Tehnoredactare computerizat: Ovidiu Aungurencei

ISBN 973-9333-55-9 2000

#/?<**
ASI!" B#$!#I %&T&!INA 'O(&(A)#
GNATOLOGIE
"*IT#(A A+O!!ONIA
IA)I - ,---
BIB!IOT"%A #.'./. IA0
BARCOD: -12297,33
'10!
%4ta
C U P R I N S
Cuvnt nainte
iS1 -> .
NTRODUCERE N STUDUL GNATOLOGE 1
3.3. Introducere 3
3.,. *e5'i6ie ,
3.3. %oncep6ia 7i7tan8 9n gnaiotog:e. No6iunea de 7i7tem 7tomatognat ,
3.1. %onceptu5 ggnatoprotetic 7
3.5. storie 10
%apito5u5 ,
NO;I#NI *" (SO(/O!O<=" A SIST"'#!#I STO:tS>TO<NAT 37
,.3. *e?o5tare7 :i5ogenetic a 7i7temu5ui 7tomatognat 37
,.3.3 @No6iuni genera5e privind dezvo5tarea :i5ogenetic a 7i7temu5ui 7tomatognat 37
,.3.,. *ezvo5tarea :i5ogenetic a principa5e5or componente a5e 7i7temu5ui
7tomatognat 39
,.3.,. i. *ezvo5tarea :i5ogenetic a 7che5etu5ui 7i7temu5ui 7tomatognat 39
,.3 A,.,. *ezvo5tarea :i5ogenetic a din6i5or Bi parodon6iu5ui ,-
I
,.3.,.3. *ezvo5tarea :i5ogeneticC a articu5a6iei temporo-mandiDu5are ,,
,.3.,.1. *ezvo5tarea :i5ogeneticC a muBchi5or moDi5izatori ai mandiDu5ei ,1
,.,. *ezvo5tarea ontogenetic a 7i7temu5ui 7tomatognat ,5
,.,.3. No6iuni genera5e privind dezvo5tarea ontogenetic
a 7i7temu5ui 7tomatognat ,5
,.,.,. *ezvo5tarea ontogenetic a principa5e5or componente
a5e 7i7temu5ui 7tomatognat ,2
,.,.,.3. *ezvo5tarea ontogenetic a 7che5etu5ui 7i7temu5ui 7tomatognat ,2
,.,.,.,. *ezvo5tarea ontogenetic a din6i5or Bi parodon6iu5ui 3,
,.,.,.3. *ezvo5tarea ontogenetic a articu5a6iei temporo-mandiDu5are 31
,.,.,.1. *ezvo5tarea ontogenetic a muBchi5or moDi5izatori ai mandiDu5ei 35
,.,.,.5. *ezvo5tarea ontogenetic a va7e5or Bi nervi5or 7i7temu5ui 7tomatognat 37
,.3. 'or:o5ogia principa5e5or componente a5e 7i7temu5ui 7tomatognat 32
,.3.3.Structura :unc6iona5 a 7uportu5ui o7o7 a5 7i7temu5ui 7tomatognat 32
,.3.,.'or:o5ogia articu5a6iei temporo-mandiDu5are 1,
,.3.3.'or:o5ogia muBchi5or 7i7temu5ui 7tomatognat 55
,.3.3.3. 'uBchii moDi5izatori ai mandiDu5ei 55
,.3.3.,. 'uBchii pie5oBi ai :e6ei E5
,.3.3.3. 'uBchii 5imDii Bi ai v5u5ui pa5atin 71
,.3.1. No6iuni genera5e privind mor:o5ogia din6i5orF arcade5or
Bi a 6e7uturi5or de 7u76inere 7E
Capitolul 3
A%TiGITAT"A N"#(O'#S%#!A(& ("/!"H& !A NI"!#!
SIST"'#!#I STO'ATO<NAT I 93F
3.3. Suportu5 mor:o5ogic a5 re:5eJu5ui motor 5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognat 9,
3.3.3. (eceptorii peri:erici 93
3.3.3.3. "Jteroceptorii tegumentari Bi ai mucoa7ei ora5e 93
3.3.3.,. (eceptorii odonta5i Bi parodonta5i 97 3. 9. 3.3. (eceptorii gu7tativi I
3-- 3.3. 9 .1. (eceptorii articu5ari 3-, 3.3.3.5. (eceptorii mu7cu5ari
3-5
3.3.,. %i5e nervoa7e de conducere a 7en7iDi5it6ii 7enzitivc-7enzoria5e
din 7tructuri5e 7tomatognatice 333
3.3.,-3. %i5e nervoa7e 7enzitive 333
3.3.,.,. %a5ea a7cendent a 7en7iDi5it6ii 7enzoria5e gu7tative 335
II
3.3.3. %i5e motorii de7cendente 7au e:ectorii 33E
3.3.1. (o5u5 7i7temu5ui eJtrapiramida5 3,-
3.,. (eg5area re:5eJ a tonu7u5ui muBchi5or ntanducatori 3,,
3.,.3. No6iuni genera5e privind tonu7u5 mu7cu5ar 3,,
3.,.,. 'ecani7mu5 tonu7u5ui mu7cu5ar 3,3
3.,.3. Neurogeaeza tonu7u5ui mu7cu5ar 3,1
3.,.3.3. (o5u5 motoneuronu5ui a 3,1
3.,.3.,. 'odu5area activit6ii tonice a motoneuronu5ui a 3,E
3.,.1. (e:5eJu5 miotatic ma7eterin 33,
3.,.1.3. %aracterizarea e5ectromiogra:ic a re:5eJu5ui miotatic ma7eterin 33,
3.,.1.,. 'odi:icarea r7pun7u5ui miotatic ma7eterin prin eJcitare 5aDirintic 333
3.,.5. A5te re:5eJe :izio5ogice 5a nive5u5 muBchi5or 7i7temu5ui 7tomatognat 335
3.,.5.3. (e:5eJu5 K 335
3.,.5.,. (e:5eJu5 de de7crcare 337
3.,.5.3. (e:5eJu5 viDrator tonic 337
3.,.5.1. (e:5eJu5 de c5ipire . 332
3.3. (eg5area neuro-re:5eJa
3
a contrac6iei muBchi5or 7i7temu5ui 7tomatognat 339
3.3.3. (o5u5 corteJu5ui motor 9n reg5area contrac6iei 339
3.3.,. (o5u5 :orma6iuni5or 7uDcortica5e 9n reg5area contrac6iei 313
3.3.3. (o5u5 cereDe5u5ui 9n reg5area contrac6iei 313
3.3.1. (o5u5 receptori5or peri:erici 9n reg5area contrac6iei 313
3.3.5. +auza motorie 5a nive5u5 ma7eteru5ui 315
%apito5u5 1
RELA| FUNDAMENTALE MANDBULO-CRANENE 149
4.1. Rela[ia de postur mandibular 149
1.3.3. *e:ini6ie 319
1.3.,. /actori ce determin re5a6ia de po7tur 35-
1.3.3. Inducerea c5inic a re5a6iei de po7tur 351 1. 9 .1. (epere5e re5a6iei de po7tur
355
1.,. (e5a6ia centric .3E-
1.,.3. *e:ini6ie 3E-
1.,.,. %oncep6ii privind re5a6ia centricC 3E3
1.,.3. *ezvo5tarea re5a6iei centrice 3EE
1.,.1. *eterminarea re5a6iei centrice 3E7 1.,.1.3. %ondi6ii nece7are 9nregi7trrii re5a6iei centrice
3E9
ffl
1.,.1.,. *eterminarea re5a6iei centrice 5a pacientei dentat 373
1.,.1.3. *eterminarea re5a6iei centrice 5a pacientu5 edentat tota5 379
1.,.1.1. *eterminarea re5a6iei centrice 5a pacientu5 edentat par6ia5 323
1.,.5. (epere5e re5a6iei centrice. eri:icare c5inica 321
1.3. "etapa de oc5uzie 325
1.3.3. *e:ini6ie 325
1.3.,. *ezvo5tarea oc5uziei 32E
1.3.3. +arametrii oc5uza5i 322
1.3.3.3. 'or:o5ogia arii5or oe9uza5e 322
1.3.3.,. %u7piai de 7priLin 393
1.3.3.3. %u7piai de ghidaL 393
1.3.3.1. %urDa de oc5uzie 7agita5 MSpee N Ba58?i55O 395
1.3.3.5. %urDa de oc5uzie tran7ver7a5 39E
1.3.3.E. %urDura :ronta5a I 397
1.3.3.7. +5anu5 de oc5uzie 392
1.3.1. Tipuri de oc5uzie 399
1.3.5. (apoarte oe9uza5e interarcadice MAng5eO ,%i1
1.3.E. %ontacte5e dento-dentare ,-7
1.3.7. Oc5uzia dinamic ,33
1.3.2. Octete termina5 ,31
1.3.9. (o5u5 :unc6iona5 a5 oc5uziei ,35
1.3.3-. Studiu5 :or6e5or oe9uza5e ,39
1.3.3-.3. %ompunerea Bi de7compunerea :or6e5or oe9uza5e ,39
1.3.3-.,. %5a7i:icarea :or6e5or ce 7e eJercit a7upra :e6e5or oe9uza5e ,,E
1.3.33. %oncep6ii5e oc5uziei idea5e ,3,
1.3.33.3. %onceptu5 oc5uziei Di5atera5 echi5iDrate M7au a5 oc5uziei genera5 Da5an7anteO ,35
1.3.33.,. %onceptu5 oc5uziei :unc6iona5e ,3E
1.3.33.3. %onceptu5 oc5uaei organice ,39
1.3.33.1. %onceptu5 oc5uziei mioceetrice F. ,13
Capitolul 5
*INA'I%A 'AN*IB#!A(& ,13
5.3. Beterm5nantn5 anatomic ,15
5.,. *eterminantu5 :tme6ionat ,15 5.3: *eterminantu5 'atomie-:tiBe6iona5: articu5a6ia
temporo-numd5Dii5ar ,17
5.1. %5a7i:icareP miBcri5or niandiDntare Q-R ,53
:rv
5.5. 'iBcri mandiDu5are :undamenta5e MmiBcri pureO ,53
5.E. 'iBcri mandiDu5are comDinate ,55
5.E.3.'iBcri5e 5imit a5e mandiDu5ei ,5E 5.E.3.3. 'iBcri5e Bi perimetru5 5imit 9n p5an 7agita5
,5E 5.6.1-.,. 'iBcri5e Bi perimetru5 5imit 9n p5an orizonta5 ,59 5.E. 9.3. 'iBcri5e Bi
perimetru5 5imit a5e mandiDu5ei 9n p5an :ronta5 ,E3
5.E.,.'iBcri5e :unc6iona5e ,E3
5.E.,.3. 'iBcri5e de ma7tica6ie ,E1
5.E.,.,. *eg5uti6ia ,73
5.E.,.3. /ona6ia ,75
%apito5u5 E
ETOPATOGENA DSFUNC|LOR SSTEMULU STOMATOGNAT 281
6.1. Teoriile niecano-dentare 282
6.2. Teoria dento-muscular 285
6.3. Teoria fiziologic 285
6.4. Teoria p7iho-:izio5ogic ,91
6.5. Teoria di7homeo7tazic 3-,
Capitolul 7
SEMNELE CLNCE ALE DSFUNC|LOR
SSTEMULU STOMATOGNAT 311
7.1. Semne clinice articulare 312
7.2. Semne c5inice mu7cu5are 335
7.3. Senine c5inice parodonta5e 337
7.4. Semne c5inice odont!" 3,-
7.5. Tu5Durri a5e armoniei mor:o5ogice a arcade5or dento-a5veo5are 3,3
7.6. Tu5Durri a5e o#!$%&"& 7tatice Bi dinamice 3,3
7.7. 'odi:icarea re5a6ii5or :undamenta5e a5e mandiDu5ei 3,9
7.8. 'odi:icarea principa5e5or '$n#(&& )*0
7.9. 'ani:e7tri para:unc6iona5e 31-
7.3-. 'ani:e7tri otice 313
7.33. 'ani:e7tri rino:aringiene 313
7.3,. 'ani:e7tri 5ingua5e 313
7.33. 'ani:e7tri 7a5ivare 311
%apito5u5 2
/O('" %!INI%" A!" SIN*(O'O!#0 *IS/#N%;IONA!
