Sunteți pe pagina 1din 24

Functiile metodelor didactice http://www.scritube.com/profesor-scoala/Didactica-specialitatiiInform4532223.

php

Ansamblul metodelor si procedeelor didactice de predare !n"atare si e"aluare formea#a metodolo$ia procesului de !n"atam%nt sau metodolo$ia instruirii. &n procesul instructi" educati" metodele didactice !ndeplinesc anumite functii care "i#ea#a deopotri"a cunoasterea 'asimilarea cunostintelor $%ndirea( instruirea 'formarea priceperilor deprinderilor abilitatilor( c%t si formarea trasaturilor personalitatii: - functia co$niti"a de dob%ndire de noi cunostinte) 3* functia normati"a. +rin metodele de care dispune profesorul or$ani#ea#a diri,ea#a si corectea#a !n mod continuu procesul de instruire !n "ederea optimi#arii acestuia. 3- functia moti"ationala potri"it careia o metoda bine aleasa poate st%rni si mentine interesul ele"ului curio#itatea dorinta de cunoastere si actiune) 32 functia operationala sau instrumentala potri"it careia metoda este un intermediar !ntre ele" si unitatea de continut) 33 functia formati"-educati"a care atribuie metodei calitatea de instrument de e.ersare si de#"oltare a proceselor psihice si motorii simultan cu !nsusirea cunostintelor formarea deprinderilor de#"oltarea aptitudinilor opiniilor con"in$erilor sentimentelor si calitatilor morale. &n functie de mostenirea culturala e.perienta indi"iduala sau cea dob%ndita prin acti"itatea practica de !n"atare metodele folosite pot fi clasificate !n trei cate 353c222d $orii:

metode de transmitere si !nsusire de cunostinte:

34 de comunicare orala e.po#iti"e 'po"estirea descrierea instructa,ul( si con"ersati"e 'con"ersatia euristica discutia colecti"a problemati#area() 35 de comunicare scrisa 'lucrul cu e.plicati"a lectura independenta etc. manualul( lectura

3/ metode de !n"atare diri,ata sau nediri,ata: - metode de obser"are directa 'obser"area sistematica si independenta e.perimentul studiul de ca#() 30 metode de studiu cu a,utorul modelelor /. In cadrul unui sistem de instruire metodolo$ia didactica trebuie sa fie consonanta cu toate modificarile si transformarile sur"enite in ceea ce pri"este finalitatile educatiei continuturile in"atamantului noile cerinte ale ele"ilor si societatii. 1etodolo$ia se cere a fi supla si permisi"a la dinamica schimbarilor care au loc in componentele procesului instructi"e-educati". 2alitatea unei tehnolo$ii este data de fle.ibilitatea si deschiderea ei fata de situatiile si e.i$entele noi comple.e ale in"atamantului contemporan. 3 metoda nu este buna sau rea in sine ci prin raportarea ei la situatia didactica respecti"e criteriul oportunitatii sau adec"arii la o anumita realitate fiind cel care o poate face mai mult sau mai putin eficienta. In acelasi timp nu numai adec"area e.terna constituie un indicator al pertinentei metodei ci si con$ruenta sec"entelor care o compun precum si alternanta succesi"itatea artificiilor metodolo$ice calitatea coordonarii si articularii intre metode intre un procedeu si o metoda. 2alitatea metodolo$ica este un aspect ce tine de oportunitate do#a, combinatorica intre metode sau iposta#e ale metodelor) este o chestiune de articulare calitati"a si mai putin de preeminenta ori e.tensiune a unei metode in dauna alteia. A spune aprioric ca o metoda este mai buna decat alta' sau ca o

metoda este de dorit ( fara a tine cont de conte.tul in care metoda respecti"a este eficienta constituie o afirmatie ha#ardata si chiar lipsita de sens. 1etodolo$ia de instruire trebuie sa respecte o serie de e.i$ente si cerinte: - punerea in practica a noi metode si procedee de instruire care sa solutione#e adec"at noile situatii de in"atare) de#"oltarea in 4cantitate4a metodolo$iei prin adaptarea si inte$rarea unor metode nespecifice din alte spatii problematice dar care pot re#ol"a satisfacator unele cerinte'de pilda folosirea in in"atamant a brainstormin$ - ului care este la ori$ine o metoda de de#"oltare a creati"itatii() crestarea cantitati"a a metodelor nu este insa solutia cea mai fericita) 35 folosirea pe scara mai lar$a a unor metode acti" participati"e prin acti"i#area structurilor co$niti"e si operatorii ale ele"ilor si prin apelarea la metode pasi"e numai cand este ne"oie) ma.imi#area dimensiunii acti"e a metodelor si minimali#area efectelor pasi"e ale acestora) fructificarea dimensiunii si aspectelor 4calitati"e4 ale metodei) e.tinderea utili#arii unor combinatii si ansambluri metodolo$ice prin alternari ale unor caracteristici'in planurile acti"itate-pasi"itate abstracti#are-concreti#are al$oritmicitate-euristicitate etc( si nu prin dominanta metodolo$ica) renuntarea la o metoda dominanta in fa"oarea "arietatii si fle.ibilitatii metodolo$ice care sa "ina in intampinarea ne"oilor di"erse ale ele"ilor si care sa fie adec"ate permanent la noile situatii de in"atare) 36 instrumentali#area optima a metodolo$iei prin inte$rarea unor mi,loace de in"atamant adec"ate care au un aport

