptuale. Se tie ca formele perfecte sunt n natura cristalelor. Orice aciune din natura se poate ncheia naintea sau dup dimensiunea fizic, obiectual ns nu prezint posibilitatea de a se ncheia cnd vizeaz dimensiunea spiritual. Reflexivitatea cunoaterii prezint tendina de a nu se realiza perfect i de asemenea necunoaterea nu poate fi nlaturat.

Insuficiena tetraedic i cristalul neterminat