A! SIST"'#!#I STO'ATO<NAT Q 315
2.3. *i7:nac695 articu5are 315
2.,. *i7:unc6i5 mu7cu5are 319
2.3. *i7:imc6ii octanic 353
2.1. *i7'nezia oro-:acia5 355
2.5. *i7toneziP cranio-nPandi:oii5ar 357
2.E. 'a5re5a6i55e mandiDu5o-craniene 359
2.7. *i7:unc6i5 parodonta5e 3E-
2.2. BruJi7mu5 Bi para:unc6i95e 3E3
2.9. #Jnra dentar 3E3
2.3-. *i7:taic6ia ma7ticatorie 3E5
2.33. *97:tiB%6ia :onetic 3EE
2.3,. *57:tamc6iP Sie deg5urti6ie 3E7
2.33. /orma comp5eJ 3E7
Capitolul 9
EXAMENUL CLNC AL DlSFUNC|ilLOR
SSTEMULU STOMATOGNAT 369
9.3. <enera5it6i 3E9
9.,. Datele personale 371
9.3. "Jamenu5 7uDiectiv 37,
9.1. "Jamenu5 oDiectiv 37,
9.1.3. "Jamenu5 articu5a6iei temporo-mandiDu5are 37,
9.1.,. "Jamenu5 muBchi5or oro:acia5i Bi ai regiuni5or 9nvecinate 375
9.1.3. "Jamenu5 c5inic a5 mucoa7ei Duca5eF parodon6iu5uiF 5imDii 379
9.1.1. "Jamenu5 c5inic a5 arcade5or dentare Bi oc5uziei ' 323
9.5. "Jamenu5 re5a6ii5or :undamenta5e a5e mandiDu5ei 32E
9.E. "Jamenu5 c5inic a5 dinamicii mandiDu5are 327
I
%apito5u5 3-
"HA'"N#! +A(>%#NT% A! *IS/#N%;II!O(
SIST"'#!#I STO'ATO<NAT 393
3-.3. Studiu5 de mode5 393
3-.,. Simu5atoare5e 7i7temu5ui 7tomatognat 393
3-.,.3. Simu5atoare mecanice 391
3-.,.,. Simu5atoare e5ectromecanice 392
3-.3. Arcuri5e :acia5e 399
3-.3.3. Arcuri :acia5e pentru determinarea aJu5ui Bamier 399
3-.3.,. Arcuri :acia5e de tran7:er 1--
3-.3.3. Arcuri :acia5e cinematice 1-3
3-.1. Aprecierea aJei Barnier - metoda aJiogra:ic computerizat %ondUioeomp !T(3 1-3
3-.1. Inve7tigarea parac5inic a cinematicii niandiDutare 1-7
3-.5.3. Studiu5 miBcri5or 5imit 1-7
3-.5.,. Stadiu5 miBcri5or :unc6iona5e 1-2
3-.5.3. 'andiDu5o8ineziogra:ia 1-2
3-.5.1. Studiu5 miBcri5or te7t prin procedee pantogra:9ce 13,
3-.5.5. Inve7tigarea e:icien6ei ma7ticatorii 135
3-.E. "Jamenu5 e5ectromiogra:9c 9n di7:unc6ii5e 7i7temu5ui 7tomatognat 13E
3-.E.3. No6iuni genera5e 13E
3-.E.,. "5ectromiogra:9a de detec6ie g5oDa5 . 1,3
3-.E.3. Inve7tigarea e5ectromiogra:ic a unor re:5eJe neuromu7cu5are 1,E
3-.E.3.3. Inve7tigarea re:5eJu5ui miotatic 1,7
3-.E.3.,. Inve7tigarea pauzei motorii 1,2
3-.E.1. %ontrac6ia izometric 13-
3-.E.5. %ontrac6ia izotonic 9n cic5u5 9nchi7 N de7chi7 131
3-.E.E. Aprecierea parac5inic a tonu7u5ui mu7cu5ar 131
3-.E.7. Ana5iza Bi pre5ucrarea a7i7tat de computer a "'< 137
3-.7. "Jamenu5 radio5ogie 113
3-.7.3. (adiogra:ia intraora5 113
3-.7.,. (adiogra:ia eJtraora5 115
3-.7.,.3. Ortopantomogra:ia 11E
3-.7.,.,. Inve7tigarea radio5ogic ce:a5ometric 11E
3-.7.3. Inve7tigarea radio5ogic a articu5a6iei temporc-mandiDu5are 112
3-.7.3.3. (adiogra:ia 7imp5 119
II
3-.7.3.,.Artrogra:ia 119
3-.7.3.3.Artro7copia cu :iDr optic 15-
3-.7.3.1.%ineradiogra:ia 15-
3-.7.3.5.Tomoden7itometria I 153
3-.7.3.E.Tomogra:ia 15,
3-.7.3.7.%omputer-tomogra:9a 155
3-.7.3.2.(ezonan6a magnetic nuc5ear 157
3-.7.3.9.Scintigra:ia o7oa7 152 3-.7.1. (adiogra:ia retroVdentoVa5veo5ar digita5izat
Mradioviziogra:ia (<O 159
3-.2. "Jamenu5 :oto7tatic 1E3
3-.9. %amera intraora5 1E, 3-.3W. <nato7onia. Ana5iza Bi pre5ucrarea computerizat
a zgomote5or oc5uza5e 1E3
3-.33. <nato:onia X 1E7
3-.3,. Ana5iza oduza5S computerizat Mmetoda T-ScanO 17,
Capitolul 11
DAGNOSTCUL DSFUNC|LOR SSTEMULU STOMATOGNAT 475
Capitolul 12
TRATAMENTUL DSFUNC|LOR SSTEMULU STOMATOGNAT 481
3,.3. +ro:i5aJia di7:une6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognat 123
3,.,. Tratamentu5 curativ a5 di7:une6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognat 123
3,.,.3. Tratamentu5 de reechi5iDrare p7ihic 121
3,.,.,. Tratamentu5 durerii 12E
3,.,.3. Tratamentu5 medicamento7 a5 tu5Durri5or articu5a6iei temporo-mandiDu5are 19-
3,.,.1. Tratamentu5 medicamento7 miore5aJant 193
3,.,.5. Tratamentu5 :izioterapie Bi chinetoterapic 193
3,.,.5.3. Kidrotermoterapia 193
3,.,.5.,. 'a7oterapia 191
3,.,.5.3. "iectroterapia 191
3,.,.5.1. #5tra7onoterapia R . 19E
3,.,.5.5. /ototerapia 19E
3,.,.5.E. 'iomonitorizarea 192
3,.,.5.7. Tratamentu5 chinetoterapic 192
3,.,.5.2. "5ectrochinezia 5--
vra
3,.,.5.9. B/B-"'< MDio-:eed-Dac8 e5ectromiogra:icO 5--
3,.,.5.3-. B/B-$'< MDio-:eed-Dac8 8ineziomandiDu5ogra:icO 5-3
3,.,.5.33. Terapia cu 5a7er 5-3
3,.,.E. #ti5izarea interceptoare5or oc5uza5e Bi a gutiere5or 5-3
3,.,.7. Tratamentu5 de reechi5iDrare a oc5uziei 5-E
3,.,.2. Tratamentu5 ortodontic 5,7
3,.,.9. Tratamentu5 chirurgica5 5,9
3,.,.3-. (epozi6ionarea mandiDu5ei 53-
3,.,.33. Tratamentu5 odonta5 533
3,.,.3,. Tratamentu5 parodonta5 531
3,.,.33. Terapia de imoDi5izare Bi conten6ie 531
3,.,.31. Tratamentu5 de con7o5idare protetic 53E
Bibliografie 549
IH
Cuwmf tommte
Monografia intitulat "Gnatologe clinic" (V. Burlui, 19!", o afirmm cu
toat mo#e$tia, a re%re&entat, la vremea re$%ectiv, a treia carte a%rut n
#omeniu n literatura #e $%ecialitate mon#ial, %rima 'i unica #e o a$emenea
anvergur a%rut n (omnia. )u*licarea $a a re%re&entat cu a#evrat un
eveniment, $u$citn# intere$ul $%eciali'tilor clinicieni 'i al cercettorilor 'i incitn#
la #i$cu+ii.
,%ari+ia cr+ii a n$emnat un cura- #eo$e*it #in %artea autorului #e a
%re&enta teorii 'i conce%+ii, multe #in ele %ro%rii, originale, care #e%'eau
n+elegerea %ur mecanici$t a %ro*lemelor #e gnatologe, a'a cum erau ele %rivite
atunci.
n %lu$, $%iritul meto#ei care caracteri&ea& lucrarea evi#en+ia& e.i$ten+a
unui %lan clar, con$truit %e terenul $oli# al cunoa'terii 'tiin+ifice multi#i$ci%linare
'i inter #i$ci%linare, %re&entarea $i$temati&at 'i $i$tematic a factorilor etiologici,
a fi&iologiei 'i fi&io%atologie /0//, #eci o n+elegere a fenomenului n %rofun&imea
$a, *a&n#u1$e %e conce%tul $i$temic.
,cea$t carte, "Gnatologia", nu $e a*ate #e la %rinci%iile 'i conce%tele
gnatologice $tatuate #e-a n cea anterioar, ci le #e&volt n %rofun&ime 'i $e
*a&ea& tot %e conce%tul $i$temic #erivat #in teoria general a $i$temelor #in
filo&ofie, %articulari&at 'i a%licat n $tomatologie.
