Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr.

Sgardea lorin

GESTIUNEA FISCALA SI SOCIALA OBIECTIVELE CURSULUI

1. #. *. .. 1. 9. 2. Rolul gestiunii fiscale si sociale in p ocesul !eci"ional $efini ea fiscului %i a fiscalit&'ii p ecu( %i a ele(entelo siste(ului fiscal) Siste(ului fiscal +n Ro(,nia %i p esiunea fiscal& asup a cont i-ua-ilului) I(po"itele p e/&"ute !e Co!ul fiscal 0Legea 1213#44* actuali"at&5) Calcula ea ta6elo e6t a7u!icia e !e ti(- u8 a ta6elo 7u!icia e !e ti(- u) $ete (ina ea ta6elo /a(ale %i a in!icato ilo !e eficien'& a i(po tu ilo ) I(pune ea +n cote p ocentuale.

$ESCRI:TORII VI;ATI
1. 2. 3. ). +. ,. -. .. 1. 10. 11. 12. 13. 1). 1+. 1,. 1-. 1.. 11. 20. Defini!ii privind fiscul "i fiscalitatea. Siste#ul de i#po$ite din %o#&nia. Aspectul ar#oni$'rii conta(ile. *rincipiile fiscalit'!ii. Siste#ul de i#po$ite din %o#&nia. *resiunea fiscal'. Cota unic'. /out'!i privind i#po$itele "i ta0ele pentru anul 2011. I#po$itul pe profit. I#po$itul pe venit. I#po$itul pe venitul #icro2ntreprinderilor. 3a0a pe valoarea ad'ugat' I#po$itul "i ta0a pe cl'diri. I#po$itul "i ta0a pe teren. 3a0a asupra #i4loacelor de transport. 3a0a pentru eli(erarea certificatelor5 avi$elor "i autori$atiilor. 3a0a pentru folosirea #i4loacelor de recla#e "i pu(licitate. I#po$itul pe spectacole. 3a0a 6otelier'. 3a0e speciale.

E/alua e 24< e6a(en sc is 8 *4< acti/itati !e se(ina

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin

Bi-liog afie=
1. Ana Stoian5 Contabilitate si fiscalitate5 7ditura Margaritar5 8ucuresti5 2001 2. Iulian Vcrel .a. - Finan'e pu-lice5 7dit. Didactic' "i *edagogic'5 8ucure"ti5 2003 3. /. Mandoiu Codul fiscal co#parat200--200. ). M. %istea 5 C. Du#itru5 Conta(ilitate aprofundata5 7d. Universitara5 200+ 1. 2. 3. ). +. ,. 9egea +-1:2003 Codul fiscal actuali$at la 23.12.2010. 9egea nr. 2.,:2010 din 2. dece#(rie 2010 9egea (ugetului de stat pe anul 2011 9egea 2.-:2010 ; 9egea (ugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011 9egea nr. 11:2010 (ugetului de stat pe anul 2010. 9ege 11:2010 - 8ugetul de stat pe anul 2010 9egea 12 din 2, ianuarie 2010 <9egea 12:2010= a (ugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010 -. 9egea nr. 3)3:200, pentru #odificarea si co#pletarea 9egii nr. +-1:2003 privind Codul fiscal5 pu(licat' 2n Monitorul >ficial nr. ,,2:200,. .. >rdonan!a de urgen!' a Guvernului nr. 110:200, pentru #odificarea "i co#pletarea 9egii nr. +-1:2003 privind Codul fiscal5 pu(licat' 2n Monitorul >ficial nr. 102.:200,. 1. ?.G. nr. 1.+1):200, privind nivelurile pentru valorile i#po$a(ile5 i#po$itele si ta0ele locale si alte ta0e asi#ilate acestora5 precu# si a#en$ile aplica(ile in anul fiscal 200-5 pu(licat' 2n Monitorul >ficial nr. 13+:200,. 10. 9egea nr. .,:200, privind Codul va#al al %o#&niei5 pu(licat' 2n Monitorul >ficial nr. 3+0:200,. 11. ?.G. nr. -0-:200, privind %egula#entul de aplicare a Codului @a#al al %o#&niei5 pu(licat' 2n Monitorul >ficial nr. +20:200,. 12. ?.G. nr. 1)+:200, pentru apro(area /or#elor privind deter#inarea valorii 2n va#' pentru (unurile apar!in&nd c'l'torilor "i altor persoane fi$ice5 pu(licat' 2n Monitorul >ficial nr. ,,+:200,. 13. >rdinul Ministrului inan!elor *u(lice nr. 22)3:21.12.200, pentru apro(area Metodologiei privind scutirea de la garantarea drepturilor de i#port5 pu(licat 2n Monitorul >ficial nr. 12:200-. 1). %egula#entul Consiliului <C77= nr. 2113:1112 de instituire a Codului va#al co#unitar5 cu #odific'rile ulterioare. 1+. %egula#entul Co#isiei <C77= /r. 2)+):1113 de sta(ilire a unor dispo$i!ii de aplicare a %egula#entului Consiliului <C77= nr. 2113:1112 de instituire a Codului va#al co#unitar5 cu #odific'rile ulterioare. 1,. %egula#entul <C77= nr. 11.:.3 al Consiliului din 2. #artie 11.3 privind instituirea unui regi# co#unitar de scutire de drepturi va#ale. C. Site-uri Ae(B 1. AAA.#finante.ro 2. AAA.custo#s.ro 3. AAA.cdep.ro ). AAA.ceccar.ro +. AAA.insse.ro

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin

GESTIUNEA FISCAL> ?I SOCIAL> @aste An # ASE CIG #411 Cap 1. Gestiunea fiscal& %i social&. Repe e isto ice %i teo etice
1.1 O-iectul8 olul %i func'iile gestiunii fiscale +n fun!a(enta ea !eci"ilo la ni/elul societatilo co(e ciale 1.1.1 Gestiunea fiscala5 eficacitatea fiscala si strategia 2ntreprinderii 1.1.2 Gestiunea fiscala si riscul fiscal 1.# Su sele !e ! ept fiscal ale +nt ep in!e ii 1.* Siste(ul fiscal A co(ponenta8 ele(ente !efinito ii !e ecunoaste e si aplica e a ele(entelo fiscale +n p actica aface ilo . O-iecti/e8 functii si p incipii fiscale

1.1 O-iectul8 olul %i func'iile gestiunii fiscale +n fun!a(enta ea !eci"ilo la ni/elul societatilo co(e ciale
Co#ple0itatea raporturilor 4uridice si econo#ice dintre 2ntreprindere si partenerii sai5 pe de o parte5 si necesitatea 2#(unatatirii perfor#antelor proprii5 pe de alta parte5 pot conduce la a(ordarea distincta a diferitelor aspecte ale gestiunii 2ntreprinderii si la desprinderea unor co#ponente #ai putin traditionale ale acestei gestiuni. 70istenta si functionarea unitatii patri#oniale se desfasoara 2ntr-un #ediu 2n care statul5 prin institutiile sale fiscale5 2si face si#tita pre$enta 2n #od pregnant. De cele #ai #ulte ori statul o(lig' 2ntreprinderea la un slalo# ne2ncetat si din ce 2n ce #ai co#plicat printre legi5 6otar&ri5 regula#ente5 ordine5 circulare e#ise5 pu(licate5 a(rogate integral sau partial5 repu(licate5 adaugite5 revi$uite5 redefinite5 suspendate etc. Apar astfel nu#eroase situatii 2n care deci$iile de afaceri sunt puternic influentate de consecintele fiscale ale unor regle#entari. Cn aceste conditii5 la unitatile de o anu#ita talie5 gestionarea laturilor fiscale ale activitatilor curente sau #ai putin curente face necesara5 uneori5 deli#itarea gestiunii fiscale ca o co#ponenta distincta a gestiunii 2ntreprinderii.DSe recunoaste necesitatea unei gestiuni financiare (une5 a unei gestiuni co#erciale (une5 a unei gestiuni sociale (uneE ele conditionea$a de$voltarea5 uneori c6iar supravietuirea 2ntreprinderii. Di#potriva5 ne 2ndoi# adeseori de faptul ca ar putea e0ista o (una gestiune fiscalaE unii o resping ; 2n nu#ele fatalis#ului fiscal5 altii o confunda cu eva$iune fiscalaE cei #ai avi$ati 2nsa o practicaB ei nu sunt nici fatalisti5 nici eva$ionisti5 ci pur si si#plu (uni ad#inistratori.D %egle#entarile de natura fiscala5 financiara5 co#erciala ofera adeseori posi(ilitatea utili$arii #ai #ultor #etode pentru tratarea aceleiasi pro(le#e. Consecintele acestor variante sunt diferite si5 2n anali$a i#pactului lor asupra situatiei 2ntreprinderii5 nu se pot face a(stractie de instru#entele gestiunii fiscale. iscalitatea 2#(raca un du(lu aspect pentru agentul econo#ic. *e de o parte5 ea se concreti$ea$a 2n prelevari o(ligatorii catre stat5 cu influenta asupra tre$oreriei 2ntreprinderii. Acest aspect da continut notiunii de sarcina fiscala. *e de alta parte5 2ntreprinderea poate folosi si 2n interesul ei principiile si #etodele fiscale. Astfel5 2n activitatile de e0ploatare 3

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin financiara sau de investitii ale 2ntreprinderii se pot folosi #etode si te6nici ale caror incidente fiscale ofera5 2n #od #ai #ult sau #ai putin evident5 avanta4e concreti$ate5 de cele #ai #ulte ori5 2ntr-o situatie de tre$orerie #ai favora(ila.D A ad#inistra i#po$itele 2nsea#na5 2n pri#ul r&nd5 acceptarea faptului ca aceste i#po$ite5 c6iar daca sunt o o(ligatie inconturna(ila a 2ntreprinderii5 pot fi utili$ate 2n interesul ei5 prin transfor#area lor 2ntr-o varia(ila activa de strategie.D Conta(ilitatea si fiscalitatea constituie doua do#enii care se circu#scriu sferii afacerilor din intreprindere. Conta-ilitatea aspun!e +n plan info (ational si !eci"ional la p o-le(atica gestiunii /alo ilo econo(ice sepa ate pat i(onial . 7ntitatile patri#oniale au constituit spatiul de repre$entare si actiune al conta(ilitatii. Unul din interesele infor#ationale onorate de conta(ilitate5 considerat de unii autori principal5 este cel fiscal. Din totdeauna pentru conta(ilitate a e0istat pro(le#a concilierii sale cu fiscalitatea. Cau$a perpetua a unei ase#enea situatii a fost generata de faptul ca nu 2n toate ca$urile principiile conta(ile privind evaluarea si calculul econo#ic sunt convergente cu cele fiscale5 care nu se su(ordonea$a pre$entarii unei i#agini fidele a operatiilor ce au loc 2n 2ntreprindere. *rincipiile fiscale ur#aresc fie sti#ularea5 fie in6i(area unor activitati. *rin Directiva a I@-a a C.7.7. s-a sta(ilit interactivitatea 2ntre dreptul conta(il si dreptul fiscal. Aceasta este reali$ata prin Gestiunea fiscala a 2ntreprinderii.