autentic in eficienti#area predarii-in"atarii) nu este "orba de o simpla adau$are a unui mi,loc de in"atamant oricat de sofisticat ar fi el ci de o redimensionare o pre$atire a acestuia in perspecti"a metodolo$ica) e.tinderea folosirii unor metode care solicita componentele relationale ale acti"itatii didactice respecti" aspectul comunicational pe a.a profesor-ele"i sau pe directia ele"i-ele"i) atenuarea tendintei ma$istrocentriste a metodolo$iei didactice) intarirea dreptului ele"ului de a in"ata prin participare alaturi de altii) accentuarea tendintei formati" educati"e a metodei didactice) e.tinderea metodelor de cautare si identificare ale cunostintelor si nu transmitere a lor pe cont propriu culti"area metodelor de autoinstructie si autoeducatie permanente) promo"area unor metode care ii a,uta efecti" pe ele"i in sensul dorit) adec"area metodelor la realitatea e.istenta 4pra$mati#area4 metodolo$iei. 1etodele de predare-in"atare se clasifica din punct de "edere istoric in: 1.Metode traditionale(clasice) cum ar fi: -e.punerea) -con"ersatia euristica) -obser"area) -demonstratia) -e.ercitiul) -lucrul cu manualul. 2.Metode moderne, de data mai recenta, cum ar fi: -al$oritmi#area) -problemati#area7 -modelarea) -metoda ca#ului) -metode ,ocului) -,ocul de rol)

-in"atarea pe simulatoare) -metoda proiectului) - instruirea pro$ramata) -metode de stimulare a creati"itatii'brainstormin$-ul(. Expunerea consta in pre#entarea de catre profesor a unor cunostinte noi pe cale orala in structuri bine inche$ate ceea ce $arantea#a o eficienta sporita prin transmiterea unui "olum mare de informatii intr-o unitate de timp determinate. In functie de natura si amploarea deductiilor si ar$umentelor desfasurate de stilul discursi"e si de concretetea limba,ului folosit e.punerea cunoaste mai multe "ariante: po"estirea e.plicatia prele$erea e.punerea uni"ersitara e.punerea cu oponent. +o"estirea este o naratiune simpla intr-un limba, e.presi" folosita cu precadere la clasele mici. +rin ornamentarea discursului cu fi$uri de limba, se reali#ea#a o participare afecti"a a ele"ilor se stimulea#a ima$inatia se antrenea#a noi moti"atii si disponibilitati de in"atare. 2u acest prile, se pun in miscare operatii lo$ice mai complicate precum inductia deductia comparatia sinte#a anali#a analo$ia. Accentul cade totusi pe receptare si mai putin pe interpretarea cunostintelor. III. Metode, tehnici si procedee didactice 8arcinile didactice se reali#ea#a cu a,utorul metodelor tehnicilor si procedeelor didactice. Folosirea ,udicioasa a metodelor are o deosebita importanta pentru reusita acti"itatii de la catedra) pe de alta parte continuturile fiecarei discipline si obiecti"ele pe care si le propune sa le !ndeplineasca pretind metode adec"ate. Adoptarea si nu adaptarea metodelor de predare ale unor discipline la alte discipline pot conduce la re#ultate contradictorii. Metoda !n limba $reaca metodos 'odos9cale drum si metha9spre( !nsemna calea de urmat !n scopul atin$erii unui obiecti" sau modalitatea de cautare 'si descoperire( a ade"arului.

:n proces instructi"-educati" eficient presupune un demers adec"at reali#at printr-o buna or$ani#area acti"itatii si o deci#ie corecta !n ceea ce pri"este ale$erea si aplicarea metodelor de instruire. 1etodele repre#inta forme specifice de or$ani#are a relatiei profesor-ele" si ele"-cunostinte si cuprind o suita de procedee care "i#ea#a cunoasterea instruirea si formarea personalitatii. Procedeul este forma de e.primare a metodei modalitatea de reali#are practica a acesteia. ;elatia metoda-procedeu este dinamica astfel !nc%t o metoda poate de"eni procedeu !n cadrul altei metode si in"ers. &n aplicarea unor metode ca e.plicatia descrierea sau po"estirea pre#entarea unei schite 'demonstratia( repre#inta un procedeu cum !n aplicarea metodei demonstratiei e.plicatia poate fi un procedeu la r%ndul ei. &n literatura de specialitate metoda este definita ca o maniera de a actiona practic sistematic si planificat ca o tehnica de a atin$e un obiecti" prestabilit. 1odalitatea de abordare a procesului instructi"-educati" prin or$ani#area eficienta si combinarea optima a metodelor mi,loacelor tehnicilor si procedeelor didactice se numeste strategie didactica. Didactica specialitatii - Informatica 2urs 3 54 III. 1. Functiile metodelor didactice Ansamblul metodelor si procedeelor didactice de predare !n"atare si e"aluare formea#a metodolo$ia procesului de !n"atam%nt sau metodolo$ia instruirii. &n procesul instructi" educati" metodele didactice !ndeplinesc anumite functii care "i#ea#a deopotri"a cunoasterea 'asimilarea cunostintelor $%ndirea( instruirea 'formarea priceperilor deprinderilor abilitatilor( c%t si formarea trasaturilor personalitatii: . functia cognitiva de dob%ndire de noi cunostinte)

