Sebastian V.

Bodu

Dreptul afacerilor
curs sintetic universitar ed. 2

Page 2

Consideratii introductive privind dreptul, in general si dreptul comercial, in particular..........................................................................................................................12 1. Definitia dreptului. Norma juridica...........................................................................12 2. Diviziunile generale ale dreptului..............................................................................13 2.1. Dreptul public si dreptul privat...........................................................................13 2.2. Dreptul intern si dreptul international.................................................................14 3. Notiunea dreptului afacerilor.....................................................................................14 4. Dreptul afacerilor in cadrul ramurii de drept privat...................................................1 4.1. Dreptul afacerilor si dreptul civil........................................................................1 4.2. Dreptul afacerilor si dreptul procesual civil........................................................1! 4.3. Dreptul afacerilor si dreptul comertului international.........................................1! 4.4. Dreptul afacerilor si dreptul fiscal......................................................................1" 4. . Dreptul afecerilor si dreptul penal......................................................................1" Raportul juridic...............................................................................................................19 . Definitie# caractere# structura.....................................................................................1$ !. %artile raportului juridic.............................................................................................1$ ". &ontinutul raportului juridic......................................................................................2' (. )biectul raportului juridic.........................................................................................21 Izvoarele dreptului...........................................................................................................22 $. Notiunea de izvor de drept.........................................................................................22 $.1. *zvoarele dreptului civil......................................................................................23 $.2. +lte izvoare de drept privat.................................................................................23 1'. ,aportul dintre izvoarele dreptului civil si cele ale dreptului afacerilor.................23 11. *zvoarele interpretative............................................................................................24 Page 3

12. +ctele si faptele juridice. -erminologie..................................................................2! 12.1. Definitia actelor juridice...................................................................................2! 12.2. Definitia faptelor juridice . stricto sensu..........................................................2! 12.3. &lasificarea actelor juridice..............................................................................2! 12.4. /lementele de validitate ale actelor juridice.....................................................3' Profesionistii.....................................................................................................................33 13. Notiunea de profesionist..........................................................................................33 13.1. %rofesionistii . persoane fizice sau intreprinderi familiale...............................33 13.2. %rofesionistii . persoane juridice......................................................................34 14. &apacitatea juridica in dreptul privat.......................................................................34 14.1. &apacitatea persoanei fizice..............................................................................34 14.2. &apacitatea persoanei juridice..........................................................................3 1 . )bligatiile profesionale ale profesionistilor............................................................3" 1 .1. %ublicitatea prin ,egistrul &omertului.............................................................3( 1 .2. -inerea situatiilor financiare si a altor registre.................................................3$ 1 .3. +lte obligatii ale profesionistilor......................................................................3$ Patrimoniul.......................................................................................................................4 1!. Definitie# caracteristici ............................................................................................4' 1". 0unctiile patrimoniului ...........................................................................................4' !ondul de comert.............................................................................................................42 1(. Definitie# caracteristici.............................................................................................42 1$. &ompunerea fondului de comert..............................................................................42 "ocietatile comerciale......................................................................................................44 Page 4

2'. Definitie# caracteristici# forme societare..................................................................44 21. *nfiintarea societatilor comerciale...........................................................................4 22. &onstituirea capitalului social..................................................................................4$ 22.1. Definitie. &aracteristici generale. Notiunea de titluri de participare................4$ 22.2. Semnificatia capitalului social.......................................................................... 1 22.3. &apitalul social si valoarea societatii................................................................ 4 22.4. ,aspunderea limitata......................................................................................... 4 23. +porturile................................................................................................................. 23.1. Subscriptia si varsamantul................................................................................ 23.2. +porturile in numerar....................................................................................... " 23.3. +porturile in natura........................................................................................... ( 23.4. +porturile in creante......................................................................................... $ 23. . +porturile in industrie....................................................................................... $ 24. &onstituirea prin subscriptie publica.......................................................................!' 2 . 1ajorarea capitalului social.....................................................................................!1 2 .1. +specte generale...............................................................................................!1 2 .2. Subscriptia si varsamantul................................................................................!1 2 .3. Dreptul de preferinta.........................................................................................!2 2 .4. %rima de emisiune.............................................................................................!3 2 . . 1ajorarea capitalului social din surse e2terne 3noi aporturi4...........................!4 2 .!. 1ajorarea capitalului social din surse interne...................................................! 2!. ,educerea capitalului social...................................................................................."' 2". 0uziunea si divizarea societatilor comerciale.........................................................."' 2(. Dizolvarea si lic5idarea societatilor comerciale......................................................"1 Page 5

2$. ,etragerea si e2cluderea asociatilor........................................................................"2 !unctionarea societatilor comerciale.............................................................................#4 3'. &onsideratii introductive.........................................................................................."4 31. Drepturile conferite de tilurile de participare.........................................................."4 32. )rganele societatii..................................................................................................." 32.1. +dunarea generala............................................................................................"! 32.2. &onvocarea adunarii generale..........................................................................."( 32.3. -inerea sedintelor# adoptarea 5otararilor si punerea acestora in e2ecutare ....."( 33. Supraveg5erea# administrarea si conducerea societatii............................................"$ 34. &ontrolul gestiunii 3administrarii4 societatii............................................................(1 34.1. &enzorii.............................................................................................................(1 34.2. +uditorii............................................................................................................(2 3 . -ransferul titlurilor de participare............................................................................(4 "ocietatea comerciala, ca angajator...............................................................................$# 3!. &ontractul de munca ...............................................................................................(" 3!.1. &ontractul colectiv de munca............................................................................(" 3!.2. &ontractul individual de munca .......................................................................(" %&ligatiile fiscale in dreptul societar.............................................................................$9 3". &ategorii de contribuabili........................................................................................($ 3(. &ategorii de obligatii fiscale ...................................................................................($ %&ligatiile contractuale...................................................................................................92 3$. Despre contracte# ca izvor al obligatiilor ................................................................$2 3$.1. *nc5eierea contractelor intre prezenti................................................................$2 Page 6

3$.2. *nc5eierea contractelor intre absenti.................................................................$3 4'. /fectele obligatiilor..................................................................................................$ 4'.1. /fectele obligatiilor rezultand din acte juridice# in general..............................$ 4'.2. /fectele obligatiilor rezultand din contractele bilaterale 3sinalagmatice4.........$! 41. %rescriptia e2tinctiva................................................................................................$( 42. &lauza penala...........................................................................................................$(

....................................................................................................................................$$ Contractele.....................................................................................................................1 43. &ontractul de vanzare............................................................................................1'' 43.1. /lementele de valabilitate ale contractului de vanzare...................................1'' 43.2. )bligatiile partilor...........................................................................................1'3 43.3. &onsecintele nerespectarii obligatiilor ...........................................................1'3 44. &ontractul de imprumut.........................................................................................1'4 44.1. ,eguli specifice imprumuturilor avand ca obiect sume de bani.....................1'" 44.2. ,eguli specifice imprumuturilor bancare........................................................1'( 4 . &ontractul de depozit.............................................................................................1'$ 4 .1. ,eguli specifice depozitelor avand ca obiect sume de bani............................111 4 .2. ,eguli specifice depozitelor bancare..............................................................112 4!. &ontractul de leasing.............................................................................................113 4". &ontractele de mandat# comision si consignatie....................................................11( 4(. 6arantiile contractuale...........................................................................................11( 4(.1. 6arantia personala 3fidejusiunea4...................................................................11$ 4(.2. 6arantiile reale................................................................................................121 Page 7

4$. &lauze asiguratorii in contractele comerciale si de comert international..............12! 4$.1. &lauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare.........................................12" 4$.2. &lauze asiguratorii impotriva unor riscuri concurentiale................................12" 4$.3. &lauze asiguratorii impotriva riscului aparitiei unor situatii fortuite..............12$

Page 8

%,/0+-+

%rezenta lucrare reprezinta o sinteza a principalelor notiuni si institutii de drept al afacerilor# ca materie interdisciplinara. 7ucrarea este destinata in principal celor care studiaza dreptul# ca disciplina universitara# dar si celor care vor sa se familiarizeze cu institutiile de baza ale dreptului civil# dreptul contractelor sau dreptul societatilor comerciale. Drept urmare cursul nu intra in detalii inutile pentru un student# aprofundarea depasind scopul unui curs universitar. &ursul tine cont de structura monista a dreptului privat# cu consecinta disparitiei formale a dreptului comercial si a notiunilor sale accesorii 3comerciant# fapta de comert# obligatii si contracte comerciale4. Noutatea acestui curs consta mai putin in concluziile sale si mai mult in modul cum ideile sunt structurate# definite si e2plicate# in speta concis si compre5ensibil# tinand cont inclusiv de legislatia fiscal8contabila. &ursul pleaca de la premisa ca este mult mai usor ca notiunile juridice sa fie bine intelese de la bun inceput# in loc ca dezvoltarea ulterioara a acestora sa plece de la idei si concluzii eronate si# deci# mult mai greu de corectat ulterior. +vand in vedere ca aceasta lucrare nu este una de inspiratie# nu este dedicata nimanui.

Sebastian V. Bodu# Bucuresti# iulie 2'13

Page 9

'&revieri si definitii '()R* . +r5iva /lectronica de 6arantii ,eale 1obiliare '"! + +utoritatea pentru Supraveg5ere 0inanciara# constituita prin comasarea &omisiei Nationale a Valorilor 1obiliare# &omisiei de Supraveg5ere a +sigurarilor si &omisiei de Supraveg5ere a Sistemului de %ensii %rivate ,-R . Banca Nationala a ,omaniei Codul !iscal . 7egea nr. "192''3 privind &odul fiscal# publicata in 1.)f. nr. $2"923.12.2''3# cu modificarile si completarile ulterioare .) . :otarare de 6uvern /egea concurentei 8 7egea nr. 2191$$! privind concurenta# republicata in 1.)f. nr. #42 din 101 $12 2, cu modificarile si completarile ulterioare /egea conta&ilitatii . 7egea nr. (291$$1 privind contabilitatea# republicata in 1.)f. nr. 4 491(.'!.2''(# cu modificarile si completarile ulterioare /egea insolventei . 7egea nr. ( 92''!# publicata in 1.)f. nr. 3 $921.'4.2''!# cu modificarile si completarile ulterioare /egea registrului comertului . 7egea nr. 2!91$$' privind registrul comertului# republicata in 1.)f. nr. 4$9'4.'2.1$$(# cu modificarile si completarile ulterioare /egea institutiilor de credit . ).6. nr. $$92''! privind institutiile de credit si adecvarea capitalului# publicata in 1.)f. nr. 1'2"92".12.2''!# aprobata cu modificari si completari prin 7egea nr. 22"92''"# publicata in 1. )f. nr. 4('91(.'".2''"# cu modificarile si sompletarile ulterioare /egea societatilor comerciale . 7egea nr. 3191$$' privind societatile# republicata in 1.)f. nr. 3392$.'1.1$$(# cu modificarile si completarile ulterioare /egea pietei de capital . 7egea nr. 2$"92''4 privind piata de capital# publicata in 1.)f. nr. "192$.'".2''4# cu modificarile si completarile ulterioare *.%f. . 1onitorul oficial al ,omaniei# partea * sau * bis -ormele registrului comertului 8 Normele metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului# de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor# aprobate prin )rdinul 1inistrului ;ustitie nr. 2 $492''(# publicate in 1.)f. nr. "'491!.1'.2''(

Page 10

%) . )rdonanta de 6uvern %3) . )rdonanta de urgenta 3a 6uvernului4 Planul de conturi general . -otalitatea conturilor contabile ce se ragasesc in bilantul contabil. <ltimul %lan de conturi general este parte a ,eglementarilor contabile simplificate# amortizate cu directivele europene# publicate in 1.)f. nr. 2"$ bis din 2 .'4.2''2# aprobate prin )rdinul ministrului finantelor nr. 3'!92''2# publicat in 1.)f. nr. 2"$92 .'4.2''2. +ctualizat periodic prin ordin 3ultima actualizare a fost facuta )rdinul 1inistrului 0inantelor %ublice nr. 3' 92''$4 Regulamentul legii conta&ilitatii . ,egulamentul de aplicare a 7egii contabilitatii# aprobat prin :6 nr. "'491$$3# publicata in 1.)f. nr. 3'3922.12.1$$3 Regulamentul valutar . ,egulamentul BN, nr. 492'' privind efectuarea operatiunilor valutare# publicat in 1.)f. nr. 2$"9'(.'4.2'' # cu modificarile si completarile ulterioare

Page 11

Consideratii introductive privind dreptul, in general si dreptul comercial, in particular

1. 4efinitia dreptului. -orma juridica

&a definitie generica# dreptul este un ansamblu de reguli de conduita care consfiintesc anumite drepturi# libertati si obligatii ale oamenilor in relatiile lor reciproce a caror respectare este asigurata# la nevoie# de catre forta publica1. /2istenta normelor de conduita este contemporana cu e2istenta primelor comunitati de oameni# autoritatea fiind impusa# in functie de evolutia acestor comunitati# de conducatorul9conducatorii familiei# gintei ori tribului# dupa caz. )data cu evolutia formelor de organizare sociala a avut loc si o evolutie a dreptului# de la reglementari rudimentare la reglementari comple2e de tipul codurilor. +cestea la randul lor s8au dezvlotat si consolidat odata cu aparitia statului# ca forma de organizare suprema a unei colectivitati# astfel ca in prezent notiunile de =stat> si =drept> sunt inseparabile. *n afara regulilor 3normelor4 de drept# e2ista si ale norme# cum ar fi normele morale sau normele religioase. Diferenta dintre cele doua categorii este in planul sanctiunii? numai cele dintai au avantajul ca# in cazul incalcarii lor# celui vinovat i se aplica o sanctiune prin forta coercitiva a statului. *n cazul incalcarii unei norme de activitate# alta decat juridica# sanctiunea nu are repercursiuni asupra libertatii ori patrimoniului persoanei vinovate de incalcarea normei. /2ista desigur cazul in care prin aceeasi fapta se incalca atat o norma juridica cat si o norma morala# cum ar fi cazul savarsirii unei infractiuni asupra vietii# integrit@ii fizice sau patrimoniului unei persoane# in acest caz vinovatul fiind sanctionat atat in plan juridic 3inc5isoare4 cat si moral si religios. +m facut aceasta paralela dintre regulile de drept si cele morale tocmai pentru ca cele mai importante reguli de drept au la baza principii morale sau religioase? sa restitui ceea ce ai imprumutat# sa nu furi# sa nu ucizi etc. *n concluzie# toate normele care se refera numai la activitatea sufleteasca a omului# la activitatea constiintei sale# la intentiile sale sunt norme morale# pe cand acelea care se refera la activitatea materiala realizata in afara propriei persoane# in contact cu celelalte persoane# sunt norme de drept2# daca sunt consacrate prin legiferare 3acte normative scrise si publicate4. +cestea din urma norme formeaza dreptul pozitiv# adica dreptul care se aplica# care cuprinde un numar restrans de norme din multitudinea de posibilitati care e2ista la un moment dat. +sadar# in functie de necestitatile pe care le considera prioritare la un anumit moment# un stat transpune aceste necesitati in te2te de lege3. Sumarizand# putem spune ca dreptul reprezinta totalitatea regulilor de conduita instituite si recunoscute de stat# reguli care e2prima vointa unei natiuni ridicata la rang de lege# a caror aplicare# daca nu este realizata de buna8voie# se face prin forta coercitiva a statului4.
1 2

*oan &eterc5i# *on &raiovan 8 *ntroducere in teroria generala a dreptului. /ditura +ll# Bucuresti# 1$$!# p. 1ircea Djuvara . -eoria generala a dreptului. /ditura +ll# Bucuresti# 1$$ # p. 42 3 *bidem 4 *oan 1uraru . Drept constitutional si institutii politice. /ditura +ctami# Bucuresti# 1$$"# p. 12

Page 12

+plicarea dreptului in fiecare caz in parte este atributul puterii judecatoresti# format@ din totalitatea instantelor de judecat@ i care infaptuiesc justitia. +rt. 123 din &onstitutie prevede ca justitia se infaptuieste in numele legii si este unica# impartiala si egala pentru toti iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Nu e2ista nimic care sa nu fie supus judecatii pentru ca nici o pretentie nu se poate transforma in drept inainte de a fi justificata si# pentru a fi justificata# trebuie judecata . 2. 4iviziunile generale ale dreptului

Dupa ce am prezentat succint ce este dreptul# in continuare vom e2pune diviziunile acestuia# pentru a face o trecere de la notiunea generala de drept la notiunea particulara de drept civil si drept comercial. 2.1. 4reptul pu&lic si dreptul privat

%rima si cea mai mare diviziune a dreptului este aceea in drept public si drept privat# fiecare din aceste doua ramuri continand sub8ramuri iar fiecare din aceste sub8ramuri fiind o disciplina de studiu# astfel incat stabilirea apartenentei unei anumite discipline . printre care si dreptul comercial . la o anumita ramura este importanta. Vom enumera in continuare criteriile principale dupa care se face distinctia intre dreptul public si dreptul privat? - 3i4 in dreptul public# in mod obligatoriu una dintre parti este statulA 3ii4 in dreptul public normele sunt edictate in vederea satisfacerii interesului public# general si 3ii4 majoritatea normelor de drept public sunt imperative!A - 3i4 in dreptul privat# partile sunt persoane fizice sau juridiceA 3ii4 partile unui raport juridic de drept privat se aflla pe pozitii de egalitate juridica iar normele protejeaza interesul individual al acestora 3c5iar daca statul participa la un raport juridic de drept privat# el are aceleasai drepturi ca si oricare alt participant4 si 3iii4 majoritatea normelor de drept privat sunt dispozitive". +partin dreptului public urmatoarele? dreptul constitutional# dreptul international public# dreptul penal# dreptul administrativ# dreptul financiar 3fiscal4 s.a. +partin dreptului privat urmatoarele? dreptul civil# dreptul societar# dreptul comertului international# dreptul international privat s.a. +lte discipline# precum dreptul muncii# dreptul familiei se afla la confluenta dintre cele doua ramuri datorita faptului ca o serie de norme ale acestei discipline au caracteristicile dreptului public iar altele ale dreptului privat.

*strate 1icescu . &urs de drept civil. /ditura +ll BecB# Bucuresti# 2'''# p. 33" 3e2tras din pledoaria in procesul Burileanu# 2 .'!.1$314 ! Normele imperative sunt acele norme de la care nu se poate deroga# prin vointa partilor# deci conduita lor este obligatorie conform normei# in caz contrar fiind incidente sanctiuni " Normele dispozitive sunt acele norme care se aplica pentru ca partile au decis ca ele sa le fie aplicabile

Page 13

2.2.

4reptul intern si dreptul international

+sa cum aratam mai sus# aparitia si evolutia dreptului sunt strans legate de stat# ca forma de organizare sociala a puterii natiunii 3puterii politice4. 0unctia fundamentala a unui stat este aceea de a e2prima si realiza vointa general obligatorie a natiunii 3vointa de stat4. Statul creaza dreptul# pe de8o parte# iar dreptul delimiteaza configuratia si actiunile statului# pe de alta parte. &um unul din elementele statului este suveranitatea (# fiecare stat isi e2ercita aceasta suveranitate# constand in puterea de actiune a legilor emise# pe intreg teritoriul si numai pe acest teritoriu. +sadar# fiecare stat legifereaza pe teritoriul sau# totalitatea acestor legi formand# pentru acel stat# dreptul intern. Din necesitatea reglementarii raporturilor dintre state# pe de8o parte# precum si a raporturilor economice transnationale# pe de alta parte# au aparut disciplinele dreptului international# in speta dreptul international public# respectiv dreptul international privat. +mbele discipline au ca obiect de studiu conventiile internationale. +ceste conventii internationale# inclusiv Directivele <niunii /uropene isi produc efectele pe teritoriul unui stat datorita faptului ca acel stat a aderat la acea conventie sau s8a asociat la o organizatie supra8statala din proprie vointa. )data adoptate de un stat# conventiile internationale devin parte a dreptului intern# ca si cum ar fi produsul legislativ al statului respectiv si au aceeasi forta juridica precum celelalte reglementari interne. 1ai mult# in caz de neconcordante intre conventiile internationale si reglementarile interne# cele din urma primeaza 3art. 2' si 14 1 din &onstitutie# art. 1 alin. 4 &. 0isc. etc4. 3. -otiunea dreptului afacerilor

Dreptul afacerilor# ca disciplina de studiu# se ocupa in principal cu o parte din profesionisti . persoane fizice sau juridice$# cu piata de capital# cu falimentul# cu concurenta comerciala si# nu in ultimul rand# cu societatile constituite potrivit 7egii nr. 3191$$'. %e acestea din urma le vom denumi# pe parcursul acestui curs# Csocietati comercialeC# desi 7egea nr. "!92'12 de punere in aplicare a noului &od de %rocedura &ivila1' a eliminat aceasta sintagma# unificand regimul societar la nivelul &odului &ivil si stabilind doar un regim derogatoriu pentru societatile reglementate de 7egea nr. 3191$$'. &onsideram ca acest regim derogatoriu este suficient 3macar la nivel teoretic4 pentru a folosi 3in continuare4 sintagma Csocietati comercialeC si de a ne referi la 7egea nr. 3191$$' ca la C7egea societatilor comercialeC. *n ceea ce priveste obligatiile si contractele# in conceptia &odului &ivil acestea nu se mai impart in civile si comerciale# pe principiul unitatii de reglementare. +sadar avem o reglementare unica# ne3mai4e2istand deosebiri intre caracterul civil sau comercial al unei obligatii ori al unui contract# indiferent de calitatea partilor ori a unei singure parti 11. *n plus# dreptul afacerilor cuprinde si notiuni de drept fiscal# de dreptul muncii si de drept al comertului
( $

*oan 1uraru . op. cit.# p. 12 Vezi infra nr. 14.2 1' +rt. 1( pct. 1 11 +rt. ! din fostul &od &omercial stabilea o prezumtie de comercialitate pentru operatiunea unde cel putin una dintre parti era comerciant

Page 14

international# altfel discipline de sine statatoare# dar care se interfereaza intr8o oarecare masura cu celelalte discipline# majoritare# de drept privat. +sadar# putem defini dreptul afacerilor ca fiind o materie de studiu interdisciplinara care se ocupa de studiul unor institutii juridice din domeniul dreptului privat precum teoria general@ a dreptului civil# societatile comerciale# obligatiile civile# contractele civil8 comerciale si bancare# piata de capital# clauzele de comert international# obligatiile fiscale societare sau raporturile de munca# aplicabile operatiunilor e2ecutate de un profesionist in derularea activitatii sale. &omponentele acestei definitii urmeaza a fi prezentate in continuare sub forma de institutii# prin institutii 3juridice4 intelegandu8se un ansambu de norme de drept avand acelasi obiect de reglementare12. Vom studia asadar? institutia actelor juridice# cateva notiuni elementare despre profesionisti# in general# institutia societati comerciale# institutia obligatiilor si institutia contractelor 3cuprinzand si unele clauze ce se ragasesc de obicei in contractele de comert international4. 4. 4reptul afacerilor in cadrul ramurii de drept privat

+sa cum aratam anterior# dreptul afacerilor este un mi2 de discipline si institutii juridice apartinand in principal ramurii dreptului privat# alaturi de alte sub8ramuri pe care le vom analiza generic# pe rand. 4.1. 4reptul afacerilor si dreptul civil

*n cadrul dreptului privat# dreptul civil este cea mai importanta sub8ramura# prin volumul de reglementari ce ii sunt dedicate. Dreptul civil reglementeaza raporturile juridice dintre persoane fizice si juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica 3particulari4. Dreptul afacerilor contine o parte insemnata de prevederi ale dreptului civil# la care se adauga si alte prevederi la fel de importante# anterior enumerate. )bligatiile si mare parte a contractelor dreptului afacerilor 3adica civile# civil8comerciale si bancare4 sunt reglementate in mod unitar de &odul &ivil# acesta din urma absorbind ceea ce# pana la intrarea lui in vigoare 32'114# s8a numit dreptul comercial# in acest fel adoptandu8se caracterul monist al majoritatii dreptului privat. *n ceea ce priveste raportul dintre dreptul societatilor comerciale# dreptul concurentei comerciale sau piata de capital ori alte sub8ramuri ale dreptului privat si dreptul civil# acesta este unul de subsidiaritate. Dreptul societar# concurential sau al pietei de capital ori al altor sub8ramuri ale dreptului privat reprezinta drept special fata de dreptul civil# care ramane dreptul general 3dreptul comun4. +ceasta inseamna ca# atunci cand nu avem o reglementare societara# concurentiala sau de piata de capital etc. a unei operatiuni# vor guverna regulile din dreptul civil. *nvers# atunci cand o operatiune este guvernata atat de reguli din dreptul civil# cat si de reguli din dreptul societar# concurential# al pietei de capital etc.# se vor aplica regulile specifice acestui domeniu# cu e2cluderea celor civile similare. ) situatie intermediara este aceea cand o operatiune este realizata# de e2emplu#
12

*ntelesul fiind deci diferit de cel din limbajul comun

Page 15

de catre un profesionist precum o societate comerciala# e2istand reglementari pur societare care sa8i fie aplicabile# insa acestea nu sunt e25austive. *n acest caz reglementarile societare se completeaza cu reglementarile civile sau# altfel spus# dreptul civil# in calitate de drept comun# general# =imprumuta> norme ale sale catre dreptul special atunci cand acesta nu are norme proprii 3deloc sau suficiente4 pentru o anumita operatiune13. 4.2. 4reptul afacerilor si dreptul procesual civil

Dreptul procesual civil cuprinde totalitatea normelor care reglementeaza modul in care se desfasoara activitatea organelor judiciare si a celorlalti participanti la procesul civil judecata# precum si raporturile juridice ce se nasc in intampinarea si pe parcursul acestuia# pentru infaptuirea justitiei in cauze civile 14. +ltfel spus# dreptul procesual civil reglementeaza modul de desfasurare a procesului civil# atat in faza de judecata# cat si in faza de e2ecutare silita. +sadar toate procesele de drept privat# inclusiv acelea in care una dintre parti sau ambele sunt profesionisti# se judeca toate dupa regulile &odului de %rocedura &ivila. +tunci cand e2ista insa dispozitii de drept procesual in legile speciale# acestea se aplica in mod derogatoriu# completandu8se cu &odul de %rocedura &ivila. +ceasta inseamna ca intre legile speciale si &odul de %rocedura &ivila este aceeasi relatie de subsidiaritate drept special . drept general 3comun4. 4.3. 4reptul afacerilor si dreptul comertului international

&onform unei definitii# comertul international cuprinde . stricto sensu . totalitatea operatiunilor de import8e2port de marfuri si servicii pe care le desfasoara persoanele fizice9juridice apartinand unui stat cu parteneri straini sau pe piete straine. %rin includerea# alaturi de operatiunile clasice# a operatiunilor de cooperare economica internationala# notiunea de comert international capata un sens larg 3 lato sensu41 . +ltfel spus# dreptul afacerilor# ca disciplina de studiu# are ca obiect# in principal# raporturi de drept intern# intre rezidenti# si in subsidiar notiuni generale de drept al comertului international# care se ocupa# ca disciplina distincta# de raporturile de drept privat cu un element de e2traneitate. %e langa reglementarile generale interne# raporturile de comert international sunt guvernate si de conventiile internationale la care ,omania este parte. Desigur ca# fiind inclusa in ramura dreptului privat# unde majoritatea dispozitiilor sunt supletive# c5iar si legea care guverneaza o operatiune de comert international poate fi subiect de negociere intre participantii la operatiune. *n cazul in care partile nu stabilesc care este legea
13

&aracteristica de =drept comun> a dreptului civil se aplica in toate sub8ramurile dreptului privat? dreptul familiei 3in prezent reglementat tot de &odul &ivil4# dreptul muncii# dreptul comertului international etc. 14 *lie Stoenescu# 6ratian %orumb . Drept procesual civil roman. /ditura Didactica si %edagogica# Bucuresti# 1$!!# p. $ 1 Dragos +l. Sitaru . Dreptul comertului international. /ditura +ctami# Bucuresti# 1$$ # vol. *# pp. $81'

Page 16

aplicabila . care poate fi legea romana sau o lege straina . stabilirea legii aplicabile se face de catre instanta de judecata investita in a solutiona un litigiu intre parti# in baza normelor dreptului international privat ale statului sub a carui jurisdictie se afla respectiva instanta. Disciplina care se ocupa de stabilirea legii aplicabile# prcum si a instantei competente sa judece un litigiu . atunci cand acest lucru se poate face prin conventia partilor . se numeste drept international privat. Dreptul comertului international este o disciplina de sine statatoare dar parte din regulile acestei discipline pot fi incluse in dreptul afacerilor# in virtutea utilizarii acestor reguli nu doar in raporturile cu element de e2traneitate dar si in raporturile de drept intern. 4.4. 4reptul afacerilor si dreptul fiscal

Dreptul fiscal este sub8ramura de drept care reglementeaza raporturile juridice nascute in procesul de stabilire si plata a impozitelor# ta2elor si a contributiilor sociale. %rincipalul obiect de reglementare al dreptului fiscal il constituie raporturile in legatura cu finantele publice. 0inantele publice sunt formate din totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii# in forma baneasca# a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale1!. +vand in vedere obligatiile fiscale ale profesionistilor stabilite prin &odul 0iscal si normele sale# incidenta asupra acestora din urma este importanta. Din pacate# spre deosebire de dreptul privat# unde reglementarile cunosc o oarecare stabilitate# in materie fiscala instabilitatea legislativa este mult mai mare1". Dreptul fiscal face parte din ramura dreptului public# cu caracteristicile sale diferite fata de dreptul privat insa# avand in vedere interferenta sa cu mediul de afaceri# anumite elemente de drept fiscal sunt incluse in dreptul afacerilor. 4.2. 4reptul afecerilor si dreptul penal

&onform unei definitii# dreptul penal reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale de aparare a valorilor sociale impotriva infractiunilor# pe de8o parte# prin incriminarea si sanctionarea faptelor care prezinta un pericol social grav infractional si# pe de alta parte# prin tragerea la raspundere penala a persoanelor care savarsesc asemenea fapte1(. 7egatura dintre dreptul civil si dreptul penal e2ista prin prisma faptului ca multe infractiuni 3furt# distrugere# abuz de incredere4 sunt indreptate impotriva dreptului de proprietate# publica sau privata. Dreptul penal# prin sanctiunile sale# apara relatiile sociale reglementate de dreptul civil# ale carui sanctiuni singure nu ar fi suficiente pentru a oferi o protectie completa.
1! 1"

Dan Drosu Saguna . Drept financiar si fiscal. /ditura )scar %rint# Bucuresti# 1$$"# p. &odul 0iscal incearca o stabilizare principiala 3art. 4 &. 0isc.? =prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege# promovata# de regula# cu ! luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia4 1( *on )ancea . -ratat de drept penal# partea generala. /ditura +ll# Bucuresti# 1$$4# p. !

Page 17

Desi dreptul afacerilor contine mai mult discipline ale caror norme au# in marea lor majoritate# caracter supletiv# e2ista si unele dispozitii cu caracter imperativ# atat de natura penala dar si civila 3in special in 7egea insolventei4. +stfel# pentru a impiedica savarsirea unor infractiuni economice# insasi legislatia societara# concurentiala sau de piata de capital incrimineaza anumite fapte antisociale. *n afara dispozitiilor speciale cu caracter penal aflate in cuprinsul unor acte normative de drept privat e2ista si infractiunile cu caracter economic din &odul %enal. %entru aceste considerente dreptul penal economic poate fi inclus in materia dreptului afacerilor. ;udecarea si condamnarea celor care savarsesc infractiuni economice# indiferent daca sunt stabilite prin &odul %enal sau prin legi speciale# se face dupa regulile cuprinse in &odul de %rocedura %enala.

Page 18

Raportul juridic
2. 4efinitie, caractere, structura

,aportul juridic este o relatie sociala reglementata de norma de drept 1$. +ceasta inseamna ca# din infinitatea de relatii sociale# doar o parte sunt in acelasi timp si raporturi juridice# in speta doar acelea care sunt reglementate de norma de drept. +ltfel spus# o relatie sociala poate deveni raport juridic daca =imbraca 5aina juridica> data de norma de drept 2' 3civila# comerciala etc4. =%oate deveni> si nu =devine> deoarece# pe langa conditia e2istentei unei norme de drept care sa reglementeze relatia sociala# este necesara si manifestarea de vointa a partii sau partilor participante la relatia sociala in speta. &aracterele raportului juridic sunt? a4 caracterul social. +ceasta inseamna ca# inainte de a fi raport juridic# relatia reglementata este una sociala# adica de interactiune intre oameniA b4 caracterul volitional. +ceasta inseamna ca o relatie sociala devine raport juridic pentru ca asa a voit legiuitorul# in calitate de emitent al normei juridice. +sadar# intai apare relatia sociala si# cand aceasta capata un caracter de uz si se generalizeaza# vine legiutorul si edicteaza norma juridicaA c4 caracterul de egalitate de pozitii a partilor. +ceasta este o caracteristica a raportului juridic de drept privat# constand in nesubordonarea unei parti fata de cealalta. Din punct de vedere structural# raportul juridic contine trei elemente? 3i4 partile 3subiectele4# 3ii4 continutul si 3iii4 obiectul. 0. Partile raportului juridic

%artile raportului juridic sunt persoane fizice sau juridice care devin titulari de drepturi si obligatii civile sau comerciale. *n functie de intinderea capacitatii de a inc5eia acte juridice# deosebim intre 3i4 persoane fizice fara capacitate de e2ercitiu 3minorii sub 14 ani si interzisii4# 3ii4 persoane fizice cu capacitate de e2ercitiu restransa 3minorii intre 14 si 1( ani4 si 3iii4 persoanele fizice cu deplina capacitate de e2ercitiu 3majorii4. De asemenea# partile pot fi de cetateni ori rezidenti romani sau cetateni ori rezidenti straini# precum si cu dubla cetatenie ori fara cetatenie 3apatrizi4. *n ceea ce priveste persoanele juridice# ca subiect colectiv de drept# acestea pot fi de stat sau private# de nationalitate romana sau straina21.
1$ 2'

-raian *onascu si colab. . -ratat de drept civil. /ditura +cademiei ,omane# Bucuresti 1$!"# vol. *# p. 1 65eorg5e Beleiu . Drept civil. /ditura Sansa# Bucuresti# 1$$1 p. !1 21 &ompaniile multinationale sau transnationale au un sediu central si in fiecare tara au infiintata o entitate care# in functie de forma de organizare# poate fi inclusiv persoana juridica a statului unde functioneaza 3filiala4

Page 19

#.

Continutul raportului juridic

&ontintul raportului juridic este dat de totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le au partile22. Dreptul subiectiv este posibilitatea recunoscuta de lege subiectului activ 3persoana fizica sau juridica4 in virtutea careia careia acesta poate# in limitele dreptului# sa aiba o anumita conduita# sa pretinda o conduita corespunzatoare . sa dea# sa faca sau sa nu faca ceva . subiectului pasiv# si sa ceara concursul fortei coercitive a statului# in caz de nevoie23. Drepturile subiective sunt# in funtie de natura continutului lor# patrimoniale si nepatrimoniale. /ste patrimonial dreptul subiectiv al carui continut poate fi e2primat in bani 3pecuniar4. *nvers# sunt nepatrimoniale acele drepturi care nu pot fi e2primate in bani. Drepturile patrimoniale se clasifica in drepturi reale si drepturi de creanta. Dreptul real este acel drept subiectiv patrimonial in virtutea caruia titularul sau isi poate e2ercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva. Dreptul de creanta este acel drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia subiectul activ 8 denumit creditor 8 poate pretinde de la subiectul pasiv 8 denumit debitor 8 sa isi e2ecute obligatia de care este tinut in mod specific. Drepturile reale principale sunt? 3i4 dreptul de proprietate# 3ii4 dezmembramintele sale# adica uzul# uzufructul# abitatia# servitutea si superficia# precum si dreptul de administrare# de concesiune# de folosinta Drepturile reale accesorii drepturilor reale principale sunt? 3i4 drepturile reale de garantie 3ipoteca si gajul4# precum si 3ii4 privilegiile si 3iii4 dreptul de retentie. /ste principal acel drept subiectiv care are o e2istenta de sine statatoare# soarta sa nedepinzand de un alt drept. *nvers# dreptul accesoriu este acel drept subiectiv a carui soarta depinde de soarta unui drept principal# de care este legat. &orelativ unui dreptului subiectiv de creanta e2ista obligatia. +ceasta din urma este indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic de a avea o anumita conduita fata de subiectul activ# care conduita poate fi impusa la nevoie de forta coercitiva a statului. )bigatia poate consta in 3i4 a constitui sau a transmite un drept real 3=a da>4# 3ii4 a e2ecuta o lucrare# a presta un serviciu ori a preda un lucru 3=a face>4 si 3iii4 a nu face ceva ce ar fi facut daca nu s8ar fi obligat la abtinere 3=a nu face>4. %rincipalele asemanari si deosebiri dintre dreptul real si dreptul de creanta? - dreptul real are cunoscut doar subiectul activ 3titularul dreptului4A in ceea ce priveste subiectul pasiv# acesta este nedeterminat# format din toti ceilalti in afara subiectului activA in cazul drepturilor de creanta# acestea au cunoscut# determinat# atat subiectul activ 3denumit creditor4# cat si subiectul pasiv 3denumit debitor4A - in cazul drepturilor reale# subiectii pasivi 3nedeterminati4 sunt tinuti doar sa respecte dreptul real al subiectului activ# fara a avea o obligatie determinata 3de e2emplu# in
22 23

-raian *onascu si colab. . op. cit.# p. 1(1 65eorg5e Beleiu . op. cit.# p. "2

Page 20

cazul dreptului de proprietate# obligatia tuturor celorlalti in afara proprietarului este de a nu il tulbura pe proprietar in posesia sa4A in cazul drepturilor de creanta# subiectul pasiv 3debitorul4 este tinut sa e2ecute o obligatie specifica fata de subiectul activ 3creditorul4# e2ecutare in lipsa careia dreptul acestuia din urma nu se poate realiza 3de e2emplu# imprumutatul dintr8un contract de imprumut trebuie sa ramburseze imprumutul imprumutatorului4. drepturile reale sunt limitate# drepturile de creanta sunt nelimitate24. %&iectul raportului juridic

$.

*n acceptiunea larga 3lato sensu4# obiect al raportului juridic reprezinta conduita partilor# adica actiunea la care este indrituit subiectul activ si cea de careceste tinut subiectul pasiv2 . *n acceptiunea restransa 3stricto sensu4# obiect al unui raport juridic este un bun2!. +cesta din urma mai este denumit# spre a8l deosebi de obiectul lato sensu# obiect derivat al raportului juridic. *n general# prin obiect al raportului juridic se intelege un bun. Bunul este definit ca o valoare economice ce este utila pentru satisfacerea nevoii materiale si spirituale a omului si este susceptibila de apropriere2" sub forma dreptului patrimonial. &lasificarea bunurilor? - in functie de natura lor? 3i4 mobile si 3ii4 imobile 3cladiri si terenuri4A - in functie de modul in care sunt determinate? 3i4 individual determinate 3se individualizeaza prin calitatilor lor intrinseci4 si 3ii4 generic determinate 3se individualizeaza dupa calitatile lor generice4A individualizarea bunurilor de gen se face prin cantarire 3cereale# fructe etc.4# masurare 3lic5ide# stofa etc.4# numarare 3bani# valori mobiliare4 etcA - dupa cum pot fi inlocuite sau nu in e2ecutarea unei obligatii? 3i4 fungibile si 3ii4 nefungibileA in general# bunurile generic determinate sunt fungibile# adica se pot inlocui cu altele din acelasi gen sau specie 3un numar de unitati monetare se poate inlocui cu acelasi numar din aceleasi unitati monetare4A - dupa cum folosirea lor implica sau nu consumarea ori instrainarea substantei lor? 3i4 consumptibile si 3ii4 neconsumptibileA in general# bunurile generic determinate sunt consumptibile# adica se consuma prin intrebuintare# iar inapoi se da o cantitate# un numar sau o masura 3catime4 egala din acelasi bunuri# din acelasi gen sau specie 3un numar de unitati monetare luate cu imprumut se c5eltuie# restituindu8se acelasi numar din aceleasi unitati monetare4A

24 2

-raian *onascu si colab. . op. cit.# p. 1$" 65eorg5e Beleiu . op. cit.# p. (! 2! Vezi infra nr. 12.4 2" De a fi obiect al dreptului de proprietate

Page 21

Izvoarele dreptului
9. -otiunea de izvor de drept

%rin izvoare ale dreptului# stiinta juridica are in vedere# intr8o formulare foarte generala# formele de e2primare ale normelor juridice in cadrul unui sistem de drept 2(. Notiunea de izvor de drept este legata asadar de activitatea de creare# de elaborare a dreptului de catre stat# sub forma actelor normative. +stfel# o serie de acte sociale devin izvoare de drept odata cu recunoasterea lor ca legitime prin reglementarea lor cu ajutorul normelor juridice2$. *n sistemul de drept romanesc# sunt izvoare de drept actele normative 3indiferent de emitentul respectivelor acte3'4# uzantele si principiile generale ale dreptului. /mitentii de acte normative sunt? %arlamentul# care este principala autoritate cu atributiuni de legiferare iar actele normative emise de acesta poarta denumirea de legi# stricto sensu 3lato sensu# prin legi se intelege orice act normativ# indiferent de emitent4. &eilalti emitenti de acte normative sunt? 3i4 6uvernul# care emite 5otarari si# prin delegare legislativa din partea %arlamentului# ordonante simple si de urgentaA 3ii4 celelalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate precum ministerele# care emit ordine ale ministrilor# BN,# +S0# &onsiliul &oncurentei etcA 3iii4 autoritatile administratiei publice locale 3consilii judetene si locale# primarii4. De asemenea# prin calitatea de membru al <niunii /uropene# reprezinta izvoare de drept actele cu caracter normativ ale <niunii# in speta tratatele# directivele# regulamentele si actele delegate. -ratatele reprezinta legislatia primara a <niunii /uropene# in baza lor fiind emise actele reprezentand legislatia secundara# adica directivele si regulamentele. -ratatele se adopta prin ratificare din partea fiecarui stat membru# conform procedurii nationale 3parlamentare sau prin referendum4. Directivele si regulamentele %arlamentului /uropean si &onsilului /uropean se adopta in comun# in baza procedurii legislative. +ctele delegate se adopta de catre &omisia /uropeana# in baza delegarii de competenta din partea %arlamentului si &onsiliului. Deosebirea dintre o directiva si un regulament este ca cea dintai se transpune de catre statele membre# prin adaptarea ei la specificul legislatiei nationale# pe cand cel din urma se aplica direct. *n cazul netranspunerii in termenul prevazut# al transpunerii gresite ori incomplete# &omisia /uropeana poate declansa procedura de infringement# adica de obligare a statului membru sa realizeze transpunerea# sub sanctiunea platii unor penalitati catre bugetul <niunii. ) decizie finala in materie de infringement este luata de &urtea /uropeana de ;ustitie. &onform art. 14 D alin. 2 din &onstitutie# prevederile tratatelor constitutive ale <niunii /uropene# precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu# au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne# cu respectarea actului de aderare 3a ,omaniei4.