Obiectul de studiu al Gestiunii fiscale Obiectul de studiu al Gestiunii fiscale l constituie analiza distorsiunilor sau abaterilor prin incompatibilitatea ntre regula fiscala si contabila, convergentele dintre ele, precum si stabilirea, pe baza analizei lor, a strategiei, a riscului fiscal si eficientei fiscale a ntreprinderii.1
A gestiona eficient resursele economice si financiare ale ntreprinderii nseamna a lua n calcul si dimensiunea fiscala a afacerilor. Pe baza analizei financiare, din documentele de sinteza, se pot stabili performantele trecute si estimarea viitorului probabil, riscului si eficacitatii fiscale . Gestiunea fiscala se adresea$a tuturor 2ntreprinderilor care au 2n o(iectul de activitate acte de co#ert5 operatii econo#ice si financiare destinate o(tinerii de profit. *entru acest #otiv tre(uie respectate principalele #ecanis#e ale fiscalitatii5 fara ca profesionistul conta(il sa se a(ata de la o(iectivul funda#ental al conta(ilitatii5 o(tinerea unei i#agini clare5 co#plete si reale <o i#agine fidela= a patri#onului5 a situatiei financiare si a re$ultatelor.

Ana Stoian5 Contabilitate si fiscalitate5 7ditura Margaritar5 8ucuresti5 2001

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin Fiscalitatea are la (a$a dreptul conta(il pentru a deter#ina regi#ul de i#po$itare privind (eneficiile5 3@A5 i#po$itele si ta0ele locale5 contri(utiile pentru asigurari sociale etc. Conta(ilitatea5 2n cadrul o(iectivelor de i#agine fidela5 are un rol esential 2n econo#ie pentru a furni$a situatii financiare. Aceste situatii pre$inta credi(ilitate daca suntB inteligi(ile <2ntelese de diversi utili$atori=E relevante <2n raport cu necesitatea luarii de deci$ii=E corecte <sa inspire 2ncredere 2n fidelitatea infor#atiilor=E sa fie co#para(ile 2n ti#p si spatiu.

I#aginea traditionala a fiscalitatii ca instru#ent de constr&ngere este 2nlocuita cu cea de gestiune fiscala a 2ntreprinderii. Co#porta#entul fiscal al 2ntreprinderii nu este o si#pla nor#a cantonata 2n do#eniul i#perativului si litigiului. Cn aceasta optica5 2ntreprinderea are un anu#it de#ers 2n suportarea i#po$itelor si ta0elor5 do#inat de criteriul secu itatii si eficientei. 7a se dotea$a cu o gestiune fiscala care pendulea$a 2ntre interesul #icroecono#ic si cel #acroecono#ic. Situatia se#nalata #ai sus se e0plica prin cresterea progresiva a i#pactului fiscal asupra activitatii 2ntreprinderii si incitarea fiscala a acesteia. >data cu de$voltarea afacerilor5 fiecare operatie este generatoare de un ele#ent fiscal. I#po$itul penetrea$a tot ce este tran$actie5 intersectie 2ntre 2ntreprindere si #ediul econo#ico-social5 acu#ulare si distri(uire de resurse. De$voltarea fiscalitatii generea$a necesitatea crearii unui siste# infor#ational pentru a tine cont #ulti#ii regulilor fiscale5 cu co#ple#entul penalitatilor aplica(ile 2n #o#entul punerii 2n evidenta a neregulilor. >(ligatiile5 riscul5 controlul si sanctiunile au fost de-a lungul ti#pului asociate fiscalitatii5 conferindu-i o i#agine de constr&ngere greu acceptata at&t de conducerile 2ntreprinderilor5 c&t si de cetateni.
ntreprinderea a fost mental orientata sa acorde mai multa atentie parametrului fiscal. Aceasta se explica prin convergenta dintre fiscalitate si aplicabilitatea teoriei contabile n viata ntreprinderii. Fiecare tranzactie economica de cele mai multe ori genereaza impozite. Din acest motiv trebuie sa se tina cont de numarul mare de reguli aplicabile, de evolutia lor constanta n timp si spatiu, de problemele de armonizare ale fiscalitatii cu contabilitatea.

Greutatile financiare parcurse de 2ntreprinderi 2ntr-o societate care doreste trecerea de la o econo#ie supracentrali$ata5 la una de piata pot constitui a#eliorari dar si penalitati aplica(ile 2n #o#entul punerii 2n evidenta a neregulilor5 at&t 2n do#eniul conta(ilitatii c&t si al fiscalitatii. Aceasta #etoda de secu itate constituie p i(ul !e"i!e at al gestiunii fiscale al 2ntreprinderii.

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin Apropierea 2ntreprinderii !e pa a(et ul fiscal poate fi 4ustificata din cel putin !oua puncte !e /e!e e. > pri#a 4ustificare re$ida din i#portanta punerii fata 2n fata a fiscalitatii 2n viata 2ntreprinderii cu partea practica. A doua 4ustificare 2si gaseste ratiunea 2n faptul ca 2ntreprinderile si partenerii lor de afaceri sunt din ce 2n ce #ai receptivi la ideea ca 2n #ulte do#enii fiscalitatea nu este i#perativa 5dar lasa 2ntreprinderii posi(ilitatea de a alege ceea ce poate utili$a #ai (ine 2n interesul sau. Mai #ult5 fiscalitatea a fost adesea utili$ata de legiuitor ca un facto !e incita e al 2ntreprinderii. 7a poate sa adopte un co#porta#ent #ai dina#ic fata de para#etrul fiscal5 e0ercit&nd drepturile fiscale si anali$&nd consecintele pentru a #odela o(ligatia fiscala pe care o suporta 2n interesul sau. *rogresul te6nic5 de$voltarea societatii 2n general si apropierea de para#etrul fiscal a facut posi(ila ca fiscalitatea sa faca parte din previ$iunile 2ntreprinderii. Un o(iectiv fiscal nu tre(uie atins nu#ai prin optiuni fiscale. >ri$ontul tre(uie largit si prin inter#edierea variantelor 4uridice5 ale caror efecte fiscale pot raspunde #ai (ine doleantelor 2ntreprinderii. 70e#plul clasic 2n acest sens 2l constituie ranta5 care a 2#(inat ar#onios aspectele fiscale si 4uridice5 ce au dat posi(ilitatea societatilor co#erciale de a opta pentru una din for#ele i#po$itariiB i(po"itul pe societati5 varianta continuta 2n FCodul general de i#po$iteD ca alegere fiscala5 sau sa adopte for#a unei societati supusa dreptului i(po"itului eal ca efect al unei alegeri 4uridice. Dupa 111. 2n tara noastra siste#ul fiscal a fost 2n per#anenta supus reorgani$arii5 concentr&ndu-se atentia pe ter#en scurt asupra atingerii o(iectivului #a4or5 acela de 2ncasare a veniturilor fiscale la (uget. Cntreprinderile ro#&nesti nu au (eneficiat de optiuni fiscale 4uridice5 dec&t 2n #ica #asura. 9ipsa unui #anage#ent fiscal5 at&t la nivel e0ecutiv c&t si parla#entar5 s-a rasfr&nt ca un F(u#erangD asupra (ugetului de stat5 facilit&nd frauda si eva$iunea fiscala. *e de alta parte5 conducerea 2ntreprinderii a transfor#at conta(ilitatea ca principala sursa de infor#atii pentru ad#inistratiile fiscale. >r5 o(iectivul situatiilor financiare este acela de a furni$a infor#atii despre po$itia financiara5 perfor#antele si #odificarile po$itiei financiare ce sunt utile 2n luarea deci$iilor econo#ice unei ga#e largi de utili$atoriB investitori5 salariati5 furni$ori si creditori co#erciali5 clienti5 guvernul si institutiile sale5 pu(lic. %eusita refor#ei conta(ile reali$ata 2n tara noastra s-a facut cu eforturi considera(ile5 vi$&nd 2n principal calitatea produsului conta(ilitatiiB o infor#atie conta(ila care sa satisfaca 2n egala #asura pe toti utili$atorii acesteiaB investitori5 creditori5 salariati5 stat5 (anci etc. > legislatie fiscala insta(ila de #ai (ine de treispre$ece ani5 a#(igua si interpreta(ila nu de putine ori de catre aparatul fiscal 2n functie de po$itia celui controlat5 a condus adesea la #ini#i$area si nerecunoasterea #uncii profesionistului conta(il de (una credinta5 situat 2ntotdeauna pe po$itia neutra 2ntre patronat si stat5 preocupat ca produsul re$ultat al #uncii c6inuitoare pentru o(tinerea cuantificarii valorice ale activelor nete5 sa fie reale5 corecte si se#nificative. ,

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin >(tinerea unei infor#atii corecte repre$inta te#elia 4ocului deci$ional 2n viitorul fir#ei5 pusa la dispo$itie de profesionistii conta(ili fiind Fdoctorii financiariD ai fir#ei 2n prevenirea si co#(aterea insol/a-ilitatii si fali(entului. *oliticile conta(ile pe care le adopta un profesionist 2n do#eniu ur#aresc deci$ia de investire sau de$investire. iscalitatea nu tre(uie sa intervina conta(il5 orice divergenta 2ntre politica conta(ila adoptata de o 2ntreprindere si cea fiscala tre(uie a#eliorata e0traconta(il. Statul pri#este infor#atia conta(ila de la profesionisti 2n do#eniu iar recunoasterea unei infor#atii fia(ile5 (a$ata pe nor#e5 principii5 reguli si postulate 2n#anunc6iate 2n /or#ele /ationale si %egle#entarile ar#ini$ate cu Directivele 7uropene si Standardele Internationale de Conta(ilitate constituie un pas i#portant 2n reali$area unui drept conta(il autono#5 ce tre(uie respectat si de catre fiscalitate. Modelul de conta(ilitate continental este (a$at pe #acroecono#ie5 unde predo#ina interventia guverna#entala si influenta regulilor fiscale 2n #aterie de nor#ali$are conta(ila. Infor#atia conta(ila tre(uie utili$ata 2n deci$iile de perspectiva ale fir#ei. >r docu#entele de sinte$a 2n conceptia de asta$i raspunde 2n #are #asura statului si #ai putin investitorului de capital. Conceptia se vrea sc6i#(ata pe acelasi #odel 2n care infor#atia conta(ila sa devina credi(ila 5iar conturile anuale sa raspunda 2n pri#ul r&nd investitorilor de capital. Aceasta presupune ca i(po"itul sa devina neut u asupra conta(ilitatii5 iar nor#ali$area si de$voltarea conceptuala a conta(ilitatii sa fie reali$ata nu#ai de profesionisti conta(ili cu o (ogata e0perienta at&t 2n tara5 c&t si 2n strainatate. > sta(ilitate a regulii fiscale fara a polua conturile anuale5 face posi(ila reorientarea conducerii econo #ice a fir#ei de a veg6ea at&t asupra para#etrului fiscal dar5 #ai ales asupra de$voltarii afacerilor5 renta(ili$arii lor5 cresterea profitului5 anali$a valorii adaugate5 a capacitatii !e autofinanta e.

1.1.1 Gestiunea fiscal, eficacitatea fiscal i strategia ntreprinderii

%egle#entarile de natura fiscala vin sa influente$e direct sau indirect activitatea unei unitati econo#ice ce are calitatea de contri(ua(il. Cn do#eniul fiscal se operea$a cu notiuni de fisc5 fiscal. Specialistii definesc fiscul ca ad#inistratorul ce are 2n atri(utiile sale calculul5 perceperea5 ur#arirea platii i#po$itelor 5ta0elor si contri(utiilor datorate de contri(ua(il statului. iscal este ter#enul ce priveste fiscul si co#petentele ce 2i revin.

