Suspensii

1) Clasificarea suspensiilor .
2) Consideratii teoretice :
a) umectarea
b) fenomene electrice
c) sedimentarea
3) Suspensii defloculate ( peptizate ) .
4) Suspensii floculante :
a) Metode de floculare :
- floculare cu electroliti ;
- floculare cu tensio-actii ;
- floculare cu polimeri !idrofili .
") #$enti de suspensie :
a) %uma arabica ;
b) &ra$acanta ;
c) #l$inati ;
d) 'eptina ;
e) (eriati de celuloza :
- metilceluloza ;
- etilceluloza ;
- carbo)imetilceluloza ( CMC ) .
f) #lcoolul poliinilic ;
$) 'oliinil pirolidona ;
!) Carbopoli ;
i) #r$ile coloidale :
- bentonita ;
- !ectorite ;
- atapul$ita ;
- e$uru .
*) #erosil .
+) ,ormularea suspensiilor .
-) Suspensii de uz e)tern .
.) Suspensii de uz intern .
/) 'repararea suspensiilor :
a) prepararea prin dispersare ;
b) prepararea prin precipitare.
10) Controlul suspensiilor .
1. Clasificarea suspensiilor .
1n mod obisnuit 2 prin suspensii farmaceutice se intele$ preparatele
fluide2 constituite din dispersii mecanice de substante medicamentoase
solide2 intr-un e!icol lic!id .
#stfel apare diferentierea suspensiilor fata de dispersiile coloidale .
Substantele medicamentoase sunt de obicei pulberi insolubile2 iar
mediul de dispersie este apa sau uleiul.
Suspensiile se prepara atat in farmacie cat si in industrie :
- cele preparate in farmacie cu o stabilitate redusa ;
- cele preparate in industrie trebuie sa-si pastreze
omo$enitatea timp de 2-3 ani .
3 cate$orie aparte o formeaza suspensiile uscate2 care sunt
amestecuri de pulberi la care se adau$a un anumit olum de apa.
Suspensiile au o biodisponibilitate superioara fata de alte preparate
solide. Cu a*utorul suspensiilor este posibila administrarea unor
medicamente insolubile. 1n $eneral sunt folosite foarte mult in pediatrie .
'e lan$a aceste aanta*e2 suspensiile au si dezaanta*e2 datorita in
special instabilitatii fizice in timp.
(ependent de calea de administrare2 suspensiile pot fi :
- de uz intern ;
- de uz e)tern ;
- de uz parenteral .
2. Consideratii teoretice .
(intre sistemele disperse farmaceutice2 suspensiile sunt cele mai
nestabile d.p.d.. fizic. Stabilitatea fizica a suspensiilor trebuie sa
indeplineasca anumite conditii :
- substanta suspendata sa nu se depuna repede ;
- particulele care se depun sa nu formeze sedimente compacte ;
- suspensia sa nu fie prea ascoasa si sa cur$a usor .
a) Umectarea - 3 dificultate des intalnita la prepararea suspensiilor
o reprezinta rezistenta particulelor la umectare . (ispersarea uniforma a
substantelor insolubile in mediul lic!id depinde de umectarea si repartizarea
lor in sistem. Substantele solide !idrofile ( o)idul de zinc2 carbonatul de
ma$neziu ) se lasa usor udate de apa2 si pot fi incorporate in suspensii fara
adaos de umectanti .
1n sc!imb2 particulele de substanta !idrofobe plutesc la suprafata
apei2 fenomen numit ,43&#&15 .
