CROMATOGRAFIA -reprezinta o metoda de separare bazata pe repartitia diferentiata
a componentilor unui amestec de separate intre doua faze in contact si care se situeaza intr-un raport de miscare relativ una fata de cealalta (definita prin termenii de faza stationara si faza mobile).Separarea cromatografica este rezultatul unor procese repetate de sorbtie-desorbtie a componentilor probei in faza stationara si faza mobila[26] Repartitia diferentiata a analitilor intre cele doua faze aflate in contact este controlata prin constanta de distributie K descrisa prin raportul!K " #S$#% unde #s reprezinta concentratia analitului in faza stationaraiar #% reprezinta concetratia analitului in faza mobila. CLASIFICAREA METODELOR CROMATOGRAFICE DE ANALIZA - %etodele cromatografice se clasifica dupa o serie de criterii! caracteristicile fizico-c&imice ale proceselor sau sistemelor natura fazelor mobile si stationara aspectele de ordin te&nic(dispunerea fazei stationare modul de deplasare a probei parametrii de operare) tabelul ' '.#el mai utilizat criteriu de clasificare este natura sau starea de agregare a celor doua faze. FAZA STATONARA poate sa fie solida sau lic&ida in cel de al doilea caz lic&idul fiind depus pe un suport solid.fazele stationare lic&ide trebuie sa indeplineasca unele conditii speciale cum ar fi volatilitatea foarte scazuta miscibilitate redusa cu solventii uzualiviscozitate ridicate pentru a ramane pe un support in timp ce faza mobila curge prin coloana. FAZA MIBILA poate fi un lic&id(() un gaz()) sau un fluid supercritic(*S) nemiscibile cu faza stationara. +aca faza mobile este un gaz vorbim de cromatografie de gaze(#)) daca este un lic&id de cromatografie de lic&ide(#() iar daca este un fluid supercritic de cromatografie de fluide in stare supercritical (#*S) fuidul supercritic este o substanta care se afla deasura presiunii si temperaturii sale critice. ,abelul '. #lasificarea metodelor cromatografice in functie de natura fazelor intre analiti se distribuie diferentiat *-.- %/01(- *-.- S,-,1/2-R- +324%1R3 S1%0/ ( gaz solid #romatografia de repartitie gaz-solid #)S gaz lic&id #romatografia de repartitie gaz-lic&id #)( lic&id lic&id #romatografia de repartitie lic&id-lic&id #(( lic&id solid #romatografia de repartitie lic&id-solid #(S *luid supercritic Solid sau lic&id #romatografia de fluide in stare supercritica #*S 2.1n functie de 5R/#3S4( +3 S35-R-R3 metodele cromatografice se impart in doua categorii ! -metode bazate pe afinitatea diferiat a componentilor(in care sunt incluse metodele de repartitie absorbtie sc&imb ionic afinitate)6 -metode bazate pe marimea diferita a componentilor(e7! e7cluziunea sterica) 8.#onsiderand %/+4( +3 +35(-S-R3 a probei se pot distinge urmatoarele te&nici! cromatografia prin elutie prin dizlocare frontala si cu goluri sau vacante 9.1n ceea ce priveste 5-R-%3,R11 +3 /53R-R3-temperatura coloanei si debitul purtatorului-acestia pot fi constanti sau variabili rezultand cromatografia izoterma cu temperatura programata(gradient de tempertatura) sau cu debit programat(gradient de presiune). SCHEMA BLOC A UNUI CROMATOGRAF - 5rocesul cromatografic de separare se realizeaza prin alternarea succesiva a starilorde ec&ilibru si neec&ilibru generate de repartitia analitului intre faze. Sistemul cromatografic evolueaza in sensul realizarii starii de ec&ilibru la repartitie(este atinsa constanta de distributie K pentru fiecare dintre analiti). Starea de neec&ilibru imediat consecutiva starii e ec&ilibru este generata prin miscarea fazei mobile.3lementele constructive ale unui cromatrograf sunt prezentate sc&ematic in fig. '. proba 8 : ''2' 9 6 *ig.'