. functia normativa. +rin metodele de care dispune profesorul or$ani#ea#a diri,ea#a si corectea#a !n mod continuu procesul de instruire !n "ederea optimi#arii acestuia. . functia motivationala potri"it careia o metoda bine aleasa poate st%rni si mentine interesul ele"ului curio#itatea dorinta de cunoastere si actiune) . functia operationala sau instrumentala potri"it careia metoda este un intermediar !ntre ele" si unitatea de continut) . functia formativ-educativa care atribuie metodei calitatea de instrument de e.ersare si de#"oltare a proceselor psihice si motorii simultan cu !nsusirea cunostintelor formarea deprinderilor de#"oltarea aptitudinilor opiniilor con"in$erilor sentimentelor si calitatilor morale. &n functie de mostenirea culturala e.perienta indi"iduala sau cea dob%ndita prin acti"itatea practica de !n"atare metodele folosite pot fi clasificate !n trei cate 353c222d $orii: . metode de transmitere si nsusire de cunostinte: - de comunicare orala e.po#iti"e 'po"estirea descrierea instructa,ul( si con"ersati"e 'con"ersatia euristica discutia colecti"a problemati#area() - de comunicare scrisa 'lucrul cu manualul( lectura e.plicati"a lectura independenta etc. . metode de nvatare diri ata sau nediri ata: - metode de observare directa 'obser"area sistematica si independenta e.perimentul studiul de ca#() - metode de studiu cu ajutorul modelelor Didactica specialitatii Informatica 2urs 3 55 - instruire programata si nvatare asistata de calculator. . metode !a"ate pe actiune

- metode de !n"atare ba#ate pe actiune directa 'e.ercitii probleme lucrari practice( - metode de !n"atare prin actiune simulatoarelor a ,ocurilor didactice(. simulata 'folosirea

1etodele pot fi !mpartite dupa re$istrul !n care actionea#a: - re$istrul simbolic 'modelarea lo$ico-matematica al$oritmi#area anali#a structurala instruirea asistata de calculator statistica e.ercitiul etc.( - re$istrul figural 'descrierea obser"area demonstratia( - re$istrul actional 'e.perimentul lectura lucrul cu manualul documentarea proiectarea in"esti$area referatul studiul comparati"(. ;olul pe care !l ,oaca ele"ul !n acti"itatea de instruire clasifica metodele !n urmatoarele cate$orii: - cu rol pasiv 'po"estirea descrierea e.plicatia prele$erea demonstratia lectura !n"atarea cu a,utorul mi,loacelor audio"ideo() - cu rol semiactiv 'con"ersatia euristica obser"area de#baterea problemati#area discutia diri,ata() - cu rol activ 'brainstormin$-ul sau asaltul de idei lucrarile de laborator e.ercitiul re#ol"area de probleme ,ocul didactic modelarea modelarea lo$ico-matematica lucrul cu manualul al$oritmi#area instruirea asistata de calculator de#baterea ancheta sonda,ul referatul proiectul etc.( ................................... &n cele ce urmea#a se "or anali#a metodele utili#ate !n predarea informaticii: e.punerea con"ersatia problemati#area modelarea demonstrarea folosind materialul intuiti" e.ercitiul !n"atarea pe $rupe mici lucrul cu manualul ,ocurile didactice instruirea pro$ramata !n"atarea asistata de calculator.

III. 2. #daptarea metodelor clasice la specificul disciplinei 2rearea situatiilor optime de !n"atare presupune cunoasterea selectarea aplicarea si chiar in"entarea unor metode mai eficiente. Disciplinele de informatica nu dispun e.clusi" de metode proprii ci Didactica specialitatii - Informatica 2urs 3 5/ recur$ la adaptarea metodelor de predare de la alte discipline tin%d cont de: - dinamica continuturilor si particularitatile metodice ale predarii disciplinei - indi"iduali#area !n"atarii informaticii ca disciplina deschisa si dinamica - acti"ismul care pretinde o participare prioritara constienta a ele"ului la procesul de autoinstruire - studiul informaticii at%t ca disciplina autonoma c%t si ca instrument operational al altor discipline. &n tratarea acestor metode se "a urmari cu predilectie particularitatile specifice predarii disciplinelor de informatica si !n special a aplicatiilor practice de laborator si contributia informaticii la reali#area obiecti"elor didactice ale disciplinelor !n !n"atam%ntul preuni"ersitar. III. 2. 1. Expunerea sistematica a cunostintelor Dintre formele pe care le !mbraca e.punerea sistematica a cunostintelor 'po"estirea prele$erea si e.plicatia( informatica utili#ea#a cu precadere e.plicatia. <lementele e.plicati"e domina procesul de instructie informatica acestea fiind caracteristice atin$erii unor obiecti"e care presupun formarea de deprinderi si abilitati practice de utili#are a unor produse soft deseori complicate si dominate de interfete neprietenoase 'netransparente(.