Ca umectant se folosesc substantele tensio-actie2 polimeri !idrofili2
$licerina2 alcool si propilen $licol .
b) Fenomene electrice 3 particula insolubila dispersata intr-un
mediu lic!id poate fi incarcata electric. #ceasta incarcatura electrica poate fi
datorata absorbtiei selectie a ionilor prezenti in mediul de dispersie sau
ionizarii $rupelor c!imice de la suprafata particulei .
c) Sedimentarea 6 1ntr-o suspensie e)ista tendinta particulelor
dispersate cu densitate mai mare decat a mediului de dispersie 2 sa
sedimenteze sub actiunea $raitatiei . 'articulele de substante
medicamentoase dispersate trebuie sa fie suspendate uniform in e!icul si sa
fie redispersate cu mare usurinta dupa a$itare .
3. Suspensii defloculate ( peptizate ) .
Sistemele defloculate contin particule dispersate care sedimenteaza
cu o iteza redusa formand un sediment dens .
'articulele isi pastreaza caderea lor libera2 depunandu-se lent prin
rosto$olire2 cele din stratul inferior fiind presate de $reutatea celorlalte care
elimina mediul dispersant care le separa. 4a aceste suspensii 2 limita dintre
straturi2 stabilitatea nu este bine definita.
1n domeniul farmaceutic2 sistemele defloculate duc la preparate cu
stabilitate redusa2 aand o omo$enitate care lasa de dorit. (e obicei2
suspensiile defloculate sunt utile in receptura2 cand medicamentele se
consuma rapid .
4. Suspensii floculante .
(eoarece suspensiile defloculate formeaza in timp un sediment
compact2 este preferabil sa se recur$a la folosirea suspensiilor floculate .
,aza dispersa a suspensiilor floculate nu este constituita din particule
indiiduale2 ci din a$lomerari de particule numite flocoane .
7n flocon reprezinta un a$re$at slab de particule reunite prin forte
interparticulare ( le$aturi 8an (er 9ells ) .
Spre deosebire de sistemele defloculate 2 flocoanele sedimenteaza
rapid2 fara sa formeze sediment.
:edispersarea este usoara si dispare fenomenul de cimentare.
a) Metode de floculare : obtinerea suspensiilor floculate se poate
face cu a*utorul a$entilor de floculare :
- electroliti tensio-actii ;
- polimeri !idrofili .
Se urmareste efectuarea unei floculari controlate2 care sa produca un
olum de sedimentare ma)ima .
- floculare cu electroliti 6 flocularea electrolitica se datoreaza neutralizarii
sarcinii superficiale a particulelor cu a*utorul electrolitilor ;
- floculare cu tensio-actii 6 substantele tensio-actie ionice pot produce
neutralizarea sau sc!imbarea sarcinii particulelor2 ceea ce duce la
floculare ;
- floculare cu polimeri !idrofili 6 polimerii !idrofili au rol de protectie fata
de floculare2 formand o bariera mecanica sau un inelis in *urul
particulelor .
. !"enti de suspensie .
a) #uma !rabica este formata din saruri de Ca 2 M$ 2 ; ale
acidului arabic2 comple) format dintr-o molecula de acid $arlacturonic2 le$at
de 3 molecule de $alactoza2 2 molecule de arabinoza si o molecula de
rabnoza.
Mai contine materii colorante2 o)idaze si pero)idaze .
5ste solubila in apa si are o reactie slab acida .
%uma #rabica desenzimata ( 85<1 ,: = ) se obtine prin dizolarea
produsului intr-o cantitate dubla de apa . Se incalzeste 30 de minute pe baia
de apa2 urmata de eaporare sub presiune la +0> pana la sicitatea ( uscarea )
si pulerizarea reziduului .
Mucila$ de %uma #rabica 30? ( 85<1 ,: = ) are o ascozitate
ma)ima la un p@ "-/. 5ste un lic!id limpede sau slab opalescent2 ascos2 de
culoare $albuie2 fara $ust2 fara miros si cu reactie slab acida . Mucila$ul este
foarte usor atacat de microor$anisme .
