Nike Flyknit

Nike a dezvoltat o tehnologie revolutionara pentru a realiza un pantof de alergare care sa ofere doar caracteristicile esentiale pentru alergatori. Cu ajutorul noii tehnologii, care poarta numele Nike Flyknit, fire si fibre textile cu diverse proprietati sunt precis folosite pentru a oferi un pantof cu o greutate foarte scazuta, care se muleaza perfect pe picior si a carui suprafata superioara nu prezinta nici o cusatura. Cu toata structura si suportul confectionate prin impletirea de fire textile, suprafata exterioara si limba pantofului Nike Flyknit Racer cantaresc doat 34 de grame. Astfel tot pantoful, marimea 42,5, cantareste doar 160 de grame, cu 14% mai putin decat Nike Zoom Streak 3, cel mai popular pantof de alergare pentru maraton. Scaderea greutatii pantofului este un aspect foarte important pentru alergatori, dar Nike nu s-a oprit aici. Suprafata exterioara este proiectata pentru a se mula pe picior si creeaza senzatia ca este parte integranta a piciorului. Un beneficiu suplimentar este faptul ca se reduce cantitatea deseurilor produse la realizarea pantofilor, fata de tehnologia traditionala, si implicit scaderea impactului asupra mediului inconjurator. Nike Flyknit are un design minimalist si un maxim de eficienta. Sursele de inspiratie pentru Nike Flyknit au fost feedback-ul primit din partea alergatorilor dorinta de a avea un pantof de alergare care sa aiba calitatile unui ciorap: sa se muleze perfect pe picior si sportivul sa nu il simta. Deoarece firele textile reprezinta un material dinamic, dar care nu are structura si rezistenta, este dificil sa realizezi suprafata exterioara a unui pantof de alergare din acest material. Nike s-a implicat timp de patru ani intr-un proces de cercetare a proprietatilor materialelor pliabile si a fost nevoie de multe echipe de programatori, ingineri si designeri pentru a dezvolta tehnologia necesara realizarii suprafetei exterioare a pantofului prin impletirea de fire textile. Urmatorii pasi au fost identificarea zonelor in care trebuie folosite anumite fire si diferite texturi. Folosind experienta acumulata in 40 de ani de colaborare cu alergatorii, Nike a realizat foarte precis zonele de flexibilitate, suport si ventilatie toate inglobate intr-un singur strat de material. Rezultatul este precizie inginereasca in forma pura performanta la vedere. Fiecare element component are un singur scop: realizarea unuia dintre cei mai usori si confortabili pantofi de alergare produsi pana acum de Nike. Nike Flyknit Racer este pantoful de alergare pe care il vor folosi cei mai buni maratonisti din lume, inclusiv din Kenya, Marea Britanie, Rusia si USA, la maratoanele din aceasta primavara si in Londra in aceasta vara.

Folosind cunostintele obtinute in urma colaborarii cu cei mai buni maratonisti ai lumii, Nike a realizat si un pantof pentru alergarile zilnice, Nike Flyknit Trainer+, care cantareste 220 de grame si ofera beneficiile tehnologiei Nike Flyknit alergatorilor de orice nivel.

Elmec Romania, subsidiara a grupului Folli Follie - Grecia, distribuitorul oficial al brandului Nike in Romania, anunta prelungirea contractului de distributie a produselor Nike pana in anul 2017. In decursul celor 14 ani de colaborare cu cel mai important producator de echipament sportiv, Elmec Romania a reusit sa dezvolte o retea de retail puternica si echilibrata la nivel national si sa colaboreze cu retaileri importanti de profil pentru distributia produselor Nike in cele mai importante orase din Romania. Ne bucuram sa continuam parteneriatul de succes pe care il avem cu Nike. Succesul nostru se bazeaza pe adaptarea dinamica a mixului de produs la piata locala si este sustinut de efortul si experienta echipei noastre. Nike reprezinta cel mai important brand din portofoliul nostru si vom continua investitiile in dezvoltarea retelei de retail si distributie la nivel national. Un exemplu elocvent il reprezinta deschiderea recenta a noului magazin Nike din AFI Palace Ploiesti, a declarat domnul Cristian Beznoska - CEO Elmec Romania.

Elmec Romania este unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata autohtona de sport si fashion. Compania administreaza in acest moment o retea de 25 de puncte de vanzare care comercializeaza brandul Nike, dintre care 15 magazine exclusive, 7 magazine multibrand si 3 magazine de tip outlet. Elmec Romania se implica activ in sustinerea sportului de performanta, avand incheiate contracte individuale cu sportivi de calibru si un parteneriant cu FC Steaua Bucuresti, cea mai titrata echipa de fotbal din Romania.

ADIDAS i PUMA: Fraii Dassler, o rivalitate de milioane

Scris de Doina Anghel pe 17/02/2012 in sectiunea Magazin | Comments Off Acest articol este numarul 2 din 6 in cadrul seriei Oameni care au schimbat lumea

Oameni care au schimbat lumea

Ingvar Kamprad de la o afacere cu chibrituri, la un imperiu de zeci de miliarde ADIDAS i PUMA: Fraii Dassler, o rivalitate de milioane Fred Smith a ctigat la blackjack banii pentru a salva FedEx John D. Rockefeller, primul miliardar al lumii: Dumnezeu mi-a dat bani Walt Disney: inventatorul de magie Cum a creat John Pemberton Coca-Cola, ca s-i treac de depresie

Adidas vs Puma. Un rzboi ntre frai Ce se ntmpl cnd rivalitatea dintre doi frai (nemi) este att de mare nct ei nu mai suport s lucreze mpreun? Nu se iau la btaie, dar nfiineaz dou companii pu-ternice, care par c i trag vitalitatea din permanenta concuren n care se afl. O competiie care rupe n dou o familie, un ora, gusturile sportivilor, dnd pn la urm ctig de cauz companiei americane Nike, care de ceva vreme ocup locul 1 la vnzri n rndul productorilor de echipament sportiv. Adidas i Puma aflate pe locul 2, respectiv 3, n clasamentul productorilor de echipament sportiv sunt creaia frailor Adi (Adolf) i Rudi (Rudolf) Dassler, modeti cizmari din Herzogenaurach, Bavaria. Datorit unei invenii care pare astzi la fel de banal ca apa cald crampoanele ei au cucerit lumea sportului nc dinainte de cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Dar, din cauza acestui rzboi i a opiunilor lor politice, fraii Dassler au ajuns s se urasc att de tare nct au rupt n dou afacerea familiei. Primii pai Cum au ajuns doi cizmari din Bavaria s cucereasc lumea? Au nceput n anii 20, ntr-o spltorie de rufe transformat n atelier, aflat n spatele casei familiale. Aici, cei doi frai, pasionai de sport i de pielrie, au dat natere uneia din cele mai tari invenii din lumea sportului. Fraii Dassler formau echipa perfect spun economitii de azi i mult vreme ei au lucrat mpreun fr probleme. n vreme ce Adi se concentra pe creaie cum s fac pantofii mai rezisteni, mai uori, mai eficieni -, fratele cel mare, Rudi, avea ca sarcin s se ocupe de marketing, fiindc era bun de gur i vnztor iscusit. n 1925, au nceput s comercializeze pantofii cu crampoane invenia lui Adi Dassler pentru fotbaliti i alergtori. Din 1931, i-au extins businessul i ctre tenis, un alt sport extrem de popular ntr-o Germanie obsedat de condiia fizic.

