Ultrafiltrarea

Termenul de ultrafiltrare a fost utilizat pentru prima data de Bechhold in 1907/12/ tot el fiind acela care a realizat palnia de ultrafiltrare, palnia Bechhold. Ultrafiltrarea face parte din cate oria proceselor de mem!rana, fiind procedeul prin care se indeparteaza dintr"un sistem compusi cu mase moleculare cuprinse intre #00 $ #0.000 %a &zaharuri, !iomolecule, polimeri, particule coloidale', ceea ce corespunde la un diametru mediu al porilor cuprins intre 0,1$1 nm &10"1000 ('. )sadar, fata de microfiltrare prin care se indeparteaza impuritati mecanice si suspensii coloidale, prin ultrafiltrare sunt separate particule de marimea su!stantelor macromoleculare de cele cu masa moleculara mica, conform reprezentarii schematice din fi ura *.

Fig. 4 Schema de principiu a ultrafiltrarii

+etodele de o!tinere a mem!ranelor de ultrafiltrare sunt similare cu cele utilizate la microfiltrare, aplicandu"se anumite conditii specifice de lucru, in functie de natura materialului si diametrul porilor. +em!ranele de ultrafiltrare si microfiltrare pot fi considerate ca mem!rane poroase unde re,ectia este determinata in principal de marimea si forma porilor le ate de cele ale solutului si unde transportul sol-entului este direct proportionala cu presiunea aplicata. )stfel cur erea sol-entului prin mem!rana poroasa poate fi descrisa de e.emplu de ecuatia /ozen0"1arman. 2n am!ele cazuri principiul separarii este sitarea. 3.ista totusi o diferenta importanta intre cele doua tipuri de mem!rane4 mem!rana de ultrafiltrare are o structura asimetrica cu un strat acti-

&top la0er' mult mai dens &marimea porilor mai mica si porozitatea superficiala mai scazuta' si in consecinta are o rezistenta hidrodinamica mai mare. 5rosimea stratului acti- in mem!rana de ultrafiltrare este in eneral mai mica de 16m. +a,oritatea mem!ranelor de ultrafiltrare care se comercializeaza astaziu sunt o!tinute prin in-ersia de faza din urmatoarele materiale4 polisulfona/poli&etersulfona'/polisulfona sulfonata poliimide/poli&eter'imida pliamide alifatice polietercetone esteri celulozici &e.. )cetat de celuloza' poli&-iniliden fluorura' poliacrilonitril&si !loc"copolimerii' +em!ranele ceramice de ultrafiltrare se o!tin din )l7 sau 87. %eoarece limita inferioara pentru mem!ranele poroase o!tinute prin sintetizare este de 0,16m pentru diametrul porilor, aceasta tehinca nu poate fi folosita pentru prepararea mem!ranelor de ultrafiltrare.9tructurile poroase sinterizate pot fi folosite ca su!straturi in mem!ranele compozite de osmoza in-ersa, nanofiltrare, separarea azelor si per-aporatie. 1a si in microfiltrare performanta procesului nu este e ala cu prioritatile mem!ranei.+oti-ul este acelasi4 aparitia polarizarii de concentratie si colmatarii. 9olutul macromolecular retinut de mem!rana se acumuleaza la suprafata mem!ranei rezultand o crestere de concentratie. 2n acest stadiu, flu.ul cone-cti- al solutului la mem!rana este e al cu flu.ul difuzional in-ers de la mem!rana spre intrea a masa. 2n continuare prin cresterea presiunii nu se -a o!tine o crestere a flu.ului datorita rezistentei stratului secundar care s"a marit astfel ca se -a atin e o -aloare de flu. limita . )plicatiile ultrafiltrarii sunt in ma,oritate la ni-el industrial, e.istand si unele in faza de studiu. )plicatiile industriale sunt in domeniu alimentar, cu deose!ire in industria laptelui, industria farmaceutica, te.tila, chimica, metalur ica, industria hartiei sau a prelucrarii pielei. +em!ranele de ultrafiltrare au fost in eneral utilizate pentru solutii apoase, dar in ultima perioada s"a deschis un camp -ast de aplicatii si pentru sisteme

neapoase, mai ales ca s"au dez-oltat noi polimeri mai rezistenti, precum si mem!ranele anor anice sau compozite. 2n rezumat principalele caracteristici ale procesului de ultrafiltrare4 mem!rane4 poroase asimetrice rosime4 : 1#0 6m &sau strat acti- 16m' marimea porilor4 1"100 nm forta motrice4 presiunea &1"10 !ari' principiul de separare4 mecanism de sitare material mem!ranar4 polimeric, ceramic.

TIPURI DE MEMBRANE 2n prezent e.ista doua cate orii de mem!rane4 mem!rane or anice utilizate in mod o!isnuit la ultrafiltrare si osmoza in-ersa; mem!rane minerale cu suport in car!on sau in ceramica si straturi filtrante de o.id de zirconiu sau lumina, rezistente la temperaturi inalte &<200=1' si diferenta de presiune >? mer and pana la 200 !ar. %iametrul porilor testati in oenolo ie4 0,@6 0,*#6 +icrofiltrarea 0,2#6 0,16 Ultrafiltrarea 0,00#6 )ceasta tehinca este utilizata de e.emplu la must inainte de fermentatie sau la -in. Testarile au condus la urmatoarele constatari4 procentul de reziduu final, raportat la -olumul pus in lucru este cuprins intre 2,# $ #A; se o!ser-a o anumita retentie a polifenolilor totali din -inurile rosii, precum si o diminuare a intensitatii culorii.

 precipitatiile tartrice sunt fa-orizate la -inurile nesta!ilizate in preala!il; eliminarea proteinelor insta!ile; retentie importanta de polizaharide din -in, superioara celei o!tinute prin filtrarea traditionala. )ceasta proprietate prezinta un mare interes pentru must, inainte de trecerea la fermentatie. )ceasta tehnica permite amelirorarea calitatii produselor o!tinute din stru uri putrezi. Biltrarea tan entiala in oenolo ie este o tehinca recenta care cere inca numeroase studii pentru a defini campul sau de actiune, ansam!lul posi!ilitatilor si limitele. Utilizarea mem!ranelor minerale si primele incercari au lasat sa se intre-ada posi!ilitatea unei modificari profunde a proceselor utilizate, dar procedeul este inca foarte costisitor. +em!ranele folosite pentru filtrarea tan entiala sunt asimetrice &anizotrope' si sunt in eneral constituite dintr"o pelicula superficiala cu rosime de 0,1$0,1#6, microporoasa, care alcatuieste mem!rana propriu zisa cu anumite proprietati de retentie si rezistenta hidarulica. )ceasta mem!rana acopera o structura cu rosime si porozitate mai mare care are rolul de suport mecanic si de drena,, rezistenta acestui strat la cur erea tan entiala fiind mica. Unele mem!rane sunt pre-azute si cu un strat de armare care le mareste rezistenta. 1u mem!ranele asimetrice se pot atin e de!ite de permeat ridicate, chiar daca se opereaza la presiuni relati- mici. %intre mem!ranele asimetrice amintim4 acetatul de celuloza care este o mem!rana din prima eneratie. )cetatul constituie mem!rana propriu"zisa, fi.ata pe un suport poros de drenare &fara strat de armare' . )cest tip de mem!rana prezinta deza-anta,ul ca se comporta necorespunzator la actiune a entilor chimici, la temperaturi ridicate si sunt sensi!ile la actiune microor anismelor; policlorura de -inil, polisulfonele &polisulfamide', polielectroliti complecsi pe !aza de polistiren , polihidro.imetilacrilamida, copolimeri de acrilonitrili, poli alactoza"metilocrilat, poli"2,C dimetilfenilen"eter sulfonat. )ceste mem!rane sunt din eneratia a doua si sunt in eneral mai comple.e. %e e.emplu pelicula ultrasu!tire de polihidro.imetilacrilamida su! forma de retea, care asi ura selecti-itatea, este fi.ata pe un strat microporos de polisulfon cu rosime de #06,

