Perianu Radu Clasa XI F Page 1

Tipuri de Acizi RiboNucleici

n celulele diferitelor organisme au fost evideniate trei tipuri de acizi ribonucleici: mesager
[ARNm], solubil (de transfer [ARNs] !i ribozomal [ARNr]"
ARN m este sintetizat #n timpul transcripiei mesa$ului genetic (procesul de transcriere a
informaiei genetice coninut% de catena de A&N #ntr'o secven% complementar% de ARN
m !i serve!te ca tipar pentru sinteza proteinelor" (e l)ng% faptul c% ARN m preia
informaia genetic% de la A&N are !i rolul de a transmite aceast% informaie prin translaie
organitelor citoplasmice (ribozomi cu rol #n sinteza proteinelor"
*a ribovirusuri e+ist% un alt tip de acid ribonucleic !i anume ARN viral care are acela!i rol
biologic cu A&N celular sau viral"
Acidul ribonucleic MESAGER
," - o l . i n !i *" A s t r a / a n (0123 au descoperit primii e+istena unui acid ribonucleic
de un tip special, denumit mesager. 4ercet%rile lor efectuate la Eschichia coli au pus #n
eviden% ca acest A R N'm are caracteristici proprii, astfel c% el poate fi difereniat de alte
fracii de A R N" (entru punerea in eviden% a A R N'm s'a f5cut urm%toarea e+perien%
bacterii de E. coil au fost infectate cu un bacteriofag, $ar dup% dou% minute au fost trecute pe
un mediu cu fosfor radioacfiv (P
32
). &up% trei minute bacteriile sunt sp%late de mediul
radioactiv !i apoi se realizeaz% un e+tract bacterian, care este supus actiuni
dezo+iribotiucleazei ce /idrolizeaz% A & N" ,+trasul bacterian este centrifugat in gradient de
densilate cu o soluie de za/aroz% !i #n prezena ionilor de magneziu (6g77 #n concentraie
de 08
9
6" n tubul centrifugei se obin astfel mai multe straluri coninind A R N ce au viteze
de sedimentare diferite, care sunt separate prin g%urirea fundului tubului si recoltarea
coninutului pic%tur% cu pic%tur%, numerotindu'se pic%turile" (rimele sunt recuperate
straturile cu vitez% de sedimentare mai mare" *a fiecare strat #n parte se m%soar% densitatea
optic% in :";" cu lungimea de und% de < =88 A, pentru a obine concentraia #n acizi nucleici,
!i totodat% se m%soar% radioactivitatea"

>tudiul in :";" al densit%ii optice aratp e+istena a dou% ma+ime corespunz%toare
vitezelor de sedimentare 28 > !i ?8 >, caracteristice particulelor ribozomlale bogate #n A R
N" Aceste straturi prezint% o tadioactivitate redus%"

6%surarea radioactivit%ii diferitelor straturi arat% c% ma+imul se realizeaz% pentru stratul
<8 >" A R N corespunz%tor acestei viteze de sedimentare
reprezint% numai o mica fracie din cantitatea total% de A R N, sintetizat% in timp scurt in
Perianu Radu Clasa XI F Page 2
prezenta (
?<
. (rin /idroliza u!oar% a acestei fracii !i e+amenul s%u cromatografic, s'a
constatat c% A R N ce conine nucleotide radioactive are o compoziie in baze similar% cu A
& N, dar #n care timina esle #nlocuit% de uracil"
Acest fenomen poate fi evideniat !i prin realizarea unor /ibrizi moleculari A & N @ A R N
m, prin separarea #n gradient cu clorur% de cesium" >'a observat c% 98 @ =8A din A R N'm
particip% la formarea /ibridului molecular respectiv"
BACDDEE
>tudiul cantitativ al bazelor azotate aflate in molecula de A R N'm, prezentat in tabelul de
mai sus, arat% c% citozina 7 guanina variaz% procentual la diferite specii #n limite relativ mari,
#ns% aceast% variaie este foarte asem%n%toare cu cea suferit% de bazele corespunz%toare
din A & N" Acesta este un argument important #n spri$inul tezei c% acest tip de A R N este
complementar A & N !i purt%torul mesa$ului genetic" :n alt argument #i constituie raportul
dintre bazele purinice !i pirimidinice care este apro+imativ 0, la fel ca la A & N"