.............. <.punerea nici la disciplinele carora le este caracteristica ca metoda nu se desfasoara !n conditii perfect uni"oce. =a informatica aceasta se !nt%mpla cu at%t mai putin. <le"ul primeste !n conditii uni"oce ce i se comunica !n functie de ni"elul de cunostinte dob%ndit de propriile-i presupuneri e.perienta sa practica de ni"elul sau de $%ndire de !ntele$erea codului de comunicatie de $radul de recepti"itate concentrare si atentie. +rofesorul trebuie sa reproiecte#e lectia prin prisma posibilitatilor ele"ilor si cu mi,loacele lor de $%ndire. Accentul trebuie pus pe rationament prin ar$umentari temeinice prin scoaterea !n e"identa a modului !n care trebuie sa se $%ndeasca. Didactica specialitatii - Informatica 2urs 3 50 .............. &n informatica recur$em la metoda e.punerii atunci c%nd tema este complet noua si printr-o metoda acti"a nu se poate descoperi noutatea sau metoda acti"a este ineficienta din punct de "edere al operati"itatii. Dam !n continuare c%te"a situatii !n care e.plicatia este recomandata ca metoda: a( e.plicatia cu scopul !ntele$erii unor notiuni date prin definitie: - introducerea notiunii de al$oritm caracteristici repre#entare) - introducerea tipurilor de date si a operatiilor cu acestea !n diferite limba,e de pro$ramare) - pre#entarea unor comen#i functii si proceduri standard) - introducerea notiunii de alocare dinamica structuri de date alocate dinamic 'liste sti"e co#i arbori etc.( b( e.plicatia cu scopul !ntele$erii unor rationamente sau metode de memorare sau de prelucrare: - metode de repre#entare a unor structuri de date - pre#entarea unor al$oritmi clasici

- pre#entarea unor pro$rame utilitare softuri de aplicatie etc. Asupra acestui ultim e.emplu se cu"ine a se insista prin c%te"a preci#ari. <ste cunoscut fatul ca pentru pre#entarea editoarelor 'de te.te si $rafice( sau a altor softuri pe care pro$rama scolara le pre"ede inclusi" pentru pre#entarea comen#ilor sistemelor de operare se poate recur$e la diferite 4procedee4 de predare pe care le "om enumera: a( expunerea 'la tabla( cu desenarea meniurilor si pre#entarea functiilor fiecarei optiuni urm%nd ca ele"ul !n cadrul lectiilor de aplicatii practice de laborator sa e.erse#e fiecare functie !n parte indi"idual sau !n $rupuri mici de lucru b( prezentarea 'demonstrarea( meniurilor si functiilor fiecarei optiuni simultan cu e.ersarea acestor functii !n momentul pre#entarii lor !n cadrul orelor de aplicatii practice de laborator c( prezentarea meniurilor si functiilor fiecarei optiuni simultan cu demonstrarea practica !n momentul pre#entarii lor de catre profesor sarcina ele"ului fiind numai aceea de a urmari si retine modul de e.ecutare a operatiilor pre#entate de profesor urm%nd ca ele"ul sa aplice cunostintele dob%ndite !n cadrul orelor de laborator !n aplicatii ample care necesita utili#area !n mod repetat si !n situatii diferite a functiilor fiecarei optiuni din meniul discutat. Didactica specialitatii - Informatica 2urs 3 55 .................. +entru $rupuri mici poate fi folosit numai calculatorul ca atare daca ele"ii pot fi ase#ati !n prea,ma acestuia astfel !nc%t fiecare sa poata obser"a fara efort ecranul. Indiferent de continutul lectiei metoda e.punerii nu se foloseste dec%t foarte rar pe parcursul unei ore !ntre$i aceasta altern%nd cu alte metode de predare. III. 2. 2. Metoda conversatiei 1etoda con"ersatiei consta !n dialo$ul dintre profesor si ele" !n care profesorul trebuie sa apara !n rolul unui colaborator

care nu pune numai !ntrebari ci si raspunde la !ntrebarile ele"ilor. +rin metoda con"ersatiei se stimulea#a $%ndirea ele"ilor !n "ederea !nsusirii fi.arii si sistemati#arii cunostintelor si deprinderilor !n "ederea de#"oltarii spiritului de colaborare si de echipa. 1etoda con"ersatiei este frec"ent utili#ata !n !n"atarea informaticii determin%nd un dialo$ continuu !ntre ele" si profesor cu conditia respectarii unor re$uli elementare de colaborare constructi"a care sa nu determine diminuarea demersului didactic ci sa-l amplifice si sa-l consolide#e. 2on"ersatia didactica poate sa !mbrace forme diferite !n functie de anumite criterii: a( dupa numarul de persoane: - individuala c%nd se poarta !ntre un ele" si profesor) - colectiva c%nd !ntrebarile sunt adresate !ntre$ii clase raspunsurile "in de la diferiti ele"i) b( dupa obiectivele urmarite !n diferite "ariante de lectii: - introductiva folosita !n momentul captarii atentiei si reactuali#arii cunostintelor dob%ndite anterior forma a con"ersatiei care tre#este interesul pentru lectie - expozitiva !n timpul pre#entarii noii lectii - pentru fixarea noilor cunostinte - recapitulativa atunci c%nd se urmareste recapitularea si sistemati#area unor continuturi pre#entate anterior - evaluativa reali#ata pe parcursul procesului de "erificare si e"aluare etc. ............... Didactica specialitatii - Informatica 2urs 3 56 2on"ersatia este importanta prin faptul ca a,uta la formarea limba,ului de specialitate un instrument pretios si indispensabil pentru de#"oltarea rationamentului $%ndirii ele"ului. iar