ser-ind ca suport protector. )ceasta la randul sau este fi.ata pe un strat impaslit de poliester sau polipropilen cu rosime de 100"2006m cu rolul de a mari rezistenta mecanica in intre ansam!lu. mem!rane minerale &inerte din punct de -edere chimic'4 o.id de zirconiu, care se depunde pe un strat de car!une ales pentru sta!ilitate chimica, mecanica si termica. mem!rana filtranta propriu"zisa cu pori corespunzatori scopului urmarit & rosime 1#"20 6m' plasat pe un suport cu rosime de cati-a milimetri. 1ele doua straturi sunt unite intre ele monolit prin le aturi ceramice; mem!ra!ele preformate care pot fi electroformate sau mem!rane ceran &meleopare' care se o!tin dupa tehnici speciale dintr"un metal capa!il de a se electroliza, din policar!onati sau poliesteri in pelicule care se iradiaza in reactoare nucleare. +em!ranele nucleopare reprezita urmatoarele caracteristici4 o au o mare uniformitate a diametrului porilor; o porii sunt cilindrici si capilari, cu limite de actiune de la 0,1#6 la 126; o au rosime redusa &106' permitand de!ite mari de filtrare la o pierdere redusa de sarcina ; o porozitate D 20A, iar numarul de pori pe cmE D 10C $ 109; o prezinta o mare usurinta de pliere, pelicula filtranta nefiind fra ila, ceea ce permite realizarea unei mari suprafete filtrante &F,7 m pentru un cartus de #00 mm lun ime'; o au o suprafata neteda care permite un flu. tan ential ridicat; o prezinta o transparenta accentuata, ceea ce asi ura un e.amen microscopic usor; o prezinta fenomene de a!sor!tie si adsor!tie reduse, pot fi usor curatite in contracurent cu asi urarea aproape totala a permea!ilitatii initiale; o au inertie chimica mare, sunt rezistente la temperaturi cuprinse intre "170=1 si <1*0=1, putand fi usor sterilizate cu a!ur. +em!ranele minerale si performante sunt mem!rane din eneratia a treia. Ga ultrafiltrare se folosesc si mem!rane numite lichide; in aceste cazuri de separare, rezistenta de !aza care se contrapune transferului de su!stanta este

difuzia acestei su!stante prin pelicula lichida care se poate forma prin le area ei cu materialul suportului si care acopera porii mem!ranei. +em!ranele filtrante, realizate ca pelicule su!tiri din polimeri sintetici cu un numar imens de pori, prezinta o mare uniformitate a structurilor dar si particularitati ale mecanismului de retinere a particulelor care dau tul!ureala. +em!ranele filtrante in functie de natura chimica a materialului din care sunt realizate, pot fi esteri ai celulozei, poliesteri, policar!onati, polipropilena, polietilena, rasini polisulfonice, copolimeri acrilici, poliamide si clorura de poli-inil. 2n functie de marimea particulelor care pot fi separate, mem!ranele filtrante sunt realizate pentru microfiltrare, ultrafiltrare si osmoza. +em!ranele de ultrafiltrare sunt formate dintr"un film su!tire, elastic si foarte rezistent, la care porii sunt mult mai in usti decat cei de la mem!ranele de microfiltrare. %upa lar imea porilor, mem!ranele de ultrafiltrare se produc intr"o ama destul de lar a, incepand de la cele cu pori de 16m si pana la cele cu pori de #06m. 9pre deose!ire de mem!ranele de microfiltrare, diferentiate dupa diametrul nominal, mem!ranele de ultrafiltrare se diferentiaza dupa pra ul de retinere &numit si cut"off'. ?ra ul de retinere al unei mem!rane de ultrafiltrare se defineste prin masa moleculara a celor mai mici particule coloidale, macromolecule sau a re ate de molecule si ioni care nu pot trece prin porii mem!ranei respecti-e. 9epararea nu este a!solut selecti-a, adica pro!a!ilitatea separarii este cu atat mai mare cu cat diferenta dintre masa moleculara a su!stantei care tre!uie separata si pra ul de retinere a mem!ranei este mai mare. CARACTERISTICILE MEMBRANELOR

1a orice mediu de filtrare, mem!ranele sunt caracterizate prin4 constitutie &natura, structura, forma, porozitate, distri!utia diametrului porilor'; proprietati chimice &sta!ilitate, compati!ilitate, a!sor!tie, etc.'; proprietati !iolo ice &putere de inhi!are, stimulare, a!sor!tie'; proprietati fizice &mecanice, hidraulice, putere de filtrare etc.';

+etodele de determinare a marimii porilor includ4 metoda a!sor!tiei de aze &metoda B3T'4 -olumul de az care penetreaza filtrul este proportional cu suprafata interna a porilor; metoda termoporometrica4 analiza calorimetrica a solidificarii unui corp retinut in interirorul materialului poros; ?orometria cu mercur4 mercurul este introdus su! presiune crescanda in porii din ce in ce mai fini, urmand le ea4

unde4 p este tensiunea superficiala a mercurului,

" un hiul de contact cu mediul

de filtrare , iar d diametrul porilor. 1u aceasta metoda se pot determina diamtere de pori cu4

?orozitate in sensul strict reprezinta raportul dintre -olumul porilor si -olumul aparent. ?ermea!ilitatea este o proprietate intrinseca a mediului filtrant care permite calculul pierderilor de presiune. ?ermea!ilitatea B0 este data de relatia4

B0D

in care4 6 este -ascozitatea fluidului; H $ de!itul de filtrat; B $ suprafata filtranta; e $ rosimea mediului filtrant; > p $ pierderile de presiune. ?ermea!ilitatea este definita numeric drept cantitatea de apa care trece prin unitatea de suprafata de mem!rana in unitatea de timp &I sau l '.