ntr'o alt% serie de e+perimente similare s'a marcat A R N'r din ribozoimi cu (
?<
, pus la
dispoziia celulelor bacteriene timp mai lung #nainte de #nceperea e+perienei, dar A R N'm
s'a marcat cn uridin% C14 un timp scurt, #n prezena ionilor de magneziu (6g
77
#n
concentraie de 10
-2
" 4urba radioactivit%ii A R N din ribozomi ((
?<
prezint% un ma+imum
corespunz%tor fraciei de sedimentare F8 >, datorit% faptului c% ribozoimii !i polisomii nu
sunt distru!i #n aceast% e+perien%" n ceea ce prive!te A R N'm, studiul radioactivit%ii 4
09
a
ar%tat ca acest tip de A R N nou sintetizat se g%se!te legat #n mare parte de ribozomi"
Aceast% fracie de A R N total este capabil% de /ibridare cn A & N, fapt care demonstreaz%
c% este vorba de A R N'm rapid sintetizat #n prezena carbonului radioactiv (4
09
"
A R N'm are urm%toarele caracteristici: este sintetizat rapid in celul%, fapt evideniat prin
e+perimentele amintite, este heterogen privind viteza de sedimentare !i respectiv greutatea
molecular%, este capabil de hibridare cu o
caten de A D N a crei secven de nucleotid o copieaz, este responsabil de
asocierea ribozomilor 70 S n polisomi !i are un rol important n sinteza proteinelor.
Gn ceea ce prive!te viteza de sedimentare, A R N'm de la E. coli asociat cu ribozomi face
parte dintr'o fractie superioarH F8 >, ins% A R N'm liber are o greutate molecularH mai
redus% !i o vitez% de sedimentare cuprins% #ntre F > !i 02 >, fiind deci /eterogen" >e pare
c% /eterogenitatea se datore!te m%ririi genelor copiate din A & N" (rin separarea celor dou%
catene de A & N s'a reu!it realizarea de /ibrizi A R N'm A & N numai cu una din catene,
fapt care indic% posibilitatea de copiere a mesa$ului genetic numai a uneia dintre catene" *a
E. coli, de pild%, molecula de A R N'm conine intre 188@0 288 nucleotide din cauz% c%
proteinele au #n medie #ntre ?88@288 aimnoacizi"
A R N'm este responsabil cu asocierea ribozomilor F8 > #n polisomi cu o vitez% de
sedimentare care dep%!e!te uneori c/iar 088 >" >'a constatat e+perimental c% blocarea
form%rii polisomilor #mpiedic% sinteza proteic% din celul%"
n sfir!it, rolul A R N'm #n sinteza proteic% a fost demonstrat e+petimental, prin adausul de
A R N'm de la A & N bacteriofagic la un sisterm acelular de E. coli conin)nd metabolii !i
ribozomi" >'a observat o sintez% rapid% de proteine specifice bacteriofagului"
A R N din ribovirusuri este considerat un fel de A R N'm, el av)nd capacitatea de a
provoca sinteza proteinei virale at)t #ntr'un sistem acelular c)t !i #n celula'gazd%"
Perianu Radu Clasa XI F Page 3
>inteza A R N'm este in/ibat% de unii antibiotici, printre care !i actinomicina D at)t ,,in
vivoI c)t !i Jin vitroI" 6ecanismul de aciune al antibioticului nu este bine cunoscut, se
consider% #ns% c% actinomicina intr% #n cormpetiie cu enzima polimerizant%, astfel c% sinteza
A R N'm este blocat%"
Kreutatea molecular% a A R N'm este foarte variabil%, #n funcie de cantitatea de
informaie genetic% a genelor respective" ,a variaz% #ntre 088 888 !i c)teva milioane (de la
un organism la altul"
4antitatea de A R N'm #n celul% este de numai circa <A din totalul A R N celular, fiid deci
cel mai redus #n cantitate"
A R N'm are o greutate molecular% !i o vitez% de sedimentare la ultracentrifugare foarte
variabil% (3 > ' 92 >" ,l este cormplernentar unei catene a moleculei de A & N, fapt pentru
care se produc u!or /ibrizi moleculari A&N ' ARN'm"
Gn celule, A R N'm se g%se!te adesea asociat cu ribozomii form)nd poliribozomi sau
polisomi. >tudiul in vitro al vitezei proteice pare s% arate c% moleculele de A R N'm conin
una sau mai multe regiuni care initiaz% sinteza
lantului polipeptidic !i care ar fi reprezentatH dc o triplel iniiatoare ce ar codifica
aminoacidul N'formilmetionina" Ace!ti codoni sunt A : K, K : K !i : : K" Aceste regiuni
specifice ar actiona selectiv #n citirea mesa$ului genetic"
*a bacterii s'a constatat #n general c% prezena inductorului !i respectiv corepresorului
determinp modific%ri rapide #n sinteza enzimatic%" (e baza observiei privind rapida adaptare
a bacteriilor la sc/inib%rile de mediu s'a studiat stabilitatea moleculelor de A R N'm,
constatindu'se c% ele au o viat% foarte scurt%, de numai circa dou% minute, dup% care sunt
/idrolizate" &e!i nu se cunoa!te mecanismul prin care moleculele de A R N'm sunt des'
cormpuse, se consider% totu!i c% ele #!i p%streaz% stabilitatea at)ta timp c)t se g%sesc
ata!ate de ribozomi" &e e+emplu, ad%ugarea sau eliminarea lactozei #n mediu (inductor
determin% rapida modificare a cantit%ii de A R N'm, la E. coli.
*a animalele superioare s'a constatat #ns% c% #n celulele difereniate A R N'm este
metabolic stabil" &e pild%, #n globulele ro!ii ale s)ngelui care sintetizeaz% /emoglobina s'a
constatat c% nu are loc un proces de sintez% a A R N" &in cauza mediului foarte constant al
organismului, s'a constatat c% #n aceste celule nu este nevoie de sinteza si /idroliza
continua a A R N'm, de asemenea celulele trebuie s% produc% aproape continuu
/emoglobin%" ncerc%rile e+perimentale cu a$utorul precursorilor A R N marcai cu tritiu (L
?