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin

Obiectivele fiscalitatii constau n calculul, perceperea, asezarea, urmarirea platii impozitelor, taxelor si contributiilor datorate de unitatile economice, statului. Ele sunt ndeplinite de componenta sistemului fiscal - aparatul fiscal.
>(iectivele gestiunii fiscale ale 2ntreprinderii au 2n vedere asigurarea secu itatii si eficacitatii fiscale5 prin inter#ediul cercetarii prescriptiilor de for#a si fondE a#&nari5 esalonari5 scutiri5 i#puse de dreptul fiscal. Se evita astfel sanctiunile si penalitatile fiscale si se procedea$a la o #ai (una alocare a resurselor sale financiare. Unitatile econo#ice tre(uie sa opti#i$e$e 2n plan financiar si econo#ic raporturile sale cu fiscalitatea. Acest co#porta#ent poate fi posi(il 2n conditiile 2n care siste#ul de i#po$ite5 ta0e si contri(utii ofera #odalitati de antrenare a i#po$itelor pe linia cresterii profita(ilitatii sale. Cercetarea securitatii fiscale tre(uie sa ra#&na 2n atentia conducerii econo#ice a 2ntreprinderii. Aceasta repre$inta unul dintre aspectele clasice 2n relatiile 2ntreprinderii cu fiscalitatea. Cntreprinderea tre(uie sa respecte regulile de (a$a si de ter#en care 2i sunt i#puse prin dreptul fiscal. 7a este intradevar e0pusa riscului controlului fiscal5 control suscepti(il de a pune 2n evidenta neregulile co#ise. Mi$a financiara a controlului fiscal este rareori negli4ata 2n #asura 2n care redresarile facute sunt 2nsotite de sanctiuni si penalitati de o i#portanta varia(ila5 dar deseori deter#inanta. 9iteratura de specialitate a controlului fiscal este a(undenta si descrie adesea cu e0ces puterile repre$entantilor aparatului fiscal. Consecintele financiare ale unei proceduri de verificare pot fi e0tre# de dificile pentru o 2ntreprindere5 conduc&nd la o i#agine nefavora(ila a sa5 sau la co#pro#iterea ec6ili(rului financiar. *entru acest #otiv 2ntreprinderile sunt tentate a se 2ndrepta spre un co#porta#ent #ai putin curativ fata de fiscalitate5 #ai #ult orientate spre depistarea si #ai ales prevenirea riscului fiscal. Cn afara activitatii curente a 2ntreprinderii5 reali$area de operatii i#portante5 unele accidentale5 i#puse #ai ales de de$voltarea sa ; fu$iuni5 consolidari5 relatii internationale5 solicita punerea 2n aplicare a regulilor financiare pe care 2ntreprinderea nu le practicase p&na atunci. Aceasta confruntare cu noi reguli fiscale i#plica neaparat un anu#it risc fiscal. Din acest #otiv se i#pune aplicarea unor proceduri de control intern specifice regulilor fiscale. Aceste te6nici tre(uie luate 2n considerare pe c&t posi(il dupa eli#inarea riscului fiscal. C6iar daca 2ntreprinderea nu poate eli#ina riscul fiscal5 ea poate sa- l li#ite$e. 7a are posi(ilitatea sa-l depiste$e 2n #ulte fa$e ale controlului fiscal si sa pro#ove$e o gestiune eficienta a resurselor financiare5 evit&nd pierderi ca ur#are a penalitatilor5 sanctiunilor etc. 7ficacitatea2 fiscala constituie un ele#ent esential al gestiunii fiscale. Cntreprinderea tre(uie sa-si conceapa o politica fiscala autono#a5 detasata de restul 2ntreprinderii5 cu un o(iectiv unic si independentB ce ceta ea cailo legale8 cele (ai putin i(po"a-ile . Gestiunea fiscala5 ca si gestiunea co#erciala sau cea de productie5 se integrea$a 2n gestiunea
7ficacitatea dese#nea$a 2n general calitatea de a produce efectul <po$itiv= ateptatE In sens de latur' a perfor#an!ei eficacitatea unei organi$a!ii este dat' de #'sura 2n care reu"e"te s'-"i atinga o(iectivele.
2

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin 2ntreprinderii si tre(uie deci definita 2n functie de o(iectivele politicii generale ale 2ntreprinderii5 sau 2n raport de strategia adoptata. 7ficacitatea fiscala a 2ntreprinderii poate fi atinsa !i ect sau in!i ect. Cea !i ecta poate fi reali$ata prin inter#ediul dreptului fiscal ce cuprinde (asu i !e a7uto sau incita e fiscala. 7ste cert ca 2ntreprinderea care utili$ea$a opti# #asurile de incitare sau favorurile de care ea poate (eneficia5 atrage un avanta4 financiar i#ediat. Acesta este cel #ai i#portant 2n ce ceta ea eficacitatii fiscale. >(tinerea de avanta4e fiscale legale presupune ca 2ntreprinderea cunoaste (ine ansa#(lul de #asuri 2n vigoare5 ceea ce nu tine de caracterul te#porar al regulii fiscale5 de frecventele #odificari legislative si de pu(licitate care reuneste traditional #asurile cele #ai speculative5 las&nd 2n u#(ra celelalte dispo$itii #ai e0acte5 dar uneori la fel de avanta4oase. Eficacitatea fiscala indirecta este posi(ila 2n conditiile 2n care siste#ul de i#po$ite5 ta0e si contri(utii ofera o serie de li#ite pentru contri(ua(il <utili$area 2n cadrul unitatii econo#ice a #ai #ultor regi#uri de a#orti$areE optiunea de a fi platitor sau nu de ta0a pe valoarea adaugata su( nivelul legal al cifrei de afaceri scutiteE evaluarea stocurilor la iesire prin #etoda 9I >=. Acestor optiuni continute 2n regula fiscala se alatura o parte din #ultiplele optiuni acordate de ad#inistratie 2n instructiunile si co#entariile sale. 9a cererea 2ntreprinderiiB ad#inistratia financiara poate sa acorde neevidentierea ta0ei pe valoarea adaugata pentru avansuri 2ncasate cu regularitateE apro(area de catre Ministerul inantelor pe (a$a docu#entatiei pre$entate de 2ntreprindere5 utili$area a#orti$arii accelerate pentru anu#ite #i4loace fi0e. Solutiile celor doua for#e de eficacitate fiscala sunt plasate 2n calculul raporturilor 2ntre gestiunea fiscala a 2ntreprinderii si strategia 2ntreprinderii5 riscul fiscal si conta(ilitate. *ractica a dovedit ca cea #ai (una solutie fiscala este aceea care tine sea#a de o(iectivele si strategiile 2ntreprinderii. 7ficacitatea fiscala nu e 2ntotdeauna identica cu gasirea unor cai de actiune diferite de cele i#puse de regulile fiscale. 7a tre(uie sa fie 2nteleasa de unitatea econo#ica ca un sacrificiu fiscal. Strategia fiscala a 2ntreprinderii tre(uie privita ca o su(strategie a de$voltarii de ansa#(lu a fir#ei. Astfel5 unitatile econo#ice tre(uie sa faca posi(ila 2ncadrarea deci$iei fiscale 2n cadrul celor de gestiune.

%egula Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. fiscala Sgardea lorin

Input de (unuri si servicii

O gani"a'ia Are o for#a 4uridica Are #i4loace te6nice5 u#ane "i financiare doreste o(tinerea unui profit are un siste# deci$ional are o strategie

>utput de (unuri si servicii

%egula conta(ila

Fig. 1. Siste(ul !e inte actiune fiscal si conta-il la ni/elul o gani"atiei Aplicarea unei ase#enea #iscari este centrata pe identificarea #i4loacelor eficacitatii fiscale5 conditiilor si liniilor acestei eficacitati. 7ficacitatea fiscala poate fi directa si indirecta. Dintre #i4loacele eficacitatii fiscale pot fi #entionateB utili$area de o #aniera opti#a a #asurilor de a4utor si incitare fiscala. 7ste o eficacitate fiscala directa care poate fi e0e#plificata5 prin folosirea unor #etode de a#orti$are accelerata5 utili$area #etodelor de evaluare a stocurilor la iesire functie de inflatie < 9I > =E aportul de capital social 2n natura si de$voltarea fir#ei prin reutili$area profitului pentru investitii productive cu consecinte favora(ile asupra di#inuarii i#po$itelor sau scutirii totale de a fi ac6itateE reducerea profitului i#po$a(il cu 10G din pretul de ac6i$itie ale ec6ipa#entelor te6nologice. *rofit reinvestit---7ficacitatea fiscala indirecta este posi(ila 2n conditiile 2n care siste#ul de i#po$ite5 ta0e si contri(utii ofera o serie de deduceri fiscale a unor c6eltuieli5 acoperirea pierderilor 2n e0ercitiile anterioare5 li#ita unor c6eltuieli deducti(ile functie de #asa (ruta a profitului. 7ficacitatea fiscala constituie un ele#ent #otor al gestiunii fiscale a 2ntreprinderii. 3re(uie conceputa o politica fiscala autono#a5 detasata de restul 2ntreprinderii si dotata cu un o(iectiv unic si independentB cercetarea si atingerea unui cost fiscal opti( care convine aspiratiilor fir#ei. Cele doua for#e ale eficacitatii fiscale sunt plasate 2n calculul raporturilor dintre gestiunea fiscala a 2ntreprinderii5 strategia sa5 riscul fiscal si conta(ilitate. *ractica a dovedit 10

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin ca cea #ai (una solutie fiscala este aceea care tine sea#a de o(iectivele si strategiile 2ntreprinderii. 7ficacitatea fiscala nu este totdeauna co#pati(ila cu cautarea caii #ai putin Fi#pusaD. 7a tre(uie a(ordata ca un sacrificiu fiscal sau cost fiscal. Acest sacrificiu poate fi evaluat prin raportarea si integ a ea !i(ensiunii fiscale 2n !eci"iile de gestiune fiscala ale 2ntreprinderii.