3ficacitatea reprezinta capacitatea filtrului de a retine particule in functie de marimea lor4

3D1"& unde4 este concentratia su!stantei in solutia care intra la filtrare & /l';

" concentratia su!stantei in permeat & /l'. %eterminarea rezistentei hidraulice a aparatelor mem!ranice este analo ica cu metodele de determinare a pierderii de presiune la micsorarea cantitatii de lichid in canale4

unde - este -iteza de miscare a solutiei in canal, m/s. Jezistenta hidraulica J opusa flu.ului de filtrat se poate defini ca suma dintre rezistenta a mem!ranei si cea a ultraprecipitatului, 4

?roducti-itatea limita a mem!ranei se e.prima prin cantitatea de filtrat K, care se o!tine in unitatea de timp t de pe o unitate de suprafata de lucru B a mem!ranei LI /&m2 h' M4

9electi-itatea

&A' a procesului de separare cu a,utorul mem!ranelor

semipermea!ile se determina astfel4

unde

si

reprezinta concentratia su!stantei solu!ile in solutia initiala si filtrat.

Bactorul de separare

unde4 si

si

sunt concentratiile molare ale componentelor ) si B in filtrat;

sunt concentratiile molare ale componentelor ) si B in solutie initiala.

?orozitatea se poate determina cu relatia4

in care4

este -olumul porilor care tra-erseaza toata mem!rana;

este -olumul

mem!ranei. %aca se stie componenta mem!ranei, se poate calcula partea -olumica a porilor cu relatia4

in care4

este masa mem!ranei;

si

sunt continutul in fractii si densitatea

componentei de !aza a mem!ranei i. 3fectul de curatire a mem!ranei se determina din relatia4

in care4

este de!itul de permeatie a mem!ranei noi cu apa distilata;

este

de!itul de permeatie a mem!ranei dupa ultrafiltrarea produsului ; de permeatie a mem!ranei dupa curatire.

este de!itul

MODULE PENTRU TEHNICILE DE MEMBRANA (ULTRAFILTRARE SI OSMOZA INVERSA) Un modul reprezinta un ansam!lu de elemte primare de ultrafiltrare sau osmoza in-ersa &cartuse' de o anumita forma si lun ime, le ate intre ele in serie, delimitate prin elemete separatoare si care sunt introduse intr"o carcasa. +odulele se rupeaza in sectii care se lea a in serie, iar in fiecare sectie modulele sunt le ate in paralel sau in serie. +odulele tre!uie sa raspunda la mai multe criterii, le ate de lucru propriu"zis si la e.i entele impuse de fiecare produs care urmeaza a fi tratat. 1onditia de a lucra su! presiune conduce la necesitatea de a a-ea sisteme fia!ile, etanse intern si e.tern, precum si un sistem adec-at de sustinere a mem!ranei. 2n scopul e-itarii zonelor moarte, defa-ora!ile !unei comportari a instalatiilor, este necesar ca eometria interna a modulului sa fie astfel realizata incat sa permita lichidului sa circule cu o -iteza tan entiala adec-ata. Ga aceste conditii enerale, pentru industria alimentara se impun si o serie de conditii le ate de natura solutiilor de prelucrat, respecti- i ienizare, demontare si montare usoare, interschim!a!ilitatea mem!ranelor, posi!ilitatea de control -izual si accesi!ilitatea la toate piesele. +odulele comercializate pot fi rupate in urmatoarele cate orii4 a' module tubulare &)!cor, ?aterson 1and0, Kalfilm, /alle'. Ga aceste module se folosesc mem!rane tu!ulare si in functie de pozitia propriu"zisa a mem!ranei si a suportului se deose!esc doua -ariante4 mem!rana propriu"zisa este plasata in e.teriorul suportului, alimentarea cu lichid facandu"se prin e.terior. ?ermeatul trece prin mem!rana propriu"zisa fiind colectat in interiorul tu!ului poros, de unde este e-acuat;

mem!rana propriu"zisa este plasata in interiorul tu!ului poros cu D10"2#mm, iar permeatul stra!ate mem!rana propriu"zisa fiind

colectat la e.terior.2n fi . C.2@ se arata schematic o mem!rana tu!ulara. ?entru reducerea -olumului si a suprafetei ocupate de modul, respecti- a instalatie, s"au construit si mem!rane tu!ulare elicoidale pre-azute cu suporturi fle.i!ile. &fi . C.29 '. !' module cu lame &%oor 7li-er' care sunt formate din cartuse alcatuite dintr"o serie de lame poroase acoperite de mem!rane propriu"zise, lichidul cur and printre spatiile dintre lame. +odulele plane sunt compara!ile tehnolo ic cu filtrele"presa. Gichidul de trata circula cu mare -iteza fie radial, asa cum este cazul modulelor %%9, fie paralel cu placile port"mem!rane &module %%9 si Jhone"?oulenc'. 2n am!ele cazuri, mem!ranele propriu"zise sunt fi.ate pe suporturi iar ultrafiltratul este e-acuat din instalatie prin intermediul unui colector sau printr"un sistem de drena, practicat in placa portmem!ranara.

Bi . C.2@ 9chema de principiu a unei mem!rane tu!ulare.

Bi . C.29. +em!rana de ultrafiltrare tu!ulara elicoidala. 9unt construite module cu microtu!uri cu &e.t'D100"1206 si rosimea mem!ranei de 20"2#6, dispuse in ,urul unui tu! central de alimentare poros, intre ansam!lul fiind carcasat intr"un cilindru de presiune. +odulele cu microtu!uri plasate in ,urul unui tu! poros central sunt incadrate in asa"numitul sistem NolloO fi!er.&fi . C.F0'

Bi . C.F0 +odule cu mem!rane tip microtu!uri &NolloO fi!er'.