,cea$t %er$%ectiv $i$temic ofer %o$i*ilitatea unei mai *une n+elegeri a
factorilor 'i mecani$melor im%licate n etio%atogenia $in#romului #i$func+ional al
$i$temului $tomatognat #e a r$%un#e a$tfel, %rintr1o tera%ie etiologic.
+I
,r2itectura lucrrii $e $%ri-in %e *a&e teoretice $oli#e 'i com%le.e #ar 'i %e
o*$erva+iile re&ultate #intr1o e.%erien+ %ractic n #omeniu #e %e$te 34 #e ani,
%ro%unn#u1'i $ #e&volte conce%+ii %er$onale originale, con$tituin#u1$e ntr1o
%unte $oli# ntre teoria gnatologic 'i %ractica $tomatologic, oferin#u1$e ca
in$trument #e lucru att %entru %racticianul. mai mult $au mai %u+in e.%erimentat,
ct 'i %entru cercettorul teoretician.
5m%ortan+a Gnatologiei att n #omeniul cercetrii, ct 'i al clinicii re&ult
#in recunoa'terea unei cre'teri a frecven+ei $in#romului #i$func+ional al $i$temului
$tomatognat, argumentat #e anc2etele e%i#emologice 'i #e nece$itatea a*or#rii
tratamentului $tomatologic, #in %er$%ectiva unei rea*ilitri orale com%le.e.
Vite&a cu care au evoluat te2nologiile, te2nicile 'i conce%tele n ultimii ani,
%rogre$ele reali&ate n #iagno$ticul $in#romului #i$func+ional al $i$temului
$tomatognat, $unt im%ortante %rin #e&voltarea %o$i*ilit+ilor #e inve$tigare
%araclinic, n $%ecial la nivelul articula+iei tem%oro1man#i*ulare 'i #e $tu#iere a
le&iunilor articulare, nce%n# cu tomografia, artrografia, artro$co%ia, com%uter
tomografia, (M6, #ar 'i evi#en+ierea unor elemente #e micro$co%ie electronic,
imunologie, imuno2$toc2imie etc.
7oate ace$tea au %ermi$ e.%licarea unor fenomene $au cel %u+in ncercarea
#e a clarifica o $erie #e mecani$me.
0e a$emenea, $e remarc o a%ro%iere, o cola*orare ntre cercettori 'i
clinicieni n $en$ul acce%trii #e ctre ace'tia #in urm a re&ultatelor #e neconte$tat
ale cercetrii legate #e activitatea %ractic, #ar la fel #e im%ortante a re&ultatelor
legate #e cercetarea fun#amental, care au reu'it, #e1a lungul tim%ului, $ mo#ifice
'i c2iar $ elimine o $erie #e conce%+ii 'i %rinci%ii *a&ate #oar %e fa%tele clinice.
)ro*a tim%ului 'i evolu+ia a$cen#ent a a%licrii n %ractic a %rinci%iilor 'i
conce%telor gnatologice, a meto#ologiei $%ecifice #e lucru, au #emon$trat nc o
#at c Gnatologia e$te un #omeniu #e referin+ %entru orice rea*ilitare oral.
0in acea$t %er$%ectiv, e#i+ia #e fa+ $e n$crie ca un $%ri-in #e neconte$tat
att %entru clinicianul %ractician $tomatolog, ct 'i %entru cercettorul avi&at.
,utorii
HII
1
NTRODUCERE N
STUDUL GNATOLOGHE
1.1. NTRODUCERE
Stomato5ogia modern 7-a 9mDog6it 9n u5timii ani cu numeroa7e
concepteF date c5inice Bi de 5aDoratorF une5e cu totu5 noiF a5te5e rezu5tat a5
tran7:ormrii ce5or c5a7iceF a7t:e5 c mu5te din domenii5e 7a5e reprezint teren
de di7put Bi controver7 Btiin6i:ic. "7te cert c Gnatologia continu 7
reprezinteF 7uD toate a7pecte5e 7a5eF unu5 din capito5e5e modeme a5e
7tomato5ogiei contemporane.
+rogre7u5 9nregi7trat 9n domeniu5 <nato5ogiei c5inice Bi de cercetareF
nenumrate5e ipoteze contradictorii care :ac oDiectu5 :izio5ogiei oc5uza5eF a
durerii mio-:acia5eF au contriDuit 5a men6inerea ace7tui domeniu 9n actua5itate.
+roDa timpu5ui a demon7trat eJi7ten6a unui intere7 teoreticF dar mai a5e7 de
introducere 9n practica 7tomato5ogic a principii5or gnato5ogiceF 9ntrucCtF aBa
cum a:irmau Ku::manF Bi (egeno7F <nato5ogia treDuie 7 :ie cheia cu care 7e
de7chide ca5ea ctre un diagno7tic Bi un tratament 7tomato5ogic corectF
7uDordonCnd orice manevr terapeutic principiu5ui con7ervator a5 men6inerii
echi5iDru5ui 7i7temu5ui 7tomatognat A5t:e5 7pu7F citCndu-3 pe .O. !uciaF
principii5e gnato5ogice moderne treDuie 7I reprezinte o re:erin6 pentru
tratamente5e 7tomato5ogice.
9n u5time5e deceniiF concep6ii5e a7upra :izio5ogiei oc5uza5e Bi mu7cu5are
7tomatognaticeF a tu5Durri5or articu5areF au cuno7cut dezvo5tri intere7ante.
%unoBtin6e care pCn nu de mu5t erau con7iderate a :i de:initiv 7tatuateF 7-au
l
V. B8(985, C. M:(;(,<8
dovedit :ragi5 :undamentateF :iind nece7ar 9n5ocuirea 5or cu noi concepte 7au
dezvo5tarea 5or.
%ercetri5e e:ectuate 9n u5tima vreme au avut drept con7ecin6
7i7tematizarea unor noi puncte de vedere Bi de7chiderea unor noi domenii m
c5inica 7tomato5ogic. 9ntre ace7teaF <nato5ogia ocup un 5oc aparteF datorit
imp5ica6ii5or 7a5e mu5tip5e 9ntr-o pato5ogie comp5eJ Bi cu numeroa7e
per7pective atCt 7uD a7pect c5inicF cCt Bi terapeutic.
1.2. DEFN|E
Bever5UF 'c%o55um Bi Sta55ardF promotorii conceptu5ui gnato5ogic n
7tomato5ogieF de:ineau gnato5ogia drept ABtiin6a care 7e ocup cu anatomiaF
'7toiogiaF :izio5ogia Bi pato5ogia 7i7temu5ui 7tomatogna6F Btiin6 care cuprinde
Bi tratamentu5 ace7tui 7i7temF pe Daza eJamenu5ui oDiectiv Bi a5 diagno7ticu5uiY.
9n Lumtatea de 7eco5 care 7-a 7cur7 de 5a emiterea ace7tei de:ini6iiF
gnato5ogia a :o7t terenu5 unor mari tran7:ormri Bi a5 unor importante achizi6ii
care au avut drept e:ect accentuarea caracteru5ui 7u Dio5ogic Bi medica5F a7t:e5
9ncCt 9n zi5e5e noa7tre gnato5ogia e7te con7iderat a :i ABtiin6a care 7e ocup cu
7tudiu5 mor:o5ogieiF :unc6iei Bi di7:unc6iei 7i7temu5ui 7tomatogna6 9n. 7copu5
cunoaBteriiF men6inerii 7au in7taurrii echi5iDru5ui Dio5ogic Bi mecanic 5a nive5u5
ace7tui 7i7temY.
Autorii Iranco:oniF re:erindu-7e 5a proD5ematica gnato5ogieiF au denumit
domeniu5 Aoc5uzo5ogieY 7au MAoc5uzodon6ieYOF termeni mu5t prea 5imitativi
pentru preocupri ce prive7c nu numai oc5uziaF dar Bi articu5a6ia temporo-
mandiDu5arF muBchii parodon6iu5 etc.
1.3. CONCEP|A SSTEMCAN GNATOLOGE.
NO|UNEA DE SSTEM STOMATOGNA|
*enumirea de $i$tem $tomatogna+ e7te uti5izat din ce 9n ce mai :recvent
9n 5iteratura medica5 de 7pecia5itateF 9n5ocuind a7t:e5 a5te denumiri 7imp5i7teF
uni5atera5e p re7trictiveF 9ntrucCt ea reprezintF de :eptF un conceptF conce%tul
$i$temic.
A7cen7iunea conce%tului $i$temic, a per7pectivei Bi metodo5ogiei
7i7temice 9n medicinF 9n genera5F Bi 9n medicina 7tomato5ogicF 9n 7pecia5F e7te
Lu7ti:icat de con6inutu5 Bi per7pectiva teoriei generale a $i$temelor M!ud?ig
G6,7:9:G5=
von Berta5an:rUO Bi de de:ini6ia dat de ace7ta $i$temului> Aun comp5eJ de
e5emente a:5ate 9n interac6iuneY.
(ezu5t din de:ini6ie c e7en6ia5u5 pentru 7i7tem e7te interac+iunea dintre
e5emente5e 7a5eF acea7t interac6iune :iind cea care tran7:orm an7amD5u5 de
e5emente 9ntr-o unitate cu un anumit 7peci:ic Bi re5ativ autonom 9n re5a6ii5e cu
organi7mu5 uman Bi cu 7uD7i7teme5e 7a5e dintre care :ace parte Bi 7i7temu5
7tomatognat.
Si7temu5 reprezintF deciF mi an7amD5u de e5emente di:eriteF care 7e a:5
9n 7trCn7 5egtur une5e cu a5te5eF :ormCnd un tot unitar determinatF un 9ntreg
cu propriet6i Bi :unc6ii 7peci:iceF di7tincte de propriet6i5e e5emente5or
componente.
ABadarF 7i7temu5 reprezint o 7intez a e5emente5orF o ca5itate nouF
avCnd 9n7uBiri Bi ac6iuni propriiF care nu 7e 9ntC5ne7c 5a e5emente5e a:5ate 9n
a:ara 7i7temu5ui. Acea7ta 7e eJp5ic prin interac6iuni5eF prin re5a6ii5e comp5eJe
9ntre e5emente5e de :eazF 9ntre e5e Bi 7i7tem.
Natura 7i7temu5ui depinde atCt de natura e5emente5orF cCt Bi de natura
re5a6ii5orF dar Bi inver7F 7e poate vorDi de7pre o interdependen6 9ntre 7i7temF
e5emente Bi 7tructuriF ca ac6iune inver7 a 7i7temu5ui a7upra e5emente5or.
AvCnd 9n vedere ace7te a7pecteF putem a:irma c particu5arizarea
conceptua5 a viziunii 7trucrura5i7t-7i7temice 5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognat
7coate 9n eviden6F DazCndu-7e 9n ace5aBi timp pe un a7pect :undamenta5 Bi
anume a5 corela+iilor interne 9ntre e5emente5e 7i7temu5ui Mmor:o5ogiceF
:unc6iona5e Bi c5iniceO Bi a5 corela+iilor cu ntregul, hoionu5 7au macro7i7temu5
reprezentat de organi7mu5 uman 9n an7amD5u5 7uF cruia 7i7temu5 7tomatognat
i 7e integreaz.