1.1.2 Gestiunea fiscal !i riscul fiscal

Un alt factor c6eie al succesului 2n #aterie de gestiune fiscala consta 2n aptitudinea 2ntreprinderii de a 2#(ina strategia fiscala cu riscul fiscal. Daca ad#inistratia financiara ad#ite o anu#ita a(ilitate fiscala a 2ntreprinderii 2n nici un ca$ nu va per#ite 2n sc6i#( sa o faca cu e0ces. > ingenio$itate prea #are poate fi acu$ata de ad#inistratie care va invoca a-u"ul !e ! ept. C6iar daca e0ista argu#ente5 aceasta perspectiva constituie una din li#itele gestiunii fiscale5 li#ita care nu este #ereu (locata5 separ&nd a(ilitatea fiscala ad#isa de cea e0cesiva si deci inter$isa5 fiind departe de a fi sta(ilita. Aceasta deli#itare a gestiunii fiscale nu antrenea$a a(u$ul de drept fiscal. Astfel5 unitatile econo#ice care operea$a pe pietele internationale cunosc ca utili$area 4udicioasa a conventiilor internationale se intersectea$a cu clau$ele de contractare <cu#parari5 v&n$ari=5 fapt ce conduce la evitarea utili$arii a(u$ive a acestor conventii. Deci$ia fiscala tre(uie sa se 2ncadre$e organic 2n !eci"iile +nt ep in!e ii si sa pre$inte o di#inuare de risc si 2n unele situatii de incertitudine. Cel care decide tre(uie sa tina sea#a de o di#ensiune riscanta si nesigura 2n deci$iile sale 5 c6iar daca 2n ca$urile 2n care nu ne interesea$a incertitudinea fiscala poate de$valui c&teva aspecte specifice. Glo(al5 aceste conditii si li#ite nu tre(uie sa acopere interesul care poate opri 2ntreprinderea de la o (una gestiune a para#etrului fiscal 2n du(la perspectiva de securitate si eficacitate. Aceasta presupune de la 2nceput ca responsa(ilii 2ntreprinderii5 a4utati 2n aceasta de consilierii lor5 accepta sa trate$e fiscalitatea ca o varia(ila a gestiunii 2n toate etapele de viata ale fir#ei. %e$olvarea acestor aspecte5 deloc de negli4at privind Gestiunea fiscala5 #arc6ea$a trecerea de la o fiscalitate su-iecti/a la una o-iecti/a. iscalitatea accepta si recunoaste o anu#ita a(ilitate 2n raport cu regle#entarile fiscale5 dar nu per#ite a(u$ul de drept fiscal. Aceasta a(ilitate i#pune asu#area unui risc fiscal ce poate conduce 2ntreprinderea 2n starea de e/a"iune fiscala. Din acest punct de vedere5 gestiunea fiscala este considerata ca o frontiera ce separa facilitatile fiscale a!(ise de cele e6age ate. 7a nu antrenea$a a(u$ul de drept fiscal. Deci$ia fiscala tre(uie sa se 2ncadre$e organic 2n deci$iile 2ntreprinderii si tre(uie sa pre$inte o di#inuare de risc si incertitudine. Aceasta presupune gestionarea pa a(et ului fiscal 2n du(la perspectiva de secu itate si eficacitate fiscala. %esponsa(ilii de 2ntreprinderi au o(ligatia de a trata fiscalitatea ca o varia(ila a gestiunii 2n toate etapele de viata ale fir#ei. Astfel5 gestiunea fiscala #arc6ea$a 11

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin trecerea de la un cost fiscal e0cesiv la unul opti#i$at5 prin includerea 2n deci$ia de perspectiva a fir#ei5 riscul si eficacitatea fiscala5 opti#i$area tuturor c6eltuielilor cu i#po$ite ta0e5 contri(utii si fonduri speciale. Cn fiscalitate este utili$at ter#enul de Fdeci$ie de gestiuneD care dese#nea$a totalitatea variantelor alese de o 2ntreprindere. Deci$ia de gestiune este at&t asu#area responsa(ilitatii c&t si o atentie asupra securitatii afacerilor unei fir#e. Gestiunea fiscala a fir#ei tre(uie sa fie corecta5 alegerile facute tre(uie sa corespunda regulilor de drept fiscal. Cncalcarea acestora conduce la o gestiune fiscala incorecta5 sau la eva$iune fiscala. $ eptul fiscal !efineste e/a"iunea fiscala ca o sust age e !e la i(pune e a (ate iei i(po"a-ile. Aceasta sustragere de la 2ndeplinirea o(ligatiilor (ugetare se poate reali$a fie prin aplicarea corecta a legilor fiscale 2n favoarea contri(ua(ilului ; situatie 2n care eva$iunea fiscala este legala5 fie prin sav&rsirea voluntara si 2n cunostinta de cau$a a unor contraventii care constituie eva$iunea fiscala frauduloasa. Considera# necesare c&teva e0e#ple din tarile Uniunii 7uropene cu privire la faptele care au 2n vedere interpretarea favora(ila a legislatiei fiscale sau fapte de eva$iune fiscala legalaB constituirea fondurilor de a#orti$are sau de re$erva 2ntr-un cuantu# #ai #are dec&t cel ce se 4ustifica din punct de vedere econo#ic5 di#inu&ndu-se profitul i#po$a(ilE investirea unei parti din profitul conta(il reali$at 2n utila4e si ec6ipa#ente #enite sa #oderni$e$e 2ntreprinderea sau pentru protectia #ediului 2ncon4urator5 investitii pentru care statul acorda reduceri a i#po$itului pe venit5 #asura #enita sa sti#ule$e acu#ulareaE facilitati cu privire la deducti(ilitatea c6eltuielilor legate de pregatirea profesionala si practica 2n productie a salariatilor5 su#ele ac6itate pentru contractele de cercetare care au ca o(iect progra#ele prioritare de interes national etc. 7va$iunea fiscala frauduloasa face o(iectul 2ntoc#irii de declaratii false5 docu#ente de plati fictive si de registre conta(ile neconfor#e cu realitatea5 nedeclararea #ateriei i#po$a(ile5 declararea veniturilor i#po$a(ile inferioare celor reale5 tinerea registrelor du(le5 2nregistrarea de c6eltuieli neefectuate 2n realitate5 falsificarea (ilantului5 v&n$arile fara docu#ente5 precu# si e#iterea de facturi fara v&n$are efectiva5 care ascund operatiunile reale supuse i#po$itarii etc.
Trebuie precizat si faptul ca a gestiona impozitele si taxele, n sensul optimizarii nivelului lor, nu nseamna ncalcarea legii. Printr-o gestiune fiscala corecta si argumentata se pot evita neplacerile evaziunii fiscale sau ale fraudei fiscale. n urma verificarii de catre administratia fiscala a corectitudinii cu care ntreprinderea ntelege sa-si onoreze obligatiile fata de stat, se pot evidentia uneori, si actiuni al caror caracter poate fi considerat anormal.n literatura de specialitate se defineste, n acest sens, actul anormal de gestiune ca fiind o decizie contrara intereselor ntreprinderii, adica nu comporta nici o contrapartida pentru aceasta. Astfel, o actiune este considerata normala daca se concretizeaza ntr-o contrapartida pentru ntreprindere. Aprecierea normalitatii unui act de gestiune poate fi nsa destul de subiectiva si se face mai degraba la nivel economic dect la nivel juridic. Aparenta juridica a unei actiuni poate fi ireprosabila, n timp ce continutul ei economic o poate recomanda ca fiind anormala. !iar daca, n principiu, administratia fiscala nu are motive sa judece gestiunea interna a ntreprinderii sau calitatea rezultatelor acesteia, unele situatii ar putea fi considerate ca anormale"

12

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin
# !eltuieli nejustificate in principiu $cele care nu au nici o legatura cu interesul ntreprinderii%, # !eltuieli a caror marime este e&agerata $care se concretizeaza, n general, n avantaje acordate administratorilor sau asociatilor societatii%' # (enuntarea la unele venituri fara contrapartida sau fara justificare $abandonuri de creante, avansuri fara dobnzi%'

# )ransferul sarcinii fiscale catre alti contribuabili'

# *nterpretarea mai larga a unor principii contabile $precum independenta e&ercitiilor%.

n !om"nia, astfel de acte, carora nca nu li se poate reprosa caracterul anormal, s-ar putea identifica n#

- Ac!izitia de catre ntreprinzator a unor autoturisme de folosinta personala, dar care sunt nregistrate n contabilitatea ntreprinderii' se obtin avantaje fiscale evidente" deducerea ta&ei pe valoarea adaugata din factura furnizorului $aceasta ta&a s-ar suporta integral de catre ntreprinzator, daca ac!izitia s-ar face n nume propriu% si deducerea din venituri a unei amortizari suplimentare care diminueaza profitul impozabil' # Avansurile acordate ntre ntreprinderi, care pot constitui adevarate credite inter-ntreprinderi, nepurtatoare de dobnzi'

# Abandonurile de creante n cadrul grupurilor.

n unele astfel de situatii, controlul fiscal poate oferi informatii utile nu numai scopurilor proprii, ci si, de e&emplu, investitorilor sau c!iar administratorilor unei firme, n legatura cu eficienta cu care s-au luat decizii sau s-au derulat operatiuni n firma respectiva. +&ista cel putin doua criterii de apreciere a calitatii actiunilor si deciziilor luate n cadrul gestiunii fiscale a ntreprinderii" eficienta, atunci cnd castigul realizat $concretizat, n general, ntr-o situatie de trezorerie mai favorabila% este evident si confirmarea de catre administratia fiscala a conformitatii cu regulile a masurilor luate. ntreprinderea si asuma un ,risc fiscal iar organele de control accepta si recunosc o anumita abilitate n raport cu reglementarile de natura fiscala. nsa, atunci cnd n urma controlului administratia constata erori, ntreprinderea este obligata sa le corecteze sau sa dovedeasca faptul ca interpretarea pe care a dat-o normei legale este buna. +roarea contabila apare n urma unei omisiuni sau a unei ine&acitati provenind dintr-o apreciere obiectiva a faptelor $eroare de drept% de catre un contribuabil de buna credinta. -pre deosebire de erorile contabile, deciziile de gestiune incorecte apar atunci cnd contribuabilul este pus n situatia de alege dintre mai multe solutii posibile si opteaza pentru una neconforma cu reglementarile fiscale $de e&emplu folosirea amortizarii degresive cu influenta uzurii morale pentru un mijloc fi& cu o durata normala de functionare mai mica de cinci ani%. +ste clar ca decizia incorecta va genera, atunci cnd este cunoscuta, o rectificare, la initiativa fiscului sau c!iar a ntreprinderii nsasi.

1.# Su sele !e ! ept fiscal ale +nt ep in!e ii

13

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin Dreptul fiscal s-a creat si corespunde te0telor de origine variata. Din ratiuni de legiti#itate si de consi#ta#&nt la i#po$it5 legea a fost #ult ti#p privilegiata de crearea dreptului fiscal5 consolid&nd supre#atia legii 2n sursele regle#entare. *rincipalele surse ale dreptului fiscal suntB a= sursele legislativeE (= sursele conventionaleE c= sursele regle#entareE d= sursele 4urisprudentiale. a5 Su sele legislati/e constituie sursa principala a dreptului fiscal. Si Constitutia %o#&niei preci$ea$a ca i#po$itele si ta0ele sunt instituite prin lege. Deci legea repre$inta actul egislativ care detine autoritatea principala 2n #aterie fiscala. Anu#ite dispo$itii fiscale pot fi date prin ordonante guverna#entale5 daca *arla#entul a(ilitea$a guvernul sa le e#ita. -5 Su sele con/entionale sunt sta(ilite prin acorduri5 tratate si conventii internationale. Se distingB 1. conventii internationale. Sta(ilite 2ntre doua state 2n scopul de a regla situatia fiscala a persoanelor fi$ice sau 4uridice aflate 2n situatia de a le fi i#po$itat venitul 2ntr- unul din cele doua state. Aceste conventii conduc cel #ai adesea la i#po$itarea 2ntr-unul din cele doua state si e0onerarea 2n celalalt stat5 2n conditiile 2n care afacerile sunt e0tinse 2n afara granitelor tarii de origine. 2. dispo$itii co#unitare. Sunt re$ultatul tratatului de la %o#a si care functionea$a 2n cadrul Uniunii 7uropene. Aceste dispo$itii au consecinte 2n dreptul fiscal intern al fiecarui stat #e#(ru. Consiliul Uniunii 7uropene fi0ea$a directive destinate sa per#ita ar#oni$area legislatiilor nationale si de a co#para dispo$itii legislative regle#entare si ad#inistrative 2n perspectiva unei piete unice europene. c5 Su sele egle(enta e constituie doctrina ad#inistrativa prin care legile sunt co#pletate 2n vederea punerii lor 2n aplicare prin decrete sau ordine #inisteriale la nivel ierar6ic inferior legilor. Aceasta putere regle#entara 2n e0ecutarea legilor fiscale este autono#a. /or#ele5 instructiunile si circularele privind aplicarea legilor revine Ministerului inantelor. !5 Su sele 7u isp u!entiale repre$inta rationa#ente de natura fiscala prin 4urisdictii litigioase si care se refera cel #ai adesea la contestatiile contri(ua(ililor cu privire la interpretarea legilor de catre ad#inistratie <nor#e de aplicare5 instructiuni sau circulare ale Ministerului inantelor=. Hurisprudenta vine sa interprete$e corect legea si i#plicit nor#ele sale de aplicare si sa co#plete$e notiunile pe care legea nu le-a definit cu preci$ie. Atunci c&nd ad#inistratia constata ca 4udecatorul adopta o orientare care se opune propriei sale doctrine poate interveni pentru a o(tine prin *arla#ent votul unei legi confir#&nd propriile anali$e. Cn practica5 tri(unalele ad#inistrative intervin 2n #aterie de i#po$ite directe si indirecte5 atunci c&nd co#petenta tri(unalelor 4udiciare se refera la venituri ale statului5 precu# dreptul de 2nregistrare. 1)