au demonstrat c% A R N'm e+istent #n celule este metabolic stabil, av)nd o via% lung%"
Acela!i fenormen al stabilit%ii A R N'm s'a constatat !i #n celulele ficatului"
Rolul ARN'm #n sinteza proteinelor alimentelor
(roteinele sunt componente eseniale ale organismelor vii" ,le reprezint% circa 28A din
nsubstana uscat% a celulelor" :nele proteine, cum este colagenul au rol #n realizarea
structurilor organismului, iar altele cum sunt enzimele au rolul de a cataliza reaciile
metabolice"

>inteza proteinelor Jin vivoI se realizea% pe baza informaiei genetice din acizii nucleici"
(ictDDEE
Perianu Radu Clasa XI F Page 4
"ezultatul cercetrilor privind #uniile materialului genetic
pot #i sintetizate n relaia
ADN A"N proteine. $on#orm acesteia in#ormaia
genetic se reproduce prin replicaie !i este decodi#icat %trans#ormat ntr&o protein sau
enzim speci#ic' prin transcriie !i translaie.
(rin transcripie se nelege procesul de copiere a in#ormaiei nregistrat n ADN de ctre
moleculele de ADN, iar prin translaie, un comple) de procese prin care se deccaodi#ic
in#ormaia cuprins n A"N&m.
(rima etap n procesul de sintez proteic 8 co#lstitue transcripia in#orrnaiei genetice
din ADN in A"N&m.