Adi i Rudi se completau perfect n afacerea lor cu pantofi. Iar odat cu Olimpiada de la Berlin, din 1936, faima frailor Dassler avea s ating cote mondiale. Ei au reuit s l determine pe americanul Jesse Owens s poarte pantofi de sport Dassler, iar acesta a ctigat patru medalii de aur la probele de alergat. Evident, toi comentatorii au subliniat c succesul americanului s-a datorat n mare parte pantofilor Dassler. Toate acestea se petreceau cu doar civa ani nainte de nceputul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, cnd lumea avea s se mpart n dou tabere, iar fraii Dassler aveau s se separe. Cei mai muli comentatori spun c motivele separrii lor au fost legate de modul diferit n care fiecare a ales s triasc n anii celui de-al Doilea Rzboi Mondial. n vreme ce Adi prefera s ia banii armatei hitleriste, fabricnd pantofi n serie, Rudi s-a nrolat i a mers pe front. Cnd rzboiul s-a sfrit, relaiile dintre cei doi au devenit insuportabile. Apropiai ai familiei sugereaz chiar c ruptura dintre frai ar fi fost provocat de soii. Cei doi sar fi aflat mpreun cu consoartele ntr-un adpost mpotriva bombardamentelor, iar Adi ar fi exclamat Iar au venit nenorociii tia tocmai cnd Rudi i soia sa intrau n adpost. Adi a insistat c s-a referit la avioanele aliailor care bombardau Germania, dar lui Rudi i-a venit greu s cread c exclamaia fratelui su nu a fost ndreptat mpotriva sa. Cum niciunul dintre cei doi nu a vorbit vreodat despre acest ceart, este greu de aflat adevrul. Ce este cert este c, n 1948, Gebrder Dassler Schuhfabrik, firma familiei, s-a rupt n mod oficial. Rul care desparte un ora i o familie Adi Dassler a gsit rapid un nume pentru noul su business Adidas pornind de la primele trei litere ale prenumelui i de la primele trei litere ale numelui su de familie. Rudi nu a avut un aa de mare impact cu prima sa ncercare pentru numele propriei companii Ruda format din primele dou litere din prenume i numele de familie, aa c s-a orientat ulterior ctre Puma. n vreme ce Adi a ales cele trei dungi ca logo pentru compania sa, Rudi a cerut ca pe toate produsele companiei s apar de-acum celebra felin. Aa au luat natere cele dou companii i o competiie acerb n oraul Herzogenaurach. Fiecare dintre frai deinea cte o fabric de o parte i de alta a rului Aurach. Locuitorii au fost nevoii i ei s fac propria lor alegere. Lovitura sub centur nti, fraii au concurat pentru dominaie n atletism: cine d pantofi de sport gratis concurenilor, pentru a avea parte de reclam. n 1964, spun biografii celor doi, fraii Dassler mituiau din greu atleii pentru ca acetia s le poarte produsele, iar Adidas a ctigat multe din aceste btlii de sponsorizare. La Olimpiada de la Tokio, compania lui Adi l-ar fi mituit pe alergtorul Bob Hayes, ca s i trdeze pe cei de la Puma i s poarte pantofi Adidas n timpul curselor, dei atletul avea o nelegere cu firma lui Rudi. Competiia dur ce caracteriza modul de a face afaceri al frailor Dassler s-a transmis i n familie, Adi i Rudi avnd relaii dificile cu copiii lor. n vreme ce Armin, motenitorul lui Rudi, a petrecut muli ani n Austria dup certuri interminabile cu tatl su, Horst, fiul lui Adi, a

ncercat s creeze o companie paralel Adidas, n Frana, n vreme ce de sediul central din Germania nu se mai ocupa nimeni. Cnd doi se ceart Dar, n vreme ce cei doi frai continuau s fac un scop n sine din competiia familial, o mic firm american avea s ctige din cota de pia i, ncet ncet, s ajung pe primul loc n topul vnzrilor de echipament sportiv, loc pe care-l ocup din anii 80 ncoace. Este vorba despre Nike, compania nfiinat de Phil Knight, care a dat lovitura dup ce a semnat un contract de sponsorizare cu baschetbalistul american Michael Jordan, pentru Air Nike cei mai bine vndui pantofi de baschet din lume. i asta dei Michael Jordan era nnebunit dup produsele Adidas, companie care semnase cu un juctor de baschet mai puin cunoscut, Patrick Ewing. La nceputul anilor 90, n SUA nici nu se mai vorbea despre Adidas i Puma, iar cele dou companii surori (vitrege) au ncercat n zadar s recupereze piaa cu strategii pentru novici n marketing. Adidas a avut o campanie cu ireturi colorate, n vreme ce Puma i-a vndut o bun parte din produse n magazine de discount, gen Kmart. Revenirea Fr a fi descurajate, Adidas i Puma au luptat s revin n top pe piaa american, cea mai important n ceea ce privete vnzarea de echipamente sportive. Managerii Adidas au angajat chiar, pentru civa ani, un american excentric care lucrase la Nike, pentru a revitaliza afacerile. Adidas i Puma nu mai sunt de mult firme de familie, ci adevrate imperii, n fruntea crora s-au perindat manageri de top din lume. Bernard Tapie sau Robert Louis Dreyfus, la Adidas i Jochen Zeitz un copil minune al businessului la Puma, sunt nume respectate, care au globalizat afacerile celor doi coloi germani. O mare parte din producie este externalizat, iar brandurile sunt att de bine implementate n pia nct muli clieni habar nu au c Puma, de pild, una dintre cele mai trendy mrci pe piaa asiatic, este de fapt german. Impactul globalizrii asupra celor dou firme surori vitrege se vede cu ochiul liber, cel puin n Herzogenaurach. S pori o pereche de pantofi Puma cu un tricou Adidas nu mai este o blasfemie pentru locuitorii celebrului orel. Este un semn c rivalitatea dintre cei doi frai a devenit o poveste de marketing att de savuroas nct, n cele din urm, a fcut pace n familia Dassler.
Series NavigationIngvar Kamprad de la o afacere cu chibrituri, la un imperiu de zeci de miliardeFred Smith a ctigat la blackjack banii pentru a salva FedEx