5ntegrarea 9n7Bi pre7upune a7pectu5 de $u%raor#onare 5a toate nive5e5eF
atCt pentru e5emente5e 7i7temice 7tomatognatice Morgane odonto-parodonta5eF
muBchi manducatoriF AT'F oa7e maJi5are etcOF vzute ca 7uD7i7temeF cCt Bi
pentru 7i7temu5 7tomatognat 7uDordonat 5a rCndu5 7u macro7i7temu5uiF adic
organi7mu5ui uman 9n an7amD5u5 7u.
9n ace7t :e5F integrCndu-7e 9n 7i7temF e5emente5e 7i7temice 9Bi pierd un
anumit grad de 5iDertateF tran7:erCnd-o 7i7temu5ui. +rin ace7t tran7:er de
5iDertate de 5a e5emente 7pre 7i7temF 7i7temu5ui 7tomatognat 9i creBte autonomia
9n raport cu macro7i7temu5F organi7mu5 umanF deoarece e5emente5e 7i7temice
7tomatognatice izo5ate nu-Bi pot mani:e7ta autonomia 9n re5a6ii5e cu mediu5
9ntr-o a7emenea m7ur 9n care o poate :ece 7i7temu5 9n urma ace7tui tran7:er.
#n eJemp5u 9n ace7t 7en7 95 reprezint mu'c2ii man#ucatori, un e5ement
7i7temic 7tomatognatic important. "i 7unt capaDi5i de a rea5iza :or6a de
contrac6ie mu7cu5ar 7uD contro5 neuro-endocrin. Acea7t :or6 va contriDuiF
9ntre a5te5eF 5a rea5izarea dinamicii mandiDu5are Bi a acte5or de
V. B8(98l, C. M:(;(,<8
ma7tica6ie. /r contriDu6ia ce5or5a5te e5emente 7i7temice 9n7 MAT'F
parodon6iuF din6iF oa7eF maJi5areF g5ande 7a5ivareO Bi a unor e5emente
7upra7i7temiceF deci :r ace7te mu5tip5e interac6iuniF muBchi manducatori 7unt
7imp5e e5emente anatomice 7i7temice.
!a :e5F organu5 dento-parodonta5 nu poate :i de:init 7ingur decCt ca
e5ement anatomic :r o va5oare :unc6iona5 anumeF e5 integrCndu-7eF de :aptF
conteJtu5ui 7i7temic 7tomatognatic.
A7t:e5F teoria genera5 a 7i7teme5orF vzut ca in7trument euri7ticF
prezint uti5itateF 9ntrucCt permite de7prinderea unor a7pecte de metodo5ogie Bi
de aDordare a cercetri5or. Are meritu5 de a con:eri 7i7temu5uiF oricare ar :i
ace7taF o 7erie de atriDute cu 7emni:ica6ii preci7e:
Z imaginea #e glo*alitate, proc5amCnd prioritatea tota5it6ii a7upra
pr6i5or[
Z corela+ia $tructur1func+ie, 7tructura inc5uzCnd tota5itatea M+iagetOF iar
:unc6ia reprezentCnd rezu5tatu5 interac6iunii e5emente5or ctre un rezu5tat
:ina5 comun[
Z integralitatea - re:5ect interdependen6a Bi interac6iunea tuturor
e5emente5or componente a5e 7i7temu5ui Bi apari6ia unor propriet6i
7peci:ice 5ui Bi care 5ip7e7c e5emente5or componente 7eparate[ 7i7temu5
e7te condi6ionat de ctre e5ementeF iar e5emente5e 7unt 7upu7e unei
ac6iuni integratoare din partea 7i7temu5ui[
Z ierar2i&area, caracteru5 in:orma6iona5F autoreg5aDi5 Bi :ina5izatF care
ai7igur 7taDi5itatea 9n re5a6ie cu a5te 7i7teme[
Z integratvitatea?
Z capacitatea de autodezvo5tareF metaDo5i7mu5 7peci:icF tran7miterea
caractere5or prin ereditate.
(e:erindu-ne 5a o c5a7i:icare a 7i7teme5orF avCnd 9n vedere interac6iunea
permanent cu mediu5 eJtern a $i$temului $tomatognat, de7prindem o a5t
caracteri7tic - aceea de $i$tem #e$c2i$. %5a7i:icarea apar6ine 5ui +rigogineF
e7te raportat 5a interac6iunea 7i7teme5or cu mediu5 eJtern Bi grupeaz
7i7teme5e a7t:e5:
3. $i$teme i&olate N idea5eF nu interac6ioneaz cu mediu5[
,. $i$teme nc2i$e - nu 7chimDi 7uD7tan6 cu mediui eJternF dar accept Bi
cedeaz energie[
3. $i$teme #e$c2i$e 1 7chimD cu mediu5 eJtern 7uD7tan6 Bi energieF 7unt
caracteri7tice 7i7teme5or Dio5ogiceF inc5u7iv 7i7temu5ui 7tomatognat.
Ana5iza din per7pectiv 7i7temic a permi7 a5ctuirea unui conce%i
unitar, Dazat pe principiu5 care uneBte tota5itatea cu pr6i5eF 7uD#niindu-7e
imaginea de g5oDa5itateF 9ntrucCt teoria 7i7teme5or Bi no6iunea de 7i7temF au
4
G6,7:9:G5=
aLun7 7 :ie gCndite m 7trCn7 vecintate cu ideea de tota5itate Bi cu per7pectiva
ho5i7tic.
Tota5itatea e7te cea care introduce echi5iDru5F a7pectu5 integratorF
coeziunea organic a contradic6ii5or interne a5e an7amD5u5uiF iar aDordarea
7i7temic proc5am prioritatea tota5it6ii a7upra pr6i5or.
*e a7emeneaF ap5icarea teoriei genera5e a 7i7teme5or 9n7eamn admiterea
caracterului organi&at a5 e5emente5or 7i7temice 7tomatognaticeF dezv5uind
temeiu5 5egic intern a5 organizriiF 9ntr-o a*or#are 'tiin+ific riguroa$.
#ti5izarea conceptu5ui 7i7temic 7e rea5izeaz 9n 7trCn7 core5a6ie cu ce5 de
7tructur precum Bi a5 :unc6iei e5emente5or 7i7temice date 9n 7tructurF a
modu5ui 9n care e5e interac6ioneaz 9ntre e5e Bi cu an7amD5u5 organi7mu5ui
umanF 7taDi5indu-7e ro5u5 Bi 5ocu5 5or 9n rea5izarea :unc6ii5or 7i7temice 7peci:ice
Bi a5e organi7mu5ui uman.
*e aici deriv Bi un a5t avantaL maLor Bi anume po7iDi5itatea integrrii
di:erite5or domenii medica5e 7tomato5ogiceF tran7:eru5 de metodeF concepte Bi
principii 9ntre di7cip5ine.
+unCnd Daze5e <nato5ogiei moderneF 'c%o55um Bi Staiiard au de:init-o
ca Btiin6 Bi au precizat no6iunea de 7i7tem 7tomatognatF prin care ei 9n6e5eg
unitatea mor:o5ogic Bi :unc6iona5i a tuturor 6e7uturi5or ce particip 5a actu5 de
ma7tica6ieF deg5uti6ieF mimicF :ona6ie. 9n :e5u5 ace7ta 7unt cuprin7e 7uD aceeaBi
denumire o mu5titudine de organe Bi 6e7uturi de o mare varietate 7tructura5F
cu :unc6ii 7peci:ice di:eriteF dar care toate concur 5a rea5izarea :unc6ii5or
7tomatognatice: ma7tica6iaF deg5uti6iaF :ona6iaF mimicaF re7pira6ia.
*in componen6a 7i7temu5ui 7tomatognat :ac parte ce5e dou maJi5areF
articu5a6ia temporo-mandiDu5arF din6ii Bi 6e7utu5 parodonta5 de 7u76inereF
muBchii moDi5izatori ai mandiDu5eiF muBchii mimiciiF pr6i5e moi a5e oDraLi5orF
cavit6ii ora5eF 5imDaF g5ande5e 7a5ivareF va7e5eF 5im:atice5e Bi nervii a:eren6i.
"7te 5e7ne de con7tatat varietatea 6e7uturi5or ce intr m componen6a
7i7temu5ui 7tomatognatF de unde Bi di:icu5tateaF i7toriceBte demon7tratF a
g7irii unei no6iuni cuprinztoare care 7 caracterizeze mu5titudinea de
7tructuri ce compun 7i7temu5 7tomatognat.
Nu e7te de mirare cF dat :iind impo7iDi5itatea g7irii unei termino5ogii
adecvateF 5iteratura de 7pecia5itate aDund 9n tot :e5u5 de denumiri. A7t:e5F 9n
5iteratura 7tomato5ogic 7-a :o5o7it termenu5 de a%arat ma$ticator, mcercCnd
7 7e 7coat 9n :actor comun :unc6ia ma7ticatorie a 7tructuri5or 5a care ne
re:erimF termen care a :o7t 9n5ocuit apoi cu termenu5 de a%arat man#ucator,
avCndu-7e 9n vedere :aptu5 c moDi5izarea mandiDu5ei caracterizeaz aproape
toate :unc6ii5e 7tomatognatice.
9n 5iteratura noa7tr 7tomato5ogic 7-a dat o 5arg circu5a6ie termenu5ui
de a%arat #ento1ma.ilar. *in dorin6a de a o:eri o termino5ogie cCt mai
5
V. B8(98l, C. M:(;(,<8
cuprinztoareF unuI autori 5-au denumit com%le. mu'c2i1articula+ie1#inte1
%aro#on+iu, denumire- care nu reuBeBte 7 7ugereze nici pe departe
comp5eJitatea 7i7temu5ui mor:o-:unc6ionai 5a care 7e re:er.
9n u5time5e deceniiF 9n.5iteratura 7tomato5ogic au aprut 9ncercri de
conturare 7i7temic a teritoriu5ui maJi5o-:acia5. No6iunea de 7i7tem treDuie
privit atCt 7uD a7pect ciDerneticF cCt Bi 7uD a7pect :i5ozo:icF 7tructura5i7t.
A7t:e5F +o77e5tF Ke58imo uti5izeaz termenu5 de $i$tem ma$ticator. $a?amura
uti5iza pCn nu de mu5t termenu5 de $i$tem oclu&al, con7iderCnd oc5uzia ca
proD5ema centra5 a 7i7temu5ui. *ar denumirea cu cea mai targa uti5izare e7te
aceea de $i$tem $tomatognat, :o5o7it de cercettori cu renumeF cu contriDu6ii
:undamenta5e 5a dezvo5tarea gnato5ogiei ca Btiin6 MTan8e57onF <uichetF
*a?7onF BauerF <uto?78iO.