2( 2$

*oan &eterc5i# *on &raiovan . op. cit.# p. 1 1ircea Djuvara . op. cit.# p. 4$' 3' 65eorg5e Beleiu . op. cit.# p. 4"

Page 22

&onform art. 1 alin. 2 si 3 &. &iv.# in cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele iar in lipsa acestora dispozitiilor legale privitoare la situatii asemenatoare# iar cand nu e2ista asemenea dispozitii# principiile generale ale dreptului. Daca# in ceea ce priveste legile# acestea sunt izvor direct# uzantele sunt izvor indirect fie in cazurile neacoperite de lege 3deci cand nu e2ista o reglementare legala e2presa si nici una aplicabila unei situatii asemanatoare4# fie in masura in care legea insasi face trimitere e2presa la eleA asadar uzantele nu sunt izvoare veritabile# ci au doar rolul de a ajuta la interpretarea vointei manifestate in raporturile de drept privat31. 9.1. Izvoarele dreptului civil

*zvoarele dreptului civil sunt &odul &ivil si legile civile speciale 3 lato sensu432. Dintre multitudinea de legi speciale enumaram? 7egea nr. 1(91$$1 privind fondul funciar# ).6. nr. 2!92''' cu privire la asociatii si fundatii# 7egea nr. 1'92''1 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 1$4 81$($# 7egea nr. "91$$! a cadastrului si publicitatii imobiliare# 7egea nr. 21391$$( privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. 9.2. 'lte izvoare de drept privat

*zvoarele dreptului dreptului afacerilor cuprinde izvoarele de drept apartinatoare disciplinelor care il formeaza# dintre care# in afara de coduri# sunt cuprinse in legi speciale cu caracter economic. 7egile speciale cu caracter economic sunt acele legi 3stricto sensu4 care reglementeaza aspecte ce tin de mediul de afaceri care au fost initial parte a fostului &od &omercial sau care au aparut# ca si institutii juridice# dupa 1$$'. &ele mai cunoscute si aplicate legi comerciale speciale sunt? 7egea societatilor comerciale# 7egea institutiilor de credit# 7egea pietei de capital# 7egea registrului comertului# 7egea concurentei comerciale# 7egea insolventei. *n afara legilor 3stricto sensu4 mai e2ista o serie de alte acte normative precum 5otarari de guvern# ordine ale ministrilor# acte ale conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate 3BN,# +S0# &onsiliul &oncurentei etc.4 sau ale administratiei locale care au rolul de a pune in aplicare legile in baza carora sunt emise. 1 . Raportul dintre izvoarele dreptului civil si cele ale dreptului afacerilor

*n conceptia noului &od &ivil# care a abrogat e2pres &odul &omercial# se adopta principiul monist al dreptului privat sau# mai bine zis# al principalelor institutii de drept privat# prin includerea in respectivul cod a reglementarilor privitoare la persoane fizice si
31 32

Stanciu D. &arpenaru . Drept comercial. /ditura +ll BecB# Bucuresti# 1$$ # p. 1! De fapt# ordinea de aplicare este inversa# in baza principiului =legea speciala deroga de la legea generala> 3specialia generalibus derogant4

Page 23

juridice . indiferent de calitatea acestora# profesionisti sau nu 8# a obligatiilor si contractelor# precum si alte reglementari precum cele de drept al familiei sau de drept international privat. ,aman insa reglementarile din legile speciale. <nde acestea nu dispun sau dispun partial# se aplica sau se completeaza cu dispozitiile &odului &ivil. +sadar# in dreptul privat# legea civila are un caracter de generalitate si subsidiaritate fata de legea speciala sau# altfel spus# legea speciala speciala deroga de la legea generala# care este &odul &ivil 3specialia generalibus derogant433. 11. Izvoarele interpretative

*n ceea ce priveste izvoarele interpretative# asa cum aratam# uzantele 3care# in materie de afaceri# poarta denumirea specifica de uzuri4 se aplica fie in cazurile neacoperite de lege 3cand nu e2ista o reglementare legala e2presa si nici una aplicabila unei situatii asemanatoare4# fie in masura in care legea insasi face trimitere e2presa la ele 3art. 1 alin. 2# respectiv alin. 3 &. &iv.4# pentru a completa aceasta dispozitie. De asemenea# art. 12"2 &. &iv. prevede la alin. 1 ca un contract valabil inc5eiat obliga nu numai la ceea ce este e2pres stipulat# dar si la toate urmarile pe care practicile statornice intre parti# uzantele# legea sau ec5itatea le dau contractului# dupa natura lui. *n continuare# alin. 2 spune ca acele clauze obisnuite intr8un contract se subinteleg# desi nu sunt stipulate e2pres. Spre deosebire de civil# unde obiceiurile au mai mult un caracter regional# in relatiile de afaceri uzurile au o aplicabilitate mult mai mare 3de e2p. in comertul international34 sau maritim4. Se considera ca uzantele# pentru a fi recunoscute ca atare# trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative? 3i4 sa fie observate in mod uniform un anumit timp si nu in mod trecator# izolat sau ca simple tolerante si 3ii4 sa fie observate ca o regula de drept# din convingerea ca nu se poate altfel3 . Spre deosebire de dreptul romanesc# care este de inspiratia romano8germanica# in dreptul anglo8sa2on practica judiciara reprezinta izvor de drept. +stfel# invocarea de catre o parte intr8un litigiu a unei 5otarari judecatoresti pronuntate de o alta instanta intr8o speta similara obliga instanta investita cu solutionarea litigiului sa tina cont de 5otararea celeilalte instante ca si cum aceasta din urma 5otarare ar fi o lege. +ceasta in conditiile in care dreptul anglo8sa2on este in mare parte un drept necodificat# adica nu e2ista legi sau e2istenta lor este redusa doar la anumite aspecte moderne 3insolventa# piata de capital etc.43!. *n dreptul romanesc# invocarea unei 5otarari judecatoresti prezinta importanta# mai ales atunci cand s8a format o adevarata practica intr8un anumit domeniu. De asemenea# invocarea unei 5otarari a unei instante superioare poate uneori influenta membrii completului de judecata a instantei investite cu solutionarea litigiului.
33

&onform art. 2 alin. 2 &. &iv.# prezentul cod este alcatuit dintr8un ansamblu de reguli de conduit care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritual dispozitiilor sale 34 %entru aceste uzuri e2ista c5iar standardizari facute de &amera de &omert *nternationala de la %aris 3denumite Incoterms4 3 *.N. 0intescu . Drept comercial. /ditat de +l. -5. Doicescu# Bucuresti# 1$2$# vol. *# p. 2( 3! ,egatul <nit fiind membru al <niunii /uropene# directivele si regulamentele comunitare sunt parte a dreptului intern# ca si acte normative

Page 24

*n afara de invocarea izolata a unei practici judiciare sau c5iar unei singure 5otarari judecatoresti# e2ista interpretarile *naltei &urti de &asatie si ;ustitie care# atunci cand este investita3" sa se pronunte asupra interpretarii unor aspecte care# pana atunci# primisera interpretari diferite din partea instantelor inferioare# isi uneste sectiile pentru a da o decizie cu valoare de indrumare pentru instantele inferioare# decizie care se publica in 1onitorul )ficial. -ot un izvor indirect il reprezinta si deciziile &urtii /uropene a Drepturilor )mului si ale &urtii de ;ustitie a <niunii /uropene 3(. Doctrina nu este izvor de drept# dar poate fi folosita in constructia unei argumentatii juridice cu titlu e2emplificativ.

3"

%rocedura poarta denumirea de recurs in interesul legii si este promovat de procuroul general al %arc5etului de pe langa *nalta &urte de &asatie si ;ustitie# din oficiu sau la cererea ministrului justitiei 3( Bazil )glinda . Dreptul afacerilor. /ditura <niversul ;uridic# Bucuresti# 2'12# p. !1

Page 25

'ctele juridice
12. 'ctele si faptele juridice. 5erminologie

0aptele juridice au o dubla acceptiune? lato sensu# prin fapte juridice se inteleg atat faptele juridice . stricto sensu# cat si actele juridice. 12.1. 4efinitia actelor juridice

%rin act juridic se intelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice# respectiv de a naste# a modifica sau stinge un raport juridic 3$. +ceasta definitie prezinta notiunea de act juridic in acceptiunea de operatiune juridica 3negotium juris4. ) a doua acceptiune a notiunii de act juridic este aceea de inscris constatator al unei operatiuni juridice 3instrumentum probationis4. 12.2. 4efinitia faptelor juridice 6 stricto sensu

Spre deosebire de actul juridic# care este o manifestare de vointa constienta# facuta cu scopul de a produce efecte juridice 3de e2p. inc5eierea unui contract4# faptele juridice . stricto sensu sunt fie acele situatii care nu presupun o manifestare de vointa 3de e2p.# evenimentele naturale4# fie ca# desi presupun o astfel de manifestare# nu intrunesc elementele necesare spre a fi acte juridice 3de e2p. delictele civile4 4'# insa sunt producatoare de efecte juridice. /fectele juridice se produc deoarece c5iar legea a stabilit acest lucru si nu pentru ca# de e2emplu# autorul faptei le8a dorit. 12.3. Clasificarea actelor juridice

+ctele juridice se clasifica in functie de mai multe criterii# dintre care enumeram cateva mai importante41? a4 dupa numarul partilor? 3i4 unilaterale# 3ii4 bilaterale si 3iii4 multilateraleA b4 dupa continutul lor? 3i4 patrimoniale si 3ii4 nepatrimonialeA c4 dupa scopul urmarit la inc5iererea lor? 3i4 cu titlu oneros si 3ii4 cu titlu gratuitA cele dintai# la randul lor# se impart in 3i4 comutative si 3ii4 aleatorii# iar cele din urma# la randul lor# se impart in 3i4 acte dezinteresate si 3ii4 liberalitatiA d4 dupa modul 3forma4 de inc5eiere? 3i4 consensuale# 3ii4 solemne si 3iii4 realeA e4 dupa e2istenta sau nu a modalitatilor? 3i4 acte pure si simple si 3ii4 acte afectate de modalitatiA f4 dupa raportul dintre ele? 3i4 principale si 3ii4 accesoriiA
3$ 4'

Stanciu D. &arpenaru . op. cit.# p. 114 -udor ,. %opescu# %etre +nca . -eoria generala a obligatiilor. /ditura Stiintifica# Bucuresti# 1$!(# p. 1$ 41 65eorg5e Beleiu . op. cit.# p. 11

Page 26

g4 dupa reglementarea si denumirea lor? 3i4 numite si 3ii4 nenumiteA 54 dupa modul de e2ecutare? 3i4 dintr8o data 3uno ictu4 si 3ii4 succesiva. 12.3.1. 'ctele unilaterale, &ilaterale si multilaterale +ctele unilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei unei singure parti# adica emana de la autorul lor unic# cum ar fi? oferta de a contracta# promisiunea de recompensa# testamentul. +ctele bilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei combinate a doua parti# adica emana de la ambele si reprezinta acordul lor de vointa. +ctul bilateral mai este denumit si contract ori conventie 42 sau# atfel spus# contractul este un act bilataral. /2emple de contracte sunt? vanzarea8cumpararea# mandatul# donatia# imprumutul# depozitul# leasing8ul. 7a randul lor# in functie de cum dau nastere la obligatii . pentru o singura parte sau pentru ambele paarti# contractele la randul lor se clasifica in unilaterale si bilaterale 3sinalagmatice4. Sunt e2emple de contracte unilaterale? donatia# mandatul neremunerat# depozitul neremunerat# imprumutul iar de contracte bilaterale 3sinalagmatice4? vanzarea8cumpararea# mandatul remunerat 3comisionul4# depozitul remunerat# leasing8ul. +ctele multilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei combinate a trei sau mai multe parti# adica emana de la toate si reprezinta acordul de vointa al acestora. /2emple de contracte multilaterale sunt contractul de societate civila sau actul constitutiv al unei societati comerciale cu trei sau mai multi asociati. 12.3.2. 'cte patrimoniale si acte nepatrimoniale Sunt patrimoniale acele acte juridice care au un continut evaluabil in bani. /2emple de acte patrimoniale sunt? vanzarea8cumpararea# donatia# imprumutul# mandatul# locatiunea 3inc5irierea4# leasing8ul. Sunt nepatrimoniale acele acte juridice care nu au un continut evaluabil in bani. /2emple de contracte nepatrimoniale sunt casatoria# acordul fostilor soti cu privire la pastrarea dupa divort a numelui din casatorie etc. 12.3.3. 'cte cu titlu oneros si cu titlu gratuit +ctele cu titlu oneros sunt acele acte in care# in sc5imbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte# se urmareste de catre aceasta din urma parte obtinerea unui alt folos patrimonial43. /2emple de contracte oneroase sunt? vanzarea8cumpararea# mandatul

42 43

-raian *onascu si colab. . op. cit.# p. 243 65eorg5e Beleiu . op. cit.# p. 11!

Page 27

remunerat# imprumutul cu dobanda# depozitul remunerat# locatiunea# leasing8ul. &ontractele inc5eiate de un profesionist sunt# in principiu# cu titlu oneros44. Din categoria actelor cu titlu oneros# actele comutative sunt acele acte juridice a caror parti stiu# la momentul inc5eierii# care este intinderea obligatiilor ce le incumba. /2emple de acte comutative sunt? vanzarea8cumpararea# donatia# locatiunea# mandatul# imprumutul# depozitul# leasing8ul. Spre deosebire de actele comutative# actele aleatorii sunt acele acte juridice ale caror parti 3sau doar una din ele4 nu cunosc# la momentul inc5eierii# care este intinderea obligatiilor ce le incumba# asumandu8si astfel riscul ca# la terminarea contractului# sa iasa in castig sau in pierdere. /2emple de acte aleatorii sunt? contractul de renta viagera# jocul de noroc# contractul de asigurare# contractul de societate civila sau actul constitutiv al unei societati comerciale4 . +ctele cu titlu gratuit sunt actele juridice in care cel ce procura un folos patrimonial celeilalte nu urmareste# la randul sau# sa8si procure de la cel dintai# un astfel de folos in sc5imb. /2emple de astfel de contracte sunt? donatia# legatul# depozitul neremunerat# mandatul neremunerat# imprumutul fara dobanda. Din categoria actelor cu titlu gratuit# actele dezinteresate sunt acele acte prin care dispunatorul# desi procura un folos 3avantaj4 patrimonial celeilalte parti# nu isi diminueaza in acest fel patrimoniul. /2emple de acte dezinteresate sunt? depozitul neremunerat# mandatul neremunerat# imprumutul fara dobanda# comodatul. Spre deosebire de actele dezinteresate# liberalitatile sunt acele acte cu titlu gratuit in care dispunatorul isi vede micsorat patrimoniul ca urmare a procurarii folosului 3avantajului4 patrimonial prin inc5eierea actului. /2emple de liberalitati sunt donatia si legatul.

12.3.4. 'cte consensuale, solemne si reale Sunt consensuale acele acte juridice care se inc5eie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa4!# fara nici o alta formalitate. 1area majoritate a actelor juridice de drept privat este guvernata de principiul consensualismului4".

44

+sta nu e2clude insa posibilitatea ca un profesionist sa inc5eie si acte cu titlu gratuit ori de natura pur civila 4 Nu trebuie facuta confuzie intre riscul din cadrul unui contract aleatoriu si riscul comercialA in acest din urma caz# partile stiu intinderea obligatiilor insa# datorita unor situatii care intervin dupa inc5eierea contractului# intinderea obligatiilor nu mai corespunde cu ceea ce reflecta contractulA asadar# pentru a califica un contract aleatoriu# trebuie ca partile 3sau cel putin una4 sa nu fi cunoscut la momentul inc5eierii contractului . si nu ulterior . intinderea obligatiilor contractuale 4! %rintr8o simpla =strangere de mana> 4" *n unele cazuri# pentru a putea face dovada actului# ca operatiune juridice 3 negotium juris4# acesta trebuie sa imbrace forma scrisa 3deci manifestarea de vointa sa fie constatata printr8un inscris4A altfel spus# forma scrisa este ceruta ad probationem

Page 28

Sunt solemne acele acte juridice care# pentru a fi valabil inc5eiate# manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prevazuta de lege 3de e2emplu forma autentica4. 0orma este deci o conditie de validitate a actului 3ceruta ad validitatem sau ad solemnitatem4 si in lipsa acestei forme# actul este lovit de nulitate absoluta 4(. Sunt acte solemne? vanzarea8cumpararea de imobile# actul constitutiv al unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica sau care are printre aporturi un teren# donatia# ipoteca si testamentul. Sunt acte reale acele acte juridice care# pentru a fi valabil inc5eiate# trebuie sa fie insotite de remiterea 3predarea materiala4 a bunului ce face obiectul contractului4$. Sunt acte reale? depozitul# imprumutul# donatia sub forma darului manual '. 12.3.2. 'ctele pure si simple si actele afectate de modalitati Sunt pure si simple acele acte juridice a caror e2istenta sau e2ecutare nu este afectata de un eveniment viitorA invers# unele acte pot fi afectate de un astfel de eveniment viitor. +ceste evenimente poarta denumirea de modalitati# in sensul ca modalitatea este un mod al actului# care este influentat de acestea 1. 1odalitatile sunt de trei feluri? 3i4 termenul# 3ii4 conditia si 3iii4 sarcina. <nele acte sunt pure si simple ori afectate de modalitati prin c5iar esenta lor si nu prin vointa partilor. -ermenul este un eveniment viitor si sigur ca realizare# pana la care este amanata fie inceperea 3termen suspensiv4# fie incetarea 3termen e2tinctiv4 efectelor nascute in temeiul unui act juridic 3de e2emplu# termenul la care imprumutatul este obligat sa ramburseze imprumutatorului imprumutul4. &onditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare# de care depinde nasterea 3conditie suspensiva4 ori desfiintarea 3conditie resolutorie4 unui act juridic 3de e2p. vanzarea unui bun sub conditia cumpararii altui bun similar# mai nou4.

12.3.0. 'cte principale si acte accesorii Sunt principale acele acte juridice a caror e2istenta este independenta# fara legatura cu soarta altui act juridic. *nvers# sunt accesorii acele acte juridice a caror soarta juridica depinde de soarta altui act# fata de care se afla in raport de accesorialitate 3dependenta4. Sunt acte accesorii? ipoteca# gajul 3garantia reala mobiliara4# arvuna. 0iind dependente de soarta actului principal# orice afecteaza actul principal va afecta si actul accesoriu 3regula accesorium sequitur principale4.
4( 4$

-raian *onascu si colab. . op. cit.# p. 2$3 Dupa cum se observa# termenul =real> are un alt inteles decat in limbajul comun ' Darul manual nu este un act solemn# desi este o forma de donatie# fiind deci o e2ceptie de la conditia solemnitatii actului# consacrata din motive practice 1 *strate 1icescu . op. cit.# p. 1'4

Page 29

12.3.#. 'cte numite si nenumite Sunt numite 3tipice4 acele acte care au o denumire stabilita de lege si o reglementare proprie. *nvers# sunt acte nenumite 3atipice4 actele juridice care nu au o denumire stabilita de lege sau# c5iar daca au# aceasta este doar mentionata fara a fi urmata de o reglementare proprie. Sunt acte numite? vanzarea8cumpararea# locatiunea# donatia# mandatul# comisionul# imprumutul# leasing8ul# franciza# asigurarea# asocierea in participatiune# societatea etc. Sunt contracte nenumite asa8numitele =contracte de prestari servicii> ori alte contracte care au intrat in practica romaneasca prin imprumut din alte legislatii sau practici internationale? lo5n8ul# factoring8ul# forfaiting8ul# cumpararea de energie etc. 24. *n cazul unui act numit# el va fi guvernat de regulile special edictate pentru acel contract si# in completare# de regulile aplicabile actelor juridice# in general. *n cazul unui act nenumit# acesta nu va fi guvernat de regulile unui act numit cu care prezinta similitudini# ci de regulile aplicabile actelor juridice# in general. 12.3.$. 'cte cu e7ecutare dintr+o data si succesiva Sunt acte cu e2ecutare dintr8o data 3uno ictu4 acele acte juridice a caror e2ecutare se face printr8o singura prestatie din partea debitorului. De e2emplu# in cazul unei vanzari8 cumparari# cumparatorul plateste pretul si vanzatorul preda bunul. *nvers# sunt acte cu e2ecutare succesiva acele acte juridice a caror e2ecutare din partea debitorului presupune o succesiune de prestatii# esalonate in timp. Sunt contracte cu e2ecutare succesiva creditul bancar# locatiunea# leasing8ul. 12.4. (lementele de validitate ale actelor juridice

/lementele de validitate ale unui act juridic reprezinta conditiile esentiale ce trebuie sa e2iste pentru ca actul sa fie valabil# adica sa isi produca efectele. +cestea sunt prevazute la art. 11"$ &. &iv.l# si anume? 3i4 capacitatea# 3ii4 consimtamantul# 3iii4 obiectul# 3iv4 cauza si# in anumite cazuri prevazute e2pres de lege# 3v4 forma solemna# daca legea o cere. &apacitatea reprezinta acea conditie de fond care consta in aptitudinea unei persoane de a dobandi drepturi si9sau de a se angaja in obligatii# prin inc5eierea de acte juridice. &apacitatea de a inc5eia acte juridice 3de a contracta4 este parte a capacitatii juridice a persoanei fizice sau juridice. &apacitatea juridica este compusa din capacitatea de folosinta si capacitatea de e2ercitiu. &apacitatea de folosinta a persoanei fizice se dobandeste la nastere si se pierde prin moarte# iar cea de e2ercitiu se dobandeste la majorat. De capacitatea de a contracta beneficiaza orice persoana fizica majora sau care nu a fost pusa sub interdictie 3# precum si orice persoana juridica. Per a contrario# nu au capacitate de a contracta minorii si intezisii. 1inorii intre 14 si 1( ani au capacitate de
2

<nele contracte de comert international au fost adoptate si de legislatia noastra 3leasing8ul# franciza etc.4

Page 30

e2ercitiu restransa# ceea ce inseamna ca pot inc5eia doar anumite acte juridice# prevazute limitativ de lege. *n ceea ce priveste persoana juridica# capacitatea juridica se dobandeste fie la momentul inregistrarii sale fie# atunci cand legea prevede# de la data actului de infintare sau de la data constituirii. &onform art. 2'! alin. 1 &. &iv.# persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile# in afara de acelea care# prin natura lor sau potrivit legii# nu pot apartine decat persoanei fizice. /2ceptie fac persoanele juridice fara scop lucrativ# care pot avea doar acele drepturi si obligatii civile necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege# actul de infiintare sau statut 3principiul specializarii capacitatii de folosinta4 4. &onsimtamantul reprezinta acea conditie de fond care consta in intentia 3vointa4 de a inc5eia un act juridic. %entru a fi valabil# consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant # sa fie e2primat cu intentia de a produce efecte juridice ! si sa fie e2teriorizat ". Viciile de consimtamant sunt acele situatii care altereaza consimtamantul# facand ca acesta sa nu fie dat in mod valabil. Viciile de consimtamant sunt eroarea# dolul# violenta si leziunea. /roarea este falsa reprezentare a realitatii la inc5eierea unui act civil iar dolul este eroarea provocata de altcineva prin mijloace viclene pentru a o determina sa inc5eie un act juridic. Violenta este amenintarea reala# fizica sau morala# a unei persoane de a inc5eia un act juridic pe care# in lipsa amenintarii# nu l8ar fi inc5eiat. 7eziunea este disporoportia vadita dintre contraprestatiile nascute in temeiul unui act juridic in care una dintre parti este un minor cu capacitate de e2ercitiu restransa. 7ipsa consimtamantului face ca actul juridic sa fie nul 3lovit de nulitate absoluta4# pe cand vicierea acestuia face ca actul juridic sa fie anulabil. Deoarece persoana juridica este o fictiune a legii# consimtamantul acesteia se e2prima prin persoanele fizice care compun organele sale de conducere. &onform art. 2'$ &. &iv.# persoana juridica isi e2ercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare# de la data constituirii lor. %ana atunci# aceste atributiuni revin fondatorilor persoanei juridice# in limuta puterilor ce le8au fost conferite# sunt ale persoanei juridice insesi 3art. 21( &. &iv.4.

3 *nterdictia se instituie asupra persoanelor care nu au deloc discernamant 3persoanele cu anumite boli psi5ice4 4 7egislatia anterioara 3in speta# art. 34 din Decretul nr. 3191$ 4 privind persoanele fizice si juridice circumscria capacitatea de folosinta principiului specializarii acesteia pentru toate persoanele juridice. &u toate acestea# dupa 1$$' si pana la intrarea in vigoare a noului cod civil# acest principiu a devenit caduc# cel putin pentru societatile comerciale Spre deosebire de minori# respectiv interzisi# a caror lipsa de discernamant este permanenta# respectiv amanata pana la majorat# drept pentru care sunt lipsiti de capacitate juridica 3incapabili4# persoanele considerate capabile pot fi in anumite momente in situatia de a nu avea# din diferite motive# discernamant. +sadar# incapacitatea este o stare de drept# iar lipsa consimtamantului e o stare de fapt 365eorg5e Beleiu . op. cit.# p. 12$4 ! &onsimtamantul este e2primat fara intentia de a produce efecte juridice atunci cand este dat in gluma# de simpla complezenta etc. " *n lipsa unei prevederi e2prese a legii sau vointei partilor# tacerea nu valoreaza consimtamantA altfel spus# manifestarea de vointa trebuie sa fie e2presa si nu tacita

Page 31

)biectul actului juridic civil reprezinta acea conditie de fond constand in operatiunea juridica pe care partile vor sa o realizeze 3de e2emplu# vanzarea8cumpararea# locatiunea# imprumutul etc.4. )biectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul prin actul juridic civil inc5eiat. &and prestatia priveste un bun# acesta este denumit obiect al prestatiei sau =obiect derivat> (. &onform art. 122 # respectiv 122! &. &iv.# pentru a fi valabil# atat obiectul contractului cat si obiectul obligatiei trebuie sa fie determinat si licit# sub sanctiunea nulitatii absolute. )biectul este ilicit atunci cand el este pro5ibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri. *n cazul obiectului obligatiei# acesta poate fi si determinabil. )biectul derivat 3bunul4 trebuie sa indeplineasca si el urmatoarele conditii? 3i4 sa e2iste 3la momentul contractarii sau in viitor $4 si sa fie in circuitul civil 3adica sa poata fi vandute si cumparate4!'. *n afara de aceste conditii generale# anumite acte juridice necesita si indeplinirea unor conditii speciale. &auza actului juridic este acea conditie de fond ce consta in motivul urmarit la inc5eierea unui act juridic. &auza trebuie sa e2iste!1# sa fie reala si sa fie licita si morala. &auza este ilicita cand este contrara legii sau ordinii publice!2 si este imorala cand este contrara bunelor moravuri. *n afara de cele patru condtitii de fond# atunci cand legea prevede# actul juridic trebuie sa imbrace o anumita forma 3in general# forma autentica4# in lipsa acesteia actul fiind nul absolut. Deoarece regula dreptului privat este cea a consensualismului# e2ceptiile formalismului trebuie sa fie e2pres prevazute de lege!3. Nu trebuie confundata forma scrisa cu forma solemna. 0orma scrisa este o conditie ceruta uneori doar pentru proba actului 3ad probationem4!4 si nu afecteaza valabilitatea acestuia. *n unele cazuri# pentru ca anumite acte sa fie opozabile si tertilor# pe langa forma scrisa ceruta ad probationem trebuie ca actul sa fie inscris in anumite registre publice ! . *n lipsa conditiei publicitatii# sanctiunea este inopozabilitatea# adica dreptul tertilor de a ignora efectele actului juridic.

65eorg5e Beleiu . op. cit.# p. 13$ Bunurile viitoare pot face obiectul actului# daca partile cunosc faptul ca bunul nu e2ista in prezent# dar va e2ista in viitor. &odul civil considera ca bunul este considerat ca e2ista 3realizat4 la data la care devine apt de a fi folosit potrivit destinatiei in vederea careia a fost inc5eiat contractul 3art. 1! ( alin. 4 !' Sunt scoase din circuitul civil bunurile proprietate publica sau drogurile !1 Nu este obligatoriu sa fie e2presa si se prezuma intotdeauna ca e2ista 3art. 123$ &. &iv.4 !2 &auza este ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative 3art. 123" &. &iv.4 !3 Vezi actele solemne# supra nr. 12.3.4 !4 Desigur ca in practica# datorita avantajelor probatorii ale inscrisurilor# partile inc5eie actul in forma scrisa c5iar daca dovada acestuia se poate face si cu alte mijloace de proba 3precum martori sau prezumtii4 ! De e2emplu# inscrierea ipotecii in cartea funciara ori a gajului in +/6,1
$

Page 32

Profesionistii
13. -otiunea de profesionist

&onform art. 3 alin. 2 si 3 &. &iv.# sunt considerati profesionisti toti cei care e2ploateaza o intreprindere# indiferent de forma de e2ploatare si de calitatea celui care face e2ploatarea. 13.1. Profesionistii 6 persoane fizice sau intreprinderi familiale

&onform art. 3 alin. 3 &. &iv.# constituie e2ploarare a unei intreprinderi e2ercitarea sistematica# de catre una sau mai multe persoane# a unei activitati organizate ce consta in producerea# administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii# cu sau fara scop lucrativ. Dovedirea in vreun fel a repetitivitatii acestui e2ercitiu# nici macar cu privire la eventuala calificare profesionala a persoanei fizice!!# nu este insa necesara. *ntreprinderea este# asadar# o afacere organizata# supusa riscului comercial !". +facerea nu trebuie sa fie neaparat proprietate privata sau administrata in sistem privat# notiunea de inreprindere putand include si institutii publice precum universitati# spitale# insa nu si organe ale administratiei publice de specialitate# centrale sau locale# generale sau de specialitate. &onform art. 3 din )<6 nr. 4492''( privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoane fizice autorizate# intreprinderile individuale si familiale !(# in temeiul dreptului la libera initiativa# al dreptului la libera asociere si al dreptului de stabilire# orice persoana fizica# cetatean roman sau cetatean al unui alt stat membru al <niunii /uropene# poate desfasura activitati economice in toate domeniile# meseriile# ocupatiile sau profesiile pe care legea nu le interzice in mod e2pres pentru libera initiativa. %entru a putea incepe activitatea# persoana respectiva trebuie sa se inscrie in ,egistrul &omertului# la rubrica destinata persoanelor fizice ori intreprinderi familiale# dupa caz !$. +sadar# singura conditie pentru a deveni profesionist persoana fizica sau asociatie familiala este inregistrarea in ,egistrul &omertului. *n ceea ce priveste profesiile liberale 3avocati# notari# e2ecutori judecatoresti etc.4# acestea reprezinta e2ploatare a unei intreprinderi deci titularii lor sunt profesionisti# insa nu reglementati de )6 nr. 4492''( precum celelalte persoane fizice in general# ci de legi speciale. )rice fel de astfel de activitate este supusa autorizarii unui organism profesional. 7iber8profesionistii se inregistreaza intr8un registru public tinut de organismul profesional de auto8reglementare ai carui membri sunt.
!!

%recum in ve5ea reglementare privind persoanele fizice independente# continuta de 7egea nr. '"92''2 3abrogate prin 7egea nr. 3''92''4# la randul ei abrogata si inlocuita de )6 nr. 4492''(. !" 65e. %iperea . Drept comercial. *ntreprinderea. /ditura &.:. BecB# Bucuresti# 2'12# p. 3! !( publicata in 1onitorul )ficial nr. 32( din 2 aprilie 2''( !$ +rt. 12. alin. 1? C,egistrul comertului este alcatuit dintr8un registru pentru inregistrarea profesionistilor persoane fizice si asociatii familiale# un registru pentru inregistrarea societatilor cooperative si un altul pentru inregistrarea celorlalti ! profesionisti persoane juridice. %entru fiecare an se desc5ide un registruC

Page 33

%ierderea calitatii de profesionist a persoanei fizice se face diferit# in functie de natura intreprinderii. %entru liber8profesionisti se face prin renuntare sau e2cludere din profesie# insotita de radierea din registrul de evidenta. %entru profesionistii8persoane fizice supuse inregistrarii in ,egistrul &omertului se face prin renuntarea persoanei fizice la activitatea economica# insotita de cererea de radiere din ,egistrul &omertului# din acel moment pierderea calitatii devenind opozabila tertilor. *n cazul intreprinderii familiale incetarea are loc in cazul decesului sau retragerii a mai mult de jumatate din membri ei. +ceasta inseamna ca# c5iar daca o persoana fizica inceteaza in fapt sa e2ercite acte de e2ploatare a unei intreprinderi# calitatea sa de profesionist nu inceteaza sau# cel putin# incetarea nu produce efecte fata de terti. 13.2. Profesionistii 6 persoane juridice

Dintre profesionistii8persoane juridice prevazute la &ap. 3 din 7egea registrului comertului# cei mai numerosi sunt societatile comerciale. +cestea dobandesc personalitate juridica odata cu inscrierea in ,egistrul &omertuilui# la rubrica destinata societatilor comerciale# dovada facandu8se cu certificatul de inregistrare"'. Deoarece se considera ca e2ploateaza o intreprindere# asociatiile si fundatiile "1 sunt incluse in categoria profesionistilor# insa nu pot derula in mod profesionist o activitate econimica ci doar incidental"2. 0iind prin definitie persoane juridice fara scop lucrativ 3non8profit4# veniturile obtinute din activitatile economice directe# precum si cele obtinute din participatiile acestora la societati comerciale sunt obtinute in completarea altor venituri precum donatii# sponsorizari# cotizatii ale membrilor# finantari publice etc. %ierderea calitatii de profesionist a persoanei juridice se face in urma dizolvarii si lic5idarii sale 3voluntare# ca urmare a insolventei# anularii constituirii sau a neintrunirii cerintelor de capital social4# urmata de radierea sa din ,egistrul &omertului# acest din urma moment fiind cel de la care entitatea isi pierde personalitatea juridica. 14. Capacitatea juridica in dreptul privat

&apacitatea juridica desemneaza aptitudinea generala a unei persoane de a putea dobandi drepturi si de a8si asuma obligatii prin inc5eiere de acte juridice# inclusiv de e2ploatare a unei intreprinderi. 14.1. Capacitatea persoanei fizice

"' "1

Vezi nota de subsol anterioara Denumite si =organizatii non8profit> sau =)N68uri> "2 &onform art. 4! alin. 1 lit. d4 din ).6. nr. 2!92''' privind asociatiile si fundatiile# publicata in 1.)f. nr. 3$931.'1.2'''

Page 34

%entru a putea inc5eia acte juridice de dispozitie# inclusiv de e2ploatare a unei intreprinderi# o persoana fizica trebuie sa aiba deplina capacitate de e2ercitiu# respectiv sa fi implinit varsta de 1( ani"3. *n afara de interdictiile generale care ii opresc doar pe minori si pe interzisi de a inc5eia acte juridice de dispozitie si# deci# a deveni profesionisti 3altfel spus# in afara acestor categorii de persoane# oricine are vocatia de a fi profesionist4# legea prevede si o serie de incapacitati speciale 3incompatibilitati# decaderi si interdictii4 ale unor persoane de a detine calitatea de profesionist in anumite domenii. *ncompatibilitatea de a fi detine functii de conducere si administrare intr8o societate comerciala# de e2emplu# se aplica? 3i4 parlamentarilor# functionarilor publici# magistratilor 3judecatori si procurori4 sau militarilor. *nterdictia se bazeaza in acest caz pe motivul conflictului de interese intre persoane c5emate sa gestioneze averea statului sau sa reprezinte statul in diferite ipostaze# 3ii4 avocatilor# notariilor# e2ecutorilor judecatoresti# medicilor# ar5itectilor s.a. 1otivul interdictiei este in acest caz natura profesiei . liberala . care# prin natura sa# nu face obiectul comertului"4. Decaderea din calitatea de a fonda sau administra o societate comerciala se aplica persoanelor condamnate penal pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica. Decaderea este# in acest caz# o pedeapsa penala complementara. *nterdictia este interzicerea prin lege a desfasurarii de activitati economice de catre particulari in anumite domenii strategice# acest lucru fiind rezervat statului# prin intermediul regiilor autonome" . *n afara de interdictiile legale mai pot e2ista si interdictii conventionale# stabilite prin conventii particulare"!. 14.2. Capacitatea persoanei juridice

+ptitudinea unei persoane juridice de a fi profesionist este limitata doar de forma de organizare a respectivei persoane juridice. +stfel# societatile comerciale# regiile autonome# cooperativele de credit se constituie pentru a fi agenti economici# pentru a derula operatiuni generatoare de venituri prin e2ploatarea unui patrimoniuA orice fel de operatiuni# cata vreme sunt permise de lege 3art. 2'! alin. 1 &. &iv.4. 7a fel si alte persoane juridice# e2clusiv prin prisma definitiei intreprinderii# nu neaparat in scop lucrativ# precum asociatiile# fundatiile"". +lte persoane juridice nu credem ca pot fi
"3

%entru motive temeinice# instanta 3de tutela4 poate recunoaste minorului care a implinit 1! ani capacitate deplina de e2ercitiu# dupa ascultarea parintilor sau tutorelui# dupa caz# si cu avizul consiliului de familie "4 *nterdictia este insa anacronica 3vezi &amelia Stoica# Silvia &ristea . Drept societar. /ditura <niversitara. Bucuresti# 2''(# p. (!4 " *n ceea ce priveste aceste interdictii# tendinta este aceea de a se renunta treptat la ele 3odata cu sc5imbarea mentalitatilor4. +stfel# dupa ce au fost transformate din regii autonome in societati comerciale# au trecut sau sunt pe cale sa treaca in domeniul privat al particularilor prelucrarea tutunului# producerea de medicamente# e2ploatarea aurului# distributia de gaz si de energie electrica precum si restul monopolurilor de stat sau industriilor =strategice># daca nu vor fi lic5idate ca neprofitabile si nevandabile "! Smaranda +ng5eni si colab. . Drept comercial. /ditura )scar %rint# Bucuresti# 2'''# p. 3 "" 65e. %iperea . op. cit# p. 31

Page 35

incluse in categoria profesionistilor intrucat inzreprinderea le este straina? sindicatele# patronatele sau partidele politice. &apacitatea juridica presupune derularea activitatii prin dobandirea de drepturi si asumarea de obligatii. *n cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ# capacitatea juridica este circumscrisa principiului specialitatii. +stfel# conform art. 2'! alin. 3 &. &iv.# acestea nu pot avea decat acele drepturi si obligatii civile care corespund scopului ei# stabilit prin lege# actul de infiintare sau statut# sub sanciunea nulitatii absolute# deoarece se incalca nu numai interesul fondatorilor9asociatilor# ci si un interes general# obstesc. Notiunea de CscopC trebuie insa privita insa in sens larg# ceea ce inseamna ca nu orice act juridic care depaseste obiectul de activitate al persoanei juridice fara scop lucrativ este sanctionat cu nulitatea absoluta# precum cele 3economice4 izolate 3contractarea unui credit# inc5eierea unui contract de publicitate etc.4# care sunt scoase c5iar de legiuitior din aria de actiune a nulitatii. +poi# e2ista acte pentru care nu este necesara mentiunea in obiectul de activitate 3de e2emplu# vanarea sau cumpararea izolata a unor bunuri# locatiunea unui spatiu pentru desfasurarea activitatii# ac5izitionarea unor bunuri in leasing# emiterea unei garantii etc.4. %rincipiul specialitatii capacitatii de folosinta se refera la actele sistematice# e2ercitate repetat# cu titlu profesional 3de e2emplu# desi obiectul de activitate prevede desfasurarea si incurajarea unor activitati sportive# persoana juridica face activitati de turismA nefacand parte din obiectul de activitate# toate contractele pentru servicii turistice sunt nule de drept4. *n concluzie# in ceea ce priveste persoanele juridice fara scop lucrativ# sanctiunea incalcarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta este nulitatea absoluta"(. *n cazul societatilor comerciale# solutia data de 7egea sociatatilor comerciale si &odul &ivil este diferita. &onform art. 2'! alin. 1 &. &iv.# o persoana juridica poate avea orice drepturi sau obligatii# in afara celor care# prin natura lor sau conform legii# nu pot apartine decat persoanelor fizice. +ceasta inseamna ca actul inc5eiat de o persoana juridica prin depasirea obiectului de activitate nu este nul iar partile nu sunt repuse in situatia anterioara prin restituirea contra8prestatiilor. Solutia rezulta si din faptul ca interdictia de la art. 2'! alin. 2 si 3 &. &iv. se refera e2pres doar persoanele juridice fara scop lucrativ 3mai bine zis# la actele civile ale acestora realizate in mod repetitiv4. *n plus# art. alin. 1 din 7egea societatilor comerciale prevede ca =in raporturile cu tertii# societatea pe actiuni# in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata este angajata prin actele organelor sale# c5iar daca acestea depasesc obiectul de activitate# in afara de cazul in care se dovedeste ca tertii cunosteau sau# in imprejurarile date# trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia. %ublicitatea actului constitutiv nu poate constitui# singura# dovada cunoasterii.> Deducem de aici ca depasirea . c5iar repetata . a obiectului de activitate a societatii comerciale nu este de natura sa atraga nici o sanctiune# inclusiv nulitatea de orice fel a actului 3bilateral4 inc5eiat. )piniile unor autori care valideaza teza nulitatii 3absolute4 si in cazul societatilor comerciale se bazau pe dispozitiile art. 34 alin. 2 ale fostului Decret nr. 3191$ 4 privind persoanele fizice si juridice "$# dispozitii edictate intr8o epoca in care nu e2istau societati comerciale ci doar intreprinderi socialiste de stat# situatie in care se
"(

+ceasta solutie era consacrata in ve5ea legislatie 3Decretul nr. 3191$ 44 pentru toate persoanele juridice. Vezi si -raian *onascu si colab. . op. cit.# p. 13!# &onstantin Statescu . Drept civil. %ersoana fizica. %ersoana juridica. Drepturile reale. /ditura Didactica si %edagogica# Bucuresti# 1$"'.# p. 122 si 65eorg5e Beleiu . op. cit.# p. 3(3

Page 36

crease nevoia de a respecta o anumita ordine a competentelor acestor intreprinderi# ordine absolut necesara in desfasurarea activitatilor intr8o economie planificata ('# total diferita de economia de piata introdusa in 1$$'# caracterizata prin dinamism. *n lumina dispozitiilor art. 2'! alin. 1 &. &iv.# care imbratiseaza abordarea pozitiva (1# specialitatea capacitatii de folosinta devine o problema pur conventionala in cazul tuturor persoanelor juridice cu scop lucrativ# lasata la aprecierea detinatorilor capitalului# fara ca o precizare a obiectului de activitate in actul constitutiv sa reprezinte o restrangere a capacitatii. Depasirea obiectului de catre reprezentantul legal este sanctionata# in principiu# cu inopozabilitatea actului astfel inc5eiat si nu cu nulitatea lui# daca nu cumva adunarea generala a ascociatilor 5otaraste ratificarea acestuia. %rin legi speciale se pot stabili anumite limitari ale e2ercitarii anumitor activitati economice de catre o persoana juridica# c5iar societate comerciala. /2emple de astfel de limitari sunt prevazute pentru societatile comerciale care desfasoara activitate bancara# de asigurari# de intermediere de valori mobiliare# de administrare de active etc. care trebuiesc sa fie indeplineasca o serie de conditii continute in legi speciale pentru a putea desfasura in mod legal o astfel de activitate. 12. %&ligatiile profesionale ale profesionistilor

+sa cum aratam mai devreme# calitatea de profesionist impune indeplinirea anumitor obligatii stabilite prin lege in considerarea acestei calitati. +cestea sunt? 3i4 publicitatea prin registrele publice# 3ii4 inregistrarea fiscala si 3iii4 derularea activitatii in limitele legii si ale concurentei licite(2.

"$

&ontantin Statescu . op. cit.# p. 422# 65eorg5e Beleiu . op. cit.# p. 3(4 si /rnest 7upan# Dan +. %opescu# +malia 1arga . Drept civil. %ersoana juridica# pp. 11381144 (' &onstatin Statescu . op. cit.# p. 422 (1 &e nu este interzis in mod e2pres este permis (2 65e. %iperea . op. cit.# p. 43

Page 37

12.1.

Pu&licitatea prin Registrul Comertului

-oti profesionistii au obligatia ca# inainte de inceperea e2ercitiului profesiei# sa se inscrie intr8un registru public. +stfel de registre sunt? ,egistrul &omertului# tabloul avocatilor# registrul special al notarilor publici# registrul consultantilor fiscali# ,egistrul National al /2pertilor etc. &el mai cunoscut dintre aceste registre este cel al comertului. &onform art. 1 alin. 1 din 7egea registrului comertului# o serie de categorii de profesionisti# prevazute de lege# au obligatia ca# inainte de inceperea activitatii# sa ceara inmatricularea in ,egistrul &omertului iar in cursul e2ercitarii si la incetarea ei# sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. &atregoriile care trebuie sa se inregistreze in ,egistrul &omertului sunt intreprinzatorii . persoane fizice# intreprinderile familiale# societatile comerciale# regiile autonome# societatile si companiile nationale. ,egistrul comertului este un document public(3 ce asigura publicitatea activitatii profesionistilor inregistrati cu scopul protejarii intereselor acestora dar# mai cu seama# a tertilor cu care acestia intra in contact(4. 0iind public# oricine poate sa ceara informatii despre actele si faptele inregistrate# fara a fi tinut sa8si justifice interesul( . +dministrativ# ,egistrul &omertului functioneaza in subordinea 1inisterului ;ustitiei si este organizat sub forma unui )ficiu National al ,egistrului &omertului si a cate unui oficiu judetan# situate in municipiul de resedinta al fiecarui judet si in 1unicipiul Bucuresti. )ficiile judetene tin evidenta profesionistilor inregistrati al carui sediu social se afla pe raza teritoriala a judetului respectiv# )ficiul National centralizand datele din fiecare judet(!. Sunt supuse inregistrarii# in afara de inregistrarea 3inmatricularea4# respectiv radierea profesionistului# urmatoarele acte 3denumite =mentiuni>("4? donatia# locatiunea sau gajul fondului de comert# desc5iderea procedurii insolventei si alte evenimente# inclusiv orice modificare cu privire la actele# faptele si mentiunile deja inregistrate 3modificari in structura si volumul capitalului social# in administrare# sc5imbarea sediului ori a formei juridice# infiintarea de sedii secundare# precum si orice alte modificari ale actului constitutiv4. Neefectuarea mentiunilor in termenul legal atrage raspunderea profesionistului constand in plata unor amenzi civile. *n plus# lipsa inregistrarii unei mentiunii este sanctionata si cu inopozabilitatea fata de tertii de buna8credinta a actului a carui mentiune trebuia inscrisa 3art. alin. 2 din 7egea registrului comertului4. &onform art. ! si urm. din 7egea registrului comertului# inregistrarea in ,egistrul &omertului a actelor si faptelor juridice obligatorii se dispune de catre judecatorul delagat
(3 (4

&onform art. 12 din 7egea registrului comertului# registrul se tine in sistem computerzizat Smaranda +ng5eni si colab. . op. cit.# p. " ( *.N. 0intescu . op. cit.# vol. *# p. $$ (! ,egulamentul nr. 2$92''3 privind organizarea ,egistrului &omertului# publicat in 1.)f. nr. "$91$.'(.2''3 (" +rt. 21 din 7egea registrului comertului

Page 38

3prin inc5eiere4 sau# dupa caz# de catre instanta de judecata 3prin 5otarare definitiva comunicata registrului4. &u toate acestea# pentru deblocarea activitatii registrului# inregistrarea se dispune in prezent prin resolutie a directorului )ficiului ,egistrului &omertului((. &ontrolul legalitatii operatiunilor efectuate la ,egistrul &ometului se face de catre acelasi judecator delegat9directorA cel dintai isi e2ercita functia in baza unei delegatii anuale din partea tribunalului. *n cazul in care mentiunea ce trebuie inscrisa face obiectul unei 5otarari judecatoresti definitive# instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita ,egistrului &omertului copii legalizate dupa respectiva 5otarare 3de e2p. cea de desc5idere a procedurii insolventei4. 1entiunile inscrise la cererea celor inregistrati pot fi radiate la solicitarea oricarei persoane interesate# daca aceste mentiuni sunt vatamatoare pentru acea persoana# care poate fi un tert sau c5iar profesionistul 3art. 2 din 7egea registrului comertului4. &ererea de radiere va fi insa respinsa daca petentul are la indemana o actiune judecatoreasca impotriva actului sau faptului vatamator inregistrat# in baza unei dispozitii legale speciale. 12.2. 5inerea situatiilor financiare si a altor registre

,egistrele obligatorii pentru profesionisti difera in functie de forma de organizare. ,egistrele obligatorii pentru societatile comerciale sunt registrele contabile# adica 3i4 registrul jurnal# 3ii4 registrul inventar# 3iii4 registrul cartea mare +cestea se pastreaza timp de 1' ani# cu incepere de la data inc5eierii e2ercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. %entru liberi8profesionisti contabilitatea se tine in partida simpla# intr8un registru al incasarilor si platilor. -oate categoriile de profesionisti tin insa registrul unic de control($. 12.3. 'lte o&ligatii ale profesionistilor

*n afara de cele aratate mai sus# profesionistii mai au obligatii precum? - depunerea situatiilor financiare# la termenele stabilite prin lege# catre administratiile financiare 3care# la randul ei# le trimite la ,egistrul &omertului# pentru profesionistii acolo inregistrati4A - desfasurarea activitatii in limitele concurentei permise# asa cum este aceasta stabilita prin actele normative in vigoare 37egea nr. 1191$$1 privind concurenta loiala si 7egea concurentei comerciale# precum si regulamentele si instructiunile emise de &onsiliul &oncurentei pentru punerea in aplicare a celei din urma4.