-sc&ema unui cromatograf '-sursa de eluent6 2-in;ector6 8-coloana69-detector6 :-termostat6-inregistrator 1.3luentul(faza mobila) are rolul de a transporta proba prin coloana cromatografica. 2.1n;ectorul asigura reproductibilitatea probei introduse in coloana. 3ficienta separarii si e7actitatea rezultatelor depend de introducerea probei si deci constructia in;ectorului. 1n;ectoarele sunt diferite pentru cromatografia de gaze si cea de lic&ide .3.coloana ' 2 cromatografica cotine la un moment dat cele doua faze cromatografice si este locul unde se realizeaza separarea componentelor probei. +in cauza interactiunii moleculelor cu faza stationara componentele din probaraman in urma eluentului in functie de diferentele care e7ista intre constantele ec&ilibrului de repartitie intre cele doua faze. #a urmare se produce o diferentiere a vitezelor lor de migrare si in final separarea.4.Scopul +etectorului este de a pune in evidenta componentii ce parasesc coloana cromatografica antrenati de faza mobila. +etectorul este piesa cea mai importanta a unui cromatograf dupa coloana cromatografica .37ista 2 categori de detector ! universali si specifici . #ei universali sunt sensibili la un nr. %are de componenti iar cei specifici sunt sensibili numai la anumiti componenti .4n detector ideal trebuie sa indeplineasca o serie de conditii ! raspuns rapid in prezenta solutului 6 stabilitate in timpul functionarii 6un domeniu larg de raspuns linear 6 sensibilitate inalta 6 manipulare si etalonare usoara . +etectorii pot fi diferentiali si integrali. +etectorii diferentiali masoara conc. instantanee sau debitul de masa al solutului ce paraseste coloana cromatografica. +etectorii integrali acumuleaza raspuns datorat componentilor probei iar semnalul inregistrat ne indica cantitatea totala care a parasit coloana cromatografica la un anumit moment. Raspunsul detectorului este functie de unele sc&imbari in proprietatile fizice ale gazului ce paraseste coloana cromatografica in prezenta componentilor probei. -ceste sc&imbari pot fi ! conductibilitate termica 6ionizare in flacara 6 conductibilitate electrica 6 ionizare sub influenta radiatiei . 5.,ermostatul-asigura temp uniforma a intregului s<stem prin care circula proba. 6.1nregistratorul-preia semnalele amplificate de circuitul detectorului inscriind rezultatele analizei sub forma cromatografica . #romatografele moderne sunt conectate la un calculator legat la randul sau la o imprimata care preia rolul de inregistrator. #romatograma- reprezinta rezultatul unei separari cromatograme si este generata de procesul de detective a analitilor . in ordinea elutiei acestora(fig2.=.)5rocesul de detect ie consta in masurarea continua in timp a unei prop care caracterizeaza dupa caz totalitatea sau numai specii de analiti separate in procesul cromatografic .#romatograma reprezinta deci o dependecnt functional reprezentabila intr-un s<stem bidimensional de coordonate .5e abscisa ste reprezentat timpul scurs din momentul in;ectiei probei in sist romatografic si pana in momentul elutiei ultimei specii de analiti ( cea mai puternica retinuta in faza stationara ). 5e ordonata se va reprezenta proprietatea masurata. 3 ' 2 9 : *ig.2 #romatograma 6 > %omentul elutei unei specii de analit din sist cromatografic corespunde unei variatii a raspunsului generat de sist de detectie proportional cu masa sau conc compusului in cauza .4n astfel de semnal produs de catre detector in momentul evolutiei unui anumit compus este cunoscut sub numele de pic cro!"o#r!$ic . 5icul cromatografic poate fi caract. prin 2 tipuri de parametri !