Test 1

1.1 Enumerati clasele sociale din Dacia Romana- Cetatenii romani, latinii, peregrinii, colonii, sclavii.
1.2 Comparati statutul juridic a cetatenilor romini si peregrini-Cetatenii romani aveau situatie juridica
asemanatoare cu a cetatenilor din Roma si beneficiau de drepturi politice si civile-ius comercium, aveau drept
de a incheia casatorii valabile dupa legile romane, si dreptul de a testa in forma romana.Spre deosebire de
romani peregrinii erau mai lezati in drepturi, situatia lor juridica era reglementata de legea de organizare a
provinciei si de edictele guvernatorilor. Ei nu beneficiau de legi politice, iar de cele civiledoar cu particularitati
specifice.
1. Argumentati aplicarea mai multor sisteme de drept referitor la statutul juridic a claselor sociale. Odata
ce !acia a fost transformata in provincie romana pe teritoriul ei a inceput aplicarea dreptului roman, si conform
acestei conceptii fiecarei categorii de persoane ii corespundeau anumite norme juridice. !repturi depline aveau
cetatenii romani, in relatiile dintre cetateni de aplica dreptul civil. !e e" latinii si peregrinii aveau statut juridic
inferior neavind drepturi depline. #n 212 en a fost adoptat un edict prin care se acorda cetatenie tuturor
locuitorilor provinciilor cu e"ceptia peregrinilor deditici. #nsa acest lucru na lichidat diferenta dintre categoriile
sociale si dupa aceasta era prezenta diferenta dintre izvoarele dreptului aplicat in provincii.
2. 2.1 Identif ce acte normative se considerau legi locale ale asara!iei si e"plicati in calitate de i#voare ale
carei ramura de drept urmau sa fie folosite $ actele normative considerate legi locale au fost %anualul de legi a
lui !onici, &e"abiblul lui 'rmenopol, Sobornicescul hrisov si regulamentul privind infiintarea (asarabiei din 1)1).
'plicarea acestor legi au fost ca izvor pentru dreptul civil.
2.2 $ta!iliti si clasificati modificarile ce au intervenit in cadrul i#voarelor de drept din asara!ia in prima
jumat a sec. 1%- #n sfera dr penal au fost aplicate legile #mperiului rus, si a intrat in vigoare codul general Svod
zaconov. Sa adoptat un nou cod penal care pune accent mai mult pe cele mai grave infractiuni contra statului si se
observa o restrictie pentru populatie. !aca e sa comparam din perioada principatului %oldova si in prima jum a sec
1* observam ca in ambele legislatii sunt prezente pedepsele discriminatorii. 'ici are schimarea rolului privind legisl
penala, care in %odova cele mai grave infractiuni erau contra persoanei, iar in legislatia rusa era contra statului.
2.& Evaluati po#itia tarului rus fata de incercarile de codificare a legilor locale- dat fiind faptul ca functiile de
instanta de recurs pentru cauzele civile au fost remise senatului acesta trebuia sa se calauzeasca de legile locale.
+oate izvoarele au fost prezentate consiliului suprem si au cerut traducerea in rusa a %anualului lui !onici si a
&e"abibului. 'cestea se aplicau pe larg insa nu erau aplicate normele cu caracter penal. +oate acestea au dus la
necesitatea de a codifica legile locale. ' fost formata o comisie de codificare ce aveau menirea de a sistematiza
toate legile principatelor moldova si valahia. +arul rus sustinea mult codificarea legilor locale deoarece se temea de
influenta franceza.
Test 2
1.1 Descrieti reformele fiscale ale lui C. 'avrocordat ,rin reforma sa fiscala s-a introdus o dare fi"a, pe cap de
locuitor, perceputa in patru sferturi anuale si s-au desfiintat darile multiple. Sau elab prevederi mai riguroase in
materie fiscala ca sa asigure obligatiile fatsa de poarta si sa consolodeze pozitia claselor privilegiate. ,rin reforma
administrativa a incercat lichidarea abuzurilor de putere din partea reprezentantilor administratiei. -unctionarii de
stat au primit leafa, iar la conducerea judetelor au fost numiti ispravnici. S-au redus dregatoriile, iar cele mai multe
titluri boieresti au ramas onorifice. (oierii au fost impartiti in mari .veliti/ si de clasa a doua .mazili/. ,rin reforma
fiscala desfiineaz0 unele impozite indirecte i introduce o ta"0 general0. 1i elibereaz0 pe 0rani d2ndu-le dreptul s0
se mute de pe o moie pe alta. ,e boieri 3i recompenseaz0 printr-un anumit num0r de scutelnici, care nu pl0teau bir
dec2t boierului i de scutirea de orice bir pentru visterie.
1.2 E"plicati si argum scopurile urmarite de C('avroc prin introducerea postului de ispravnic. 1n judee a numit
ispravnici cu un rol judec0toresc i administrativ foarte 3ntins. Ei erau numiti la inscaunarea domnitorului din fostii
mari dregatori odata cu numirea marilor dregatori. Scopul reformei a fost intarirea autoritatii ispravnicului si
intensificarea fata de puterea centrala. Ei aveau obligatia de a e"plica locuitorilor masurile luate de domn, sa
prezinte sistematic darile de seama domnitorului in ceea ce priveste situatia in tinuturi. !easemenea ispravnicilor li
sa incredintat atributia de a stringe darile pentru domnitor si constringerea populatiei la munci si slujbe datorate
domnitorului sau feudalilor.
1.& )ripuneti propria evaluare a elementelor po#itive si negative a reformei adm si fiscale a lui
'avrocordat- Reformele lui %avr au avut tendinta pozitiva in toate sferele vietii. 'nume prin aceste reforme pune
inceputurile de modernizare in domeniul administratiei locale. #ncepe o noua organizare administrative, apar noi
functii care aveau de indepliniti scopuri in interesul tarii acestia fiind salarizati. #n materie fiscala a elaborat unele
prevederi mai riguroase care care pentru unele categorii a influentat cam negativ de e"emplu introducerea
impozitelor pentru tarani, si sa consolidat doar pozitia claselor privilagiate. #n general C,%avr a fost un erudit si un
bun diplomat. Scopul sau a fost de a imbunatati starea popotului, de a dezvolta cultura, de a moderniza domeniul
administratiei locale. S-a remarcat prin reformele pe care le-a introdus. !orinta de a reorganiza institutiile a
e"primat-o in hrisovul publicat, in iulie 1452.
2.1 Enumerati fortele politice si sociale implicate in formarea RA$$'-grupul de comunisti de initiativa in
frunte cu 6.Cotovschi, populatia din raioanele de rasarit a nistrului, grupul de initia tiva a lui !ic !icescu.(iroul
politic a CC.
2.2 $ta!iliti activit reali#are de fortele implicate in crearea RA$$' si evidentiati scopul in cadrul acestei
activ- !eoarece in stinga nistrului locuiau 788-)88 mii de locuitori grupul de initiativa a comunistilor au inaintat o
scrisoare Comitetului central initiativa de a forma o unitate statala in componenta ucrainei. (iroul politic a
e"aminat problema si a decis formarea R'SS%, insa procesul a fost tergiversat. 9n rol important la jucat !ic
!icescu care prin activitatea sa lupta pentru a nu se rusifica populatia si ai desparti de romini, sa fie lasata grafia
latina, deci lupta pentru cultura moldoveneasca. :rganele sovietice au calificat aceste actiuni periculoase si iau
inlaturat orce activitate ce tinea de formarea R'SS% fiindc ondamnat pe linie de partid. : alta forta din acest
proces au reprezentato un grup de tarani moldoveni care reprezentau populatia din raioanele de rasarit de ;istru.
2.& Argum e"istenta*ine"istenta divergentelor dintre mem!rii grup de initiativa si organele de partid si stat
ucrainene si unionale privitor la formarea RA$$'-divergente au aparut multe in special intre organele sovietice
si !ic !icescu care lupta pentru limba si cultura moldoveneasca. R'SS% sa format mai mult din motive politice
pentru a se demonstra ca puterea sovietica poate rezolva problema nationala, dar scopul adevarat al puterii sovietice
fiind deznationalizarea prin crearea unei limbi aparte si izolarea populatiei din stinga nistrului de arealul limbii si
culturii romine. 9craina la rindul ei a studiat formarea republ insa tergiversa procesul sub prete"t ca lipsesc datele.
Test &
1.1 Enumerati I#voarele dreptului in timpul dominatiei otomane- ,rintre izvoarele drept cel mai vechi este
legea tarii-dreptul cutumial. ,e linga el se dezvolta si legislatia domneasca, prin care se modificau obiceiurile vechi
domnitorii mentionind ca forma noua este o conformitate cu obiceiul. !eoarece timp de 58 de ani au fost emise o
serie de gramote cu continut similar ce se refereau la dreptul penal si de procedura penala, aceste masuri legislative
pot fi calificate ca o reforma de 58 de ani in domeniile respective. ,rin reforma sa stabilit un nou principiu a drept
penal moldovenesc feudal-principiul caracterului personal a raspunderii penale. Se intensifica receptia dreptului
romano-bizantin fiin copiate o serie de nomocanoane bizantine sa pravile bisericesti.Cartea romineasca este alt
izvor.Ea facea referinta la dreptul penal, aici pentru prima data se pune problema cunoasterii legii.%ai tirziu a fost
tiparita. 'tita Cartea romineasca de invatatura cit si #ndreptaarea legii nu au abrogat celelalte izvoare de drept, dar
sau aplicat concomitent.
1.2 Comparati i#voarele de drept e"istente in timpul dominatiei otomane cu cele din perioada regimului
truco fanariot- atit in timpul dominatiei otomane cit si a celui turco fanariot continua sa fie izvor dreptul cutumial
precum si receptia din dreptul romano bizantin. #n timpul reg turco fanariot se intensifica legislatia domneasca prin
hrisoave domnesti ce reglementau statutul juridic a diferitor categorii sociale, administrative etc. # per domin
otomane sa remacrat prin reforma judiciara de 58 de ani iar in reg fanariot prin reformele lui C.%'vroc. , %anualui
lui domici, ,raviliniceasca condica. !eci in per reg fanariot observam o evolutie mai ampla a izvoarelor de drept.
1.& Estimati importanta Reformei judiciare de +, de ani prin intermediul -risoavelor domnesti - 17))-1<2)
aceasta reforma constituie un izvor de drept, timp in care au fost facute numeroase adoptari ale legislatiei domnesti.
#n urma eu statul a inceput sa promoveze o politica mai dura comparativ cu perioadele anterioare. !easemenea sa
stabilit un nou principiu al dreptului penal si anume principiul caracterului personal al raspunderii penale care se
pastreaza si pina in prezent. Sa inasprit pedeapsa asupra raufacatorilor, sa schimbat procedura de e"aminare a
infractiunii in justitie. Conform reformei cei mai periculosi infractori erau raufacatorii, care protestau impotriva
feudalilor prin incendierea jefuirea sau =iar omorul feudalilor. Sa schimbat si procedura e"aminarii in justitie a
infractiunii comise de un infractor. Se foloseste confruntarea.