Recomand

Povestea de succes a Phil Knight fondatorul Nike El nu a visat de a deveni un antreprenor, dar nebunete n dragoste cu sportul. El nu a devenit un atlet de succes, dar a ctigat o victorie n afaceri. Phil Knight - creatorul brandului Nike, unul dintre cei mai bogati oameni din lumea de astzi se numete "Picasso de publicitate", pentru c se confrunt cu marca deveni mai buni sportivi din lume i logo-ul companiei sale va ti chiar i copiii. Prima idee de afaceri Phil dorit ntotdeauna s fie un atlet (sau, mai degrab, alergtor pe distane scurte), dei a studiat la Facultatea de Jurnalism. Cele mai multe din timpul petrecut la stadion cu antrenorul lui Bill Bowerman, care n curnd a devenit prietenul su bun. Puternica lor prietenie, i a fost nceputul unei afaceri de succes. n timp ce sportivii americani au avut de a instrui ntr-un ieftine pantofi fond pentru 5 dolari, o singura poarta departe, foarte repede. Permite scumpe i de nalt calitate german Adidas sau Puma nu a putut toat lumea. n scopul de a face ntr-un fel viaa mai uoar pentru saloanele lor, Bowerman n timpul su liber cusut pantofi de sport, care prietenul su Phil testate cu bucurie. Apoi, Phil ideea de a crea propriul brand de pantofi de sport, care nu este inferior n calitate de german, dar acestea au fost mult mai ieftin. Din Japonia si un nou magazin de articole sportive Cum se face? Decizia a venit repede. Knight a vzut imediat eroarea Adidas si Puma - au fcut adidai n Germania, unde costul forei de munc nu este ieftin. Phil a nceput, de asemenea, pantofi de producie n Japonia, ceea ce reduce semnificativ costul i preul de adidai. Prima revndute n adidai japoneze din SUA, semnarea unui contract cu numele Onitsuka de compania americana de Blue Ribbon Sports. Pantofi de calitate a verificat pe mine. n primul rnd, Phil a fost vanzarea de pantofi direct din portbagajul masinii sale, oprindu-se n locurile aglomerate. Apoi, el sa mutat n garajul su, i dup un timp nchiriat magazin. n cazul n care veniturile din vnzarea a depit 8 milioane de dolari, Phil i Bill a angajat un alt salariat Jeff Johnson. Apoi a venit cu numele actual Nike n onoarea zeiei victoriei Nike. Cum de a deveni un milionar? Secretul Bowerman Vnzrile au fost lent, dar constant. i n 1971 a existat un progres real, - s-au nscut logo-ul legendar al Nike, care n 1996 a devenit cel mai recunoscut dintre toate brandurile de sport. Cnd gndesc cum s fac o mulime de bani i de a crete profiturile, Bowerman a venit cu o "vafe" unic ondulat sau. Ea a fost a face pantofi uoare i a consolidat mpinge n timp ce ruleaz. Clientii Nike (amatori i profesioniti)-a placut, iar creatorii de primul milion ctigat. n 1979, vnzrile Nike bate Adidas. n acelai an, Knight si colegii sai au decis s facei upgrade din nou i a creat noi adidai Nike Air cu bun amortizare. Greeal sau o cascadorie Knight publicitate Pelerin n succesul companiei sa schimbat un pic de asisten, creand nu numai un sport, dar, de asemenea, un model de pantof obinuit, pentru care a pltit-o de consumatori dezamgire. Phil inut capul i salvat compania de ncheierea unui contract cu Michael Jordan, n timp ce nc tnr juctor,

care aspir de baschet. El nu numai publicitate, dar, de asemenea, a jucat n adidai de marc, create special pentru el. De atunci, Nike devine un simbol al sportului mondial, iar Phil devine porecla de "Picasso de publicitate." Dup ce produsele Jordan Nike publicitate Torres, Ibrahimovic, Cristiano Ronaldo, Rooney, Agassi, Serena Williams, Maria Sharapova, Tiger Woods i ali sportivi celebri. Astzi, Nike - cel mai mare productor de articole sportive din lume i cel mai valoros brand din sportindustrii care lucreaz cu staruri internaionale, cluburi de fotbal i echipe sportive.

TzoaleGo | Info Blog

istoria firmelor de succes

HOME Magazin Online

istoria firmei Nike

12 Votes

Nike Logo

Nascut n 1938 n Portland, Oregon, Philip Knight viitorul fondator, preedinte, CEO i principal acionar al companiei Nike a iubit de mic atletismul; n anii de colegiu, specialitatea lui era cursa de o mila, pentru ca ulterior sa alerge la maraton. Nu visa neaparat la sportul de performana, dorindu-i mai curnd o cariera practica, de pe urma careia sa faca bani. Prin urmare, a absolvit Universitatea din Oregon cu o diploma n contabilitate, n 1958, apoi a facut un MBA la Stanford.

Aici a avut de ntocmit un plan de afaceri, incluznd i un plan de marketing, pentru o ntreprindere mica. ntmplarea a facut ca, pe durata studiilor, Knight i-a urmat pasiunea pentru atletism, ba chiar s-a mprietenit cu antrenorul sau din campusul de la Oregon, Bill Bowerman, care obinuia sa comenteze des calitatea proasta a pantofilor de sport, n majoritate nemeti, folosii de atleii americani.

Influena lui Bowerman a contat n planul de afaceri schiat de Knight pentru MBA: studentul s-a gndit la o nia de piaa care ar merita exploatata, pornind de la cererea pieei americane pentru pantofi de sport de calitate buna i de la convingerea, larg raspndita pe atunci, ca raportul cel mai avantajos ntre pre i calitate l ofera produsele fabricate n Japonia i livrate n SUA.

Profesorul lui Knight a gasit ca ideea e interesanta, dar n nici un caz un pont extraordinar de afaceri. Pe moment, totul a parut doar o tema colareasca ndeplinita corect.

Dupa ce i-a terminat studiile, n 1962, Knight a procedat ca muli tineri americani de atunci, care ncercau sa amne momentul cnd vor fi nghiii de cariera: a plecat n strainatate sa calatoreasca i s-a oprit n Japonia.

Mai mult ntr-o doara, i-a programat acolo un interviu cu un producator nipon de pantofi de sport, compania Onitsuka Tiger.

Prezentndu-se ca fiind reprezentantul unui distribuitor american interesat de vnzarea n SUA a acestor produse, Knight a inventat pe loc i numele companiei pe care zicea ca o reprezinta: Blue Ribbon Sports.

Contactul fiind facut cu potenialii furnizori, omul nostru s-a ntors n patrie i a formulat prima comanda pentru Tiger, de 200 de perechi de pantofi.

Livrarea s-a facut n decembrie, iar compania al carei nume l gasise att de repede a nceput sa existe n realitate, graie celor doi prieteni devenii acum asociai: Phil Knight i Bill Bowerman, care au contribuit fiecare cu un capital de 500 de dolari.

Pe parcursul anului 1964, cei doi au reuit sa vnda 1.300 de perechi de pantofi Tiger, n valoare de 8.000 de dolari. Marfa era depozitata n subsolul casei lui Knight, de unde acesta o ncarca n maina personala i o ducea acolo unde se adunau viitorii clieni, adica pe orice stadion unde aveau loc concursuri de atletism.

n paralel, Bill Bowerman le prezenta acelorai clieni prototipuri de pantofi create chiar de el, ncercnd sa afle ct mai multe pareri i sugestii despre cum ar arata ncalamintea ideala a unui atlet.