?entru a se o!tine de!ite mari de filtrare sunt necesare -iteze de trecere ridicate a lichidului in compartimentele de ultrafiltrare, respecti- de!ite mari de pompare. 2n -ederea reducerii pierderilor de ener ie, modulul de ultrafiltrare se instaleaza pe o !ucla de recirculare, care permite reciclarea partiala a lichidului ce tra-erseaza modulul. %eci ultrafiltrarea poate fi realizata discontinuu, semicontinuu si continuu. 2n primul caz, lichidul de prelucrat aflat in cu-a de alimentare este pompat in !ucla de recirculare prin intermediul pompei. ?e masura ce se elimina ultrafiltratul &permeatul', lichidul din cu-a se im!o ateste in macromolecule, operatia oprindu"se cand retenatul continut de cu-a a,un e la concentratia dorita; in cazul al doilea, instalatia este pre-azuta cu un sistem de detectie a ni-elului de lichid in cu-a; in cazul al treilea, retenatul este e-acuat permanent la concentratia dorita. Jezultatele satisfacatoare la microfiltrarea tan entiala s"au o!tinut cu mem!rane ceramice introduse in cartuse.&fi . C.F1' +em!ranele su! forma de tu!uri cu diametrul e.terior de 10"C0mm si lun imea de 7#0mm sunt asam!late intr"un numar determinat in cartusul respecticare indeplineste urmatoarele functii4 suport de mem!rana, separarea solutiei initiale in permeat si retenat si asi urarea cur erii tan entiale, rezistenta la presiune, temperatura si a enti de curatire. 3lementele ri ide ale cartusului sunt din otel ino.ida!il. 2n cartusul filtrant, antrenarea lichidului se realizeaza cu a,utorul unui rotor aflat in interiorul tu!ului ceramic. 2n ceea ce pri-este microfiltrarea tan entiala s"au o!tinut rezultate !une cu mem!rane 1ar!osep, permea!ilitatea medie inre istrata fiind de 11#"12# l/m2h, timp de cate-a ore de functionare neintrerupta. Pu s"au o!ser-at scaderi ale concentratiei de alcool si de esteri, in schim! continutul de antociani si taninuri in microfiltrat s"a diminuat.

Bi . C.F1. 9chita unui cartus filtrant cu mem!rana ceramica

ULTRAFILTRAREA VINULUI

Ultrafiltrarea pe mem!rane mineral &9B31 si 13J)K3J' este deose!it de promitatoare, deoarece rezista la temperaturi ridicate, la a entii colorati, acizi, !aze, la presiuni mari de lucru. +em!ranele folosite pentru ultrafiltrarea -inului fa!ricate de 1era-er"Bazet sunt su! forma de tu!uri, suportul si mem!rana propriu"zisa fiind tu!uri de alumina cu urmatoarele caracteristici4 lun ime 0,7#m,

suprafata utila interior

m2, rosimea stratului filtrat 10"1#6m, diametrul m. %iametrul porilor mem!ranelor poate fi de 2000, *#00 si

12000 (, respecti- 0,2; 0,*# si 1,26m. %e!itele de permeat realizate la mem!ranele cu pori de 0,26m la o -iteza de cur ere de *,7m/s si presiune de 0,F+?a au fost4 7# l/m2h pentru -in rosu !rut; 79 l/m2h pentru -in rosu prefiltrat; 9# l/m2h pentru -in roz; 91 l/m2h pentru -inul al!. 9chema unei instalatii de ultrafiltrare este prezentata in fi . C.F2. 3.perientele intreprinse pe o asemenea instalatie au scos in e-identa urmatoarele 4 din punct de -edere al retinerii microor anismelor se comporta !ine mem!ranele cu pori de 0,2"0,*#6m; la temperatura si presiune constanta, de!itul de ultrafiltrat este direct proportional cu -iteza de circulatie a -inului, deoarece se micsoreaza concentratia de polarizare si deci se fa-orizeaza flu.ul de permeat. retentia de microor anisme si macromolecule este cu atat mai !una cu cat porii sufera oarecare opturare iar stratul de depozit prezinta un anumit rad de tasare, acestea insa micsorand de!itul de permeat; presiunea de filtrare mai mare de 0,7 +?a conduce si la retinerea su!stantelor colorate, ceea ce nu este de dorit. ?resiunea o!tinuta este de 0,F +?a; cresterea temperaturii a condus la4 ameliorarea de!itului de filtrare prin scaderea -ascozitatii produsului si prin modificarile fizico"chimice ale macromoleculelor; inre istrarea fenomenelor de o.idare &se recomanda o temperatura de filtrare '. formarea pro resi-a a stratului de colmatare diminueaza de!itul de ultrafiltrat, scaderea rapida a-and loc dupa o ora. 9caderea ulterioara a de!itului de ultrafiltrat cu 2"FA se datoreaza o!turarii partiale a porilor. ?rodusele care inter-in in colmatare sunt acidul tatric si !itartratii, proteinele cu masa moleculara mare, polifenolii, comple.ele de polifenoli cu alte molecule in special polizaharide.

Bi .C.F2 9chita unei instalatii de ultrafiltrare a -inului pe mem!rane minerale4 1" -as de alimentare; 2" pompa -olumetrica cu -ariator de -iteza; F" de!itmetru; *" tu! de ultrafiltrare; &*a" strat filtrat intern; *!" strat poros'; #" colector de permeat; C" manometru; 7" schim!ator de caldura; @" -ana de contrapresiune; 9" criostat. ?ractica desfasurarii procesului de ultrafiltrare ne arata ca acesta se poate petrece in unul din urmatoarele re imuri4 re im" el si re im pana la el. 2n cazul al doilea concentratia pe suprafata mem!ranei este mai mica decat concentratia formarii elului; in cazul intai concentratia compusilor cu masa moleculara inalta atin and o anumita -aloare, la suprafata mem!ranei se formeaza un strat de el. 2n prezent nu e.ista metode pentru calculul ultrafiltrarii in re imul" el. 9chema tehnolo ica a instalatiei este prezentata in fi ura C.FF. 9olutia diluata de compusi cu masa moleculara inalta &1++2' care contin si sarea anor anica, din -asul 1 cu pompa 2, se -ehiculeaza in filtrul de nisip F, unde se curata de su!stante solide echili!rate in lichid. +ai departe solutia este -ehiculata cu a,utorul pompei de presiune * in aparatul pentru ultrafiltrare #, unde este

concentrata pana la concentratia data de 1++2. ?ermeatu se colecteaza in -asul intermediar C, de unde cu pompa 7, solutia este -ehiculata in schim!atorul de caldura @.

Bi . C.FF. 9chema tehnolo ica pentru concentrarea solutiilor cu folosirea ultrafiltrarii4 1" -as pentru solutia initiala; 2" pompa; F" filtru; *" pompa; #" aparat ultrafiltrare; C" recipient intermediar; 7 $ pompa; @ $ schim!ator de caldura; 9" instalatie pentru e-aporare; 10" ecipient pentru solutie tratata cu a!ur.

%e aici, dupa ce este incalzit -a fi -ehiculat in instalatia pentru e-aporare 9, care lucreaza la suprapresiune. 2n instalatia 9, concentratia sarii anor anice in permeat se duce pana la -aloarea necesara. 9olutia tratata cu a!ur se scur e in recipientul 10. 2n -inificatie se folosesc deseori instalatii de ultrafiltrare pe mem!rane din colodiu, care se pre atesc prin deshidratarea colodiului"solutiei de litroceluloza in amestec cu alcool si ester. )stfel de mem!rane poseda pori foarte mici si dimensiunile lor depind de concentratia nitrocelulozei si de conditiile de e-aporare.