((

&onform )<6 nr. 21!92''$# aprobata cu modificari prin 7egea nr. (492'1'. Situatia va fi reglementata definitive odata cu introducerea registratorilor autorizati ($ +cesta este prevazut in 7egea nr. 2 292''3

Page 39

Patrimoniul
10. 4efinitie, caracteristici

%atrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu carEcter patrimonial apartinand unei persoane# fizice sau juridice. Din punct de vedere contabil# patrimoniul este reprezentat prin bilant. Drepturile# reale si de creanta sunt active iar datoriile# catre asociati derivand din aporturi# respectiv catre terti sunt pasive. -ermenul de drept real inseamna implicit bunul asupra caruia dreptul 3de proprietate# de e2emplu4 poarta$'. &aracteristicile patrimoniului sunt? 3i4 universalitatea# 3ii4 unicitatea# 3iii4 personalitatea si# in anumite cazuri# 3iii4 divizibilitatea. %rin universalitate jurFdica se intelege faptul ca drepturile si obligatiile coe2ista inauntrul patrimoniului insa fiecare element in parte poate fi inlocuit cu altul. %rin personalitate se intelege ca orice persoana are un patrimoniu# indiferent cat este de saraca sau de bogata. %atrimoniul se dobandeste la nastere# respectiv infiintare si se pierde la moarte# respectiv lic5idare. *n cazul persoanelor fizice# acesta se transmite prin succesiune la moarte iar in cazul persoanelor juridice se transmite prin fuziune sau divizare. *n cazul persoanelor juridice# e2istenta patrimoniului c5iar precede dobandirea personalitatii juridice$1# acesta incepand a se constitui de catre fondatori# in baza capacitatii de folosinta anticipate $2. %rin unicitate se intelege si faptul ca acesta este unic# in sensul ca o persoana are un singur patrimoniu# desi unicitatea presupune si e2ceptii. %atrimoniul este# in principiu# unic in sc5imb prin lege se pot face divizari sau afectatiuni 3art. 31 alin. 2 &. &iv.4. De e2emplu# profesionistii8persoane fizice isi definesc# pe langa patrimoniul personal# un patrimoniu8 afectatiune constand in totalitatea drepturilor si obligatiilor dobandite# respectiv asumate in e2ercitiul profesiei 3art. 31 alin. 2 si 3 &. &iv.4 $3. Sau sotii au atat bunuri comune cat si bunuri proprii. 1#. !unctiile patrimoniului

*n temeiul caracterului universal# patrimoniul suporta trei tipuri de subrogatii? 3i4 subrogatia reala universala# 3ii4 subrogatia reala cu titlu universal si 3iii4 subrogatia reala cu titlu particular. *n temeiul subrogatiei reale universale# drepturile si obligatiile se pot inlocui unele cu altele pe parcursul e2istentei sale astfel ca acestea sunt intersc5imbabile# fara ca acest lucru sa afecteze e2istente patrimoniului ci doar valoarea lui. *n temeiul subrogatiei reale cu titlu universal# sc5imbarea se produce la nivelul unei mase de bunuri din patrimoniu avand un regim juridic unic# asa cum o astfel de masa a fost stabilita conform art. 31 alin. 2 &. &iv. 3de e2emplu# un bun sau o suma de bani primita de un sot
$' $1

&8tin Statescu . op. cit.# p. 4( Bazil )glinda . op. cit.# p. 121 $2 Vezi supra nr. 14.2 $3 &odul de %rocedura &ivila permite celor doua categorii de creditori 8 cei profesionali si cei personali 8 sa urmareasca doar patrimoniu de afectatiune# respectiv patrimoniul personal al debitorului# in functie de natura 8 profesionala# respectiv personala 8 a datoriei

Page 40

in sc5imbul unui bun propriu al sau va avea acelasi regim# respectiv tot de bun propriu4. *n temeiul subrogatiei reale cu titlu particular# un bun inlocuit cu altul primeste acelasi regim juridic ca bunul inlocuit# cata vreme e2ista o prevedere e2presa in lege in acest sens. De e2emplu# suma de bani obtinuta din asigurarea unui bun are acelasi regim ca si bunul pierit. %atrimoniul reprezinta gajul general al creditorilor# grefat pe art. 2324 &. &iv. *n temeiul acestuia# orice persoana# fizica sau jurFdica raspunde cu toate bunurile sale# presente si viitoare# pentru obligatiile sale. +stfel# orive creditor poate urmari silit orice bun sau drept din patrimoniul debitorului sau# indiferent dupa cum acesta e2ista sau un in patromoniu la data nasterii creantei.

Page 41

!ondul de comert
1$. 4efinitie, caracteristici

0ondul de comert este definit# dupa unii autori# ca un ansamblu de bunuri# mobile si imobile# corporale si incorporale pe care un profesionist le afecteaza desfasurarii unei activitati lucrative$4. +ceasta definitie a fost preluata si de 7egea nr. 1191$$1 privind combaterea concurentei neloiale$ # in speta in completarea adusa prin 7egea nr. 2$(92''1 3termenul folosit de lege este acela de Gcomerciant>4. 0ondul de comert se creaza asadar prin afectarea# de catre profesionist# a unor bunuri ale sale# activitatii lucrative pe care aceasta o face$!. 19. Compunerea fondului de comert

%rin compunerea fondului de comert se inteleg elementele care il alcatuiesc# si anume? - bunuri imobile 3constructii si cladiri4A - buniri mobile corporale 3utilaje# ec5ipamente# materii prime# produse finite etc.4A - bunurile mobile incorporale 3firma# emblema# clientela# vadul comercial# drepturile de proprietate industriala$"4. *n continuare# doctrina a aratat ca fiind caracteristici ale fondului de comert urmatoarele? - este un bun in sine# autonom de elementele care il compun# putand face 3teoretic4 obiect al unor acte juridice 3vanzare# locatiune# aport# gaj etc.4 in mod distinct de aceste elementeA - este un bun mobil incorporal# c5iar daca acceptam ca in cuprinsul lui se afla si bunuri imobile ori corporale. +ceasta deoarece principala componenta a fondului de comert o constituie bunurile mobile incorporale 3clientela# vadul comercial# marcile etc.4A - este o universalitate de fapt# creata prin vointa titularului sau care confera astfel o afectatiune speciala a bunurilor din patrimoniu care il compun$(.
Desi

toata doctrina si practica judecatoreasca recunosc e2istenta fondului de comert# opiniile divesilor autori in ceea ce priveste compunerea acestuia sunt foarte diferite# uneori e2treme$$. Singurul element din compunerea acestui fond cu care doctrina este
$4 $

Stanciu D. &arpenaru . op. cit.# p. 1'! %ublicata in 1.)f. nr. 2493'.'1.1$$1 $! *.N. 0intescu . op. cit.# vol. *# p. 1!4 $" %lus marcile# inventiile# BnoH85oH8ul# drepturile de autor etc. $( %entru discutii privind deosebirea dintre teoria universalitatii de fapt si teoria patrimoniului8afectatiune vezi Stanciu D. &arpenaru . op. cit.# p. 1'" $$ Stanciu D. &arpenaru . op. cit.# p. 1'! e2clude din fondul de comert creantele si datoriile# pe cand *.N. 0intescu . op. cit.# vol. *# p. 1!4 le include pe cele care au caracter comercial. &orneliu Birsan# Vasile Dobrinoiu si colab. . Societatile comerciale# /ditura Sansa# /ditia a **8a# Bucuresti# 1$$ # vol. *# p. 14(# considerand ca reprezinta =majoritatea> doctrinei# e2clud imobilele din fondul de comert# pe cand *.N. 0intescu . op. cit.# vol. *# p. 1!3# )ctavian &apatina . &aracteristicile generale ale societatilor comerciale# Dreptul nr. $81291$$'# p. 23 si Stanciu D. &arpenaru . op. cit.# p. 1'$ le includ

Page 42

unanim de acord sunt bunurile mobile# corporale si# inseosebi# incorporale# de natura sa atraga clientela# adica produsele fabricate sau aflate in curs de fabricare# stocurile de marfuri# firma# emblema# vadul comercial# drepturile de proprietate intelectuala si c5iar clientela in sine. *n opinia noastra# fondul de comert este strans legat de persoana titularului. *n functie de cum profesionistul este persoana fizica sau societate comerciala# lucrurile credem ca ar trebui privite diferit. *n primul caz este evident ca fondul de comert se constituie prin afectarea unor bunuri# de catre intreprinzator# derularii activitatii antreprenoriale# ceea ce inseamna ca e2ista bunuri pe care profesionistul ramane sa le foloseasca pentru nevoile sale personale. Se poate spune ca# in acest caz# suntem in prezenta patrimoniului de afectatiune1''# reglementat distinct de lege1'1. +ici putem asadar vorbi usor de instrainarea# de catre profesionist# a fondului sau de comert. *n al doilea caz# al unei societati comerciale# toate bunurile acesteia sunt considerate active si# impreuna# au rolul de a produce venituri pentru societate# conform activitatii lucrative pe care aceasta il e2ercita. +sadar nu e2ista# din punct de vedere juridic si contabil# bunuri care sa fie ale societatii dar care sa fie destinate nevoilor personale ale celui care e2ploateaza intreprinderea 8 persoana juridica1'2. *n aceste conditii# daca o societate comerciala isi instraineaza printr8 un act ut singuli fondul de comert 3adica toate activele4# continuand insa sa functioneze 8 actele de dispozitie asupra fondului de comert fiind permise 1'3 8 ramane la latitudinea asociatilor sa 5otarasca soarta societatii ramase fara fond de comert# tinand cont si de dreptul creditorilor sociali de a e2ercita actiunea pauliana 3revocatorie4 impotriva actului de instrainare a fondului de comert sau de a cere insolventa pentru datoriile eventual neplatite inainte de instrainarea fondului. *n toate cazurile# daca societatea continuta sa functioneze# ulterior instrainarii fondului# va fi obligata sa isi sc5imbe domeniul activitatii cu 1(' de grade1'4. *n concluzie# credem ca e2ista o confuzie intre profesionistul persoana fizica# unde fondul de comert se creaza prin afectarea pentru activitate a unor bunuri care raman ale sale# dar intr8un patrimoniu distinct de cel personal si societatea comerciala unde fondul de comert se constituie initial prin aporturile asociatilor# acestea din urma devenind proprietatea persoanei juridice. De lege ferenda# fondul de comert al unei societati comerciale ar trebui sa cuprinda numai bunurile mobile incorporale ce nu se ragasesc printre active si care# neputand fi cuantificate valoric# se pot valorifica numai impreuna cu vanzarea a 1''I din titlurile de participare in societate# 1''I din active sau prin fuziune.

1'' 1'1

Vezi supra nr. 1! Bazil )glinda . op. cit.# p. 134 1'2 0aptul ca o persoana care detine o anumita calitate in societate 3asociat# administrator sau director4 foloseste un bun al societatii 3si4 pentru nevoi personale nu poate genera iesirea acestuia din patrimoniul social ci doar eventuale sanctiuni fiscale 3nedeductibilitatea c5eltuielilor4 1'3 +rt. 21 7egea registrului comertului accepta implicit instrainarea sau gajarea fondului de comert iar art. 23 ' alin. 2 &. &iv. permite ipotecarea unei universalitati de bunuri 1'4 &ontinuarea unui comert identic sau asemanator fiind fapta de concurenta neloiala 3vezi si *.N. 0intescu . op. cit.# vol. *# p. !( si urm. si Stanciu D. &arpenaru . op. cit.# p. 11(4

Page 43

"ocietatile comerciale
2 . 4efinitie, caracteristici, forme societare

Din punct de vedere contractual# societatea este un contract in temeiul caruia doua sau mai multe persoane 8 denumite asociati 8 se inteleg sa puna in comun anumite valori pentru a desfasura impreuna o activitate profitabila si sa imparta intre ei eventualul profit. Societatile pot fi cu sau fara personalitate juridica. Societatile comerciale sunt persoane juridice. Din punct de vedere organizational# societatea comerciala este deci o entitate cu personalitate juridica# subiect de drept# constituita in vederea e2ercitarii de fapte de comert. Din punct de vedere institutional# societatea comerciala este un ansamblu 3manunc5i4 de norme juridice care reglementeaza constituirea# functionarea# dizolvarea si lic5idarea unei astfel de entitati. +ceste norme sunt grupate in marea lor majoritate in 7egea societatilor comerciale# care reprezinta astfel sediul principal al materiei. Desigur ca e2ista o multitudine de alte legi speciale cu incidenta in domeniul societatilor comericiale precum legile care reglementeaza anumite societati comerciale# in functie de obiectul lor de activitate 3banci# societati de investitii financiare# societati de asigurare etc.4# care reglementeaza obligatiile fiscale ale societatailor comerciale etc. &onform 7egii societatilor comerciale# societatile comericiale sunt de cinci feluri? 3i4 societati in nume colectiv# 3ii4 societati in comandita simpla# 3iii4 societati pe actiuni# 3iv4 societati in comandita pe actiuni si 3v4 societati cu raspundere limitata. &lasificarea societatilor comerciale? 1. *n functie de intinderea raspunderii asociatilor? - cu raspundere nelimitataA - cu raspundere limitata. 2. *n functie de e2istenta sau ine2istenta caracterului intuitu personae1' al societatii? - societati de persoaneA - societati de capitaluri. 3. *n functie de modalitatea transferului titlurilor 3in cazul societatilor de capitaluri4? 8 societati admise la tranzactionare 3listate4 8 societati de tip inc5is 4. *n functie de nationalitatea9cetatenia participantilor la capitalul social?
1'

*n considerarea calitatilor personale ale celorlalti asociati si nu a capitalului acestora adus ca aport. 7a baza acestor societati sta oricare sau toate dintre urmatoarele calitati? cunoasterea reciproca# onestitatea# priceperea profesionala# spiritul de initiativa# constiiciozitatea# puterea de munca# solvabilitatea sau devotamentul fiecaruia 3vezi &amelia Stoica# Silvia &ristea . op. cit.# p. ($4

Page 44

8 societati cu capital integral romanescA 8 societati cu capital integral strainA 8 societati cu capital mi2t. . *n functie de participarea sau nu a statului la capitalul social? 8 societati cu capital integral sau majoritar de statA 8 societati cu capital privat. <ltimele doua clasificari au o relevanta redusa deoarece societatea comerciala este persoana juridica romana si are acelasi regim juridic indiferent de nationalitatea9cetatenia participantilor la capitalul social. Singura relevanta ar fi aceea ca# in trecut# societatile comerciale cu capital strain au beneficiat de facilitati fiscale# in baza unor legi speciale privind investitiile straine# in prezent abrogate. 7a fel# in ceea ce priveste societatile cu capital integral sau majoritar de stat# aceasta participare nu sc5imba cu nimic regimul juridic al societatii comerciale respective# acest regim juridic fiind unic si aplicabil tuturor societatilor# indiferent de natura etatista sau nu a capitalului. Singura relevanta ar fi aceea ca# din nefericire# incalcand regulile concurentei loiale# societatile cu capital integral sau majoritar de stat se bucura de amanari si amnistii fiscale sau de tergiversare a declansarii procedurii insolventei. -%5'8
Dintre cele cinci forme de societati comerciale e2istente# vor face analiza acestui curs doar societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. *n ceea ce priveste celelalte forme societare# acestea fiind rare sau ine2istente in practica# singurele referiri la ele vor fi incidentale si e2prese. Deoarece 7egea societatilor comerciale este zgarcita in ceea ce preveste reglementarea societatilor cu raspundere limitata# pentru identitate de ratiuni vom analiza imreuna atat societatile pe actiuni# cat si societatile cu raspundere limitata1'!. +tunci cand prevederile aplicabile celor doua forme societare nu coincid1'"# vom analiza separat cele doua forma societare 3de e2emplu# folosind doar termenul =actiuni># respectiv =parti sociale> ori =adunarea generala a actionarilor> pentru societatea de actiuni4. +sadar# in lipsa de stipulatie contrara# prin =adunare generala a asociatilor> se va intelege inclusiv =adunarea generala a actionarilor> iar prin titluri de participare se va intelege atat =actiuni># cat si =parti sociale>.

21.

Infiintarea societatilor comerciale

+sa cum rezulta din definitia societatii comerciale# din punct de vedere contractual# societatea se constituie prin inc5eierea# de catre doua sau mai multe persoane 1'(# a unui contract de societate care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond ceruta pentru valabilitatea unui act juridic? consimtamant# capacitate# obiect determinat si cauza. *n afara contractului# partile trebuie sa intocmeasca si un statut al societatii care cuprinde# pe langa datele de identificare ale asociatilor# si clauze reglementand organizarea# functionarea si desfasurarea activitatii societatii. &ontractul de societate si statutul se
1'!

%rin e2tensia unei norme edictate pentru societatea pe actiuni si la societatea cu raspundere limitata# deoarece acolo unde e2ista aceleasi ratiuni trebuie aplicata aceeasi solutie 3 ubi eadem ratio ibi eaden solutio4 1'" *n principiu datorita caracterului intuitu personae al societatii cu raspundere limitata 1'( /2ceptie face societatea cu raspundere limitata cu asociat unic

Page 45

inc5eie in general sub forma unui singur inscris# acesta purtand denumirea de act constitutiv 3art. alin. 4 din 7egea societatilor comerciale4. *n ceea ce priveste forma actului constitutiv# acesta face parte din categoria actelor consenuale 3care se inc5eie valabil prin simplu consimtamant al partilor4. &u toate acestea# actul trebuie sa poarte data certa1'$. *n anumite cazuri# forma autentica a actului constitutiv este obligatorie# anume atunci cand? 3i4 printre bunurile aduse ca aport la capitalul social se afla un imobilA 3ii4 forma juridica a societatii implica raspunderea nelimitata a unora sau tuturor asociatilor si 3iii4 societatea se constituie prin subscriptie publica 3art. alin. ! din 7egea societatilor comerciale4. +ctul constitutiv va cuprinde 3art. " si ( din 7egea societatilor comerciale4? - identitatea asociatilor - denumirea societatii11' - forma juridica a soicietatii - sediul societatii - emblema societatii 3facultativ4 - obiectul de activitate al societatii111 - durata societatii - capitalul social112 - clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor - clauze privind administrarea societatii - clauze privind controlul gestiunii societatii 3prin cenzori sau auditori financiari4 - alte clauze 3privind lic5idarea# privind eventualele sedii secundare etc.4. *dentitatea asociatilor inseamna numele si prenumele# codul numeric personal# locul si data nasterii# domiciliul si cetatenia persoanelor fizice# respectiv denumirea# sediul si nationalitatea si codul unic de inregistrare al persoanelor juridice113. Denumirea societatii este numele comercial al societatii comerciale# sub care aceasta isi desfasoara afacerile. Denumirea impreuna cu forma juridica formeaza firma. Denumirea este un atribut de identificare al societatii in raport cu alte societati# drept pentru care trebuie sa aiba elemente distinctive. /mblema este semnul sau numele unei societati# sub care aceasta isi desfasoara afacerile. /mblema se deosebeste de firma prin aceea ca face distinctie intre societati concurente. ,egistrul &omertului cerceteaza disponibilitatea denumirii si emblemei si# in cazul in care nu e2ista suficiente elemente distinctive# refuza inregistrarea.
1'$

Data actului se certifica de catre un notar# avocat# consilier juridic sau de catre functionarul ,egistrului &omertului insarcinat cu primirea dosarului societatii 11' +ceasta trebuie sa contina elemente de diferentiere fata de alte denumiri e2istente 111 )data cu eliminarea specialitatii capacitatii de folosinta# precizarea obiectului de activitate ar trebui sa devina optionala 3vezi supra nr. 14.24 112 +cesta trebuie defalcat pe? 3i4 subscris si varsat# 3ii4 in numarar# in natura sau in creante# 3iii4 in lei sau in valuta si 3iv4 cum este repartizat intre asociati 3sub forma de procent si de numar de parti sociale9actiuni4 113 %ersoanele juridice straine trec un element similar 3numarul de inregistrare intr8un registru public4# daca e2ista

Page 46

0orma juridica 3sau forma societara4 desemneaza apartenenta unei societati comerciale la una dintre cele cinci forme prevazute de lege? societate in nume colectiv# societate in comandita simpla# societate in comandita pe actiuni# societate pe actiuni si societate cu raspundere limitata. Sediul social este locul in care o societate comerciala isi desfasoara activitatea. Sediul este si el un atribut de identificare al societatii# mentionat in actul constitutiv. +cesta poate fi sc5imbat prin 5otararea adunarii generale 3e2traordinare# in cazul societatii pe actiuni4. *n afara de sediul social 3denumit si sediu principal4# societatea mai poate avea si unul sau mai multe sedii secundare. Sediul secundar este locul 8 altul decat cel al sediului principal 8 la care functioneaza o filiala# sucursala sau alt dezmembramant al societatii. )biectul de activitate este activitatea pe care societatea isi propune sa o realizeze pe parcursul functionarii sale. )biectul trebuie sa se regaseasca printre activitatile economice e2istente la un moment dat in economie114 si trebuie autorizat odata cu inmatricularea societatii sau ulterior# daca este modificat. )biectul este compus dintr8un domeniu si o activitate principala# in cadrul acestui domeniu putand intra si alte eventuale activitati secundare. +ctivitatea secundara completeaza activitatea principala a unei societati comerciale. Durata societatii este perioada de timp pentru care se constituie societatea. +sociatii pot 5otari ca perioada sa fie limitata sau nelimitata. 7imitarea este mentionata in actul constitutiv si# la e2pirarea duratei limitate# societatea se considera dizolvata de drept si intra in lic5idare. -otusi# durata societatii se considera prorogata atunci cand aceasta continua sa e2ecute operatiunile sale iar asociatii continua sa initieze operatiuni ce intra in obiectul sau si sa se comporte ca asociati 11 . Durata limitata apare atunci cand asociatii si8au propus ca societatea sa atinga un anumit obiect in intervalul de timp respectiv# dupa care motivele pentru functionarea societatii inceteaza. +sociatii pot bineinteles decide dizolvarea anticipata a societatii. *n afara de actul constitutiv si celelalte acte prevazute la art. "3 din Normele registrului comertului# dosarul de inmatriculare la ,egistrul &omertului al unei societati comerciale mai cuprinde11!? 8 dovada rezervarii firmei si# dupa caz# a emblemei si# daca este cazul# acordul pentru utilizarea denumiriiA 8 documentul care atesta drepturile de folosinta asupra spatiilor cu destinatie de sediu social si9sau de sedii secundareA 8 declaratiile pe propria raspundere date de catre fondatori si de catre administratori9membri ai directoratului# precum si cenzori9auditori financiari din care sa rezulte ca indeplinesc conditiile legale pentru aceste calitatiA 8 cazierul fiscal al asociatilor# actionarilor# administratorilor9membrilor directoratului# reprezentantilor legaliA
114 11

+cesta trebuie sa fie precis determinat# conform &odului +ctivitatilor din /conomia Nationala 3&+/N4 &onform art. 1$31 &. &iv. 3aplicabil societatii comerciale prin analogie cu societatea simpla4# prorogarea opereaza pe o durata de un an# continuand din an in an# de la data e2pirarii duratei# daca sunt indeplinite aceleasi conditii 11! +rt. !$ din Normele registrului comertului

Page 47

8 declaratia8tip pe propria raspundere privind autorizarea functionariiA 8 pentru fondatorul persoana juridica 8 actul de inmatriculare# 5otararea organului statutar privind participarea la constituirea persoanei juridice si mandatul reprezentantuluiA 8 copii dupa actele de identitate ale fondatorilor# administratorilor# directorilor# membrilor consiliului de supraveg5ere# membrilor directoratului# cenzorilor# auditorilor persoane fiziceA 8 declaratia in vederea inregistrarii fiscaleA 8 specimenul de semnatura al reprezentantilor legai. *n plus# pentru anumite societati# in functie de obiectul de activitate# este necesara si autorizatia eliberata de organul administratiei publice centrale de specialitate pentru functionarea respectivei societati11"? - pentru bancile comerciale? autorizatia BN, - pentru societatile de pe piata de capital 3e2ceptand emitentii4? autorizatia +S0 - pentru societatile de asigurare? autorizatia &omisiei +S0. *nmatricularea societatii se dispune prin inc5eiere de catre judecatorul8delegat. *n urma inmatricularii# societatii i se va elibera# odata cu inc5eierea# un certificat de inregistrare# continand numarul de ordine in registrul comertului si codul unic de inregistrare atribuit de +gentia Nationala de +dministrare 0iscala. +vand in vedere ca prin inmatriculare a dobandit personalitate juridica 11(# societatea este libera sa8si desfasoare activitatea in limitele legii si ale obiectului sau de activitate. &a si in cazul persoanelor fizice# capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea generala de a dobandi drepturi si de a8si asuma obligatii. *n ceea ce priveste capacitatea de e2ercitiu# aceasta este aptitudinea acesteia de a dobandi drepturi si de a8si asuma obligatii in mod concret# prin inc5eierea de acte juridice. Daca in cazul persoanei fizice# distinctia dintre capacitatea de folosinta si cea de e2ercitiu este clara? pragul varstei de 1( ani# in cazul persoanei juridice distinctia nu este la fel de clara# in lipsa unui criteriu de departajare asa de evident precum varsta. %entru a mentine totusi distinctia# se considera ca persoana juridica dobandeste capacitate de e2ercitiu de la data desemnarii organelor sale reprezentative. +rgumentul este acela ca# de la aceasta data# persoana juridica poate in mod concret sa aprobe inc5eierea de acte juridice in organele sale colective de conducere11$ si apoi sa inc5eie efectiv respectivele acte juridice prin reprezentantii sai legali. +stfel# conform art. 2'$ &. &iv. alin. 1# persoana juridica isi e2ercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale iar# conform art. 21( &. &iv.# actele juridice facute de organele persoanei juridice sunt actele persoanei juridice insasi. &ritica distinctiei ambigue intre capacitatea de folosinta si cea de e2ercitiu se bazeaza pe faptul ca# potrivit 7egii registrului comertului# nu se poate inmatricula o societate comerciala fara desemnarea administratorului9administratorilor# conform compozitiei decise prin actul constitutiv. +sadar# cel putin in cazul unei societati comerciale# distinctia dispare? o

11" 11(

+rt. 2'" &. &iv. +rt. 2'' &. &iv. 11$ De e2emplu# in adunarea generala a membrilor 3asociati# in cazul unei societati comerciale4 sau consiliul de administratie

Page 48

societate comerciala dobandeste deplina capacitate juridica de la data inmatricularii# neputandu8si desemna administratorii ulterior acestui moment. *n ceea ce priveste actele inc5eiate de fondatori inainte de inmatriculare 12'# acestea sunt valabile daca au fost facute in vederea inmatricularii societatii 121# iar ele vor fi preluate de societate dupa inmatriculare# ca un mandat retroactiv 122. +sadar# inca inainte de constituire# societatea dobandeste o capacitate juridica restransa. %entru a se constitui in mod valabil# societatea pe actiuni trebuie sa aiba un capital social minim de 2 .''' euro 3ec5ivalentul in lei4123 si un numar minim de doi actionari# legiuitorul nostru preluand aceasta dispizitie din legislatiile care i8au servit drept model. Societatea cu raspundere limitata are un capital social minim de 2'' lei si un numar ma2im de de ' de asociati124. &erintele privind cuantumul minim de capital social si numar minim de asociati este obligatoriu a fi indeplinite pe tot parcursul e2istentei societatii# cu e2ceptia unor perioade temporare care nu pot depasi durata prevazuta de lege 3art. 1' si 11 din 7egea societatilor comerciale4. &onsecintele dobandirii de catre societate a statutului de persoana juridica? - e2istenta unui patrimoniu distinct de cel al asociatilor ei12 - obtinerea atributelor de identificare? 3i4 sediu distinct de cel al asociatilor ei 3sediul social412!# 3ii4 firma plus 3eventual4 emblema si 3iii4 nationalitatea - posibilitatea de a dobandi drepturi si de a8si asuma obligatii# intocmai ca persoanele fiziceA - nasterea unui subiect de drept distinct# calitate in care societatea poate sta in instanta# ca reclamanta sau ca parata# prin reprezentantii sai legali 22. Constituirea capitalului social

%artea esentiala a unei societati comerciale# necesara intelegerii mecanismului de formare a acesteia# o reprezinta constituirea capitalului social# ca element definitoriu al societatii# indiferent de forma sa juridica. 22.1.
12'

4efinitie. Caracteristici generale. -otiunea de titluri de participare

&ontractarea unui spatiu pentru sediu# varsarea capitalului social# angajarea unui avocat care sa se ocupe de inmatriculare 121 &onform art. 2' alin. 3 &. &iv.# si inainte de inmatricularea persoanei juridice 3societatii4# aceasta are capacitate c5iar de la data actului de infiintare 3actului constitutiv4 sa dobandeasca drepturi si sa isi asume obligatii# insa numai in masura necesara pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil 122 *n completare# art. 3 din 7egea societatilor comerciale spune ca societatea poate prelua de la fondatori actele facute de acestia din urmaA actele preluate sunt considerate a fi fost ale societatii insasi inca de la data inc5eierii lor 123 &are se actualizeaza prin 5otarare a 6uvernului 124 ) forma specifica acestei din urma societati este societatea cu asociat unic 12 Valorile aduse ca aport la capitalul social ies din patrimoniul asociatului si intra in patrimoniul societatii 12! +cesta poate totusi sa coincida cu domiciliul unuia din asociati . presoana fizica

Page 49

7egea societatilor comerciale 3ca si &odul &omercial inaintea ei4 nu defineste notiunea de capital social# desi acesta apare pe parcursul intregului act normativ. Spre deosebire de actiuni# unde nu e2ista o definitie legala# in ceea ce priveste capitalul social e2ista definitia data de ,egulamentul legii contabilitatii# care la punctul 3!# precizeaza? =&apitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor JKL# respectiv cu valoarea aportului in natura sau in numerar# a rezervelor incorporate si a profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau a altor operatiuni care conduc la majorarea acestuia>. *n baza caracteristcilor legale ale capitalului social# putem spune# la modul general# ca acesta reprezinta valoarea nominala totala a actiunilor9partilor sociale emise de o societate comerciala si care se poate modifica pe parcursul e2istentei societatii# in conditiile legii. Detinerea de titluri de participare emise de o societate comerciala persoanelor confera detinatorului calitatea de asociat. ) persoana 3fizica sau juridica4 poate dobandi aceasta calitatea fie prin dobandirea de titluri de participare direct de la societate# prin subscriptie 3titluri nou emise4# fie ulterior# de la cei care le8au dobandit initial de la societate 3titluri emise in prealabil4# prin cesiune sau succesiune. +sadar# titlurile de participare sunt titluri de valoare care constata o participare la capitalului social al unei societati comericiale si care confera titularului 8 denumit asociat 8 anumite drepturi asupra patrimoniului societatii emitente. *ntinderea drepturilor aferente titlurilor de participare rezulta din lege si din actul constitutiv al societatii emitente 3in masura in care nu incalca prevederi imperative ale legii4. -itlurile de participare se numesc parti sociale# atunci cand sunt emise de o societate cu raspundere limitata# respectiv actiuni# atunci cand sunt emise de o societate pe actiuni. +mbele pot fi emise atat in forma materiala# cat si dematerializate# in acest din urma caz dovada detinerii facandu8se cu un certificat constatator. +ctiunile pot fi nominative sau la purtator# spre deosebire de partile sociale care sunt doar nominative. -itlurile nominative sunt cele care individualizeaza in cuprinsul lor titularul dreptului de proprietate# iar acesta este inscris in registrul asociatilor# respectiv al actionarilor societatii. -itlurile la purtator sunt cele care nu individualizeaza in cuprinsul lor titularul dreptului de proprietate# simpla detinere facand dovadan aproprierii. &onform 7egii societatilor comerciale# titlurile de participare la capitalul social al unei societati comerciale au urmatoarele caracteristici? 3i4 reprezinta fractiuni ale capitalului socialA 3ii4 au o valoare egalaA 3iii4 sunt indivizibileA 3iv4 acorda drepturi egale# cand fac parte din aceeasi categorie 3clasa4A 3v4 drepturile acordate sunt patrimoniale si nepatrimoniale si 3v4 sunt liber transmisibile# in cazul actiunilor# respectiv restrictionate cu privire la transferabilitate# in cazul partilor sociale12". &apitalul social al unei societati nu se confunda cu patrimoniul societatii. %atrimoniul include totalitatea drepturilor si obligatiilor entitatii colective# deci activ si pasiv# pe cand
12"

+ceasta caracteristica fiind cea care face distinctia esentiala intre actiuni si partile sociale emise de societatile de persoane

Page 50

capitalul social este doar o parte a pasivului reprezentand datorii ale societatii catre asociatii sai# datorii izvorate din detinerea de catre acestia a titlurilor de participare emise de societate. %e langa distinctia de mai sus# 7egea societatilor comerciale mai distinge# in cazul societatii pe actiuni# intre capitalul social subscris# capitalul social varsat si capitalul autorizat. Diferenta dintre primele doua rezulta in cazul in care actionariii care su subscris capitalul social 3acesta fiind deci capitalul subscris4 beneficiaza de un termen suspensiv acordat in limitele legii pentru plata integrala a actiunilor subscrise. +sadar# capitalul subscris consta in totalitatea aporturilor cu care actionarii se obliga sa contribuie la formarea capitalului social. &apitalul varsat consta in totalitatea platilor realizate efectiv de actionari in urma asumarii obligatiei prin actul subscriptieiA dupa efectuarea integrala a acestor plati# capitalul subscris devine egal cu cel varsat. &apitalul autorizat este capitalul social pe care societatea anticipeaza ca il va atinge intr8o anumita perioada de timp. +vantajul e2istentei unui capital autorizat este ca operatiunea de majorare nu mai revine adunarii generale 3e2traordinare4 a actionarilor ci este pusa in practica de catre un organ inferior al societatii# in baza delegarii de competente din actul constitutiv# delegare permisa de art. 114 din 7egea societatilor comerciale. 22.2. "emnificatia capitalului social

&apitalul social are atat o semnificatie contabila# cat si una si juridica. Din punct de vedere contabil# capitalul social reprezinta datorii ale societatii catre asociati si este deci indicat in pasivul bilantului contabil. Din punct de vedere juridic# rolul capitalului social este dublu# la randul lui# si anume 3i4 acela de a reflecta structura actionariatului# adica participarea asociatilor la capitalul social sau cota8parte 3procentul4 detinuta de fiecare din acest capital si 3ii4 acela de gaj general societar. 22.2.1. "ta&ilirea structurii capitalului social Structura capitalului social reprezinta distributia cotelor de participare ale tuturor asociatilor la capitalul social al societatii# cote e2primate in functie de numarul de titluri de participare detinute de fiecare asociat. Structura capitalului social se stabileste initial la constituirea societatii si ea se poate modifica ulterior ca urmare a majorarii capitalului social 3in mod direct sau indirect# prin fuziune4 sau a operatiunilor de cesiune de titluri de participare. %articiparea se poate e2prima atat ca procent din capitalul social# cat si ca numar de titluri# importanta fiind insa doar cea din urma. Structura capitalului social# respectiv participarea fiecarui asociat la acest capital este esentiala# deoarece in functie de aceasta participare 3cota4 8 in principiu 8 asociatul isi e2ercita drepturile conferite de titlurile detinute.

Page 51

22.2.2. Capitalul social + gajul general societar +cest principiu presupune ca valoarea 3bunurilor si sumelor4 inregistrata in capitalul social . adica valoarea totala a capitalului social subscris . nu poate profita asociatilor in detrimentul creditorilor sociali deoarece# in conceptia 7egii societatilor comerciale# ca regula# ordinea de indestulare este inversa# adica intai vin creditorii sociali si apoi asociatii. +ceasta regula se traduce prin faptul ca societatea trebuie sa mentina in permanenta o valoare capitalului social# evidentiat in actul constitutiv 3si de aici mai departe in bilant4# cel putin egala cu valoarea a capitalurilor proprii 3activele nete4. +ltfel spus activele nete si capitalul social trebuie sa fie relativ egale iar minimul capitalului social este prevazut in mod imperativ in lege. *n cazul in care pierderile erodeaza capitalurile proprii 3activele nete4 pana cand acestea ajung sa reprezinte mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris 3sau alta valoare mai mica# daca asa este prevazut in actul constitutiv4# art. 1 3M 4 din 7egea societatilor comerciale obliga administratorii# respectiv directoratul sa convoace adunarea generala e2traordinara pentru a 5otari# intai de toate# reducerea capitalului social pe masura reducerii capitalurilor proprii 3activele nete4 ca urmare a pierderilor. +dunarea generala 3e2traordinara4 trebuie sa 5otarasca# ca urmare a scaderii activelor nete# adoptarea solutiilor prevazute de lege. *n primul rand# reducerea obligatorie a capitalului social pana la nivelul activelor nete# asa cum arata acestea in urma pierderilor. Daca# in urma reducerii# capitalul social devine mai mic decat limita legala# acesta trebuie majorat pana atinge cel putin nivelul cerut imperativ de lege# in functie de forma societara12(# altfel societatea intrand in dizolvare din cauza neintrunirii cerintei capitalului social minim. Daca# in urma reducerii# capitalul social ramane totusi mai mare sau egal decat minimul legal# societatea poate functiona cu acest capital social ori poate 5otari majorarea lui pana la nivelul e2istent inainte de reducere 3sau mai mare# bineinteles4. 1ajorarea capitalului poate fi facuta prin orice mijloace legale# incepand cu incorporarea rezervelor facultative si a altor elemente de capitaluri proprii 3daca e2ista# bineinteles4# si terminand cu noi aporturi# adica o infuzie de capital nou. *n cazul in care adunarea generala nu ia nici o 5otarare sau nu se intruneste nici dupa a doua convocare# dizolvarea poate fi ceruta pe cale judecatoreasca# de orice persoana interesata12$. &oncluzionand# putem spune ca# in temeiul gajului general societar# societatea trebuie sa mentina un nivel al capitalurilor sale proprii 3activele nete4 la un nivel relativ egal cu cel minim stabilit de lege pentru capitalul social. Daca societatea nu poate mentine acest nivel prin profitabilitate# asociatii trebuie sa o finanteze prin noi aporturi# aporturi care majoreaza activele nete. *n acest fel creditorii beneficiaza de o protectie 3garantie 13'4 indirecta constand in eventuala e2istenta a unor active ce pot fi urmarite in conditiile dreptului comun131.
12(

%ractic# cel cerut in cazul societatii pe actiuni# 2 .''' euro# societatea cu raspundere limitata avand un capital social minim doar de 2'' lei 12$ %ractic# acest lucru nu se va intampla niciodata# persoanele interesate nefiind altele decat creditorii societatii iar acestia vor prefera intotdeauna fie e2ecutarea silita# fie insolventa 13' *on Bacanu . &apitalul social al societatilor comerciale. /ditura 7umina 7e2# Bucuresti# 1$$$# p. 4'

Page 52

&ele mai importante aplicatii ale gajul general societar# in 7egea societatilor comerciale# sunt interzicerea distribuirii de dividende 3art. !$4 si plata cu prioritate a creditorilor sociali din sumele obtinute din vanzarea activelor societatii in caz de lic5idare a acesteia 3art. 2 !4. *n acest fel se asigura afectarea permanenta a capitalul social si a rezervelor legale132 obiectului de activitate al societatii# ca o garantie indirecta 3=gaj>4 a creditorilor. 22.2.3. Regimul juridic al &unurilor aduse ca aport la capitalul social Din punct de vedere contabil# odata aportul efectuat# valorile reprezentate de aceste aporturi se inregistreaza in pasivul bilantului# in contul de capital social 133 si reprezinta datorii ale societatii catre asociati iar bunurile# in materialitatea lor# se inregistreaza in activul bilantului 3in conturile aferente# conform naturii bunului4# alaturi de celelalte active ale societatii intrate in patrimoniul societatii pe diferite alte cai 134. Din punct de vedere juridic# dupa aportare bunul devine proprietatea societatii si aceasta poate dispune de el dupa cum considera de cuviinta# prin vanzare# gajare9ipotecare etc. sau# dupa ce bunul este amortizat complet# poate fi casat13 . +sadar# asa cum societatea c5eltuie sumele de bani aduse cu titlu de aport in numerar si nu le tine blocate intr8un cont bancar doar pentru ca sumele au intrat in societate pe calea contributiei# tot asa si bunurile aportate sunt libere a fi instrainate# nee2istand o interdictie de a dispune de ele in vreun mod. De altfel# o astfel de interdictie ar ec5ivala cu o scoatere din circuitul civil a aporturilor in natura# ceea ce 7egea societatilor comerciale nu face si ar fi fost aberant sa faca. )data intrate in patrimoniul societatii# pe calea aportului sau pe alte cai legale# calea pe care bunurile# sumele si creantele au intrat in acest patrimoniu isi pierde importanta# toate urmand a servi indeplinirii obiectului de activitate al societatii. *n consecinta# rolul aportului se reduce la acela ca# in sc5imbul sau# subscriitorul a obtinut titluri de participare nou emise de societate# devenind asociat al societatii 3participand la capitalul social4. *n acest fel# in loc ca societatea sa dobandeasca un bun# de e2emplu# prin cumparare# platind pe el un pret# il dobandeste pe calea aportarii lui la capitalul social# =platindu8l> in titluri de participare. &oncluzia celor prezentate in cadrul acestei sectiuni este aceea ca bunurile 3activele4 din patrimoniul societatii au acelasi regim juridic# indiferent de calea pe care au intrat in patrimoniu. ) alta consecinta a faptului ca in capitalul social se inregistreaza valori si nu bunuri ori sume este aceea ca# daca bunul sau sumele aduse ca aport sunt ulterior instrainate# respectiv c5eltuite# capitalul social al societatii nu se reduce. De asemenea# actul constitutiv nu urmeaza a fi modificat ca urmare a faptului ca bunul nu se mai afla in patrimoniul societatii# deoarece din punct de vedere istoric# bunul a fost candva adus ca si aport# iar valoarea acestuia ramane in capitalul social# la fel cum titlurile de participare
131

%ractic# acestea pot avea o valoare de piata redusa sau pot face obiectul unor garantii reale# mobiliare sau imobiliare# deci gajul general al creditorilor sociali ofera# asadar# doar o protectie contabila# eficienta doar teoretic# care ramane doar pe 5artie atunci cand incepe protectia juridica 132 +cestea fiind considerate o prelungire a capitalului social 133 &ontul contabil 1'1 134 &umparare# sc5imb# donatie etc. 13 +dica valoarea lui contabila este '# ca urmare a trecerii treptate pe c5eltuieli a valorii de intrare

Page 53

emise in sc5imbul acestuia nu se anuleaza ca urmare a instrainarii bunului 3precum in cazul unei reduceri de capital social4. 22.3. Capitalul social si valoarea societatii

Valoarea societatii 3sau valoarea unui titlu de participare# calculata ca raport intre valoarea societatii si numarul de titluri aflate in circulatie4 reprezinta suma de bani pe care cineva este dispus sa o plateasca la un moment dat pentru un pac5et de titluri# nou emise sau emise in prealabil# ce sunt de vanzare# prin comparatie cu alte titluri similare. Definitia de mai sus este evident valabila pentru valoarea sau pretul de piata. +tunci cand nu e2ista cel putin o cerere si o oferta de buna8credinta care sa interactioneze# inseamna ca nu e2ista piata iar orice estimare asupra valorii este subiectiva. *n afara de valoarea de piata e2ista si valoarea contabila a societatii# adica valoarea activelor sale nete 3valoarea capitalurilor proprii4. *nsa aceasta din urma valoare nu influenteaza decat eventual valoarea de piata. *n ceea ce priveste insa valoarea capitalului social# aceasta nu are absolut nici o legatura cu valorea de piata a societatii sau# altfel spus# valoarea nominala a unui titlu de participare nu are nici o legatura cu valoarea lui de piata. *n cazul valorilor mobiliare# valoarea 3pretul4 de piata a unei actiuni este afisata permanent de catre piata respectiva. &at priveste titlurile de participare care nu se califica ca si valori mobiliare 3adica actiunile societatilor de tip inc5is si partile sociale4# valoarea de piata se stabilste pe baza unei negocieri in care fiecare parte isi argumenteaza evaluarea pe diferite procedee de calcul. &ele mai intalnite doua procedee sunt 3i4 metoda flu2ului de numerar actualizat in prezent 3Discounted Cash-Flow4# ceea ce reprezinta aptitudinea societatii de a produce numerar 13!# 3ii4 metoda activului net ajustat 3Adjusted Net Asset alue4# adica valoarea activelor nete ajustate in functie de situatia reala 3active fi2e mai putin folositoare# potentiale datorii viitoare etc4 sau 3iii4 o combinatie intre cele doua. 22.4. Raspunderea limitata

&a orice subiect de drept# societatea# ca persoana juridica distincta de asociatii ei# raspunde cu intreg patrimoniul 3activul4 sau# indiferent de calea prin care bunurile# sumele si creantele au intrat in patrimoniu 3aport# cumparare# sc5imb etc.4. Diferenta dintre raspunderea limitata si cea nelimitata este aceea ca# in primul caz# asociatii nu raspund deloc cu propriul patrimoniu# cu bunurile proprii# pe cand# in al doilea caz# o fac. +sociatii cu raspundere nelimitata raspund personal 3in subsidiar 13"4 pentru datoriile
13!