Noi uti5izm termenu5 de $i$tem $tomatognat din mai mu5te motive. 9n
primu5 rCndF pentru concep6ia 7tructura5i7t-integra6ioni7t care 7t 5a Daza
denumiriiF concep6ie care ia 9n con7idera6ie atCt core5a6ii5e interioare a5e
7i7temu5ui Mcore5a6ii mor:o5ogiceF :unc6iona5e Bi c5iniceOF cCt Bi core5a6ii5e 7a5e
cu re7tu5 organi7mu5ui ce condi6ioneaz :unc6ii5e 7tomatognatice.
A5 doi5ea motiv 95 con7tituie nece7itatea con7ervrii unei core7ponden6e
9ntre denumirea Btiin6ei - gnato5ogia - Bi 7uportu5 mor:o5ogic a5 preocupri5or
7a5e - 7i7temu5 7tomatognat.
#5timu5 argumentF nu :undamenta5F dar cu o mare :or6 orientativF 95
reprezint :aptu5 c termenu5 de 7i7tem 7tomatognat e7te uti5izat de maLoritatea
gnato5ogi5orF 9n timp ce re7tu5 termino5ogiei e7te :o5o7it aproape 9n
eJc5u7ivitate de cercettorii care au propu7-oF :r a avea o r7pCndire prea
5arg 9n 5iteratura mondia5.
ABadarF $i$temul $tomatognat reprezint o particu5arizare 9ntr-un
domeniu 7pecia5izat a teoriei genera5e a 7i7teme5or. +5ecCnd de 5a concep6ia
7tructura5i7t-integra6ioni7tF Bur5ui caracterizeaz 7i7temu5 7tomatognat prin
urmtoare5e tr7turi :undamenta5e:
3. $i$tem *iologic 1 domeniu5 de re:erin6 e7te organi7mu5 uman 7upu7
5egi5or Dio5ogice[
,. $i$tem #e$c2i$ - caracteri7tic 7peci:ic oricrui 7i7tem Dio5ogic. 9n cadru5
7i7temu5ui 7tomatognat 7e 7taDi5e7c core5a6ii intra7i7temice 9ntre 9ntreg Bi e5emente5e 7a5e
componenteF precum Bi 9ntre e5emente5e 7i7temu5ui vzute ca 7uD7i7teme MdinteF
parodon6iuF muBchiF va7e ete.O[
L
3. $i$tem reali&at %rin convergen+ func+ional 1 7emni:ic :aptu5 c e5emente5e
componente Mdin6iF parodon6iuF oa7e maJi5areF muBchiF AT'O cu
@ :unc6ii 7peci:ice particip 5a rea5izarea :unc6ii5or g5oDa5e a5e 7i7temu5ui
I 7tomatognat. *atorit activit6ii coordonate intra7i7temiceF :iecare e5ement 9Bi
6
G6,7:9:G5=
rea5izeaz :unc6ia 7a 7peci:ic Mcontrac6ieF 7ecre6ieOF dar 9n virtutea
interre5a6ii5or mu5tip5e Bi comp5eJe dintre e5e concur 5a rea5izarea :unc6ii5or
g5oDa5e a5e 7i7temu5ui 7tomatognat Mma7tica6ieF :ona6ie etcO[
1. $i$tem integral 1 acea7t caracteri7tic deriv din :aptu5 c nici unu5
din e5emente5e componente nu poate de:ini 7i7temu5F aBa cum :r 7ucce7 7-a
9ncercat Maparat ma7ticatorF aparat dento-maJi5arOF deoarece 9n viziunea
concep6iei 7i7temice :iecare e5ement e7te aD7o5ut nece7arF dar nu 7u:icient[
5. $i$tem integrat - 9n angrenaLu5 unui macro7i7temF organi7mu5 uman cu
care 7taDi5eBte re5a6ii atCt pe 5inia :unc6ii5or 7peci:ice 7i7temu5uiF cCt Bi pe 5inia
Tune6i5or 7peci:ice :iecrui 7uD7i7tem. Ace7te core5a6ii intra Bi 7upra7i7temice
7uDordoneaz Bi integreaz activitatea 7i7temu5ui 7tomatognat organi7mu5ui
uman[
E. $i$tem autoreglat 1 autoreg5area 7e de:ineBte pornind de 5a concep6ia
medica5 Bi :i5ozo:ic integrativF con:orm creia 7i7temu5 7tomatognat e7te
caracterizat de o homeo7tazie 7peci:ic 7uDordonat homeo7taziei genera5e
ne7peci:ice a macro7i7temu5ui Morgani7mu5O 9n care reac6ia de :eed-Dac8 Loac
un ro5 important.
"chi5iDru5 7i7temu5ui 7tomatognatF Dio5ogic Bi DiomecanicF e7te un
echi5iDru dinamic 9n raport cu vCr7taF dezvo5tarea etc. A:ectarea unei 7ingure
componente 7i7temice 7tomatognatice atrage dup 7ineF mai devreme 7au mai
tCrziuF dezechi5iDru5F di7homeo7tazia 9ntregu5ui 7i7temF 7timu5CndF 9n ace5aBi
timpF 7i7teme5e proprii de reechi5iDrareF cu 7taDi5irea unui nou nive5 a5
echi5iDru5ui 7i7temic Made7ea precarO.
3.1. %ON%"+T#! <NATO+(OT"TI%
%onceptu5 gnatoprotetic urmreBte reunirea principii5or gnato5ogice cu
metodo5ogia c5inic Bi tehno5ogic de 7orginte proteticF 9n 7piritu5
interdi7cip5inarit6ii Bi tran7di7cip5inarit6ii. Introducerea conceptu5ui
gnatoprotetic e7te de natur 7 o:ere Daze5e Dio5ogice Bi Diomecanice 5a
,nd"-.n ra6ionamentu5ui proteticF a7igurCnd principii5or gnato5ogice
:ina5itatea eJecu6iei protetice. +rivite a7t:e5F ce5e dou componente a5e
conceptu5ui apar 9ntr-o re5a6ie intercondi6ionatF inde7tructiDi5.
/uziunea proteticii dentare cu gnato5ogia ni 7e pare 5ogicF nece7itatea ei
:iind dictat mai cu 7eam de convergen6a pCn 5a coinciden6 a preocupri5or
9n cCmpu5 interdi7cip'nar Bi tran7di7cip5inar a5 7tomato5ogiei.
<natoprotetica - conceptF di7cip5in Bi 7pecia5itate 7tomato5ogic
-permite ap5icarea cunoBtin6e5or gnato5ogice n practica de :iecare ziF
9n5e7nind
7
V. B8(985, C. M:(A(;<8
a7t:e5 conceptua5izarea Bi medica5izarea de care avea atCta nevoie protetica
dentar. -
*e:inirea conceptu5ui /nto0rot"t&#
*ar cum poate :i de:init gnatoprotetica\ +entru acea7ta va treDui 7
urmrim de:ini6ia ce5or dou 5aturi a5e 7a5eF gnato5ogia Bi protetica.
Bever5UF 'c%o#um Bi Sta55ardF promotorii conceptu5ui gnato5ogic 9n
7tomato5ogieF de:ineau gnato5ogia drept ABtiin6a care 7e ocup cu anatomiaF
'7to5ogiaF :izio5ogia Bi pato5ogia 7i7temu5ui 7tomatognatF Btiin6a care cuprinde
Bi tratamentu5 ace7tui 7i7temF pe Daza eJamenu5ui oDiectiv Bi a5 diagno7ticu5uiY.
9n privin6a proteticii dentareF Stan5eU TaD5on78iF 9n AI55u7trated *ictionarU o:
*enti7trUY M392, - ]. B. Saunder7 %ompanUOF d urmtoarea de:ini6ie:
Aramur a 7tomato5ogiei care 7e ocup de re7taurarea Bi men6inerea :unc6ii5or
ora5eF con:ortu5uiF 9n:6iBrii Bi a 7nt6ii pacientu5ui prin 9n5ocuirea din6i5or
pierdu6i Bi a7igurarea continuit6ii 6e7uturi5or cu 7uD7titute arti:icia5eY.
%unoaBterea con6inutu5ui teoriei Bi practicii ce5or dou domenii
amintite impune con7tatarea c e5e 7e re:er 5a ace5eaBi a7pecte a5e 7pecia5it6iiF
urmrind ace5aBi 7cop - men6inerea 7au in7taurarea echi5iDru5ui 5a nive5u5
7i7temu5ui 7tomatognat.
Toate tratate5e de gnato5ogie inc5ud principii Bi tehnici de recon7tituire
protetic a arcade5or arti:icia5eF 9n timp ce tratate5e de protetic dentar :ac
amp5e re:eriri 5a 7uprimarea di7:unc6ii5orF repoC6ionarea mandiDu5o-cranianF
determinarea re5a6iei centrice. 9n practica cotidian ce5e dou domenii 7e
intricF 7e 7uprapun permanentF ceea ce demon7treaz in7eparaDi5itatea 5or.
9n virtutea ce5or artateF gnato%rotetica 7e poate de:ini drept Bacea
ramur a me#icinii $tomatologice care $e ocu% #e cunoa'terea, men+inerea
$au in$taurarea ec2ili*rului *iologic 'i mecanic al $i$temului $tomatognat
%rin mi-loace $%ecifice n conte.t *io1%$i2o1$ocial" (V. Burlui".
%on6inutu5 gaatoprotedcii ca d&1#&0!&n2 Bi 7pecia5itate 7tomato5ogic
%on6inutu5 gnatoproteticii ca di7cip5in 7e 7tructureaz pe mai mu5te
capito5e 9n cadru5 crora enumerm: mor:o5ogiaI c5inic a 7i7temu5ui
7tomatognat[ :unc6ii5e 7i7temu5ui 7tomatognat[ di7:unc6ii5e 7i7temu5ui 7to-
matognat[ 5eziuni5e coronare[ edenta6ia par6ia5[ edenta6ia tota5.
*in punct de vedere a5 vCr7te5or crora 5i 7e adre7eaz gnatoproteticaF ca
7pecia5itate 7tomato5ogicF 7e individua5izeaz:
Z gnatoprotetica in:anti5 M7auF mai cuprinztorF gnatoprotetica vCr7tei de
creBtere Bi dezvo5tareO[
Z gnatoprotetica adu5tu5ui[
2
GC,7:9:G5=
D gnatoprotetica vCr7te5or 9naintate 7au geronto-gnatoprotetica. Teoria Bi
practica gnatoprotetica nu pot :i concepute m a:ara unor 7trCn7e re5a6ii cu
medicina 7tomato5ogicF :iind coneJate deopotriv cu odottto-
parodonto5ogiaF 7tomato5ogia in:anti5F chirurgia Duco-maJ5o-:acia5.
Apartenen6a Ia conceptu5 de 5arg integrare Dio-p7iho-7ocia5a
%aracteri7tica e7en6ia5 a conceptu5ui gnatoprotetic o reprezint
apartenen6a 7a 5a medicina 7tomato5ogic BiF prin acea7taF 5a conceptu5 medica5
de 5arg integrare Dio-p7iho-7ocia5.