Un an mai trziu, veniturile din vnzari au ajuns la 20.000 de dolari i a aparut i primul angajat cu norma ntreaga Jeff Johnson, fostul lor concurent, care vnduse nainte pantofi de fotbal Adidas. Acest Johnson avea sa fie, n 1971, inventatorul numelui de marca al produselor firmei Nike. Legenda oficiala e ca a visat acest nume n noaptea dinainte ca prima linie proprie de producie a firmei sa intre n funciune.

n tot cazul, sursa de inspiraie a visului lui Johnson a fost mitologia greceasca, unde Nike e numele zeiei victoriei.

O aripioara de zeia

Epoca vnzarilor direct din portbagajele mainilor ia sfrit n 1966, cnd cei doi asociai reuesc sa-i deschida un magazin n Santa Monica, California.

Magazinul a funcionat nsa i ca expoziie pentru prototipurile de pantofi de sport create de Bowerman i Johnson; cteva din ele au intrat n producia de serie a japonezilor de la Tiger i sau vndut foarte bine.

Att de bine, nct n 69, cnd Blue Ribbon Sports a vndut de 300.000 de dolari, Knight i -a putut permite sa renune la a doua slujba, care-i completase veniturile n ultimii ani: leciile de contabilitate susinute la Universitatea din Oregon.

De pe urma acestor lecii, Knight s-a ales cu o cunotina nu folositoare, ci de-a dreptul provideniala: o studenta la design pe nume Carolyn Davidson.

El i-a oferit doi dolari pe ora ca sa lucreze n timpul liber pentru firma lui: grafice i tabele de prezentare pentru partenerii japonezi, diverse elemente de design al pantofilor i, n sfrit, un logo al companiei unul care sa sugereze micarea, dupa cum a cerut Knight.

Ea a facut cteva desene de logo, nici unul din ele nu l-a cucerit pe patron, numai ca nu mai era timp i pentru alte ncercari; prima serie de pantofi produi de Blue Ribbon Sports era deja gata i atepta doar cutiile inscripionate cu logo-ul, ca sa iasa pe piaa.

Aa ca n cele din urma Knight s-a oprit asupra unuia din desene nu-mi place, dar o sa ma obinuiesc cu el.

Lucrarea, pentru care Davidson a primit atunci 35 de dolari, avea sa devina unul din cele mai cunoscute simboluri comerciale din lume, The Swoosh (un echivalent aproximativ n romnete ar fi vjitul), ajuns sa se identifice att de bine cu marca Nike, nct n reclame rareori se mai precizeaza acum i numele firmei.

Reprezentare extrem de simpla a momentului de avnt sportiv, curba energic trasata de designera lui Knight a fost asociata mai pe urma (dupa ce Johnson a visat-o pe zeia victoriei) cu spiritul zeiei naripate care I-a inspirat pe cei mai curajoi razboinici n zorii civilizaiei, dupa cum scrie n prospectele firmei.

Dar nu mai conteaza; logo-ul e oricum att de nradacinat n percepia publica, nct nu-i pune nimeni problema daca vrea sau nu sa sugereze o aripa de zeia. n gluma vorbind, la fel de bine ar putea sa faca trimitere la Mercur, zeul comerului, cel cu aripi la picioare.

Carolyn Davidson a continuat sa lucreze pentru firma lui Knight, pna ce aceasta s-a extins n asemenea masura nct a trebuit sa recurga la serviciile unei agenii de publicitate. E interesant ca, peste ani, fostul patron a vrut s-o rasplateasca pentru ideea n faa careia el se dovedise att de opac: n 1983 a invitat-o la un prnz luxos, i-a oferit un inel de aur cu un diamant n forma logoului Nike i un plic cu aciuni la firma.

Davidson n-a dezvaluit nimanui cte aciuni a primit, singura ei declaraie fiind: Pot sa spun cu certitudine ca am fost recompensata pentru desenul meu.

n acelai an cu lansarea logo-ului i a numelui marcii (numele companiei avea sa se schimbe n Nike Inc. abia n 1978), au ieit pe piaa primele produse de serie ale firm ei: un model de pantofi de fotbal i un tricou promoional.

Un an mai trziu, n 1972, nenelegerile cu Onitsuka Tiger legate de distribuia produselor au dus la ruperea relaiilor cu firma japoneza, Bowerman a inventat faimosul sau Moon Shoe, cu talpa turnata din cauciuc gofrat, Blue Ribbon Sports a ieit pe prima sa piaa externa, Canada.

Firma avea deja vnzari de 1,96 milioane de dolari; cifra avea sa creasca mai departe, la 3,2 milioane n 1973, 867 milioane n 1983 i 3,9 miliarde de dolari n 1993, pentru ca acum sa se apropie de 10 miliarde.

L-au ncalat i pe Ilie Nastase

Explicaia acestei evoluii consta ntr-o strategie simpla, dar eficienta, bazata pe ideea lui Knight ca daca cinci tipi tari or sa poarte pantofii atia, toi vor dori sa-i poarte.

Tipii tari la care se referea sunt sportivii celebri, admirai n toata America sau n toata lumea pentru succesele lor i care ajung sa funcioneze ca modele culturale.

Lor li s-a adresat firma de cte ori a avut nevoie sa-i promoveze un nou model de pantofi sau de tricou. Primii sportivi convini sa poarte pantofi Nike n competiii au fost doi atlei americani i tenismanul romn Ilie Nastase, aflat pe atunci n plina glorie.

Au urmat Jimmy Connors, cel mai bun tenisman al lumii n 1974, apoi John McEnroe i atletul kenyan Henry Rono, care a dobort patru recorduri mondiale n 1978, echipat fiind cu pantofi Nike. n anii 80, lista sponsorizarilor a continuat cu alergatorii de maraton Alberto Salazar i Joan Benoit, cu multiplul medaliat cu aur la Olimpiada din 1984 Carl Lewis i cu vedeta de la Chicago Bulls, Michael Jordan, pentru care a fost creata linia completa de echipament Air Jordan.

La Jocurile Olimpice, oraul gazda, Los Angeles, a fost mpnzit de afie publicitare nfai ndui pe atleii echipai de Nike. n 1985, John McEnroe, arbornd echipamentul creat special pentru el de Nike, a plecat ntr-un turneu promoional n SUA i n mai multe ari.

Ct despre Europa, aici marca a avut succes la fotbalitii insulari: n 1982, echipa Aston Villa, n noii pantofi de fotbal Nike, ctiga campionatul englez i cupa continentala.

Daca imaginea lui Michael Jordan, cu care compania are contract pna n 2023, e bine cunoscuta i n afara SUA, nu acelai lucru se poate spune despre o serie de vedete de baseball sau de fotbal american, cum a fost un anume Bo Jackson, al carui nume a fost folosit pentru un slogan de mare succes al Nike, Bo tie.