) decizie investitionala bazata pe evaluarea societatii dupa aceasta metoda reflecta riscul flu2ului de numerar viitor. *n esenta# un tert va investi 3indiferent de forma pe care o imbraca investitia4 intr8o societate atunci cand suma intrarilor de numerar viitoare aferente investitiei este mai mare decat valoarea respectivei investitii. /valuarea se face luand in calcul previziunile flu2ului net de numerar viitor discontat pana in prezent 13" Subsidiaritatea corespunde beneficiului de discutiune din dreptul civil 3&amelia Stoica# Silvia &ristea . op. cit.# p. $14

Page 54

societatii# pe cand cei cu raspundere limitata nu raspund13(. +ltfel spus# pierderile asociatilor cu raspundere limitata sunt limtate la valorile investite in titlurile de participare 3actiuni9parti sociale4# respectiv aporturile initiale si9sau sumele platite pentru dobandirea respectivelor titluri. +vand in vedere ca dobandirea de titluri de participare intr8o societate comerciala este o investitie in sine# ceea asociatii cu raspundere limitata pot pierde la modul concret este# cel mult# aceasta investitie# pierdere ce se reflecta in final asupra valoarii titlurilor de participare pe care le detin in respectiva societate comerciala# reprezentand materializarea investitiei. %entru a intelege mai bine functia capitalului social# vom analiza in continuare# mai in detaliu# aporturile. 23. 'porturile

) prima acceptiune a notiunii de aport este aceea de obligatie nascuta din subscrierea de titluri de participare 3actiuni9parti sociale4# constand in aducerea unei valori in societate# in sc5imbul titlurilor subscrise# adica obiectul raportului juridic al subscriptiei. ) a doua acceptiune este aceea de valoare patrimoniala in materialitatea sa 3bunul# suma etc.4# adica obiectul derivat al aceluiasi raport juridic. 23.1. "u&scriptia si varsamantul

Subscriptia actiunilor9partilor sociale este o operatiune juridica pe care o calificam ca fiind un act juridic bilateral 3contract13$4# sinalagmatic# consensual# cu titlu oneros si translativ de proprietate# ale carui parti sunt subscriitorul 3devenit# in urma subscriptiei# asociat4 si societatea emitenta si al carui obiect il constituie titluri de participare nou emise de societate. &onform dreptului comun# prin subscrierea titlurilor# proprietatea se transfera de drept de la societate la asociat# iar predarea lor se face doar in cazul in care acestea sunt emise in forma materiala# in caz contrar eliberandu8i8se asociatului un certificat constatator. Subscriptia este un act juridic independent de actul constitutiv al societatii# iar titlurile de participare rezulta din actul de subscriptie. /2ecutarea obligatiei partii devenite asociat ca urmare a subscriptiei mai poarta# pe langa denumirea de plata din dreptul comun# si denumirea specifica de varsamant 3art. 1'' din 7egea societatilor comerciale4. %lata trebuie facuta simultan sau ulterior subscriptiei# in functie de forma societara# prevederile actului constitutiv al societatii sau dispozitii legale14' 3prin dispozitii

13(

*n cazul necompletarii aporturilor la care s8au obligat prin subscrierea actiunilor# raspunderea este fata de societate 13$ Desi in general acest contract nu este materializat intr8un inscris distinct# in unele cazuri totusi# cum ar fi acela in care un investitor institutionalizat intentioneaza sa efectueze investitia prin participare la capitalul social# un astfel de contract de subscriptie apare in practica in forma scrisa# sub denumirea de contract9acord de subscripitie# de investitie# de finantare etc. 14' *n cazul aporturilor in numerar# termenul ma2im legal este de 1 an iar pentru aporturile in natura de 2 ani de la data inmatricularii

Page 55

speciale acest lucru poate fi interzis1414# in caz contrar fiind aplicabile sanctiunile legale142. Varsamantul este singura obligatie care incumba subscriitorului# la societatea pe actiuni# in cazul societatii cu raspundere limitata asociatul avand si alte obligatii derivand din caracterul intuituu personae al societatii143. Dupa subscriere dar inainte de efectuarea integrala a varsamantului# asociatul este considerat un debitor al societatii 3art. 1($( &. &iv.4. *n cazul societatilor de persoane# varsamantul trebuie sa fie integral la momentul subscriptiei 3art. $D din 7egea societatilor comerciale4. 7a societatea pe actiuni varsamantul poate fi partial 3plata partiala a valorii nominale a actiunilor4 la data subscriptiei si restul platibil ulterior. Subscriptia este asadar o forma particulara de vanzare8cumparare iar subscriptia partiala este o forma particulara de vanzare8cumparare in rate. &onform 7egii societatilor comerciale# subscriptia este de doua feluri? 3i4 simultanta sau concomitenta si 3ii4 continuata# succesiva sau publica 144# aceste doua modalitati de formare 3subscriere4 a capitalului social fiind considerate in acelasi timp modalitati de constituire a societatii pe actiuni. *n cazul societatii cu raspundere limitata# constituirea nu poate fi decat simultana. &onstituirea simultanta este acea forma de constituire in care fondatorii societatii dispun de sumele necesare constituirii capitalului social# integral sau in procentul minim stabilit de lege# precum si de numarul minim legal de cinci asociati. &onstituirea se numeste simultana sau concomitenta deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu inc5eierea actului constitutiv al societatii. *n cazul in care prima din cele doua conditii pentru constituirea simultana nu este indeplinita# respectiv cand capitalul social initial propus depaseste posibilitatile fondatorilor# acestia din urma apeleaza la varianta subscriptiei publice. +cceptand titlurile de participare# subscriitorul devine proprietarul acestora# fiind obligat la randul sau sa isi e2ecute obligatia corelativa constand in plata lor# adica varsamantul 3corespunzator notiunii de =liberare> din dreptul comun4. Varsamantul partial este permis# asa cum spuneam anterior# doar la societatile pe actiuni si reprezinta o facilitate acordata subscriitorilor# tinand cont de faptul ca# in general# societatile pe actiuni ve5iculeaza capitaluri 8 inclusiv proprii 8 mai mari decat societatile de persoane# unde nu se justifica amanarea platii. Defalcarea in timp a varsamantului in cazul societatii pe actiuni 3atunci cand nu este interzisa prin dispozitii ori legi speciale4 se face conform prevederilor actului constitutiv al societatii sau 5otararii adunarii generale a actionarilor. 7a momentul subscriptiei trebuie sa fie efectuat minimul de varsamant cerut de 7egea societatilor comerciale# in speta 3'I14 . 1otivul impunerii unui procent minim de
141

*n ceea ce priveste varsamantul partial# acesta este interzis societatilor pe actiuni constituite ca si banci comerciale si societati de servicii de investitii financiare# conform 7egii institutiilor de credit# respectiv 7egii pietei de capital. *n aceste cazuri# varsamantul este deci obligatoriu simultan cu subscriptia si integral 142 7egea societatilor comerciale prevede la art. ( lit. d4 ca actionarii nu sunt obligati sa verse# la momentul subscriptiei# intreg capitalul social# actul constitutiv urmand sa prevada cuantumul varsamintelor 3capitalului social varsat4 143 ,espectiv obligatia de loialitate 144 7egea societatilor comerciale foloseste termenul de subscriptie publica 14 +rt. $ alin. 2 din 7egea societatilor comerciale

Page 56

varsamant 3ori c5iar a unei plati integrale# in cazul societatilor pe actiuni ce functioneaza intr8un anumit domeniu de activitate4 este acela de a asigura societatii capitaluri proprii o minima baza economica. *n urma subscriptiei# subscriitorul dobandeste calitatea de asociat pentru titlurile de participare subscrise. +tat actiunile# cat si partile sociale pot fi emise# respectiv subscrise la valoarea lor nominala sau cu prima de emisiune 14!# insa niciodata sub valoarea nominala 3art. $2 alin. 1 din 7egea societatilor comerciale4. Valoarea nominala este cea stabilita prin actul constitutiv si nu se poate modifica decat prin amendarea acestuia# dar in toate cazurile# aceasta nu poate fi mai mica decat valoarea minima legala de '#1 lei# pentru o actiune# respectiv 1' lei# pentru o parte sociala. Neplata actiunilor subscrise in termenul legal# statutar sau cel prevazut in 5otararea adunarii generale a actionarilor duce la aplicarea unor sanctiuni subscriitorului8actionar# conform 7egii societatilor comerciale. %rima sanctiune este cea aratata la art. 1''# constand in aceea a suspendarii dreptului de vot pentru actiunile respective. *nainte de a trece la alte sanctiuni legale# societatea trebuie sa solicite actionarilor care nu au efectuat la termen varsamintele datorate sa8si indeplineasca aceasta obligatie# printr8o somatie colectiva# publicata de doua ori intr8un interval de 1 zile in monitorul oficial si intr8un ziar de larga raspandire. Daca nici in urma acestei somatii actionarii nu isi e2ecuta obligatia# societatea poate opta intre urmatoarele? 3i4 urmarirea acestora pentru varsamintele restante# ceea ce ec5ivaleaza cu e2ecutarea silita din dreptul comun# inclusiv cu posibilitatea acordarii de daune si 3ii4 anularea actiunilor. 23.2. 'porturile in numerar

%rin c5iar actul constitutiv al societatii# asociatii evidentiaza aporturile lor initiale# intre care aporturile in numerar trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu 3art. 1! alin. 1 din 7egea societatilor comerciale4. +portul in numerar reprezinta suma de bani pe care subscriitorul se obliga sa o plateasca societatii in sc5imbul titlurilor de participare subscrise. +porturile in numerar pot fi in lei sau in valuta 14". &onform art. 3 alin. 1 din ,egulamentul valutar# platile intre rezidenti pe teritoriul ,omaniei# in comertul cu bunuri si servicii# se fac in lei. &um subscriptia este o operatiune cu titluri financiare si nu cu bunuri si servicii# partile pot deroga 3alin. 24 de la regula platii in lei. *n concluzie# rezidentii pot plati in valuta. De asemenea# conform art. 4 alin. 1# nerezidentii pot plati fie in valuta fie in lei. 7a societatea pe actiuni# in caz de varsamant partial# diferenta ramasa de plata fata de minimul legal de 3'I trebuie virata intr8un termen de un an 3art. $ din 7egea societatilor

14! 14"

Vezi infra nr. 2 .4 +rt. 34 alin. 3 din Normele registrului comertului

Page 57

comerciale4. Dovada platii actiunilor9partilor sociale se face prin ordinul irevocabil de plata adresat bancii subscriitorului14( 3prin care se confirma trimiterea banilor414$. 23.3. 'porturile in natura

+porturile in natura constau in dreptul de proprietate 1 ' asupra unui bun transmis in sc5imbul titlurilor de participare emise de societate. %entru acest lucru# cel care aporteaza trebuie sa fie titularul e2clusiv al dreptului1 1. Dreptul de proprietate asupra bunului adus ca aport se transmite de la subscriitor la societate la momentul subscriptiei. %entru ca transferul sa fie insa opozabil si tertilor# trebuie facuta publicitatea prin monitorul oficial a actului constitutiv9aditional care constata operatiunea. *n plus# atunci cand aportul consta intr8un bun imobil# sunt necesare si indeplinirea formalitatilor de inscriere in cartea funciara. +ceasta deoarece scopul publicarii actului constitutiv este acela de a aduce la cunostinta tertilor constituirea societatii si nu de a instiinta stramutarea unei proprietati imobiliare adusa ca aport in societate. Din punct de vedere fiscal# aportul in bunuri la capitalul social este nu da dreptul la deducerea ta2ei pe valoarea adaugata 3-V+4 de catre asociatul aducator al aportului# precum la vanzare. +porturile in natura sunt susceptibile de contributie partiala. 1inimul cerut de lege este acelasi# indiferent de felul aporturilor# respectiv 3'I la data subscrierii iar restul intr8un termen de doi ani. &onform art. 3( alin. 1 din 7egea societatilor comerciale si art. "3 alin. 1 lit. c din Normele registrului comertului# anterior aportarii# contributiile in natura trebuiesc evaluate fie de catre asociati# fie de catre un e2pert autorizat 1 2. Dovada evaluarii# respectiv raportul de e2pertiza se depun la registrul comertului# impreuna cu celelalte acte prevazute in norme. ,olul evaluarii este acela de a preveni auto8supraevaluari ale bunurilor aduse ca aport in vederea subscrierii unui numar mai mare de titluri# fapt ce i8ar prejudicia atat pe ceilalti actionari# cat si pe tertii care se vor increde in valoarea aportului

14(

*n speta# e2emplarul de culoare verde# eliberat de banca ordonatorului dupa efectuarea operatiunii de transfer bancar. /2emplarul de culoare verde nu se elibereaza ordonatorului decat daca ordinul de plata a fost acceptat de banca iar revocarea ordinului inainte de plecarea banilor nu se admite decat cu restituirea catre banca a e2emplarului de culoare verde 14$ %entru mai multa siguranta# in practica se solicita uneor o confirmare a primirii banilor in contul bancar al sociatatii 3e2tras de cont4# cu specificarea operatiunii in baza careia s8a facut plata 3care este preluata tot din ordinul de plata sau din alte documente justificative prezentate de subscriitor bancii ordonatorului 1 ' +rt. 3! alin. 2 din 7egea societatilor comerciale# trebuie facuta dovada proprietatii. / drept ca art. 1$3" alin. 2 &. &iv. permite si aportarea unui drept de folosinta# insa legea speciala deroga de la cea generala 1 1 De e2emplu# nu este valabil aportul unor bunuri aflate in patrimoniul unei alte societati adus de catre asociatii respectivei societati la capitalul social al unei noi societati 1 2 %entru societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata cu asociat unic

Page 58

inscrisa in actul aditional sau in bilantul contabil1 3# inclusiv prin prisma gajului general societar1 4. +portul poate consta atat in bunuri corporale# cat si in bunuri incorporale precum fondul de comert sau drepturi de proprietate intelectuala 3brevete# licente# BnoH85oH# marci# drepturi de autor etc.4. 23.4. 'porturile in creante

+cest tip de aporturi# considerand aportul in acceptiunea sa de obligatie# nu este decat o aplicatie particulara a cesiunii de creanta din dreptul comun 3art. 1 !! si urm. &. &iv.4. *n speta# subscriitorul 3cedentul4 transmite societatii 3cesionarul4 creanta lui asupra unui tert1 3debitorul cedat4# in sc5imbul titlurilor de participare primite in urma subscriptiei. *n ceea ce priveste plata efectiva a titlurilor# aceasta se face atunci cand societatea# in noua sa calitate de creditor al tertului cedat# dobandita in urma cesiunii# isi valorifica creanta in integralitatea ei 3art. (4 alin. 1 raportat la art. 1! alin. 3 din 7egea societatilor comerciale4. *n caz contrar# alin. 2 al art. (4 din 7egea societatilor comerciale prevede ca sanctiuni specifice raspunderea asociatului 3cedentului4 pentru suma datorata de catre debitorul cedat# plus dobanda legala din ziua scadentei creantei# plus eventuale daune 3intocmai ca la nerealizarea aporturilor in numerar4. 7egea societatilor comerciale asimileaza aporturile in creante celor in natura# desi acestea se aseamana mai degraba cu aporturile in numerar. *n cazul in care aportul este partial# creanta trebuie acoperita in procentul cerut de lege la momentul subscriptiei iar restul in termenul stabilit pentru aporturile in natura 32 ani4. +porturile in creante sunt permise doar la societatile pe actiuni constituite prin subscriptie simultana si numai la infiintarea societatii. 23.2. 'porturile in industrie

+porturile in industrie reprezinta contributia la care se obliga un asociat fata de societate si consta in munca1 !# serviciul sau priceperea 3energia# in general4 pe care o pune la
1 3

%entru un tert diligent care intentioneaza sa finanteze societatea# sub orice forma 3participare la capitalul social# imprumut# leasing etc.4# valoarea capitalului social nu are nici o relevanta# valoarea societatii fiind stabilita dupa cu totul alte metode# bilantul contabil fiind doar o eventuala etapa a procesului de investigare 3due diligence4 1 4 &amelia Stoica# Silvia &ristea . op. cit.# p. 1'! 1 +ltul decat societatea. *n cazul in care c5iar societatea este debitor# atunci ne aflam in prezenta unei conversii a creantei 1 ! <nii autori califica BnoH85oH8ul ca si aport in industrie 3)ctavian &apatina . Societatile comerciale# ed. 2. /ditura 7umina 7e2# Bucuresti# 1$$!# p. 1$3# 1arius Sc5eaua . 7egea societatilor comerciale nr. 3191$$' comentata si adnotata# ed. 2. /ditura ,osetti# Bucursti# 2''2# p. 3$4A altii ca aport in natura 31ircea8Stefan 1inea . &onstituirea societatilor comerciale. /ditura 7umina 7e2# Bucuresti# 1$$!# p. ""4. +vand in vedere ca BnoH85oH8ul poate fi inregistrat# in scop de protective a dreptului de proprietate industrial sic a nu prespupune neaparat fapta personala a titularului# credem ca natura juridical este# totusi#

Page 59

dispozitia societatii# in beneficiul acesteia. +porturile in industrie sunt permise in mod direct doar la societatile pur personale# respectiv cele in nume colectiv si in comandita 3din partea asociatilor comanditati4# unde factorul reprezentat prin activitatea personala este mai pronuntat1 "? +cestea nu sunt admise la societatile cu raspundere limitata si la cele pe actiuni insa ele se recunosc indirect# sub forma neproportionalitatii impartirii profitului intre asociati 3art. !" alin. 2 prima parte din 7egea societatilor comerciale4. 24. Constituirea prin su&scriptie pu&lica

Subscriptia publica este acea modalitate de constituire a unei societati pe actiuni# pe piata primara# prin care initiatorii societatii 3fondatorii4 apeleaza pe cale de publicitate la capitalul investitorilor in vederea completarii capitalului social al societatii pana la valoarea avuta in vedere de fondatori. Subscriptia si varsamantul reprezinta acceptarea de catre subscriitori a unei oferte publice facute de fondatori# in numele societatii ce se vrea a se constitui# oferta ce imbraca forma unui prospect de emisiune care este un rezumat al actului constitutiv. *n speta# acesta cuprinde toate datele respectivului act# mai putin cele referitoare la administratori si auditori financiari. +ceasta deoarece# spre deosebire de constituirea simultana# cand desemnarea acestor organe se face de la bun inceput# in cazul subscriptiei publice desemnarea lor are loc ulterior# dupa inc5iderea etapei reprezentand subscriptia# ceea ce este firesc# avand in vedere ca rezultatul subscrierii depinde de subscrierea sumelor necesare constituirii capitalului social. %rospectul de emisiune# semnat de fondatori# se depune la registrul comertului spre a fi verificat de judecatorul delegat care# dupa constatarea indeplinirii conditiilor de valabilitate dispune publicarea sa. *n ceea ce priveste nivelul varsamintelor subscriitorilor# art. 21 din 7egea societatilor comerciale prevede ca societatea nu se poate constitui decat daca fiecare acceptant 3subscriitor4 a varsat in numerar cel putin jumatate 1 ( din valoarea actiunilor subscrise la &./.&. sau la o banca comerciala1 $. Diferenta trebuie varsata in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii la registrul comertului. *n ceea ce priveste aporturile in natura# art. 21 alin. 2 din 7egea societatilor comerciale prevede ca acestea trebuie acoperite integral la data subscriptiei. &onform art. 2' din 7egea societatilor comerciale# in termen de cel mult 1 zile de la data inc5iderii subscriptiei# fondatorii trebuie sa convoace adunarea constitutiva# printr8o instiintare publicata in monitorul oficial si in doua ziare de larga raspandire# cu 1 zile
aceea de aport in natura 1 " *.7. 6eorgescu . Drept comercial roman. /ditura +ll BecB# Bucuresti# 2''2# vol. **# p. 3'. %entru o opinie pe care nu o impartasim# conform careia admisibilitatea industriei la societatile de persoane este motivata de raspunderea nelimitata a acestora# vezi *oan +dam# &odrut Nicolae Savu . op. cit.# p. " 1 ( Spre deosebire de constituirea simultana# unde nivelul capitalului varsat# per ansamblu# trebuie sa fie de 3'I din cel subscris 1 $ Din 31.'1.2''' 3data autorizarii de catre BN,4# &./.&.8ul a devenit de asemenea banca comerciala cu capital de stat 31inisterul 0inantelor %ublice fiind actionar unic4# ale carei depozite atrase sunt insa garantate de stat

Page 60

inainte de data fi2ata pentru adunare. *nstiintarea trebuie sa cuprinda locul si data adunari# precum si problemele ce vor face obiectul discutiilor. Data tinerii adunarii nu poate depasi doua luni de la data inc5iderii subscrierii. 22. *ajorarea capitalului social

1ajorarea capitalului social este# alaturi de reducerea sa# un aspect al functionarii societatii comerciale si intervine in situatiile analizate in continuare. +ceasta este o 5otarare ce cade in competenta adunarii generale a asociatilor 3adunarea e2traordinara# in cazul societatii pe actiuni4. *n mod e2ceptional# majorarea poate fi dispusa si de administratia societatii# daca acest lucru a fost prevazut in actul constitutiv1!'. 22.1. 'specte generale

&onform 7egii societatilor comerciale# majorarea capitalului social se poate face din doua surse# si anume? 3i4 din surse e2terne si 3ii4 din surse interne. &lasificarea este insa perfectibila# avand in vedere ca unele surse clasificate ca interne ar putea fi incadrate# datorita caracteristicilor proprii# si ca surse e2terne. *nainte de a trece la analiza detaliata a celor doua tipuri de surse# trebuie facuta precizarea ca# indiferent de sursa aleasa# majorarea se poate face in doua variante? 3i4 prin emisiunea de noi titluri de participare si 3ii4 prin marirea valorii nominale a titlurilor de participare e2istente 3art. 21' alin. 1 din 7egea societatilor comerciale4A in cazul sociatatii pe actiuni# prima si cea mai uzitata varianta este emisiunea de noi actiuni. +ceasta reprezinta in acelasi timp si modalitatea cea mai potrivita si avantajoasa. 22.2. "u&scriptia si varsamantul

)data luata 5otararea de majorare si oferire a actiunilor spre subscriere# subscriptia de titluri pe participare duce la formarea contractului de subscriptie si# deci# duce la dobandirea calitatii de asociat. *n plus fata de cele aratate in cadrul sectiunii privind constituirea capitalului social 3supra nr. 31.14# facem precizarea ca aceasta calitate se dobandeste independent de indeplinirea formalitatilor de validitate a actului aditional 1!1 si inregistrare a mentiunii la registrul comertului. +ceasta deoarece rolul registrului comertului se limiteaza la a verifica e2istenta unui set de documente si nu de a cerceta pe fond valoarea juridica a unei operatiuni1!2 precum majorarea capitalului social# singura competenta sa faca acest lucru fiind instanta de judecata sesizata printr8o cerere de anulare a 5otararii adunarii generale a actionarilor care a 5otarart majorarea. *n plus fata de cele aratat in cadrul sectiunii nr. 21.1# adaugam ca# in urma 5otararii adunarii generale a actionarilor de majorare a capitalului social# daca aceasta nu
1!'

%ragul pana la care se poate majora capitalul social se numeste capital social autorizat. )peratiunea nu poate sa intervina mai tarziu de ani de la data inmatricularii societatii 1!1 *n speta# data sa certa 1!2 Din oficiu sau in baza unei cereri de radiere formulate in temeiul art. 2 din 7egea registrului comertului

Page 61

presupune marirea valorii nominale a actiunilor# societatea va emite noi actiuni cu aceleasi caracteristici cu cele deja e2istente 3cu e2ceptia cazului cand se emit actiuni de alta categorie1!34 si care vor fi oferite spre subscriptie conform legii# actului constitutiv si 5otararii adunarii generale a actionarilor privind majorarea. &ei care au calitatea de actionar la data de referinta# adica data la care cei care sunt inregistrati in evidentele registrului asociatilor9actionarilor la o anumita data# sunt cei indreptatiti sa subscrie. *n acest fel# asociatii isi e2ercita unul din drepturile derivand din actiuni 3art. 123 alin. 3 din 7egea societatilor comerciale4# respectiv dreptul de a subscrie noile titluri in cadrul termenului de e2ercitiu al dreptului de preferinta. Dupa data de referinta# orice transfer de actiuni9parti sociale nu mai este opozabil societatii# cel indreptatit sa subscrie fiind cedentul. Data de referinta se stabileste de catre consiliul de administratie# insa ea nu se poate duce mai mult de !' de zile inainte de data inceperii perioadei de subscriptie1!4. *n cazul in care majorarea se face prin marirea valorii nominale in sc5imbul a noi aporturi# aceste aporturi trebuie sa fie proportionale cu participarea la capitalul social al asociatilor. +cesta este motivul pentru care 5otatarea de majorare trebuie luata de adunarea generala a asociatilor cu unanimitatea capitalului social 3art. 21' alin. 4 din 7egea societatilor comerciale4. Desi capitalizata in valuta# in conformitate cu 7egea contabilitatii# societatea nu poate sa faca inregistrari contabile altfel decat in lei# la cursul de sc5imb valuta9leu comunicat de BN, in ziua efectuarii inregistrarii. /videntele in valuta se fac doar in vederea calcularii si inscrierii eventualei diferente dintre valoarea aporturilor in valuta de la data subscriptiei si valoarea lor de la data varsamantului# intr8un contul contabil de rezerve. 22.3. 4reptul de preferinta

Dreptul de preferinta reprezinta acel drept patrimonial al asociatilor de a subscrie cu prioritate titluri de participare nou emise in cadrul unei majorari de capital# proportional cu participarea la capitalul social de la data emisiunii. ,olul dreptului de preferinta este a da posibilitatea asociatilor e2istenti sa evite diluarea lor prin neparticiparea la majorare. /2ercitarea dreptului de preferinta se face in cadrul termenului 5otarat de adunarea generala a asociatilor# care termen nu poate fi insa mai mic de o luna de la data publicarii# in monitorul oficial# a 5otararii adunarii. Dupa e2pirarea acestui termen# titlurile ramase nesubscrise pot fi oferite altora sau anulate# dupa cum a decis adunarea 1! . Nerespectarea dreptului de preferinta se sanctioneaza cu anularea 5otararii de majorare 3art. 21! din 7egea societatilor comerciale4. Diluarea reprezinta reducerea cotei de participare la capitalul social a unui asociat ca urmare a nesubscrierii 3in cadrul termenului de e2ercitare a dreptului de preferinta4 titlurilor de participare emise cu ocazia majorarii capitalului social. %rin nesubscriere#
1!3 1!4

*n speta# preferentiale 7ipsa datei de referinta face ca 5otararea adunarii generale sa fie anulabila 3&. +p. -im s. com. dec. civ. nr. 23'+91".11.2''(4 1! *n cazul societatii cu raspundere limitata# 5otararea de a oferi partile sociale unor terti trebuie luata obligatoriu cu votul a trei patrimi din capitalul social

Page 62

asociatul ramane cu acelasi numar de titluri care# raportate la un capital social mai mare decat cel e2istent anterior majorarii# reprezinta o cota mai mica. 6radul diluarii difera dupa cum neparticiparea la subscriere este totala sau partiala. +vand in vedere ca drepturile societare se e2ercita proportional cu cota de capital social si nu cu numarul de titluri de participare detinute# diluarea are ca efect reducerea intinderii drepturilor asociatului in raport cu drepturile sale anterioare majorarii. Dreptul de preferinta al asociatilor poate fi ridicat prin 5otararea adunarii generale 3e2traordinare4# cu un cvorum de trei patrimi si o majoritate simpla. ,aportul privind motivele trebuiesc prezentate adunarii printr8un raport al 1!! administratorilor9directoratului 4. 22.4. Prima de emisiune

%rima de emisiune reprezinta diferenta in plus dintre valoarea nominala si valoarea la care sunt subscrise titlurile de participare emise cu ocazia majorarii capitalului social al unei societati comerciale1!"# indiferent de forma juridica 3pct. 3! din ,egulamentul legii contabilitatii4. ,olul primei de emisiune este acela de a compensa eventuala diferenta pozitiva de valoare a societatii inregistrata intre momentul majorarii si o alta capitalizare anterioara. Daca titlurile de participare ar fi subscrise 3in cazul in care la majorare participa doar o parte din asociati si9sau un tert4 la valoarea lor nominala# asociatii neparticipanti ar pierde deoarece ceilalti ar subscrie mai multe titluri de participare in sc5imbul aportului adus. +daugand insa la valoarea nominala prima de emisiune# valoarea de emisiune a titlurilor creste si cei care subscriu primesc titluri mai putine# erodand 3diluand4 in acest fel mai putin cota de participare a asociatilor neparticipanti. +ltfel spus# in lipsa primei de emisiune# subscriitorii anteriori ar fi dezavantajati fata de subscriitorii actuali# atunci cand valoarea societatii intre cele doua subscriptii a crescut din oricare cauze1!(. %entru a calcula prima de emisiune# intai se stabileste valoarea societatii# dupa care se calculeaza valoara unui titlu de participare# ca raport intre valoarea societatii la numarul de titluri de participare aflate in circulatie# dupa care se calculeaza prima de emisiune# ca diferenta intre valoarea unui titlu astfel stabilita si valoarea lui nominala. %rima de emisiune se inscrie in contul contabil de prime de emisiune si de aportA aceasta prima profita societatii si deci# indirect# tuturor asociatilor sai si nu doar asociatului care a platit8 o# ceea ce e2plica inca odata interesul asociatilor nesubscriitori de a stabili un pret de emisiune cat mai mare pentru titlurile de participare# respectiv o prima de emisiune pe masura. %rima de emisiune trebuie platita integral la momentul subscriptiei 3art. 22' alin. 3 din 7egea societatilor comerciale4.

1!! 1!"

De e2emplu# o datorie a carei stingere prin conversie in actiuni este mai profitabila decat plata ei %ractic# prima de emisiune apare doar la majorare# insa nimic nu impiedica partile sa stabileasca o astfel de prima si la constituire 1!( /galizarea drepturilor asociatilor noi cu cele ale asociatilor vec5i

Page 63

*n situatia in care subscriu toti asociatii e2istenti# in limita dreptului de preferinta al fiecaruia si la acelasi pret# valoarea societatii nu mai prezinta nici o importanta din punct de vedere al structurii actionariatului rezultata in urma subscriptiei# deoarece participarea asociatilor# e2primata sub forma procentuala 3cota8parte4# ramane aceeasi in urma subscriptiei. *n acest caz# deoarece valoarea de emisiune a titlurilor de participare este lipsita de importanta# titlurile ar putea fi emise si fara prima de emisiune. 22.2. *ajorarea capitalului social din surse e7terne 9noi aporturi:

%rin surse e2terne intelegem# in prezenta sectiune# noi aporturi ale asociatilor e2istenti sau ale unor terti1!$. 0inantarea prin majorarea capitalului social este alternativa finantarii prin credit a unei societati1"'. De asemenea# e2ista si situatia majorarii capitalului social ca urmare a fuziunii. 22.2.1. *ajorarea prin aporturi in numerar *n plus fata de cele spuse de spre aporturile in numerar la constituirea societatii 3supra nr. 31.24# adaugam ca 5otararea adunarii generale a asociatilor de majorare va trebui sa stabileasca in acest caz# in principal# numarul de actiuni9parti sociale emise# valoarea de emisiune si termenul de e2ercitare a dreptului de preferinta. Valoarea de emisiune a actiunilor9partilor sociale poate fi egala cu valoarea nominala sau mai mare 3cu prima de emisiune4# o valoare mai mica fiind interzisa de lege in mod e2pres 3art. $2 alin. 1 din 7egea societatilor comerciale4. Stabilind o prima de emisiune# sumele pe care societatea le are de primit ca urmare a subscrieri actiunilor9partilor sociale se vor inregistra diferit in contabilitatea societatii si anume 3i4 valoarea nominala# calculata pentru toate actiunile9partile sociale subscrise# se va inregistra in contul de capital social iar 3ii4 prima de emisiune se va inregistra in contul de prime de emisiune si de aport. 22.2.2. *ajorarea prin aporturi in natura *n plus fata de cele spuse despre aporturile in natura la constituirea capitalului social 3supra nr. 31.34# mai precizam ca stabilirea unei prime de emisiune este perfect posibila si la aporturile in natura. Desi 7egea societatilor comerciale nu precizeaza# din punct de vedere contabil# in cazul aportului in numerar# acestea se numesc =prime de emisiune># iar in cazul aportului in natura# se numesc prime de aport# intre ele nee2istand nici o diferenta1"1. Deoarece ceea ce se aduce aport este valoare lui si nu bunul insusi# valoare care# spre deosebire de bunul in materialitatea sa# este divizibila# aceasta se regaseste in
1!$

1ajorarea prin noi aporturi este considerata o sursa de finantare e2terioara# noi fonduri sau bunuri intrand in patrimoniul societatii# marind activele si revigorand forta sa economica 1"' S8a mai spus ca finantarea prin majorare de capital este mai ieftina fata de cea prin credit# opinie pe care nu o impartasim. 0ara a intra in detalii# mentionam doar ca# atata vreme cat riscurile asociatilor de recuperare a investitiei realizate sub forma de participare la capitalul social sunt mai mari decat cele ale creditorilor sociali# cei dintai fiind ultimii care realizeaza recuperarea# e normal ca si costurile finantarii prin participare la capitalul social sa fie mai mari decat cele ale finantarii prin credit

Page 64

doua conturi contabile diferite# cel de capital social si cel de prime de emisiune. De altfel# 7egea contabilitatii nu distinge# in ceea ce priveste primele in functie de felul aporturilor. 23.2.3. *ajorarea prin aporturi in creante +cest tip de aporturi este interzis in mod e2pres in cazul majorarii capitalului social# conform art. 21 alin. 2 din 7egea societatilor comerciale. Nu intelegem motivul interdictiei# in conditiile in care acestea sunt permise la constituirea societatii 3mai putin atunci cazul cand are loc prin subscriptie publica4. De altfel# ratiunile pentru a fi admis acest tip de aport sunt cu atat mai mari la majorarea capitalului decat la constituirea lui# atata timp cat societatea are la constituire mai mare nevoie de numerar 3si9sau bunuri in natura4 decat de creante1"2. &onsideram asadar ca majorarea de capital ar trebuie sa poata fi efectuata si prin aporturi in creante# atata timp cat societatea poate# la fel de bine# sa dobandeasca liber astfel de creante prin cumparare# in conditiile art. 1 !! si urm. &. &iv. 22.0. *ajorarea capitalului social din surse interne

7egea societatilor comerciale prevede posibilitatea majorarii capitalului social si din alte surse decat noi aporturi# si anume? 3i4 beneficiile# 3ii4 primele de emisiune# rezervele# cu e2ceptia celor legale si a celor rezultate din reevaluarea patrimoniului 1"3 si 3iii4 creantele asupra societatiiA toate acestea le8am denumit# in mod colectiv# surse interne1"4. 22.0.1. *ajorarea prin incorporarea rezervelor ,ezervele la care ne referim in prezenta sectiune sunt cele constituite prin prelevarea unei cote din profitul unui e2ercitiu financiar si cele rezultate din reevaluare activelor. 7egea societatilor comerciale prevede in mod generic la art. 21' alin. 2 posibilitatea majorarii capitalului social cu rezervele societatii. *nterzicand majorarea capitalului cu rezervele legale si a celor rezultate din reevaluarea patrimoniului# ramane ca societatea sa poata sa incorporeze doar rezervele constituite pe seama profitului.
1"1

Desi 7egea societatilor comerciale foloseste doar termenul de =prime de emisiune> 3art. 22' alin. 34# pentru identitate de ratiuni si# prin prisma 7egii contabilitatii# primele de aport au acelasi regim juridic ca si primele de emisiune %entru a folosi limbajul 7egii societatilor comerciale# prin prime de emisiune vom intelege si primele de aport 1"2 /ste drept ca# in faza de constituire# aporturile in creante# acolo unde sunt admise# trebuie insotite obligatoriu de aporturi in numerar si# facultativ# de aporturi in natura 1"3 *nterdictia majorarii capitalului social cu rezervele rezultate din reevaluarea patrimoniului a fost introdusa in 7egea societatilor comerciale 3art. 21' alin. 34 prin 7egea nr. 1!192''3# -itlul **. 1"4 &onsiderate si surse de autofinantare# fara a fi insa veritabile finantari# precum sursele e2terne. -ocmai datorita ine2istentei finantarii# credem ca sintagma =surse de autofinantare> nu este cea mai potrivita# cel putin pentru prime societatii si creantele asupra acesteia 3in ceea ce priveste beneficiile# odata ce acestea nu au fost distribuite sub forma de dividende# deja suntem in prezenta unei autofinantari sub forma profitului reportat# atata timp cat acesta este reinvestit4. +ceasta deoarece# desi prin autofinantare se intelege finantarea investitiilor 3dobandirea de active fi2e4# autofinantarea se opreste in acest punct. 1ai departe# majorarea capitalului social din sursele aratate nu mai reprezinta o autofinantare# motivele pentru care este facuta fiind o reorganizare interna a bilantului

Page 65

23.0.1.1. Rezervele constituite prin prelevare din profit %e parcursul unui e2ercitiu financiar# societatea preleveaza anumite sume din profitul anual# sume care se inregistreaza in bilantul contabil aferent respectivului e2ercitiu sub forma rezervelor. +ceste rezerve sunt de doua feluri? legale 3obligatorii4 si statutare 3facultative4. ,ezervele legale sunt acele rezerve care trebuiesc prelevate in mod obligatoriu si in cuantumul prevazut de lege 3orice clauza contrara fiind nula4. &onform art. 1(3 din 7egea societatilor comerciale# societatea preia cel putin I din profit pentru formarea fondului de rezerva pana cand acesta ajunge sa reprezinte minimum a cincea parte din capitalul social. *n afara rezervelor legale# asociatii mai pot 5otari prelevarea din profit a unui procent suplimentar pentru constituirea de rezerve facultative. ,ezervele legale se evidentiaza contabil distinct de cele facultative 3in conturi diferite dar avand aceeasi natura4. Scopul constituirii rezervelor legale si facultative este acela de a mari capitalurile proprii in vederea compensarii pierderilor pe care societatea le8ar putea suferi in anii urmatori constituirii acestor rezerve. ,ezervele facultative constituie prin prelevare din profit pot fi folosite atat la majorarea capitalului social# cat si la reconstituirea acestuia in cazul in care capitalurile proprii 3activele nete4 se diminueaza corespunzator pierderilor1" . +tat in situatia completarii# cat si al majorarii# operatiunea presupune o =trecere> a valorilor din contul contabil de rezerve in contul contabil de capital social# deci o operatiune scriptica1"!. *n cazul majorarii capitalului social prin emisiune de noi titluri# acestea se repartizeaza cu titlu gratuit tuturor asociatilor# proportional cu participarea acestora la capitalul social al societatii de la data operatiunii de majorare. 22.0.1.2. Rezervele rezultate din reevaluare *ndependent de rezervele constituite prin prelevare din profit# alte rezerve pot fi constituite si prin inregistrarea de diferente favorabile rezultate din reevaluarea patrimoniului social. %rin diferente favorabile se intelege# conform punctului 3" din ,egulamentul legii contabilitatii# diferenta dintre valoarea actuala 3mai mare4 si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ 3mai mica4 supuse reevaluarii in conditiile legii. +ceasta inseamna ca un bun 3activ4 al societatii intrat in patrimoniul acesteia# indiferent de modalitatea dobandirii# poate sa creasca in timp ca valoare# din diferite motive1"". Societatea poate sa procedeze la reevaluarea patrimoniului 3activelor4# respectiv diferenta in plus dintre cele doua valori? valoarea la care a fost inregistrat la momentul dobandirii 3valoarea de intrare4 si valoarea actuala. &onform punctului 21 din
1"

0olosirea lor in acest scop nu este obligatorie# asociatii putand# teoretic# sa reface nivelul initial al capitalurilor proprii prin noi aporturi 1"! Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului de rezerve insotita de o creditare a contului de capital social# ambele fiind conturi de pasiv 1"" *nflatia fiind primul motiv 3desi aceasta nu este o crestere reala# ca efect al cererii si ofertei4

Page 66

,egulamentul legii contabilitatii# reevaluarea se face doar in cazul in care e2ista reglementari legale speciale in acest sens1"(. Desi pot fi incluse in rezerve# diferentele pozitive rezultate din reevaluarea patrimoniului nu pot fi folosite pentru majorarea capitalului social 3art. 21' alin. 3 din 7egea societatilor comerciale 4. *n urma reevaluarii# valoarea activului supus acestei proceduri creste. %entru a mentine ec5ilibrul intre active si pasive 3care trebuie sa fie egale4# diferenta rezultata in plus se inscrie in pasiv# mai e2act in partea de capitaluri proprii a bilantului# deoarece aceasta crestere profita asociatilor. De e2emplu# reevaluarea unei cladiri 3cont de activ 212 . constructii4 ce duce la cresterea valorii acesteia de la 1''.''' la 12'.''' lei inseamna debitarea contului respectiv cu 2'.''' lei. *n continuare# se crediteaza contul 1' 3cont de pasiv . rezerve din reevaluare4 cu aceeasi diferenta de 2'.''' lei. ,olul reevaluarii periodice 3nu si al majorarii capitalului social cu diferentele rezultate# majorare care# in prezent# nu este permisa 1"$4 este acela de a actualiza valorile activelor din patrimoniu# pentru o cat mai corecta si reala reflectare a capitalurilor proprii ale societatii. *n conditiile in care stabilirea valorii societatii pe baze economice si nu contabile nu este inca aplicata cu valoare de principiu1('# singura oglinda a societatii ramane bilantul# care trebuie deci sa se prezinte cat mai bine pentru ca societatea sa poata avea acces la credite.

20.0.2. *ajorarea prin incorporarea &eneficiilor Beneficiul 3profitul4 reprezinta rezultatul pozitiv obtinut de o societate comerciala la sfarsitul unui e2ercitiu financiar# ca diferenta intre venituri si c5eltuieli. *nainte de plata impozitului legal# profitul este brut# iar dupa este net. <lterior prelevarii cotelor pentru constituirea si mentinerea rezervelor# adunarea generala a asociatilor poate 5otari direct majorarea capitalului cu e2cedentul respectiv# in locul distribuirii acestuia catre asociati sub forma de dividende. +sadar# beneficiul inregistrat in bilantul contabil# fie aferent ultimului e2ercitiu financiar1(1# fie reportat de pe anii anteriori1(2 si evidentiat in conturile contabile aferente# va fi =trecut> in contul de capital social al societatii printr8o operatiune scriptica1(3. Deci# in locul dividendelor# asociatii primesc noi actiuni emise de societate# procedeu cunoscut si sub denumirea de plata a dividendelor sub forma de actiuni. *n urma majorarii cu beneficiile# fie direct# fie ulterior =trecerii> acestora prin rezerve# participarea asociatilor la capitalul social ramane nemodificata. Din punct de vedere fiscal# operatiunea este impozabila# fiind asimilata cu distribuirea de dividende. 7egea

1"(

+nterior modificarii 7egii societatilor comerciale prin 7egea nr. 1!192''3# majorarea cu rezervele rezultate din reevaluare era optionala pentru societate. &onsideram ca ar trebui sa se revina la aceasta# atata timp cat majorarea ramane optionala si nu obligatorie 1"$ &onform art. 21' alin. 3 teza finala din 7egea societatilor comerciale 1(' &el putin de catre bancile comerciale# ca principali finantatori 1(1 *nscris in contul analitic de profit si pierdere 31214 1(2 *nscris in contul analitic rezultat reportat 311"4 1(3 Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului 3conturilor4 de plecare insotita de o creditare a contului de capital social# ambele fiind conturi de pasiv

Page 67

societatilor comerciale mentioneaza majorarea prin incorporarea beneficiilor la art. 21' alin. 2. 23.0.3. *ajorarea prin incorporarea primelor legate de capital %rimele legate de capital sunt de mai multe tipuri# respectiv primele de emisiune# primele de aport# primele de fuziune si primele de divizare 1(4 iar toate reprezinta diferenta 3in plus4 dintre valoarea nominala a actiunilor emise si pretul la care acestea au fost subscrise1( 3ori primite de asociati in urma fuziunii sau divizarii4. 7a momentul emisiunii 3ori primirii4 titlurilor de participare# valoarea lor nominala se va inregistra in contul contabil de capital social iar primele legate de capital aferente se vor inregistra distinct de acesta# si anume in contul contabil de prime alocat in functie de tipul 3izvorul4 primei. Desi 7egea societatilor comerciale nu precizeaza e2pres# pentru identitate de ratiuni# dispozitiile referitoare la primele de emisiune sunt aplicabile si celorlalte tipuri de prime. +ceasta deoarece fuziunea si divizarea au ca efect majorarea# respectiv constituirea capitalului social# care majorare# respectiv constituire poate contine si o prima. 7egea societatilor comerciale mentioneaza majorarea prin incorporarea beneficiilor la art. 21' alin. 2. &onform Normelor registrului comertului# in vederea inregistrarii mentiunii de majorare prin incorporarea primelor legate de capital# societatea trebuie sa depuna la registrul comertului situatiile financiare si balanta insotitoare 3art. 13(41(!. 1ajorarea capitalului social cu valoarea primelor are loc prin =trecerea> acestora din contul contabil aferent 3in functie de tipul primei4 in contul contabil de capital social# printr8o operatiune scriptica1(". *n urma operatiunii se emit noi actiuni# acestea fiind repartizate cu titlu gratuit tuturor asociatilor# proportional cu participarea acestora la capitalul social al societatii de la data operatiunii de majorare.