Mucila$ de %uma #rabica diluat ( Aulep $umos ) 6 este format din
mucila$ de $uma arabica si sirop de portocale2 cate 20 $ la o substanta
concentrata de 100 $. 5ste cel mai uzitat e!icul pentru suspensii de uz
e)tern2 preparate in farmacii.
b) $ra"acanta contine tra$acantina 20-40?; este solubila in apa
si basolina "0-+0?; insolubila in apa .
'artea solubila da prin !idroliza acid $alacturonic cu mare rol in
prepararea suspensiilor. (intre toate $umele2 tra$acanta !idrolizeaza cel mai
$reu. @idratarea ma)ima se produce la 40> timp de "0 de minute .
Mucila$ul de tra$acanta 02"-2? are o comportare pseudoplastica si
poate fi folosit ca a$ent de suspendare. 1n ,: =2 mucila$ul de &ra$acanta
10? este un $el ascos2 care se foloseste ca e)cipient pilular .Se foloseste ca
a$ent de suspensie2 mai ales pulberea de &ra$acanta2 formata din &ra$acanta
1" $2 %uma #rabica 20 $2 amidon 20 $ si za!ar 4" $ .
c) !l"inatii 6 sunt saruri ale acidului al$inic2 dintre care cei mai
folositori sunt #$lutinatul de Ba2 ;2 amoniu .
#l$inatul de sodiu 6 pulbere alba2 fara $ust 2 solubil in apa2 insolubil
in alcool etilic . 'entru obtinerea mucila$ului se tritureaza al$inatul cu "?
alcool 2 la care se adau$a $licerina si apoi apa. #cesta este incompatibil cu :
ionii de metale $rele2 balsam &olu si balsam 'eru. Ca a$ent de suspensie
este folosit sub forma de mucila$ 1?2 stabilizand suspensiile cu o)id de
zinc2 sulf si sulfat de bariu .
d) %ectina 6 contine acizi pectici formati din lanturi de acizi
esterificati. 5ste o pulbere fina2 solubila in apa2 formand solutii coloidale
opalescente2 ascoase si cu reactie acida. 5ste incompatibila cu metalele
$rele2 acidul salicilic2 acidul tamic si alcoolul concentrat . 4a prepararea
suspensiilor se foloseste mucila$ul de pectina 2? .
e) &eri'ati de celuloza :
- Metil celuloza ( ,: = ) 6 este etrul metilic al celulozei .
5ste o pulbere alba2 fara miros si $ust2 solubila in apa rece. %elurile sau
solurile pot fi preparate la rece sau la cald. Mucila$ul de metil celuloza 2?
( ,: = ) este un $el ascos2 incolor2 fara $ust si miros 2 iar solutia 10? este
neutra. Se foloseste ca a$ent de dispersie pentru prepararea suspensiilor la
receptura .8ascozitatea dispersiilor de metilceluloza scade la p@ acid sau in
prezenta unor enzime sau microor$anisme . 1n prezenta BaCl si a $licerinei2
ascozitatea creste in mediul alcalin. 4a asocierile cu unele substante2 solutia
de metilceluloza se tulbura2 iar ascozitatea scade .
Metilceluloza este folosita la stabilizarea suspensiilor de sulfamide
sau a dispersiilor de camfor si mentol .
- 5tilceluloza 6 este o pulbere de culoare alba2 insolubila
in apa si $licerina2 dar solubila in alcool si dizolanti or$anici. 5ste
compatibila cu ma*oritatea substantelor prezente in suspensii .
- Carbo)imetilceluloza ( CMC ) ( ,: = ) 6 este o pulbere
de culoare alba2 fara $ust2 fara miros2 se dizola in apa atat la rece cat si la
cald. 5ste solubila si in amestecuri de apa cu alcool si acetona .
1ntalnim 3 tipuri de carbo)imetilceluloza 2 toate fiind clasificate in
functie de ascozitate : scazuta2 medie2 inalta .
8ascozitatea este influentata de : concentratie2 p@2 temperatura2
prezenta electrolitilor si a solentilor or$anici.
Carbo)imetulceluloza este compatibila cu acetanii2 za!ar si cu unii
polioli .