Menomenul de transcripie a iniormaiei genetice de la A&N la ARN se realizeaz% cu
a$utorul enzimei A"N&polimeraza. ARN'm copiaz% informaia genetic% numai a unei catene
din macromolecuta de A&N"
*n celulele procariotelor, ARN'm copiaz% informaia genetic% a mai multor gene adiacente
care alc%tuiesc un operon. 4a urmare, se sintetizeaz% concomitent mai multe proteine, de
care celula are nevoie la un moment dat" (e m%sur% ce se sintetizeaz% moieculele de ARN'
m, #ncepe !i sinteza catenelor polipeptidice"
(ictDDEE
+a eucariote, ARN'm copiaz% de regul% informaia genetic% a unei singure gene" Acest
ARN'm, dup% ce sufer% unele modific%ri prin eliminarea secventelor noninformationale,
migreaz% #n citoplasm%, unde are loc sinteza proteic%"
(rin transcripia informaiei genetice se #nelege nu numai sinteza ARN'm, ci !i a celorlalte
dou% tipuri de acizi ribonucleici (ARNr !i ARNt, care sunt necesari pentru realizarea sintezei
proteice"
,tapa urm%toare a sintezei proteice este reprezentant% de translaie, n urma c%reia o
secven% de nucleotide din ARN'm este transformat% #ntr'o secven% de aminoacizi #n
Deosebrea dintre replicaie i transcripie
Perianu Radu Clasa XI F Page 5
molecula proteic%" ARN'm se cupleaz% cu ribozomii din citoplasm% form)nd poliribozomi.
4oncomitent are loc activarea aminoacizilor (AA din citoplasm% prin legarea lor de AB(
(adenozintrifosfat, substan% c/imic% ce serve!te ca donator de energie"
Pict!!??
4ele ? faze ale biosintezei proteice pot fi redate sintetic astfel:

0"AA7AB( aminoacil AA N A6( 7 ( N (, adic% un amino acid oarecare
sintetaze
este activat #n urma reactiei cu molecula de AB( donatoare de energie sub influena
enzimelor denumite aminoacilsintetaze. 4a urmare, aminoacidul se leag% de A6( (adeno'
zinmonofosfat, iar dou% grup%ri fosfat sunt puse #n libertate"
aminoacil
<" AA N A6( 7 ARNt AA N ARNt 7 A6("
sintetaze
n aceast%faz% are loc transferul aminoacizilor activai la ARNt, sub influena
acelora!i enzime din etapa precedent%" 4u a$utorul moleculelor de ARNt, aminoacizii sunt
transferai la locul sintezei proteice in ribozomi"
?" n ultima faz% (a treia are loc asamblarea polipeptidelor cu a$utorul ribozomilor,
astfel:
peptid
AA0 N ARNt0 , AA< N ARNt< AA- N AA< 7 ARNt0 7 ARNt<"
polimeraze
n aceast% faz%, aminoacizii, de pibd% AA0 !i AA<, se unesc #ntre ei prin leg%turi peptidice
cu a$utorul enzimetor peptidpolimeraze. >e formeaz% astfel catene polipeptidice, iar
moleculele de ARNt sunt puse in libertate !i sunt reciclate, adic% refobosite #n procesul
sintezei proteice" &e asemenea !i robozomii sunt reciclati #n cursul sintezei proteice"
(roteinele av)nd un rol plastic, ca substane alimentare se g%sesc at)t #n produse
alimentare de origine animal% c)t !i vegetal%" 4arnea, pe!tele, ou%le, mezelurile,
br)nzeturile etc" sunt bogate #n proteine animale" *eguminoasele uscate (maz%rea, fasolea,
lintea, cartofii, p)inea etc" conin proteine vegetale"
Decodificarea informaiei genetice n celula
eucariot
Perianu Radu Clasa XI F Page
Bibliografie
Ang/el G", Boma ;" 4tologie ;getal% O ,"&"("
Cenzer >" Kenetic fine structureONeP Qor., ,d" Academic (ress
Curns K" -" B/e >cience of KeneticsO,d" B/e 6agmillan co"
4r%ciun B" 6ecanismele ,redit%iiO,d" Albatros
Kavril% *" 4urs Kenetic%
Gonescu ;aro 6" Ciologie 4elular%
Raicu (" Kenetic% O,"&"("
6icrosoft ,ncarta &elu+e <880
-orld Coo. ,ncilopedia 0111
Powered by http://www.referat.ro/