Pentru creterea vnzarilor pe piaa interna era suficient, dar nu i pentru expansiunea unei companii care se voia globala. Aa nct firma a trebuit sa se orienteze spre sportivi cunoscui pe mai multe continente.

Slabiciunea personala a lui Knight pentru tenis a contat poate cel mai mult n faptul ca, atunci cnd a dorit sa-i faca reclama n strainatate, a apelat cu precadere la jucatori de tenis.

n afara de cei pomenii mai sus, pe lista Nike se gasesc Andre Agassi, Jim Courier, Monica Seles i Pete Sampras (acesta din urma i-a reziliat contractul cu compania acum cteva luni, fara a spune prea multe despre motivul deciziei).

Cealalta slabiciune a lui Knight, golful, a contat i ea pentru alegerea sportivilor demni sa poarte logo-ul firmei. Aici, patronul Nike a facut una din cele mai bune afaceri din viaa lui: a semnat n 1996 un contract de sponsorizare pe cinci ani, n valoare de 40 de milioane de dolari, cu un jucator necunoscut pe nume Tiger Woods, n vrsta de 20 de ani.

Presa a considerat contractul un act de incontiena totala din partea lui Knight. Dar Tiger a dovedit iute ca e unul din cei mai buni jucatori de golf din lume, daca nu cel mai bun, ctignd i concursuri, i bani, pna acolo nct unii analiti s-au i grabit sa-l vada n rndul miliardarilor. Nike a profitat din plin: a lansat o gama proprie de echipament pentru golf, de la tricouri i manui pna la ase tipuri de mingi.

E drept ca a i exagerat: o linie de mbracaminte sport care folosea imaginea jucatorului, lansata n 1998, a euat din cauza preurilor excesive o pereche de pantofi costa 250 de dolari.

Pe cand Frana era campioana mondiala

n ultimii ani, o data cu creterea sumelor vehiculate n fotbal, Knight a ncercat sa consolideze imaginea marcii prin campanii de publicitate lansate cu ocazia ediiilor Cupei Mondiale. n 1998, la finala Coupe du Monde ntre Frana i Brazilia, presa financiara vorbea despre o altfel de finala: cea a meciului n reclame dintre Adidas, partener oficial al FIFA i furnizor oficial de echipament al selecionatei Franei, i Nike, asociat al Confederaiei braziliene de fotbal i sponsorul naionalei braziliene.

Nike venea dupa un an greu, n care profitul net i scazuse la jumatate, la 400 milioane de dolari, din cauza crizei asiatice; era lider mondial la vnzarea de echipamente sportive, naintea Adidas, dar nu i la echipamente de fotbal, unde Adidas era n frunte.

Adidas avea n spate civa ani de pierderi i voia sa ctige din piaa n dauna rivalului Nike. ntmplator, sloganul fiecarei companii se potrivea foarte bine cu personalitatea echipei pe care o sponsorizase: Adidas Victoria este n noi iar Nike Pur i simplu fa-o! (Just do it). Pna la urma, Frana a ctigat atunci Cupa, dar meciul dintre cele doua companii a continuat.

Pentru ediia din acest an a Cupei Mondiale, disponibilitatea Nike de a cheltui a fost foarte mare, judecnd dupa excentricul spot publicitar facut de Terry Gilliam, regizorul filmului Brazil.

n spot apar supervedetele Eric Cantona, Thierry Henry, Roberto Carlos i Luis Figo, disputnd alaturi de ali fotbaliti un turneu secret n opt echipe, dupa unica regula a morii subite. Spotul ilustreaza gustul tot mai accentuat al lui Knight pentru reclame ocante, dat fiind ca vine dupa un altul regizat de nu mai puin cunoscutul John Woo, cel cu Mission Impossible II.

La capitolul rivalitaii celor doi gigani ar merita amintit, fie i cu titlu de amuzament, ca ea se manifesta i n Romnia: din sezonul 2002/2003, Nike a nlocuit Adidas n calitate de furnizor oficial al echipamentului fotbalitilor de la Steaua.

Conform acordului ncheiat cu firma greceasca Elmec Sport, unic distribuitor al produselor Nike n Grecia, Cipru, Romnia i Bulgaria, clubul Steaua va fi sponsorizat timp de trei sezoane cu cte 200.000 de dolari anual.

Problema cu fetia vietnameza

n afara de contractele cu sportivi celebri, al doilea element al strategiei lui Knight de a cuceri piaa a fost cel care i-a adus cele mai mari necazuri: contractarea fabricaiei produselor cu diverse firme din ari cu reglementari ct mai vagi n materie de drepturi ale salariailor.

Din 1977 a apelat la furnizori n Taiwan i Coreea de Sud, apoi, cnd legislaia muncii a devenit mai restrictiva, s-a mutat n anii 80 n China, Indonezia, Vietnam, Pakistan i Thailanda.

E vorba despre faimoasele sweatshops, ateliere unde lucratorii trudesc n condiii nesanatoase, cu program prelungit i pe bani foarte puini, eventual la negru, iar de cele mai multe ori se folosete i munca copiilor.

Este o practica extrem de raspndita pentru marile companii sa-i faca aa outsourcing-ul produciei, fiindca le reduce enorm costurile.

Unele companii sunt acuzate mai mult ca tolereaza acest sistem, altele mai puin; Nike a facut parte nca de la nceput din prima categorie, devenind inta unor atacuri aproape nentrerupte din partea ONG-urilor indignate i a presei.

Pna i New York Times a publicat articole despre plngerile unor lucratori din Vietnam: molestari, agresiuni sexuale, comportament abuziv al patronilor, mediu toxic de lucru.

i aici s-a reflectat rivalitatea dintre Nike i concureni: de teama sa nu intre i ele n vizorul criticilor, Adidas i Reebok au nceput sa ia masuri n favoarea propriilor lor lucratori din lumea a treia. Dupa ani de campanii ale activitilor pentru drepturile salariailor, Philip Knight a inut o conferina de presa la National Press Club din Washington, unde a promis solemn ca situaia se va schimba.

A spus ca fabricile vor fi monitorizate de catre experi independeni, ca standardele de igiena a mediului de lucru vor fi respectate, ca vrsta minima a lucratorilor va crete la 18 ani pentru fabricile de ncalaminte i la 16 ani pentru cele de haine.

Lucrurile nu s-au linitit nsa deloc n anii urmatori. Ba, mai mult, anul trecut chiar Knight a pus umarul sa le tulbure mai tare, dnd publicitaii un raport facut de un ONG n fabricile din Indonezia, dar finanat de Nike, cu concluzii absolut dezastruoase.

Knight s-a angajat ferm sa amelioreze condiiile de munca i asistena medicala oferita respectivilor lucratori, dar ciudaenia raportului ramne.

De ce i-a pus singur cenua n cap un ntreprinzator care ani de-a rndul a negat cu aa o vehemena acuzaiile care i s-au adus, nct la un moment dat i-a suspendat donaiile catre Universitatea din Oregon fiindca aceasta i-a declarat susinerea faa de nite militani anti-Nike?