9e mai folosesc si mem!ranele tip 9artorius sau mem!ranele +ilipor cu o structura foarte poroasa, fiindca porii constituie in ele aproape 10A din -olumul total. )cesti pori sunt similari in functie de dimensiuni; se cunosc mai mult de 20 de dimensiuni ale porilor"de la 0,02# la 1*6m. 3.perientele efectuate au arata ca adeseori are loc retinerea particulelor mici, datorira faptului ca mem!ranele se astupa repede.

INDUSTRIA SUCURILOR ?rocesele de mem!rana si"au asit o lar a aplicare in industria sucurilor racoritoare si a !auturilor de fructe, inlocuind in procesele clasice anumite faze cum sunt4 sterilizarea termica, tratamentul enzimatic, utilizarea de a enti de clarificare, filtrarea cu ad,u-anti. Tinand seama de cerintele de calitate impuse de standardele internationale actuale, produse de calitate din ama celor mentionate anterior se o!tin prin utilizarea in flu.ul tehnolo ic de fa!ricatie a tehnicilor de mem!rana. )stfel, mem!ranele de microfiltrare sunt utilizate indepartarea dro,diilor si a altor microor anisme fie din materiile prime fie din produsul final. 9unt purificate pe aceasta cale apa tehnolo ica, siropul de zahar si sucurile de fructe. ?rin operatia de microfiltrare &+B' se realizeaza sterilizarea produsului care ii confera sta!ilitate !iolo ica. ?rin operatia de ultrafiltrare &UB' se indeparteaza particule su!micronice aflate in suspensie care prin prezenta lor confera proprietati or anoleptice necorespunzatoare produsului repsecti-.

Utilizarea ultrafiltrarii i !r"#e$ul %e "&ti ere a $u#uril"r %e fru#te

+etodele traditionale de o!tinere a sucurilor de fructe implica mai multe operatii !loc4 sortare, spalare, deco,ire, zdro!ire, pasteurizare, tratament enzimatic, filtrare, clarificare, filtrare finala cu ad,u-anti.

7peratia de pasteurizare se realizeaza termic in scopul distru erii microor anismelor e.istente.%upa aceasta urmeaza tratarea sucului cu un preparat enzimatic comple. pectolitic si amilolitic, pentru de radarea pectinelor si a amidonului, realizandu"se astfel o a lomerare a suspensiilor solide si o micsorare a -ascozitatii sucului.7peratia de filtrare care urmeaza supa aceasta etapata este usurata conducand la indepartarea rosiera a particulelor din suspensie. %eoarece se urmareste o!tinerea unui suc limpede, operatia de filtrare este urmata de faza de clarificare care se realizeaza cu a,utorul unor a enti specifici &de e.. 5elatina' , a-an o durata totala de circa 20"F0 ore.2n final, sucul o!tinut este supus unei ultime filtrari utilizand ad,u-anti de filtrare ca !entonita, celita, etc. 7peratiile enumerate prezinta urmatoarele deza-anta,e4 "consumuri mari de ener ie; "operare discontinua; "utilizarea unei forte mari de munca; "cicluri lun i de fa!ricatie; "cheltuieli mari enerate de utilizarea enzimelor si ad,u-antilor de filtrare; "modificarea caracteristicilor or anoleptice ale sucurilor, intr"un timp relatiscurt. ?entru eliminarea acestor deza-anta,e sa urmarit introducerea tehnicilor mem!ranare, dintre acestea cea mai eficienta pentru scopul propus fiind ultrafiltrarea &UB'. 2n tehnolo iile actuale, UB inter-ine dupa o!tinerea sucului !rut.)cesta se trateaza cu o cantitate mult mai mica de preparat enzimatic pectolitic &circa 1/F"1/* din cantitatea utilizata in tehnolo ia con-entionala' si apoi este ultrafiltrat. Ultrafiltrarea poate fi aplicata si pentru purificarea sucului !rut, insa, flu.ul este mult mai mic fata de ultrafiltrarea sucului partial depectinizat.)stfel, flu.ul pentru ultrafiltrarea unui suc netratat enzimatic in cazul utilizarii unei mem!rane de tip J7+217P este de F# l/m2h , comparati- cu 120 l/m2h in cazul ultrafiltrarii aceluiasi suc tratat enzimatic partial.

2n fi ura 2 se reprezinta efectul depectimizarii partiale a unui suc de mere asupra flu.ului de permeat/2/ o!tinut prin UB.

?rin ultrafiltrare se indeparteaza particulele coloidale macromoleculare din sucul de mere &pectine, amidon, proteine' care produc opalescenta, insa zaharurile &fructoza, lucoza, zaharoza' si aromele &sor!itoli,esteri,acizi or anici' permeeaza li!eri prin mem!rana, mentinand astfel caracteristicile de !aza ale sucului. Un mare a-anta, al aplicarii tehnice de UB in constituie eliminarea etapei de sterilizare termica datorita faptului ca mem!ranele de ultrafiltrare retin total microor anismele dez-oltate in mediul !o at in su!stante nutriti-e, in cazul de fata sucul de fructe, contri!uind in acelasi timp la prelun irea duratei de stocare. 2ntr"o instalatie de prelucrare a sucurilor de fructe, partea centrala o constituie modulul de ultrafiltrare, echipat cu mem!ranele adec-ate.

2n fi F este redata schema unei astfel de instalatii care cuprinde4 1. Jezer-or de alimentare, cu capacitate de 100"#00 l, in functie de suprafata modulului de ultrafiltrare si de durata ciclurilor de functionare; 2. Biltru de protectie, prefiltru echipat cu material filtrant cu porozitate cuprinsa intre 100"1#0 6m, prin care se indeparteaza particule solide in suspensie pentru e-itarea colmatarii mem!ranelor si prelun irea duratei de functionare a pompei de alimentare; F. ?ompa de recirculare; *. 9chim!ator de caldura pentru mentinerea unei temperaturi scazute &constanta', in scopul e-itarii fenomenului de o.idare; #. Jo!inete de re lare a de!itului de lichid; C. Jo!inete de re lare a de!itului de lichid; 7. +anometre situate de o parte si de alta a modulului pentru constrolul parametrilor de lucru &0"C !ar'. @. Jo!inete de e-acuare; 9. +odul de ultrafiltare;

10.Jo!inet de re lare a presiunii de lucru; 11.%e!imetru de control. +odulul de ultrafiltrare este constituit dintr"un set de placi port"mem!rana si placi de separare dispuse intre doua placi terminale &modul tip filtru"presa', stranse cu a,utorul unor tiranti. 9ucul supus prelucrarii prin ultrafiltrare este alimentat printr"un orificiu practicat in placile port"mem!rana,de unde se repartizeaza pe suprafata mem!ranelor. 1olectarea sucului ultrafiltrat &permeat' se realizeaza prin doua canale colectoare laterale.9ucul ultrafiltrat a,un e la aceste canale colectoare prin striatiile de pe suprafata placilor port"mem!rana.Biecare placa port"mem!rana se echipeaza cu cate doua mem!rane de ultrafiltrare realizandu"se astfel un ansam!lu omo en intersan,a!il. 1alculele economice comparati-e intre tehnolo ia con-entionala si cea moderna care utilizeaza procesul de ultrafiltarre demonstreaza fia!ilitatea acesteia din urma. 2n ta!elul 1 sunt inscrise costurile de operare pentru cele 2 procedee prin care se realizeaza o productie ce circa 200.000 l/zi.