2.1 Identificati structura Constitutiei din 1.// si enumer princip ce stau la !a#a ei-cuprindea ) titluri cu 1 de
articole. Consfintea principiile progresiste moderne, declaraea drepturilor si libertatilor rominilor, lipsa in stat a
deosebirilor de clasa, garantarea libertatii individuale, libertatea cultelor, principiul suprematiei constitutiei care
insemna ca toate legile trebuie sa corespunda constitutiei si ca nu puteau fi suspendate nici total nici partial.etc.
2.2 Comparati $tatul de#voltator al Conventiei de la )Aris si Constitutiei din 1.// sta! asem si deose! in0
dreptul de initiativa legislativa( atri!utii domnesti( modul de adoptare- 'seman>ambele se bazau pe principiul
separarii puterii in stat, puterea legislativa fiind e"ercitata de catre domnitor si parlament in statutul dezvolt iar in
constit de domnitor si reprezentanta nationala. Stat !ezv a adoptat legi de admin locala, organizare judecatoreasca,
coduri inar prin constitutie acestea sau dezvoltat si sau modernizat. !eosebiri> in statutul dezvoltator initiativa
legislativa avea numai domnitorul, conform constitutiei puterea legislativa se e"ercita colectiv de domn si de
reprezentanta nationala. Conform stat dezv populatia avea situatie mai precara deoarece le erau impuse mai multe
legi care ii nemultumeau, conform constitu dispare lipsa dintre clase si da mai multe drepturi si libertati cetatenilor.
2.& Argumentati insemnatatea Constit din 1.// pentru de#voltarea ulterioara a Rominiei- Constituia din
1866 este prima constituie propriu-zis0 a Rom2niei, adoptat0 dup0 modelul Constituiei (elgiei din 1)1.
Constituia a fost adoptat0 3n timpul regelui Carol # , fiind cea mai longeviv0 constituie i cea mai important0
realizare a regimului lui Carol #. Ea transforma Rom2nia 3n monarhie constituional0 ereditar0 i prevedea principii
democratice precum> separarea puterilor 3n stat, responsabilitate ministerial0, drepturi i libert0i cet0eneti, dar
meninea totodat0 votul cenzitar ' fost prima constituie elaborat0 f0r0 concurs str0in i f0r0 aprobare e"tern0,
devenind un act de manifestare a independenei, f0c2nd abstracie de suzeranitatea otoman0 i garania colectiv0 a
celor 4 mari puteri, oferind totodat0 cadrul pentru evoluia statului rom2n pe baze moderne i democratice.
Test +
1.1Enumerati i#voarele de drept aplicate in 'oldova si 1ala-ia in epoca de tran#itie spre perioada moderna-
Sa aplicat dreptul cutumial de catre populatia romineasca si un drept creat prin hotaririle !ietei si curtii de la viena.
' avut loc sistematizarea izvoarelor de drept, sau adoptat coduri de ramuri care erau facute referinte la codurile
europene. Cel mai important izvor a fost codul lui Calimah.
1.2 Evidentiati scopul incercarilor de moderni#are a legislatiei in prima jum a sec 1%-modernizarea a avut loc
prin sistematizarea izvoarelor de drept, adoptarea codurilor de ramura la care se face legatura cu noile codificari
europene. ,rin modernizarii sa adoptat Codul lui Calimah care era un adevarat cod civil in care erau prevederi ce
tin de activitatea funciara, drepturi asupra paminturilor si oboectelor, clasificatia persoanelor, dreptul de mostenire
etc. Codul era unul modern specializat pe ramura si a dus la suprimarea pluralismului de izvoare de drept in
domeniul dreptului civil. :data cu dezvoltarea comertului codul avea si prevederi de negot.!reptul penal sa
dezvoltat sub influenta conditiilor social economice. !eci se observa o tentinta de dezvoltare in toate domeniile si
aceste modernizari au fost bine venite pentru dezvoltarea societatii.
1.&.Estimati importanta regulamentelor organice in formarea sist de organe centrale de conducere-,9terea
legislativa era in concordanta cu 'dunarea obseeasca. Regulamentele organice au indicat independenta tribunalelor
si au fost limitate atributiile financiare fiind suprimata camara domneasca. Sfatul domnesc cuprindea membri
numiti de domn. ,rin regulamentul organic divanul a fost desfiintat si sa format Sfatul admin nistrativ. +ot
regulamentul prevedea infiintarea adunarii obstii e"traordinare, iar ca organ legislativ era adunarea obstii ordinara.
Regul organic a infiintat ministerele, au reorganizat armata.
2.1 2umiti organele de autoadministrare a judetelor si oraselor din asara!ia conform reformei admin din
1./..1.31- guvernatorul si ispravnicii de judet.in orase sa creat duma si uprave orasanesti ca organe elective.
2.2 Determ modul de formare si competenta organelor create prin reforma de #emstva si ur!ana asara!ia a
doua jum a sec 1%- ?a sfirsit anu 1)<) a fost emis un decret cu privire la infiintarea organelor de zemstva in
(asarabia> zemstva regionala si cele judetene. 'legerea membrilor se facea la congrese elective. a proprietarilor
funciari, a electoratului orasanesc si cel satesc. Ca reprezentanti ai zemstvelor marea majoritate erau nobili.!e
competenta lor tineau chestiuni de interes local-comertul si industria locala, invatamint, ocrotirea sanatatii, asistenta
publica.,rin regulamentul urban din 1)48 in orase sa format !uma si upravele ca organe elective, .9prava era
alcat din 2 sau mai multi membri, prezidati de seful orasului. 'veau atributii de amenajare a orasului, a pietelor si
iarmaroacelor, dezvolt comertului, invatamintului, ocrotirea sanatatii.
2.&Argumentati caracterul 4limitat sau complet5 reformei administr din asara!ia- ?a general avea un
caracter preponderent complet, reforma fiind creata cu scopul de a rezolva problemele economice din regiune ca
fondarea unei banci de zemstva, constructia de cai ferate etc. Caracterul limitat se observa in zemstvele judetene
deoarece predominau nobilii si acestia iti infaptuiau intii de toate interesele proprii.
Test 6
1.1 Descrieti atri!utiile lui 7egatus Augusti propraetore si a adunarii provinciale-acesta era guvernatorul celor
trei dacii si avea atributii de ordin politic, militar, financiar judecatoresc. !easemenea avrea dreptul de a emite
edicte, apoi mai tirziu putea face amendamente edictului tip in baza dreptului provincial. 'dunarea provinciala
aveau atributii de a sustineinteresele orasenilor, a provinciilor in fata autoritatilor imperiale, putea inainta
plingeri impotriva abuzurilor magistratilor din provincie.
1.2 $ta!iliti trasaturile reorgani#arii admin efect in dacia romana si acopurile urmarite de acestea-
organizarea adm sa facut prin legea promulgata de +raian in anul 184. ,entru a tine sub stapinire si a e"poata
teritoriul cucerit romanii au colonizat !acia cu elemente romane. a avea conducere si aparare mai puternica
aceasta a suferit multe reorganizari si dupa ultima reorganizare aceasta a fost impartita in unit admin care era
condusa de guvernator. !eci observam ca influentele romanilor erau mai puternice decit cele a dacilor.
1. Estimati importanta modificarilor in domeniul administrativ si militar in cadrul Daciei romane- daca
analizam sistemul administrativ instaurat in !acia dupa cucerirea romana observam ca atit unitatea sist adm
impus de autoritatileimperiale pentru toate provinciile romane cit si mentinerea unor particularitati ingaduite
intrun proces de sinteza au dat identitate proprie sistemului administrativ din dacia romana. !pdvd militar in
!acia erau 2 legiuiri si astfel apararea provinciei era asigurata prin sistemul de valuri, drumuri si turnuri de
observatie intarite de romani.
2.1 Descrieti prevederile Codului muncii din 1%22 referitor la contractul de munca si durata #ile ide munca-
contractul de munca devine baza reglem relatiilor de munca.. Contr era incheiat intre persoana si organele sindicale
in care se indicau conditiile de munca si tarifele de salarizare. !urata zilei de munca era de < ore.
2.2Comparati E"proprierea infaptuita de puterea sovietica cu cea reali# in !a#a Constit din 1%2&-Consform
constit din 1*2 e"proprierea era admisa numai pentru cauze de utilitae publica , proprietatea vind functie strict
particulara indiferent de natura ei. ,uterea sovietica a desfiintat insa proprietatea privata prin e"proprierea fortata
fara despagubiri. +oate proprietatile au fost declarate proprietate socialista.
2.&Argum opinia despre institutia infierii conform codului din 1%1. si cel din 1%2/ si aratati care din ele
serveau interesele copiilor-Codul din 1*1) interzicea infierea din motiv ca cei infiati puteau sa fie folositi ca mina
de munca si sa fie e"ploatati. 'Cest fapt a dus putin in impas statu@ deoarece nu le putea asigura tuturor
orfaniloringrijire si educatie. ,rin codul din 1*2< infierea a fost restabilita.
Test /
1.1 Caracteri#ati i#voarele dreptului geto dac- goteodacii au cunoscut 2 izvoare-cutuma si legea.?a inceput
cutuma a fost forma veche de manifestare a dreptului iar legea era inregistrarea oficiala a obiceiurilor juridice.C
utimpul apar reguli noi.#nstitutiile dreptului geto dac pot fi reconstituite doar partial din motiv ca este foarte
putina informatie. Cercetatorii presupun ca odata cu intarirea statului geto dac avea loc si constituirea marii
proprietati funciare.!ezv econom a geto daciei necesita anumite norme privind obligatiile.#nformatiile lasate in
scrieri ne arata caracterul religios a normelor juridice si legatura strinsa intre puterea politica si religioasa.
1.2 Distingeti particularitatile procesului de creare a normelor noi la geto daci- Relat soiale a lor erau reglem
prin normed e conduita, si respectate de toti membrii societatii. : norma importanta era juramintul, se folosea
vendeta. :biceiurile erau pastrate si transmise in forma orala respectinduse in chip firesc. #n relatiile de familie
pozitia barbatului e mai presus , era cunoscuta poligamia.
1. 'preciati valorile cele mai importante a geto dacilor aparate de normele penale-in domeniul penal cele mai
importante dispozitii vizau apararea statului si a proprietatii private. Se sanctionau cu decapitare juramintul fals,
adulterul, omorul. 9nii autori au mentionat ca getii detestau legea si isi aparau valorile si interesele prin forta si isi
faceau singuri dreptatea.
2.1 Determ cau#ele care au dus la ela! si adoptarea Constitutiei RA$$' din 1%26- Cauza este ca comisia
constutionala se confrunta cu greutati , si ca sa treaca de aceste greutati ;.Scripnic a cerut ca sa se adopte
constitutia.
2.2 Comparati Constit RA$$' din 1%26 cu Const Rominiei din 1%2&-Constitutia din 1*27 avea 4 capitole si nu
se referea la drepturile si libertatile cetatenilor, ceea ce nu era comparabbil o constitutie moderna. Constit
rominiei garanta drepturile si libertatile-a presei, egalitatea tuturor in fata legii. cuprindea ) titluri si 1) de
articole. Spre deosebire dea Rassm cea romineasca era mai transparenta si avea regim democrat. Concluzie e ca
, constitutiea romina avea un character modern , cu o valoare mai mare a drepturilor si libertatilor , se spoate de
zis ca era mai perfecta decit a R'SS%.