Dificultatile pe care ele"ul le !nt%mpina !n formarea limba,ului de specialitate pot lasa urme !n plan afecti" se pot repercuta asupra de#"oltarii inteli$entei) de aceea se impune o anali#a amanuntita a cau#elor acestor dificultati scoaterea lor !n e"identa fac%ndu-se prin e.aminari scrise orale repre#entari schematice utili#area simbolurilor specifice. ................ 8tap%nirea limba,ului se reflecta !n re#ol"area problemelor si !ntele$erea te.telor si documentatiilor de specialitate nestap%nirea lui pro"oaca inhibitie imposibilitatea comunicarii sau chiar o comunicare si o !ntele$ere defectuoasa fac%ndu-l pe ele" timid incoerent sau chiar ridicol !n e.primare. III. 2. $. %ro!lemati"area si nvatarea prin descoperire +redarea si !n"atarea prin problemati#are si descoperire presupun utili#area unor tehnici care sa produca ele"ului constienti#area conflictului dintre informatia dob%ndita si o noua informatie determin%nd pe ele" sa actione#e !n directia lichidarii conflictului prin descoperirea unor noi proprietati ale fenomenului studiat. Aceste situatii-problema pot sa apara !ntre cunostintele ele"ului si cerintele problemei de re#ol"at !n momentul selectarii dintre cunostintele anterioare a celor cu "aloare operationala !n momentul inte$rarii notiunilor selectate !ntr-un sistem care este perceput constient ca incomplet sau ineficient operational si prin urmare fara descoperirea unor noi proprietati el nu "a conduce la re#ol"area problemei. +roblemati#area are interferente cu con"ersatia !ntrebarile indi"iduale sau frontale care se adresea#a $%ndirii rationamentului nasc situatii conflictuale. >enerarea acestor situatii-problema trebuie produsa astfel !nc%t !ntrebarile sa apara !n mintea ele"ului fara ca acestea sa fie puse de catre profesor. 2a disciplina cu caracter formati" nu numai informati" informatica !si propune formarea unei $%ndiri al$oritmice sistematice si ri$uroase care sa promo"e#e creatia sa stimule#e

ima$inatia si sa combata rutina. 2hiar daca aparent tra"aliul informatic Didactica specialitatii - Informatica 2urs 3 /* se spri,ina pe anumite sabloane tendinte utile de standardi#are. ................ +roblemati#area si descoperirea care o !nsoteste fac parte dintre metodele formativ-participative care solicita $%ndirea creatoare a ele"ului !i pun la !ncercare "ointa !i de#"olta ima$inatia si-i !mbo$atesc e.perienta. &n lectiile !n care se aplica aceste metode profesorul ale$e problemele le formulea#a diri,ea#a !n"atarea si controlea#a munca depusa de ele" !n toate etapele acti"itatii. Aceasta metoda este caracteristica unor lectii de aplicatii practice de laborator dar mai cu seama este e"identiata ca procedeu !n aplicarea metodelor acti"e de studiu indi"idual. III. 2. &. Modelarea 1odelarea ca metoda peda$o$ica este definita ca un mod de lucru prin care $%ndirea ele"ului este condusa la descoperirea ade"arului cu a,utorul modelului $ratie rationamentului prin analo$ie. Modelarea similara consta !n reali#area unui sistem de aceeasi natura cu ori$inalul care sa permita e"identierea trasaturilor esentiale ale ori$inalului. Aceasta metoda este frec"ent !nt%lnita !n informatica !n elaborarea al$oritmilor utili#%nd o anumita metoda clasica de elaborare. Modelarea analogica nu presupune o asemanare perfecta cu ori$inalul ci numai o analo$ie. 1omentele cunoasterii !n procesul modelarii sunt: . trecerea de la ori$inal la model . transformarea modelului sau e.perimentarea pe model . transferul pe ori$inal a re#ultatelor obtinute pe model acestea repre#inta numai

. "erificarea e.perimentala pe ori$inal a proprietatilor obtinute pe model. ?recerea de la ori$inal la model se face prin simplificare. 8e impune ca simplificarea sa nu fie e.a$erata pentru a nu se omite prin ea trasaturile esentiale ale ori$inalului. ?otodata trebuie sa nu se scape din "edere ca "aloarea modelului "a fi apreciata prin prisma eficacitatii lui adica a posibilitatilor pe care le ofera pentru atin$erea scopului si ca Didactica specialitatii - Informatica 2urs 3 /noile informatii obtinute pe ba#a modelului "or fi transferate cu $ri,a asupra ori$inalului a"%nd !n "edere diferenta dintre model si ori$inal. 3 clasificare a modelelor dupa natura suportului sub care se "ehiculea#a informatia le !mpart !n: - modele materiale - modele ideale Folosirea modelelor ideale !n !n"atare deschide pentru informatica o impresionanta arie de aplicabilitate. :tili#area informaticii !n predarea altor discipline de la artele plastice 'mu#ica pictura sculptura( la cele mai di"erse domenii ale tehnicii prin intermediul pro$ramelor de !n"atare este o realitate e"identa III. 2. '. (emonstrarea materialului intuitiv +rin demonstratie se !ntele$e pre#entarea sistematica si or$ani#ata a unor obiecte procese etc. sau producerea unor e.periente fenomene !n fata ele"ilor cu scopul de a usura !ntele$erea si e.ecutarea corecta a unor acti"itati. &n demonstratie un rol deosebit !l ,oaca intuitia despre definirea careia parerile sunt diferite: - intuitia pare un fel de e.perienta mintala - o simpla obser"are si notare a unor fapte