Ta!el 1. 1osturi de operare pentru clarificarea sucului de mere prin filtru"presa clasic, respecti- prin ultrafiltrare 7peratia tehnolo ica %epectinizare 2nlocuire mem!rana de UB4 o data la 1osturi de operare/zi U9% UF Filtru !re$a #la$i#a FCF 1209 190 "

F ani 2nlocuire filtru Biltrare rosiera Biltrare finala Borta de munca 2ntretinere 1onsum ener ie 1uratire chimica 1heltuieli de in-estitie T"tal

" " " *0 *0 #@ F9 #1@ '()*

@@ 1C0 19# *@0 C0 @@ 2# *#0 (+,,

%atele din ta!el e-identiaza o reducere a cheltuielilor cu cca *#A in cazul utilizarii ultrafiltrarii.Jeducerea cheltuielilor prin procedeul mem!ranar este determinata si de micsorarea cantitatii de enzima necesara, eliminarea a entilor de clarificare si a ad,u-entilor de filtrare. 2n plus, procesul de ultrafiltrare aplicat la clarificarea sucului de mere are umratoarele a-anta,e4 "micsorarea cantitatii de polifenolo.idaza, responsa!ila pentru fenomenul de de radare o.idati-a a unor componenti si implicit im!unatatirea calitatilor sucului; "posi!ilitatea de automatizare a procesului de ultrafiltrare, care -a decur e astfel ca proces continuu. %atele de specilaitate arata ca ultrafiltrarea era aplicata in tehnolo ii de o!tinere a sucurilor de mere, atat in 3uropa cat si in 9U), inca din anii Q@0. Tehnica ultrafiltrarii se utilizeaza in ultimul timp tot mai frec-ent si la o!tinerea sucurilor de afine, pere, stru uri, etc. CONCENTRAREA SUCURILOR DE FRUCTE PRIN OSMOZA INVERSA

2ndustria de sucuri de fructe este orientate, in ultimul timp, din ratiuni economice, spre o!tinerea de sucuri concentrate.?rocedeul clasic presupune e-aporarea apei in instalatii comple.e,costisitoare, alcatuite in principiu din a!ateri de e-aporare su! -id.?rocesul este ener ofa , prezentand si deza-anta,ul o!tinerii unor concentrate care nu mai pastreaza toate caracteristicile initiale ale sucului &in principal are loc o pierdere a aromei specifice fructului care in produsul final se reface fie prin adaosuri de uleiuri esentiale fie prin adaosul unei mici cantitati de suc proaspat'. Tehnolo iile mem!ranare, respecti- tehnica osmozei in-erse &72' ofera posi!ilitatea o!tinerii unor concentrarte calitati- superioare celor o!tinute prin procedeele clasice.Ga ni-el mondial pro!lema nu este rezol-ata definiti-, datorita dificultatilor intampinate in o!tinerea de mem!rane performante pentru acest proces. %iferenta intre 72 si UB consta in esenta in caracteristicile de retinere ale compusilor esentiali la suprafata mem!ranelor.2n cazul prelucrarii produselor alimentare, mem!ranele de UB pot retine molecule cu dimensiuni apropiate de proteine, pe cand mem!ranele de 72 retin si compusi cu masa moleculara mica de tipul sarurilor sau zaharozei. 2n scopul concentrarii sucului de fructe este necesara retinerea zaharurilor, de e.emplu dizaharidele cum ar fi zaharoza, prezenta in sucul de fructe in concentratie de #A din masa totala si monozaharidele cum ar fi lucoza si fructoza, prezente de asemenea in sucurile de fructe in concetratie de #A din masa totala.+ai este necesara retinerea acizilor or anici cum ar fi acidul citric si acidul malic, prezenti in suc in proportie de 1"2 A, precum si a di-ersilor saruri al caror continut este su! 0,#A in suc.2n plus este dorita si retinerea compusilor de aroma cum ar fi alcoolii, esterii, aldehidele etc. care de asemenea au masa moleculara mica si sunt cantitati infime.2n mod o!isnuit sunt minim 100 de asemenea compusi intr"un suc de fructe, cu o concentratie totala de mai putin de *00 ppm. 2n trecut s"au o!tinut produse satisfacatoare prin e-aporarea apei su! -id, dar in urma cu 2# de ani s"a lansat ideea utilizarii 72 la concentrarea sucului de fructe pentru reducrerea costurilor de indepartare a apei /F/ .9copul procesului

ar fi reducerea la minim a oricarui efect termic care ar apare in timpul indepartarii apei, atin erea unei retentii a aromelor, reducerea consumului ener etic si a costurilor de capital pentru utila,ul de deshidratare. 7 prima pro!lema care a impiedicat aplicarea industriala a 72 a constituit"o presiunea osmotica mare a sucului,1oncentratele omeciale cum ar fi sucul de portocale sau de mere contin *0"*# A su!stanta uscata care dez-olta presiuni osmotice de @2"@@ atm.)semenea presiuni osmotice necesita presiuni de operare mari si deci mem!rane si echipamente care sa satisfaca aceste conditii.)tat mem!ranele cat si pompele din componenta instalatiilor, au constituit o pro!lema, limitand concentratia finala a su!stantei uscate in sucurile de fructe la F0"F#A su!stanta uscata. ) doua pro!lema a fost selecti-itatea mem!ranelor fata de compusii de aroma,2n principiu aromele, care definesc si diferentiaza caracterul fiecarui suc, sunt in eneral molecule hidrofole, acest lucru facand dificila retinerea lor pe mem!rane.)lte limitari tin de -alorile mici ale flu.urilor de permeat, colmatare, curatare, i inienizarea mem!ranelor, modulelor si a echipamentelor au.iliare. ?entru a pre-eni compactarea mem!ranelor, presiunea ma.ima de operare este limitata la 7 +?a &C9 atm', concentrarea ma.ima a componentilor fiind de F0"F# A.Temperatura ma.ima de prelucrare sau spalare este de cca *0o1.2nter-alul optim de pN este in apropierea -alorii *,# ideal pentru prelucrarea sucurilor de fructe, dar e.clude spalarea cu o solutie !azica,uzuala in industria alimentara.Jetentia sol-itilor s"a do-edit satisfacatoare pentru ma,oritatea compusilor dizol-ati &zaharuri,saruri, etc', fiind insa redusa in cazul aromelor /*/. Una dintre primele mem!rane aplicate la concentrarea sucurilor de fructe a fost mem!rana compozita, din ploieteramida pe suport de polisulfon /#/.)ceasta mem!rane are o sta!ilitate superioara, permitand lucrul la temperaturi si presiuni ridicate, pe un domeniu lar de pN.Kalorile retentiei pentru aldehide, alcooli, esteri si cetone &considerate drept compusi etalon pentru aromele sucurilor de fructe' au fost satisfacatoare.?rincipalul deza-anta, al mem!ranei poliamidice era totusi reprezentant de rezistenta redusa la su!stantele utilizate ca a enti de spalare si dezinfectie.