1(4

%rimele de fuziune si de divizare 3prevazute la art. 241 lit. f din 7egea societatilor comerciale4 reprezinta ec5ivalentul primei de emisiune in cazul majorarii# respectiv constituirii capitalului social ca urmare a fuziunii ori divizarii 1( Desi 7egea societatilor comerciale mentioneaza primele legate de capital la art. 21' care reglementeaza majorarea de capital si la art. 241 lit. f care reglementeaza fuziunea si divizarea# nimic nu impiedica e2istenta primei de emisiune si la constituirea capitalului social 3in plus# capitalul social al persoanelor juridice noi rezultate in urma divizarii unei societati comerciale se constituie ca urmare a respectivei divizari# iar art. 241 lit. f mentioneaza posibilitatea constituirii capitalului cu prima de divizare4 1(! Depunerea situatiilor financiare este obligatorie pentru toate formele de majorare de capital prin reorganizarea bilantului# cu e2ceptia conversiei creantelor 1(" Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului 3conturilor4 de plecare insotita de o creditare a contului de capital social# in acest caz ambele fiind conturi de pasiv

Page 68

22.0.4. *ajorarea prin compensarea 9conversia: creantelor &ompensarea de creante este o cale de majorare a capitalului social prin care societatea 5otaraste ca# in loc de a8si plati o datorie catre un creditor al sau# indiferent de izvorul respectivei datorii 3act sau fapt juridic4# sa ofere acestuia in compensare actiuni9parti sociale nou emise. &ompensarea de creante apare in practica# precum si in unele acte normative1((# sub denumirea de conversie. 7egea societatilor comerciale mentioneaza majorarea prin incorporarea beneficiilor la art. 21' alin. 2. Din punctul de vedere al ambelor parti# adica al societatii si al creditorului# compensarea de creante nu este decat o aplicare a compensatiei din dreptul comun# respectiv stingerea unor datorii reciproce e2istand simultan# datorii ce au ca izvor acte sau fapte juridice pre8 e2istente 3inclusiv obligatiuni4. &are sunt asadar cele doua datoriiN %e de8o parte# este datoria societatii fata de creditor# cu conditia ca aceasta sa fie certa si e2igibila 37egea societatilor comerciale nu mai pune conditia lic5iditatii creantei# adica un cuantum precis determinat1($4. %e de cealalta parte# subscrierea de noi titluri de participare de catre creditor da nastere la o datorie a acestuia din urma fata de societate# constand in plata titlurilor subscrise. Ne aflam deci in prezenta a doua datorii certe 3nefiind contestate4# e2igibile1$' 3prima# conform actului sau faptului din care a izvorat# iar a doua# de la data subscriptiei4 si c5iar si lic5ide 3avand un cuantum precis determinat4# care se sting astfel reciproc# fiind intrunite conditiile compensatiei. 1ajorarea prin conversia creantelor in actiuni o consideram o modalitate 5ibrida din punct de vedere al surselor# e2terne si interne? astfel# pe de8o parte# operatiunea presupune o crestere a capitalurilor proprii 3intocmai ca si majorarea prin noi aporturi 1$14 si o reducere a datoriilor iar pe de cealalta parte# operatiunea nu presupune o finantare a societatii# ci doar o rearanjare a elementelor de pasiv. +stfel# la fel ca in cazul incorporarii de elemente de capitaluri proprii 3profit# prime si rezerve4# operatiunea are loc tot scriptic# contabil# prin =trecerea> contravalorii actiunilor# la valoarea de emisiune# din contul contabil de pasiv 3datorii catre terti 1$24 in care au fost inregistrate initial# in contul de capital social si# eventual de prime legate de capital# daca subscriptia# ca latura a compensarii# a fost facuta cu prima.

1((

)<6 nr. 1'91$$" privind diminuarea blocajului financiar# publicata in 1.)f. nr. "1922.'4.1$$"# aprobata si modificata prin legea nr. 1 91$$"# publicata in 1.)f. nr. 1"292(.'!.1$$" si in prezent abrogata prin 7egea nr. 4!$92''2 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare# publicata in 1.)f. nr. 2$91$.'".2''2 1($ Desi aceasta conditie este implicita 1$' %rin ajungere la termen 3art. 1'12 alin. 2 &. &iv.4# prin renuntarea la termen de catre cel sau cei in favoarea caruia curge termenul sau prin decaderea din termen 3art. 141( &. &iv.4 1$1 +ctiunile nou emise se emit asadar catre subscriitor9subscriitori 3cand sunt mai multi4# adica fostul9fostii creditori 1$2 *n functie de izvorul datoriei# conturile au denumiri si numere diferite in cadrul %lanului de conturi general 3e2p. =imprumuturi si datorii asimilate> . conturile din grupa 1! sau =furnizori> . cont 4'14

Page 69

20.

Reducerea capitalului social

,educerea capitalului social este modalitatea in care asociatii isi reduc particparea fie procentual# fie numeric. %rocentual# reducerea de capital social desemneaza operatiunea de reducere a capitalului social in care unui asociat i se anuleaza titlurile de participare# astfel incat# dupa aceasta anulare# ajunge fie sa detina un procent de capital social mai mic 3raportat la capitalul social total4# fie isi pierde c5iar calitatea de asociat# in cazul anularii tuturor titlurilor sale. Numeric# reducerea de capital social desemneaza operatiunea in care tuturor asociatilor fie 3i4 li se anuleaza un numar de titluri de participare la capitalul social# proportional cu aceasta participare# fie 3ii4 se reduce valoarea nominala a tuturor titlurilor de participare# astfel ca# in ambele situatii# in urma operatiunii# desi capitalul social se reduce ca valoare# participarea asociatilor la capitalul social ramane aceeasi ca inainte de reducere. &and reducerea se face prin anularea titlurilor# aceasta presupune o rascumparare a propriilor titluri de catre societatea emitenta1$3. 1otivele reducerii capitalului social sunt urmatoarele# conform art. 2'" din 7egea societatilor comerciale? 3i4 scutirea de varsaminte a actionarilor 3asociatii trebuind sa plateasca integral partile sociale subscrise4# 3ii4 restituirea catre asociati a unei cote8parti din aporturile sociale1$4# 3iii4 pierderi# daca acestea scad sa reduca valoarea activelor nete 3cand ajung sub valoarea inregistrata a capitalului social# reducerea este obligatorie# urmata de completare sau lic5idare# in cazul cand reducerea duce capitalul social sub minimul legal4# 3iv4 retragerea unui asociat# in cazurile prevazute de lege si 3v4 e2cluderea unui asociat 3doar in societatea cu raspundere limitata4# in cazurile prevazute de lege1$ . ,educerea capitalului social# indiferent de motive# se dispune numai de catre adunarea generala a asociatilor# cu e2ceptia unor cazuri de retragere sau e2cludere. Deoarece# prin reducerea capitalului social este afectat gajul general societar# acestia se pot opune operatiunii. Dreptul de a face opozitie in instanta se poate e2ercita in termen de doua luni de la publicarea# in monitorul oficial# a 5otatarii adunarii generale a asociatilor privind reducerea. %ana la e2pirarea acestui termen# efectele reducerii capitalului sunt suspendate. 2#. !uziunea si divizarea societatilor comerciale

0uziunea si divizarea sunt cele doua forme de reorganizare voluntara a unei societati comerciale. +cestea sunt reglementate de art. 23( si urm. din 7egea societatilor comerciale

1$3

-eoretic# procedura de rascumparare a propriilor titluri este regmenentata doar pentru societatea pe actiuni 3art. 1'3D si urm. din 7egea societatilor comerciale4 1$4 %revedere neaplicabila in societatile de capitaluri 1$ Vezi infra nr. 2$

Page 70

0uziunea este operatiunea prin care doua sau mai multe societati comerciale se reunesc intr8una singura. ,eunirea se face 3i4 prin absorbirea unei9unor societati de catre o alta societate sau 3ii4 prin contopirea a doua sau mai multe societati pentru a alcatui o societate noua. Divizarea se face prin impartirea intregului patrimoniu al unei societati# care isi inceteaza e2istenta# intre doua sau mai multe societati e2istente sau care i8au astfel fiinta. Divizarea poate avea loc 3i4 prin impartirea patrimoniului societatii divizate intre doua sau mai multe societati e2istente sau 3ii4 prin impartirea patrimoniului societatii divizate intre doua sau mai multe societati care i8au astfel fiinta. %arti ale unei operatiuni de fuziune9divizare pot fi societati de forme diferite si de tipuri diferite# forma societatii9societatilor rezultate in urma operatiunii fiind la latitudinea societatilor implicate1$! *n toate cazurile# vointa societatilor cu privire la operatiune este vointa asociatilor fiecareia dintre acestea# luata in cadrul formal al adunarii generale. /fectele fuziunii9divizarii sunt urmatoarele? - dizolvarea# fara lic5idare# a societatii care isi inceteaza e2istenta si transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau catre societatea sau societatile beneficiare 3e2istente sau care iau fiinta4A - in sc5imbul titlurilor de participare pe care le aveau la societatile care isi inceteaza e2istenta 3se divolva4 primesc titluri in societatea care beneficiaza de pe urma transmiterii patrimoniului 3sau a unei parti din acesta4 societatii dizolvateA - societatea care preia patrimoniul 3sau parte din acesta4 a unei societati dizolvate preia si drepturi si obligatii 3sau parte din acestea4 ce au apartinut societatii dizolvate. 2$. 4izolvarea si lic;idarea societatilor comerciale

Dizolvarea si lic5idarea societatii comerciale este operatiunea in urma careia o societate comerciala isi inceteaza e2istenta# ca persoana juridica# din diverse motive# legate sau nu de vointa asociatilor. &and este urmare a vointei asociatilor# dizolvarea si lic5idarea se numeste voluntara. &and aceasta se produce ca urmare a cererii creditorilor 3sau c5iar a debitorului insusi4 se numeste insolventa1$" 3faliment# lic5idare judiciara4. %rocedura dizolvarii 3inclusiv fuziune9divizare4 si lic5idarii voluntare este reglementata de 7egea societatilor comercialeA procedura falimentului este reglementata de 7egea insolventei. Dizolvarea si lic5idarea sunt cele doua faze succesive ale incetarii e2istentei societatii. %rima faza# dizolvarea# cuprinde operatii care declanseaza si pregatesc aceasta incetare. 7ic5idarea cuprinde operatiile de vanzare a tuturor activelor societatii si sumele obtinute se impart asociatilor# dupa ce in prealabil au fost platiti toti creditorii socialiA societatea comerciala isi pastreaza personalitatea juridica pana la ultimul act de lic5idare.
1$!

*n cazul in care difera tipul societatii# respectiv partile sunt o societate pe actiuni listata si una de tip inc5is# societatea rezultata in urma fuziunii# respectiv societatile rezultate in urma divizarii# pot societati listate# daca indeplinesc criteriile pentru a fi considerate astfel de societati 1$" ,eprezinta imposibilitatea debitorului de a8si plati datoriile scadente cu sumele de bani disponibile

Page 71

7ic5idarea societatii se face# in principiu 1$(# de catre persoane specializate# membre ale unui corp profesional# denumiti practicieni in lic5idare 3lic5idatori4. +cestia raspund# pentru operatiunile de lic5idare# intocmai ca si administratorii# respectiv membrii directoratului. Dizolvarea voluntara este reglementata de art. 22" si urm. din 7egea societatilor comerciale. 29. Retragerea si e7cluderea asociatilor

*n cazul societatii cu raspundere limitata# asociatul se poate retrage 3art. 22! din 7egea societatilor comerciale4? 3i4 in situatiile prevazute de actul constitutiv# 3ii4 cu acordul tuturor celorlalti asociati sau 3iii4 pentru motive temeinice 1$$# in baza unei 5otarari judecatoresti. +sadar# daca primele doua cazuri de retragere se fac amiabil# cea de8a treia presupune cenzurarea de catre instanta a motivelor de retragere. /2cluderea asociatului din societatea cu raspundere limitata intervine in urmatoarele cazuri 3art. 222 din 7egea societatilor comerciale 2''4? 3i4 atunci cand asociatul nu aduce aportul la care s8a obligat2'1 si 3ii4 atunci cand asociatul8administrator savarseste# cu intentie# acte care cauzeaza societatii prejudicii# in beneficiul sau sau al altora. &onform art. 134 din 7egea societatilor comerciale# in cazul societatii pe actiuni# actionarul se poate retrage doar in cazul in care acesta nu este de acord cu 5otararea adunarii generale de? 3i4 sc5imbare a obiectului principal de activitate# 3ii4 mutarea sediului societatii in strainatate# 3iii4 sc5imbare a formei societatii sau 3iv4 fuziunea ori divizarea societatii2'2. *n toate situatiile# actiunile actionarului retras sunt dobandite c5iar de catre societate# acestea avand regimul prevazut de art. 1'3D si urm. din 7egea societatilor comerciale4. ,etragerea actionarului dintr8o societate pe actiuni este o e2ceptie de la regula ca acesta poate sa renunte la calitatea de actionar prin cesiunea actiunilor. 7a societatile admise la tranzactionare pe o piata organizata# 7egea pietei de capital mai prevede o procedura speciala de retragere# cand e2ista un actionar detinand aproape intreg capitalul social si actionari cu detineri intre I si 1'I din capitalul socialA in acest caz# actionarii minoritari au atat dreptul# dar pot fi si obligati sa8si vanda toate actiunile

1$(

*n societatile de persoane si mi2te# lic5idarea unei societati dizolvate voluntar se poate face de catre asociati# prin intelegere cu creditorii 1$$ %recum neintelegeri grave intre asociati# care fac imposibila sau ingreuneaza semnificativ functionarea societatii 2'' +cest articol contine si alte cazuri de e2cludere# aplicabile insa societatilor cu raspundere nelimitata 2'1 +vand in vedere ca plata partilor sociale trebuie facuta integral la momentul subscriptiei# situatia in speta se refera la aporturile in natura nepredate societatii 2'2 +cest din urma motiv este circumstantiat in 7egea pietei de capital 3art. 2424# in sensul ca actionarii se pot retrage daca nu sunt de acord cu 5otararile adunarii generale cu privire la fuziuni si divizari# daca acestea implica alocarea de actiuni ce nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata

Page 72

actionarului majoritar# la un pret ec5itabil 2'3. Desi art. 2'! defineste acest caz de CretragereC# suntem de fapt in fata unei situatii de cumparare sau vanzare fortata. *n societatea pe actiuni# actionarul nu poate fi e2clus pentru nici un motiv# insa efectele anularii actiunilor pentru neplata produce aceleasi efecte ca si in cazul e2cluderii asociatului din societatea cu raspundere limitata. *n toate cazurile# societatea isi reduce capitalul social proportional cu partile sociale# respectiv actiunile anulate ce au apartinut asociatului retras sau e2clus# respectiv actionarului retras ori caruia i s8a aplicat sanctiunea anularii. +cesta din urma are dreptul la o suma de bani reprezentand contravaloarea partilor sociale# respectiv actiunilor anulate2'4# calculata fie prin acordul partilor# in societatea de persoane# fie prin e2perti2a# in cea de capitaluri.

2'3

Desi aceasta procedura de retragere duce la pierderea calitatii de actionar in cele doua situatii# actiunile actionarului respectiv nu sunt dobandite c5iar de catre societate# precum in situatiile reglementate de 7egea societatilor comerciale 2'4 %roportional cu partea de varsamant efectuata# in cazul anularii actiunilor pentru neplata

Page 73

!unctionarea societatilor comerciale

3 . Consideratii introductive

%rin functionarea societatii intelegem 5otararile pe care societatea le ia# la nivelul organelor interne de decizie# cu privire la actele pe care urmeaza sa le inc5eie# in calitate de subiect de drept distinct de asociatii sai# precum si raporturile dintre asociati# ori intre acestia# pe de8o parte# si societate# pe de alta parte2' . Daca# in ceea ce priveste capitalul social# aporturile# subscriptia si varsamantul etc. regulile aplicabile celor doua forme societare sunt# cu mici e2ceptii2'!# aceleasi# in cazul functionarii societatii sunt destul de diferite la cele doua forme societare studiate? societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. 31. 4repturile conferite de tilurile de participare

-itlurile de participare confera detinatorului 3asociatului4 atat drepturi patrimoniale# cat si nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale incorporate de titluri# conform 7egii societatilor comerciale# sunt? dreptul la dividende# dreptul la partea ramasa dupa lic5idarea activelor societatii si dreptul de preferinta. %e langa acestea# alte drepturi pot rezulta din actul constitutiv sau intelegerea partilor2'". Drepturile neptrimoniale incorporate de actiuni# conform aceleiasi 7egi a societatilor comerciale# sunt? dreptul de a participa la sedintele adunarii generale a asociatilor# dreptul de a convoca# in anumite conditii# adunarea generala a asociatilor# dreptul de vot si dreptul la informare si cel de control2'(. Dividendul reprezinta creanta asociatului asupra societatii in care detine titluri de participare# e2primata ca si cota8parte din profitul respectivei societati. %rofitul distribuit poate fi aferent e2ercitiului financiar inc5eiat sau reportat de la e2ercitii financiare anterioare 3ramase nedistribuite ori nerepartizate pentru alte destinatii4. Distribuirea se decide de catre adunarea generala 3ordinara# in cazul societatii pe actiuni4 si se face in proportional cu participarea asociatilor la capitalul social# daca actul constitutiv nu prevede alte cote 3art. " alin. 2 din 7egea societatilor comerciale4. *n toate cazurile# este nula clauza prin care un asociat primeste dividende in lipsa profitului sau isi asuma toate dividendele# aceasta clauza fiind denumita =clauza leonina>2'$. %artea ramasa in urma lic5idarii reprezinta creanta asociatului asupra societatii dizolvate in temeiul caruia acesta poate participa la distribuirea sumelor obtinute in urma lic5idarii
2'

*n ceea ce priveste modificarile capitalului social intervenite pe parcursul e2istentei societatii# acestea au fost tratate anterior 3vezi supra nr. 2 # respectiv 2!4 2'! %recum cele aplicabile societatilor pe actiuni public detinute 2'" &um ar fi dreptul de preferinta la cesiunea de actiuni sau dreptul de a participa la o vanzare de actiuni 2'( Dreptul de a fi ales in organele de conducere ale societatii nu il consideram a fi un drept derivand din titluri# atata vreme cat orice persoana# fizica sau c5iar juridica# poate fi aleasa intr8un astfel de organ 3in cazul societatilor listate# e2istenta si a unor membri independenti este c5iar obligatorie4 2'$ De la partea leului# din fabula cu impartirea prazii intre animale

Page 74

activul social# dupa plata creditorilor sociali. %artea ramasa in urma lic5idarii se distribuie asociatilor proportional cu participarea acestora la capitalul social# daca actul constitutiv nu prevede alte cote. /ste nula stipulatia ca un asociat va beneficia de intregul activ ramas# respectiv ca altul nu va beneficia de nimic# aceasta fiind considerata tot o clauza leonina. Dreptul de vot este dreptul nepatrimonial in temeiul caruia un asociat isi e2prima pozitia =pentru> sau =impotriva> unei probleme supuse dezbaterii# in cadrul unei sedinte a adunarii generale a asociatilor21'. ,ezultatul votului este majoritar =pentru> sau majoritar =impotriva> problemei supuse votului si poate fi e2primat personal sau prin reprezentare 3mandat4. Dreptul la informare si dreptul de control sunt drepturi ale asociatului 3in principiu# actionarului minoritar# acolo unde e2ista un actionar majoritar 2114 de a fi informat asupra activitatii societatii# inclusiv asupra 5otararilor ce o privesc# asupra administrarii acesteia si a rezultatelor economice obtinute. Dreptul la informare si control poate fi e2ercitat in cadrul adunarii generale# dar si individual. 32. %rganele societatii

0iind persoana juridica# unul din elementele definitorii ale personalitatii juridice a unei societati este e2istenta organelor sale decizionale. +ceasta deoarece# spre deosebire de persoana fizica# persoana juridica este o fictiune a legii si# neavand o e2istenta materiala# rolul vointei societare este inlocuita de vointa persoanelor fizice ce alcatuiesc organele sale. )rganele societatii sunt de patru feluri? - organul deliberativ# reprezentat de adunarea generala a asociatilorA - organul de supraveg5ere# reprezentat de membrii consiliului de administratie ai societatii pe actiuni de dimensiuni mari organizata in sistem unitar# respectiv de membrii consiliului de supraveg5ere# in cazul societatii pe actiuni organizata in sistem dualistA - organul e2ecutiv 3managerial4# reprezentat de directorii societatii# in cazul societatii pe actiuni de dimensiuni mari organizata in sistem unitar# respectiv de directorat# in cazul societatii pe actiuni organizata in sistem dualistA - organul de control# reprezentat de cenzorii# respectiv auditorii societatii# dupa caz. *n cazul societatii de mici dimensiuni# inclusiv societatea pe actiuni# organul de supraveg5ere si organul e2ecutiv sunt comasate sub forma organului de conducere si administratie format din administratori 3fie intr8un consiliu# cand sunt mai multi# fie un administrator unic4.
21' 211

&u e2ceptia cazurilor de conflict de interese# abtinerile ec5ivaleaza cu votul =impotriva> %rin consacrarea legislativa a acestui drept s8a urmarit restrangerea posibilitatii actionarului majoritar sa abuzeze de pozitia sa in societate# in detrimentul actionarilor minoritari

Page 75

32.1.

'dunarea generala

+dunarea generala este organul format din totalitatea persoanelor . fizice sau juridice . care au calitatea de asociat intr8o societate comerciala. *n functie de forma juridica a societatii# adunarea generala poarta denumiri specificeA in speta# in cazul societatii pe actiuni# aceasta se numeste adunare generala a actionarilor 3actionarii fiind asociatii societatii pe actiuni4. *n cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic# asociatul respectiv indeplineste rolul adunarii generale a asociatilor212. -%5'8
*n acest curs# prin =adunare generala a asociatilor> vom intelege atat adunarea generala a asociatilor unei societati cu raspundere limitata# dar si adunarea generala a actionarilor unei societati pe actiuni# daca in conte2t nu se prevede altfel in mod e2pres.

+dunarea generala a asociatilor este forul deliberativ al unei societati comerciale si reprezinta vointa sa suprema. %este aceasta vointa nu poate sa treaca nici unul din celelalte organe ale societatii# acestea din urma subordonandu8se toate adunarii generale sau raportandu8i acesteia. 32.1.1. !elurile adunarii generale *n functie de atributiile ce cad in competenta adunarii generale# aceasta este de doua feluri? 3i4 ordinara si 3ii4 e2traordinara. -%5'8
+ceasta deosebire este specifica numai societatii pe actiuniA de aceea# cand vom folosi termenii =adunare generala ordinara> sau =adunare generala e2traordinara># ne vom referi e2clusiv la adunarea generala a actionarilor.

*ntre cele doua feluri de adunari nu e2ista subordonare sau# altfel spus# nu se poate spune ca 5otararile ce cad in competenta uneia sunt mai importante decat cele care cad in competenta celeilalte. Diferenta dintre ele este data de faptul ca# asa cum sugereaza si denumirile diferite ce le poarta# adunarea generala ordinara delibereaza asupra problemelor repetitive si care apar in viata societatii cel putin o data pe an# spre deosebire de adunarea generala e2traordinara care delibereaza asupra unor probleme care apar in mod deosebit# daca apar. +dunarea generala e2traordinara nu poate lua 5otarari ce tin de adunarea ordinara sau invers# orice derogare statutara de la aceasta regula constand in transferul de atributii de la o adunare la cealalta 3pentru a beneficia de conditiile diferite de cvorum si majoritate cu care se adopta 5otararile in cadrul celor doua feluri de adunari4 fiind nula213.

212

Societatea unipersonala poate fi vazuta si ca o forma de evolutie a activitatii profesionistului8persoana fizica catre o activitate protejata de raspunderea limitata 3&amelia Stoica# Silvia &ristea . op. cit.# p. $(4 213 notiunile de cvorum si majoritate sunt definite in cadrul sectiunii nr. 31.3

Page 76

32.1.2. Competenta adunarii generale Sunt de competenta adunarii generale ordinare a actionarilor# conform art. 111 alin. 2 din 7egea societatilor comerciale# urmatoarele 5otarari? - discutarea# aprobarea# modificarea situatiilor financiare sau oricarui raport financiar8 contabil pregatit la cererea adunarii generale sau a oricarui creditor# dupa luarea On considerare a rapoartele administratorilor si cenzorilor9auditorilor financiari A - autorizarea distribuirii de dividende catre actionari A - evaluarea activitatii membrilor organului administrativ214A - aleagerea membrilor organului de supraveg5ere si a celui de control# precum si revocarea acestora# oricPnd considera oportunA - aprobarea remuneratiei si garantiei membrilor organului administrativ si a cenzorilorA - stabilirea bugetului de venituri si c5eltuieli si a programului de activitate 3planului de afaceri4 pentru e2ercitiul financiar urmatorA - gajarea# inc5iderea sau desfiintarea uneia sau mai multora dintre unitatile societatii21 . Sunt de competenta adunarii generale e2traordinare a actionarilor# conform art. 113 din 7egea societatilor comerciale# urmatoarele 5otarari? - majorarea sau reducerea capitalului socialA - modificarea obiectului de activitate al societatiiA - modificarea formei juridice a societatiiA - mutarea sediului social al societatiiA - fuziunea sau divizarea societatiiA - infiitarea sau desfiintarea de sedii secundare fara personalitate juridica 3sucursale# puncte de lucru# agentii etc.4A - dizolvarea si lic5idarea societatii A - emiterea de obligatiuniA - conversia actiunilor dintr8o categorie in alta21!A - conversia unei categorii de obligatiuni in alte categorie sau in actiuniA - orice modificare a actului constitutivA - orice alta 5otarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale e2traordinare21". *n cazul societatii cu raspundere limitata# legea nu face diferenta intre adunare ordinara sau e2traordinara# art. 1$4 din 7egea societatilor comerciale enumerand atributiuni care# in cazul societatii pe actiuni# se regasesc fie in competenta adunarii ordinare# fie in competenta adunarii e2traordinare. +stfel# sunt de competenta adunarii generale a asociatilor urmatoarele 5otarari?
214

&onsiliul de administratie sau consiliul de supraveg5ere# in functie de organizarea societatii in sistem unitar sau dualist 21 %rin unitate consideram ca se intelege un sediu secundar cu personalitate juridica 3filiala4 21! &ele doua categorii de actiuni prevazute de 7egea societatilor comerciale sunt actiunile ordinare si preferentiale. +cestea din urma dau dreptul titularului la un drept preferat la distribuirea de dividende 3inaintea oricarei alte repartizari a profitului4# in sc5imb nu dau drept de vot 21" %revazuta de lege 3precum reintregirea capitalului social sau inc5eierea de acte de dispozitie avand ca obiect active ale societatii care depasesc jumatate din valoarea contabila a activelor acesteia4 sau in actul constitutiv 3de e2emplu# introducerea cererii de aplicare a procedurii insolventei4

Page 77

aprobarea situatiilor financiare anuale si stabilirea repartizarii profitului netA desemnarea administratorilor si cenzorilor9auditorilor financiari# revocarea lor si descarcarea acestora de gestiuneA urmarirea administratorilor si9sau cenzorilor9auditorilor financiari pentru daunele pricinuite societatiiA modificarea actului constitutivA orice alta 5otarare pentru care 7egea societatilor comerciale cere aprobarea 5otararii adunarii generale# ordinare sau e2traordinare# a actionarilor# cu e2ceptia celor care sunt proprii doar societatilor pe actiuni 3in principiu# cele care sunt incompatibile cu caracterul intuitu personae al societatii cu raspundere limitata21(4. Convocarea adunarii generale

32.2.

Sedintele adunarii generale ale asociatilor se convoaca ori de cate ori este nevoie# cu e2ceptia adunarii generale ordinare anuale 3atat a actionarilor cat si si a asociatilor4 care# in mod obligatoriu# trebuie sa aiba loc in cel mult cinci luni de la inc5eierea e2ercitiu financiar. 1otivele obligatorii ale convocarii adunarii ordinare sunt? 3i4 discutarea situatiilor financiare pentru a fi depuse apoi la unitatile +N+0 21$A 3ii4 aleagerea membrilor organului de supraveg5ere si a celui de control# neputand functiona fara acestiaA 3iii4 repartizarea eventualului profit rezultat la sfarsitul unui e2ercitiului financiar 22' s.a. +sadar# dupa cum se observa# interesul adoptarii 5otararilor ce tin de competenta adunarii generale ordinare depaseste nivelul de interes al societatii si asociatilor# implicand organul fiscal sau toti tertii care# de e2emplu# vor sa stie situatia patrimoniala a societatii. *n cazul adunarii generale e2traordinare# c5iar daca 5otararea este importanta# poate c5iar vitala pentru societate# aceasta nu depaseste nivelul de interes al societatii si al asociatilor acesteia. &onvocarea sedintei adunarii generale se face pentru ambele forme societare de catre administratori sau directorat# cu respectarea termenelor si formalitatilor de publicare9instiintare prevazute de lege. /a poate fi ceruta si de asociatii care detin# separat sau impreuna# cel putin I din capitalul social 3art. 11$ din 7egea societatilor comerciale4. De asemenea# asociatii care detin acelasi procent minim pot solicita introducerea unor puncte suplimentare pe ordinea de zi a unei adunari deja convocate 3art. 11"D din 7egea societatilor comerciale4. 32.3. 5inerea sedintelor, adoptarea ;otararilor si punerea acestora in e7ecutare

Sedinta adunarii generale se tine in locul prevazut in convocator 221# la sedinta putand participa asociatii care detin aceasta calitate la data de referinta. +ceasta din urma este o
21( 21$

%recum cele legate de obligatiuni si de categoriile 3clasele4 de titluri de participare &are# la randul lor# le trimit mai departe# in forma electronica# ,egistrului &omertului 22' ,epartizarea sub forma distrubuirii de dividende trebuie sa fie e2presa# altfel profitul reportandu8se 221 &and actul constitutiv permite# altfel acestea se tin la sediul societatii 3art. 11' alin. 2 din 7egea societatilor comerciale4

Page 78

data calendaristica stabilita de catre administratori9directorat si mentionata in convocator. %entru a se putea lua in mod valabil# 5otararile adunarii generale trebuie sa indeplineasca cerintele de cvorum si majoritate cerute de lege. %rin cvorum se intelege prezenta unor asociati reprezentand un anumit procent de capital social222# raportat la intreg capitalul social# prezenta fara de care adunarea nu se poate intruni si nu poate delibera in mod valabil. %rin majoritate se intelege jumatate plus unu din voturile e2primate in adunarea generala a asociatilor# voturi raportate fie la covrum# adica la partea de capital reprezentat de asociatii prezenti 3majoritate relativa sau simpla4# fie la intreg capitalul social 3majoritate absoluta4. *n cazul in care anumite 5otarari trebuie luate cu majoritate absoluta# mentionarea unui cvorum este inutila. Societatea comerciala ia decizii in cadrul adunarii generale pe principiul majoritatii# minoritatea fiind obligata sa respecte 5otararile luate de majoritate cu respectarea legii. *n cazul in care o 5otarare este nelegala sau nestatutara 3nu si inoportuna4# asociatii minoritari care au votat impotriva sau nu au fost prezenti pot cere instantei de judecata anularea ei. %entru a fi opozabile tertilor# 5otararile adunarii generale se publica in monitorul oficial# in termen de 1 zile de la adoptare 3art. 131 alin. 4 din 7egea societatilor comerciale4. De la data publicarii incepe sa curga si termenul in care 5otararile nelegale sau nestatutare ale adunarii pot fi atacate in instanta de catre asociatii care au votat contra sau care au fost absenti 3art. 132 alin. 2 din 7egea societatilor comerciale4. *n cazul in care instanta anuleaza 5otararea# aceasta inceteaza sa8si mai produca efecte retroactiv# ca si cum nu ar fi e2istat niciodata 3daca acest lucru este posibil fara a vatama drepturi obtinute in mod legitim in aceasta perioada4. )data cu cererea de anulare# asociatii petenti pot cere instantei si suspendarea 5otararii# pana la pronuntarea unei decizii cu privire la cererea de anulare. 33. "upraveg;erea, administrarea si conducerea societatii

+dministrarea si conducerea societatii inseamna stabilirea politicii generale# economice si functionale a societatii# in limita legii si a 5otararilor organelor societare superioare. Supraveg5erea inseamna alegerea# verificarea si revocarea conducerii e2ecutive a societatii 3atunci cand aceasta este separata de supraveg5ere4 si raportarea catre organul superior decizional 3adunarea generala4 a rezultatelor acestui proces. ) societate pe actiuni de mari dimensiuni# unde supraveg5erea este separata de conducerea 3e2ecutiva4 a societatii adopta fie sistemul de organizare unitar# fie cel dualist. *n cadrul sistemului unitar membrii organului de supraveg5ere formeaza un consiliu de administratie iar in cadrul celui dualist un consiliu de supraveg5ere. +mbele# la fel ca si adunarea generala# tin sedinte in urma unor convocari si iau decizii in conditii de cvorum si majoritate# decizii care pot fi# bineinteles# cenzurate de adunarea generala 3nu si de instanta de judecata# direct4.
222

Sau de drepturi de vot

Page 79

Daca adunarea generala decide in problemele importante ale societatii# conform legii si actului constitutiv# in privinta celorlalte probleme importante# dar care nu sunt de competenta adunarii generale# decide consiliul de administratie# respectiv consiliul de supraveg5ere sau directoratul# in functie de sistemul de organizare adoptat. 1embrii organului de supraveg5ere sau de administrare si conducere sunt desemnati de catre adunarea generala pentru o perioada determinata. %oate avea aceasta calitate orice persoana# daca nu este decazuta din dreptul de a detine o astfel de functie 223. /le sunt# in general# impuse de detinatorii majoritatii capitalului social si reprezinta interesele acestora din urma in societate# cu conditia ca acestea sa nu fie contrare c5iar interesului societatii insasi. ,egulile care le guverneaza activitatea sunt cele de la mandat# putand fi deci revocati oricand224. Durata mandatului nu poate fi mai mare de 4 ani insa sunt reeligibili. *n plus# ei nu pot detine concomitent mai mult de mandate22 . )peratiunile determinate denumite generic conducere a societatii sunt cele care se produc zi cu zi# in cazul societatilor care depasesc stadiul de antreprenoriat# acestea fiind in sarcina directorilor. &and sunt mai multi# acestia formeaza impreuna managementul sau conducerea 3e2ecutiva4 a societatii. &onducerea societatii este e2ercitata prin delegare de competenta din partea administratorilor catre directori# in sistemul unitar22! iar de catre directorat ope legis# in cel dualist22". 1anagerii sunt profesionisti in domeniul lor si dau socoteala in mod direct membrilor organului de supraveg5ere. *n sistemul unitar# managerii poarta denumirea legala de directori si pot fi numiti si din randul administratorilorA in acest caz administratorul in cauza poarta denumirea legala de administrator e2ecutiv 22(. 1anagerii mai sunt denumiti si directori# directori e2ecutivi sau conducatori 3in functie de marimea societatii sau domeniul de activitate4A in sistemul dualist managerii sunt denumiti membri ai directoratului. ,egulile care guverneaza atat activitatea directorilor# la societatile pe actiuni organizate in sistemul unitar# cat si a membrilor directoratului# in sistemul dualist# sunt cele ale contractului de mandat22$. De aceea ei pot fi revocati oricand23' de catre consiliul de administratie# respectiv cel de supraveg5ere231. +tributiile managerilor# intre ei# precum si intre ei# pe de8o parte# si fata de administratori# respectiv membrii consiliului de supraveg5ere# pe de cealalta parte# difera atat la nivel legal cat si practic de la o forma societara la cealalta. +stfel# in cazul societatii de dimensiuni mici232 3in general cu raspundere limitata4# managerii sunt# de cele mai multe
223

*n speta# persoanele care au fost condamnate pentru infractiuni economice sau care# din motivele prevazute de lege# au cazier fiscal 224 *n cazul revocarii intempestive ei sunt indreptatiti la daune8interese 22 /2ceptie facand cel care detine cel putin un sfert din actiunile societatii unde isi e2ercita mandatul 22! +rt. 143 alin. 1 din 7egea societatilor comerciale 22" +rt. 1 3D alin. 1 din 7egea societatilor comerciale 22( +rt. 13(D alin. 1 din 7egea societatilor comerciale 22$ ,emuneratia obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata# din punct de vedere fiscal# veniturilor din salarii 23' *n cazul revocarii intempestive ei sunt indreptatiti la daune8interese 231 Daca au fost insa numiti direct de catre adunarea generala a actionarilor# numai acest organ societar ii poate revoca 232 *ntreprindere mica sau mijlocie# micro8intreprindere

Page 80

ori# c5iar administratorii societatii si# in acelasi timp# si fondatori ori asociati . deci fac atat acte de conducere 3management4# cat si acte de administrare a societatii# fara ca legea sa prevada o incompatibilitate intre calitatea de director 3e2ecutiv4 si cea de administrator. De altfel# la nivelul unei societati mici# actele de administrare si actele de conducere 3management4 se intrepatrund pana la confuziune. Dimpotriva# in cazul societatii de mari dimensiuni# calitatea de manager este# in principiu# diferita de cea de administrator. *n cadrul formei societare a societatii pe actiuni# principala diferenta dintre membrii consiliului de administratie# respectiv cei ai consiliului de supraveg5ere# pe de8o parte si manageri# pe de cealalta parte este aceea ca cei dintai stabilesc directiile principale de activitate si de dezvoltare a societatii# delegand atributiile e2ecutive catre cei din urma si supraveg5indu8i pe acestia 233# cei dintai reprezentand astfel doar veriga de legatura intre actionari si management. *n marile societati de capitaluri# asociatii 3actionarii4 depind de membrii consiliului de administratie# respectiv de supraveg5ere care# fiind mai aproape de miezul problemei# pot veni cu solutii. 0acand o paralela cu regulile constitutionale# adunarea generala a asociatilor ar fi electoratul# consiliul de administratie sau de supraveg5ere ar fi parlamentul# iar managementul ar fi guvernul. +sa cum nu electoratul este cel care sanctioneaza in mod direct guvernul# ci parlamentul# pe calea motiunii de cenzura# asa nici actionarii nu intervin in mod direct in managementul societatii# lasand acest lucru pe seama membrilor consiliului. De aceea# o sarcina reprezentand mai mult decat o simpla rutina pentru membri consiliului este aceea de a monitoriza activitatii managementului nu numai in raport cu performantele financiare ale societatii# dar si cu modul in care societatea serveste intereselor clientilor# isi motiveaza angajatii sau castiga sprijinul autoritatilor publice234. 34. Controlul gestiunii 9administrarii: societatii

&ontrolul activitatii societatii este e2ercitat de cenzori sau auditori# al caror rol este de a informa adunarea generala# statul si creditorii asupra acestei activitati. %e cand auditorii sunt# in mod obligatoriu# profesionisti# membri ai unui corp profesional# cenzorii pot fi si persoane desemnate din randul asociatilor. 34.1. Cenzorii

*n societatea pe actiuni# e2istenta comisiei de cenzori formata din cel putin trei persoane avand calitatea de membru 3si inca unul avand calitatea de supleant23 4 este obligatiorie. *n toate cazurile# numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. *n societatile cu raspundere limitata# numirea cenzorilor este obligatorie atunci cand numarul asociatilor trece de 1 23!.
233

&onform art. 142 din 7egea societatilor comerciale# acestia stabilesc si sistemul contabil si de control financiar si aproba planificarea financiara 234 *bidem 23 ,olul supleantului este acela de a inlocui un membru plin daca acesta nu isi poate e2ercita mandatul# din diverse motive

Page 81

&enzorii sunt alesi de adunarea generala pentru un mandat de 3 ani ce poate fi reinnoit 3art. 1 $ din 7egea societatilor comerciale4. &enzorii pot fi persoane fizice sau juridice# asociati sau nuA cenzorul e2pert contabil nu poate fi asociat. 7egea prevede anumite incompatibilitati pentru cenzori. Nu pot fi asadar cenzori persoanele care au o anumita relatie cu administratorii# si anume? 3i4 cele aflate in relatii de casatorie# rudenie sau afinitate pana la gradul *V inclusiv# 3ii4 cele care primesc orice fel de remuneratie de la societate 3alta decat pentru activitatea de cenzorat4# de la administratori sau de la terti aflati in relatii contractuale sau de concurenta cu societatea# 3iii4 persoanele carora le este interzisa functia de administrator# membru al consiliului de supraveg5ere ori al directoratului si 3iv4 persoanele cu atributii de inspectie fiscala sau control operativ din 1inisterul 0inantelor %ublice. -emeiul incompatibilitatii este fie cel al conflictului de interese# fie cel al moralitatii. &onform art. 1!3 din 7egea societatilor comerciale# controlul cenzorilor consta in supraveg5erea gestiuni societatii# verificarea legalitatii si acuratetii situatiilor financiare# verificarea tinerii regulate a registrelor si a corectitudinii evaluarii elementelor patrimoniale# evaluare prezentata in situatiile financiare. Verificarea sitiatiilor financiare se face de catre cenzori lucrand impreuna si rezultatul face obiectul unui raport ce le insoteste# pentru a fi astfel supuse votului adunarii generale a asociatilor. *ndividual# cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor sau adunarii generale23" neregulile sesizate cu privire la conducerea si administrarea societatii. *n acest scop# cenzorii9auditorii pot solicita de la administratori si manageri informatii cu privire la orice fel de operatiuni. De asemenea# cenzorii pot fi si sesizati de catre orice asociat9actionar# verificarea fiind obligatorie daca actionarul 3sau actionarii# actionand impreuna4 detine cel putin I din capitalul social. 34.2. 'uditorii

&onform art. 1!' alin. 1 din 7egea societatilor comerciale# situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare# precum si cele care adopta sistemul dualist trebuie auditate de catre auditori financiari. +rt. 2 ( din 7egea pieQei de capital prevede ca situatiile financiar8contabile ale oricarei entitati supuse autorizarii# supraveg5erii si controlului +S0 trebuie sa fie verificate si certificate de auditorii financiari. *n plus# toate aceste societati sunt obligate sa isi organizeze si audit intern 3auditorii financiari fiind denumiti in acest caz# prin contrast cu cei interni# auditori e2terni4. +uditorul este persoana fizica sau juridica ce dobandeste aceasta calitate in conditiile legii si reglementarilor emise de organizatia profesionala colectiva care coordoneaza# autorizeaza si supraveg5eaza in numele statului23( activitatea de audit. +ceasta
23!