2.&Deduceti si argumetati principiile Constitutiei RA$$' din 1%26- 1.R.'.S.S.% . are buget de stat si local .
2.'re dreptul de a legifera independenta , referetor la comisariatele nealipite , comitetele e"ecutive $comisariatele
nu erau in subordine directa dar la cerere trebuiau sa prezinte informatii si rapoarte, sa e"ecute unele dispozitii.
.R'SS% are sistem complet de organe centrale . comitetul e"ecutive central , congresul sovetilor .
Test 3
1.1 Definiti sistemele de drept din Dacia romana-cea mai superioara forma de drept o avea cel roman care se
aplica in domeniul dreptului civil, obligational, procedurile de judecata. ,e linga dreptul roman sa tolerat si
dreptul geto dac precum si normele de drept locale.
1.2 Comparati regimul !unurilor pina si dupa anul 1,/ en pina in 18s e"ista atit proprietatea privata cit si cea
obsteasca. :biectul proprietatii il constituia pamintul, sclavii. Roadele erau libere si de ele beneficiuau cei care
le cultivau. !upa 18< en este propr provinciala si Auieritana.!upa cucerirea!aciei cea mai mare parte a
paminturilor lea revenit regelui iar populatia putea avea numai drept de folosinta a pamintului. ' aparut si
proprietatea peregrina asupra lucrurilor.
1.&Ce drept a fost aplicat in dacia romana. !upa cuceerirea de romani pe linga dreptul deto dac a inceput
aplicarea dreptului roman, conform caruia fiecarui cetatean i se aplica anumite norme juridice.Cetatenii romani
aveau drepturi politice si civile depline. ,uteau face parte la legiuiri, de a candida la magstratura, de a incheia acte
juridice etc. ?atinii aveau un statut juridic inferior.,entru peregrini se permitea aplicarea de ius gentium. ,rocedura
de judecata era aceeasi ca si in provinciile romane.6uvernatorul putea judeca singur sau putea transmite altui
judecator.#n litigiile dintre roman si peregrin, peregrinul era considerat cetatean roman pe durata procesului.
2.1 Descrieti prevederile Codului muncii din 1%22 referitor la contractul de munca si durata #ile ide munca-
contractul de munca devine baza reglem relatiilor de munca.. Contr era incheiat intre persoana si organele sindicale
in care se indicau conditiile de munca si tarifele de salarizare. !urata zilei de munca era de < ore.
2.2 Apreciati caracterul si scopul prestatiilor o!ligatorii in munca-reprezentantii paturilor instarite care deja
fusesera e"propriati li se stabilea obligator prestatia in munca, erau impusi sa lucreze in domenii care nu aveau
uneori legatura cu specialitatea lor, indiferent de vointa lor.
2.& In legatura cu politica economica noua in repu!licire sovietice au fost adoptate coduri noi( la fel si in
ca#ul codului muncii.,rin noul cod sa stabilit ziua de lucru de ) ore, prestatia obligatorie de munca,
Test .
1.1 Relatati atri!utiile Consiliului $uprem a asara!iei si evolutia lor-a fost creat in 1)1) si era ca organ
supreme e"ecutive, judiciar si partial avind drept de initiative legislative., putea inainta unele opinii despre
schimbarea schimarea legii in Consiliul de stat a #mperiului Rus. 'vea vot hotaritor in afaceri legale de
venit.%ai tirziu in 1)2) a fost desfiintat.
1.2 Determ sc-im!arile intervenite in sist organelor centrale de conducere a asara!iei intre 1.1&-1)27-a
fost format Consiliul suprem, care mai apoi a fost desfiintat si format Consiliul Regional ca organ
cosultativ.Sau creat dumele orasanesti.
1.& Evaluati rolul Institutiei pentru conducerea regiunii asara!ia din 2% fe!ruarie 1.2. in evolutia
sistemului organelor admin ale !asara!iei-prin inlocuirea cu #nstitutia pu conducerea regiunii (asarabia se
preconiza in (asarabia aplicarea legilor rusesti la administrarea guberniilor.Ca urmare (asarabia a fost
arministrata de guvernatorul general al ;ovorosieisi al B(asarabiei ce supraveghea activit tuturor institutiilor.
Conducatorul guberniei se numea in functie de imparat.
2.1!eterm ideile de baza a codurilor familiei aplicate in R'SS%-,rin codul din 1*2< sa tinut sa se realizeze
egalitatea femeilor si barbatilor, incheierea si desfacerea casatoriei se efectua de catre organelle de stat inlaturinduse
biserica. Codul familiei a stabilit regimul comunitatii bunurilor a sotilor in timpul casatoriei.
2.2 Comparati regimul !unurilor sotilor in !a#a Cod familiei din 1%1. si a codului din 1%2/-ambele coduri au
tinut realizarea egalitatii femeilor si barbatilor. Codul din 1*1) a stabilit regimul separatiei bunurilor sotilor
deoarece aceste bunuri impuse de puterea sovietica proveneau doar din contractile de munca, sotia daca nu era
aranjata pe contract nu dobindea astfel de bunuri. Codul din 1*2< a stabilit regimul de bunuri comun pentu soti in
timpul casatoriei.
2.& Argum opinia despre institutia infierii conform codului din 1%1. si cel din 1%2/ si aratati care din ele
serveau interesele copiilor-Codul din 1*1) interzicea infierea din motiv ca cei infiati puteau sa fie folositi ca mina
de munca si sa fie e"ploatati. 'Cest fapt a dus putin in impas statu@ deoarece nu le putea asigura tuturor
orfaniloringrijire si educatie. ,rin codul din 1*2< infierea a fost restabilita.
Test %
8romarea Tarilor si a 7Egii tarii
1.1 Determ factorii ce au contri!. la pastrarea identitatii latine a daco romanilor dupa retragerea aureliana 9
dupa retragerea aureliana pe terit !aciai continuau sa locuiasca populatia daco romana. Sa pastrat identitatea
deoarece e"istau asezarile romane la nord de dunare care aveau misiunea de a apara #nperiul riman de barbari.
E"istenta obstii teritoriale cu sistemul sau de norme sociale si juridice au pastrat identitatea etnica a populatiei
daco romane. :rasele urmau sa fie in continuare populate chiar si dupa retragerea legiuirii romane.
1.2 $ta! formele de organi## a puterii in cadrul tarii rominesti-:rganele centrale de conducere erau > Sfatul cel
mare-organ supreme de conducere format din reprezentantii obstii@ 'dunarea juzilor-reunea sefii ostilor@
Coievodul, cenazul #n fruntea tarii se aflau conducatori politici si aveau prerogative judecatoresti admin si
militare.
1. Argum daca e"ista sau nu o perpetuare a vec-ilor norme geto dacice in 7egea tarii.- da era preezenta
deoarece pe linga normele noi se aplicau si cele vechi a getodacilor sub forma de obiceiuri. 'u evoluat si
normele cutumiale. Erau trasaturi commune in materie de institutie a casatoriei si proproietatii.
Dreptul penal al RA$$'
2.1 Determ categ de infract conform A#elor leg penale-15 infract indreptate impotriva orinduirii sovietice care
tot odata erau considerate cele mai grave si2/ toate celelalte infactiuni.
2.2 $ta! reglem nedrepte pe care le continea legisl penala aplicata in RA$$'- cetatenii care aflinduse peste
hotarele tarii erau considetari dusman iai statului si erau declarati in afara legii, urmind sa fie impuscati in 25 de
ore. 'lta nedreptate era faprul ca pentru unele infractiuni nu =iar grave ca de e" incalcarea operatiilor v alutare,
falsificarea banilor se pedepsea cu moartea. -ormarea a osoboe sovisheanie era la fel o incalcare de oarece active
acestui organ nu era reglem de nici o lege.
2.E"plicati si argum atitud fata de legisl penala din RA$$' si apreciati dacca ea a contri!uit sau nu la
represiuni politice-prevederile C penal erau foarte dure. ,opulatia era tensionata si aceste prevederi au dus la
represiuni politice.,entru diferite categorii de infractiuni persoanele erau condamnate la deportate in Siberia, la
munca silnica sau pedeapsa cu moartea. Represiile au atins atit conducatorii cit si intelectualitatea, muncitorii si
taranii. #n raioanele !ubasari si 6rigoriopol oamenii au fost victimele represiilor. 'nume prin represii se manifesta
regimul totalitar.
Test 1,
1.1 Enumerati reformele sociale ale lui C.'avroc - %ai reusite au fost reformele care prevedeau reorganizarea
structurilor sociale. 1n anul 1451 C. %avrocordat i-a repartizat pe boierii dregatori dupa trei ranguri mare, mijlociu
si mic. -iecare boier, conform rangului, primea leafa din vistieria statului. ?eafa reprezenta o anumita cota-parte din
suma impozitelor de stat acumulate. 1n anul 1452 domnul C. %avrocordat a legiferat printr-un asezam2nt special
aceasta categorie de tarani, limit2ndu-le totodata numarul. El a stabilit pentru fiecare reprezentant al ierarhiei
boieresti, precum si pentru clerul 3nalt un numar fi" de tarani Dscutelnici, eliberati de la plata impozitelor pentru
statcare, 3n schimbul darilor catre stat, erau obligati sa 3ndeplineasca presttii 3n favoarea acestor persoane . 1n 1451
au fost reorganizate si starile militare slujitorii, calarasii, majoritatea acestora fiind inclusi 3n categoria populatiei
impozabile, ei sporind numarul taranilor birnici Concomitent cu reorganizarea structurii interne a categoriilor
sociale, domnul a 3ntreprins si o serie de masuri 3n vederea consolidarii aparatul de stat central, ceea ce corespundea
necesitatilor acomodarii lui ulterioare la schimbarile, care aveau loc 3n viata sociala a tarii. 1n primul r2nd, a fost
unificata si subordonata in mai mult puterii centrale administratia
tinuturilor. 1n fruntea fiecarui tinut erau numiti c2te doi ispravnici, carora le reveneau functii administrative, fiscale
si judiciare .
1.2 Determinati cau#ele si continutul reformei referitoare la taranii ser!i $!upa instaurarea dominatiei
otomane se intareste dependenta taranilor fata de stat si feudali, acestia fiind in continuare masa principala. !upa
tratatul moldo polon stramutarea taranilor devine conditionata si in anii )8 a sec.< taranii pierd dreptul de
stramutare, iar in 17*1-17*7 incepe aservirea taranilor. ,rin reforma sociala taranii serbi au fost denumiti vecini in
%ol.dova si rumini in +ara Rimineasca.