9"au efectuat de asemenea e.perimente de concetrare prin osmoza in-ersa cu suc de portocale si suc de rosii /F/.9ucul de protocale a fost pasteurizat, in ehtat si centrifu at in preala!il pentru indepartarea solidelor suspendate si s" a supus osmozei in-erse pe mem!rane din polieteramida in confi uratie spiralata.9ucul de rosii a fost prelucrat dupa centrifu are prin osmoza in-ersa pe mem!rane din acetat de celuloza. 2n cazul sucului de portocale datele cromato rafice au aratat ca prin osmoza in-ersa nu se retine !ine alcoolul etilic insa ceilalti compusi de aroma sunt retinuti satisfacator.2n ceea ce pri-este sucul de rosii, osmoza in-ersa conduce la concentrarea de 12"1@A a su!stantei uscate. ?ro resele inre istrate in ultimii ani in domeniul o!tinerii mem!ranelor de osmoza in-ersa care pot fi e.ploatate in conditii economice a-anta,oase, au permis utilizarea la ni-el industrial a acestora pentru o!tinerea unei ame lar i de produse concentrate de us alimentar. STRATURI FILTRANTE

?rocesul de filtrare depinde nu numai de natura materialului din care sunt formate straturile filtrante, dar si de modul in care sunt alcatuite aceste straturi.)cestea pot fi realizate in timpul operatiei de filtrare, cu putin timp inainte sau sunt o!tinute in unitati specilaizate &su! forma de placi,tesaturi, mem!rane'. %upa modul de prezentare a materialului filtrate din care sunt constituite, starturile filtrante se rupeaza in straturi pul-erulente, straturi fi!roase, tesaturi si mem!rane. 9traturile filtrante pul-erulente sunt realizate din dioatomit, perlit sau dintr" un amestec al acestora, prin prealu-ionare sau alu-ionare pe suporturi cu rezistenta mecanica ridicata. 9tratul prealu-ionar se formeaza prin recircularea amestecului dintre materialul filtrant si apa sau -in.Jecircularea se termina in momentul in care

-inul sau apa care circula este a!solute limpede, apoi incepe procesul propriu zis de filtrare. 2n scopul e-itarii colmatarii rapide al stratului filtrant prealu-ionar este necesar ca in tot timpul filtrarii sa se continue alu-ionarea, introducand diatomit in filtru concomitant cu introducerea -inului de filtrate.%iatomitul impreuna cu particulele dispersate in -in formeaza un strat poros, care permite marirea randamentului suprafetei filtrante de #"10 ori. 9traturile filtrante fi!roase sunt continuite din fi!re de celuloza, az!est sau amestecul lor, depuse prin prealu-ionare pe suprafete"suport sau realizate su! forma de placi prefa!ricate. 9traturile filtrante fi!roase formate prin prealu-ionare sunt realizate prin recircularea unui amestec de apa sau -in cu az!est, care se depunde pe suportul filtrant.2n momentul in care rezulta un filtrant perfect, limpede se intrerupe recircularea si se incepe filtrarea propriu zisa a -inului, care este continuata pana la colmatarea stratului filtrant indicate la micsorarea de!itului. ?entru a mentine un de!it de filtrare efficient, o perioada de timp mare, uneori se formeaza un strat de az!est prin prealu-ionare, iar apoi -inul se filtreaza prin alu-ionare continua cu diatomit sau perlit. 9traturile fi!roase prefa!ricate, numite uzual placi filtrante, sunt constituite din celuloza si az!est associate in diferite proportii.Ga unele tipuri, in alcatuirea placilor se mai introduce diatomit, perlit sau diefriti polimeri sintetici. 9uspensia apoasa a materialelor filtrante mai sus mentionate, !ine pre atita &omo enizata', este turnata pro resi- pe o !anda transportoare din tesatura care -i!reaza usor si care, pentru idnepartarea apei, este introdusa intr"un uscator.?rodusul uscat, su! forma de !anda continua, este taiat in placi cu dimensiuni tipizate de *0.*0 cm sau C0.C0 cm. Biecare placa este marcata, la cald, pe fata unde a ramas imprimata, din timpul scur erii apei, amprenta cadrila,ului !enzii transportoare. Bata placii este apoi tratata special impotri-a defi!rilarii.

?lacile filtrante fi!roase, dupa radual de limpezire realizat, se rupeaza astfel4 placi pentru filtrare rosiera sau cartoane filtrante; placi de filtrare sterile. ?lacile pentru filtrare rosiera realizeaza o prelimpezire, sunt mai putin dense si fa!ricate in rosimi relati-e mari, de F"# mm.1ontin adesea si diatomit cu rolul de a le mari suprafata interioara.)u capacitati de filtrare ridicate si sunt frec-ent folosite la pre atirea -inurilor !rute, tinere, nesta!ilite, in -ederea filtrarii lor prin placi o!isnuite. ?lacile pentru filtrarea de finisare realizeaza radul de limpezire finala a -inului si au rosimea de F"* mm, cu o structura mai densa. 9unt produse intr"o ama lar a si sunt numerotate de la 0 la 10, in functie de porozitate. 1u cat numarul imprimant pe placa este mai mare cu atat si porozitatea ei este mai fina.5radul de porozitate al placii la randul lui, depinde de ?ortia de participare a materialelor filtrante, modul in care acestea au fost pre atite, trasarea si orientarea fi!relor, tratamentelor din timpul fa!ricarii. ?lacile cu un continut ridicat de az!est prezinta o porozitate mult mai fina decat cele !o ate in celuloza.Ga placile numerotate de la # la 10, unde continutul in az!est este proportional mai mare, porozitatea poate sa atin a un astfel de rad de finite incat placile sunt in stare sa retina chiar si parte din microflora -inului.?rin placile cu un numar mai mare sunt retinute sin !acterii. Birmele constructoare recomanda ca filtrarile mai e.i ent sa se e.ecute prin placi cu numere mai mari, !o ate in az!est, capa!ile sa micsoreze populatia miro!iana.Tehnolo iile de o!tinere a plcilor, realizate de firmele producatoare, desi conduc la o!tinerea unor placi de tipuri diferite dar cu acelasi numar, imprima acestora proprietati filtrante diferite. 1omparati-e cu placile pentru filtrare rosiera, cele de finisare se caracterizeaza prin de!ite de filtrare mai mici si printr"o colmatare mai rapida. 9unt folosite la presiuni de lucruri ridicate &0,F"0,* +?a', fara insa a depasi presiunile ma.ime specificate de producator.