&and societatea nu face obiectul 3voluntar sau obligatoriu4 al controlului profesionist# acesta poate fi e2ercitat de oricare din asociatii neadministratori 3&amelia Stoica# Silvia &ristea . op. cit.# p. $!4 23" Nu si actionarilor# individual 23( )rgaizatia ne3mai4fiind subordonata 1inisterului 0inantelor %ublice

Page 82

organizatie este &amera +uditorilor 0inanciari din ,omania# persoana juridica de utilitate publica fara scop lucrativ. +ctivitatea de audit# in special cel financiar 3e2tern4# este diferita atat de cea de cenzor# cat si de cea de contabil. 0ata de cenzori# care pot sau nu sa fie persoane specializate# auditorii sunt in mod obligatoriu specialisti# membri ai respectivei organizatii profesionale. 0ata de contabili# auditorii au un mandat in a carui e2ercitare se bucura de independenta fata de societate. De asemenea# ei sunt independenti si fata de orice autoritate a statului# fiind supusi numai principiului obiectivitatii si integritatii profesionale. *ndependenta auditorilor presupune interdictia acestora de a se afla in raporturi de munca sau civile cu societatile auditate sau de a avea alte interese materiale directe sau indirecte cu acestea din urma# cu e2ceptia onorariilor cuvenite pentru activitatea prestata in calitate de auditor. +ctivitatea de audit este reglementata de )<6 nr. $'92''(# aprobata prin 7egea nr. 2"(92''(23$# cu modificarile si completarile ulterioare. +uditul financiar reprezint@ activitatea de e2aminare# On vederea e2prim@rii de c@tre auditorii financiari# a unei opinii asupra situaQiilor financiare anuale sau anuale consolidate# On conformitate cu standardele internationale de audit 3I!A424'. &ategoriile de entitati care sunt obligate sa contracteze activitatea de audit# in vederea auditarii situatiilor lor financiare in conformitate cu standardele de audit# se stabilesc de catre 1inisterul 0inantelor %ublice in acord cu %rogramul de implementare a reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a *V8a "(9!!' a &omunitatii /conomice /uropene si cu Standardele de ,aportare 0inanciara 3*0,S2414. +cestea din urma fac obiectul )rdinul 1inistrului 0inantelor nr. 3' 92''$# cu modificarile si competarile ulterioare# act normativ care obliga agentii economici sa8si intocmeasca situatiile financiare in conformitate cu standardele internationale de audit# atunci cand depasesc limitele a doua din urmatoarele trei criterii 3i4 total active? 3.! '.''' /<,# 3ii4 cifra de afaceri neta? ".3''.''' /<, si 3iii4 numar mediu anual de salariati? '# precum si urmatoarele entitati? societatile comerciale administrate in sistem dualist# societatile listate si persoanele juridice de interes public242 si alte entitati desemnate de lege. *n afara agentilor economici obligati sa raporteze financiar conform actului normativ mai sus mentionat# nimic nu8i interzice oricarui alt agent economic# indiferent de forma de organizare# de a8si audita e2tern situatiile financiare. *n toate aceste cazuri# auditul se face de catre firme specializate# multinationale sau auto5tone# la activitatea respectiva
23$ 24'

%rin care s8a transpus Directiva 2''!9439&/# ce reprezinta legislatia comunitara in materie Sunt elaborate 3si reevaluate periodic4 de &onsiliul pentru Standarde *nternationale de +udit si +sigurare 3IAA!"4 din cadrul 0ederatiei *nternationale a &ontabililor 3IFAC4 241 &unoscute si sub numele de Standarde *nternationale de &ontabilitate 3*+S4# sunt dezvoltate de catre board-ul &omitetului *nternational pentru Standarde de &ontabilitate. ,oulul acestora este acela de a uniformiza modul de intocmire si verificare a situatiilor financiare# in conte2tul globalizarii. *0,0 au fost adoptate pana in prezent de +ustralia# &anada# <niunea /uropeana# *ndia# ;aponia# 1untenegru# %aBistan# ,usia# Singapore# +frica de Sud# -aiHan si -urcia 242 *n speta# institutiile de credit si institutiile financiare nebancare# societatile de asigurare8reasigurare# societatile de pensii# societatile de investitii financiare# societatile de administrare de active si organismele de plasament colectiv

Page 83

participand o intreaga ec5ipa care sa culeaga date# sa analizeze si sa interpreteze aceste date. Spre deosebire de auditul financiar 3e2tern4# auditul intern in domeniul financiar este o activitate de e2aminare obiectiva a ansamblului activitatii societatii in scopul furnizarii# catre management sau supreveg5etori# a unei evaluari asupra unor riscuri. &a si cenzorii# ei au pot cere informatii cu privire la operatiunile societatii si pot intocmi rapoarte. +cestea sunt utile nu numai managementului# supraveg5etorilor sau adunarii generale# ci si auditorilor e2terni. +uditul intern este realizat de persoane care detin calitatea de auditor financiar insa acestea lucreaza pentru societate. 32. 5ransferul titlurilor de participare

-ransferul titlurilor de participare reprezinta transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora# indiferent de tip# in modalitatile stabilite de lege# in functie de forma sau tipul societatii emitente. *n toate cazurile# atunci cand transmiterea se face prin acte inter vivos# actul are caracter contractual. Dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare nominative se transmite prin declaratie a cedentului si cesionarului in registrul asociatilor# respectiv actionarilor emitentului si prin mentiunea facuta pe fiecare titlu 3in cazul in care acestea sunt emise in forma materiala4. Desigur ca# fiind supletive# aceste reguli pot fi inlocuite sau dublate 3la ambele forme societare4 de un contract de cesiune 243 inc5eiat in forma scrisa care cuprinde toate elementele de valabilitate a unui contract# inclusiv pretul 3in cazul cesiunii cu titlu oneros4# ca parte a obiectului contractului. 0iind insa un element confidential in multe cazuri# acesta ramane necunoscut atat societatii emitente# cat si celorlalti terti# cea dintai luand la cunostinta despre transfer fie prin notificarea cesiunii 3in cazul in care actul constitutiv permite4# fie prin intermediul declaratiei din registrul asociatilor9actionarilor# iar cei din urma prin eventuala mentiune facuta la registrul comertului. Normele registrului comertului prevad insa# in cazul transferului partilor de interes si partilor sociale# ca# pe langa 5otatarea adunarii generale a asociatilor# trebuie depusa si cesiunea in original244. *n cazul societatilor pe actiuni# mentiunea in registrul comertului privind modificarea actionariatului unei societati pe actiuni nu este obligatorie# dar daca totusi se solicita# aceasta se inscrie in registrul comertului in baza e2trasului din registrul actionarilor# certificat de un reprezentant al organului de administratie al societatii24 . 7ipsa informarii formale a societatatii# respectiv a registrului comertului# are aceleasi efecte ca in dreptul comun# respectiv inopozabilitatea fata de societate# respectiv fata de alti terti a transferului# altfel transferul fiind perfect valabil intre parti de la data acordului de vointa# conform dreptului comun. 0ormalitatile de inscriere a cesiunii sunt edictate in
243

&onform art. $( alin. 1 din 7egea societatilor comerciale# prin actul constitutiv partile pot prevedea si alte modalitati de transmitere a proprietatii asupra actiunilor in afara declaratiei facuta in registrul actionarilor 244 +rt. 131 alin. 1 24 +rt. 134 alin. 3 din Normele registrului comertului

Page 84

vederea stabilirii proprietatii fata de societate si terti# ramanand ca proprietatea sa se stabileasca conform dreptului comun. *n caz de cesiune catre doi cesionari succesivi ai aceluiasi cedent# se va considera proprietar legitim fata de societate acela care va face primul cesiunea opozabila societatii# conform prevederilor legii sau ale actului constitutiv# in cazul in care partile au prevazut# de e2emplu# posibilitatea notificarii cesiunii. Daca efectele inopozabilitatii fata de terti sunt neglijabile din punct de vedere al dreptului societar si c5iar inutile pe piata de capital# efectele inopozabilitatii fata de societate sunt severe# ec5ivaland cu ine2istenta# pentru societate# a transferului. +cesta deoarece societatea recunoaste drept asociat doar persoana inscrisa in registrul asociatilor9actionarilor# ca fiind singura indreptatita# din punct de vedere al societatii# sa e2ercite drepturile derivand din calitatea de asociat9actionar24!. *n cazul actiunilor dematerializate# cerinta mentiunii facute pe spatele actiunii este fara obiect# ramanand insa valabile toate celelalte conditii e2puse mai sus. &at priveste certificatul de actionar 3pentru societatile de tip inc5is4# respectiv e2trasul de cont 3pentru cele listate4 al cedentului# transmiterea lui nu produce nici un fel de efect# acesta pierzandu8si valabilitatea dupa instrainare# cesionarului urmand sa ii fie emis 3din oficiu sau la cererea acestuia# conform actului constitutiv 24"4 un nou document continand mentiunile prevazute de lege# inclusiv datele de identificare ale acestuia din urma. *n ceea ce priveste actiunile la purtator# transmiterea dreptului de proprietate se face prin simpla traditiune# ca in cazul tuturor titlurilor emise la purtator. *n acest caz# societatea va recunoaste drept actionar pe cel care se afla in posesia fizica a actiunilor# ceea ce inseamna ca# pentru e2ercitarea drepturilor conferite de astfel de actiuni# titularul va trebui sa le depuna la societate pentru a dovedi calitatea de a e2ercita aceste drepturi. Deci traditiunea actiunilor este in primul rand o conditie de opozabilitate fata de societate si terti# ec5ivalenta cu inscrierea transferului asupra actiunilor nominative in registrul actionarilor# proprietatea asupra lor putandu8se transfera insa si prin inc5eierea unui act de cesiune. -ransferul dreptului de proprietate asupra actiunilor calificate ca si valori mobiliare se face conform 7egii pietei de capital si a reglementarilor +S0 date in aplicarea acesteia# urmatoarele fiind principalele caracteristici ale operatiunilor 3denumite tranzactii4? 3i4 partile nu se intalnesc si# de cele mai multe ori# nici nu se cunoscA 3ii4 tranzactiile se realizeaza obligatoriu prin intermediari autorizati# societati de servicii de investitii financiareA 3iii4 pretul se stabileste conform regulilor pietei iar 3iv4 valorile mobiliare se afla depozitate si evidentiate la depozitarul central al pietei reglementate pe care se face tranzactia. -otalitatea transferurilor actiunilor24( de la detinatorii lor initiali reprezinta piata secundara de capital. Din toate aceste transferuri# cele avand ca obiect valorile mobiliare reprezinta piata secundara organizata# piata care este reglementata si supraveg5eata de
24!

&onform dreptului comun in ceea ce priveste cesiunea de creanta# lipsa informarii tertului cedat asupra cesiunii# are ca efect inopozabilitatea# fata de acesta din urma# a respectivei cesiuni 24" *n cazul societatilor listate# e2trasul este eliberat de depozitarul actiunilor 3care indeplineste si functia de registru4# la cerere 24( Si obligatiunilor

Page 85

+S0. Spre deosebire de piata primara# care presupune o finantare a societatii emitente deoarece banii proveniti din vanzarea titlurilor de participare reprezinta aporturi de capital social care intra in societate# piata secundara este cadrul institutional prin care detinatorii titlurilor respective isi valorifica ceea ce pentru ei a reprezentat# la moment dat 3momentul subscriptiei sau dobandirii ulterioare4# o investitie. *n cazul societatilor cu raspundere limitata# art. 2'2 din 7egea societatilor comerciale prevede cesiunea partilor sociale fara restrictii doar intre asociati. -ransmiterea catre terti este permisa numai daca a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social. +ceasta aprobare rezida din caracterul intuitu persoanae al societatii cu raspundere limitata. *n cazul societatii pe actiuni de tip inc5is# nu e2ista restrictii legale privind libera circulatie a actiunilor insa ele pot fi stabilite pe cale conventionala 3de e2emplu# prin actul constitutiv4. +stfel de clauze sunt incompatibile cu statutul unei societati listate ale carei actiuni# fiind calificate ca si valori mobiliare# sunt liber transferabile 3art. 21 din 7egea pietei de capital4.

Page 86

"ocietatea comerciala, ca angajator

30.

Contractul de munca

<na dintre functiile societatii comerciale# ca persoana juridica# este aceea de a inc5eia contracte de munca# in calitate de angajator# cu una sau mai multe persoane# in calitate de angajati. &ontractul de munca este reglementat de legislatia muncii sub aspect imperativ si dispozitiv# in functie de natura clauzelor. &ontractul de munca este individual# atunci cand are ca si parti societatea si angajatorul si colectiv# cand are ca parti o organizatie patronala si una sindicala# la nivel de unitate# grup de unitati si sector de activitate. *n corelatia dintre ele# contractele colective de munca de la nivel superior constituie# potrivit legii# izvor de drept pentru cele de la nivelurile inferioare iar contractul de munca la nivelul unitatii constituie izvor de drept pentru contractele individuale de munca24$. 30.1. Contractul colectiv de munca

&ontractul colectiv de munca este reglementat de &odul 1uncii si 7egea nr. !292'11 privind dialogul social. &aracterele juridice ale contractului colectiv de munca sunt urmatoarele? este un act juridic bilateral# contract sinalagmatic# comutativ# cu titlu oneros# formal# numit si cu prestatiii succesive. &ontractul este unic# nee2istand doua contracte intre aceleasi parti. <n contract colectiv de munca poate fi inc5eiat la nivelul oricarei unitati insa# atunci cand numarul salariatilor este de cel putin 21# inc5eierea lui este obligatorie# sub sanctiunile prevazute in sarcina unitatii. Durata contractului de munca este intre 12 si 24 de luni. )biectul negocierii colective il constituie conditiile de munca# salariile# durata timpului de lucru# programul de lucru si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca 3precum sanatatea in munca4 2 '. &ontractul colectiv de munca nu poate contine dispozitii sub nivelul celor prevazute de lege. 30.2. Contractul individual de munca

&ontractul individual de munca este reglementat de &odul 1uncii. +cesta este definit ca acel contract in temeiul caruia o persoana fizica# denumita salariat# se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator# persoana fizica sau juridica# in sc5imbul unei remuneratii denumite salariu 3art. 1'4. &aracterele sale juridice sunt urmatoarele? este un act juridic bilateral# contract sinalagmatic# comutativ# cu titlu oneros# formal 2 1# numit# cu prestatii succesive si inc5eiat intuitu personae#

24$

*on -raian Stefanescu . -ratat teoretic si practic de drept al muncii. /ditura <niversul ;uridic# Bucuresti# 2'12# p. 14$ 2 ' *dem# p. 1 $ 2 1 0orma scrisa este stabilita sub sanctiunea nulitatii

Page 87

Spre deosebire de contractele civile# unde o persoana fizica dobandeste capacitate deplina de e2ercitiu la implinirea varstei de 1( ani# capacitatea de a inc5eia un contract de munca se dobandeste la 1! ani si# cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali# de la 1 ani. &ontractul individual de munca se poate inc5eia pe durata nedeterminata# ceea ce constituie regula sau pe perioada determinata# prin e2ceptie# in cazurile e2pres prevazute de lege. &ontinutul contractului de munca este stabilit prin lege 3art. 1" &. 1un.4 si trebuie comunicat viitorului angajat anterior inc5eierii acestuia. &ontractul cuprinde in mod obligatoriu? 3i4 identitatea partilorA 3ii4 locul de munca sau# On lipsa unui loc de munca fi2# posibilitatea ca salariatul sa munceasca On diverse locuriA 3iii4 sediul sau# dupa caz# domiciliul angajatoruluiA 3iv4 functia9ocupatia conform specificatiei &lasificarii ocupatiilor din ,omPnia sau altor acte normative si atributiile postuluiA 3v4 functia9ocupatia conform specificatiei &lasificarii ocupatiilor din ,omPnia sau altor acte normative# precum si fisa postului# cu specificarea atributiilor postuluiA 3vi4 criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatoruluiA 3vii4 riscurile specifice postuluiA 3viii4 data de la care contractul urmeaza sa Osi produca efecteleA 3i24 On cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara# durata acestoraA 324 durata concediului de odi5na la care salariatul are dreptulA 32i4 conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuiaA 32ii4 salariul pe baza# alte elemente constitutive ale veniturilor salariale# precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptulA 32iii4 durata normala a muncii# e2primata On ore9zi si ore9saptamPnaA 32iv4 indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatuluiA 32v4 durata perioadei de proba. Rn afara clauzelor esentiale de mai sus# Ontre parti pot fi negociate si cuprinse On contractul individual de munca si alte clauze specifice precum? 3i4 clauza cu privire la formarea profesionalaA 3ii4 clauza de neconcurentaA 3iii4 clauza de mobilitateA 3iv4 clauza de confidentialitate.

Page 88

%&ligatiile fiscale in dreptul societar

3#. Categorii de contri&ua&ili

*nmatricularea in registrul comertului a societatii presupune si luarea ei in evidenta fiscala# individualizarea ca platitor de impozite facandu8se de la data emiterii codului unic de inregistrare2 2. *n acest scop# inc5eierea de inmatriculare se trimite din oficiu catre administratia financiara in aria careia se afla sediul societatii. %e parcursul functionarii societatii# aceasta poate solicita intreruperea temporara a activitatii# mentionata ca atare in ,egistrul &omertului223 si comunicata +gentiei Nationale de +dministrare 0iscala# fara insa ca acest lucru sa duca la nee2ecutarea obligatiilor pe aceasta perioada4224. *n afara societatii# obligatii de natura fiscala mai incumba celor care isi vand actiunile si partile sociale# pentru castigul obtinut din vanzare. 3$. Categorii de o&ligatii fiscale

Societatea este obligata sa plateasca impozitul pe profit# determinat conform legislatiei fiscale 3&odului 0iscal si Normele &odului 0iscal4# daca societatea nu intra sub incidenta altui sistem de impunere# precum cel stabilit prin -itlul *V &. 0isc 2 . Nu trebuie confundat insa profitul contabil cu profitul fiscal deoarece intre acestea doua pot e2ista diferente rezultate din calcularea bazei de impozitare ca urmare a interpretarii in mod diferit a legislatiei fiscale de catre societate 3contribuabil4# pe de8o parte si organul de inspectie fiscala# pe de cealalta parte2 !. Din punct de vedere fiscal# inainte de plata impozitului# profitul este brut iar dupa este net# abia atunci societatea putandu8l repartiza# inclusiv sub forma distribuirii de dividende 2 ". *mpozitul pe profit este stabilit sub forma unei cote unice de 1!I. *ndependent de impozitul pe profit ce incumba societatii# repartizarea de dividende este supusa si ea unei impuneri directe# asociatii fiind obligati sa suporte impozitul in cotele stabilite de lege. &5iar daca subiect al impunerii este asociatul 2 (# plata efectiva a impozitului se face de catre societate# prin retinere si virare in contul trezoreriei statului
2 2

*ndicarea literei =,> inaintea codului inseamna calitatea societatii de platitor al ta2ei pe valoarea adaugata 2 3 *n baza art. 1 $ din Normele registrului comertului 2 4 *ntreruperea nu poate depasi trei ani si nu scuteste societatea de sarcina depunerii declaratiilor fiscale 2 *mpozitul pe veniturile microintreprinderilor. &onform -itlului *V &. 0isc.# societatile incadrate in aceasta categorie pot opta pentru plata unui impozit calculat asupra venitului 2 ! +stfel# organul fiscal poate reface baza de impozitare 3adica profitul impozabil4 fie prin aducerea in baza de impozitare a unor venituri 3de e2emplu# financiare4# fie prin e2cluderea unor c5eltuieli considerate nedeductibile fiscal 2 " +sadar nu trebuie confundat profitul distribuibil cu profitul repartizabil 3distributia fiind una dintre formele de repartizare4 sau profitul net cu cel brut 2 ( Nefind vorba# asadar# de o dubla impunere a societatii

Page 89

3sistemul retinerii la sursa4. &ota de impozit este stabilita prin &odul fiscal si este aceeasi atat pentru persoanele fizice# cat si pentru persoanele juridice# ca parte a cotei unice 31!I4. Nu in ultimul rand# in calitate de angajator# societatea comerciala este obligata sa retina si sa vireze la trezorerie impozitul pe venitul angajatilor# precum si contributiile la asigurarile de sanatate datorate de acestia 3alaturi de partea datorata de angajator4. *mpozitul pe venit este stabilit sub forma unei cote unice de 1!I. ,etinerea si nevirarea contributiei de catre angajator constituie infractiune. &esiunea cu titlu oneros a actiunilor genereaza obligatia cedentului de a plati impozitul pe eventualul castig# conform art. !! alin. 1 si 4 &. 0isc. Daca pretul primit in urma cesiunii este mai mare decat pretul la care au fost cumparate actiunile2 $# cedentul datoreaza impozitul legal pentru diferenta rezultata# mai putin spezele tranzactiei. &um legea nu distinge# prin cumparare se poate intelege atat subscriptia cat si cesiunea actiunilor. Si cesiunea cu titlu oneros a partilor sociale genereaza obligatia cedentului 3vanzatorului4 de a plati impozitul pe eventualul venit# conform art. !! alin. 3 si 4 &. 0isc. Daca pretul primit in urma cesiunii este mai mare decat valoarea nominala a partilor sociale acesta datoreaza impozitul legal pentru diferenta rezultata 3castig de capital4. +cest tratament fiscal este valabil doar pentru prima cesiune de dupa subscriptie# incepand cu a doua cesiune impozitul urmand a se aplica la diferenta in plus dintre pretul de cumparare si cel de vanzare# mai putin spezele tranzactiei. &onform art. !" alin. 2 lit. b &. 0isc.# obligatia revine cesionarului 3desi cedentul este cel care realizeaza venitul4. +stfel# articolul in speta instituie regula retinerii la sursa si in cazul platii pretului partilor sociale sau actiunilor emise de societatile de tip inc5is# cesionarul avand obligatia de a calcula# retine si vira la trezorerie cota de impozit legala# momentul fiind cel al inc5eierii contractului. *mpozitul platit este final# ceea ce inseamna ca cedentul . adica cel care suporta impozitul . nu mai trebuie sa includa castigul din vanzarea partilor sociale cedate in venitul pe baza caruia se stabileste profitul impozabil sau venitul impozabil2!'. Desi nu este implicata in calcularea# retinerea si virarea impozitului# societatii ii este interzis sa inregistreze transferul titlurilor in registru# in lipsa dovezii platii impozitului# fapt care duce# asa cum spuneam# la inopozabilitatea fata de societate a transmiterii dreptului de proprietate asupra titlururilor de participare si# deci# la imposibilitatea e2ercitarii de catre cesionar a drepturilor societare 2!1. +ceeasi dovada
2 $

*nclusiv datorita dobandirii lor in baza unui plan de participare la profit al angajatilor 3 stoc$ option plan4# cand pretul la care au fost dobandite este mai mic decat pretul de piata din acel moment 2!' *mpozitul pe veniturile microintreprinderilor. &onform -itlului *V &. 0isc.# societatile incadrate in aceasta categorie pot opta pentru plata unui impozit calculat asupra venitului 2!1 %entru o opinie conform careia lipsa prezentarii dovezii platii impiedica insusi transferul dreptului de proprietate vezi &ristian Dutescu . op. cit. 334# p. !". Nu ac5iesam la aceasta opinie aducand ca argument c5iar te2tul din &odul 0iscal? Gtransmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a p@rQilor sociale trebuie Onscris@ On registrul comerQului Si9sau On registrul asociaQilor9acQionarilor# dup@ caz# operaQiune care nu se poate efectua f@r@ justificarea vir@rii impozitului la bugetul de stat>. Deci obiectul interdictiei nu este Gtransmiterea> ci Ginscrierea transmiterii># obiectivul legiuitorului fiind acela de a bloca opozabilitatea# nu transmiterea efectiva a dreptului de proprietate

Page 90

trebuie prezentata in mod obligatoriu si cu ocazia inscrierii cesiunii in registrul comertului. ,eglementarea platii impozitului pe castigul de capital prin retinerea la sursa si imposibilitatea inscrierii in registre# desi pare intruziva# este singura c5eie de control 3dubla# ce e drept4 pentru ca fiscul sa evite situatia neplatii impozitului de catre cedent# ca realizator al castigului.

Page 91

%&ligatiile contractuale

39.

4espre contracte, ca izvor al o&ligatiilor

&ontractul# in sensul de operatiune juridica 3negotium juris4# este guvernat de principiul consensualismului 3art. 11"( &. &iv.4. Sunt consensuale acele contracte care se inc5eie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa2!2# fara nici o alta formalitate2!3. /2ceptia de la principiul consensualismului este formalismul. Sunt formale 3solemne4 acele contracte care# pentru a fi valabil inc5eiate# manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prevazuta de lege. 0orma este deci o conditie de validitate a actului 3ad validitatem sau ad solemnitatem4 si in lipsa acesteia# contractul este lovit de nulitate absoluta. ) specie a contractelor formale 3solemne4 sunt contractele autentice 2!4#? donatia# ipoteca# actele care necesita inscrierea in cartea funciara 3toate acestea fiind contracte civile42! . *n materia dreptului comercial intra sub incidenta formalismului 2!!? 3i4 efectele de comert 3cambia# biletul la ordin si cecul4# 3ii4 Harantul# 3iii4 titlurile de credit emise in forma materiala# contractul de transport si actul constitutiv al unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica sau care constata aportul unor imobile. ) categorie intermediara intre contractele consensuale si cele solemne sunt contractele reale# adica acele contracte care# pentru a fi valabil inc5eiate# trebuie sa fie insotite de remiterea 3predarea materiala4 a bunului ce face obiectul contractului2!". Sunt contracte reale? depozitul# imprumutul# donatia sub forma darului manual2!(. 39.1. Inc;eierea contractelor intre prezenti

+cordul de vointa este usor de constatat cand partile sunt prezente la inc5eierea operatiunii si semneaza ambele pe inscrisul constatator al operatiunii respective# inc5eiat in urma negocierilor dintre parti. &onform art. 11(2 &. &iv.# este suficient ca partile sa se puna de acord asupra elementelor esentiale ale contractului# c5iar daca lasa unele elemente secundare spre a fi convenite ulterior ori incredinteaza determinarea acestora unor alte persoane2!$.
2!2 2!3

%rintr8o simpla =strangere de mana> *n unele cazuri# pentru a putea face dovada actului# ca operatiune juridice 3 negotium juris4# acesta trebuie sa imbrace forma scrisa 3deci manifestarea de vointa sa fie constatata printr8un inscris4A altfel spus# forma scrisa este ceruta ad probationem 2!4 +utentificarea unui act se face de catre un notar public 2! ) alta forma de act autentic fiind 5otararea judecatoreasca 2!! 0ormalismul nu este ec5ivalent cu forma autentica# ci forma autentica este o specie a actului solemn 2!" Dupa cum se observa# termenul =real> are un alt inteles decat in limbajul comun 2!( Darul manual nu este un act solemn# desi este o forma de donatie# fiind deci o e2ceptie de la conditia solemnitatii actului# consacrata din motive practice 2!$ *n cazul in care nu se inteleg sau tertul nu ia o decizie# va 5otari instanta de judecata# dupa imprejurari 3alin. 3 al respectivului articol4

Page 92

39.2.

Inc;eierea contractelor intre a&senti

+tat in raporturile civile# cat si in cele comerciale# sediul materiei se afla in cuprinsul articolelor 11(2 si urm. &.&iv.# dispozitii aplicabile tuturor contractelor# atat comerciale cat si civle. %entru nasterea unui contract intre absenti# sunt necesare doua manifestari de vointa care intervin succesiv? 3i4 oferta si 3ii4 acceptarea ofertei. &onsiderate separat# aceste declaratii de vointa au o valoare juridica autonoma si# in acelasi timp# tranzitorie# caci viata lor ia sfarsit in momentul in care# prin reunirea lor# se realizeaza acordul de vointa ce da nastere contractului care le absoarbe2"'. +vand in vedere e2zistenta lor separata# c5iar si temporara# acestea trebuiesc analizate separat. )ferta de a contracta este o propunere a unei persoane adresata altei persoane 3sau publicului2"14 de a inc5eia un contract. %entru a fi valabila . adica pentru a produce efecte juridice . oferta trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii? 3i4 sa fie o manifestare de vointa reala# serioasa# constienta# neviciata si cu intentia de a se angaja juridic 3oferta data in gluma# din simpla curtoazie nu este o oferta serioasa sau cu rea8 credinta4A 3ii4 sa fie ferma 3neindoielnica4A 3iii4 sa fie neec5ivocaA 3iv4 sa contina suficiente elemente pentru formarea contractului 3simpla ei acceptare sa dea nastere contractului4. +cceptarea reprezinta manifestarea de vointa a destinatarului ofertei 3sau perosnelor din public# daca a fost adresata publicului4 de a inc5eia contractul in conditiile ofertei. 7a fel ca in cazul ofertei# si acceptarea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de valabilitate? 3i4 sa fie o manifestare de vointa reala# serioasa# constienta# neviciata si cu intentia de a se angaja juridicA 3ii4 sa concorde cu oferta 3daca acceptarea depaseste# conditioneaza ori limiteaza cupriinsul ofertei# sc5imba forma ceruta sau survine dupa e2pirarea ei# acceptarea nu este valabilaA in sc5imb raspunsul destinatarului poate devini o contra8 oferta2"24A 3iii4 sa fie neindoielnicaA 3iv4 daca oferta a fost adresata unei anumite persoane 3si nu publicului4# numai aceasta o poate acceptaA 3v4 acceptarea sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata. &onform principiului potrivit caruia tacerea nu valoreaza consimtamant# acceptarea trebuie sa fie e2presa. /2ceptia acceptarii tacite este valabila atunci cand? - legea da valoarea juridica tacerii 3e2p. acceptarea tacita a succesiunii# conform art. 11'( &. &iv.# confirmarea unui act anulabil# conform art. 12!2 &. &iv.# renuntarea la compensatie# conform art. 1!1" alin. 3 &. &iv.# remiterea de datorie# conform art. 1!3' &. &iv.# prelungirea contractului de societate# conform art. 1$31 &. &iv. etc.4A - partile sa fi convenit inainte ca tacerea are valoare de acceptare 3c5iar si in acest caz e2ista limitari# precum acceptarea clauzelor standard neuzuale# conform art. 12'3 &. &iv.# care trebuie sa fie e2presa in toate cazurile4.
2"' 2"1

-udor ,. %opescu# %etre +nca . op. cit.# p. "3 %recum in cazul subscriptiei publice 2"2 -rebuind sa indeplineasca toate conditiile unei oferteA in acest caz# rolurile dintre ofertant si acceptant se inverseaza

Page 93

)ferta devine caduca atunci cand e2pira termenul pentru care ea a fost adresata sau daca destinatarul o refuza. Daca un astfel de termen nu e2ista# atunci acesta se apreciaza dupa imprejurariA in toate cazurile# oferta nu poate fi perpetua. +cceptarea intervenita dupa ce oferta a devenit caduca nu duce la inc5eierea contractului decat daca ofertantul consimte e2pres acest lucru. )ferta poate fi revocata inainte ca destinatarul sa trimita catre ofertant acceptarea. 7a fel si in cazul acceptarii ofertei 3art. 11$$ &. &iv.4. Dupa aceasta data# revocarea da dreptul destinatarului sa ceara despagubiri pentru repararea eventualului prejudiciu cauzat prin revocarea intempestiva. Natura juridica a ofertei si a acceptarii este aceea de acte unilaterale# adica vointe independente. Dupa intalnirea ofertei cu acceptarea se realizeaza acordul de vointa care duce la formarea contractului# contract care este un act bilateral# adica rodul a doua vointe2"3. &onform art. 11(!# contractul se considera inc5eiat la momentul si in locul in care acceptarea ajunge la ofertant 3sistemul receptiei4# c5iar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive neinputabile. De asemenea# contractul se considera inc5eiat in momentul in care destinatarul ofertei savarseste un act sau fapt concludent# fara a8l instiinta pe ofertant# daca# in temeiul ofertei# al practicilor stabilite intre parti# al uzantelor sau potrivit naturii afacerii# acceptarea se poate face in acest mod. *nteresul juridic al momentului inc5eierii contractului este urmatorul? - la acel moment se stabileste capacitatea partilor de a contractaA - la acel moment se stabileste daca partile erau sau nu in insolventaA - in functie de acel moment se stabileste e2istenta eventualelor vicii de consimtamantA - la acel moment se transmit proprietatea si riscul imposibilitatii fortuite de e2ecutareA - in functie de acel moment se stabileste care este legea aplicabila# in caz de conflict temporal de legi etc. 7ocul inc5eierii contractului are importanta in domeniul comertului international# cand partile se afla in state diferite. *n acest caz trebuie determinata legea aplicabila# adica legea dupa care se va judecat litigiul. &onform art. 2!3( &. &iv.# in lipsa alegerii locului# se aplica legea statului cu care actul juridic prezinta legaturile cele mai stranse# iar daca aceasta lege nu poate fi identificata# se aplica legea locului unde actul juridic a fost inc5eiat. *n dreptul intern locul inc5eierii contractului este important in ceea ce priveste e2ecutarea obligatiei. De e2emplu# daca partile nu prevad astfel# aceasta trebuie e2ecutata la locul inc5eierii contractului.

2"3

-udor ,. %opescu# %etre +nca . op. cit.# p. "2

Page 94

4 .

(fectele o&ligatiilor

/fectele obligatiilor se clasifica in 3i4 efectele obligatiilor rezultand din actele juridice# in general 3unilaterale# bilaterale ori multilaterale4 si 3ii4 efectele contractelor sinalagmatice 3bilaterale42"4. 4 .1. (fectele o&ligatiilor rezultand din acte juridice, in general

%rincipiile efectelor obligatiilor sunt regulile de drept care arata cum si fata de cine se produc aceste efecte. &ele trei principii aplicabile obligatiilor rezultate din actele juridice# in general# sunt? 3i4 principiul fortei obligatorii# 3ii4 principiul irevocabilitatii si 3iii4 principiul relativitatii. %rincipiul fortei obligatorii a actului juridic 3pacta sunt servanda4 se bazeaza pe dispozitia art. 12"' alin. 1 &. &iv.# potrivit careia contractul valabil inc5eiat are putere de lege intre partile contractante. +sadar# principiul fortei obligatorii este acea regula potrivit careia actul juridic legal inc5eiat se impune autorilor 3partilor4 sau autorului intocmai ca legea. +ceasta inseamna ca e2ecutarea obligatiilor izvorate dintr8un act juridic este obligatorie si nu facultativa sau# altfel spus# actul juridic bilateral 3contractul4 este legea partilor2" . 0undamentul principiului fortei obligatorii a actului juridic consta in? 3i4 necesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generate prin inc5eierea de acte juridice si 3ii4 imperativul moral al respectarii cuvantului dat. %rincipiul irevocabilitatii actului juridic se bazeaza pe dispozitia art. 12"' alin. 2 &. &iv.# potrivit careia conventiile nu pot fi revocate prin vointa uneia din parti# ci doar prin acordul comun al partilor sau cand legea prevede. +sadar# principiul irevocabilitatii este acea regula potrivit careia actul bilateral 3contractul4 nu poate fi desfiintat prin vointa unei singure parti# ci doar prin vointa comuna a ambelor parti care l8au inc5eiat. Dupa cum se observa# principiul irevocabilitatii este o consecinta si# in acelasi timp# o garantie a aplicarii principiului fortei obligatorii. %rincipiul relativitatii actului juridic se bazeaza pe dispozitia art. 12(' &. &iv.# potrivit careia contractul produce efecte numai intre parti# daca prin lege nu se dispune altfel. +sadar# principiul relativitatii este acea regula potrivit careia un act juridic produce efecte numai fata de autorii 3partile4 sau autorul lui# el neputand nici sa profite si nici sa dauneze altor persoane 3terti4# straini de act.

2"4

&ontractele sinalagmatice sunt acele contracte in care obligatiiile incumba ambelor parti# fiind interdependente 2" *mpreviziunea prevazuta la art. 12"1 alin. 2 &. &iv. +r fi o situatie cand legea prevede posibilitatea adaptarii contractului sau incetarea acestuia pentru cauze aparute ulterior inc5eierii acestuia# care cauze fac ca una dintre obligatii sa devina mult mai oneroasa

Page 95

4 .2.

(fectele o&ligatiilor rezultand din contractele &ilaterale 9sinalagmatice:

/fectele contractelor sinalagmatice sunt acele efecte specifice# rezultand din interdependenta si reciprocitatea prestatiilor ce revin partilor in contractele sinalagmatice# unde fiecare parte are concomitent# fata de cealalta parte# atat calitatea de debitor# cat si calitatea de creditor2"!. /fectele specifice obligatiilor rezultand din contractele sinalagmatice sunt? 3i4 e2ceptia de nee2ecutare a contractului# 3ii4 desfiintarea contractului si 3iii4 suportarea riscului contractului. %rimele doua reprezinta actiunile pe care le are la indemana o parte impotriva celeilalte parti# respectiv sanctiunile pe care cealalta parte le suporta in cazul neindeplinirii culpabile a obligatiilor din contract 2"". &el de8al treilea stabileste ce se intampla in cazul in care o parte nu poate# in lipsa oricarui fel de culpa# sa8si indeplineasca obligatia. +sadar# primele doua cazuri presupun culpa debitorului# iar cel de8al treilea presupune aparitia unei imposibilitati fortuite de e2ecutare din partea debitorului. /2ceptia de nee2ecutare este acel mijloc de aparare pe care o parte il poate folosi impotriva celeilalte atunci cand aceasta din urma ii cere sa isi e2ecute obligatia# desi ea la randul ei nu si8a e2ecutat8o. /2ceptia de nee2ecutare este deci o consecinta a simultaneitatii e2ecutarii obligatiilor. *n practica insa# simultaneitatea perfecta nu este posibila nici la piata agro8alimentara# cu atat mai putin in raporturile juridice intre profesionisti. *n conditiile in care# conform regulilor impuse de BN,# e2ecutarea unor obligatii comericale avand ca obiect sume care depasesc un anumit cuantum2"( este obligatoriu a se face prin transfer bancar# simultaneitatea ramane a fi dezbatuta doar pentru tranzactiile de sub pragul respectiv. *n aceste conditii partile renunta 3de obicei prin c5iar contractul inc5eiat4 la simultaneitate# stabilind o succesiune a e2ecutarii obligatiilor# prin acordarea de termene. <n alt e2emplu este clauza solve et repete 3plateste si cere apoi ceea ce ti se cuvine42"$# adica cel care trebuie sa isi e2ecute primul obligatia este cumparatorul# platind pretul# urmand ca apoi sa ceara vanzatorului predarea bunului2('. Desfiintarea este de doua feluri? 3i4 rezolutiune# in cazul contractelor cu e2ecutare dintr8o data 3uno ictu% si 3ii4 reziliere# in cazul contractelor cu e2ecutare succesiva. Desfiintarea contractului consta in incetarea efectelor acestuia si repunerea partilor in situatia e2istenta anterior inc5eierii lui. *n cazul rezolutiunii# efectele desfiintarii coboara in trecut# pana la momentul inc5eierii contractului. *n cazul rezilierii# efectele desfiintarii se produc doar pentru viitor# incepand cu momentul desfiintarii contractului. ,ezolutiunea9rezilierea se pronunta de instanta# la cererea partii care si8a e2ecutat obligatia impotriva celei care nu si8a e2ecutat8o# dupa punerea acesteia in intarziere 3art. 1 ' si urm. &. &iv4. )data cu pronuntarea rezolutiunii# partile trebuie sa8si restituie contra8prestatiile 3de e2p.#
2"! 2""

-udor ,. %opescu# %etre +nca . op. cit.# p. 13' *n cazul in care obligatia incalcata este esentiala 3Bazil )glinda . op. cit.# p. 4344 2"( '.''' euro 2"$ *.7. 6eorgescu . op. cit.# vol. *# p. $ 2(' +ceasta clauza considerandu8se ca si nescrisa

Page 96

vanzatorul restituie pretul primit iar cumparatorul restituie bunul cumparat4. *n cazul rezilierii# partile nu isi pot in mod natural restitui prestatile# insa acestea vor inceta pe viitor 3de e2p.# in cazul inc5irierii# nu se poate restitui nici folosinta bunului inc5iriat si nici c5iria platita pentru aceasta folosinta# insa dupa desfiintare folosinta inceteaza si c5iria nu se mai plateste4. *n plus# partea care cere desfiintarea poate solicita si despagubiri celeilalte partii din culpa careia se produce desfiintarea. *n afara de rezolutiunea9rezilierea pronuntata de instanta 3legala4# e2ista si rezolutiunea conventionala. +ceasta consta intr8o clauza denumita =pact comisoriu> prin care partile stabilesc conditiile in care una dintr ele poate considera contractul desfiintat 3rezolvit4 in cazul in care cealalta nu isi e2ecuta in mod culpabil obligatia sau obligatiile fata de cea dintai# cu sau fara punerea in intarziere a debitorului aflat in culpa. *n primul caz# partea in culpa este de drept in intarziere. 1ai departe# creditorul notifica debitorului aflat in culpa rezolutiunea ori rezilierea contractului2(1# dupa punerea lui in intarziere sau fara# daca intarzierea opereaza de drept# conform pactului comisoriu al partilor. *n acest caz instanta investita de partea care nu considera ca sunt intrunite motive pentru desfiintare poate sa constate ine2istenta acestor motive si sa considere contractul ca fiind in vigoare in continuare. *nvocarea pactului comisoriu este optionala pentru creditorul care beneficiaza de el# acesta putand cere e2ecutarea contractului2(2 in mod silit. +lternativa recurgerii la rezolutiune9reziliere a partii care si8a e2ecutat obligatia este asadar aceea de a cere instantei e2ecutarea silita a celeilalte parti# culpabile. *nstanta investita cu o cerere de e2ecutare silita pronunta o 5otarare2(3 pe care apoi reclamantul 3creditorul4 o pune in e2ecutare# daca paratul 3debitorul4 persista in nee2ecutarea obligatiei. /2ecutarea se face conform regulilor stabilite de &odul de %rocedura &ivila sau de regulile speciale. ,egulile stabilite de &odul de %rocedura &ivila sunt? e2ecutarea imobiliara si e2ecutarea mobiliara# aceasta din urma cu varietatile ei? e2ecutarea asupra mobilelor corporale si e2ecutarea asupra creantelor si sumelor de baniA e2ecutarea se face prin intermediul unui e2ecutor judecatoresc. +cesta vinde la licitatie bunurile mobile sau imobile ale debitorului dupa punerea sec5estrului asupra lor sau popreste sumele pe care debitorul le are de incasat de la terti 3inclusiv banci4. *n cazul popririi bancare# aceasta consta in blocarea contului bancar al debitorului# de la momentul infiintarii popririi acesta nemaputand sa faca nici un fel de operatiune de retragere sau transfer a banilor# urmand ca acestia sa fie platiti de banca direct creditorului# in baza titlului e2ecutoriu al acestuia din urma. *n toate cazurile insa# creditorul nu isi poate insusi bunul debitorului care face obiectul garantiei# ca si modalitate de e2ecutare silita 3art. 2433 &. &iv.4. *n afara de nee2ecutarea culpabila a obligatiei# poate e2ista si situatia imposibilitatii fortuite de e2ecutare# adica o parte nu este in masura sa8si e2ecute obligatia datorita unui eveniment independent de vointa acesteia 3respectiv un caz fortuit sau unul de forta majora4. *n aceasta situatie# se pune problema care dintre parti suporta riscul imposibilitatii fortuite de e2ecutare. ,egula generala in materia contractelor
2(1

&onform art. 1 2 alin. 3 &. &iv.# declaratia de rezolutiune ori reziliere se inscrie in cartea funciara ori# dupa caz# in alte registre publice 2(2 -udor ,. %opescu# %etre +nca . op. cit.# p. 14' 2(3 &are dupa ce ramane definitiva# se investeste cu formula e2ecutorie# devinind astfel titlu e2ecutoriu

Page 97

sinalagmatice# indiferent de obiectul acestora# este aceea ca riscul este suportat de debitorul obligatiei imposibil de e2ecutat# pus in intarziere 3 res perit debitori4. +ceasta inseamna ca debitorul obligatiei imposibil de e2ecutat nu va putea pretinde celeilalte parti sa8si e2ecute la randul sau obligatia corelativa# dar nici aceasta din urma parte nu va putea pretinde despagubiri pentru nee2ecutare de la debitorul obligatiei imposibil de e2ecutat 3de e2emplu# in cazul pieirii fortuite a bunului ce face obiectul unei inc5irieri# proprietarul nu va mai putea cere in continuare c5iria# dar nici c5iriasul nu va putea pretinde despagubiri pentru neindeplinirea obligatiei de a i se pune la dispozitie folosinta bunului4. &reditorul poate suporta si el riscul# daca acesta refuza plata oferita in mod corespunzator# dupa punerea in intarziere. &az fortuit inseamna o imprejurare de fapt imprevizibila pentru debitor si de neinlaturat de catre acesta# care impiedica in mod obiectiv si fara culpa din partea lui e2ecutarea obligatiei sale contractuale. 0orta majora inseamna o imprejurare de fapt imprevizibila si de neinlaturat pentru oricine# care impiedica in mod obiectiv si fara culpa din partea debitorului e2ecutarea obligatiei sale contractuale. +tat cazul fortuit# cat si forta majora sunt cauze care il e2onereaza de raspundere pe debitorul contractual. 41. Prescriptia e7tinctiva

%rescriptia e2tinctiva reprezinta acel mijloc de stingere a dreptului la actiune# prin nee2ercitarea acelui drept in termenul stabilit de lege 2(4A ea face ca titularul unui drept subiectiv sa8si piarda ocrotirea dreptului respectiv pe calea actiunii in justitie si# odata cu aceasta# posibilitatea de a obtine e2ecutarea silita a obligatiei corelative lui. &u toate acestea# nu dreptul subiectiv dispare# ci doar apararea acestuia pe calea actiunii in justitie. Deci creditorul poate in continuare obtine de la debitor indeplinirea obligatiei# insa doar de buna8voie# nemaiputand sa il constranga la e2ecutare. %rescriptibilitatea este specifica# in principiu# doar drepturilor patrimoniale# iar sediul materiei se afla in -itlul * al &artii a V*8a &. &iv2( . 42. Clauza penala

&lauza penala# reglementata la art. 1 3( si urm. &. &iv.# este o modalitate prin care partile unui contract pre8determina cuantumul despagubirilor pe care o parte le datoreaza celeilalte in caz de neindeplinire culpabila sau indeplinire defectuoasa culpabila a obligatiilor contractuale# astfel incat partea care cere despagubiri nu va mai fi nevoita sa dovedeasca e2istenta si intinderea prejudiciului suportat# ci doar faptul nee2ecutarii sau e2ecutarii defectuase a obligatiei2(!.
2(4 2(

-ermenul general stabilit de lege este de 3 aniA in afara de termenul general e2ista si termene speciale +nterior noului &od &ivil# sediul materiei era Decretul nr. 1!"91$ (# republicat in B.)f. nr. 1191 .'!.1$!1 2(! *n ceea ce priveste culpa# aceasta se prezuma in cazul raspunderii contractuale# fiind sarcina debitorului sa rastoarne aceasta prezumtie prin invocarea si dovedirea unui fapt e2onerator 3caz fortuit# forta majora etc.4

Page 98

+plicarea clauzei penale este optionala pentru creditor# acesta putand cere e2ecutarea in natura a obligatiei# debitorul neputandu8se libera oferind suma stabilita ca si despagubire prin clauza penala. *n orice caz# clauza penala nu poate fi cumulata cu e2ecutarea in natura decat in cazul in care cea dintai acopera prejudiciul incercat prin e2ecutarea cu intarziere a obligatiei. )data stabilita de parti# clauza penala nu mai poate fi modificata de instanta decat daca? 3i4 obligatia principala a fost e2ecutata in parte fata de creditor iar 3ii4 cuantumul ei este vadit e2cesiv fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la inc5eierea contractului 3insa trebuie sa ramana superioara obligatiei principale4.

