TRATAREA APELOR REZIDUALE PRIN DIFERITE

METODE DE SEPARARE

1.INTRODUCERE
Apa este unul dintre cele trei elemente fundamentale ale industriei, alături de materiile
prime şi energia. În condiţiile de existenţă a vieţii, în general, şi de desfăşurare a activităţilor
umane, î n special, apa conţinută în diferite formaţiuni hidrologice prezintă o dublă importanţă,
prima de factor de mediu înconjurător şi respectiv, de generatoare de sisteme ecologice şi a doua,
de ”materie primă” pentru anumite folosinţe, ca: apă potabilă, apă industrială, piscicultură,
agrement, etc
Combaterea poluarii apelor se realizeaza prin masuri ce urmaresc , în primul rând, prevenirea
poluarii apelor. Tratarea apelor reziduale se face prin tratamente primare și secundare, iar pentru
reutilizarea apelor în industrie se aplică și un tratament terțiar, specific pentru îndepărtarea
poluanților din apă.

2.FILTRAREA APELOR REZIDUALE PRIN METODA

SEPARARII PRIN MEMBRANE
Pe langa metodele clasice de separare ( sedimentarea , filtrarea, centrifugarea, distilarea
extractia ,schimbul ionic ,adsorbtia, absobtia), in a doua parte a secolului XX au aparut o serie
noua de metode bazate pe utilizarea membranelor si cunoscute ca procese de membrana.
Filtrarea prin membrane este un procedeu important la tratarea apelor poluate şi a apelor
reziduale.
Membrana este o barieră selectivă care participă activ sau pasiv la transferul de masă între
fazele pe care le separă.
Membrana poate fi privită ca o zonă de discontinuitate interpusă între două faze, rolul său fiind
acela de a acţiona ca o barieră selectivă care să permită trecerea preferenţială a unui component
sau a unor componente dintr-un amestec.
Cele mai importante procese de separare prin membrane sunt:

1
 - microfiltrarea şi ultrafiltrarea - folosite, mai ales, pentru purificarea apei, dar şi pentru
concentrarea şi recuperarea unor produşi valoroşi din diferite amestecuri,
- osmoza inversă  pentru producerea apei potabile sau a apei demineralizate,
- electrodializa pentru concentrarea sau îndepărtarea ionilor dizolvaţi,
- separarea gazelor pentru recuperarea sauîndepărtarea unor gaze din amestecuri gazoase şi
- pervaporaţia- folosita pentru separarea si concentrarea amestecurilor lichide in special a
celor azeotropice
Separarea prin membrane poate conduce la:
- concentrarea solutiei prin indepartarea partiala a solventului
- purificarea unei solutii prin eliminarea impuritatilor nedorite
Grosimea membranelor variza intre 100mm pana la 1cm.
Membranele se fabrica dintr-o diversitate de material:
a) membrane solide : membrane biologice,polimeri sintetici, ceramice , metale
b) membrane lichide
Membranele solide pot avea o forma geometrica : plata, tubulara, infasurata , halow fiber

r
Structura membranelor solide poate fi :
-omogena sau heterogena

2
- simetrica sau asimetrica

Cercetarile din ultima perioada ua condus la dezvoltarea unor noi procedee de

separare performante din punct de vedere energetic si al gradului de separare bazate pe
membrane poroase si neporoase ca bariere semipermeabile in separarea amestecului
Pentru a caracteriza o membrană poroasă trebuie să se cunoască distribuţia
porilor,mărimea acestora, volumul liber şi cristalinitatea Membranele poroase separa
amestecurile pe baza diferentelor dintre marimile particulelor( in procedee de micro si
ultrafiltrare) si in functie de marimea porilor si de distributia marimii acestora in
membrane
În ceea ce priveşte membranele neporoase, acestea sunt folosite pentru separări
la nivel molecular Membranele neporoase separa moleculele ca au aceiasi marime dar care
difera prin solubilitate.si /sau coeficient de difuziune.
Membranele lichide ( cu transportor sau caraus) sunt caracterizate de existent unui
transportor care determina transportul.componentii amestecului care urmeaza a fi
transportat pot fi gazosisau lichizi, ionici sau neionici.

3
 Procese de separare prin membrane pot fi utilizate in tehnologiile de epurare,.
Avantajele utilizarii proceselor de membrana in rezolvarea problemelor de mediu
sunt:
- procesele sunt in regim continuu de functionare cu posibilitatea de
automatizare si control
- consum redus de energie
- nu necesita aditivi
- nu rezulta deseuri auxiliar
- se pot introduce scheme mixte de ( cu alte procedee de separare marind
gardul de separare.

1.Bibliografie A. Urdă, E. Angelescu, I. Săndulescu – Chimie Tehnologică Generală, partea I,

Editura Universităţii din Bucureşti, 2002 (reeditată 2005).
2.Curs : tehnici moderne de separare a sistemelor omogene