Raspunsul nu e un acces brusc de responsabilitate sociala, ci nevoia de un PR bun, fiindca patronul Nike a vazut ca aciunile i campaniile de boicot organizate de militani au izbutit sa erodeze imaginea marcii.

De la maximul istoric de 76 dolari/aciune n 1997, preul aciunilor a ajuns ntr-un singur an la un minim de 31 dolari/aciune.

n 1999, vnzarile au scazut cu peste 8%, iar n 2000 (an olimpic, n care de regula vnzarile de echipament sportiv cresc) s-au redresat cu numai 2,5%, la 9 miliarde de dolari, mult prea puin faa de perioada 1994-1997, cnd vnzarile se triplasera.

Mai mult, compania a nceput sa faca obiectul unor farse cam greu de suportat, care au contribuit la presa proasta a Nike.

De pilda, compania a primit sute de cutii cu pantofi de sport complet uzai, de la o mulime de americani care primisera prin e-mail o notificare n numele Nike, unde scria ca n virtutea unui program de reciclare a ncalamintei sport, posesorii de pantofi uzai pot primi cte o pereche noua daca o trimit pe cea veche pe adresa firmei.

A mai fost i cazul foarte mediatizat, anul trecut, al unui american care a vrut sa participe la programul Nike Personalizeaza-i pantofii, prin care se puteau comanda prin Internet pantofi de sport cu inscripia aleasa de client.

Omul i-a comandat nite pantofi pe care sa scrie Sweatshop; cum firma l -a refuzat, a cerut atunci nite poze cu vietnameza n vrsta de zece ani care muncete pentru pantofii mei.

Colac peste pupaza, vara lui 2001 s-a ncheiat cu o retragere de model aproape jumatate de milion de perechi de pantofi Jordan Trunner, n urma unor reclamaii de la nite persoane care s au taiat ntr-un accesoriu metalic.

ntr-o scrisoare catre acionari din octombrie 2001, Knight recunotea ca firma a uitat sa fie competitiva n sectorul de preuri medii i mici din SUA (unde Reebok i-a luat din piaa) i ca nu am reuit sa coordonam prea bine comenzile cu producia, asumndu -i integral vina pentru performanele slabe.

Ce-i drept, a primit i o sanciune: bonusul lui pentru anul fiscal 2001 a fost redus la 663.000 de dolari, faa de 1,33 milioane n 2000 (dar asta nu l-a scos din rndul celor mai bine platii CEO din America, top n care se afla i azi).

Unde se ascunde identitatea culturala

Deocamdata, Nike e n plin efort de redresare; pe trimestrul ncheiat n februarie (anul fiscal al Nike se termina n mai), profitul a fost de 126 milioane de dolari, respectiv 46 de dolari/aciune, puin peste ateptarile analitilor i mult peste cifra de acum un an, 35 dolari/aciune.

Compania a reuit sa-i reduca din stocuri i sa vnda mai mult pe piaa americana, iar investitorii i-au recapatat ncrederea, preul unei aciuni depaind 64 de dolari la jumatatea lui ianuarie. De-a lungul ultimilor ani, analitii au ncercat sa explice insuccesele Nike mai ales prin arogana lui Knight de a crede ca produsele lui sunt imune la recesiune i ca nu trebuie sa le reduca preurile nici daca vede clar ca majoritatea clienilor prefera marci mai ieftine, ca Adidas sau Timberland.

Cea mai profunda explicaie este nsa legata de boala giganilor: omniprezena obositoare a produselor cu logo-ul Nike i ndeparteaza pe tineri, care vor mai curnd sa descopere marci noi. Cum a spus un analist, sa optezi pentru Nike e ca i cum ai opta pentru Microsoft. Pe de alta

parte, unele studii de psihologie a consumatorului afirma ca tocmai omniprezena marcii a fost cea care a transformat-o n simbol cultural. n primul rnd, afirmarea Nike a coincis cu asumarea modei fitness-ului: exerciiul fizic a ncetat sa mai fie o distracie pentru americanul mediu, devenind un element de statut cultural.

n al doilea rnd, pasiunea americanilor pentru produsele Nike i are originea n nite impulsuri oarecum contradictorii: aspiraia spre incluziune sociala i culturala i n acelai timp spre performana sportiva individuala.

Filozofia reclamelor Nike i alegerea sportivilor care sa reprezinte imaginea marcii au exploatat din plin tensiunea dintre aceste impulsuri.

Nu rdei daca vi se pare ca aceste teorii savante nu se potrivesc cu aerul cam primitiv al efului companiei. Tocmai asta l face sa ncarneze mai credibil, n ochii multora, visul american.

Dei a mplinit 64 de ani, Philip Knight e n forma i spune, servindu-se cu placere de metafore sportive, ca i place n continuare sa alerge i ca pentru el nu exista linie de fini cu alte cuvinte, ca nu-i va parasi afacerile ct va trai.

Like this: 2011 01/20 CATEGORY ISTORIA FIRMELOR TAGS istoria firmei nike nike nike air nike air max nike history Philip Knight

Write comment

Write comment Comentarii RSS Trackback ( 0 ) Comentarii ( 0 )

Las un rspuns

informatie Change this sentence and title from admin Theme option page. RSS FEED
Cautare

Blogroll

Magazin Online | Adidas Shop Magazin Online | Nike Shop Magazin Online | Reebok Shop

Urmareste-ne si pe Twitter

Error: Twitter did not respond. Please wait a few minutes and refresh this page.
Statistica | Blog Stats
36,688 accesari | hits Bloguiete pe WordPress.com. | The monochrome Theme.

Follow Follow TzoaleGo | Info Blog

Get every new post delivered to your Inbox.