-calitativi (timpul de retentie absolut timpul de retentie relativ volumul de retentie absolut volumul de retentie relativ si factorul de capacitate ) si cantitativi ( aria si inaltimea picului cromatografic ). Tip%& '( r("()"i( !*+o&%" ,"R-.repre timpul scurs de la in;ectarea probei in sist cromatografic si pana in momentul detectiei unui raspuns ma7im la elutia uneia din speciile separate . Tip%& '( r("()"i( r(&!"i/ ,"R-. corespunde timpului pe care o specie de analiti il petrece in faza stationara .+iferenta dintre timpul de retentie absolute si timpul de retentie relativ corespunde perioadei de timp pe care solutul a petrecut-o in faza mobila .,impul necesar frontului de faza mobile pt a parcurge coloana cromatografica se defineste ca fiind timpul mort (t%) .#a definitie alternativa timpul mort poate fi considerat timpul de retentie absolute al unui compus care nu se distribuie deloc in faza stationara (ct sa de distributie K fiind nula ). Se stabileste in acestmod relatia ! "R0 "R 1 "M %arimilor tR respective tR li se pot asocia valorile ?R si respective ?R cunoscute sub numele de volum de retentie absolute respectiv volum de retentie relative .Retentia se masoara de obicei in unitati de timp dar unitatile de volum sunt mai e7acte .Relatia dintre unitatea de timp si cea de volum se face prin intermediul debitului fazei mobile (+). ?R" tR@+ . F!c"or%& '( c!p!ci"!"( ,2 I )- poate fi definit ca marime care indica de cate ori timpul de repartitie a specie de analit in faza stationara este mai mare decat timpul cat acesta se gaseste in faza mobile .2 I 0"R 3"M0"R."M 3"M M!rii&( c( c!r!c"(ri4(!4! proc(+%& '( +(p!r!r( 5 E$ici()"!.separarii cromatografice se refera la capacitatea sist cromatografic de a elua analitii supusi separarii sub forms unor picuri e7rem de inguste .-cest termen este corelat cu nr. de ec&ilibre de repartitie intre faze care se realizeaza pe toata durata procesului de separare . 5t a caract acest proces se introduce notiunea de taler teoretic ca fiind portiunea din coloana cromatografica in care se realizeaza un proces elementar de repartitie la ec&ilibru .(ungimea de coloana pt care o astfel de stare de ec&ilibru este atinsa poarta denumirea de inaltime a talerului teoretic (A). 1ntre lungimea totala a coloanei cromatografice (()si inaltimea talerului (A) se stabileste relatia ! ("A@2 unde 2 reprez nr talerelor teoretice ale unei coloane cromatografice ( este practic ec&ivalent cu nr de stari consecutive de ec&ilibru pe parcursul separarii cromatografice in acea coloana ). 2r de talere teoretice (2) poate fi calculate cu a; marimilor ce caract picul cromatografic . N0"R 2 3 2 016"R 2 36 2 *05.545"R 2 36 2 7.504 " 2 R38 2 i
S(&(c"i/i"!"(!.separarii cromatografice reprez capacitatea sist cromatografic de a separa analiti cu proprietati e7treme de asemanatoare si este descrisa prin $!c"or%& '( +(p!r!r( notat cu . *actorul de separare se refera la o perec&e de analiti eluati consecutiv din coloanareprezentati in urma detectiei prin doua picuri adiacente. +aca "' adica cei doi analiti au acelasi coeficienti de distributie ei nu pot fi separati si conditiile analitice trebuie modificate. 