1.& Apreciati elementele moderne si medievale a reformei $ociale a lui 'avrocordat-
Dreptul administrative a Rominiei 1%1.-1%&%
2.1 Cau#ele ce faceau necesit unifica admin a Rominiei !e r2nd cu reforma legislativ0, se impunea
reorganizarea teritorial-administrativ0 a Rom2niei, deoarece provinciile (asarabia, (ucovina Ei +ransilvania, care s-
au unit cu Rom2nia 3n 1*1), au fost guvernate timp 3ndelungat 3n mod diferit. !eci, era necesar0 introducerea
aceloraEi unit0Fi teritoriale, instituFii, norme Ei principii administrative 3n toate teritoriile rom2neEti.
,rima reorganizare administrativ0 3n (asarabia de dup0 9nire a avut loc la 2* aprilie 1*1), c2nd a fost adoptat0
legea cu privire la administrarea (asarabiei. 1n consecinF0, s-a creat un regim de conducere administrativ0 comun
pentru Rom2nia Ei (asarabia a fost 3nfiinFat un nou judeF $ judeFul Cahul.
Reorganizarea administrativ0 unitar0 a Rom2niei s-a realizat relativ repede .3n 1*27/, prin generalizarea aceloraEi
unit0Fi administrative pe cuprinsul 3ntregii F0ri. !up0 o serie de m0suri de tranziFie, 3n iunie 1*27 a fost promulgat0
legea de unificare administrativ0, care a intrat 3n vigoare la 1 ianuarie 1*2<. !incolo de unele critici care i s-au
adus, ea reprezenta legea de baz0 pentru perioada interbelic0
!e subliniat c0, elaborarea acestei legi a fost o activitate nu tocmai uEoar0, 3nsoFit0 de multiple controverse Ei
discuFii aprinse, unii reprezentanFi ai provinciilor unite cu Rom2nia, insist2nd asupra p0str0rii specificului local,
Etirbind astfel din start principiul care st0tea la baza elabor0rii acestei legi $ de uniformizare a sistemului teritorial-
administrativ al Rom2niei Re3ntregite. E"trem de activi 3n acest sens s-au dovedit a fi reprezentanFii Gemstvelor
basarabene.
?a 3nceputul anului 1*21, a fost publicat 3n H(uletinul :ficial al %inisterului de #nterneI .Suplimentul nr. 2/,
,roiectul pentru o nou0 3mp0rFire a Rom2niei 3n judeFe, care 3n urma complet0rilor ulterioare, urma s0 stea la baza
reformei teritorial-administrative. 'cesta a fost elaborat de un grup de specialiEti.
2.2 Comparati mormele dre Arm a Rom a doua jum a sec 1%J !upa unirea basarabiei cu Romania nu s au
adopat legi,decrete sau regulamente special cu privire la organziarea administrative a basarabiei dar pe aprcursul
anilor modelul administratiei romane a fost instaurat treptat, in 1*27 adoptindu se legea cu privire al unificarea
admnistr care prevedea concret perfectionarea structurilor adminstaruii publice locale pe tot cuprinsul tarii.
in Romania legile adoptate de Cuza au fost legile cu privire la instructiunea publica , pt infiintarea Curtii de
conturi , curtii de casatie si justitie pt infiintarea consiliilor judetene,au fost elaborate codurile modern ale roamniei.
2.& #n ceea ce priveste administratia publica locala in perioda interbelica $ din punct de vedere tehnico-legislativ
trebuie amintit ca legiuitorul interbelic a reglementat intr-unul si acelasi act normativ organizarea administratiei
publice judetene si a celei comunale, lasand unei legi speciale doar organizarea administrativa a capitalei (ucuresti.
?egea de organizarea administrativa din 1*2* a realizat descentralizarea administrativa in gradul cel mai inalt
cunoscut in istoria Romaniei moderne.a realizat descentralizarea administrativa in gradul cel mai inalt cunoscut in
istoria Romaniei moderne. !esconcentrarea administrativa este cel de-al doilea mare principiu de organizarea a
administratiei publice locale din aceasta perioada. 9n alt principiu foarte des vehiculat in epoca a fost
regionalizarea administrativa. 9n aspect pozitiv in viata administrativa locala l-a constituit aparitia in marite 1*2 a
Statutului functionarilor publici care, completat cu prevederile legilor de organizare a administratiei publice locale,
a clarificat principiile de recrutare, avansare, transferare, salarizare si raspundere disciplinara ale functionarilor
publici locali. Test 12
Test 11
1.1 Identificati masurile caracter. a normelor ce reglementau proprietatea in legea tarii?egea tarii facea
diferentiere intre bunurile miscatoare si nemiscatoareSe cunostea proprietatea privata .pamintul de linga casa/ si
publica.padurile apele etc/.:data cu e"tinderea suprafetelor de pamint apare dreptul de protimisis ce prevedea in
caz de instrainare a pamintului rudele avind drept preferential de cumparare. ?a e"ercitarea dreptului de prioprietate
erau prezente un sir de obiceiuri.
1.2Comparati institutia mostenirii in legea tarii cu cea la geto daci In legea tarii +ransmiterea mostenirii era
legala si testamentala.Se facea in forma verbala in prezenta rudelor. !aca nu era testament mostenirea o capatau
pers de grad 1 de rudenie-feciorii, mai apoi fratii, parintii sotului nepotii de la frati. -etele primeau doar zestre.
!aca nu era nici un fel de mostenitor toate bunurile treceau in fondul obstii. ?a geto daci mostenirea era facuta in
familie pe cale verbala. -eciorii puteau primi parte din averea parintelui.
1.&E"plicati si argum opinia proprie referitoare la originea 7egii tarii-sau format mai multe teorii 1. S-a
afirmat originea pur rom2neasc0 a ?egii K0rii -3n timpul st0p2nirii romane 3n !acia s-a transmis dreptul roman Ei
mentalitatea juridic0 roman0, , fac2nd ca dreptul roman s0 se afle la baza dreptului feudal.Se observa analogii 3ntre
instituFiile dreptului roman Ei cele ale dreptului rom2nesc, 3n material persoanelor, bunurilor, succesiunilor Ei
obligaFiilor.2. S-a susFinut originea trac0 e"emple precum proprietatea dev0lmaE0, instituFia 3nfr0Firii, r0spunderea
colectiv0, dreptul de proteins, proba cu juraFi Ei juram2ntul cu brazda
. S-a afirmat originea daco-romano a dreptului cutumiar romanesc.
2.1-$truct codului de procedura penala din 1./6- era structurat in dispozitii preliminare, cartea 1-politia
judiciara, cartea 2-despre judecata.
2.2Determ instantele de judecata si competenta lor conform C))-Contraventiile se e"aminau de Ludecatoriile
erau de plasa, delictele de tribunalele de judet iar crimele de Curtea de jurati. Curtile cu juri erau compuse din
presedinte, 2 membri si un juriu de 12 persoane. Curtea de Casatie primea recursurile penale, casind hotaririle
recuzate a unui tribunal sau a unei curti trimetea spre rejudecare unei alte instante de acelasi grad.
2.& Apreciati importanta C)) in de#volt drept proces penal modern-
Test 12
O!ligatiunile in lege tarii
1.1 Descrieti i#voarele o!ligatiunilor conform 7egii tarii si cele mai frecvente contracte- obligatiile decurgeau
prin lege, contracte si delicte. #zvorul obligatiilor erau contractele, ce se incheiau verbal si se bazau pe credinta
dintre parti.Responsabilitatea pentru obligatiile contractului se rasfringeau asupra averii. Contractele erau
insotite de simboluri ca baterea palmei, aldamas etc. %ai raspindite erau contractele de schimb, vinzare sau
imprumut. ?egea +arii cunoaste si reglementari in domeniul pastoritului.
1.2 Depistati elementele romane si geto dacice in reglementarea o!ligatiunilor conform 7egii tarii -Ca si la
romani, si in ?egea tarii contractele au fost principalul izvor de obligatii. #n dreptul nostru feudal cele mai multe
dintre contracte poarta aceleasi denumiri ca si in dreptul modern. !aca insa in dreptul roman dispunem de
criterii sigure pentru a distinge intre contractele reale, contractele consensuale si contractele nenumite, ?egea
tarii nu ofera asemenea criterii. Cele mai amanuntite reglementari ale ?egii tarii au in vedere contractul de
vanzare-cumparare. . #n virtutea dreptului de protimis, daca se instraina un teren din hotarul obstii, era necesar
consimtamantul tuturor membrilor obstii. 'cest element de drept vine la fel de la romani.Ca si la geto daci este
present juramintul ca obiect al obligatiilor.
1.& Argumentati parerea proprie referitor la cau#ele pentru care conform legii tarii raspunderea pentru
nee"ecutarea o!ligatiilor nu greva persoana-deoarece in legea tarii cea mai mare importanta la incheierea
contractelor o avea buna credinta obligatiile grevau numai averea nu si persoana. :bligatiile se rasfringeau doar
asupra averii si nimeni nu putea fi transformat in rob pentru datorii.!eci persoana care traia dupa legea tarii nu
putea fi transformat un om in rob.
Codul civil al RA$$'
2.1 Determ cau#ele pu care in primii ani a puterii aovietice ce considera ca legislatia civila nu e necesara si
actiunile intreprinse in acest scop-in RA$$' se aplicau actele normative ale 9crainei si 9n sovietice.Ca si in
celelalte republici sovietice partidul comunistimpartaseau ideea ca dr civil nu este necesr deoarece conceptia de
baza a bolsevicilor era negarea propriet private care era considerate de ei unica pricina a e"istentei e"poatarii
oamenilor.
2.2 Comparati E"proprierea infaptuita de puterea sovietica cu cea reali# in !a#a Constit din 1%2&-Conform
constit din 1*2 e"proprierea era admisa numai pentru cauze de utilitae publica , proprietatea find functie strict
particulara indiferent de natura ei. ,uterea sovietica a desfiintat insa proprietatea privata prin e"proprierea fortata
fara despagubiri. +oate proprietatile au fost declarate proprietate socialista.
2.& Ce scopuri urmarea legislatia civila din RA$$' cu privire la mostenire-in acea perioada a fost desfiintata
proprietatea private prin e"proprierea fortata, toate proprietatile apartinund statului. ,u a nu reinvia proprietatea
private puterea sovietica a interzis transmiterea averii prin mostenire mai maire de 18 mii de ruble.'verea ce trecea
limita trecea in proprietatea statului.?a fel nu era permisa mostenirea averii pers straine ce nu erau mostenitori
cinform legii.Sa stabilit un impozit pu averea care trecea prin mostenire.
Test 1+
1.1 Definiti notiunea de infractiune si pedeapsa in 7egea tarii-- infractiunea era tratata ca dauna materiala,
morala, fizica. E posibila ca la pedepsirea infractorului se lua in consideratie virsta si sanatatea psihica.#nfractiunile
contra persoanei-omorul, pricinuirea unei rani erau sanctionate cu amenda judiciara care era platita in vite, numarul
vitelor era in dependenta de gradul infractiunii. #ncalcarile ce tineau de familie, pastrarii si desfacerii casatoriei
se socoteau infractiuni contra familiei si bisericii. #nfractiunile contra bisericii ca erezia, vrajitoria era sanctionat cu
amenda ce se platea nu numai prin vite.#nfractiunile contra averii se sanctionau prin amenda si intoarcerea averii
rapite sau un echivalent a acesteia. Sistemul de pedepse conform legii tarii nu continea pedeapsa capitala nici de
mutilare, si doar amenzile si recompensele.