%onceptu5 gnatoprotetic reprezintF de :aptF o particu5arizare a orientrii
medica5e Dio-p7iho-7ocia5eF e5 re5evCnd a7pecte5e Bi interconeJiuni5e 7peci:ice
a5e 7i7temu5ui 7tomatoprat cu 7tructura p7iho5ogic a individu5uiP precum Bi
og5ind8ea 5or 9h comportamentu5 7ocia5. Sunt cuno7cuteF din ace7t punct de
vedereF tu5Durri5e p7ihice datorate edenta6ieiF :ina5izate cu 7chimDarea
comportamentu5ui 7ocia5 prin introvertite Bi izo5are :a6 de grup.
Terapia Bi practica gnatoprotetica recuno7c Bi 7en7u5 opu7 a5 circuitu5ui
de interconeJare Dio-p7iho-7ocia5F atunci cCnd con:5icte de micro 7au
macrogrup 7ocia5 produc muta6ii 9n 7tructura p7iho5ogicF muta6i acumu5ate
ca energii con:5ictua5e nerezoh^ate Bi careF prin :iJare pe anumite re5ee a5e
7i7temu5ui 7tomatognatF determin modi:icri a5e etaLu5ui Dio5ogic din triada
Dio-p7iho-7ocia5.
9n :e5u5 ace7taF 7e poate a:irma c :iecare perturDareF 5eziune anatomo-
c'nicF aprut 9n 7i7temu5 7tomatognat poart 9n ea germene5e unor tu5Durri
a5e echi5iDru5ui Dio-p7iho-7ocia5 7au reprezint eJpre7ia unor 7ei7me cu 7ediu5
9n ce5e5a5te etaLe a5e 7tructurii Bi 7upra7tructurii amintite. *e mu5te ori 5eziunea
de 5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognat coeJi7t cu tu5Durri p7iho5ogice 7au de
ordin 7ocia5 ce evo5ueaz independent.
+ermeaDi5itatea practicianu5ui Bi ini6ierea 5ui 9n direc6ia interpretrii :iin6ei
umane 9n conteJtu5 interre5a6ii5or Dio-p7iho-7ocia5e 9Bi g7e7c 7en7u5 9h
rea5izarea unei terapii comp5eJe care 7 7uprime dezechi5iDre5e indu7e de 5a un
etaL 5a ce55a5tF 9ndeprtCndF 9n :e5u5 aice7taF po7iDi5it6i5e de recidiv.
(ezo5varea 9ngu7tF atomizat a proD5ematicii Dio5ogice e7te ine:icace 9n
prezen6a unor :ocare permanentizate 9n compartimentu5 p7iho5ogic 7au 7ocia5
Bi inver7.
#nitatea conceptu5ui gnatoprotetic
<natoprotetica o:er po7iDi5itatea unei gCndiri unitareF 9n 7en7u5
tridimen7iona5 amintitF prin orientarea 7a 7i7temicF printr-o e:icient integrare
p7iho-gnatoproteticF prin cunoaBterea a7pecte5or 7ocia5e 5egate de pato5ogia
gnatoprotetica.
9
V. B8/E5, C. Mo-iA(,<8
%aracteru5 unitar a5 conceptu5uiF gnatoprotetic 7e argumenteaz prin
interre5a6ia 7trCn7 dintre di:erite5e 7a5e 5aturiF dar e5 derivi 9n 7pecia5 din
interdependen6a :enomene5or Dio5ogiceF p7i5io5ogiceF 7ocia5e care concur 9n
determinarea 7trii de 7ntate 7au de Doa5 5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognat.
Ana5iza mai pro:undF uti5izCnd o in7trumenta6ie 7pecia5izatF
epi7temo5ogicF p7iho-7ocio5ogicCF va 5rgiF :r 9ndoia5F orizontu5 de
interpretare a5 7pecia5iBti5or 9n domeniu.
3.5. ISTO(I%
*eBi e7te vorDa de7pre o ramur nou a 7tomato5ogieiF cercettoru5 care
urmreBte evo5u6ia i7toric a ace7teia poate con7tata c preocupri privind
re:acerea ec'5iDru5ui 7i7temu5ui 7tomatognat au aprut 9n 7tomato5ogie cu mu5t
9nainte de con7tituirea gnato5ogiei ca Btiin6.
*ac acceptm con7ervarea Bi re:acerea echi5iDru5ui mor:o5ogicF
:unc6iona5 Bi Dio5ogic a5 7i7temu5ui 7tomatognat drept preocupare :undamenta5
a gnato5ogieiF 7e poate a:irma c din ce5e mai vechi timpuri au eJi7tat 9ncercri
9n acea7t direc6ie. A7t:e5F 9n i7toricu5 7tomato5ogieiF 9nceputuri5e protezrii
adLuncte Bi conLuncte 7e con:und pCn 9n perioada premodern Bi
contemporanF 9n amDe5e cazuri important :iind dorin6a pacientu5ui Bi
practicianu5ui de a co5aDora 9n rea5izarea unui echi5iDru mor:o5ogic Bi
:unc6iona5 a5 7i7temu5ui 7tomatognat.
*ate rma7e de 5a une5e civi5iza6ii de mu5t di7prute ate7t eJi7ten6a
preocupri5or de re:acere a continuit6ii arcade5or dentare m 7copu5 rea5izrii
7priLinu5ui oc5uza5 mu5tip5iiF a 7taDi5it6ii 7tatice Bi dinamice a mandiDu5ei.
(ea5izarea continuit6ii arcade5or 9mpiedic migrarea din6i5or vecini 7pre
7pa6iu5 edentat 7au eJtruzia antagoniBti5orF contriDuind 5a con7ervarea unui
p5an de oc5uzie g5i7antF echi5iDrat. 9nc de 5a egipteni erau uti5izateF 9n ace7t
7copF 5igaturi5e dentareF aBa cum o demon7treaz pie7a de7coperit de Tun8er7
pe o mumie egiptean din a I-a 7au a -a dina7tie M,5-- ani 9.e.n.OF g7it 9n
necropo5a de 5a <i7eh.
B5azoniF +errine de7coper eJi7ten6a unor din6i .arti:icia5i ataBa6i cu :ir de
aur de din6ii eJi7ten6i ai unor mumii din aceeaBi perioad. *e remarcat
7trdania Avindectoru5uiY de a reda un re5ie: oc5uza5 dentar a7emntor
din6i5or aD7en6i de pe arcad.
#n papiru7 datCnd de acum 5--- de ani de7crie tehnica de repozi6io-
nare a unei articu5a6iiF temporo-mandiDu5are di75ocateF demon7trCnd c
tu5Durri5e temporo-mandiDu5are eJi7tau 9nc din "giptu5 antic.
G6,7:9CG5=
*e :aptF medicii "giptu5ui antic erau ve7ti6i mai a5e7 9n centre urDane a5e
antichit6iiF cum au :o7t TeDa Bi 'ern:57. Invazia araDi5orF incendierea DiD5iotecii
din A5eJandriaF 7curgerea ineJoraDi5 a timpu5ui au du7 5a di7pari6ia unor izvoare
i7torice privind tehno5ogia ace5or vremuri Bi principii5e ce :undamentau
interven6ii5e 7tomato5ogice.
*up Bro?nF :enicienii au cuno7cut Kga9ura interdentar cu mu5t 9naintea
egipten:5or. O mandiDu5 g7it de ctre *rF <ai55ardatF 9n 32E,F 9n necropo5a de 5a
Saida 9n Siria Mvechiu5 SidonO Bi a:5at a7tzi 5a muzeu5 !ouvre din +ari7F ate7t
Iuti5izarea "gaturii cu :ir de aur 9n re:acerea continuit6ii arcadei dentare 9n zona
:ronta5.
/enicienii au contriDuit 5a r7pCndirea 5igaturii 9n Dazinu5 'i ii 'editeraneF
irai7mi6Ciid-o a7t:e5 greci5or. !igatura 5ui Kipocrat e7te Dinecuno7cut Bi 9n
7tomato5ogia contemporan ca metod de conten6ie MBatarecO.
'uzeu5 arheo5ogic din Atena Bi muzeu5 )co5ii dentare din +ari7 de6in pie7e
provenind din antichitatea greacF ate7tCnd cunoaBterea miL5oace5or 7imp5e de
conten6ieF
*i75ocai ea. AT' poate :i privit ca cea mai avan7at caracteri7tica a
7indromu5ui datorat ten7iunii mu7cu5are Bi tu5Durrii coordonrii mu7cu5areF
tp.c_I- CP.T t TF i Ru:ip5eJ a ace7teia. 9n p5u7F vechii greci cunoBteau ieDiiu.:
Yi i P7L@ o @ I- re e7te eJact aceeaBi cu cea uti5izat a7tzi.
".Ii - . L Q ?F de a7emeneaF 5igatura interdentarF pe care au
8i @ c i 5 u- @ S $. `-o cu Dande5ete de aur prin7e pe din6ii 5imitro:iF OFanvii.Si
hX-! T 1 92 $a6i prin pivouri orizonta5e tran7:iJiante.
FG A aRR 11a arheo5ogic 7e a:5 9n muzeu5 <Cnd MBe5giaOF
IIYS$iiIi:Y "?v #9 iI iua din +ari7 etc. Se con7ider c etru7cii au tran7mi7 ic. #[I.Ia F
F B f Arta 5or 9n domeniu5 reaDi5itrii empirice a echi5iDru5ui -ttiim FII:ab N - iana ne
dovezi ce provin din primu5 7eco5 a5 erei noa7tre I T i ct utIFiI.Lt[ ncaiatea rezo5vri5or
protetice din acea7t perioad.
+5iniu ce5 BtrCn recomanda 9n 5ucrri5e 7a5e B5e:uirea din6i5or care depBeau
p5anu5 de oc5uzieF 9n 7copu5 reducerii moDi5it6ii ace7tora Bi e5iDerrii D5ocaLu5ui
mandiDu5ar.
"vu5 'ediuF epoca oD7curanti7mu5ui re5igio7F 9nregi7treaz 5ip7a de progre7
Bi con7ervatori7mu5 tuturor ramuri5or medica5e. "Ji7t totuBi numeroa7e izvoare
i7torice din acea7t perioadF adevrate repere privind nive5u5 Bi con6inutu5 practicii
medica5e. <ra6ie 5ui <uU de %hau5iacueF 7tomato5ogia 9nregi7treaz totuBi une5e
progre7e.
In 7eco5e5e urmtoareF prin AmDroi7e +areI M3539-359-OF 'athia7 +urmarm
M3E12-37,3O Bi +ierre /auchardF *uDoi7 de %hemant etcF 7e remarc
?
V. BV(985, C. M:(A(,<8
mai a5e7 o 9mDunt6ire a tehno5ogiei Bi o diver7i:icare a metode5or terapeuticeF
:r o :undamentare medica5 :oarte 7o5id.