092391022 I 321 I unde !K' si K2 sunt coeficientii de repartitie(distributie) intre cele doua faze corespunzator celor doi analiti separati consecutive' si 26 iar K B ' si C B 2 sunt factorii de capacitate corespunzatori. REZOLUTIA unei separari cromatografice este o masura mai e7plicita a gradului de separare a doi compusi. Rezolutia cromatografica(Rs) se defineste ca marimea ce caract global calitatea separarii fiind masurabila prin insasi parametrii care definesc picul cromatografic RS0"R2."R132:,112-4nde! tR' si tR2 sunt timpii de retentie ai celor doi compusi6 ' si 2 repr distributiile lor e7primate in unitati de timp. +aca Rs"' apro7 D9E din moleculele celor doi compusi vecini sunt separate. Se considera ca separarea este totala atunci cand Rs"':. ANALIZA CALITATI;A SI CANTITATI;A IN CROMATOGRAFIE ANALIZA CALITATI;A(1+32,1*1#-R3- S40S,-2,3(/R S35-R-,3) se realizeaza la iesirea din coloana cu a;utorul detectorului. #romatograma reprez succesiunea de picuri cromatografice produsa de detector. +etectorul transforma o prop a compusilor da analizat in semnal electric proportional cu cantitatea de substanta. 1dentificarea componentilor corespunzatori picurilor cromatografice se poate face in doua moduri!-prin compararea timpilor de retentie ai componentilor cu al unor etaloane cunoscute in aceleasi conditii e7perimentale6 aceasta metoda nu asigura certitudinea identitatii unei substante6-prin retinerea componentilor eluati pentru o analiza ulterioara prina alte te&nici analitice cum ar fi spectometria in 1R sau spectometria de masa contribuind astfel la cresterea procentelor de certitudine. +aca pentru caract sunt utilizate datele de retentie este necesar sa se controleze cu gri;a parametrii de curgere si de temperatura deoarece comparatia dintre proba necunoscuta si standard se face tocmai pe baza acestor date. 1ntrucat foarte multi compusi diferiti pot avea acelasi timp(sau volum) de retentie este necesar sa se utilizeze mai multe coloane cu selectivitati diferite. 5entru ANALIZA CANTITATI;A este foarte important standardizarea conditiilor de lucru si cunoasterea factorului de raspuns al detectorului pentru fiecare component determinat. -naliza cantitativa consta in trei etape!-obtinerea comtogramei6 -masurarea ma7imelor(picurilor) sau a suprafetelor -interpretare rezultatelor Suprafata integrate a unui pic este direct prop cu cantiatea de solut eluat. Se poate utilize si inaltimea picului dar rezultatele sunt mai putin precise. %asurarea suprafetei se face prin urmatoarele metode!metoda triung&iului metoda planimetrarii(care consta in determinarea ariei cu a;utorul unui planimetru) metoda decuparii si cantaririi integrarea electronica. #alculul rezultatelor se poate face in mai multe moduri! normalizarea interna standardizarea interna metoda adaosului standard.1n cadrul ("o'(i '( )or!&i4!r( comnpozitia procentuala este determinate prin masurarea ariei fiecarui pic si impartirea ariilor individuale la toata aria totala. -cest lucru presupune ca au fost eluate toate picurile probei si ca raspunsul detectorului este acelasi pentru fiecare compus. STANDARDIZAREA INTERNA consta in adugarea la proba de analizat inainte de a fi analizata a unei cantitati cunoscute dintr-o substanta standard. Se determina apoi raportul dintre suprafetele picurilor substantei standard si cele ale substantei de analizat pe baza caruia se poate determina cantiatea de substanta din proba. Ci0Ai:$i 3AS:$+ :CS 4nde! #i este concentratia compusului de analizat 6 #s este concentratia standardului 6 -i este aria corespunzatoare picului compusului de analizat6 -s este aria corespunzatoare picului standard6 fi fs sunt factorii de raspuns ai detectorului pentru cele doua substante. 1n cazul ("o'(i !'!o+%&%i +"!)'!r' se obtin cromatograme pentru proba ca atare si dupa ce s-a adaugat in proba o cantiate cunoscuta din substanta de analizat. +iferenta dintre suprafetele celor doua picuri cromatografice este suficienta pentru a determina cantiatea initiala de substanta din proba . Ci0CS:Ai 3A.Ai -unde - este aria obtinuta dupa adaugarea cantitatii standard.