1.2 Determ daca erau asemanari intre valorile aparute pe cale penala la geto daci si conform legii tarii-
asemanari e"istai insa nu atit de multe. !e e" in ambele gasim adulterul care in dacia era sanctional cu pedeapsa
capitala iar in legea tarii cu amenda judiciara platita in vite. #n materi penala +egea +arii prevede o gama mai
variata de infractiuni si sanctiuni care la priima vedere erau destul de simple insa asigurau bunul mers si linistea in
obstii. #n dacia sanctionarea faptelor penale urmareau scopul razbunarii singelui.
1.&E"primati propria opinie referitor la gravitatea pedepselor penale conform 7egii Tarii si cum se putea
e"plica acest fapt- deci cum am mentionat anterior ?egea +arii prevedea o gama variata de pedepse insa nu aveau
grad inalt de pedeapsa.%area majotitate a pedepselor constau in aplicarea amenzii judiciare care se platea in vite si
era socotita c ea mai grea pedeapsa e"> se aplica pu omor, adulterM, viol.!rept crima se socotea adulterul si nasterea
copilului in afara casatoriei. #nfractiunile contra bisericii la feel se sanctionau cu amenda.;u era prezenta pedeapsa
capitala, nici de mutilare ci cele pecpecuniare.
8ormarea RA$$'
2.1 Data locul si ce organ a decis formarea RA$$' $Comitetul e"ecutive central al ucrainei a adoptat decizia
desprea crearea R'SS% la 12 octombrie 1*25 si cuprindea 12 raioane transnistrene.-Rbnita,Camencaa !ubasari
6rigoriopot +iraspol (alta Stavrov :cna Rosie Codima, 'naniev si (irzula.
2.2 $ta! active reali# de fortele implicate in procesu lde creeare a RA$$' si evidentiati cui ia venit rolul
-otaritor-Crearea acestei untitai moldoveneti a fost iniiat0 de 6rigore Notovs=i, dar 3n scurt0 vreme a devenit
un motiv de disput0 cuComisarul ,oporului pentru 'faceri E"terne 6heorghi Cicerin, care considera 3nfiinarea
acestei regiuni administrative ca prematur0. 1n plus, Cicerin considera c0 astfel se d0 o m2n0 de ajutor
Oe"pansionismului ovinismului rom2nescO. 1n schimb, Notovs=i susinea c0 aceast0 nou0 republic0 ar fi propagat
comunismul 3n (asarabia 3nvecinat0, e"ist2nd anse s0 aduc0 revoluia comunist0 3n Rom2nia i chiar i
3n (alcani. ?a 3nceput, pe 4 martie 1*25, s-a decis luat decizia prudent0 de creare a unei regiuni autonome
moldovene ti 3n cadrul RSS 9crainiene, dar p2n0 3n cele din urm0 punctul de vedere al lui Notovs=i a avut c2tig
de cauz0 i regiunea a fost ridicat0 la rangul de republic0 autonom0 pe 12 octombrie.#nca o forta implicate care a
jucat un rol important era si !ic !icescu lupta ca moldovenii sa nu fie separate de romini, socotea limba
moldoveneasca calimba de origine latine si era impotriva rusifiarii.
2.& E"primati paarerea despre soarta mem!rilor grupului de initiativa-:rganele sovietice considerau
periculoasa pozitia membrilor grupului de initiative si a inceput sai critice din motivul ca ei neaga originalitatea
poporului moldovenesc fata de cel romin. Ei au fost inlaturati de la orce activit legata de formarea R'SS% si iau
condamnat pe linie de partid. 6rupul a fost dizolvat iar unii membri au ajuns chiar jertfe a represiunilor staliniste.
Test 16
1.1 Determinati de competenta cui tineau pro!lemele privitoare la familie si enum condit de icn-eiere a
casatoriei in 7ege tarii-religia si biserica influentau foarte mult institutia casatoriei. Casat era precedata de
logodna facuta in fata preotului si se aplica s=imbarea inelelor, arvuna. Se cerea o virsta miniima si religia
crestina, consemtamintul viitorilor soti. Casatoria se dovedea prin serbarea nuntii.
1.2 $ta! daca normele ce reglem relatiile de familie se !a#au pe egalitatea sotilor si e"empl.ificati-deci nu era
prezenta egalitatea sotilor. !ependenta femeii fata de sot era materializata in numele pe care il primea de e">
%aria, sotia lui vasile, in cazul gineriirii pe curte sotul lua numele femeii de e" Casile %arinoiu adica sotul
mariei.
2.1 I#voarele dreptului penal in Rominia 1%1.-1%&%- codul penal din 1)<7.
2.2 Trasat dreptului penal romin din a doua jum a sec 1% incep sec 2, si a celui din rominia inter!elica(
asemanari si deose!iri0 in ambele perioade codul era structurat in trei parti. ,entru prima data la sfir sec 1* incep
sec 28 sa introdus un nou principiu de baza-legalitatea incriminarii, nu continea pedeapsa cu moartea, pedepse
corporale si de mutilare, era deci o lege blinda in comparatie cu tarile europene in acele timpuri. ,entru crime se
prevedea munca silnica pe viatsa si pe termen.'semanarea intre ele este si in cazut aplicarii pedepselor minorilor.
;ici in rominia interbelica nu se aplica pedeapsa cu moartea dar la munca silnica. Sau adoptat noi legi penale ce
aveau ca scop de sustinere a economiei prin masuri de combatere a speculei ilicite, falsificatii marfurilor.!eci
puteam concluziona ca in perioada interbelica are loc o inasprire a dreptului penal
2.& 7egislatia penala din R$$' si din Rominia inter!elica-care dintre ele proteja mai !ine persoana-spre
deosebire de rominia interbelica dreptul penal al RSS% era cu mult mai dur. 'ici se aplicau pedepse dure, =iar cu
moartea, declararea de dusman al poporului, e"pulzarea din tara, cei care erau declarati dusmani ai poporului erau
imuscati in 25 de ore. !eci putem afirma ca codul penal a rominiei in perioada interbelica proteja mai bine
persoana, codul penal reiesea din responsabilitatea penala pentru vina si individualiza pedeapsa.
Test 1/
1.1 E"plicati rolul o!stii in procedura judiciara conform 7egii tarii-obstea avea un rol important deoarece
instanta oamenilor buni care faceau parte din ea participau la procesul de judecata si era organul suprem de
reglementare obisnuelnica si de judecata de apel.
1.2 Comparati institutia juramintului in legea tarii si la geto daci- atit in legea tarii cit si la geto daci juramintul
este prezent ca un obiccei, mai ales in institutia obligatiilor-la desfasurarea a careva activitati, la incheierea
contractelor.?a geto daci juramintul fals putea sanctionat chiar si cu pedeapsa capitala. #n legea tarii juramintul
ca de e" cu brazda de cap sau pe cap de berbec erau socotite ca probe.
1. Evaluati importanta martorilor de !una credinta in process conform legii tarii-acestia participau la
procesul de judecata si jurau despre buna reputatie a partii in proces. ,artea care afirma ceva in proces trebuia sa
aduca minim < juratori, piritul pentru a respinge acuzatiile trebuia sa aiba numar dublu de juratori. Se socotea ca
avea dreptate acela pec are il sustineau obstea si pentru care au jurat mai multi membri.
2.1Identif factorii ce impuneau necesitatea unificarii legislative in domeniul dr civil si metodele de infaptuire-
problema unificarii legislative necesita timp din cauza comple"itatii relatiilor reglementate de legislatia civila si
izvoarele de drept. #n (asarabia se aplicau legile locale iar in +ransilvania si (ucovina legislatia civila austriaca.
!eci aceasta variatie de legi si cpduri a dus la necesitatea crearii normelor speciale la acel moment, cu reglementari
si modificari noi.
2.2Determ reglem juridice noi din Rominia inter!elica referitoare la contracte-in aceasta perioada contractele
au suferit modificari, si era tratat ca translativ de proprietate. ,entru evitarea consecintelor negative sa recurs la
vinzarea bunurilor fara transferul drept de proprietate. Se aplica pe larg contractul de consignatie, reglementat de
codul de comert si care nu ducea la dobindirea dr de proprietate asupra bunurilor puse la dispozitia cumparatorului.
2.&E"plicati caracterul unificarii legislatiei civile in rominia inter!elica si cea a R$$' din 1%+,.
Test 13
Regimul juridic a claselor sociale privilegiate in 'oldova si 1ala-ia sec+ mijl sec /
1.1Relatati privilegiile !oierilor in moldova si vala-ia sec+-mijl sec /-boierimea sa format partial din vechii
nobilimi, cneji, juni deasemenea si din slugile domnesti. Erau o clasa privilegiata impartita in mari si mici in
dependenta de proprietatea funciara detinuta.!ispuneau de imunitate fiscala si aveau drept de jurisdictie
e"ceptionala domneasca, participau la viata politica in special prin sfatul domnesc.
2.2Comparati privilegiile !oierului cu ale clerului asemanari si deose!iri- #n situatie similara erau si
duhovnicii.clerii/, in special clerul bisericesc.%anastirile aveau proprietate funciara.!uhovnicimea era la fel scutita
de dari si prestatii fatsa de statsi erau judecagi dupa judecata speciala biseiceasca.%itropolitul si episcopul erau
membrii sfatului domnesc.
2.&)ropuneti o e"plicatie proprie a evolutiei de la egalitatea persoanelor conform 7Egii tarii la privilegiile de
dupa constituirea statelor moldova si 1ala-ia-7egea tarii era un sistem normativ elementar, ce reglementa
relatiile dintre mePmbrii obstii, avind un caracter unitar dupa continut acesta oferea conditii social economice si
politice asemanatoare pentru toti membrii.%area majoritate a populatiei o formau taranii, inegalitatea sociala era
recunoscuta public insa nu era asa accentuata ca in %oldova si Calahia. 'ici capacitatea juridica a persoanei era
diferentiata in functie de categoria sociala, origine etnica. 're loc desfiintarea categ sociale ca cenji, juni si sa
format boierimea. Se observa implicarea mai aprofundata a statului in viata tuturor categoriilor sociale.
Constitutia RA$$' din 1%26
2.1 Determ cau#ele ce au dus la ela! si adopt constit din 1%26- Cauza este ca comisia constutionala se confrunta
cu greutati , si ca sa treaca de aceste greutati ;.Scripnic a cerut ca sa se adopte constitutia.
2.2Comparati Constit RA$$' din 1%26 cu Const Rominiei din 1%2&-Constitutia din 1*27 avea 4 capitole si nu
se referea la drepturile si libertatile cetatenilor, ceea ce nu era comparabbil o constitutie moderna. Constit rominiei
garanta drepturile si libertatile-a presei, egalitatea tuturor in fata legii. cuprindea ) titluri si 1) de articole. Spre
deosebire dea Rassm cea romineasca era mai transparenta si avea regim democrat. Concluzie e ca , constitutiea
romina avea un character modern , cu o valoare mai mare a drepturilor si libertatilor , se spoate de zis ca era mai
perfecta decit a R'SS%.