+erioada empiric a dezvo5trii gnato5ogiei 7e 9ncheie o dat cu 9nceputu5
7eco5u5ui a5 H"H-5eaF perioad 9n care apar prime5e principii mecanice a5e
re7taurrii 7i7temu5ui 7tomatognat di7:unc6iona5izat prin edenta6ieF precum Bi o
tehno5ogie adecvat ap5icrii 9n practic a ace7tor principii.
+rimu5 pa7 important 9n acea7t direc6ie e7te :cut o dat cu apari6ia
primu5ui 7imu5ator a5 7i7temu5ui 7tomatognatF 7uD :orma 7a cea mai empiric N
oc5uzoru5 cu cheie de gip7 M32-5O. 'ai tCrziuF 9n anu5 321-F :rancezu5 <ariot
propune oc5uzoru5 BarnierF aparat uti5izat Bi a7tzi 9n toate 5aDoratoare5e de
tehno5ogie protetic din 5ume. Aparatu5 5ui <ariot nu permitea e:ectuarea
miBcri5or de 5atera5itate.
+reocupa6i de 7imu5area cCt mai :ide5 a miBcri5or mandiDu5eiF Tame7
%ameron Bi *anie5 "van7 Dreveteaz 9n ace5aBi anF independent unu5 de
ce55a5tF cCte un articu5ator ce permite miBcri de 5atera5itateF atrgCnd aten6ia
a7upra con:ec6ionrii pie7e5or protetice pe articu5atoare cCt mai :unc6iona5e.
9n anu5 3252F Bon?i55 propune un articu5ator cu traiectorie orizonta5
care permitea miBcri de 5atera5itate Bi protruzie. Aparatu5 era con7truit pe Daza
unor 7tudii amnun6ite a5e mor:o5ogiei 7i7temu5ui 7tomatognatF 9n urma crora.
autoru5 a con7tatat c puncte5e condi5iene Bi punctu5 interinci7iv :ormeaz un
triunghi echi5atera5 Mtriunghiu5 Bon?i55O cu 5atura de 3- cm. Boe?i55 a artatF
pentru prima datF in:5uen6a di7tan6ei condi5iene a7upra orientrii muchii5or Bi
pante5or cu7pidieneF demon7trCnd c 9n miBcarea de 5atera5itate punctu5
interinci7iv 9n7crie un unghi de 3,-d. 9n concep6ia oc5uza5 a 5ui Bon?i55F 9n
miBcri5e de protruzie Bi 5atera5itateF echi5iDru5 proteze5or tota5e 7e men6ine prin
eJi7ten6a a trei puncte de 7priLinF unu5 mez' Bi dou di7ta5e.
*ecenii5e urmtoare 7e 9n7criu ca perioade de adevrat e:erve7cen6 a
7piritu5ui de cutare Bi creativitate 9n domeniu5 gnato5ogieiF numeroBi
cercettori preocupCndu-7e de 7taDi5irea parametri5or Diomecanici ai dinamicii
mandiDuiareF precum Bi de con7ecin6e5e c5inice a5e perturDrii ace7tor
con7tante de miBcare. +rintre precur7orii gnato5ogiei moderne 7e numr Bi
Ba58?i55 careF 9nc din anu5 32EEF con7tata c mandiDu5a poate e:ectua miBcri
de rota6ie pur 9n timpu5 miBcri5or de 9nchidere Bi de7chidere. !oca5izCnd aJa
Barnier pe 5inia intercondi5ianF Ba58?i55 :cea con7tatarea cF 9n miBcarea de
de7chidere amp5F condi5ii 7e miBc 9nainte Bi 9n Lo7F notCnd m ace5aBi timp
migrarea corporea5 a mandiDu5ei 9n miBcarea de 5atera5itate. +rin ace7te
oD7erva6iiF Ba58?i55 pre:igura apari6ia concepte5or modeme a5e re5a6iei centrice
Bi a5e cinematicii mandiDuiare. %u 7iguran6 c in:5uen6a cercetri5or 7a5e
a7upra dezvo5trii gnato5ogiei ar :i :o7t mu5t mai mare dac manu7cri7e5e 7a5e
nu ar :i zcut acoperite de pra: Bi necuno7cute vreme 9nde5ungat 9ntr-o
12
G6,7:9:G5=
DiD5iotec din !ondra MBauer Bi <uto?78iO. *ar Ba58?i55 poate :i con7iderat Bi
un precur7or a5 concep6iei :unc6iei canine Mcu7pid :unctionO deoarece m
5ucrri5e 7a5e e5 atrgea aten6ia a7upra ro5u5ui caninu5ui m diriLarea miBcri5or
cu coatact dentarF aBa cum mai tCrziuF 9n 329-F Spee avea 7 recomande
B5e:uirea cu7pizi5or canini5or careF ieBind din curDa de oc5uzieF determini
in7taDi5itatea proteze5or.
- Apari6ia arcu5ui :acia5 9n 3227F con7truit de ctre KaUe7F permitea
tran7:eru5 date5or din c5inic pe articu5ator Bi orientarea montrii
individua5izate a mode5e5or de gip7. 'ai tCrziuF 9n 3299F Sno? avea 7-3
per:ec6ioneze Bi 7 contriDuie 5a r7pCndirea 5ui
+rime5e cercetri 7i7tematice privind cinematica mandiDu5ar 5e datorm
' !uceF careF 9n 3229F :cea prime5e 7tudii de :otoDadi7mogra:ie mandiDu5ar.
+ara5ei cu preocupri5e privind dinamica mandiDu5arF continu e5aDorarea de
noi articu5atoareF m 329- prin AmoedoF 9n 3295 prin ]a58er. ]a58er e7te
aee8 care a 7upu7 concep6ia 5ui Bon?i55 unei critici :oarte 7evereF po7tu5ate5e
ace7tea neveri:icCndu-7e 9n tota5itate ui c5inic. Articu5atoru5 Iui ]a58er a :o7t
primu5 7imu5ator cu pant condi5ian aLu7taDi5.
9n anu5 39-3F %ri7then7en propune un articu5ator pentru reg5area cruia
7e uti5izeaz chei de oc5uzie 9n diver7e pozi6ii :unc6iona5e a5e mandiDu5ei. In
aceeaBi perioad e7te de7cri7 :enomenu5 care 9i poart nume5eF
%ercetri5e 5ui Bon?i55F Ba58?i55 Bi "5tnerF !uce aveau 7 7e con6inut
cu oD7erva6ii5e 5ui %ampionF care uti5izeaz pentru prima oar un aparat de
9nregi7trare gra:ic a miBcri5or de de7chidere-9nchidereF con7tatCnd
pa7ien6a unei miBcri de rota6ie pur. 9n 7copu5 unei corecte montri a
din6:5orF autoru5 cerea :iJarea mode5e5or totr-o anumit pozi6ie :a6 de aJa de
rota6ie.
*up anu5 39-7F gnato5ogia cunoaBte importante achizi6ii Btiin6i:ice prin
5ucrri5e 5ui <U7iF BennettF 'on7on.
A. <U7i a pu7 Daze5e 7tudii5or privind oc5uzia Bi articu5areaF e5 :iind
principa5u5 promotor a5 teoriei oc5uza5e Di5atera5 echi5iDrate.
ABa cum 95 caracteriza <erDerF A5:red <U7i M32E5-3957O a :o7t un
cercettor de renumeF genia5 am putea 7puneF cruia gnato5ogia 3 datoreaz
mare parte din progre7u5 7u. !a 3- de ani M3295OF <U7i era pro:e7or de
anatomia Bi hi7to5ogia din6i5or 5a /acu5tatea de Stomato5ogie din _ttrichF dar
:cu7e dovada unui remarcaDi5 practician. 'u5te din cercetri5e 7a5e depBeau
cu mu5t puterea de 9n6e5egere a con:ra6i5orF precum Bi capacitatea de a7imi5are
a nou5ui 9n practica privat. Ace7t :apt a :cut ca de 5a 7imu5atoare de o
comp5eJitate 7urprinztoare 7 7e 9ntoarc 5a <U7i-7imp5eJF care a :o7t 9n ceie
din urm 9n6e5e7 Bi adoptat.
33
V. B8(9:l C. M:M;(,<8
<U7i e7te inventatoru5 unei 9ntregi 7erii de articu5atoareF dintre care
amintim:
a. 393- N <U7i 7imp5eJF :r pant condi5ian reg5aDi5F dar po7edCnd o tiL
de ghidaL inci7iv reg5aDi5[
D. 3931 - <U7i modi:ic articu5atoru5 7u[
eF 3935 N <U7i 7eiuiadaptaDi5 - cu pante condi5iene reg5aDi5eF DazatF ca Bi
ce5e5a5te articu5atoare a5e 7a5eF pe teoria ci5indri5or Bi a centre5or in7tantanee de
rota6ie[
d. 39,E -- <U7i TruDUte - articu5ator cu p5atou de reg5are Bi ghidaL inci7iv 9n
:unc6ie cie arcu5 gotic[
e. 3937 - un nou articu5ator <U7i cu un reg5aL inci7iv mu5t 7imp5i:icat[
:. 391- - Ne? Simp5eJ-<U7i.
%ercettor pro5i:ic 9n domeniu5 oc5uzo5ogieiF <U7i a emi7 une5e po7tu5ate
a cror va5aDi5itate 7e p7treaz Bi 9n zi5e5e noa7tre.
Aproape concomitent cu 5ucrri5e 5ui <U7iF prin cercetri5e 7a5e Bennett
avea 7. de7crie miBcarea de 5atera5i9ate rnandiDu5arF unghiu5 BennettF
traiectorii5e de dep5a7are a5e condi5i5or mandiDu5ari.
9n anu5 3931F uti5izCnd teoria 7:ereiF i55ain creeaz 7taDi5-oc5uzoru5
Teoria ca5otei 7:erice a :o7t pre5uat de ctre 'on7on 9n 3932F e5 con7iderCnd
c 7upra:e6e5e de oc5uzie a5e din6i5or 7e a:5 pe ace5aBi 7egment de 7:er cu
articu5a6ia temporo-mandiDu5ar.
]add?orthF 9n 3939F propune un articu5ator cu di7tan6 intercondi5ian
reg5aDi5. +5ecCnd de 5a mie5e 7o5u6ii con7tructive a5e ace7tui articu5atorF 9-
Iannau propune 9n 39,, im prim articu5ator care 9i poart nume5e. +reocupat
de armonia matematic a 7i7temu5ui 7tomatognatF e5 puD5ic 9n 39,E 5ucrarea
AArti8u5ation7 cuintYF 9n cadru5 creia un 5oc centra5 95 ocup aBa-numitu5
cuint a5 5ui Kannau. 9n ace5aBi anF autoru5 Dreveteaz articu5atoru5 7u tota5
aLu7taDi5 denumit 8ino7cepF A7t:e5F dup o perioad de cercetri
ne7i7tematizateF gnato5ogia 7-a organizat Bi 7-a cri7ta5izat ca Btiin6 dup anii
39,-.