'entru conserarea solutiilor de CMC se recomanda adaos de
nipasol. 1n concentratie de 1-3? se foloseste la prepararea suspensiilor cu
sulf2 o)id de zinc si salicilat de bismut .
f) !lcoolul poli'inilic ( ( !%)) C 1n solutii apoase are un p@
acid. 8ascozitatea solutiei apoase de alcool poliinilic ariaza in functie de
concentratie2 de temperatura la care se consera si de timp.
8ascozitatea solutiei poate fi marita prin adaos de bora) si acid
boric. Sarurile precipita alcoolul poliinilic din solutia apoasa.
#lcoolul poliinilic este compatibil cu alcool2 $licerol2 cu o serie de
substante medicamentoase si cu conseranti. #re proprietati tensio-actie 2
are rol protector si este un bun a$ent de in$rosare.
") %oli'inil pirolidona C este o pulbere alba2 solubila in apa si
solenti or$anici. (atorita proprietatilor de a$ent de in$rosare si de coloid
protector2 poate fi utilizata pentru prelucrarea si stabilizarea suspensiilor.
'oliinilul pirolidona poate fi compatibil cu unele substante
conserante.
*) Carbopolii C se prezinta ca o pulbere alba 2 putin solubila in
apa2 solubila in solutii de !idro)izi si de amine.
'rin dispersarea carbopolilor in sistemul sorbitol 6 apa si
neutralizarea cu !idro)id de sodiu2 se obtin alori mari ale ascozitatii.
(ispersiile de carbopol e)puse la lumina sufera o reducere a
ascozitatii.
i) !r"ile coloidale C sunt polimeri minerali care prin !idratare
formeaza dispersii coloidale ascoase.
+ bentonita ( pulbere alba fina2 fara miros si $ust ar$ilos.
5ste insolubila in apa si solenti or$anici. ,ormeaza impreuna cu apa
dispersii ascoase sau $eluri. Se foloseste la stabilizarea suspensiilor. Ca
a$ent de suspensie actioneaza prin marirea ascozitatii mediului de
dispersie.
+ *ectorita ( se imbiba de 3 ori fata de olumul sau initial.
'repararea dispersiilor cu !ectorita necesita o temperatura ridicata
+ atacul"ita ( are capacitate de in$rosare si suspendare mai
mica.
+ 'e"um ( este un silicat de aluminiu si ma$neziu purificat
din $rupa ar$ilelor. Se foloseste in suspensiile de uz intern : anal$ezice etc.
,) !erosil C este un !idrocoloid2 fara miros si $ust acrisor. 1n
prezenta apei formeaza a$re$ate2 care la randul lor se asociaza formand
$eluri. (ispersiile de aerosil 4? sunt utilizate ca stabilizatori de suspensii.
-. Formularea suspensiilor .
,ormularea suspensiilor trebuie sa tina seama de modul de
administrare si de necesitatea asi$urarii unei stabilitati optime. Stabilitatea
depinde de starea floculata sau defloculata a particulelor suspendate.
Conditia esentiala este asi$urarea initiala a umectarii particulelor si obtinerea
unei dispersii uniforme de particule defloculate. 5)ista 3 posibilitati de a
rezola problema :
1. incorporarea dispersiei uniforme intr-un e!icul structurat
care are ca produs final o suspensie defloculata intr-un
mediu structurat;
2. adau$area la suspensie a unui a$ent de floculare cand
rezulta o suspensie floculata;
3. adau$area la dispersie a unui a$ent de floculare 2 iar la
suspensia floculata care se obtine se adau$a un coloid
protector care formeaza un e!icul structurat.
.. Suspensii de uz e/tern .
Suspensiile farmaceutice de uz e)tern au ca e!icul principal apa si
sunt denumite lotiuni sau suspensii.