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin 1.* Siste(ul fiscal A co(ponenta8 ele(ente !efinito ii !e ecunoaste e si aplica e a ele(entelo fiscale +n p actica aface ilo . O-iecti/e8 functii si p incipii fiscale

I#po$itele5 ta0ele5 contri(utiile5 repre$inta funda#entul si #otivatia pe care este construita fiscalitatea. Siste(ul fiscal ep e"inta totalitatea i(po"itelo si ta6elo eali"ate p in inte (e!iul unui (ecanis( -a"at pe teBnici8 (eto!e si inst u(ente specifice !esfasu a ii acti/itatii !e u (a i e si cont ol cu a7uto ul apa atului fiscal. 9egea funda#entala a statului de drept consfinteste o(ligatia tuturor cetatenilor tarii de a contri(ui prin i#po$ite si ta0e la c6eltuielile pu(lice. >(ligatia persoanelor fi$ice si 4uridice de a contri(ui su( for#a de i#po$ite si ta0e la constituirea fondurilor (ugetare da nastere la FCreanta fiscalaI pentru (uget si Fo(ligatie fiscalaD pentru agentul econo#ic. Creanta fiscala repre$inta dreptul statului de a percepe prin organele fiscale i#po$ite5 ta0e si alte venituri 2n contul (ugetului. 3itlul de creanta fiscala este actul prin care se constata si se individuali$ea$a o(ligatia fiscala a unei persoane fi$ice sau 4uridice. Cntoc#irea titlurilor de creanta fiscala este reali$ata fie de organele fiscale 2n cadrul dreptului de control privind organi$area si desfasurarea activitatilor econo#ice producatoare de venituri i#po$a(ile5 instantele de 4udecata5 notariatele de stat5 organele va#ale5 regiile autono#e5 societatile co#erciale ale persoanelor 4uridice pentru i#po$itul pe profit5 ta0a pe valoare adaugata5 i#po$itul pentru folosirea terenurilor proprietate de stat5 i#po$ite si ta0e retinute de persoane carora le platesc venituri sau prestea$a servicii. Creanta fiscala 2ncetea$a atunci c&nd o(ligatia fiscala a contri(ua(ilului este ac6itata5 co#pensata sau prescrisa. >(ligatia fiscala de a vira i#po$ite si ta0e la (ugetul pu(lic si la fondurile speciale e0tra(ugetare revine persoanelor fi$ice si 4uridice5 ro#&ne si straine5 nu#ite contri(ua(ili. Din punct de vedere fiscal persoanele 4uridice pot fi grupate 2n trei grupeB 1. pe soane 7u i!ice p op iuC"iseB cu activitate econo#icaB regii autono#e5 societati co#erciale5 organi$atii cooperatisteE fara scop lucrativB institutii pu(lice5 organi$atii sociale5 asociatii de persoane fi$ice5 fundatiiE #. unitati econo(ice fa a pe sonalitate 7u i!ica ce pot fiB unitati econo#ice apartin&nd unor persoane 4uridice ce pot fi sucursale5 filiale5 #aga$ine5 sectiiE asociatii 2n participatie. *. societati co(e ciale st aine8 ep e"entate p inB

1+

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin societati co#erciale straine ;persoane 4uridice straineE filiale ale societatilor co#erciale straine. *ri#ele doua categorii de persoane 4uridice <1 si 2= au o(ligatia de a ac6ita ta0a pe valoare adaugata si acci$e5 i#po$itul pe profit5 i#po$itul pe dividende5 i#po$itul pe cladiri5 contri(utii la asigurari sociale5 alte i#po$ite si ta0eB - asupra potentialului te6nic <#i4loace de transport5 terenuri cladiri=E - asupra (unurilor ac6i$itionate cu titlu oneros din i#port <ta0e va#ale5 acci$e=E - asupra dreptului de 2nregistrare <ta0e de ti#(ru5 ta0e de 2nregistrare=. Societatile co#erciale straine au o(ligatia de a plati i#po$ite pe unele venituri specifice reali$ate de nere$identi5 i#po$itul pe venitul repre$entantelor fir#elor co#erciale straine. 1.*.1 Co(ponentele siste(ului fiscal Siste(ul fiscal a e la -a"a t ei co(ponente= A. i#po$itele5 ta0ele si contri(utiileE 8. #ecanis#ul fiscalE C. aparatul fiscal. A1. I(po"itul repre$inta prelevarea o(ligatorie si fara contraprestatie din partea statului cu scopul de a acoperi c6eltuielile pu(lice. 3a0ele repre$inta contravaloarea serviciilor e0ecutate de stat5 la cererea persoanelor fi$ice si 4uridice <acte notariale5 #entiuni la contractul si statutul societatilor co#erciale5 acte testa#entare5 etc.=5 valoarea ta0elor 2n raport cu serviciul prestat de stat este #ult #ai #are. Contri(utiile repre$inta o(ligatii ale agentului econo#ic la asigurari sociale de stat5 sanatate5 pensii5 so#a45 fiind ac6itate de persoanele fi$ice si 4uridice care utili$ea$a forta de #unca pe durata nedeter#inata sau deter#inata. Clasifica ea i(po"itelo Discutate ca venituri ale (ugetului de stat5 i#po$itele si ta0e le se 2#part 2n doua categoriiB 1. /enitu i cu ente) #. /enitu i !in capital @eniturile curente sunt clasificate 2n doua grupeB 1.a= venituri fiscaleE 1.(= venituri nefiscale. 1.a5 @eniturile fiscale sunt for#ate din su#ele provenite din i#po$itele directe si indirecte. I(po"itele !i ecte sunt suportate de persoane fi$ice sau 4uridice care le platesc 2n cunostinta de cau$a <i#po$itul pe profit5 i#po$itul pe veniturile din salarii5 i#po$itul pe dividende5 i#po$itul pe cladiri etc.=. I(po"itele in!i ecte sunt cele pe care nu le suporta cel care le plateste. 7le sunt suportate 2n general de consu#atorul final <acci$e5 ta0a pe valoare adaugata5 ta0ele va#ale5 ta0ele de consu#atie etc.=.

1,

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin 1.-5 @eniturile nefiscale provin din varsa#inte efectuate de 8anca /ationala a %o#&niei din profitul net5 al regiilor autono#e5 veniturile de la institutiile pu(lice5 ta0ele consulare etc. *onderea lor 2n totalul veniturilor curente este foarte #ica. Venitu ile !in capital provin din valorificarea unor (unuri ale societatilor co#erciale cu capital de stat sau a re$ervei de stat. A#. Ele(ente co(une ale i(po"itelo si ta6elo 3oate actele nor#ative pre$inta ele#entele i#po$itelor si ta0elor. Aceste ele#ente cuprindB o(iectul i#po$itului5 su(iectul i#po$itului5 (a$a de calcul5 platitorul de i#po$ite5 cota5 ter#enul de plata5 2nlesniri acordate la plata5 drepturile platitorului de i#po$it5 o(ligatiile si sanctiunile. a5 o-iectul i(po"itului este ele#entul care sta la (a$a ase$arii i#po$ituluiB venitul5 profitul5 pretul sau tariful. -5 su-iectul i(po"itului se identifica cu persoana fi$ica sau 4uridica care detine sau reali$ea$a venitul sau profitul. c5 -a"a !e calcul. De cele #ai #ulte ori5 o(iectul i#po$itului repre$inta si (a$a de calcul5 dar e0ista si e0ceptii. De e0e#plu5 la i#po$itul pe cladiri5 o(iectul 2l repre$inta cladirea5 iar (a$a de calcul valoarea sau ta0ele de succesiune. !5 platito ul !e i(po"ite de regula coincide cu su(iectul i#po$itului. 70ista si e0ceptiiB la i#po$itul pe veniturile din salarii5 su(iectul este salariatul5 platitorul este unitatea la care salariatul reali$ea$a venitul. e5 cota <cuantu#ul i#po$itului= serveste (a$ei de calcul a i#po$itului prin care se deter#ina su#a de plata. Cota poate fi fi0a sau procentuala. Cota fi0a este e0pri#ata su( for#a unui cuantu# aplicata la (a$a de calcul sau la o parte din aceastaE de e0e#plu pentru ta0a privind folosirea terenurilor 2n alte scopuri dec&t productia agricola sau silvica5 se sta(ilesc cote fi0e pe J#2 sau #etru patrat.

Clasifica ea /enitu ilo statului.