2.&Deduceti si argumetati principiile Constitutiei RA$$' din 1%26- 1.R.'.S.S.% . are buget de stat si local .
2.'re dreptul de a legifera independenta , referetor la comisariatele nealipite , comitetele e"ecutive $comisariatele
nu erau in subordine directa dar la cerere trebuiau sa prezinte informatii si rapoarte, sa e"ecute unele dispozitii.
.R'SS% are sistem complet de organe centrale . comitetul e"ecutive central , congresul sovetilor .
Test 1.
Reforma :udiciara si i#voarele drept in asara!ia in a doua jum a sec 1%
1.1deter i#v. drept in asara!ia-Ca izvoare a dreptului in (asarabia au fost legile locale prin care se recomnda
solutionarea litigiilor civile in baza obiceiului pamintului
1.2 comparati reforma judecat din Romania si asara!ia ..asemanari si deose!iri Efectuarea reformei
judecatoresti in (asarabia a fost determinate de neconcordanta dintre prevederile normative locale si noile conditii
socioeconomic de dezvolatre a regiunii.Reforma judecatoreasca desi a avut scop sa modernizeze sistemul
judecatoresc si a principiilor de realizare a justitiei a pastrat si elemente feudale ale perioadei precedente.
#n ce priveste reforma judecatoreasca din Romania ,au fost pastrate instantele judecatoresti romanesti, organizate in
baza reformei lui Cuza , reform ace s a sprijinit pe principiile democratice europene.
1.& evaluati importanta reformei judiciare in evolutia drept in asara!ia #mportanta reformei judecatorestii in
sistemul dreptului in (asarabia se evidentiaza prin faptul ca o data cu implementarea ei s au format 2 tipuri de
insatnte judecatoresti> judecatorii generale si localeJastfel cele generale e"aminau cauzele civile si cele penale
care nu puteau fi e"aminate de judecatoria d eimpacare .organele locale,adica judecatoriile de impacare solutionau
doar cazuele cu character patrimonial .#n aceasta perioada reforma judecatoreasca a prevazut si reorganizarea
procuraturii si totodata prin reforma s a introdus administrarea libera a probelor in conformitate cu convingerile
judecatotului.ca probe se foloseau> marturiile, inscrisurile..!e remarcat este faptul ca cu toate ca reforma
judecatoreasca avea prea multe limitarM ,totusi a constituit un progress al perioadei date.
Organi#area de stat pina la instaur domin otomane sec- mijl sec /
2.1 Determ principiul elective ereditar la venirea pe tron- forma de guvernamint era monarhia
reprezentativa.Cenirea la tron era dupa principiul electiv ereditar.+ransmiterea tronului ce facea celui mai mare
dintre frati sau a feciorului cel mai mare-care era si predominant.!omnul era seful statuui cu cele mai importante
atributii-politicae"terna, incheia tratae, transmitea soli, e"ecutive, administrative.
2.2 Comparati atri!utiile sfatului domnesc si a marii adunari a tarii- !omnul era asistat si consultat de sfatul
domnesc, ce era alcat din marii boieri si marii proprietati funciari.Ei erau in numar de 17- membri si
contrasemnau actele domnitorului, fiind nedespartiti de domnitor.#n cazuri importante se convoca 'dunarea +arii-
care era un organ reprezentativ fiind o prelungire a sfatului mare al tarilor din perioada anterioara compus din
reprezentantii diferitor clase sociale.#n mod obligatoriu erau boierii si duhovnicimea.'ceasta adunare e"amina
chestiuni import ca alegerea domnului sau care cereau o larga responsabilitate ca plata tributului, razboi si pace.
2. )ropuneti o e"licatie proprie a evolutiei 'arii adunari a tarii din per precedenta si dupa inst statelor
medievale rominesti adunarea tarii in perioada medieval a avut un aspect de dezvoltare , deoarece reprezinta
interesle domnit si structura societatii feudale pe cind in perioada !aciei roamne ea reprezenta interesle stapinilor
de sclavi, avea grija de cultul familiei imperial , avea drept sa elibereze de sclavie si acorda cetatenie . venind la
idea dezvoltarii statului ne dam bine seama ca trebuia sa avanseze si organelle central de conducere.
Test 1%
Evolutia dr real si succesorial sec + mijl sec /
1.1 determ sc-im!arile intervenite in institutia proprietatii in 'oldova si 1ala-ia pina la instaurarea
dominatiei otomane !reptul de proprietate era diversificat,deosebindu-se prin continutul sau si prin categoriile
sociale din care faceau parte acei carora le apartinea proprietatea.precum> proprietatea domneasca $aceasta
caracterizinduse prin faptul ca domnitorul avea dreptul asupra paminturilor tarii. ,roprietatea boiereasca- s a format
prin mostenire si donatie domneasca . ,roprietatea bisericeasca a provenit din donatii domnesti si particulare.
1.2 comparati drept de mostenire conform legii tarii si in epoca de pina la dominatia otomana ..asem. si
deos!iri Se cunoasteau 2 forme de transmitere a mostenirii >tesatmentara si legala.+estamentul se face ape cale
verbal in cadrul rudelor. in legea tarii se cunosteau 5 clase de mostenitori legali> feciorii,parintii sotului ,nepotii d
ela frate.
Test 2,
I#voarele de drept in 'oldova si 1ala-ia
1.1 Enumerati si caracteri# oi#v de drept 1/teoria clasica deosebeste izvoare scrise si nescrise. #n tarile romine
erau 2 izvoare formale-cutuma si legea.!reptul a avut mai mult forma unui drrept cutumial. Cutuma ca izvor de
drepteste inferioara dreptului scris, fiind neprecisa, si mai greu de cunoscut. 'pare un noi izvor de drept-
legislatia domneasca, gramotele cancelariei si hrisoavele domnesti.!easemenea ca izvoare de drept sa
receptionat dreptul romano bizantin. 9n alt izvor o reprezinta tratatele internationale cele mai multe fiind
incheiate cu ,olonia si 9ngaria.9nele clauze a tratatelor contineau reglementari juridice in zonele de frontiera si
erau folosite pentru solutionare a careva conflicte.9n tratat important a fost cel moldo polon din 171*.
1.2 Determ si caract domeniul in care sa manifestat mai mult influenta legislatiei !;#antine asupra drepr
rominesc- !reptul romano bizantin a fost ca izvor de drept. #n acea perioada sau cunoscut carti laice si
religioase. #ncepe raspindirea nomocanoanelor bMzantine $care erau colectii oficiale cu legi bisericesti si legi de
stat. ' avut o larga raspindire Sintagma lui %atei Clastaries, notar din salonic care continea norme de drept
canonic si civil, penal si de procedura.
1.& Ce i#vor 7egea sau o!iceiul avea rol mai amre in domen drept civil-atit legea cit si obiceiul erau utilizate in
acea perioada. !e e" . -orma de incheiere a contractelor era cea verbala, in caz cind obiect al contractului era
pamintul sau holopii ca se incheia un act in scris care era semnat de catre parti in prezenta domnitorului sau a
sfatului domnesc.#n institutia casatoriei socotirea legitima era facuta de catre biserica si deci se pastra obiceiul.
%ostenirea era transmisa atit conform legii scrise cit si obiceiului, mai mul predomina obiceiul-pe limba de
moarte.
Dreptul constitutional in Rominia in a doua jum a sec 1% incep se 2,
2.1 'entionati 2 acte normative constitutionale adoptate inainte de Constit din 1.//-statutul dezvoltator si
legea electorala.
2.2 Comparati atri!utiile domnitorului conform $tatul de#voltator Constitutiei din 1.// sta! asem si deose!
ambele se bazau pe principiul separarii puterii in stat, puterea legislativa fiind e"ercitata de catre domnitor si
parlament in statutul dezvolt iar in constit de domnitor si reprezentanta nationala. Stat !ezv a adoptat legi de admin
locala, organizare judecatoreasca, coduri inar prin constitutie acestea sau dezvoltat si sau modernizat. #n statutul
dezvoltator initiativa legislativa avea numai domnitorul, conform constitutiei puterea legislativa se e"ercita colectiv
de domn si de reprezentanta nationala. Conform stat dezv populatia avea situatie mai precara deoarece le erau
impuse mai multe legi care ii nemultumeau, conform constitu dispare lipsa dintre clase si da mai multe drepturi si
libertati cetatenilor
2.& Argum insemnatatea constitutiei din 1.// pu de#volt ulterioara a rominiei Constituia din 1866 este prima
constituie propriu-zis0 a Rom2niei, adoptat0 dup0 modelul Constituiei (elgiei din 1)1. Constituia a fost
adoptat0 3n timpul regelui Carol # , fiind cea mai longeviv0 constituie i cea mai important0 realizare a regimului
lui Carol #. Ea transforma Rom2nia 3n monarhie constituional0 ereditar0 i prevedea principii democratice precum>
separarea puterilor 3n stat, responsabilitate ministerial0, drepturi i libert0i cet0eneti, dar meninea totodat0 votul
cenzitar ' fost prima constituie elaborat0 f0r0 concurs str0in i f0r0 aprobare e"tern0, devenind un act de
manifestare a independenei, f0c2nd abstracie de suzeranitatea otoman0 i garania colectiv0 a celor 4 mari puteri,
oferind totodat0 cadrul pentru evoluia statului rom2n pe baze moderne i democratice.
Rest 21
Reformele judiciare a lui 'avrocordat
1.1 $a nu vina omul cu orce potlogarie la divan- aceasta e"prima reforma judiciara de a crea institutia de
judecatorii. +oate dosarele trebuiau e"aminate in tinut iar divanul sa fie doar ca instanta de apel sis a judece doar
cele mai mai infractiuni.
1.2 Determ reglem noi din domeniul procedurii introduse- Deci +oate dosarele trebuiau e"aminate in tinut iar
divanul sa fie doar ca instanta de apel sis a judece doar cele mai mai infractiuni. ' creat judecatorii cu judecatori de
profesie salarizati de stat numind cite 2 judecatori pe linga fiecare ispravnicie. Sa incercat separarea puterii
judecatoresti si e"ecutive.
1.& Apreciati elementele moderni#atoare a reformei judiciare- odata cu reforma lui au aparut unele s=imbari in
domeniul justitiei., avind drept scop unele modernizari precum si ducerea proceselor in scris. ' incerca tsa
modernizeze sistemul de judecatorii. El a stabilit ca majoritatea dosarelor sa fie e"aminate in tinut, iar divanul sa fie
mai mult ca istanta de apel si sa judece cele mai periculoase crime. El a incercat sa creeze institutia moderna de
judecatori de profesie salarizati de stat, sa incercat separarea puterii judecatoresti si e"ecutive. -iecare ispravnic
avea cite 2 e"emplare de registre in care se inscriau procesele de judecata si se prezentau lunar la imparat. 'stfel se
punea problema reevaluarii probelor si importantei lor. !eciziile judecatoresti devin mai maple si argumentate.