2nainte de utilizare se recomanda ca placile filtrante sa fie spalate su multa apa, deoarece in caz contrar,primele protiuni de -in filtrate ar putea capata ust de az!est, celuloza sau ar materialelor folosite ca alianti la realizarea placilor. 2n rupa placilor pentru finisare sunt incluse si cele cu radient de porozitate, la care dimetrele canalelor nu sunt constant pe toata rosimea placii si se micsoreaza de la fata de intrare a -inului spre cealalta cadrilata. ?rin aceasta solutie construti-a, particulele care dau tul!ureala, nefiind oprite numai la suprafata ci si in interior, duc la colmatare mai tarziu iar de!itul filtrarii se mareste 2"F ori. )le erea tipului optim de placa filtranta este conditionata de o serie de factori, dintre care pot fi mentionati4 -arsta -inului, radul lui de tul!ureala si natura tul!urelii, dar depinde in e.clusi-itate de e.perienta tehnolo ului care o utilizeaza. ?lacile pentru filtrare sterilizanta contin o cantitate si mai mare de az!est, iar porii sunt atat de fini incat in afara de limpezire se o!tine si sterilizarea relati-e a produsului.2ndustria -inicola foloseste placi de tipul 3/ &diametrul mediu al porilor de o,# 6m'. Ge-urile si !acteriile sunt retinute prin strecurare, dar si prin a!sor!tie. ?lacile filtrante dispun de o suprafata interna fparte mare, iar drumul pe care"l stra!ate lichidul la trecerea prin ele este foarte lun , desi timpul necesar trecerii prin placa filtranta nu depaseste cate-a secunde. 2n timpul functionarii placilor sterilizante, este necesar ca diferenta de presiune intre cele doua fete ale stratului filtrant sa nu depaseasca -aloarea recomandata de producator.%e asemenea , se recomanda ca presiunea de lucru la filtrare sa fie mai uniforma, e-itandu"se socurile hidraulice daunatoare inte ritatii placilor. Tesaturile utilizate la filtrarea produselor -inicole tre!uie sa indeplineasca unele cerinte specific si anume4 sa prezinte o structura omo ena cu repartizarea uniforma a porilor; sa asi ure o producti-itate de filtrare corespunsatoare destinatiei produsului; sa realizeze un rad de limpezire optima; sa ai!a

rezistenta mecanica ridicata si rezistenta hidraulica minima; sa se poata re enra sis a nu permita eli!erarea de fi!re in timpul procesului de filtrare, iar la curatire sa nu se produca destramari de fi!re. Tesaturile filtrante, realizate intrDo mare di-ersitate de tipuri in functie de natura materialului din care sunt confectionate si mdoul de o!tinere, sunt fa!ricate din fi!re naturale &!um!ac, in, canepa', fi!re sintetice &poliamide, poliester', fi!re minerale &az!est'. 1omportarea tesaturilor filtrante este conditionata de structura, deci de finetea si desimea sistemelor de fi!re si modul de asam!lare a acestora prin le atura. PARAMETRII CARACTERISTICI OPERATIEI DE FILTRARE

?arametrii care caracterizeaza operatia tehnolo ica de filtrare sunt urmatorii4 de!itul, ciclul complet de lucru, durata filtrarii, durata operatiilor au.iliare, producti-itatea filtrului, producti-itatea ma.ima a acestuia, suprafata filtranta utila; filtra!ilitatea, puterea de limpezire, puterea de colmatare. %e!itul este direct proportional cu marimea suprafetei stratului filtrant, cu numarul porilor de pe unitatea de suprafata, cu diametrul acestora si in-ers proportional cu rosimea stratului filtrant si -ascozitatea produsului supus filtrarii. %ependenta de!itului de marimea presiunii este mai comple.a, fiind influentata in acelasi timp si de natura si proprietatile stratului filtrant.%e!itul este influentat si de presiunea si natura particulelor aflate in suspensie. 1iclul complet de lucru cuprinde montarea si sterilizarea filtrului, filtarrea propriu zisa, demontarea, curatirea si spalarea.2n cazul filtrelor cu functionare discontinua, filtrarea propriu zisa este operatia tehnolo ica iar celelalte sunt operatii au.iliare. %urata filtrarii este -aria!ila si depinde de radul de tul!ureala al produsului, natura particulelor, tipul de strat filtrant utilizat, rosimea stratlui filtrant suplimentar.

%urata operatiilor au.iliare este constanta si depinde de constructia filtrului. ?roducti-itatea filtrului, definite ca raportul dintre -olumul de produs filtrate intr"un ciclu si durata ciclului, poate fi modificata prin repetarea cat mai des a ciclurilor de filtrare sau prin marimea duratei filtrarii propriu zise, depinzand de tipul filtrului si de partida de produs supus filtrarii. ?roducti-itatea ma.ima a instalatiei de filtrare se sta!ileste cu a,utorul datelor e.perimentale, care sintetizeaza dependenta producti-itatii de de!itul si durata filtrarii. )!aterile de la -alorile producti-itatii ma.ime determinate e.perimental sunt conditionate de durata operatiei de filtrare propriu zise, care influenteaza consumul atat de materiale cat si de ener ie electrica. Biltra!ilitatea, ca insusire a produsului de a trece usor prin straturile filtrante, nu depinde direct de radul de tul!ureala, fiind influentata de -ascozitatea, diametrul si radul de comprimare ale patriculelor. ?uterea de limpezire a stratului filtrate este capacitatea acestuia de a conferi produsului, la trecerea prin el, un anumit rad de limpezire.)cest parametru depinde suprafata interna a porilor in cazul retinerii in profunzime si de diamterul porilor la retinerea prin strecurare. ?uterea de colmatare este insusirea produsului de a o!tura porii stratului filtrant cu particule de tul!urareala si se manifesta prin diminuarea de!itului in timpul filtrarii. %eterminarea puterii de colmatare a unui produs, pentru un anumit strat filtrant si in conditii de lucru definite se efectueaza in mod e.perimental fie pe !aza diferentei dintre durata de filtrare a unor cantitati de produse, fie prin trasarea unor cur!e de filtrare care e.prima dependent -olumului filtrate, respecti-e a -itezei de filtrare in functie de -olumul filtrate. 2ndifferent de radul de tul!ureala, puterea de colmatare este dependent de marime, forma, natura, structua, numarul si capacitatea de deformare su! influenta presiunii particulelor, de prezenta coloizilor, respecti-e de temperature si radul alcoholic al produsului supus operatiei de filtrare.