- un rationament de tip inducti". Intuitia reali#ea#a corelatia !ntre ima$ine si cu"%nt fiind at%t sursa de cunostinte c%t si mi,loc de "erificare. 2u toate ca e.ista pareri care considera perimata predarea intuiti"a !n informatica e.perienta practica la catedra do"edeste ca ea este utila pentru marirea accesibilitatii notiunilor de informatica mai ales la clasele mici. Informatica nu poate fi desprinsa dec%t artificial de ba#ele ei intuiti"e si de e.tinderea ei !n realitatea cotidiana. 2on"ertirea principiului intuitiei !n metoda demonstratiei se reali#ea#a !n functie de materialul intuiti": machete $rafica film didactic tele"i#iune scolara softuri de !n"atare. 1aterialul didactic folosit !n informatica se sustra$e de la criticile la care este supus materialul didactic static acesta fiind conceput !ntr-o dinamica a procesului pe care-l repre#inta prin e.ploatarea facilitatilor oferite de afisarea pe ecranul calculatorului a mai multor ima$ini succesi"e si nu prin desenarea lor statica pe alte suporturi. <ste e"ident ca acest mi,loc didactic nu poate !nlocui 'nici macar suplini( e.ercitiul indi"idual si nici cadrul didactic. <fortul profesorului este cu totul special. @u este suficient ca un ele" sa "ada un material el trebuie !n"atat 4sa "ada4. <le"ul trebuie sa "ada e.act precis si ordonat. +rin aceasta se reali#ea#a o parte a obiecti"ului principal al !n"atarii informaticii si anume formarea rationamentului si a $%ndirii al$oritmice. III. 2. ). Metoda exercitiului <.ercitiile sunt actiuni efectuate !n mod constient si repetat de catre ele" cu scopul dob%ndirii unor priceperi deprinderi si cunostinte noi pentru a usura alte acti"itati si a contribui la de#"oltarea altor aptitudini. &nsusirea cunostintelor de informatica este or$anic le$ata de e.ersarea utili#arii unor softuri de aplicatie de re#ol"area unor probleme de pro$ramare etc. @u e.ista lectie !n care sa nu se aplice aceasta metoda. A"anta,ele metodei sunt concreti#ate !n re#ultatele aplicarii ei: - formea#a o $%ndire producti"a

- ofera posibilitatea muncii independente - ofera posibilitatea anali#ei di"erselor metode si solutii de re#ol"are a problemelor - acti"ea#a simtul critic si autocritic si !i !n"ata pe ele"i sa-si aprecie#e re#ultatele si metodele de lucru - ofera posibilitatea depistarii si eliminarii erorilor. <ste limpede ca aceasta metoda nu contribuie numai la formarea priceperilor si deprinderilor de lucru cu calculatorul ci aduce un aport substantial la de#"oltarea unui rationament fle.ibil si operant. +entru profesor ale$erea formularea si re#ol"area problemelor si apoi e.ploatarea re#ultatelor obtinute constituie o sarcina de importanta deosebita. :tili#area pe scara lar$a a acestei metode a condus la o clasificare a e.ercitiilor si problemelor clasificare ce are la ba#a aportul capacitatilor intelectuale necesare re#ol"arii lor: . e.ercitii si probleme de recunoastere a unor notiuni, formule, metode. 8pre e.emplu ele"ilor li se pre#inta metoda bacAtracAin$ si utili#%nd-o se $enerea#a permutarile aran,amentele combinarile apoi li se cere sa $enere#e toate functiile in,ecti"e sur,ecti"e bi,ecti"e definite pe o multime cu m elemente cu "alori !ntr-o multime cu n elemente. . probleme si e.ercitii aplicative ale unor formule sau al$oritmi cunoscuti. . probleme care permit nsusirea unor notiuni. &n re#ol"area unei probleme de informatica 'de pro$ramare( este necesar sa se tina seama de urmatoarele etape: - analiza initiala a problemei

- rezolvarea propriu-#isa a problemei - verificarea solutiei sau solutiilor obtinute Aceste etape cuprind !n esenta: - !nsusirea enuntului - discutarea problemei si stabilirea al$oritmului de re#ol"are - re#ol"area propriu-#isa - "erificarea solutiilor. Aceste etape se pot modifica dupa natura problemelor. Acolo unde problema permite mai multe cai de re#ol"are profesorul anali#ea#a toate aceste cai si selectea#a pe cele mai importante propun%ndu-le spre re#ol"are pe $rupe compar%nd re#ultatele a"anta,ele si de#a"anta,ele fiecarei metode !n parte. 8e "a e"identia !n mod obli$atoriu cea mai buna solutie. Exemplu. 8e cere ele"ilor determinarea arborelui partial de cost minim asociat unui $raf prin al$oritmul lui BrusAal. III. 2. *. Metoda nvatarii n +rupuri mici Acti"itatea de !n"atare !n $rup se defineste ca o metoda !n care sarcinile sunt e.ecutate de $rupuri mici de ele"i $rupuri care sunt autoconstituite si care se autodiri,ea#a. Acti"itatea !n informatica se desfasoara !n echipa tra"aliul indi"idual fiind o componenta a muncii corelate din cadrul unui $rup de lucru. ?ehnicile de or$ani#are a muncii !n unitatile de informatica e"identia#a ca forma de or$ani#are 4echipa pro$ramatorului-sef4 echipa !n care fiecare membru are sarcini bine stabilite 'de anali#a pro$ramare implementare e.ploatare( sarcini corelate !ntre ele. <ste normal ca si acti"itatea didactica sa recur$a la metode de !n"atare colecti"a fara a ne$li,a !nsa munca indi"iduala ci doar pri"ind-o pe aceasta ca o componenta a muncii !n echipa.