%avricordat insista asupra trecerii prin toate etapele procesului.
Dreptul Civil a Rominiei 1%1.-1%&%
2.1 Identif factorii ce impuneau necesitatea unificarii legislative in domeniul dr civil si metodele de
infaptuire-problema unificarii legislative necesita timp din cauza comple"itatii relatiilor reglementate de legislatia
civila si izvoarele de drept. #n (asarabia se aplicau legile locale iar in +ransilvania si (ucovina legislatia civila
austriaca. !eci aceasta variatie de legi si cpduri a dus la necesitatea crearii normelor speciale la acel moment, cu
reglementari si modificari noi.
2.2 Determ reglem juridice noi din Rominia inter!elica referitoare la contracte-in aceasta perioada contractele
au suferit modificari, si era tratat ca translativ de proprietate. ,entru evitarea consecintelor negative sa recurs la
vinzarea bunurilor fara transferul drept de proprietate. Se aplica pe larg contractul de consignatie, reglementat de
codul de comert si care nu ducea la dobindirea dr de proprietate asupra bunurilor puse la dispozitia cumparatorului.
2.& Opinia proprie asupra faptului daca legislatia muncii din Rominia Inter!elica asigura sau nu drept
cetatenilor la munca si ocrotire sociala-dreptul la munca era asigurat si in acest caz in 1*8 a fost adoptata legea
despre proteguirea numcii indigene ce nu permitea e"ercitarea de straini a vreounei profesii fara autorizatia
ministerului muncii. Cota persoanelor romine angajate in cinpul muncii era de pest )8 Q.Era legea ce reglementa
conflictele de interese, prevedea dreptul la greva cu revendecari economice.Salariatilor li se garanta salariul din
patrimonial patronului. ?egea din 1* a stabilit asigurari in caz de boala, maternitate deces, accidente etc. ?egea
se aplica in toate sferede-comerciale, industrie. -ondul de asigur sociale era realizat prin cotizatii. !eci ambele
sfere asigurau drepturile cetatenilor.
Test 22
Dreptul penal in 'oldova $i vala-ia
1.1enum pedepsele penale aplicate infractiunile contra statului se pedepseau cu pedeapsa capital, cu amenda si cu
confiscarea averii. infractiunile contra justitiei > nee"ecutarea unei hotariri judecatoresti se pedepsea cu o amenda
numita osluh.Cel care depunea o amrturie falsa numita strimba se aplica pedeapsa fierului inrosit pe obraz.
#nfractiuni contra vietii> fiind omorul ,se pedepsea cu pedeapsa capital sau recompsensa familiei celui
omorit.,atricodul era considerate o infractiune deosebit de grava si se pedepsea prin arderea de viu.
#nfractiuni contra proprietatii se pedpseau cu amenzi ,pedepse corporale chiar si cu moartea.
#nfractiunile precum> seductia,adulterul sotiei,nasterea unui copil de catre o femeie necasatorita $pedepsele erau
sanctionate atiti de biserica cit si de pedepse penale.
#nfractiuni contra religie >pentru asemenea infractiuni se pedepsea cu moartea sau e"ilul.
1.2. determ infrac noi din aceasta epoca care nu e"istau in legea tarii.
infractiunile noi apartute in aceasta perioada sunt> infractiunile contra statului,infractiuni contra administratiei si
justitiei.
!in infractiunile contra statului faceau parte> -inalta tradare-viclenie,viclesug,Subiectii ai acestor infractiuni erau de
obicei boierii care incalcau juramintul de creinta dat domnitorului de la tron .-acind in asa fel ca pe acesta sa l
detroneze sis a fie inscaunat alt domn.
-sudalma-insultarea domnitorului
-osluh-neascultarea de poruncile domnesti
din infractiunile contra justitiei faceau parte >- neascultarea $nee"ecutarea unei hotariri judecatoresti.
-juramintul mincinos $marturie strimba.
1.&.corelatia dintre gravitatia infractiunii si asprimea pedepsei. toate infrac trebuie supuse unor pedepse ce
deriva din caracterul faptei. fapta fiind una mai legera ,mai diminuanta atrage dupa sine si o pedeapsa mai
usoara.?a rindul lor infrac grave si deosebit de grave sunt pedepsite ca aatre cu o pedeapsa ma"ima si mult mai
grea. astfel fiind savirsita o infrac de tip lejer cum ar fi> neascultarea ,nee"ecutarea unei hotariri folosirea unui
limbaj neadecvat intr un loc public ar atrage dupa sine o pedeapsa ca amenda , munca neremunerata ,s.a
pe cind infract grave cum ar fi> omorul ,tilharia ,rapirea ,violul,vatamarea integritatii corporale etc atrag dupa sine si
pedepse ca> privarea de liberatate in unele cazuri chiar si cu moartea.
2.1 2umiti organele de autoadministrare a judetelor si oraselor din asara!ia conform reformei admin din
1./..1.31- guvernatorul si ispravnicii de judet.in orase sa creat duma si uprave orasanesti ca organe elective.
2.2 Determ modul de formare si competenta organelor create prin reforma de #emstva si ur!ana asara!ia a
doua jum a sec 1%- ?a sfirsit anu 1)<) a fost emis un decret cu privire la infiintarea organelor de zemstva in
(asarabia> zemstva regionala si cele judetene. 'legerea membrilor se facea la congrese elective. a proprietarilor
funciari, a electoratului orasanesc si cel satesc. Ca reprezentanti ai zemstvelor marea majoritate erau nobili.!e
competenta lor tineau chestiuni de interes local-comertul si industria locala, invatamint, ocrotirea sanatatii, asistenta
publica.,rin regulamentul urban din 1)48 in orase sa format !uma si upravele ca organe elective, .9prava era
alcat din 2 sau mai multi membri, prezidati de seful orasului. 'veau atributii de amenajare a orasului, a pietelor si
iarmaroacelor, dezvolt comertului, invatamintului, ocrotirea sanatatii.
2.&Argumentati caracterul 4limitat sau complet5 reformei administr din asara!ia- ?a general avea un
caracter preponderent complet, reforma fiind creata cu scopul de a rezolva problemele economice din regiune ca
fondarea unei banci de zemstva, constructia de cai ferate etc. Caracterul limitat se observa in zemstvele judetene
deoarece predominau nobilii si acestia iti infaptuiau intii de toate interesele proprii.
Test 2&
1.& Caracteri#ati i#voarele dreptului geto dac- goteodacii au cunoscut 2 izvoare-cutuma si legea.?a inceput
cutuma a fost forma veche de manifestare a dreptului iar legea era inregistrarea oficiala a obiceiurilor juridice.C
utimpul apar reguli noi.#nstitutiile dreptului geto dac pot fi reconstituite doar partial din motiv ca este foarte
putina informatie. Cercetatorii presupun ca odata cu intarirea statului geto dac avea loc si constituirea marii
proprietati funciare.!ezv econom a geto daciei necesita anumite norme privind obligatiile.#nformatiile lasate in
scrieri ne arata caracterul religios a normelor juridice si legatura strinsa intre puterea politica si religioasa.
1.+ Distingeti particularitatile procesului de creare a normelor noi la geto daci- Relat soiale a lor erau reglem
prin normed e conduita, si respectate de toti membrii societatii. : norma importanta era juramintul, se folosea
vendeta. :biceiurile erau pastrate si transmise in forma orala respectinduse in chip firesc. #n relatiile de familie
pozitia barbatului e mai presus , era cunoscuta poligamia.
1.& Apreciati valorile cele mai importante a geto dacilor aparate de normele penale-in domeniul penal cele mai
importante dispozitii vizau apararea statului si a proprietatii private. Se sanctionau cu decapitare juramintul fals,
adulterul, omorul. 9nii autori au mentionat ca getii detestau legea si isi aparau valorile si interesele prin forta si isi
faceau singuri dreptatea.
Dreptul de procedura civila si penala in Rominia 1%1.-1%&%
2.1 Determ inst judecat ce solutionau litigiile civile si cele ce judecau princip penale. 1instantele judec care
solutionau litigiile locale era>
-judecatoriile locale ubane si rurale , tribunal, de judet ca instante mi"te $de fond si de apel
-curtiel cu jurati $care e"istau pe linga fiecare tribunal
- curtiele de apel -
-inalta curte de casatie si justitie $insatnta suprema cu competent general in recurs , compusa din sectiuni>una
judecat cauzele civile ,2a cele penale si a a administrative , comerciale si cele de interes.
2.2 Determ regl noi din momen dr procedural Romin 1%1. in ceea ce priveste proced penala noul cod a preluat
numeroase dispozitii dinc el anterior .codul de procedura penalist a adoptat sistemul@ procedural mi"t pt prima faza
a procesului s a pastrat caracterul in=izitorial , iar judecata propriu zisa era guvernata de pricinile procedurii
acuzatoriale. 'ctiunea penala prin acre s efacea acuzarea se incepea de catre %inistrul public. 'cuzarea era
guvernata de urmatoarele principia> obiectivitatii, publicitatii, individualitatiii, revocabilitatii. Rolul decisive in faza
de judecata ii revenea judecatorului . caile de atac ale hotaririi judecatoresti erau> opozitia , apelul, recursul si
revezuirea. nou in procedura civila a fost legea de unificare legislative . prin aceasta lege s a realizat o anumita
unificare in material procedurii civile.
2.& Eval procesul de unificare legislative . procesul de unificare legislative a oferit un mers mai rapid a procedurii
civile. Cele mai importantae institutii ale drept procesual civil au fost> competent ,actiunea in justitie, organizarea
dezbaterilor , probele , hotarirea judecatoreasca , caile de atac , e"ecutia silita. ?egea din R27 a simplicat o serie de
forme procedural si a micsorat unele termene. 'stfel a fost simplificata procedura de intenatre a actiunii in justitie.
numarul de e"emplare ale actiunii reclamantului in judecata urma sa fie conform cu nr partilor in process si un
e"emplar pt instant .actiunea urma sa cuprinda pretentiile reclamantului si probele . piritul era obligat ca in timp de
8 zile sa depuna in instant o intimpinare scris , tot in atitea e"emplare cas # actiunea .i intimpinare piritul urma sa
aduca contrargumente si contradovezi.
in judecata d efond ,codul a urmarit rolul judecatorului aferindu # dreptul sa puna intrebari din ofciu.
caile de atac erau ordinare si e"traordinare .apelul era o cale ordinara de atac , termenul de apel fiind redus de la 8
la 17 zile . a fost desfiintata opozitia. Recursul era calea de atac impotriva hotaririlor date in apel sau in prima si
ultima instant , era de competent curtea de casatie.
Test 2+
Organi#area de stat pina la instaur domin otomane sec- mijl sec /
1.1 Determ principiul elective ereditar la venirea pe tron- forma de guvernamint era monarhia
reprezentativa.Cenirea la tron era dupa principiul electiv ereditar.+ransmiterea tronului ce facea celui mai mare
dintre frati sau a feciorului cel mai mare-care era si predominant.!omnul era seful statuui cu cele mai importante
atributii-politicae"terna, incheia tratae, transmitea soli, e"ecutive, administrative.