Suspensiile topice trebuie sa se usuce rapid2 lasand pe locul de
aplicare un strat fin de pulbere. #daosul de a$enti de in$rosare faorizeaza
stabilitatea si aderenta la epiderm2 dar intarzie eaporarea apei2 micsorand
efectul racoritor.
'reparatul cel mai folosit este lotiunea care contine o)id de zinc2
talc2 $licarina2 apa in parti e$ale. 7neori in formula se adau$a si substante
insolubile : acid salicilic2 sulfamida.
3)idul de zinc are proprietati antiinflamatoare si usor astrin$ente2
iar $licerina faorizeaza aderarea pulberii la suprafata pielii. 4a prepararea
unor astfel de suspensii nu se adau$a a$enti de suspensie deoarece proportia
de pulberi este destul de mare si s-ar produce o marire a ascozitatii.
0. Suspensii de uz intern .
1n terapeutica actuala o serie de medicamente $reu solubile in apa
sunt formate sub forma de suspensii. 8e!iculul acestor preparate cuprinde pe
lan$a apa si urmatoarele componente : coloizi protectori2 edulcolanti2
aromatizanti2 coloranti2 conseranti.
'rintre substantele medicamentoase prescrise sub forma de
suspensii2 se pot mentiona : antibiotice2 sulfamide2 sulfatul de bariu.
1. %repararea suspensiilor.
a) prepararea prin dispersare C este metoda cea mai folosita
deoarece se porneste de la substante actie ca atare. 'ulberile insolubile
aduse la un $rad de pulerizare aansat sunt dispersate intr-un e!icul in
care particulele se umecteaza si se disperseaza usor.
7tilizarea de substante tensio-actie este indicata pt a se faoriza
umesctarea substantelor liofobe. Sunt inclusi a$entii de in$rosare care
maresc ascozitatea si intarzie depunerea si a$lomerarea particulelor. 1n mod
obisnuit prepararea suspensiilor presupune pulerizarea 2 umectarea 2
dispersarea fazei solide in e!icul si stabilizarea sistemului. 3 arianta de
lucru este adau$area peste substanta dispersata din flacon a solutiei de coloid
protector2 dupa care se adau$a a$entul de floculare si se a$ita. 3 preparare
simpla consta in pulerizarea substan actie2 triturarea cu o cantitate mica de
a$ent de dispersie si aducerea treptata a e!iculului.
4a prepararea suspensiilor in industrie se tine seama de toti factorii
care influenteaza stabilitatea produselor.
b) prepararea prin precipitare C obtinerea substantelor actie
sub forma de precipitat se poate realiza prin :
- precipitarea cu solenti or$anici : substantele insolubile
in apa se dizola in solenti or$anici miscibili cu apa si
apoi se adau$a la e!iculul apos in care se $aseste
dispersat a$entul de suspen.
- precipitarea prin modificarea p@-ului : modificarea p@-
ului mediului se realizeaza usor si se aplica la
substantele a caror solubilitate se modifica dependent
de p@.
- precipitarea in urma unei reactii de dublu sc!imb :
prepararea suspensiilor prin dublu sc!imb are loc in
urma unei reactii c!imice simple.
12.Controlul suspensiilor.
1n ,:= se mentioneaza anumite preederi priind calitatea
suspensiilor. Se admite ca suspensiile pot sedimenta2 dar dupa a$itare
preparatul trebuie sa se omo$enizeze pt a putea fi administrat.
4a controlul suspensiilor din industrie se urmareste :
- marimea particulelor;
- sedimentarea;
- ascozitatea.
Marimea particulelor si distributia lor se poate face cu a*utorul
metodei microscopice sau a dispozitielor electronice. #naliza sedimentarii
sereste la aprecierea calitatii suspensiilor cu a*utorul determinarii claselor
de particule dupa marime.
8olumul de sedimentare poate fi aplicat la suspensiile cu un continut
mare de substanta actia si in conditiile unei separari nete intre stratul
supernatant si sediment.