1.1.1.1- i#po$itul pe

1-

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin
profit 1.1.1.2i#po$itul pe veniturile din salarii 1.1.1.3.i#po$itul pe dividende 1.1.1.) - i#po$itul pe cladiri 1.1.2.1 3@A 1.1.2.2 Acci$e 1.1.2.3 ta0e va#ale 1.2.1 varsa#inte efectuate de 8/% din profitul net 1.2.2 varsa#inte efectuate de regii autono#e din profitul net 1.2.3 - venituri de la institutii pu(lice

1.1.1 @enituri din i#po$ite directe 1.1 @enituri fiscale 1.1.2 venituri din i#po$ite indirecte

1. Venitu i cu ente

1.2 @enituri non-fiscale

#.Venitu i !in capital

Figura nr.1.1

2.1 valorificarea unor (unuri ale societatilor co#erciale cu capital de stat 2.2 valorificarea unor (unuri de la re$erva de stat

Cota procentuala poate fi proportionala sau progresiva. Cotele procentuale proportionale ra#&n nesc6i#(ate 2n raport cu (a$a de calcul <cota de 3@A de 2)G5 - se aplica indiferent de (a$a de calcul =5 iar cotele procentuale progresive se caracteri$ea$a prin aceea ca se #odifica 2n functie de #ari#ea (a$ei de calcul. De e0e#plu5 2n ca$ul i#po$itului pe veniturile din salarii5 cota progresiva se diferentia$a pe transe procentuale progresive. f5 ter#enul de plata este intervalul de ti#p de la 2nregistrarea creantei fiscale a (ugetului de stat p&na c&nd se ac6ita. 7ste preva$ut de legislatie. g5 2nlesnirile acordate la plata sunt preci$ate 2n te0tele legale si pot fi su( for#a de scutiri5 reduceri5 (onificatii5 a#&nari la plata5 esalonari. B5 drepturile platitorului de i#po$ite se refera la co#pensari5 atunci c&nd la o scadenta s-a platit o su#a #ai #are dec&t cea nor#alaE platitorul are dreptul sa co#pense$e su#a platita 2n plus cu o parte sau integral din su#a ce tre(uie ac6itata la scadenta ur#atoare. Atunci c&nd nu este posi(ila co#pensarea5 platitorul are dreptul sa solicite de la (uget restituirea su#elor ac6itate <3@A de recuperat 2n ca$ul c&nd 2ntreprinderile reali$ea$a venituri din e0port si nu au v&n$ari 2n interiorul tarii sau 2n situatia 2n care agentul econo#ic #ai #ult de trei luni cu#ulea$a o 3@A colectata #ai #are dec&t 3@A deducti(ila pe cu#parari=. *latitorul are dreptul la contestatii 2n ca$ul 2n care se considera nedreptatit 2n ur#a controlului efectuat de organele fiscale. i5 o(ligatiile platitorului sta(ilite prin legi5 preci$ea$a calcularea si varsarea la ter#en a i#po$itelor5 organi$area evidentei conta(ile a lor5 din care sa re$ulte cu e0actitate (a$a de calcul5 su#ele de plata5 #odul de virare la (uget5 prin tinerea conta(ilitatii a tuturor intrarilor si iesirilor de (unuri econo#ice din patri#oniu. 1.

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin 75 sanctiunile sunt consecinta nerespectarii ter#enelor legale de plata a i#po$itelor sau a neac6itarii o(ligatiilor fiscale. Sanctiunile sunt date prin #a4orari de 2nt&r$iere5 a#en$i contraventionale sau penale. B. Mecanismul fiscal reprezinta ansamblul de metode si tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului precum si instrumentele impunerii. B1 I(pune ea consta 2n identificarea tuturor categoriilor de persoane fi$ice sau 4uridice care detin sau reali$ea$a un anu#it o(iect i#po$a(il5 2n evaluarea (a$ei de calcul a i#po$itului5 2n deter#inarea e0acta a cuantu#ului acestuia. I#punerea 2#(raca #ai #ulte for#eB autoimpunerea consta 2n sta(ilirea (a$ei i#po$a(ile si deter#inarea autono#a a i#po$itului de catre societati pe propria lor raspundere <3@A5 i#po$it pe profit5 i#po$it pe veniturile din salarii=. C&nd evaluarea (a$ei de calcul se definitivea$a la nivel de an5 i#punerea este provi$orie 2n ti#pul anului si definitiva la sf&rsitul e0ercitiului financiar conta(ilB de e0e#plu i#po$itul tri#estrial pe profit repre$inta o i#punere provi$orie5 la sf&rsitul e0ercitiului financiar5 i#po$itul pe profit repre$inta i#punerea definitiva la nivel de an. impunerea directa consta 2n evaluarea directa a o(iectului i#po$a(il de catre organele fiscale sau pe (a$a declaratiei su(iectului i#po$a(il <de e0e#plu i#po$itul pe cladiri=. impunerea indirecta are la (a$a infor#atii colaterale <de e0e#pluB i#po$itul pe salarii5 pensia supli#entara5 fondul de so#a4= impunerea forfetara presupune sta(ilirea unei su#e forfetare de plata pe o perioada de ti#p. B#. Inst u(entele i(pune ii. Scopul final al activitatii de i#punere este perceperea ta0elor si i#po$itelor. *entru aceasta ele sunt conse#nate 2n docu#entele fiscale care difera functie de continutul lor dupa cu# sunt utili$ateB 1. declaratia de impunere circula dinspre platitor catre organul fiscal teritorial. *rin declaratie5 platitorul de i#po$it5 infor#ea$a organul financiar cu privire la reali$area o(iectului i#po$a(il si a altor ele#ente care se au 2n vedere la sta(ilirea su#elor de plata. 2. decontul se 2ntoc#este pentru i#po$ite indirecteB ta0a pe valoare adaugata si acci$e5 care se depune o(ligatoriu lunar5 p&na la data de 2+ a lunii ur#atoare si cuprinde infor#atii legate de #odul de calcul5 sta(ilirea (a$ei de i#po$itare si docu#entatia5 din punct de vedere conta(il5 care a stat la (a$a decontului. Decontul tre(uie sa cuprinda su#ele de datorat sau de ra#(ursat catre :dinspre (ugetul de stat. 3. declaratia vamala este docu#entul prin care 2ntreprinderea i#portatoare 2nscrie:declara infor#atii organului va#al cu privire la (unurile i#portate i#po$a(ile5 valoarea lor5 ta0ele va#ale datorate5 co#isionul va#al5 precu# si calculul corect al 3@A. De cele #ai #ulte ori5 declaratia va#ala coincide cu (unurile i#portate5 iar plata lor se face pe loc. 70ista derogari prin a#&nari la plata 2n va#a5 cu prelungirea ac6itarii lor pe ter#en de 30 de $ile5 nu#ai pentru (unurile i#portate de tipul instalatiilor te6nologice sau produse considerate de lu0 <tigarete5 (lanuri naturale etc.=. 4. procesul verbal de verificare 2ntoc#it de Directia generala a controlului financiar de stat5 ad#inistratiile financiare5 Garda financiara si Curtea de conturi5 i#plicate pentru controlul regiilor autono#e si societatilor co#erciale cu capital de stat. Se 2ntoc#este cu oca$ia verificarilor efectuate la sediul 2ntreprinderii. *rin procesul 11

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin ver(al de control fiscal5 daca este ca$ul5 se sta(ilesc si su#ele de plata su( for#a de i#po$ite5 ta0e sau contri(utii ca diferenta pentru su#ele neac6itate sau ra#ase de ac6itat5 precu# si penalitatile de 2nt&r$iere. 7ventualele su#e de plata5 sta(ilite de organul de control5 tre(uie ac6itate 2n ter#en de - $ile5 indiferent daca agentul econo#ic depune sau nu contestatie. 5. declaratia de nre!istrare pentru platitorul de i#po$ite. >rice 2ntreprindere5 platitoare de i#po$it sau nu5 la 2nfiintare5 tre(uie sa depuna 2n ter#en de cinci $ile de la 2nregistrarea la %egistrul Co#ertului5 o declaratie de 2nregistrare5 iar aceasta coincide cu codul fiscal al agentului econo#ic. Codul fiscal este 2nscris pe orice docu#ent econo#ico-financiar e#is sau pri#it 2ntre clienti5 furni$ori5 creditori5 de(itori5 asociati sau actionari. *rin #asuri adecvate5 statul poate sti#ula activitatea econo#ica a agentului econo#ic5 2n sensul de$voltarii si #oderni$arii sale5 prinB credite su(ventionateE reducerea cu 20 G a costului de ac6i$itii aferent investitiilor directe5 din profitul i#po$a(ilE reduceri su( for#a de Fcredit fiscalD pentru 2ntreprinderi care reali$ea$a operatiuni de e0port sau servicii asi#ilate e0portuluiE scutiri de i#po$ite pe profit pentru sti#ularea de activitati productive optiunea platitorului sau neplatitorului de 3@A p&na la o cifra de afaceri de 1005000 euro de$voltarea e0portului prin scutirea 3@A cu drept de deducere5 scutirea de ta0e va#ale5 co#isioane va#ale potrivit tarifului va#alE cote procentuale #ari la ta0e va#ale pentru produsele i#portate5 2n special cele considerate nocive sanatatiiE #icsorarea (a$ei de calcul a i#po$itului pe veniturile din salariiE scutiri totale de i#po$it pentru 6andicapatiE #a4orarea i#po$itelor5 ta0elor va#ale si acci$elor5 pentru 2ntreprinderile care i#porta produse de lu0 <(lanuri naturale5 autoturis#e de oras etc.=. utili$area #etodei accelerate de a#orti$are. C. Apa atul fiscal deriva din 2nsasi legile care regle#entea$a i#po$itele si ta0ele. Statul 2si 2ndeplineste sarcinile fiscale prin institutiile autoritatii pu(liceB parla#ent si guvern. Activitatea fiscala a statului cuprinde latura legislativa care se nfaptuieste de catre Parlament si cea executiva, realizata de $uvern, prin institutiile administratiei publice de specialitate, n structura carora se include si aparatul fiscal. Institutia ad#inistratiei pu(lice de specialitate5 prin care Guvernul 2si 2ndeplineste atri(utiile sale e0ecutive 2n do#eniul fiscal5 este @iniste ul Finantelo . Activitatea fiscala este condusa de #inistru5 2n su(ordinea caruia se afla directii generale5 directii5 Garda inanciara. $i ectia Gene ala a Finantelo :u-lice si a Cont olului Financia !e Stat reali$ea$a o(iectivul central al Ministerului inantelor pe linia controlului financiar. 3re$oreria finantelor pu(lice este organi$ata la nivel central si teritorial si are ca o(iectiv 2ncasarea veniturilor (ugetare pe (a$a unei evidente stricte pe fiecare platitor5 din care sa re$ulte o(ligatiile de plata5 su#ele 2ncasate si de(itele ra#ase de 2ncasat. Acest organ are si o(ligatia sa e0ecute controlul financiar preventiv asupra 2ncasarii la ter#enele sta(ilite a i#po$itelor si

20

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin ta0elor datorate de catre agentii econo#ici si contri(ua(ili5 aplic&nd #a4orari pentru nerespectarea ter#enelor preva$ute de lege. $i ectia Gene ala a Va(ilor aplica dispo$itiile legale cu privire la ta0ele va#ale5 perceperea lor si a altor venituri cuvenite (ugetului de stat 2n legatura cu activitatea desfasurata de aparatul de control va#al. >rganele financiar teritoriale acopera prin activitatea lor 2ntreg teritoriul tarii si e0ecuta atri(utii cu caracter fiscal 2n toate localitatile <#unicipii5 orase si co#une=.9a 2ncasarea ta0elor si i#po$itelor 2si aduc contri(utia si alte institutii pu(lice5 cu# ar fiB instantele de 4udecata5 tri(unalele si 4udecatoriile5 care percep ta0e de ti#(ru pentru litigii si acte ce intra su( incidenta acestor ta0eE notariatele de stat5 care percep ta0e de ti#(ru si de succesiune5 pentru #odificari5 autentificari de acteE pri#ariile5 care percep ta0e pentru eli(erari de titluri de proprietate5 autori$atii de functionare si alte acte supuse ta0elor de ti#(ruE organele de politie5 care percep ta0e pentru e0a#inarea conducatorilor auto5 eli(erarea per#iselor de conducere5 eli(erarea de pasapoarte etc.E alte institutii pu(lice care asigura 2n activitatea lor si perceperea de ta0e5 cu# ar fiB ta0a pentru proiecte de investitii si 2nregistrare a #arcilor de fa(rica5 ta0e si alte venituri din protectia #ediului etc. Menirea aparatului fiscal este5 ca prin i#punere5 sa ur#areasca 2ncasarea veniturile (ugetare ale statului si sa co#(ata eva$iunea fiscala.