Page 99

Contractele
43. Contractul de vanzare

&onform art. 1! ' &. &iv.# vanzarea este un contract prin care o parte . denumita vanzator . transmite sau se obliga sa transmita celeilalate parti . denumita cumparator . proprietatea unui bun# in sc5imbul unui pret pe care cel din urma se obliga sa il plateasca. &aracterele jurdice ale contractului sunt? - este un contract sinalagmatic 3bilateral4# adica obligatiile incumba ambelor parti si fiecare este cauza celeilalteA - este un contract cu titlu oneros# adica ambele parti intentioneaza sa8si procure un avantaj patrimonial? vanzatorul . banii si cumparatorul . bunulA - este un contract comutativ# adica partile stiu# la momentul inc5eierii contractului# intinderea obligatiilorA - este un contract consensual# in principiu simplul acord de voina fiind suficient pentru nasterea valabila a contractuluiA e2ceptia formalismului se aplica doar in cazurile e2pres prevazute de lege2(". 43.1. (lementele de vala&ilitate ale contractului de vanzare

/lementele de valabilitate ale contractului de vanzare sunt? 3i4 elementele de valabilitate ale actelor juridice# in general si 3ii4 elementele de valabilitate aplicabile contractelor de vanzare8. *n ceea ce priveste capacitatea# ca element de valabilitate a unui contract# in general# facem cateva precizari? - fiind act de dispozitie 3in principiu4# capacitatea necesara inc5eierii unui contract de vanzare8cumparare de catre o persoana fizica este capacitatea deplina de e2ercitiuA - printre incapacitatile 3interdictiile4 speciale se numara interdictia functionarilor publici de a cumpara bunuri ale statului care se vand prin acestia 3motivul fiind cel al conflictului de interese4# interdictia batranilor ocrotiti prin tutela 3din cauza varstei inaintate sau a bolii4 de a inc5eia anumite acte de dispozitie fara acordul autoritatii tutelare# interdictia cumpararii de drepturi litigioase de catre avocati# magistrati etc. *n ceea ce priveste obiectul obligatiei contractului de vanzare# in general# desi te2tul art. 1! ' &. &iv. vorbeste de transferul proprietatii asupra unui bun# poate fi obiect al unei vanzari8cumparari si un dezmembramant al dreptului de proprietate# precum uzul sau uzufructul. *n ceea ce priveste bunul vandut# acesta poate fi mobil sau imobil# corporal

2("

De e2emplu# forma autentica a vanzarii de imobile# conform 7egii "91$$! privind cadastrul si publicitatea imobiliara

Page 100

sau incorporal2((# precum si o universalitate de bunuri 3universalitate de fapt 2($# precum fondul de comert2$'4. &onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bunul vandut sunt? - sa e2iste 3la momentul inc5eierii contractului sau in viitor2$14A - sa fie in circuitul civil# adica sa nu fi fost indisponibilizat prin lege# conventie sau prin testamentA - sa fie determinat sau determinabilA - sa fie# in principiu# proprietatea vanzatorului2$2. &onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretul? - sa fie stabilit in bani 3in orice moneda4A atunci cand se da in loc un alt bun si nu bani# contractul nu este o vanzare8cumparare ci un sc5imbA - sa fie# in principiu# determinat sau determinabilA - sa nu fie derizoriu 3a nu se confunda cu vilitatea# adica valoarea mai mica decat cea reala4. &onform art. 1!!2# pretul poate fi stabilit si de catre un tert desemnat prin acordul partilor. Daca acest lucru nu se intampla in ! luni# se va face pe cale de e2pertiza judiciara. *n continuare# art. 1!!4 &. &iv. prevede ca pretul este suficient determinat daca poate fi stabilit potrivit imprejurarilor. &and contractul are ca obiect bunuri al caror pret este stabilit pe piete organizate2$3 este presupusa a se fi inc5eiat la pretul mediu aplicat in ziua inc5eierii contractului pe piata cea mai apropiata de locul inc5eierii contractului2$4. )data inc5eiat contractul de vanzare# daca prin lege sau conventia partilor nu se stabileste altfel# proprietatea se transmite de drept de la vanzator. &ateva e2emple de contracte in care transferul nu are loc automat la data inc5eierii contractului? - contractul este afectat de un termen suspensiv sau o conditie suspensiva# ulterioare inc5eierii contractului 3de e2emplu# plata pretului4A - vanzarea are ca obiect bunuri de gen 3determinate generic2$ 4A in acest caz# proprietatea se transfera la momentul determinarii2$!A - vanzarea are ca obiect bunuri viitoare.
2(( 2($

De e2emplu# o creanta Nu si de drept# patrimoniul unei persoane 3in intregul lui4 neputand fi obiect al unor acte de dispozitie 2$' Vezi supra nr. 1( 2$1 Bunurile viitoare pot face obiectul actului# daca partile cunosc faptul ca bunul nu e2ista in prezent# dar va e2ista in viitor. &odul civil considera ca bunul este considerat ca e2ista 3realizat4 la data la care devine apt de a fi folosit potrivit destinatiei in vederea careia a fost inc5eiat contractul 3art. 1! ( alin. 4 2$2 Sunt valabile# de e2emplu# contractele in care vanzatorul vinde ceva ce nu este al lui# atunci cand cumparatorul cunoaste acest lucru iar vanzatorul se obliga sa dobandeasca la randul sau proprietatea asupra lucrului vandut spre a8l preda cumparatorului 2$3 Bursa de marfuri sau bursa de valori 2$4 *n cazul pietei de capital# tranzactiile de valori mobiliare 3transferurile facute sub pragul peste care trebuie promovata o oferta publica4 se fac numai la pretul pietei# in principiu# partile neputand stabili de comun acord pretul tranzactiei 2$ De e2emplu# fructe# cereale# combustibil etc. 2$! %rin cantarire# masurare# numarare

Page 101

Page 102

43.2.

%&ligatiile partilor

)bligatiile partilor sunt obligatiile ce incumba vanzatorului# respectiv cumparatorului# prin inc5eierea unui contract de vanzare. )bligatiile vanzatorului sunt? - sa predea bunul vandutA - sa il garanteze pe cumparator impotriva evictiunii. /victiunea consta in pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra lucrului vandut ca urmare a actiunii unui tert caruia i se recunoaste un drept de proprietate sau alt drept real asupra aceluiasi lucru. +stfel# in caz de evictiune# vanzatorul este obligat sa restituie cumparatorului pretul primitA - sa il garanteze pe cumparator impotriva viciilor ascunse ale lucrului vandut. Viciile sunt acele deficiente care afecteaza utlilitatea lucrului# facand8o sa scada. Viciile sunt ascunse atunci cand cumpararul# desi diligent# nu a putut 3printr8un specialist4 sa le observe la momentul cumpararii 3in unele cazuri# viciile sunt ascunse cu viclenie4. *n caz de e2istenta a viciilor# vanzatorul raspunde fata de cumparator fie prin restituirea unei parti a pretului# fie a intregului pret# in functie de gravitatea viciilor descoperite. - sa ii garanteze cumparatorului buna functionare a bunului vandut# daca a fost prevazuta in contract sau rezulta din lege. +ceasta presupune service8ul acordat cumparatorului# in cadrul termenului de garantie sau# daca bunul nu mai poate fi reparat# inlocuirea acestuia. *n cadrul acestei forme de raspundere se incadreaza si pentru incalcarea normelor de calitate a produselor vandute consumatorilor. *n acest caz# raspunderile comerciantului pot si# pe langa civile# si contraventionale sau c5iar penale. *n scopul stabilirii si sanctionarii contraventiilor# a fost creat +gentia Nationala pentru %rotectia &onsumatorului si oficiile judetene ale acesteia. *n cazul in care transmiterea dreptului de proprietate nu opereaza automat de la vanzator la cumparator 3aceasta fiind regula4# vanzatorul are in plus si obligatia de a efectua toate demersurile pentru ca acest transfer sa se produca. )bligatiile cumparatorului sunt? - sa plateasca pretul# inclusiv dobanda asupra acestuia# daca este datorata 3plata facandu8se dupa scadenta42$"A - sa ia in primire lucrul cumparat# pe c5eltuiala sa# daca partile nu au convenit altfelA - sa suporte c5eltuielile vanzarii# daca partile nu au convenit altfel. 43.3. Consecintele nerespectarii o&ligatiilor

&onsecintele nerespectarii obligatiilor reprezinta actiunile 3mijloacele4 pe care le are la indemana o parte impotriva celeilalte parti# respectiv sanctiunile pe care aceasta din urma parte le suporta in cazul neindeplinirii culpabile a obligatiilor contractuale. +vand in vedere ca vanzarea este un contract sinalagmatic# cu e2ecutare dintr8o data 3 uno ictu4#
2$"

*n cazul in care pretul se plateste prin ordin de plata# pretul se considera primit la momentul la care suma de bani a creditat contul bancar al vanzatorului

Page 103

mijloacele aflate la indemana partilor sunt 3i4 ridicarea e2ceptiei de nee2ecutare si 3ii4 desfiintarea contractului. *n plus# partea care si8a e2ecutat obligatiile poate cere e2ecutarea silita a contractului2$(. *n ceea ce priveste suportarea riscului imposibilitatii fortuite de e2ecutare# vanzarea# in calitate de contract translativ de proprietate# comporta anumite particularitati fata de regula generala in materie de proprietate prevazuta la art. ( &. &iv.# unde riscul este suportat de cel care are# la data survenirii situatiei fortuite# calitatea de proprietar al bunului pierit 3res perit domino4. *n materia contractelor translative de proprietate regula prevazuta la art. 12"4 alin. 1 &. &iv. este aceea ca riscul este suportat de catre debitorul obligatiei imposibil de e2ecutat 3res perit debitori4. +stfel# in cazul pieirii 3disparitiei49deteriorarii fortuite2$$ a bunului dupa ce acesta a fost vandut# insa inainte de a fi fost predat# riscul il suporta vanzatorul# c5iar daca proprietatea s8a transmis la cumparator prin efectul translativ al consensualismului. +sadar# c5iar daca vanzatorul nu si8a rezervat prin contract proprietatea 3art. 1" &. &iv.4 ori aceasta nu s8a transferat din alte motive contractuale3'' sau legale# in cazul pieirii fortuite a bunului inainte de predare# riscul acestei pieiri il suporta vanzatorul# in calitate de debitor al obligatiei de predare. +cesta nu va putea obtine contraprestatia de la cumparator sau# daca a obtinut8o deja# este dator sa o restituie. &umparatorul nu poate nici el obtine despagubiri intrucat bunul a pierit fara nici o culpa din partea vanzatorului. Dispozitiile privitoare la sarcina suportarii riscului fiind supletive# partile pot deroga de la ele fie inversand raspunderea# fie atenuand8o. Sarcina suportarii riscului se transfera insa la cumparator daca acesta a fost pus in intarziere de catre vanzator pentru preluarea bunului vandut 3art. 12"4 alin. 2 &.&iv.43'1. *n cazul in care obiect al vanzarii il formeaza bunuri de gen 3bani# marfuri etc.4# avand in vedere ca transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora se face la momentul individualizarii lor 3prin cantarire# masurare# numarare etc.4 si deoarece acestea nu pier ca gen ori specie 3genera non pereunt4# in cazul pieirii fortuite a bunurilor ce faceau obiectul unei vanzari# vanzatorul va fi tinut in continuare sa predea alte bunuri de acelasi gen sau specie# in aceeasi cantitate# volum# numar etc. +sadar# regula res perit debitori se aplica doar contractelor de vanzare ce au ca obiect bunuri individual determinate. 44. Contractul de imprumut

&ontractul de imprumut 3propriu8zis43'2 este contractul prin care o parte . denumita imprumutator . transmite unei alte persoane denumite imprumutat . proprietatea asupra unei catimi de bunuri de gen in vederea consumarii lor# cu obligatia pentru acesta din urma de a restitui la scadenta o catime egala de bunuri de acelasi gen si calitate. *mprumutul este reglementat la art. 21 ( si urm. &. &iv.
2$( 2$$

Vezi supra nr. 4'.2 *ncendiu# cutremur etc. 3'' <n termen# o conditie 3'1 %unerea in intarziere se face printr8o notificare trimisa prin e2ecutorul judecatoresc sau prin oricare mijloc care asigura dovada comunicarii 3art. 1 22 &. &iv.4 3'2 Numit si de consumatie# pentru a8l deosebi de imprumutul de folosinta 3comodatul4

Page 104

&aracterle juridice ale imprumutului sunt? - este un contract real# adica nu poate e2ista in lipsa traditiunii 3remiterii4 materiale a bunurilor imprumutate. +sadar# c5iar semnat# un contract de imprumut neurmat de remitere nu poate fi considerat decat un ante8contract de imprumutA - poate fi atat cu titlu gratuit# cat si cu titlu onerosA - are ca obiect numai lucruri de gen# fungiblie si consumptibile 3bani# valori mobiliare# marfuri standardizate etc.4. 0iind act de dispozitie# partile . persoane fizice trebuie sa aiba deplina capacitate de e2ercitiu. *n ceea ce priveste persoanele juridice# oricine poate atat lua cu imprumut# cat si da cu imprumut. &u referire la sumele de bani# posibilitatea acordarii de imprumuturi fara a fi necesara vreo autorizatie din partea vreunui organ administrativ 3'3 a fost consacrata normativ intai in mod e2pres# prin ultimul articol al titlului V* din 7egea nr. 1!192''3# privind garantiile reale mobiliar# titlu abrogat in prezent de noul &od &ivil 3si inlocuit de acesta din urma43'4. *n prezent# prin consacrarea principiului =ce nu este interzis este permis>3' # interdictiile ramana a fi prevazute doar in mod e2pres. *n speta# interdictia e2presa se afla in 7egea institutiilor de credit 3'!# interdictia referindu8se doar la acordarea de imprumuturi din depozite atrase. *nscrisul constatator al imprumutului este suficient sa fie semnat de imprumutat# datorita caracterului unilateral al contractului. &u toate acestea# pentru a putea fi considerat un ante8contract3'"# adica sa contina obligatia imprumutatorului de a pune la dispozitia imprumutatului imprumutul# inscrisul trebuie semnat si de imprumutator. )bligatiile imprumutatului sunt? - obligatia de restituireA - obligatia de plata a dobanzii# in cazul contractelor comerciale sau civile cu titlu oneros. *n considerarea caracterului unilateral al contractului de imprumut# obligatia imprumutatorului este doar aceea de a raspunde pentru pagubele cauzate de eventualele viciile ascunse ale bunurilor fungibile imprumutate 3'(. *n ceea ce priveste contractul de imprumut inc5eiat dar neurmat de predarea materiala a bunurilor ce fac obiectul imprumutului# putand fi calificat ca si ante8contract# consideram ca imprumutatorului ii
3'3 3'4

*n speta# BN, /ste vorba de art. 1'' care# desi nu avea nici o legatura cu garantiile# preciza e2pres ca orice persoana# daca nu primeste depozite# poate vinde pe credit sau poate acorda imprumuturi# fara a fi aplicabile prevederile legislatiei bancare 3' Vezi supra nr. 14.2 3'! +rt. alin. 1? Se interzice oric@rei persoane fizice# juridice sau entit@Qi f@r@ personalitate juridic@# ce nu este instituQie de credit# s@ se angajeze Ontr8o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ori Ontr8o activitate de atragere Si9sau gestionare de sume de bani provenite din contribuQiile membrilor unor grupuri de persoane constituite On vederea acumul@rii de fonduri colective Si acord@rii de credite9Omprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru ac5iziQionarea de bunuri Si9sau servicii de c@tre membrii acestora 3'" &are este un contract bilateral# deci cu obligatii de ambele parti 3'( +vand in vedere caracterul unilateral al contractului de imprumut# imprumutatorul nu are alta obligatie

Page 105

revine obligatia de a pune imprumutul la dispozitia imprumutatului# precum si a imprumutatului de a primi imprumutul3'$. )bligatia de restituire este de esenta contractului de imprumut# fiind intotdeauna subinteleasa c5iar daca nu este prevazuta e2pres. ,estituirea se face la scadentaA daca nu s8a stabilit un termen de restituire# instanta de judecata este in drept ca# la cererea imprumutatorului# sa stabileasca un astfel de termen# in functie de imprejurarile concrete ale cauzei. Daca s8a convenit ca restituirea se va face cand imprumutatul va avea resursele necesare# termenul stabilit de instanta imprumutatului care are sau va avea aceste mijloace nu va putea depasi trei luni 3art. 21!2 &. &iv.4 31'. *n nici un caz nu ar putea sa considere creanta ca nee2igibila si sa respinga pe acest motiv actiunea# o asemenea solutie ducand la consecinta de neacceptat ca imprumutatorul sa nu poata obtine restituirea imprumutului decat atunci cand va voi imprumutatul. Dreptul de a cere restituirea imprumutului se prescrie in termenul general de trei ani de la data scadentei. *n cazul in care imprumutul nu are fi2ata o scadenta# termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care instanta fi2eaza intai scadenta si nu de la data remiterii bunurilor ce fac obiectul imprumutului. *n cazul unor imprumuturi succesive intre aceleasi parti# pentru fiecare imprumut va incepe sa curga un termen distinct. +stfel# in cazul unui imprumut acordat in transe de bani# termenul de prescriptie curge separat pentru fiecare transa# de la data fiecarui varsamant. 0iind un contract unilateral# nu sunt aplicabile efectele contractelor sinalagmatice# adica e2ceptia de nee2ecutare a contractului si desfiintarea contractului311. Daca# in ceea ce priveste imposibilitatea ridicarii e2ceptiei de nee2ecutare# lucrurile sunt evidente# in ceea ce priveste restituirea imprumutului la scadenta# imprumutatorul poate obtine acest lucru pe calea e2ecutarii silite# impreuna cu dobanzile aferente pana la momentul restituirii. *mprumutatul devenind c5iar proprietarul bunurilor imprumutate# riscul pieirii fortuite a acestora este# teoretic# in sacina sa 3art. 21!' &. &iv.4. %ractic insa# pieirea este imposibila deoarece obiectul imprumutului il formeaza bunuri de gen# fungibile 3intersc5imbabile4# care nu dispar niciodata 3genera non pereunt4# deci imprumutatul le poate procura de oriunde spre a le restitui imprumutatorului. *n afara de plata 3rambursare4# obligatia de restituire a imprumutului se stinge si prin compensatie# remitere de datorie# dare in plata# revocare conventionala etc. +ceasta
3'$

*n caz contrar# o parte poate cere rezolutiunea ante8contractului daca partea cealalta nu isi indeplineste obligatiile din ante8contract# precum si daune 3de e2emplu# imprumutatul care# desi indeplineste toate conditiile pentru a primi un imprumut in bani# imprumutatorul refuza sa8i puna la dispozitie capitalul# cauzandu8i astfel un prejudiciu4A invers# daca imprumutatul nu mai vrea sa primeasca imprumutul# imprumutatorul poate si el solicita desfiintarea# precum si daune 3de e2emplu# costurile analizarii cererii de imprumut4 31' +ceeasi este situatia in cazul in care contractul spune ca imprumutatul va restitui atunci cand va putea sau cand va avea de unde 311 +sadar consideram fara efecte prevederea art. 2' din 7egea nr. 1$'91$$$ conform careia# in caz de neindeplinire a obligatiei de restituire# contractul este reziliat# rezolutiunea neputand interveni# in cazul contractelor unilaterale# decat in baza acordului comun al partilor# conform art. 12"' alin. 2 &. &iv. 3mutuus consensus& mutuus dissensus4# care a inlocuit art. $!$ alin. 2 din vec5iul &od &ivil

Page 106

obligatie nu se stinge prin moartea imprumutatului . persoana fizica sau reorganizarea imprumutatului . persoana juridica# datoriile fiind preluate de eventualii succesori. 44.1. Reguli specifice imprumuturilor avand ca o&iect sume de &ani

Dupa cum aratam mai sus# imprumutul de cosumatie 3propriu8zis4 are ca obiect orice fel de lucruri de gen# fungibile si consumptibile iar banii sunt cel mai clar e2emplu de astfel de bunuri# acestia facand cel mai des obiect al unui imprumut. *mprumutul# inclusiv bancar# este o varietate a creditului# alaturi de creditul comercial. ,estituirea imprumuturilor acordate intr8o anumita moneda trebuie facute in aceeasi moneda# indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede 3art. 21!4 &. &iv.4. Se considera insa ca regula nominalismului monetar# cum a fost denumita aceasta prevedere# nu se aplica in cazul in care devalorizarea monederi de referinta a avut loc dupa scadenta# dupa acest moment diferenta de valoare putand fi obtinuta de catre imprumutator cu titlu de despagubiri. Dovada restituirii se face# potrivit dreptului comun# prin c5itanta liberatorie eliberata de imprumutator imprumutatului 3art. 1 '' alin. 1 &. &iv.4. ,emiterea voluntara a titlului# facuta de imprumutator catre imprumutat# creaza o prezumtie de liberare 3art. 1 '3 &. &iv.4. *n sistemul transferurilor bancare# dovada platii se face prin ordinul de plata avand ca obiect suma de bani imprumutata# vizat de banca 3art. 1 '4 &. &iv.4. *n cazul imprumuturilor in bani# acestea se prezuma a fi cu caracter oneros# in speta cu dobanda. Dobanda poate fi 3i4 curenta si 3ii4 penalizatoare. Dobanda curenta este cea care se acumuleaza asupra sumelor nee2igibile datorate de debitor creditorului cu titlu de pret al capitalului cu care a fost creditat# avand natura unui drept de creanta accesoriu 312. De aceea# dobanda curenta se mai numeste si remuneratorie. Dobanda penalizatoare este cea care se acumuleaza la sumele e2igibile datorate de debitor creditorului# avand natura unei despagubiri pentru neplata la scadenta a capitalului si a eventualelor dobanzi curente 3daca se procedeaza la capitalizarea lor3134. Natura juridica a penalitatilor este aceea de clauza penala314. +sadar dobanda curenta nu este o despagubire ci un pret al serviciului constand in punerea de catre imprumtator a imprumutului 3capitalul 31 4 la dispozitia imprumutatului si numai dobanda penalizatoare este o despagubire. Dobanda poate fi legala sau contractuala. Dobanda legala# atat civila cat si comerciala# este reglementata de )6 nr. 1392'1131!. Dobanda contractuala trebuie sa fie e2pres prevazuta in contract# inclusiv in ceea ce priveste cuantumul ei# neputandu8se prezuma# in
312

*n acest fel# conform reguli =accesoriul urmeaza principalul> 3 accesorium sequitur principale4# orice e2ceptie care poate fi ridicata de debitor in legatura cu capitalul 3precum prescriptia e2tinctiva4 afecteaza si dobanda 313 &apitalizarea sau unirea dobanzilor cu capitalul astfel incat sa rezulte un nou capital# mai mare# purtator de dobanzi# se numeste anatocism 314 Vezi supra nr. 42 31 *n practica# capitalul este denumit uneori =principal> 3engl. principal4 31! +plicabila la fel ca in cazul imprumutului# dobanda legala fiind aplicabila tuturor obligatiilor banesti# indiferent de izvorul lor

Page 107

caz contrar aplicandu8se automat dobanda legala. Dobanda poate fi e2primata atat cantitativ# cat si procentual 3in acest din urma caz fiind in prezenta unei rate la care dobanda se acumuleaza4. ,ata dobanzii poate fi fi2a sau variabila 3legata sau nu de un element e2terior31"4. Dobanda se poate plati fie odata cu capitalul fie separat# pe parcursul contractului. *n cazul in care imprumutul este cu dobanda# pe langa faptul ca imprumutatorul nu poate cere restituirea imprumutului inainte de scadenta# nici imprumutatul nu poate face restitui inainte de aceeasi scadenta. 1otivul acestei din urma interdictii este acela ca# facand o plata anticipata fara acordul sau# imprumutatorul ar fi privat de dobanda pe care ar fi trebuit sa o incaseze cu titlu de pret al serviciului de a pune capitalul la dispozitia imprumutatului. +ceasta deoarece termenul nu este stabilit doar in favoarea imprumutatului# ci si in favoarea imprumutatorului# adica in favoarea ambelor parti 3art. 21!1 &. &iv.4 si deci numai ambele parti pot renunta la el. +sadar# daca face o plata anticipata# imprumutatul poate fi obligat sa plateasca si diferenta de dobanda# cu titlu de despagubiri 3in practica partile prestabilind prin contract cuantumul despagubirilor431(. +lternativa imprumutului comercial in cadrul creditarii este creditul comercial 31$. +cesta reprezinta amanarea conventionala a e2ecutarii obligatiei de plata a pretului unui contract de contract de vanzare pe credit sau de prestari de servicii. ) forma de credit comercial este creditul de consum 3consumer finance# engl.432'# adica finantarea persoanelor fizice 3in general4 de a8si cumpara in rate bunuri de larg consum cu plata acestora in rate# cu dobanda. 44.2. Reguli specifice imprumuturilor &ancare

%rincipalul instrument de finantare prin imprumut este creditul bancar 321. +cesta constituie o varietate a imprumutului comercial avand ca obiect sume de bani si are ca si caractaristica faptul ca imprumutatorul este o banca comerciala. ) banca comerciala este o societate comerciala care are ca principala activitate atragerea de depozite si acordarea de credite# principala sursa de venit fiind diferenta de dobanda dintre depozitele atrase si creditele acordate. +ctivitatea de creditare in sistem bancar face obiectul 7egii institutiilor de credit# fiind interzisa orice forma de creditare din depozite atrase de catre o entitate non8bancara. &onform art. 12' din aceasta lege# contractele de credit inc5eiate de o institutie de credit 3precum o banca4 sunt titluri e2ecutorii.

31" 31(

De e2emplu# dobanda 7*B),# /<,*B),# 0*B), etc. *n cazul imprumuturilor 3creditelor4 facute de un profesionist catre un consumator# regulile sunt altele 3vezi infra nr. 44.24 31$ +sadar# creditul reprezinta genul pro2im iar creditul comercial# respectiv imprumutul reprezinta diferenta specifica 32' 7easing8ul fiind o forma de consumer finance 3engl.4 321 +ceasta este traditia in /uropa. *n S<+# cu e2ceptia companiilor mici# finantarea corporatista se face prin emisiuni de valori mobiliare

Page 108

Daca dobanda# in contractele nebancare# este uneori omisa a se specifica in cuprinsul contractului 3aplicandu8se astfel dobanda legala4# in contractele de imprumut bancar dobanda este intotdeauna aratata in contract. Dobanda se plateste esalonat separat de capital sau impreuna cu parti din acesta. *n primul caz# perioada pe care se plateste numai dobanda se numeste perioada de gratie. *n cel de8al doilea caz# ratele de plata contin atat o componenta de capital cat si una de dobanda# partile ane2and la contractul de imprumut un scadentar reprezentand graficul rambursarilor. *n general# dobanda se acumuleaza la capitalul ramas de restituit322. Dobanda bancara este impozabila si se datoreaza de catre beneficiarul ei. ,etinerea si virarea impozitului pe dobanda se face de catre banca 3sistemul retinerii la sursa4# astfel incat deponentul va primi dobanda dupa retinerea impozitului aferent. *n cazul creditului acordat de o societate de profil 3inclusiv banca4# rambursarea anticipata este reglementata de art. !! si urm. din )<6 '92'1' privind contractele de credit pentru consumatori323. +stfel# despagubirea creditorului poarta numele de comision de rambursare anticipata si acesta nu poate depasi 1I# respectiv '# I din suma ramasa de plata# daca termenul care s8ar fi scurs este mai mare# respectiv mai mic de un an. 0orme ale creditului bancar sunt imprumutul revolving 3engl.4324# corporate 3engl.432 # retail 3engl.432!# mortgage 3engl.432" etc. 42. Contractul de depozit

Depozitul este un contract prin care o persoana . denumita deponent . remite un bun mobil spre pastrare unei alte persoane . denumite depozitar . cu obligatia pentru acesta din urma de a8l pastra pentru o perioada de timp si de a8l restitui in natura 3art. 21'3 &. &iv.4. &aracterele juridice ale depozitului sunt? - este un contract real# adica nu poate e2ista in lipsa traditiunii 3remiterii4 materiale a bunurilor depozitate 3art. 21'3 &. &iv.4. +sadar# c5iar semnat# un contract de depozit neurmat de remitere nu poate fi considerat decat un ante8contract de depozitA - in principiu# unilateralA - poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu onerosA

322

Dar e2ista si posibilitatea ca partilor de a stabili ca dobanda se acumuleaza la capitalul initial# care este

fi2
323 324

%ublicat in 1.)f. 3($911.'!.2'1' ) facilitare de creditare care este reinnoita si# prin urmare# poate fi folosita in mod repetat. 1ai este denumita si open-end credit. <n e2emplu de astfel de imprumut este cartea de credit 32 +cordat societatilor comerciale 32! +cordat persoanelor fizice 32" &reditul ipotecar# adica imprumutul garantat c5iar cu bunul imobil cumparat din imprumut

Page 109

poate avea ca obiect atat bunuri individual determinate# cat si generic determinate# respectiv fungiblie si consumptibile 3bani# valori mobiliare# marfuri standardizate etc.4.

0iind act de dispozitie# partile 8 persoane fizice trebuie sa aiba deplina capacitate de e2ercitiu a acestora. )bligatiile depozitarului sunt? - sa pastreze bunul primit in depozitA - sa restituie bunul primit in depozitA - sa restituie fructele bunului primit in depozit 3in cazul banilor# fructele sunt civile# in speta dobanzi4. )bligatia unica a deponentului este aceea sa plateasca depozitarului pretul 3remuneratia4 convenita pentru serviciul de a depozita bunurile# atunci cand contractul a fost inc5eiat cu titlu onerosA in acest caz# contractul are caracter bilateral# ambele parti avand deci obligatii una fata de cealalta. *n plus fata de aceasta obligatie initiala# pe parcursul e2ecutarii contractului# in sarcina deponentului se poate naste obligatia de a8l despagubi pe depozitar in cazul in care acesta sufera un prejudiciu datorita viciilor bunului depozitat 3atunci cand depozitul are ca obiect# de e2emplu# bunuri perisabile4. )bligatia depozitarului de a pastra bunurile date in depozit incumba acestuia atunci cand obiectul depozitului il formeaza bunuri individual determinate. +tunci cand depozitul are ca obiect bunuri determinate generic# de gen si consumptibile 3precum sume de bani4# depozitarul dobandeste c5iar dreptul de proprietate asupra acestor bunuri# urmand sa restituie deponentului o catime egala de bunuri de acelasi gen si calitate 3in cazul banilor# aceeasi suma de bani4. *n acest caz se aplica in completare regulile de la imprumutul de consumatie 3art. 21' &. &iv.4. &ontractul de depozit remunerat sau profesionist ori care permite depozitarului folosinta bunului il obliga pe acesta sa pastreze bunurile primite in depozit cu diligenta si prudenta# raspunderea acestuia fiind angajata pentru culpa levis in abstracto 3cea mai usoara culpa# independent de cum depozitarul are grija de propriile bunuri4. ,iscul pieirii fortuite a bunurilor ce formeaza obiect al contractului este suportat de depozitar# in cazul in care bunurile respective sunt de gen# fungibile si consumptibile 3bani# valori mobiliare# marfuri standardizate4# deoarece acesta dobandeste c5iar proprietatea asupra acestora 3art. 21!' &. &iv.# preluat de la imprumut4. *n plus# bunurile de gen nu pier 3genera non pereunt4# ceea ce face ca depozitarul sa trebuiasca a restitui deponentului bunuri identice. *n cazul in care bunul este individual determinat# riscul este suportat de deponent# in calitate de proprietar al bunului 3res perit domino4# cu e2ceptia cazului in care depozitarul a fost pus in intarziere de catre deponent pentru a restitui bunurile 3art. 1!34 &. &iv432(. Dispozitiile privitoare la sarcina suportarii riscului fiind supletive# partile pot deroga de la ele.

32(

%unerea in intarziere este necesara aici# nefiind in nici unul din cazurile enumerate la art. 1 23 alin. 2 &. &iv.# cand debitorul este de drept in intarziere

Page 110

)bligatia de restituire este de esenta contractului de depozit# fiind intotdeauna subinteleasa c5iar daca nu este prevazuta e2pres. ,estituirea se face# in principiu# la simpla cerere a deponentului32$. &u toate acestea# in cazul in care contractul are caracter oneros 3remunerat4# termenul depozitului este stabilit in favoarea ambelor parti iar daca restituirea anticipata il prejudiciaza pe depozitar# acesta are dreptul la despagubiri din partea deponentului. Situatia este aceeasi si in cazul in care depozitarul se poate folosi de bunurile depozitate 3in cazul bunurilor de gen precum banii# dobandind c5iar dreptul de proprietate asupra lor# folosinta lor este implicita4. Dreptul de a cere restituirea depozitul se prescrie in termenul general de trei ani de la data scadentei. *n cazul in care depozitul nu are fi2ata o scadenta# termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care instanta fi2eaza intai scadenta 3transforma un termen incert intr8unul cert4 si nu de la data la care bunirile au fost date in depozit 33'. *n cazul unor depozite succesive intre aceleasi parti# pentru fiecare depozit va incepe sa curga un termen distinct. ) varietate a depozitului comercial o reprezinta acel depozit in temeiul caruia depozitarul emite deponentului un titlu reprezentativ 3certificat4 al bunurilor 3altele decat sume de bani4 ce fac obiectul depozitului. %articularitatea acestor depozite este ca titlurile emise sunt liber transferabile9ipotecabile# iar transmiterea lor ec5ivaleaza cu transmiterea c5iar a dreptului de proprietate9constituirea ipotecii mobiliare pentru bunurile asupra carora poarta. *n afara de restituirea depozitului# obligatia depozitarului se stinge si prin compensatie 331# remitere de datorie# dare in plata etc. )bligatia nu se stinge prin moartea depozitarului . persoana fizica sau reorganizarea depozitarului . persoana juridica# datoriile fiind preluate de eventualii succesori. 42.1. Reguli specifice depozitelor avand ca o&iect sume de &ani

Dupa cum aratam mai sus# depozitul poate avea ca obiect# pe langa bunuri individual determinate# si bunuri determinate prin gen# fungibile si consumptibile iar banii sunt cel mai intalnit e2emplu de astfel de bunuri. Depozitele in bani sunt interzise a fi atrase de la public# daca depozitarul nu este o institutie de credit autorizata de BN,332.

32$

&ontractele de depozit bancar au o rubrica speciala pentru desemnarea# de catre deponent# a eventualilor mandatari 3imputerniciti4 sa ceara restituirea 33' &onsideram ca situatia este similara imprumutului fara termen de rambursare 331 +stfel# daca banca are o creanta fata de deponent 3din acordarea unui credit4 si aceasta este certa# lic5ida si e2igibila# intervine compensatia legala intre depozit si credit. *n practica# creditele acordate de banci sunt conditionate de constituirea de depozite 3conturi curente4 de catre debitori la banca creditoare# deponentii constituind in favoarea bancilor inclusiv un gaj pentru a evita concursul cu alti creditori c5irografari ai debitorului8deponent asupra sumelor reprezentand depozite# lucru insa inutil pentru ca banca are oricum un drept de retentie iar compensatia opereaza oricum de drept# banca nefiind deci supusa sa suporte concursul altor creditori 332 +rt. alin. 1 din 7egea institutiilor de credit

Page 111

&onform regulii nominalismului monetar consacrate de art. 21!4 &. &iv. 333# restituirea sumelor depuse intr8o anumita moneda trebuie facuta in aceeasi moneda in care au fost depuse# indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede. Banii fiind bunuri de gen# fungibile si consumptibile# dobandind proprietatea asupra lor# se subintelege ca depozitarul foloseste de ei atunci cand el este cel care plateste o remuneratie deponentului in sc5imbul constituirii depozitului. *n acest caz# deponentul nu are nici o obligatie fata de depozitar# contractul avand caracter unilateral perfect 3adica e2ista doar obligatia depozitarului de a plati dobanda4. &ontractele de depozit prevad in general# in acest caz# cuantumul despagubiriilor pe care depozitarul le retine din suma ce trebuie restituita deponentului# in caz ca acesta din urma cere restituirea anticipata334. Dobanda poate fi legala sau contractuala. Dobanda legala este reglementata de )6 nr. 1392'1133 . Valoarea dobanzii contractuale trebuie sa fie e2pres prevazuta in contract# in caz contrar aplicandu8se dobanda legala. Dobanda poate fi e2primata atat cantitativ# cat si procentual 3in acest din urma caz fiind denumita rata a dobanzii4. ,ata dobanzii poate fi fi2a sau variabila. Dobanda se poate plati fie odata cu capitalul depozitului# fie separat# pe durata contractului. 42.2. Reguli specifice depozitelor &ancare

Depozitul reprezinta principalul instrument de finantare al activitatii bancilor comerciale si rezervat# cu cateva e2ceptii33!# e2clusiv acestora33". +plicabilitatea practica a depozitelor de bani se regaseste in depozitul bancar# avand ca si caractaristica faptul ca depozitarul este o banca comerciala. ) banca comerciala este o societate comerciala care are ca principala activitate atragerea de depozite si acordarea de credite# principala sursa de venit fiind diferenta de dobanda dintre depozitele atrase si creditele acordate. %entru a asigura o protectie a deponentilor# bancile comerciale sunt obligate sa particpe la constituirea 0ondului de 6arantare a Depozitelor in Sistemul Bancar 33(# sumele constituite in acest fond fiind folosite la despagubirea deponentilor 33$ in cazul incapacitatii de plata a bancii depozitare. *n afara de aceasta protectie directa# o protectie indirecta o reprezinta obligatia bancilor de a mentine un anumit activ net raportat la total active# de a constitui depozite 3rezerve4 obligatiorii la BN,# de a nu depasi cotele de participare la capitalul
333 334

%rin interpretarea ei e2tensiva# fiind prevazuta in capitolul destinat imprumutului ,etinerea sumelor se face# in general# din dobanda datorata 33 +plicabila tuturor obligatiilor banesti# indiferent de izvorul lor 3vanzare8cumparare# imprumut etc.4 33! +lte institutii de credit reglementate de 7egea institutiilor de credit# art. 3# precum cooperativele de credit sau bancile de locuinte# care pot atrage depozite de la proprii membri 33" *n afara de depozite# bancile mai primesc finantare din partea actionarilor# cu titlu de aport in numerar la capitalul social# precum si imprumuturi din partea altor institutii financiare. +lte venituri ale bancilor provin din operatiuni precum participari la capitalul social al altor societati# comisioane# consultanta etc. 3vezi art. 1( din 7egea institutiilor de credit4 33( *nfiintarea si functionarea acestuia face obiectul )6 nr. 3$91$$!# republicata in 1.)f. nr. 14192''2# cu modificarile si completarile ulterioare 33$ Doar a persoanelor fizice si a *118urilor# plafonul despagubirilor fiind in prezent de 1''.''' /<,# conform reglementarilor europene

Page 112

social al altor societati comerciale 3pentru diminuarea riscului de portofoliu4. %este toate acestea e2ista si protectia asigurata prin politica de supraveg5ere a BN,. ) varietate a depozitului bancar este contul curent bancar 34'. &ontul curent bancar este un depozit care# in plus fata de depozitul bancar obisnuit# permite deponentului sa ordone bancii plati 3viramente4 pe care aceasta sa le efectueze# in sc5imbul unui comision# in limita depozitului 3disponibilului4# catre terti# in contul curent al acestora din urma desc5is la aceeasi banca sau la o terta banca. De asemenea# titularul contului 3deponentul4 poate sa traga o cambie ori un bilet la ordin asupra bancii# precum si sa emita un cec in limita acesluiasi disponibil# pentru a efectua o plata catre un tert. *nvers# contul curent al titularului este alimentat fie prin noi depuneri# fie prin plati 3viramente4 facute de terti prin ordin de plata. ) alta caracteristica a contului curent bancar este aceea ca acesta este un depozit la vedere# adica nu are scadenta# ceea ce face ca depozitul sa poata fi restituit deponentului la cererea acestuia# fara vreo retinere din suma cu titlu de despagubiri. Din aceste considerente# dobanda la contul curent este mai mica decat cea acordata de banca pentru depozitele la termen. )bligatia bancii de a restitui deponentului sumele este suspendata# respectiv inceteaza in cazul in care asupra depozitarului se instituie o poprire asiguratorie# respectiv e2ecutorie. %oprirea asiguratorie este o indisponibilizare temporara a conturilor9depozitelor# dispusa de instanta investita cu o solutionarea unui litigiu avand ca obiect plata unei sume de bani de catre deponent unui tert. *n al doilea caz poprirea e2ecutorie se instituie cand cererea reclamantului este admisa. Daca# la data admiterii cererii# se instituise deja poprirea asiguratorie# aceasta din urma se transforma in poprire e2ecutorie iar banca# in calitate de tert poprit# este obligata sa plateasca suma de bani reprezentand datorata clientului 3sau parte din aceasta4 si dobanzile acumulate numai reclamantului . creditor al clientului8 deponent . in conformitate cu 5otararea instantei de judecata. 40. Contractul de leasing

7easing8ul reprezinta o metoda de finantare pe termen mediu si lung si# prin aceasta# un factor de promovare a vanzarilor 3in special a e2porturilor4. /ste o te5nica de finantare 3creditare4 pentru ca permite folosirea unor bunuri de catre o persoana care nu dispune de banii necesari pentru cumpararea lor cu plata integrala si atunci plateste mai multe rate de leasing 3redevente4 catre o institutie finantatoare care# la randul ei# plateste vanzatorului pretul integral al bunurilor respective. Spre deosebire de creditul bancar# care finanteaza doar un un procent din investitia clientului# leasing8ul finanteaza integral aceasta investitie. ,eprezinta o modalitate de promovare a vanzarilor deoarece# la numarul celor care isi ac5izitionarea unor bunuri cu plata integrala se adauga cei care le ac5izitioneaza prin finantarea in sistem leasing. /ste modalitate de promovare a e2porturilor deoarece multe din bunurile ce fac obiect al contractelor de leasing sunt ec5ipamente# utilaje# masini pentru care e2ista producatori consacrati la nivel mondial. *n plus# legea romana
34'

+ nu se confunda cu contractul de contractul de cont curent dintre un creditor si un debitor care isi sting in acest mod mai multe obligatii simultan# reglementat la 21"1 si urm. &. &iv.# acesta din urma fiind o aplicatie a compensatiei

Page 113

3ca si alte legislatii4 stabieste o serie de facilitati fiscale pentru bunurile importate si platite in sistem leasing341. 7easing8ul este reglementat de )6 nr. 191$$"342 care defineste contractul la art. 1 ca pe o operatiune comerciala in care o parte# denumita locator9finantator# transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun# al carui proprietar este# celeilalte parti# denumita locatar9utilizator# la solicitarea acesteia# contra unei plati periodice# denumita rata de leasing# urmand ca# la sfarsitul perioadei de leasing# locatorul9finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului9utilizatorului de a cumpara bunul# de a prelungi contractul de leasing fara a sc5imba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale. 7ocatarul9utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului si inainte de sfarsitul perioadei de leasing# dar nu mai devreme de 12 luni# daca partile convin astfel si daca ac5ita toate obligatiile asumate prin contract. )peratiunea incepe cu un contract de vanzare8cumparare asupra unui bun# inc5eiat intre furnizor 8 in calitate de vanzator 8 si finantator 8 in calitate de cumparator# la cererea utilizatorului# urmat de un contract de locatiune a aceluiasi bun# inc5eiat intre finantator 8 in calitate de locator 8 si utilizator 8 in calitate de locatar. *n cazul in care furnizorul este una si aceeasi persoana cu finantatorul# operatiunea numai este de leasing# ci de credit comercial. Desi te5nic sunt doua contracte# practic operatiunea este tripartita prin prisma faptului ca utilizatorul este cel care alege bunul si furnizorul acestuia# finantatorul neputand interveni in aceasta etapa decat prin prisma acceptarii sau respingerii cererii utilizatorului de finantare a operatiunii. +stfel# potrivit art. $ lit. a din )6 nr. 191$$"# prima obligatie a finantatorului este sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul. + treia componenta a leasing8ului este dreptul 3optiunea4 utilizatorului de a cumpara bunul ce pana atunci a facut obiectul locatiunii. %ana la momentul e2ercitarii acestei optiuni# bunul ramane proprietatea locatorului8finantator# ceea ce constituie o garantie pentru acesta din urma343# iar utilizatiorul nu poate instraina ori greva de sarcini bunul# nefiind proprietar al acestuia. *n ceea ce priveste capacitatea partilor# nu e2ista evident nici o interdictie in ceea ce il priveste pe utulizator. *n ceea ce il priveste pe finantator# atunci cand acesta este rezident# trebuie sa fie constituit ca si societate comerciala pe actiuni cu un capital social minim de 2''.''' /<, 3art. 1$ alin. 24344 si sa aiba evident leasing8ul ca si obiect de activitate. +ctivitatea de leasing nu este o activitate care sa cada in sarcina de supraveg5ere si reglementare a vreunei autoritati publice34 .
341

*n speta# aplicarea ta2ei vamale si a ta2ei pe valoarea adaugata la valoarea reziduala si nu la valoarea de intrare 342 ,epublicata in 1.)f. nr. $912.'1.2'''# cu modificarile si completarile ulterioare 343 *n cazul creditului bancar# dreptul de proprietate asupra bunului finantat prin credit este proprietatea clientului# garantia bancii fiind asigurata printr8un drept de gaj sau ipoteca asupra respectivului bun 344 /c5ivalentul in lei 34 Nu suntem de acord cu propunerea unor autori ca societatile de leasing ar trebui sa aiba capitalul social egal cu cel al bancilor comerciale si sa fie supuse unei supraveg5eri si reglementari speciale deoarece# spre deosebire de banci# societatile de leasing nu atrag depozite de la populatie si deci nu se justifica un regim mult diferit de cel al celorlalti profesionisti in general 3cu e2ceptia capitalizarii4# deoarece fiecare face ce vrea cu banii proprii. De aceea singura obligatie a societatilor de leasing# ca si societati de credit# este raportarea si consultarea informatiilor de risc de neplata 3art. 2( din )<6 nr. 191$$"4