+rofesorii recunosc acti"itatii didactice si disciplinei. 2riteriile obiecti"ele urmarite probleme etc.(: - $rupuri omogene cunostinte

eficacitatea unei astfel de or$ani#ari a o inte$rea#a !n arsenalul metodic al predarii de formare a $rupelor sunt !n functie de '!nsusirea de noi cunostinte re#ol"are de formate din ele"i cu acelasi ni"el de

- $rupuri eterogene formate din ele"i de toate cate$oriile 'foarte buni buni si slabi( dar !n proportii apropiate - $rupuri formate pe criterii afective 'prietenie "ecini de banca(. <tapele pretinse de aceasta metoda de !n"atare sunt: - reparti#area materialului 'problemelor( fiecarui $rup - munca independenta a $rupurilor sub supra"e$herea profesorului - discutarea !n plen a re#ultatelor obtinute. Acti"itatea profesorului se concreti#ea#a !n doua etape) una proiecti"a !n care pre$ateste materialul de reparti#at pe $rupe si materialul suplimentar pentru ele"ii buni si alta de !ndrumare si supra"e$here si de animare a acti"itatii $rupelor de lucru. <ste de asemenea $resit a se lucra mereu cu $rupuri constituite dupa aceleasi criterii pentru ca fie ca sunt suprasolicitati ele"ii buni din $rupurile etero$ene iar ele"ii slabi se ba#ea#a e.clusi" pe aportul liderilor de $rup fie ca !n $rupurile omo$ene ele"ii slabi se complac !n postura !n care se afla si nu mai !ncearca sa scape de acest calificati". III. 2. ,. Metoda lucrului cu manualul si documentatia 1anualele deosebitul impusa de informati". scolare purtatoare lor continut metodic pro$rama scolara din &n informatica mai ale "alentelor formati"e prin si didactic repre#inta o limita punct de "edere al continutului mult dec%t !n alte domenii

manualul este supus perisabilitatii continuturilor prin frec"enta cu care disciplina este recepti"a la noutatile domeniului. 1etoda lucruluii cu manualul este un aspect al studiului indi"idual si se introduce ca metoda treptat sub directa !ndrumare si supra"e$here a profesorului. 8unt discipline si profesori care aplica !n mod abu#i" aceasta metoda. +e l%n$a efectele ne$ati"e asupra !n"atarii aceste abu#uri ascund si alte aspecte care nu fac obiectul acestei lucrari. @u orice lectie se pretea#a la a fi !nsusita din manual. 1etoda se aplica numai lectiilor care au !n manual o redactare sistematica si accesibila ni"elului de "%rsta si cunostinte ale ele"ilor. 1etoda poate fi aplicata pentru studiul unor aplicatii soft limba,e procedurale 'de e.emplu C?1=( sau !n studiul comen#ilor sistemelor de operare. <le"ilor li se recomanda studiul temei stabilite pentru acomodarea cu notiunile apoi profesorul reia pre#entarea cu sublinierea aspectelor esentiale. III. 2. -. Metoda ocurilor didactice Docurile didactice au "alentele lor educati"e. 2a metoda de !n"atare ,ocurile didactice dau re#ultate deosebite !n special la clasele din ciclul primar si $imna#ial !nsa marele pericol care planea#a asupra acestei metode de instruire !l constituie acele aplicatii soft care au o !ncarcatura educati"a redusa si prin atracti"itate capti"ea#a si retin atentia ele"ului uneori ore !n sir fara ca acesta sa dob%ndeasca cunostinte sau deprinderi corespun#atoare cu efortul facut. :n rol aparte se atribuie ,ocurilor manipulative Alte tipuri de ,ocuri numite reprezentative 2hiar daca aceasta metoda nu este caracteristica studiului informaticii la limita dintre ,ocul didactic si !n"atarea asistata de calculator se situea#a o buna parte dintre softurile de !n"atare at%t a informaticii c%t si a altor discipline.