Powered by WordPress.com

Multa lumea foloseste termenul de adidasi pentru a denumi pantofii sport, indiferent de firma producatoare. Este, daca vreti, acelasi lucru care s-a intamplat cu termenul xerox folosit astazi pentru a desemna reproducerea imaginilor si documentelor prin procedeul xerografiei, conform dictionarului limbii romane. Ba chiar, utilizarea termenului adidas a ajuns sa fie consacrata in dictionar. Insa in realitate, putina lume stie care este povestea din spatele adidasilor. Nu este greu de ghicit ca termenul adidasi vine de la firma Adidas, una dintre cele mai reprezentative firme de pe piata de incaltaminte sport. In 1920 Adolf sau Adi Dasler (de unde avea sa vina si numele companiei) a creat pantofii care lau facut celebru. Intr-una dintre acele povesti remarcabile ale unor oameni care au inceput de la zero cu o idee originala si au reusit astfel sa isi construiasca un adevarat imperiu pe baza acelei idei, Adi Dasler a pus bazele companiei pe cand avea doar 20 de ani. Cu ce se diferentia inventia sa fata de celalte? Gandirea ltanarului era simpla: sa poata oferi atletilor incaltamintea de care aveau nevoie, care putea sa ii ajute sa obtina cele mai bune performante, in functie de disciplina. Acest principiu a fost ideea calauzitoare pe care a intrebuintat-o pe parcursul tuturor anilor de la infiintarea firmei sale. De altfel, acei adidasi originali, spre deosebire de cei din ziua de astazi, erau dedicati sportivilor, tanarul Dasler fiind el insusi un mare fan al fotbalului. Pantofii sai au inceput sa fie purtati de atleti odata cu Olimpiada din 1928 din Amsterdam, pentru diferite sporturi. In jurul anilor 30, acei adidasi originali creati de Dasler numarau in jur de 30 de modele diferite, realizate conform indicatiilor lui Adolf Dasler pentru 11 sporturi. Pantofii speciali si specializati ai lui Dasler au devenit atat de populari printre sportivi, incat in numai doua decenii, viitoarea firma Adidas era numarul 1 in materie de incaltaminte sport in lume. Dupa incheierea razboiului, in 1948, Adi Dasler a inregistrat numele companiei drept Adidas, iar un an mai tarziu, avea sa defineasca ceea ce astazi este emblema marcii Adidas: cele trei dungi folosite pentru imbunatatirea stabilitatii. In 1954, odata cu victoria echipei Germaniei la fotbal, echipa care a purtat in acel meci pantofii cu crampoane inventati de Dasler, Adidas a obtinut recunoasterea mult asteptata. Odata succesul asigurat printre sportivi, a inceput o campanie agresiva de marketing pentru a familiariza publicul cu marca Adidas. Imaginea Adidas a beneficiat de asocierea cu sportivi de renume ai vremii: Jesse Owens, Muhammad Ali, Max Schmeling, Sepp Herberger sau Franz Beckenbauer. Inovatiile permanente au stat la baza succesului Adidas nu doar in lumea sportiva ci si in randul tineretului. Astfel, la moartea fondatorului in 1959, Adolf Dasler obtinuse deja peste 700 de brevete de inventii in domeniul pantofilor sport si echipamentului realizat special pentru sportivi. Ceea ce a facut ca, 20 de ani mai tarziu, sa fie inclus in American Sporting Goods Hall of Fame drept unul dintre cei mai activi si mai importanti inventatori in domeniul industriei sportive. Si astazi, Adidas este o companie inovatoare, iar termenul generalizat adidasi arata ca reclama si-a facut efectul, astfel ca astazi adidasi este sinonim cu pantofi sport. Exista si altfel de adidasi astazi: adidasi nike, adidasi puma. Putin ironic, dar acest lucru arata clar ce impact deosebit poate avea o idee ingenioasa asupra civilizatiei, astfel incat un lucru particular sa se generalizeze. Si cine nu are astazi in debara o pereche de adidasi? Insa adidasi Adidasi, probabil ceva mai putini.
Nike si Adidas, cele mai puternice branduri sportive din lume, au ales mereu sa priveasca diferit comunicarea. Daca pentru Nike imaginea inseamna reinventare continua si joaca de-a designul, pentru adidas inseamna stabilitate si consistenta. Povestile sunt diferite, dar esenta e aceeasi. Just do it si

Impossible is nothing, spuse de doi dintre oamenii care construiesc, zi de zi, cele mai puternice branduri din lumea sportului.

Adidas Uriasul adormit al sportului

In 2004, Adidas isi lansa prima campanie cu sloganul Impossible is nothing, alaturi de boxerul-vedeta al anilor 70, Muhammad Ali. Primul spot video, intitulat The long run si care ni-l arata pe Ali alergand alaturi de alti sportivi, a fost urmat instantaneu de un al doilea in care boxerul impartea ringul cu fiica sa. Ambele reclame s-au bucurat de un succes fantastic, iar adidas isi gasea, dupa 56 de ani de existenta, sloganul si pozitionarea. Adidas a fost perceput mereu ca uriasul adormit al sportului, a spus Julian Wade, Head of Design la 180 Amsterdam, invitat la festivalul AdPrint 2008. Wade compara ritmul cu care adidas s-a impus pe piata cu cel al lui Nike un brand mult mai tanar, dar care si-a gasit mai repede identitatea. Acesta este si motivul pentru care adidas nu este perceput neaparat ca un brand cu istorie foarte lunga. Chiar daca Adidas este o companie mai batrana, de fapt in mintea multor oameni este o companie mult mai tanara. Orice tanar care are mai putin de 20 de ani probabil ca nu realizeaza ca Adidas este o companie mult mai batrana, pentru ca a crescut intr-o lume in care Nike exista, a explicat, pentru WallStreet, Julian Wade. Dar Nike nu exista la inceputul secolului trecut, cand un neamt pe nume Adolf (Adi) Dassler si-a pus in cap sa faca cea mai buna pereche de pantofi sport din lume. Adidas petrecea ore intregi cu diferiti atleti, pentru a descoperi acele mici detalii care i-ar ajuta sa sara mai mult, sa alerge mai repede sau sa joace mai bine. In 1948 se nastea compania adidas AG, iar sase ani mai tarziu aceasta incalta echipa nationala de fotbal a Germaniei. Parteneriatul a ramas in picioare pana azi. Adidas a fost pasionat de sport inainte ca sportul sa devina o afacere, spune Wade.

Declinari ale imposibilului

Dar sportul s-a transformat in business pentru Adidas, care a inregistrat venituri de 10 miliarde de euro in 2006, cu un profit net de 483 de milioane de euro. Brandul sta bine si la capitolul imagine, deruland in ultimii ani cateva campanii cu succes si lipici la consumatori. Dupa Impossible is nothing din 2004, Adidas a ales sa-si pastreze pozitionarea si sa o dezvolte in campanii de promovare succesive. Astfel, in 2005 compania lansa spotul Impossible field, in care fotbalisti ca Beckham, Ballack, Raul, Defoe, Kaka si Saviola jucau pe un teren de fotbal fantastic, cu contururi metalice si suspendat in eter. Dupa imposibilul fantastic a urmat imposibilul personalizat, umanizat. adidas a adunat poze si marturii ale oamenilor simpli care si-au depasit diverse limite de la skaterul care si-a pierdut picioarele si a continuat sa se dea in scaunul cu rotile, pana la fetita care a alergat doi kilometri pentru ca tatal ei pariase 20 de dolari pe asta.

La FIFA 2006, Adidas lansa campania +10, in care dezvolta ideea ca fiecare fotbalist, oricat de celebru ar fi, are in spate o echipa de inca 10 oameni, altfel spus Its impossible alone. In a doua jumatate a anului, compania s-a axat pe promovarea si explicarea caracteristicilor produselor sale pentru a reveni, in 2007, la nume celebre din lumea sportului. Pentru campania globala All Stars, adidas a adunat mai multi sportivi carora le-a cerut sa vorbeasca despre momentele dificile pe care le-au intampinat in cariera si sa le exprime prin pictura.