1.2 Comparati atri!utiile sfatului domnesc si a marii adunari a tarii- !omnul era asistat si consultat de sfatul
domnesc, ce era alcat din marii boieri si marii proprietati funciari.Ei erau in numar de 17- membri si
contrasemnau actele domnitorului, fiind nedespartiti de domnitor.#n cazuri importante se convoca 'dunarea +arii-
care era un organ reprezentativ fiind o prelungire a sfatului mare al tarilor din perioada anterioara compus din
reprezentantii diferitor clase sociale.#n mod obligatoriu erau boierii si duhovnicimea.'ceasta adunare e"amina
chestiuni import ca alegerea domnului sau care cereau o larga responsabilitate ca plata tributului, razboi si pace.
1.& )ropuneti o e"plicatie proprie a evol 'arii adunari adunarea tarii in perioada medieval a avut un aspect
de dezvoltare , deoarece reprezinta interesle domnit si structura societatii feudale pe cind in perioada !aciei
roamne ea reprezenta interesle stapinilor de sclavi, avea grija de cultul familiei imperial , avea drept sa elibereze
de sclavie si acorda cetatenie . venind la idea dezvoltarii statului ne dam bine seama ca trebuia sa avanseze si
organelle central de conducere.
Dreptul Civil a Rominiei 1%1.-1%&%
2.1 8actorii ce impuneau necesit unif legisl -factorii care au impus necesitatea unificarii legislative in dreptul
civil au fost > consiti juridical a persoanelor astfel atemindu-se inegalitatea dintre barbate si femei . prin legea
contrcatelor de munca din 1*2* femia a obtinut drept de a in=eea contracte de munca , de a primi singura salariul ,
de a beneficia de el fara aa avea nevoie de autorizatia sotului sau a reprezentantului sau legal.
au intervenit schimbari in material persaonelor juridice> de drept public , faras cop lucrative, societatii si asociati
care erau reglementate de Codul Comercial. Ele putea e"ercita nuami acele activitati care erau necesare pt a si
realize scopul.
schimbari au intervenit si in insitutia proprietatii astfel proprietatea avea o fuinctie publica . s a infaptuit si reforma
agrara printr o serie de legi.
2.2 Det Reglem jurid noi in Rominia .. statele med rom- au survenit o serie de noi reglementari in domeniul
abligatiunilor , statul intervenind in ami multe contracte. #n interesul burgheziei si mosierilor sattul a e"tins sfera
bunurilor care puteau fi marite de catre creditori. !eoarce dobinzile erau destul d emari , ceea ce conducea la
nemultumiri , sfatul a incercat sa micsorezPe dobinzile . taranii ce nu puteau sa plateasca datoriile statul a pus la
dispozitia creditorilor bugetul sattului. ,in ala totala achiatre a taranilor fata de stat , proprietatea lor era sub regim
de restrictive.
au intervenit modificari si in contractual de vinzare-cumparare , anulindu-se caracterul translativ de proprietate .
vinzatea bunurilor a inceput sa fie facuta fara transfer de proprietate.
2.& Daca legisl muncii si nRom inter!elica asig sau nu drept cetat legislatia muncii in Romania interbelica
asigura dreptul cetatenilro la munca deoarece> in pimul rind s a stabilit durata zilei de munca de ) ore pe zi si 5) pe
saptamina , depasirea se facea in cazuri e"ceptionale de urgenta . s a stabilit virsta minima de admitere a minorilor
la munca -15 ani si in cazuri e"ceptionale pt munca de noapte -1< ani. pt femei s a interzis munca de noapte si in
conditii grele. -emeile beneficiau de concediu de materniatte si < saptamini dupa nastere . insa foaret multe
incalcari si nerespectari iau redus din eficienta.
Test 26
O!ligatiunile in lege tarii
1.1 Descrieti i#voarele o!ligatiunilor conform 7egii tarii si cele mai frecvente contracte- obligatiile decurgeau
prin lege, contracte si delicte. #zvorul obligatiilor erau contractele, ce se incheiau verbal si se bazau pe credinta
dintre parti.Responsabilitatea pentru obligatiile contractului se rasfringeau asupra averii. Contractele erau
insotite de simboluri ca baterea palmei, aldamas etc. %ai raspindite erau contractele de schimb, vinzare sau
imprumut. ?egea +arii cunoaste si reglementari in domeniul pastoritului.
1.2Depistati elementele romane si geto dacice in reglementarea o!ligatiunilor conform 7egii tarii -Ca si la
romani, si in ?egea tarii contractele au fost principalul izvor de obligatii. #n dreptul nostru feudal cele mai multe
dintre contracte poarta aceleasi denumiri ca si in dreptul modern. !aca insa in dreptul roman dispunem de criterii
sigure pentru a distinge intre contractele reale, contractele consensuale si contractele nenumite, ?egea tarii nu ofera
asemenea criterii. Cele mai amanuntite reglementari ale ?egii tarii au in vedere contractul de vanzare-cumparare. .
#n virtutea dreptului de protimis, daca se instraina un teren din hotarul obstii, era necesar consimtamantul tuturor
membrilor obstii. 'cest element de drept vine la fel de la romani.Ca si la geto daci este present juramintul ca obiect
al obligatiilor.
1.&Argumentati parerea proprie referitor la cau#ele pentru care conform legii tarii raspunderea pentru
nee"ecutarea o!ligatiilor nu greva persoana-deoarece in legea tarii cea mai mare importanta la incheierea
contractelor o avea buna credinta obligatiile grevau numai averea nu si persoana. :bligatiile se rasfringeau doar
asupra averii si nimeni nu putea fi transformat in rob pentru datorii.!eci persoana care traia dupa legea tarii nu
putea fi transformat un om in rob.
Constitutia RA$$' din 1%&.-
2.1 Determ struct Constit din 1%&. consitutia din 1*) a imbracat forma unui statut , dar ceea ce deosebeste
fundamental aceasta consitutie este continutul , conceptia si ideologie pe care s a intemeiat . desi multe din articole
si titlurile constituiei din 2 au fost preluate cu unele modificari in Const din ) . const din ) continea numai 188
art avind ) titluri . inlocuind pricipiile regimului reprezentativ simplu. Const din ) a reprezentat un regres fata de
democratia libera.
2.2organele centrale in RA$$' conform Const din &. sunt>
-regele care devenise capul statului
-parlament $fiind raspunzatori numai in fata regelui
- consiliul legislativ- organ de colaborare si decizie
organele centarel conform const 2
-regele $are dreptul de initiativa legislativa , de sanctiune si promulgare a legilor.
senatul
-adunarea deputatilor
-consliul legislativ-formula proiecte de lege si mai apoi erau dezbatute in ,arlamnet.
este vizibil ca organele culturale conform Const S) sunt niste organe fictive , deoarcee insasi Const S) a avut un
caracter de regre.
2.& Argum opinia despre princip Constit din 1%&. comparativ cu const RA$$' 1%26 principiile Const S) au
un caracter negativ asupra societatii a fost adoptata pe cale de plibescit . Const a fost pregatita de un comitet de
oameni politici apropiati regelui. 'stfel totul s a facut in interesul propriu al regelui. pe cind Const din S2 accentua
principii democratice si reglementa instaurarea democratiei . principiul legalitatii era realizat prin controlul
constitutinalitatii legilor. principiul suveranitatii nationale era formulat prin declararea statului roamn ca stat unitar,
indivizibil si inalienabil. Cobnstit se preocupa mai accentuat de probleme sociale indeosebi cele legate de munca.
Test 2/
1.1 Identificati masurile caracter. a normelor ce reglementau proprietatea in legea tarii?egea tarii facea
diferentiere intre bunurile miscatoare si nemiscatoareSe cunostea proprietatea privata .pamintul de linga casa/ si
publica.padurile apele etc/.:data cu e"tinderea suprafetelor de pamint apare dreptul de protimisis ce prevedea in
caz de instrainare a pamintului rudele avind drept preferential de cumparare. ?a e"ercitarea dreptului de prioprietate
erau prezente un sir de obiceiuri.
1.2Comparati institutia mostenirii in legea tarii cu cea la geto daci In legea tarii +ransmiterea mostenirii era
legala si testamentala.Se facea in forma verbala in prezenta rudelor. !aca nu era testament mostenirea o capatau
pers de grad 1 de rudenie-feciorii, mai apoi fratii, parintii sotului nepotii de la frati. -etele primeau doar zestre.
!aca nu era nici un fel de mostenitor toate bunurile treceau in fondul obstii. ?a geto daci mostenirea era facuta in
familie pe cale verbala. -eciorii puteau primi parte din averea parintelui.
1.&E"plicati si argum opinia proprie referitoare la originea 7egii tarii-sau format mai multe teorii 1. S-a
afirmat originea pur rom2neasc0 a ?egii K0rii -3n timpul st0p2nirii romane 3n !acia s-a transmis dreptul roman Ei
mentalitatea juridic0 roman0, , fac2nd ca dreptul roman s0 se afle la baza dreptului feudal.Se observa analogii 3ntre
instituFiile dreptului roman Ei cele ale dreptului rom2nesc, 3n material persoanelor, bunurilor, succesiunilor Ei
obligaFiilor.2. S-a susFinut originea trac0 e"emple precum proprietatea dev0lmaE0, instituFia 3nfr0Firii, r0spunderea
colectiv0, dreptul de proteins, proba cu juraFi Ei juram2ntul cu brazda
. S-a afirmat originea daco-romano a dreptului cutumiar romanesc.
Dreptul penal al Rominiei 1%1.-1%&%
2.1 Determ i#voarele dr penal-Codul penal din 1)<7
2.2 Trasat dreptului penal romin din a doua jum a sec 1% incep sec 2, si a celui din rominia inter!elica(
asemanari si deose!iri0 in ambele perioade codul era structurat in trei parti. ,entru prima data la sfir sec 1* incep
sec 28 sa introdus un nou principiu de baza-legalitatea incriminarii, nu continea pedeapsa cu moartea, pedepse
corporale si de mutilare, era deci o lege blinda in comparatie cu tarile europene in acele timpuri. ,entru crime se
prevedea munca silnica pe viatsa si pe termen.'semanarea intre ele este si in cazut aplicarii pedepselor minorilor.
;ici in rominia interbelica nu se aplica pedeapsa cu moartea dar la munca silnica. Sau adoptat noi legi penale ce
aveau ca scop de sustinere a economiei prin masuri de combatere a speculei ilicite, falsificatii marfurilor.!eci
puteam concluziona ca in perioada interbelica are loc o inasprire a dreptului penal
2.& 7egislatia penala din R$$' si din Rominia inter!elica-care dintre ele proteja mai !ine persoana-spre
deosebire de rominia interbelica dreptul penal al RSS% era cu mult mai dur. 'ici se aplicau pedepse dure, =iar cu
moartea, declararea de dusman al poporului, e"pulzarea din tara, cei care erau declarati dusmani ai poporului erau
imuscati in 25 de ore. !eci putem afirma ca codul penal a rominiei in perioada interbelica proteja mai bine
persoana, codul penal reiesea din responsabilitatea penala pentru vina si individualiza pedeapsa.