Page 114

Bunul ce face obiectul contractului de leasing poate consta# asa cum aratam anterior# in ec5ipamente# utilaje sau diverse masini# dar si in bunuri de larg consum 34! ori imobile. %e parcursul perioadei de leasing# utilizatorul plateste finantatorului o rata de leasing. &aracterele juridice ale contractului de leasing sunt? - este un contract bilateral 3sinalagmatic4# obligatiile revenind ambelor partiA - este un contract cu titlu onerosA - este un contract cu e2ecutare succesiva 3presupune prestatii succesive atat din partea finantatorului . asigurarea folosintei bunului# cat si din partea utilizatorului . plata ratelor de leasing4A - este un contract intuitu personae# bunul fiind ac5izitionat de finantator conform alegerii utilizatorului# a carui selectie se face dupa o analiza individuala a cererii de finantare a acestuiaA - este un contract consensual. *n calitatea lor de factor de multiplicare a banilor# societatile de leasing se 3re4finanteaza la randul lor prin credite bancare# intr8o proportie mult mai mare decat societatile cu profil ne8financiar34". Bancile finantatoare impun insa co8finantarea leasing8ului in proportie de cel putin 1 I din capitalurile proprii ale societatii de leasing. 7easing8ul este de doua feluri? 3i4 financiar si 3ii4 operational 3functional4. 7easing8ul financiar presupune acoperirea tuturor costurilor finantatorului privind cumpararea bunului 3valoarea de intrare9de piata4 plus o marja de castig pe o perioada care# de regula# este mai mica decat perioada reala de folosinta a bunului 3durata normala4# astfel incat# la sfarsitul perioadei de leasing# utilizatorul sa fie interesat sa isi e2ercite optiunea de cumparare a bunului. Valoarea bunului dupa ac5itarea integrala a ratelor de leasing de8a lungul perioadei de leasing# reprezinta valoarea reziduala a acestuia# pe care utilizatorul trebuie sa o plateasca in sc5imbul dobandirii dreptului de proprietate. +ceasta din urma valoare este stabilita de parti prin contract# in functie de valoarea amortizata a bunului la sfarsitul perioadei de leasing. Spre deosebire de leasing8ul financiar# leasing8ul operational presupune ca finantatorul recupereaza doar o parte din costurile de ac5izitie ale bunului# utilizatorul nefiind interesat sa isi e2ercite optiunea de cumparare. 7easing8ul financiar este acea forma a leasing8ului in care# de obicei# locatarul9utilizatorul intentioneaza sa dobandeasca bunul prin e2ercitarea optiunii# astfel invat contractul este tratat# din multe puncte de vedere# ca o operatiune de finantare 3credit4. +stfel# riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra locatarului9utilizatorului. ,iscul insa este obligatoriu a fi acoperit de catre locator9finantator printr8o polita de asigurare# costurile fiind in sarcina locatarului9utilizator 3art. 44A 7easing8ul operational este o simpla operatiune de inc5iriere# in care locatarul9utilizatorul nu intentioneaza teoretic sa isi e2ercite optiunea de cumparare la sfarsitul perioadei de leasing.
34! 34"

'ome appliances 3engl.4# in acest caz operatiunea fiind denumita consumer finance 3engl.4 6radul de indatorare ajungand la ( sau c5iar $

Page 115

*n cazul leasing8ului financiar# rata de leasing are aceeasi natura ca si rata de rambursare a unui imprumut# adica are o componenta de capital si una de dobanda. &omponenta de capital reprezinta cota8parte din valoarea la care a fost ac5izitionat bunul dat in leasing 3valoarea de intrare4 iar dobanda este cea stabilita de parti. *n cazul leasing8ului operational# rata de leasing este de fapt c5iria platita de locatarul9utilizator pe perioada utilizarii bunului# asa cum a fost aceasta convenita de parti. 7a ambele modalitati de leasing# bunurile reprezentand mijloace fi2e ce fac obiectul acestora reprezinta investitii amortizabile. *n cazul leasing8ului financiar# amortizarea o face utlilizatorul34( iar in cazul leasing8ului operational amortizarea ramane in sarcina finantatorului# ca proprietar al bunului34$. *n plus# la ambele modalitati de leasing# atunci cand obiectul lor il constituie bunuri imobile# inc5eierea contractului va fi inscrisa in cartea funciara sub titlu de sarcini ale imobilului 3art. 214. *n afara de obligatiile mai sus mentionate# locatarul9finantatorul mai are urmatoarele obligatii contractuale 3art. $4? - sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului# indiferent de natura leasing8ului 3financiar sau operational4A - sa ii garanteze utilizatorului linistita posesie. +ceasta inseamna ca finantatorul raspunde pentru evictiune intocmai ca orice vanzator dintr8un contract de vanzare8 cumparare si# la fel ca si cumparatorul dintr8o vanzare8cumparare# utilizatorul are la indemana actiunile posesorii impotriva tertilor 3art. 12 lit. b4. 0inantatorul nu raspunde insa de vicii ascunse# avand in vedere ca utilizatorul a fost acela care a ales atat bunul# cat si furnizorul acestuia. %entru acestea# ca si pentru orice defectiuni ale bunului# utilizatorul are o actiune directa impotriva furnizorului 3art. 12 lit. a4A *n afara obligatiilor mai sus mentionate in sarcina locatarului9utilizator# acesta mai are fata de finantator urmatoarele obligatii contractuale 3art. 1'4? 8 sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul si in conditiile de livrare agreate cu furnizorulA 8 sa e2ploateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il e2ploatezeA 8 sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing decat cu acordul finantatorului3 'A
34(

*arasi# in considerarea probabilitatii ridicate ca utilizatorul sa devina proprietar asupra bunului# legiuitorul anticipand astfel calitatea utilizatorului de viitor proprietar al bunului. De aceea# ar fi fost nedrept ca amortizarea sa o faca finantatorul# in calitate de proprietar actual al bunului# avand in vedere ca c5eltuielile cu amortizarea sunt deductibile fiscal. *n concluzie# reglementarea actuala cu privire la amortizarea bunului ce face obiectul unui contract de leasing financiar este corecta 34$ De asemenea# nu suntem de acord cu propunerea unor autori ca libertatea de amortizare a bunurilor sa fie ingradita printr8un act normativ deoarece amortizarea contabila este diferita de amortizarea fiscala# aceasta din urma fiind singura care intereseaza statul# ca si colector de ta2e si impozite 3reglementarea amortizarii fiscale face obiectul &odului 0iscal4. *n rest# proprietarul 3sau# in cazul leasing8ului financiar# utilizatorul4 este liber sa isi amortizeze contabil bunul dupa cum crede de cuviinta 3 ' +cest lucru nu este oricum posibil pentru ca grevarea de sarcini este un drept de dispozitie pe care locatarul9utilizator nu il dobandeste

Page 116

8 sa ac5ite toate sumele datorate conform contractului de leasing 8 rate de leasing# asigurari# impozite# ta2e 8# in cuantumul si la termenele mentionate in contractA 8 sa suporte c5eltuielile de intretinere# precum si orice alte c5eltuieli aferente bunului sau din contractul de leasingA 8 sa permita locatorului9finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de e2ploatare a bunului care face obiectul contractului de leasingA 8 sa il informeze pe locator9finantator# in timp util# despre orice tulburare a dreptului de proprietate venita din partea unui tertA 8 sa nu aduca modificari bunului si sa nu sc5imbe locul declarat in contract fara acordul locatorului9finantatoruluiA 8 sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasing 3daca nu isi e2ercita optiunea de cumparare4. *n cazul in care locatarul9utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing sau daca se afla in stare de insolventa# locatorul9finantatTr are dreptul de a rezilia contractul de leasing# cu plata de despagubiri 3art. 14 alin. 14. &onsideram ca stabilirea cuantumului despagubirilor trebuie sa tina cont de? - diferenta in minus dintre pretul la care finantatorul restituie# la randul lui# bunul catre furnizor 3daca poate sa faca acest lucru4 si valoarea totala a contractului de leasing reziliat# discontata in prezentA - diferenta in minus dintre suma pe care o obtine din e2ploatarea bunului 3in leasing# inc5iriere etc.4 si valoarea totala a contractului de leasing reziliat# ambele discontate in prezent cu aceeasi rata de discont. 0inantatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat de catre furnizor utilizatorului 3art. 14 alin. 24# insa utilizatorul are o actiune directa3 1 impotriva furnizorului in cazul reclamatiilor privind livrarea# calitatea# asistenta te5nica# service8ul necesar in perioada de garantie si postgarantie# locatorul9finantatorul fiind e2onerat de orice raspundere. *n cazul in care utilizatorul nu plateste rata de leasing timp de doua luni consecutive# finantatorul poate rezilia contractul# utilizatorul urmand sa restituie bunul si sa plateasca# cu titlu de despagubiri# restul ratelor de leasing pana la sfarsitul contractului 3art. 1 4. %artile pot stabili# prin contract# clauze de reziliere diferite. 0inantatorul nu restituie utilizatorului ratele de leasing incasate deoarece leasing8ul# in faza lui de locatiune# este un contract cu prestatii succesive3 2. Sanctiunile pe care legea le prevede impotriva utilizatorului sunt motivate de faptul ca bunul este ac5izitionat de finantator la solicitarea utilizatorului si finantatorului ii este foarte dificil sa mai gaseasca un alt utilizator pentru respectivul bun# adica sa obtina vreun venit de pe urma acestua sau# c5iar daca il obtine# acesta este de regula inferior celui care l8ar fi obtinut de la utilizator.

3 1 3 2

Desi nu este parte a contractului inc5eiat intre locatorul9finantator si furnizor -ocmai de aceea legea vorbeste de reziliere si nu de rezolutiune

Page 117

) varietate a leasing8ului este contractul de lease8bacB. +cesta reprezinta operatiunea prin care proprietarul# aflat in nevoie urgenta de bani# isi vinde un bun unei societati de leasing care apoi ii ofera folosinta aceluiasi bun sub forma de leasing. Scopul acestui contract este transformarea activelor fi2e in lic5iditati. %entru a fi oportun insa# lic5iditatile obtinute trebuiesc sa fie investite la o rata interna de rentabilitate mai buna decat costurile financiare ale leasingului. 4#. Contractele de mandat, comision si consignatie

&onform art. 2''$ &.&iv.# contractul de mandat este contractul in temeiul caruia o parte 3mandatar4# se obliga sa inc5eie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti 3mandant4. 1andatul poate fi cu sau fara reprezentare. 1andatul cu reprezentare este mandatul in temeiul caruia mandatarul inc5eie actul atat pe socoteala mandantului# cat si in numele acestuia# adica aduce la cunostinta tertului co8contractant faptul ca lucreaza in numele si pe socoteala mandantului si nu in nume propriu. *nvers# mandatul fara reprezentare este mandatul in temeiul caruia mandatarul inc5eie actul pe socoteala mandantului# dar in nume propriu# adica nu aduce la cunostinta tertului co8contractant ca lucreaza de fapt pe socoteala mandantului. &ontractul de comision este un contract de mandat# in general fara reprezentare# prin care mandatarul este platit cu un comision din valoarea actului inc5eiat cu tertul co8 contractant# act constand intr8o vanzare8cumparare sau o prestare de servicii %artile contractului de comision poarta denumiri specifice? mandantul se numeste comitent iar mandatarul# comisionar# acesta din urma fiind un profesionist 3art. 2'43 &. &iv.4. &onsignatia este o specie a contractului de comision care are ca obiect vanzarea de catre comisionar 3consignatar4 a unor bunuri mobile in nume propriu dar pe seama comitentului 3consignant4# intr8un spatiu adecvat. 7a fel ca si in cazul comisionarului# consignatarul actioneaza cu titlu profesional. Dispozitiile din &odul &ivil cu privire la mandat se completeaza cu cele de la comision si mandat# daca nu se contrazic cu regulile proprii. 4$. )arantiile contractuale

6arantiile sunt acele masuri de care se bucura creditorul impotriva riscului nee2ecutarii# de catre debitor# a unei obligatii contractuale. )rice creditor beneficiaza de dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului sau3 3# instituit prin art. 2324 &. &iv. &onform acestui articol# =cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile mobile si imobile# prezente si viitoare. /le servesc drept garantie comuna a creditorilor sai>. +sadar# in caz de nee2ecutare a obligatiilor
3 3

Vezi supra nr. 1"

Page 118

sale# creditorul . denumit in acest caz c5irografar . se poate indrepta cu o cerere de e2ecutare silita impotriva oricarui bun e2istent in patrimoniul debitorului sau la data cand are loc e2ecutarea. *n plus# creditorul c5irografar are 3i4 o actiune impotriva actelor inc5eiate de debitor in frauda drepturilor sale 3actiunea pauliana sau revocatorie4 prin care acesta poate obtine in instanta revocarea acestor acte si 3ii4 o actiune prin care e2ercita drepturile debitorului sau asupra debitorilor acestuia din urma# atunci cand debitorul dintai este inactiv 3actiunea oblica sau subrogatorie4. &u toate acestea# dreptul de gaj general nu este o garantie propriu8zisa deoarece creditorul c5irografar vine in concurs cu toti ceilalti creditori c5irografari ai debitorului sau# astfel incat este foarte posibil ca bunurile din patrimoniul debitorului sa nu ajunga pentru plata tuturor creditorilor. De aceea# pentru a evita concursul celorlalti creditori c5irografari# creditorul poate constitui alte garantii care sa8i confere o pozitie privilegiata fata de alti creditori. 6arantiile care confera calitatea de creditor privilegiat sunt deci acele instrumente juridice care# independent de dreptul de gaj general si suplimentar fata de acest drept# confera creditorului garantat si alte prerogative# constand in general# fie intr8o intaietate fata de ceilalti creditori 3reprezentand atribute ale acestuia# denumite =drept de urmarire> si =drept de preferinta>4# fie in posibilitatea ca# in caz de nee2ecutare din partea debitorului# sa urmareasca pe o alta persoana# care s8a angajat sa e2ecute ea obligatia debitorului. 6arantiile se clasifica# dupa cum urmeaza? a4 garantii personale# care constau in angajamentul pe care o persoana . alta persoana decat debitorul principal . si8l asuma fata de creditor# de a e2ecuta obligatia# in cazul in care debitorul principal nu o face. +ceasta garantie poarta numele de fidejusiuneA sediul materiei este# in principal# art. 22(' si urm. &. &iv.A b4 garantii reale# care constau in afectarea speciala a unui bun# mobil sau imobil# corporal sau incorporal# pentru garantarea obligatiei# prin constituirea unui drept real accesoriu# de garantie# cu privire la acest bun. 6arantiile reale sunt gajul si ipoteca mobiliara# respectiv ipoteca imobiliaraA sediul materiei este art. 24(' &. &iv. 3pentru gaj4# art. 23(" &. &iv. 3pentru ipoteca mobiliara4# respectiv art. 2343 si urm. &. &iv. 3pentru ipoteca imobiliara4A c4 o forma intermediara ce combina cele doua forme de garantie de mai sus# denumita cautiune reala si care consta in constituirea unei garantii reale de catre un fidejusor asupra unui bun al sau# mobil sau imobil 3art. 23!! &. &iv.4A d4 alte forme atipice de garantii reale# respectiv privilegiile 3mobiliare si imobiliare4# ipoteca legala si dreptul de retentie 3mobiliar4A sediul materiei este art. 2333 si urm. &. &iv. 3pentru privilegii4# precum si alte legi speciale 3&odul de %rocedura 0iscala# 7egea insolventei etc.4A dreptul de retentie este reglementat la art. 24$ si urm. &. &iv. 4$.1. )arantia personala 9fidejusiunea:

Page 119

0idejusiunea este acel contract de garantie# accesoriu contractului principal# prin care o persoana denumita fidejusor sau garant3 4 se angajeaza sa e2ecute obligatia debitorului din contractul principal# la cererea creditorului. 0idejusiunea este reglementata de art. 22(' si urm. &. &iv. &aracterele juridice ale contractului de fidejusiune sunt? - este un contract accesoriu fata de contractul principal 3aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia# in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere4A - este un contract unilateral# adica da nastere la o singura obligatie . cea a fidejusorului de a e2ecuta obligatia debitorului sauA - este un contract consensual 3nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie de forma4A - este un contract cu titlu gratuit 3fidejusorul nu obtine de la creditorul fata de care garanteaza nici o contraprestatie3 4. /fectele contractului de fidejusiune sunt acelea ca# la scadenta# creditorul poate sa se indrepte impotriva fidejusorului# fata de care este insa un creditor c5irografar. *n obligatiile civile# fidejusorul poate ridica creditorului urmatoarele e2ceptii# daca nu a renuntat la ele in mod e2pres? - e2ceptia beneficiului de discutiune# prin care fidejusorul poate intarzia si conditiona actiunea impotriva sa de e2ecutarea silita a debitorului# in masura in care creditorul nu se indestuleaza de la acesta din urmaA - e2ceptia beneficiului de diviziune# prin care fidejusorul poate cere creditorului sa8si imparta actiunea intre toti fidejusorii aceluiasi debitor obligat fata de acelasi creditor# atunci cand e2ista mai multi astfel de fidejusori. *n cazul in care fidejusorul plateste creditorului# el are o actiune imoptriva debitorului sau in masura platii facute# subrogandu8se in acest fel in drepturile creditorului 3subrogatie personala legala4. De asemena# fidejusorul care a platit mai mult decat partea lui se poate indrepta impotriva celorlalti fidejusori pentru partea acestora# insa actiunea este divizibila. +plicatii 3varietati4 ale fidejusiunii sunt? scrisoarea de garantie bancara si scrisoarea de garantie societara 3corporatista4# care au ca element distinctiv faptul ca sunt emise la cererea debitorului de catre o banca# respectiv de catre o societate comerciala. *n primul caz# debitorul ce urmeaza a fi garantat plateste un comision in sc5imbul emiterii scrisorii. *n cel de8al doilea caz# scrisoarea poate fi data si cu titlu gratuit. Desi este o forma a fidejusiunii# scrisoarea de garantie a dobandit reglementare proprie# sub denumirea de garantie autonoma 3art. 2321 si 2322 &. &iv.4. Scrisoarea de garantie creeaza deci o obligatie autonoma# independenta de obligatia principala garantata. +ceasta ar insemna ca banca nu poate ridica creditorului e2ceptiile pe care si debitorul le
3 4

6arantul este denumit in mod gresit in practica =girant># acesta din urma fiind de fapt transmitatorul 3prin gir4 a unei cambii sau bilet la ordin 3 *nsa poate sa obtina o remuneratie din partea debitorului garantat# in baza unui contract separat cu acesta din urma

Page 120

poate ridica# conform raportului juridic principal# fiind obligata sa plateasca valoarea scrisorii la simpla cerere a creditorului. 4$.2. )arantiile reale

6arantiile reale sunt garantiile constituite asupra unor bunuri apartinand debitorului. +cestea sunt de doua feluri? 3i4 mobiliare 3gajul si ipoteca mobiliara4 si 3ii4 imobiliare 3ipoteca imobiliara4. *n cazul in care debitorul nu isi e2ecuta obligatia# creditorul poate sa il e2ecute silit pe acesta# urmarind orice bun aflat in patrimoniul acestuia 3in temeiul dreptului de gaj general4. +vand insa un drept real asupra unuia sau mai multe bunuri determinate sau determinabile# creditorul garantat se va indrepta cu e2ecutarea evident intai impotriva acestui9acestor bunuri. Din pretul obtinut in urma vanzarii# in urma e2ecutarii silite# a bunului ce face obiectul garantiei mobiliare sau imobiliare# creditorul gajist9ipotecar este platit cu prioritate# inaintea creditorilor c5irografari. +cesta drept se numeste de preferinta pentru ca creditorul este preferat# privilegiat in raport cu ceilalti creditori. *n cazul in care# dupa vanzarea bunului gajat9ipotecat# creditorul nu se indestuleaza decat partial# pentru restul neacoperit de creanta acesta este c5irografar si vine in concurs cu toti ceilalti creditori c5irografari care au un drept de gaj general asupra restului de bunuri ale debitorului# daca acestea nu sunt afectate de alte garantii reale constituite in favoarea altor creditori privilegiati. 4$.2.1. )arantiile reale mo&iliare 6arantiile reale mobiliare sunt ipoteca mobiliara si gajul. %rincipala deosebire dintre cele doua forme consta in aceea ca ipoteca mobiliara poarta asupra unor bunuri incorporale precum creante# titluri nominative# valori mobiliare sau drepturi de proprietate intelectuala# precum si asupra unor bunuri ca resursele minerale# efectivele de animale# padurile ce urmeaza a fi taiate# ec5ipamentele si utilajele# in timp ce gajul poarta numai asupra unor bunuri corporale sau titluri de valoare materializate. Nimic nu impiedica partile ca acestea sa foloseasca ipoteca mobiliara inclusiv pentru bunurile corporale. 4$.2.1.1. Ipoteca mo&iliara *poteca mobiliara este un contract prin care debitorul garanteaza e2ecutarea obligatiei asumate fata de creditor prin instituirea unei garantii asupra unuia sau mai multe bunuri mobile incorporale in principiu# aflate in patrimoniul sau la data constituirii ipotecii. *poteca mobiliara este reglementata de art. 23(" &. &iv. si urm.# completandu8se cu dispozitiile generale in materie de ipoteca de la art. 2343 si urm. &. &iv. &aracterele juridice ale ipotecii mobiliare sunt?

Page 121

este un contract accesoriu fata de contractul principal 3aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia# in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere4A este un contract formal 3forma scrisa sau autentica fiind ceruta ad validitatem# prin art. 23((4A este un contract unilateral# adica da nastere la o singura obligatie . a debitorului de a conserva bunul ipotecat. &onform art. 23$!# creditorul ipoetcar are dreptul de a inspecta bunul ipotecat sau c5iar poate cere e2igibilitatea creantei# in cazul in care constata intretinerea necorespunzatoare a bunului sau e2istenta altui pericol care ar duce la diminuarea valorii garantiei saleA are ca obiect unul# mai multe bunuri mobile# inclusiv o universalitate de bunuri mobile 3de e2emplu# creante43 !A este o sarcina ce greveaza bunul afectat.

*poteca mobiliara este supusa principiului dublei specializari. +sadar# conform art. 23"2 &. &iv.# ipoteca nu este valabila decat daca suma pentru care este constituita se poate determina in mod rezonabil prin contractul de ipoteca iar contractul sa faca o desciere suficient de precisa a bunului ipotecat# nu doar sa arate in favoarea cui se constituie si care este cauza obligatiei garantate. %entru a fi opozabila tertilor# ipoetca mobiliara trebuie facut publica. %ublicitatea se efectueaza# in principal# prin inscrierea in +/6,1. *poteca mobiliara se poate constitui pe ranguri. +ceasta inseamna ca# daca mai multi creditori ipotecari au un drept inscris asupra aceluiasi bun# distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului mobil ipotecat se face in ordinea rangului fiecaruia. 6arantia primeste rang in momentul inscrierii sale in +/6,13 " 3sau alte forme de publicitate4. *n afara dreptului de preferinta# creditorul ipotecar se bucura de prerogativa conferita de dreptul de urmarire. +cesta reprezinta dreptul creditorului de a urmari silit bunul ipotecat indiferent de sc5imbarile de proprietar survenite dupa constituirea ipotecii mobiliare 3art. 23!' &. &iv.4. %entru a fi insa opozabil tertului cumparator de buna8credinta 3garantia fiind denumit in acest conte2t =sarcina>3 (4# ipoteca trebuie sa fi fost inscris in +/6,1. +lte forme de publicitate ale ipotecii mobiliare sunt registrul actionarilor# pentru actiunile societatilor comerciale pe actiuni 3in ceea ce priveste societatile listate# ipoteca se inscrie potrivit regulilor pietei pe care se tranzactioneaza valorile mobiliare respective 3in speta# la depozitarul actiunilor4. %entru bunurile corporale 3inclusiv actiunile la purtator4# deposedarea este si ea o forma de publicitate 3art. 24(2 &. &iv.4. 4$.2.1.2. )ajul

3 ! 3 "

+ceasta din urma situatie este permisa numai in cazul unei intreprinderi 3art. 23!( &. &iv.4 *nscrierea arata ziua# ora# minutul si secunda inregistrarii 3 ( Deoarece greveaza bunul mobil# ingreunand circulatia juridica a acestuia

Page 122

6ajul este un contract prin care debitorul garanteaza e2ecutarea obligatiei asumate fata de creditor prin instituirea unei garantii asupra unuia sau mai multe bunuri mobile corporale sau titluri negociabile emise in forma materializata# aflate in patrimoniul sau la data constituirii gajului3 $. 6ajul este de doua forme? cu sau fara deposedare. 6ajul cu deposedare 3amanetul4 implica remiterea materiala catre creditor a bunului afectat gajului# pe cand in cazul celui fara deposedare bunul ramane in posesia debitorului. *n materie economica# regula este cea a nedeposedarii# bunurile reprezentand active ale debitorului# necesare indeplinirii obiectului de activitate al debitorului profesionist. *n cazul titlurilor# deposedarea se face prin remiterea acestora creditorului spre pastrare. &aracterele juridice ale gajului sunt? - este un contract accesoriu fata de contractul principal 3aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia# in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere4A - este un contract consensual 3nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie de forma4# in cazul gajului fara deposedare# respectiv real# in cazul gajului cu deposedareA - este un contract unilateral# adica da nastere la o singura obligatie . cea a partii in posesia careia se afla bunul gajat# de a8l conservaA - are ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile corporaleA - este o sarcina ce greveaza bunul afectat. %entru a fi opozabil tertilor# gajul trebuie facut public. %ublicitatea se efectueaza prin inscrierea gajului in +/6,1. Daca insa acesta este cu deposedare# publicitatea nu este neaparat necesara decat prin prisma unui concurs al altor creditori 3art. 2423 &. &iv.4. *n cazul titlurilor# publicitatea se face prin remiterea sau andosarea acestora. 6ajul se poate constitui pe ranguri. +ceasta inseamna ca# daca mai multi creditori gajisti au un drept de gaj asupra aceluiasi bun# distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului mobil gajat se face in ordinea rangului fiecaruia. 6ajul primeste rang in momentul inscrierii sale in +/6,13!'. &a si in cazul ipotecii mobiliare# creditorul gajist se bucura de prerogativa conferita de dreptul de urmarire si cel de preferinta. 4$.2.2. Ipoteca imo&iliara *poteca imobiliara este un contract prin care debitorul garanteaza e2ecutarea obligatiei asumate fata de creditor prin instituirea unei garantii asupra unuia sau mai multe bunuri imobile aflate in patrimoniul sau la adata constituirii garantiei 3!1. Spre diferenta de garantia mobiliara# ipoteca imobiliara nu poate fi# in mod natural# decat fara deposedare.
3 $ 3!'

&el care constituie gajul trebuie sa fie proprietarul bunului gajat *nscrierea arata ziua# ora# minutul si secunda inregistrarii 3!1 Deci cel care constituie ipoteca trebuie sa fie proprietarul bunului ipotecat

Page 123

&aracterele juridice ale ipotecii imobiliare sunt? - este un contract accesoriu fata de contractul principal 3aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia# in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stingere4A - este un contract solemn 3trebuie sa indeplineasca ad validitatem conditia formei autentice4A - este un contract unilateral# adica da nastere la o singura obligatie . cea a proprietarului de a conserva bunul ipotecatA - are ca obiect unul sau mai multe bunuri imobile 3terenuri si cladiri4 sau o universalitate de bunuri3!2A - este divizibila 3adica se poate ipoteca doar o cota8parte din imobil4A - este supusa principiului dublei specializari? 3i4 suma pentru care este constituita sa se poate determina in mod rezonabil prin contractul de ipoteca iar 3ii4 contractul trebuie contina o descriere suficient de precisa a bunului ipotecat. - trebuie sa arate in favoarea cui se constituie# precum si cauza obligatiei garantateA - este o sarcina ce greveaza bunul afectat. %entru a fi opozabila tertilor# ipoteca trebuie facuta publica3!3. %ublicitatea se efectueaza prin inscrierea ipotecii in cartea funciara3!4. %ublicitatea nu tine de caracterul solemn al contractului de ipoteca# ci numai de asigurarea opozabilitatii si rangului de preferinta. *poteca se poate constitui pe ranguri de preferinta. +ceasta inseamna ca# daca mai multi creditori ipotecari au un drept de ipoteca asupra aceluiasi bun# distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului imobil ipotecat de face in ordinea rangului acestora. *poteca primeste rang din ziua inscrierii sale in cartea funciara. *n afara dreptului de preferinta# creditorul ipotecar se bucura de prerogativa conferita de dreptul de urmarire. +cesta reprezinta dreptul creditorului de a urmari silit bunul ipotecat indiferent de sc5imbarile de proprietar survenite dupa constituirea ipotecatii# drepturile reale constituite sau inscrise ulterior nefiindu8i opozabile 3art. 23!' &. &iv.4. %entru a fi insa opozabila tertului cumparator de buna8credinta# ipoteca 3denumita in acest conte2t =sarcina>3! 4 trebuie sa fi fost inscrisa in cartea funciara.

3!2 3!3

+ceasta din urma situatie este permisa numai in cazul unei intreprinderi 3art. 23!( &. &iv.4 *n cazul constructiilor viitoare publicitatea se face prin notare 3!4 &artile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati se tin impreuna cu situatiile cadastrale si# impreuna# alcatuiesc registrele de cadastru si publicitate imobiliara ale respectivului teritoriu. -inerea acestor registre revine )ficiilor teritoriale de cadastru si publicitate imobiliara din subordinea +gentiei Nationale de &adastru si %ublicitate *mobiliara 3! Deoarece greveaza imobilul# ingreunand circulatia juridica a acestuia

Page 124

4$.2.3. Privilegiile %rivilegiul este un drept izvorat dintr8o prevedere e2presa a legii# care confera unui creditor# in temeiul calitatii creantei sale# garantia satisfacerii acesteia cu prioritate fata de creantele altor creditori ai aceluiasi debitor. %rivilegiile sunt reglementate la art. 2333 si urm. &. &iv. %rivilegiile sunt drepturi reale instituite numai prin efectul legii asupra unor bunuri mobile sau imobile in vederea garantarii creantelor unor creditori considerati de lege ca privilegiati. 0ara a intra in detalii# mentionam urmatoarele e2emple de privilegii? - privilegiul statului pentru creantele bugetare de a fi platit cu prioritate fata de alti creditori c5irografari# in cazul insolventei 3art. 123 pct. 4 din 7egea insolventei4A - privilegiul bancilor creditoare# atunci cand nu au constituite garantii reale# de a fi platite cu prioritate fata de alti creditori c5irografari 3cu e2ceptia statului4 in caz de faliment al debitorului 3art. 123 pct. 3 din 7egea insolventei4A - privilegiul vanzatorului asupra pretului bunului mobil vandut si neincasat 3art. 233$ alin. 1 &. &iv.4 %entru a fi opozabil celorlalti creditori si tertilor# in general# privilegiul se inscrie# in principiu# in registrele de publicitate mobiliara# daca legea nu prevede ca acest lucru nu este necesar. 4$.2.4. Ipoteca legala *poteca legala este un drept izvorat dintr8o prevedere e2presa a legii# care confera unui creditor# in temeiul calitatii creantei sale# garantia satisfacerii acesteia cu prioritate fata de creantele altor creditori ai aceluiasi debitor. *poteca legala este reglementata la art. 23(! &. &iv. &a si privilegiile# ipotecile legale sunt drepturi reale instituite numai prin lege doar asupra unor bunuri imobile in vederea garantarii creantelor unor creditori considerati de lege ca privilegiati. &odul &ivil enumera urmatoarele situatii de ipoteca legala? - vanzatorul pentru pretul bunului imobil vandut# in vederea garantarii pretului neplatitA - promitentul ac5izitor pentru nee2ecutarea promisiunii de a contracta cu privire la un bun imobil# in vederea garantarii rambursarii avansului platit promitentului vanzatorA - imprumutatorul pentru suma imprumutata in vederea cumpararii unui imobil# in vederea garantarii rambursarii acestei sume# s.a. %entru a fi opozabil celorlalti creditori si tertilor# in general# ipoteca legala se inscrie in cartea funciara# inclusiv din oficiu. Page 125

4$.2.2. 4reptul de retentie Dreptul de retentie este un drept real de garantie imperfect# in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva# pe care trebuie sa il restituie# are dreptul sa8l retina 3sa refuze deci restituirea4 pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le8a c5eltuit cu conservarea# intretinerea ori imbunatatirea acelui bun. Dreptul de retentie este reglementat al art. 24$ si urm. &. &iv. Natura juridica a dreptului de retentie? - este un drept real deoarece este opozabil fata de orice tert 3inclusiv fata de un creditor privilegiat3!!4# cu conditia ca bunul asupra caruia poarta sa fie in posesia celui ce invoca dreptul de retentieA - este opozabil oricui fara a fi necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate - este un drept de garantie imperfect deoarece nu confera prerogativa urmaririiA astfel# odata pierduta posesia in mod voluntar# noul posesor nu mai poate fi urmaritA - este indivizibil 3adica se e2tinde asupra intregului bun# pana la plata integrala a datoriei4 s.a. +plicatii ale dreptului de retentie sunt? - sotii intre ei# la incetarea regimului separatiei de bunuri# asura bunurilor celuilalt sot# pana la acoperirea datoriilor unuia fata de celalalt 3art. 3! &. &iv.4A - administratorul unor bunuri# asupra acestora# pana la plata datoriei fata de el - depozitarul# asupra lucrului depozitat# pana la plata c5eltuielile cu depozitarea sau a prejudiciului creat de viciile lucrului depozitat 3art. 1!1$ &. &iv.4A - locatarul# pentru lucrul luat cu c5irie# pana la plata c5eltuielilor pentru lucrurile adaugate si autonome efectuate cu acordul locatorului asupra bunului inc5iriat 3art. 1(23 &. &iv.4. 49. Clauze asiguratorii in contractele comerciale si de comert international

&ontractele interne inc5eiate in general intre profesionisti# dar nu numai dar# mai ales# cele internationale inc5eiate pe termen lung sunt supuse de multe ori unor riscuri care pot produce un dezec5ilibru intre prestatiile la care una sau ambele parti se obliga# facand ca obligatia . desi e2ecutata . sa nu intruneasca# in termeni reali# nevoile creditorului avute in vedere la momentul inc5eierii contractului. ,iscurile sunt evenimente independente de culpa debitorului si sunt urmare a unor evenimente e2terne in afara controlului partilor. *n functie de natura lor# aceste riscuri se impart in 3i4 riscuri valutare# 3ii4 riscuri concurentiale si 3iii4 riscul aparitiei unor situatii fortuite 3forta majora sau caz fortuit4 3!".

3!! 3!"

*nclusiv ipotecar si gajist Vezi supra nr. 4'.2

Page 126

49.1.

Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare

&onform art. 21!4 &. &iv.# Crestituirea imprumuturilor acordate intr8o anumita moneda trebuie facute in aceeasi moneda# indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monedeC# principiul nominalismului monetar# devenind aplicabil oricaror obligatii avand ca obiect sume de bani 3depozit# leasing# credit comercial etc.4. %entru a evita efectele devalorizarii monetare# partile pot deroga de la acest principiu prin introducerea in contract a unor clauze care sa inlature riscul devalorizarii 3denumit risc monetar sau valutar4. 49.1.1. Clauza monovalutara +ceasta clauza presupune legarea contractului de doua monede? una de cont si una de plata. 1oneda de cont# considerata mai stabila# este cea in care se e2prima pretul# adica se masoara prestatia pecuniara# constituind in acelasi timp etalon pentru calcularea cantitatii de moneda in care se face plata efectiv 3!(. *n practica profesionistilor romani# contractele se inc5eie in dolari S<+ sau euro# cu plata in lei la cursul zilei din data platii. +ceasta clauza este determinata atat de nevoia mentinerii valorii creantei# cat si de obligativitatea# pe teritoriul ,omaniei a efectuarii a platilor in lei intre rezidentii care fac comert cu bunuri si servicii 3art. 3 alin. 1 din ,egulamentul valutar4. &um BN, interzice doar platile in valuta# nu si stabilirea pretului intr8o astfel de valuta# partile sunt libere sa stabileasca in contractele lor 3indiferent de obiectul acestora? vanzare8cumparare# imprumut# leasing etc.4 o moneda de cont in orice valuta. 49.1.2. Clauza multivalutara 9cosul valutar: Diferenta dintre clauza multivalutara si cea monovalutara este ca partile nu stabilesc o singura moneda de cont# ci mai multe. +stfel# moneda de cont se calculeaza ca medie 3aritmetica sau ponderata4 intre monedele care formeaza un asa8zis =cos valutar>. %artile pot introduce in acest cos doua sau mai multe monede alese de ele# sau pot apela la o unitate de cont institutionalizata# adica un cos valutar calculat de o institutie financiara internationala 3precum DS-3!$# calculat de 0ondul 1onerar *nternational4. 49.2. Clauze asiguratorii impotriva unor riscuri concurentiale

+ceste clauze intervin atunci cand o parte solicita celeilalte parti drepturi speciale contractuale# care sa o puna intr8o pozitie egala sau privilegiata fata de alti contractanti ai partii care accepta sa acorde astfel de drepturi.
3!( 3!$

Dragos +l. Sitaru . op. cit.# vol **# p. (3 /uro nu este rezultatul unui cos valutar# precum /&< inaintea ei# ci un cos de performante comune economice ale statelor membre ale <niunii 1onetare a <niunii /uropene

Page 127

+ceaste clauze au drept scop fie 3i4 fructificarea unei oportunitati contractuale superioare celei e2istente# astfel incat beneficiarul sa nu fie pus intr8o situatie economica inferioara unui concurent de8al sau care ar beneficia de oportunitatea aparuta fie# 3ii4 la nivel macroeconomic# adaptarea contractului inc5eiat la o eventuala noua situatie aparuta pe o anumita piata fie 3iii4 protejarea unor interese legitime ale unei parti avand in vedere o anumita calitate a partii respective. 49.2.1. Clauza ofertei concurente %rin aceasta clauza# o parte 3beneficiar4 dobandeste dreptul ca# in cazul in care# pe parcursul e2ecutarii unui contract cu prestatii succesive# un tert ii face o oferta valabila 3"' de a inc5eia un contract avand acelasi obiect# dar in conditii mai avantajoase pentru beneficiar# cealalta parte 3promitent4 se obliga sa adapteze contractul conform ofertei tertului# sub sanctiunea desfiintarii contractului# in cazul in care cealalta parte refuza sa accepte o astfel de adaptare. 49.2.2. Clauza clientului cel mai favorizat *n temeiul unei astfel de clauze# o parte contractuala 3promitentul4 se obliga ca# in cazul in care pe parcursul e2ecutarii contractului pe termen lung# inc5eie un alt contract avand acelasi obiect ca si primul# insa in conditii mai avantajoase pentru cel de8al doilea contractant decat cele ale contractantului din primul contract# sa adapteze clauzele acestui prim contract astfel incat si primul contractant 3beneficiar4 sa se bucure de aceleasi avantaje oferite de promitent celui de8al doilea contractant prin al doilea contract3"1. 49.2.3. 4reptul de preemtiune *n general# dreptul de preemptiune 3clauza primului refuz4 este o conventie prin care una dintre parti 3proprietarul unui lucru4 se angajeaza fata de o alta persoana 3beneficiar4# care accepta aceasta promisiune# sa o prefere in conditii egale# daca se va 5otari sa vanda 3"2. *n afara conventiei# dreptul de preemptiune poate izvori si din lege. *n concret# in cazul in care proprietarul unui bun primeste o oferta de cumparare pentru bunul sau# el este obligat sa faca prima oferta beneficiarului pactului de preferinta# care
3"' 3"1

%entru conditiile de valabilitate a unei oferte# vezi supra nr. 3$.2 ) aplicatie in dreptul international public a acestei clauze este clauza natiunii cea mai favorizata. *n temeiul unei astfel de clauze# statele8parti semnatare ale conventiei isi acorda reciproc acelasi avantaje si privilegii 3investitionale# fiscale etc.4 pe care le8au acordat sau le vor acorda in viitor unui stat tert 3vezi 1ircea &ostin . Dictionar de drept international al afacerilor. /ditura 7umina 7e2# Bucuresti# 1$$!# vol. *# p. 2'14 3"2 )ctavian &apatina in Brindusa Stefanescu# )ctavian &apatina# coordonatori . Dictionar juridic de comert e2terior. /ditura Stiintifica si /nciclopedica# Bucuresti# 1$(!# p. 2$2 si Dan &5irica . Drept civil. &ontractele speciale. /ditura &ordial &luj8Napoca# pag. 24

Page 128

are dreptul de a8l cumpara in aceleasi conditii 3pret# termen de plata etc.4 ca cel al indicat de ofertant 3art. 1"32 &. &iv.4. 49.3. Clauze asiguratorii impotriva riscului aparitiei unor situatii fortuite

*n afara de cazul fortuit si cazul de forta majora# care e2onereaza partea care nu isi e2ecuta obligatia de raspunderea contractuala in cazul aparitiei unei astfel de situatii# e2ista si cazul in care contra8prestatia# desi ar putea in continuare sa fie e2ecutata de catre debitor# aceasta a devenit# ca urmare a unei situatii independente de culpa sa# e2cesiv de oneroasa fata de cum era inainte de aparitia respectivei situatii# facand vadit injusta obligarea debitorului la e2ecutarea ei. %entru a stabili ce se intampla in astfel de situatii# partile introduc in contract asa8numita =clauza de impreviziune> 3hardship4. *n lipsa insa a unor prevederi contractuale# art. 12"1 alin. 2 &. &iv. care reglementeaza impreviziunea prevede ca# in cazul aparitiei unei astfel de situatii# instanta sesizata de partea a carei obligatii devine e2agerat de oneroasa poate sa dispuna? 3i4 adaptarea contractului# pentru a distribui ec5itabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din sc5imbarea imprejurarilor avute in vedere la data contractarii sau 3ii4 incetarea contractului# la momentul si in conditiile considerate corecte. Dispozitiile legale in materie de impreviziune nu sunt aplicabile# conform alin. 3 al articolului mentionat# decat daca? 3i4 sc5imbarea a intervenit dupa inc5eierea contractuluiA 3ii4 sc5imbarea imprejurarilor# precum si intinderea contraprestatiei nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor# in mod rezonabil# la momentul inc5eierii contractuluiA 3iii4 debitorul nu si8a asumat riscul sc5imbarii imprejurarilor si nici nu putea fi in mod rezonabil considerat ca si8ar fi asumat acest risc si 3iv4 debitorul a incercat# intr8 un termen rezonabil si cu buna8credinta# negocierea adaptarii rezonabile si ec5itabile a contractului.

Page 129

,I,/I%)R'!I( "(/(C5I<'

1. Smaranda +ng5eni si colab. . Drept comercial. /ditura )scar %rint# Bucuresti# 2''' 2. *on Bacanu . &apitalul social al societatilor comerciale. /ditura 7umina 7e2# Bucuresti# 1$$$ 3. 65eorg5e Beleiu . Drept civil. /ditura Sansa# Bucuresti# 1$$1 4. )ctavian &apatina . Societatile comerciale# ed. 2. /ditura 7umina 7e2# Bucuresti# 1$$! . Stanciu D. &arpenaru . Drept comercial. /ditura +ll BecB# Bucuresti# 1$$ !. *oan &eterc5i# *on &raiovan 8 *ntroducere in teroria generala a dreptului. /ditura +ll# Bucuresti# 1$$! ". 1ircea &ostin . Dictionar de drept international al afacerilor. /ditura 7umina 7e2# Bucuresti# 1$$!# vol. *8*** (. 1ircea Djuvara . -eoria generala a dreptului. /ditura +ll# Bucuresti# 1$$ $. *.N. 0intescu . Drept comercial. /ditat de +l. -5. Doicescu# Bucuresti# 1$2$# vol. *8*** 1'. *.7. 6eorgescu . Drept comercial roman. /ditura +ll BecB# Bucuresti# 2''2# vol. * si ** 11. -raian *onascu si colab. . -ratat de drept civil. /ditura +cademiei ,omane# Bucuresti 1$!"# vol. * 12. /rnest 7upan# Dan +. %opescu# +malia 1arga . Drept civil. %ersoana juridica 13. *strate 1icescu . &urs de drept civil. /ditura +ll BecB# Bucuresti# 2''' 14. *oan 1uraru . Drept constitutional si institutii politice. /ditura +ctami# Bucuresti# 1$$" 1 . Bazil )glinda . Dreptul afacerilor. /ditura <niversul ;uridic# Bucuresti# 2'12 1!. 65e. %iperea . Drept comercial. *ntreprinderea. /ditura &.:. BecB# Bucuresti# 2'12

Page 130

1". -udor ,. %opescu# %etre +nca . -eoria generala a obligatiilor. /ditura Stiintifica# Bucuresti# 1$!( 1(. Dragos +l. Sitaru . Dreptul comertului international. /ditura +ctami# Bucuresti# 1$$ # vol. * si ** 1$. &onstantin Statescu . Drept civil. %ersoana fizica. %ersoana juridica. Drepturile reale. /ditura Didactica si %edagogica# Bucuresti# 1$"' 2'. &amelia Stoica# Silvia &ristea . Drept societar. /ditura <niversitara. Bucuresti# 2''( 21. 1arius Sc5eaua . 7egea societatilor comerciale nr. 3191$$' comentata si adnotata# ed. 2. /ditura ,osetti# Bucursti# 2''2 22. Brindusa Stefanescu# )ctavian &apatina# coordonatori . Dictionar juridic de comert e2terior. /ditura Stiintifica si /nciclopedica# Bucuresti# 1$(! 23. *on -raian Stefanescu . -ratat teoretic si practic de drept al muncii. /ditura <niversul ;uridic# Bucuresti# 2'12

Page 131

Sebastian Bodu s8a nascut in orasul &onstanta si a absolvit 0acultatea de Drept a <niversitatii G7ucian Blaga> din Sibiu 31$$!4. /ste doctor in drept comercial al +cademiei de Studii /conomice din Bucuresti 32''24 si (aster of "usiness Administration al )ennesaw *niversit+ din 6eorgia# S<+# prin +S/B<SS Bucuresti 32''44. /ste avocat in Baroul Bucuresti din 1$$! si cadru didactic universitar din acelasi an. + fost# pe rand# consultant al Financial (ar$ets International& Inc## al Carana Corporation# !enior ,aw+er la -omanian-American .nterprise Fund# 'ead of ,egal / Compliance la grupul IN0 -omania si %resedinte al +gentiei Nationale de +dministrare 0iscala. *n prezent este Vicepresedinte al &omisiei pentru +faceri ;uridice a %arlamentului /uropean. %ublicatii? 3i4 3ii4 3iii4 Dictionar de termeni juridici in domeniul dreptului societatilor comerciale 3autor4. /ditura ,osetti 3actual Uolters VluHer4# Bucuresti# 2'' A &urs universitar de drept comercial 3autor4. /ditura ,osetti 3actual Uolters VluHer4# Bucuresti# 2'' A +vantaje competitive si cantitative ale industriei prelucratoare romanesti . partea a **8a 3co8autor4. /ditura -ribuna /conomica# Bucuresti# 2''".

+ scris numeroase articole de specialitate publicate in perioada 1$$( . 2''" in ,evista ,omana de Drept al +facerilor 3ca membru al colegiului de redactie4 si ,evista de Drept &omercial.

Page 132