"biectivele fundamentale ale fiscalitatii sunt realizate prin promovarea politicii financiare, economice si sociale. #rin politica financiara statul trebuie sa$ si procure resursele financiare necesare reali$arii functiilor statului. Acest o(iectiv principal este reali$at prin pro#ovarea si respectarea principiilor fiscale. @olu#ul i#po$itelor poate spori printr-un nu#ar #ai #are de platitori5 introducerea de noi i#po$ite sau e0tinderea (a$ei de i#po$itare. I#po$itul are un randa#ent ridicat daca pre$inta un caracter universal cu cote #ici de i#po$itare astfel 2nc&t acesta sa nu repre$inte o povara pentru contri(ua(il. Universalitatea i#po$itului pentru contri(ua(ili5 dar cu cote procentuale re$ona(ile5 poate constitui pentru (uget o sursa #ult #ai sigura de venituri dec&t utili$area unui nu#ar #are de i#po$ite cu cote #ari.

21

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin Politica fiscala n domeniul economic urmareste dezvoltarea unor ramuri din economie prin p"rg%ii de influentare a cresterii productiei, dezvoltarii serviciilor si a agriculturii. &e asemeni dezvoltarea exportului si reducerea importului astfel nc"t sa se realizeze ec%ilibrul balantei comerciale ,se nscrie ca un obiectiv prioritar cu consecinte favorabile pe ansamblul economiei nationale. 'imitarea importului se poate realiza prin taxe vamale mari si accize pentru anumite produse. !ealizarea acestui obiectiv trebuie facuta n corelatie cu dezvoltarea sectorului productiv pentru bunurile economice care sunt deficitare si se pot fabrica n tara noastra. Astfel se pot crea noi locuri de munca. Acest lucru va avea consecinte favorabile asupra cresterii veniturilor impozabile asupra fortei de munca si implicit limitarea fondurilor financiare pentru protectia somerilor. ncura(area agentilor economici pentru a dezvolta anumite activitati se realizeaza prin scutiri de la plata impozitului pe profit sau reducerea anumitor sectoare pentru unele bunuri auto%tone cu costuri ridicate, facilitati prin utilizarea unor amortizari accelerate n primul an de dob"ndire a capitalului fix ca active imobilizate. : in politica fiscala pe care statul o pro#ovea$a5 se ur#aresc o-iecti/e !e o !in social si c6iar politic. Mecanis#ul fiscal ur#areste acordarea de facilitati contri(ua(ililor cu venituri relativ #ici5 fiind scutiti de i#po$ite p&na la un anu#it cuantu#. iscalitatea intervine cu cote de i#po$itare foarte #ari pentru li#itarea consu#ului unor produse daunatoare sanatatii cu# este alcoolul5 tutunul si produsele din tutun. %eali$area eficienta a activitatii fiscale corelata cu un control financiar intern si e0tern contri(uie la 2ndeplinirea celui #ai i#portant o(iectiv al politicii fiscaleB un (uget de venituri suficient de #are care sa eli#ine deficitul (ugetar. Cn acest conte0t politica fiscala tre(uie sa reali$e$e folosirea constienta a 2ntregului ansa#(lu de instru#ente si procedee cu caracter fiscal pentru sta(ilirea nivelului si structurii prelevarilor o(ligatorii5 operatiile i#po$a(ile5 regi#ul e0onerarilor si al creditelor fiscale5 astfel 2nc&t procesul repartitiei produsului social sa asigure re$ervele necesare acoperirii c6eltuielilor pu(lice si a celor pentru protectie sociala. Cntreg siste#ul fiscal tre(uie sa se caracteri$e$e prin ase$area sarcinilor fiscale potrivit principiului 4ustetei sociale5 fara nici un fel de discri#inare 2ntre contri(ua(ili. @olu#ul diferit al i#po$itului perceput5 tin&nd sea#a de #ari#ea venitului sau a averii5 raspunde unor criterii de ec6itate si satisface functia sociala5 ca trasatura a siste#ului fiscal5 prin care sunt favori$ate categoriile de contri(ua(ili cu greutati #ateriale #ari5 ca si agentii econo#ici care utili$ea$a forta de #unca cu capacitate redusa sau proaspeti a(solventi ai 2nvata#&ntului superior. Din cele pre$entate anterior re$ulta ca o(iectivele funda#entale ale fiscalitatii suntB pro#ovarea politicii financiare5 prin 2ncasarea veniturilor fiscale5 prin plati o(ligatorii si fara contraprestatii de catre contri(ua(iliE ta0e5 contri(utii si fonduri speciale. Scopul 2ncasarii acestor venituri este acoperirea c6eltuielilor pu(lice5 necesare oricarei societati pentru a functiona 2n li#ite nor#ale. pro#ovarea politicii econo#ice5 prin de$voltarea activitatilor productive5 care asigura perenitatea fir#ei5 reduceri de i#po$ite pentru activitatile de e0port5 de$voltarea unor sectoare de activitate si in6i(area altoraE ta0e va#ale #ari5 acci$e pentru acele (unuri din i#port care se produc si 2n tara noastra cu scopul de a prote4a productia indigena etc. pro#ovarea politicii sociale pentru persoanele de$avanta4ate5 datorita veniturilor #ici sau cu capacitate redusa de #unca5 veterani de ra$(oi5 6andicapati etc. iscalitatea intervine cu cote de i#po$itare foarte #ari pentru li#itarea consu#ului unor produse daunatoare sanatatii si la

22

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin plata unor fonduri speciale a tuturor agentilor econo#ici care fac recla#a si pu(licitate la astfel de produse.

1.).) *unctiile sistemului fiscal

Politica fiscala este orientata spre realizarea urmatoarelor functii ale sistemului fiscal%
1. functia financia a este instru#entul prin care statul procura resursele necesare finantarii activitatilor de interes national. #. functia econo(ica sti(ulati/a5 prin facilitati preva$ute 2n sursele legislative si regle#entareB reduceri de i#po$it pe profit5 reinvestirea profitului net5 scutiri de i#po$ite pentru $onele declarate defavori$ate5 etc. *. functia sociala5 #anifestata prin aceea ca siste#ul fiscal tre(uie sa favori$e$e anu#ite categorii sociale. .. functia !e cont ol da posi(ilitatea statului prin inter#ediul sursei infor#ationale a conta(ilitatii 5sa valide$e volu#ul corect al v&n$arilor5 costul de productie5 conta(ilitatea c6eltuielilor si veniturilor5 a #odului corect al (a$elor de calcul pentru i#po$itul pe veniturile din salarii5 ta0a pe valoarea adaugata5 acci$e etc. precu# si plata acestora la ter#enele preva$ute de lege. 1. functia !e ecBitate. 3oti agentii econo#ici5 persoane 4uridice si fi$ice care desfasoara activitati econo#ice 2n scopul o(tinerii de profituri tre(uie sa fie i#po$itate. C6iar daca acestia o(tin facilitati fiscale pe o perioada li#itata de ti#p5 dupa aceasta5 tre(uie sa contri(uie cu o cota <su#a= la de$voltarea societatii. /u se poate vor(i de un siste# fiscal perfect5 dar el poate fi perfectat 2n concordanta cu de$voltarea sectorului privat. Statul tre(uie sa detina 2n proprietatea sa ra#urile strategice ale econo#iei si cele de interes nationalB +n/ata(,ntul si e!ucatia8 sanatatea8 secu itatea ta ii si a in!i/i!ului8 a ta si cultu a. Iar aceasta va putea fi reali$ata atunci c&nd statul va cesiona 2ntreprinderile sale sectorului privat5 c&nd #onopolul asupra unei activitati va fi 2nlocuit de concurenta5 c&nd legile vor fi relativ sta(ile5 clare5 iar ec6itatea 2n #aterie de i#po$ite va fi efectiv aplicata. *ornind de la aceste considerente se pot deduce5 din punct de vedere fiscal5 ur#atoarele i#plicatii ale siste#ului fiscal asupra oricarei econo#iiB a= Hustificarea generala a i#po$itului. I#po$itul 2n sine este 4ustificat5 deoarece functionarea oricarei societati i#plica costuri care tre(uie sa fie acoperite prin resurse suficiente. %esursele pe care statul le poate detine 5 provenind de e0e#plu din proprietatile sale5 nu sunt suficiente5 ceea ce este ca$ul general. Din acest #otiv i#po$itele tre(uie prelevate 2n #od o(ligatoriu si fara contraprestatie din partea statului. Dreptul de a introduce i#po$ite 2l are statul5 prin organele puterii centrale de stat <*arla#ent=5iar uneori prin ad#inistratiile de stat locale. *arla#entul se pronunta 2n legatura cu introducerea i#po$itelor de stat de i#portanta nationala5 iar organele de stat locale pot introduce anu#ite i#po$ite 2n favoarea unitatilor ad#inistrativ-teritoriale. Cn consecinta5 toti