Julian Wade: adidas nu a reusit nicodata sa comunice atat de puternic ca Nike

Julian Wade a inceput sa coaca idei pentru Adidas in urma cu trei ani, cand s-a angajat la 180 Amsterdam agentie care gestioneaza contul gigantului german si care a fost, de fapt, infiintata de adidas. Inainte de adidas, Wade a lucrat timp de zece ani pentru Nike. Diferentele dintre cele doua branduri sunt multe, spune el. Pentru inceput, Nike e tanar si american, iar adidas e mai batran si neamt. Insa povestile adidas sunt mai profunde, mai coerente, curg una din alta. Ca mod de lucru, Wade a invatat la Adidas ca designul in sine e mai putin important, iar ideea e cea care conteaza. Nu ma pot astepta sa fac designul unor lucruri pe care atletii le-au pictat ei insisi sau pe care le-au scris ei insisi. Asta iti influenteaza felul in care lucrezi pentru ca trebuie sa devii aproape invizibil pentru a lasa adevarata poveste sa respire. Pana la urma, toate povestile adidas urmaresc sa intareasca ideea de Impossible is nothing, care, in mod ideal, ar trebui sa devina la fel de puternica ca Just do it a lui Nike. Wieden+Kennedy (agentia care gestioneaza contul Nike n.red.) au facut o treaba excelenta pentru Nike. Just do it aproape ca a intrat in uzanta de zi cu zi. Are o asemenea putere incat si-a creat propriul univers. adidas nu a reusit, practic, niciodata sa faca asta, crede Julian Wade. Ca si companie, cred ca Adidas va continua ceea ce a inceput deja sa conceapa si sa creeze produse grozave, ascultand atletii si sportivii, afland ce au nevoie, amestecand asta cu stiinta si inovatia pentru a crea produse care sa raspunda acestor nevoi. Sa ii ajute sa spuna lumii povestea acestor produse. Dar si sa ii inspire pe oameni sa faca sport, sa incerce. Pentru ca sportul ne face oameni mai buni, conchide Wade.

Nike Un nou pusti in cartier

Nike este liderul mondial in incaltaminte si imbracaminte sport. In 30 de ani de existenta, brandul s-a reinventat de zeci de ori; s-a promovat ba prin asocierea cu atleti, ba prin forme de design futuriste; a pictat timbre si a scris carti, si-a descompus produsele si s-a jucat cu formele, pentru a reveni, in 2008, la o varianta mai conventionala de publicitate. Am crede ca toate aceste schimbari fac parte dintr-o strategie riguroasa, inchegata si gandita pas cu pas. Ei bine, nu e asa, ne asigura Alvaro Sotomayor, Creative Director Nike EMEA. Toata strategia de promovare a Nike se bazeaza pe experiment. Chiar daca are deja ani buni in spate, Nike este un brand foarte tanar, foarte experimental, se vrea

mereu noul pusti in cartier, a spus Sotomayor. Elementul pe care Nike l-a folosit cel mai des pentru a experimenta a fost designul. De-a lungul anilor, la campaniile Nike au contribuit diferiti designeri din toate colturile lumii. Liniile si conceptele lor nu aveau intotdeauna elemente comune, astfel ca imaginea brandului era reconstruita din temelie de fiecare data. Publicitatea pentru Nike s-a aflat intotdeauna la confluenta dintre design si comunicare, crede Sotomayor.

Trei decenii de publicitate

In 1978, compania atletului Phil Knight si a antrenorului sau isi schimba numele din Blue Ribbon Sports in Nike. La putin timp dupa aceea, Nike semneaza primul contract cu tenismenul Ilie Nastase, pentru 5.000 de dolari pe an. Doi ani mai tarziu, tensimenul semneaza un contract pe viata cu adidas. De atunci, imaginea Nike a fost asociata cu multe nume din lumea sportului, printre care si Ronaldo, Ronaldinho, LeBron, Williams, Armstrong sau Schumacher. La inceputul anilor 80 apareau primele reclame create de proaspat infiintata agentie Wieden+Kennedy. Agentia a ramas, pana in prezent, principalul colaborator si responsabil de imagine pentru Nike. In 1988, Dan Wieden lansa prima campanie Nike sub sloganul Just do it, care a fost inclus de catre revista Advertising Age in Top 5 cele mai bune sloganuri ale secolului 20. Cele trei cuvinte defineau brandul prin simplitate si dinamism si ii ofereau acea identitate pe care adidas a reusit sa o gaseasca abia in 2004. Nike a crescut si in cifre. Daca in 1980 acoperea deja 50% din piata americana a pantofilor sport, anul trecut veniturile companiei se ridicau la 16,2 miliarde de dolari, cu un profit net de aproximativ 1,5 miliarde de dolari. Compania are peste 30.000 de angajati in toata lumea.

Alvaro Sotomayor: Lucram la un produs complet integrat, de la idee la retail

Alvaro Sotomayor lucreaza pentru Nike de 13 ani si isi aminteste cu placere de perioada de inceput. In 1995, Nike era mai mic, partea locala era accentuata foarte mult, faceam campanii diferite pentru Italia, Spania, Franta, UK, toate centralizate. Si asta ne dadea o putere extraordinara pentru ca ne jucam cu lucruri despre care nu stiam nici noi prea multe. Si acest soi de experimentare ne-a ajutat sa realizam

mare parte din munca pe care o vedeti acum, putin mai fresh si cu o abordare diferita fata de platforma clasica a publicitatii de atunci. Dupa aceea, Nike a inceput sa-si integreze businessul, in tandem cu ritmul de crestere al companiei. Campaniile se globalizau, erau mai mari, mai eficiente, mai putin intamplatoare. In acest moment, lucram la crearea unui produs complet integrat, de la idee pana la retail, la digital. Acum retailul isi face treaba si cauta sa-si respecte deadline-urile, partea de comunicare face altceva trebuie doar sa readucem puterea in mainile oamenilor de marketing, a spus Sotomayor. In prezent, Nike renunta incet la stilul abstract de publicitate si se indreapta spre un model mai practic, mai aplicat. De ce fac asta? Pentru ca exista o anumita nevoie de autenticitate. Suntem un brand autentic de alergare, suntem, un brand autentic de baschet. Si chiar suntem. Dar in felul acesta facem un pas inapoi in loc sa facem un pas inainte, crede designerul. Partea buna cu Nike este ca se schimba mereu. Ce e azi se va schimba pana maine. Intreaga mentalitate a brandului este aceea de schimbare. Si daca tu, ca consumator, te vei plia pe ea, te vei schimba la randul tau. Inclinatia catre digital, inclinatia catre orice altceva ei sunt aceia care imping limitele pana la extrem. Deci tine-te de ei si vei ajunge si tu departe, conchide Sotomayor.

Publicat de Elena Hantoi la 01:34 Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook Niciun comentariu: Trimitei un comentariu Postare mai nou Postare mai veche Pagina de pornire Abonai-v la: Postare comentarii (Atom)

Arhiv blog

2012 (5) o decembrie (5) Ce este marca? Nike vs. Adidas, doua branduri in viziunea creator... Fidelizarea clientilor Analiza celor 4P Marketingul International

Despre mine
Elena Hantoi Vizualizai profilul meu complet