III. 2. 1.. Instruirea pro+ramata si nvatarea asistata

+rocesul de predare-!n"atare si "erificare-e"aluare functionea#a pe ba#a principiului cibernetic comanda-controlre$lare 'autore$lare(. Instruirea pro$ramata ca metoda didactica presupune construirea unor 4programe4 de !n"atare care prin fra$mentarea materialului de studiat !n sec"ente reali#ea#a o adaptare a continuturilor la posibilitatile ele"ilor la ritmul lor de !n"atare asi$ura o !n"atare acti"a si o informare operati"a asupra re#ultatelor !n"atarii necesara at%t ele"ului c%t si profesorului pentru autocorectare. &n elaborarea 4pro$ramelor4 de !n"atare se au !n "edere urmatoarele operatii: a( preci#area obiecti"elor operationale !n functie de continut si posibilitatile ele"ilor b( structurarea lo$ica a continutului dupa principiul pasilor mici si al !n"atarii $radate c( fractionarea continutului !n sec"ente de !n"atare 'unitati didactice de continut( inteli$ibile si !nlantuite lo$ic d( fi.area dupa fiecare sec"enta a !ntrebarilor e.ercitiilor sau problemelor ce pot fi re#ol"ate pe ba#a sec"entei informationale !nsusite e( stabilirea corectitudinii raspunsurilor sau solutiilor elaborate. Aceasta se poate reali#a fie prin ale$erea dintre mai multe raspunsuri posibile 'trei patru sau chiar cinci( iar !n situatia !n care nu a fost ales raspunsul corect se recur$e la !ntrebari suplimentare fie se elaborea#a un raspuns si se compara cu cel corect. I#olarea imputata !n"atarii pro$ramate poate fi contracarata prin alternarea cu munca !n $rup sau chiar prin !n"atare pro$ramata !n $rup situatie !n care $rupul parcur$e !n colecti" un pro$ram special conceput !n acest sens.

Departe de a-si fi epui#at resursele !n"atarea pro$ramata poate fi apreciata ca un sistem pasibil de perfectionare si optimi#are continua. +erspecti"a !n"atarii asistate de calculator este certa. <a ofera posibilitatea pre#entarii pro$ramului "erificarii re#ultatelor si corectarii erorilor modific%nd pro$ramul dupa cunostintele si conduita ele"ului. +ro$ramul nu numai ca transmite un mesa, informational dar el poate mi,loci formarea si consolidarea unor metode de lucru de !n"atare. 8e poate afirma ca !n"atarea pro$ramata nu numai ca !n"ata ele"ul ci !l !n"ata ele"ul cum sa !n"ete. +rin aplicarea acestei metode de !n"atare nu se !ntre"ede diminuarea rolului profesorului) dimpotri"a sarcinile lui se amplifica prin faptul ca "a trebui sa elabore#e pro$rame si sa le adapte#e la cerintele procesului educati". 3ric%t de complete ar fi pro$ramele de !n"atare pro$ramata profesorul ram%ne cea mai perfectionata masina de !n"atat. Ealente speciale ale metodei !n"atarii pro$ramate sunt oferite de softurile moderne de !n"atare asistata de calculator. Aceasta metoda moderna "a constitui subiectul unui capitol separat. &n cadrul sistemului educati" metodolo$ia didactica se cere sa fie stabila si usor schimbatoare !n dependenta de miscarile ce au loc pe plan educati" si social !n scopurile educatiei continuturile educatiei cererilor noi a ele"ilor si comunitatii. < necesar ca metodolo$ia sa fie fle.ibila la perturbatiile ce au loc !n cadrul procesului educati". 3 tehnolo$ie metodica este considerata calitati"a !n ca#ul !n care este usor de schimbat !n ca#uri si situatii noi ale !n"atam!ntului modern. @u putem spune ca metoda respecti"a este buna sau rea ca idee ci numai !n ca#ul !n care nu da re#ultate bune atunci c!nd este implantata la o realitare a "ietii. 2alitatea unei metodolo$ii mai depinde de aspect do#a, combinatii ale procedeelor utili#ate.

1etodolo$ia didactica are forma unei caracatite a carui directii sunt: - lansarea !n practica a metodelor si procedeelor noi care sa re#ol"e ca#uri noi de !n"atare) - de#"oltarea metodolo$iei prin schimbarea unor metode si procedee din alte directii problematice dar care pot solutiona unele cerinte) - utili#area mai lar$a a unor metodolo$ii si procedee cu aspect acti" si participati". - lar$irea folosirii unor combinatii de procedee prin eliminarea unor caracteristici dar nu prin dominanta metodolo$ica - lipsirea de o metoda dominanta !n fa"oarea unei metodolo$ii fle.ibile si "ariate sa fie un a,utor necesitatilor ele"ilor sa se modifice !n dependenta de noile cerinte ale educatiei) - instrumentali#area corecta a metodolo$iei prin utili#area unor tehnici de !n"atare corespun#atoare care au un aport !n de#"oltarea metodelor de predare-!n"atare) - lar$irea utili#arii unei metode care cere componente relationale ale procesului educati" cum ar fi comunicarea dintre profesorele" ele"-ele") - fi.area drepturilor ele"ilor de !n"atare prin participarea "i#a"i fata de alti ele"i) - sublinierea tendintei de predare-!n"atare a metodei didactice) - lar$irea metodelor de cautare si identificare ale cunostintelor) - culti"area metodelor autoe"aluare continua de autoinstruire autoeducare

- promo"area unor metode care au scop direct de a a,uta ele"ii) - adec"area metodelor la mediul ambiant.

3rice metoda didactica poate a"ea note si caracteristici care !i "or da posibilitatea sa se !ncorpore#e pe parcurs !n clasele de metode e.istente. @ici o metoda nu e.ista !n stare pura ci sub aspectul unor "ariante si stari diferite. 2el mai des metodele actionea#a !mpreuna <le apar si se concreti#ea#a !n "ariante metodolo$ice compo#ite prin eliminarea continua a unor trasaturi si prin e"identierea uneia sau mai multor metode. 8unt o serie de metode de ba#a din care re#ulta combinatii de metode si procedee perfecte.