23

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin agentii econo#ici5 confor# dispo$itiilor legale5 tre(uie sa suporte o parte din c6eltuielile statului. Cntreaga activitate de i#punere5 ur#arire si percepere a i#po$itelor si ta0elor consta 2n aplicarea si respectarea 2ntoc#ai a prevederilor legale si orice a(atere 2n acest sens 2nsea#na 2ncalcarea legii cu consecinte ce atrag raspunderea celor 2n cau$a. (= *rincipiul neutralitatii si eficacitatii i#po$itului 3. /eutralitatea i#po$itului presupune de a nu fi investit cu alta functie dec&t cea fiscala5 adica finantarea c6eltuielilor pu(lice fara sa influente$e conditiile de functionare a econo#iei5 repartitia avutiilor sau structurilor sociale. I#po$itul tre(uie sa ai(a ca finalitate reali$area unei econo#ii eficiente. /eutralitatea i#po$itului poate fi privita su( doua aspecteB din punct de vedere al cercetarii unei eficacitati (a6i(e a +nt ep in!e ii2 pentru resurse si te6nici date5 un i#po$it general sau o ta0a unifor#a pe consu#atii provenita de la terti nu afectea$a re$ultatul 2ntreprinderii<e0e#pleB i#po$itul pe veniturile din salarii5 ta0a pe valoare adaugata daca nu i#plica aplicarea proratei5 contri(utiile la asigurari sociale suportate de salariati etc.=. Din punct de vedere al dinamicii pro!resului tehnic si economic i#po$itul nu tre(uie Fsa inti#ide$eD (eneficiile atunci c&nd acestea provin dintr-o punere 2n practica a te6nicilor #oderne5 eficiente5 a reducerii costurilor si o #ai (una orientare a productiei. 8eneficiile constituie pre#isa de$voltarii 2ntreprinderii si5 i#plicit5 a econo#iei nationale. Cn conditiile 2n care agentii econo#ici si#t (eneficiile lor suport&nd i#po$ite accepta(ile5 incitatia lor la o #ai (una gestionare a resurselor econo#ice si financiare nu poate sa fie di#inuata 2n aceeasi #asura. Acestea sunt 2n general 2ntreprinderile care 2nregistrea$a pierderi si care 2n #od nor#al tre(uie penali$ate5 si nu cele care reali$ea$a profituri. Cn per#anenta Ministerul inantelor5 ca repre$entant al statului5 a cautat solutii de i#punere care sa raspunda cel #ai (ine autono#iei te6nice5 cu toate regulile de avi$are5 lic6idare si 2ncasare a creantelor fiscale. *uterea legislativa prin *arla#ent tre(uie sa repre$inte interesele statului5 dar sa nu o#ita pe c&t posi(il aplicarea practica a teoriei principiilor fiscale. c5 : incipiul t anspa entei i(po"itului. I#po$itul tre(uie sa fie prelevat5 ur#&nd principii si#ple5 clare5 sa nu dea loc interpretarilor si deci aplicarea lor sa fie c&t #ai putin costisitoare. De cele #ai #ulte ori aplicarea unui i#po$it a fost transpus pe $eci de pagini 2n "onitorul #ficial. Conducatorul econo#ic al fir#ei ocupa o #are parte a ti#pului studiindu-le pentru aplicarea lor corecta 2n practica. Aparitia unei legi sau ordonante este ur#ata de regula de norme care apar cu #are 2nt&r$iere5 instructiuni care nasc confu$ii si lasa loc interpretarilor aparatului fiscal care tre(uie sa apere interesul statului fata de agentul econo#ic preocupat 2n per#anenta de a gasi calea legala pentru i#punerea cea #ai #ica. !5 : incipiul i(po"itului i(pe sonal. Acest principiu se#nifica ca prelevarea i#po$itului nu tre(uie sa i#plice cercetarea de tip inc6i$itorial la viata persoanelor fi$ice sau 4uridice. *ersonalul din aparatul fiscal selectionat pe principiile co#petentei profesionale si #orale5 cu siguranta conduce auto#at la eficienta activitatii fiscale5 dar si a di#inuarii riscului fiscal al contri(ua(ililor at&ta ti#p c&t personalul care se afla 2n slu4(a statului repre$inta organ de +n! u(a e si cont ol. e5 : incipiul i(po"itului in!i/i!ual. Cn orice societate de#ocratica o(iectivul final si preocuparea esentiala a statului este asigurarea si de$voltarea deplina a personalitatii fiecarui cetatean dupa propriile sale aspiratii re#arca Allais Maurice 2n lucrarea I*our la refor#e fiscale511.3D care a o(tinut pre#iul /o(el pentru econo#ie 2n anul 11.3. Cn
3

Allais Maurice5 $our la r%forme fiscale5 *aris5 11.3 citat de Ana Stoian5 Contabilitate si fiscalitate5 7ditura Margaritar5 8ucuresti5 2001

2)

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin #asura posi(ilului5 cetateanul tre(uie sa fie li(er de alegerile si nevoile sale5 de veniturile si proprietatile sale 2n functie de aceste criterii5 legea preci$ea$a i#po$itul ca atare 5 #ari#ea sa prin #etodele si te6nicile de i#punere. Dalte Lipp(an re#arca 2n una din lucrarile sale &'onceptia liberala de e!alitate nu comporta n cele din urma promisiunea de a recunoaste toti oamenii e!ali bo!ati( e!ali influenti( e!ali onorati si e!ali instruiti). Din contra ceea ce pro#ite este aceea ca daca inegalitatea conventionala datorata privilegiilor si prerogativelor este anulata &superioritatile intrinseci se vor de!rada) f5 : incipiul ne!isc i(inato iu. I#po$itul nu tre(uie sa fie discri#inator. I#po$itul tre(uie sa fie sta(ilit ur#&nd reguli care sunt aceleasi pentru toti. 3re(uie su(liniat5 ca orice #asura fiscala directa sau indirecta discri#inatorie fata de un grup social oarecare este inco#pati(ila cu principiile generale a unei societati de#ocratice. %eali$&nd o retrospectiva a principiilor fiscale pre$entate #ai sus5 re$ulta ca statul5 prin siste#ul fiscal5 influentea$a si intervine 2n de$voltarea activitatilor econo#ice. Cntr-o econo#ie de tip privat5 contri(ua(ilul 2si pune 2ntre(area c*t de mult poate interveni statul n dezvoltarea ntreprinderilor K
1.*.. : incipiile fiscalit&'ii p e/&"ute +n co!ul fiscal Codul fiscal pe anul 2011 prevede 2n capitolul II5 art. 3 la c' i#po$itele "i ta0ele se (a$ea$' pe ur#'toarele principiiB a= neutralitatea #'surilor fiscale 2n raport cu diferitele categorii de investitori "i capitaluri5 cu for#a de proprietate5 asigur&nd condi!ii egale investitorilor5 capitalului ro#&n "i str'inE (= certitudinea i#punerii5 prin ela(orarea de nor#e 4uridice clare5 care s' nu conduc' la interpret'ri ar(itrare5 iar ter#enele5 #odalitatea "i su#ele de plat' s' fie precis sta(ilite pentru fiecare pl'titor5 respectiv ace"tia s' poat' ur#'ri "i 2n!elege sarcina fiscal' ce le revine5 precu# "i s' poat' deter#ina influen!a deci$iilor de #anage#ent financiar asupra sarcinilor fiscaleE c= ec6itatea fiscal' la nivelul persoanelor fi$ice5 prin i#punerea diferit' a veniturilor5 2n func!ie de #'ri#ea acestoraE d= eficien!a i#punerii prin asigurarea sta(ilit'!ii pe ter#en lung a prevederilor Codului fiscal5 astfel 2nc&t aceste prevederi s' nu conduc' la efecte retroactive defavora(ile pentru persoanele fi$ice "i 4uridice5 2n raport cu i#po$itarea 2n vigoare la data adopt'rii de c'tre acestea a unor deci$ii constitu!ionale #a4ore

1.*.1 St uctu i fiscale ci cu(sc ise +n conta-ilitate Cn conta(ilitate5 i#po$itele5 ta0ele si contri(utiile nu ur#ea$a o clasificare (ugetara5 ci sunt pre$entate 2n $lanul de 'onturi +eneral5 dupa destinatia datoriei fiscaleB asigurari sociale5 protectie sociala si conturi asi#ilate5 (ugetul de stat5 fonduri speciale si conturi asi#ilate5 alte i#po$ite si ta0e locale. Cn conta(ilitatea financiara5 i#po$itele5 ta0ele si contri(utiile ca datorii si :sau creante fiscale sunt cuprinse 2n teritoriul activitatii de e0ploatare. ac e0ceptie contraventiile5 a#en$ile5 penalitatile pentru neplata 2n ter#enul legal a datoriilor integrate 2n activitatea accidentala <e0traordinara=. Din punct de vedere conta(il5 c6eltuiala cu i#po$itul pe profit nu face o(iectul celor trei activitatiB e0ploatare5 financiara sau e0ceptionalaE ea este tratata distinct ca o c6eltuiala fiscala5 ce afectea$a 2ntreaga #asa a profitului. Dupa I.A.S. nr.125 Conta(ilitatea i#po$itului pe profit activele si datoriile fiscale tre(uie pre$entate 2n (ilant 2n #od separat fata de alte active si datorii. Distinctia 2ntre activele si datoriile curente si cele pe ter#en lung a situatiilor financiare ale unei 2ntreprinderi fac posi(ila relevarea i#po$itelor curente dupa o(iectul i#po$a(il. 2+

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin Confor# ART. 2 din Legea 571/2003 actualizata, Impozitele, taxele i cont i!u"iile #ociale eglementate de $odul %i#cal #unt& '1( Impozitele i taxe& a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microntreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obinute din Romnia de nerezideni; e) impozitul pe reprezentane; f) taxa pe valoarea adugat; g) accizele; h) impozitele i taxele locale. '2( $ont i!u"iile #ociale eglementate: a) contribuia individual de a igur .ri ociale i contribuia datorat de anga!ator la bugetul a igurrilor ociale de tat; b) contribuia individual de a igurri ociale de ntate i contribuia datorat de anga!ator la bugetul "ondului naional unic de a igurri ociale de ntate; c) contribuia pentru concedii i indemnizaii de a igurri ociale de ntate datorat de anga!ator la bugetul "ondului naional unic de a igurri ociale de ntate; d) contribuia individual la bugetul a igurrilor pentru oma! i contribuia datorat de anga!ator la bugetul a igurrilor pentru oma!; e) contribuia de a igurare pentru accidente de munc i boli profe ionale datorat de anga!ator la bugetul a igurrilor ociale de tat; f) contribuia la "ondul de garantare pentru plata creanelor alariale# datorat de per oanele fizice i !uridice care au calitatea de anga!ator potrivit $egii nr.%&&'%&&( privind con tituirea i utilizarea "ondului de garantare pentru plata creanelor alariale# cu completrile i modificrile ulterioare. : esiunea fiscal& este Fc&t de ap's'toare sunt i#po$itele sau5 altfel spus c&t de #are este povara fiscal' ce apas' pe u#erii contri(ua(ililorD. In!icato ul p in ca e se cuantific& p esiunea fiscal& este ata fiscalit&'ii. /ivelele la care se cuantific' presiunea fiscal' suntB - la nivel glo(al <na!ional=E - la nivelul fir#eiE - la nivelul individului. Ca for#ul' general' rata fiscalit'!ii este un raport intre nivelul i#po$itelor la diferite nivele "i la nu#itor se afl' *I85 cifra de afaceri <valoarea ad'ugat'= sau veniturile individuale. *re$ent'# 2n continuare #odul de calcul al ratei fiscalit'!ii la diferite niveleB a= presiunea fiscal' cuprinde la nu#'r'tor nu#ai prelev'rile fiscale la (ugetul statului <la (ugetul central "i la (ugetele locale= (= presiunea fiscal' glo(al' cuprinde la nu#'r'tor i#po$itele "i ta0ele datorate (ugetului central "i (ugetelor locale "i a"a-$isele coti$a!ii sociale5 contri(u!iile la fondurile specialeE a= rata fiscalit'!ii l'rgite cuprinde pe l&ng' prelev'rile de #ai sus "i deficitul (ugetarE (= rata fiscalit'!ii nete5 care se o(!ine sc'$&nd din prelev'rile o(ligatorii c6eltuielile pe care statul le face 2n interesul contri(ua(ililor su( for#' de presta!ii sociale sau de alt' natur' "i su(ven!iile acordate agen!ilor econo#iciE c= presiunea fiscal' individual' deter#inat' ca raport 2ntre totalul prelev'rilor o(ligatorii suportate de c'tre un contri(ua(il "i totalul veniturilor o(!inute de c'tre ace"tiaE

2,

Suport de curs pentru studentii CIG Master Anul Universitar 2012-2013 Conf. Univ. Dr. Sgardea lorin f= presiunea fiscal' la nivelul agentului econo#ic este calculat' ca procent 2ntre pl'!ile o(ligatorii c'tre stat "i cifra de afaceri sau valoarea ad'ugat' la nivel de organi$a!ie. n contabilitate, structurile fiscale aferente ciclului de exploatare sunt% 1. i#po$ite5 ta0e5 contri(utii si fonduri speciale privind e(une a ea facto ului fo ta !e (unca) #. i#po$ite si ta0e pe potentialul teBnicE 3. i(po"ite si ta6e pe -unu i i#portate si : sau din productia proprieE .. alte i(po"ite8 ta6e si fon!u i speciale.

2-