In anu5 39,EF 'c%o55umF Sta55ard Bi Stuart 7emneaz actu5 de naBtere a5
<natoiogieiF punCnd Daze5e 7ociet6ii A<naithoiogica5 SocietU o: %a5i:orniaYF
de:inind <nato5ogia ca di7cip5in 7tomato5ogic Bi 7i7temu5 7tomatognat ca
oDiect a5 preocupri5or ei. "i au :o7t primii care au 7u76inut :aptu5F evident
a7tziF c oc5uzia nu e7te important numai 9n tehno5ogia proteticF ci Bi 9n
con7ervarea echi5iDru5ui 7i7temu5ui 7tomatognat.
+erioade5e care 7e 7ucced pCn 9n zi5e5e noa7tre 7unt caracterizate de
dezvo5tarea unor noi a7pecte a5e <nato5dgiei: de 5a c5ari:icarea proD5eme5or
mecanice a5e :unc6ii5or 7tomatognatice M%o7tenF 3931[ Ac8ermannF 3953OF
trecCndu-7e apoi 5a introducerea Bi dezvo5tarea :izio5ogiei Bi aF neuro:izio5ogiei
14
G6,7:9:G5=
mu7cu5are 9n <nato5ogie MTravei5F 395,[ Sch?artzF 395E[ !a78inF 39E3[
'ahanOF 5a proD5eme privind oc5uzia Bi :izio5ogia oc5uza5 M+an8eU-'ann-
SchuU5erF !auritzenF Thoma7F (am:LordF $rough-+ou57enF *a?7onF A7hF
!uciaOF proD5eme de Diomecanica a articu5a6iei temporo-mandiDu5are
M9ncepCnd cu SicherF 3953[ apoiF Ko7Je Bi (igo5etF 3973OF DazCndu-7e pe
tehnici de imagine ca artrogra:ia MNorgaardF 3971 - reactua5izatOF artro7copia
MOhmi7hiF 3975O Bi apoi %T Bi ('N.
In para5e5F ana5iza oc5uza5 Bi articu5ar a :o7t comp5etat cu
ce:e5ometrieF dezvo5tarea articu5atoare5orF aJiogra:9e MSiavice8O.
A7tzi gnato5ogia mai e7te con:runtat cu o 7erie de proD5eme de
termino5ogie Bi de de:inire a unor no6iuni :undamenta5eF cu eJp5icarea unor
a7pecte de Diomecanica cu aLutoru5 :izio5ogiei mu7cu5areF de dezvo5tareF 9n
continuareF a cercetri5or de neuro:9zio5ogie Bi neurop7iho5ogie 9n gnato5ogieF
cu introducereaF 9n practica 7tomato5ogic curentF a no6iuni5or Bi principii5or
gnato5ogice Bi g7irea coordonate5or integrrii :unc6iei oc5uza5e 9n an7amD5u5
:unc6iona5 a5 organi7mu5ui uman.
In domeniu5 termino5ogiei Bi de:inirii unor no6iuni :undamenta5e
gnato5ogiceF au eJi7tat Bi eJi7t 9nc puncte de vedere di:erite 9n 5egtur cu
pozi6ii5e :undamenta5e a5e mandiDu5eiF concep6ii5e oc5uza5eF etiopatogenia
di7:unc6ii5or 7tomatognatice etc.
#ne5e de:ini6ii Bi termino5ogii 7e eJc5ud reciprocF a5te5e 7e comp5eteazF
iar o a5t categorie e7te perimat :a6 de noi5e achizi6ii Btiin6i:ice.
Oc5uzia 9n7BiF con7iderat de Kem5eU ca Daz a 9ntregii 7tomato5ogiiF a
cuno7cut numeroa7e interpretri Bi di:erite tentative de de:inireF ceea ce :ace Bi
mai di:ici5 o 9ncercare de 7i7tematizare a cunoBtin6e5or acumu5ate 9n ace7t
domeniu.
*e:init de <U7i Bi Ac8ermann ca raport 7tatic 9ntre arcadeF con7iderat
#$ Ang5eF 9n mod 7urprinztorF ca raport 9ntre arcade5e dentare 9n repau7F dar
rede:init u5terior de ace5aBi autorF oc5uzia e7te con7iderat a7tzi ca un raport
7tatico-diiiamic 9ntre arcade5e dentareF no6iunea de articu5are :iind 9n5ocuit cu
termenu5 de 8ine7ioiogie oc5uza5. Q 'ai mu5tF oc5uzia a devenit un 7imDo5 a5
:unc6ii5or de Daz a5e 7i7temu5ui 7tomatognatF prin :izio5ogia oc5uza5
9n6e5egCndu-7e :recvent 7tudiu5 comportrii Diomecanice Bi neuromu7cu9are a
7i7temu5ui 7tomatognat 9n repau7 7au 9n 9ndep5inirea diver7e5or 7a5e :unc6ii
+5ecCnd de 5a no6iunea de oc5uzieF care e7te de :apt numai o eJpre7ie a
:unc6iei 7i7temu5ui 7tomatognatF 7-a 9ncercat re7i7tematizarea cunoBtin6e5or 9n
ace7t domeniu Bi introducerea no6iunii de 7i7tem oc5uza5. %onceptui de 7i7tem
7tomatognatF cu mu5t mai cuprinztorF inc5ude re5ie:u5 oc5uza5 ca parte
component a 7aF iar :izio5ogia 7i7temu5ui 7tomatognat inc5ude 9n mod nece7ar
:izio5ogia oc5uziei propriu-zi7e.
35
V. B8M985, C. M:(AM,<8
+entru (am:Lord Bi A7hF oc5uzia reprezint un domeniu comp5eJ 9n care
cunoBtin6e5e de :izio5ogieF p7iho5ogie Bi p7ihiatrie 7unt deo7eDit de importante
datorit 7uDordonrii :unc6iei oc5uza5e an7amD5u5ui reg5ri5or neuro:9zD5ogice
Bi p7iho:9zio5ogice.
%e5 mai important progre7 rea5izat 9n u5timu5 timp m gnato5ogie 7-a
9nregi7trat prin 7tudiu5 comportamentu5ui neuromu7cu5ar a5 7i7temu5ui
7tomatognat Bi 9mDinarea ace7tor cunoBtin6e cu teorii5e Diomecaoice eJi7tente.
9n acea7t direc6ie au devenit c5a7ice 5ucrri5e 5ui +o77ehF SicherF Sch?artzF
$a?amuraF Barre55e etc.
"Ji7t Bi 9n ace7t domeniu nenumrate necuno7cuteF dintre care amintim
eJi7ten6a 7au nu a unei activit6i Dioe5ectrice de repau7F punerea 9n eviden6 a
coneJiuni5or nervoa7e 9ntre teritorii5e ce coordoneaz :unc6ii5e oc5uza5eF
interdependen6a 5or cu a5te zone Bi nuc5ei ai 7i7temu5ui nervo7 centra5 etc.
%aracteri7tic pentru 7tadiu5 9n care 7e a:5 :izio5ogia Bi :iziopato5ogia
7i7temu5ui 7tomatognat e7te raptu5 c 9nBiBi parametrii norma5u5ui nu 7unt 9nc
7u:icient de c5ar 7taDi5i6i Mvezi concep6ii5e oc5uziei idea5eF inve7tigarea e5ectro-
miogra:ic etcO.
9n 5inii genera5eF conceptu5 oc5uziei idea5e imp5ic azi un 7i7tem
7tomatognat echi5iDratF cu o component mecanic idea5 armonizat Bi
de7ervit de un 7i7tem neuromu7cu5ar cu :unc6ie norma5. #n ro5 important 9n
5umina noi5or concepte revine nu atCt componentei mecanice a 7i7temu5ui
7tomatognatF cCt mai a5e7 7tructuri5or neuromu7cu5are.
/'
3E
NOTJUH OE MORFOLOGE
A SSTEMULU STOMATOGNAT
2.1. DEZVOLTAREA PtLOGENETC A
SSTEMULU STOMATOGNAT
2.1.1. No[iuni generate privind dezvoltarea filogenetic a
sistemului stomatognat
SchimDu5 energetic cu mediu5 9nconLurtorF pe care 95 pre7upune materia vieF
indi:erent de comp5eJitatea :orme5or 7uD care 7e g7eBteF a condu7 de-a 5ungu5
mi5ioane5or de ani 5a individua5izarea unor aparate Bi 7i7teme de import energetic.
9ncepCnd cu ce5e mai 7imp5e vie6uitoareF %roio&oarele, :iin6e unice5u5areF 7-a
di:eren6iat modii5itatea cea mai rudimentar de import energetic nutritiv. *atorit
po7iDi5it6i5or protop5a7mei 7a5e de a emite p7eudopodeF pictura nutritiv e7te mai
9ntCi 9nconLurat de ma7a protop5a7maticF 5uCnd a7t:e5 naBtere vacuo5a dige7tiv.
*e notat :aptu5 c vacuola #ige$tiv M:ig. ,.3.O 7e poate :orma dup nece7it6i 9n
oricare zon a protop5a7mei ce5u5are. *up :agocitarea particu5ei nutritive Bi
:ormarea vacuo5ei dige7tiveF 9n acea7t cavitate cu 7ediu5 endop5a7maticF particu5a
nutritiv e7te digerat cu aLutoru5 unor enzime cu provenien6 5izozoma5.
+articu5e5e provenite din acea7t dige7tie 7unt diriLate apoi 9n 7i7temu5 de cana5icu5e
endop5a7matice ctre riDozomi unde vor 7ervi drept materie prim
17
V. Bl'(985, C. M:HA(,<8
pentru 7inteza proteic etc. A5imente5e nedigerate 7au inuti5e organi7mu5ui
unice5u5ar 7unt e5iminate prin de7chiderea 5a eJterior a vacuo5ei dige7tive.
/ig. ,.3. - AinocDa proteu7
Mvacuo5a dige7tivO
3. diatomee
,. nuc5eu
3. vacuoi pu57ati5
1. p7eudopode
5. vacuoi dige7tiv
9n cazu5 :orme5or de via6 p5urice5u5are - celenterate - 7e dezvo5t un
7i7tem de import :ormat dintr-un tuD 9n deget de mnuB cu o de7chidere
unipo5arF care e7te 9n ace5aBi timp ori:iciu de import Bi de eJcre6ie M:ig. ,.,.O.
Spre deo7eDire de protozoareF 9n cazu5 ce5enterate5or acea7t cavitate dige7tiv
are o eJi7ten6 permanent. !a ace7te anima5eF 9n Luru5 ori:iciu5ui Duco-ana5 7e
dezvo5t pre5ungiri tentacu5areF care po7ed un 7i7tem 7enzoria5 ce permite
detectarea hranei Bi introducerea ei 9n cavitatea dige7tivF unde enzime
7ecretate de endoD5a7t o pre5ucreaz con:orm nece7it6i5or de aD7orD6ie.
"Jcre6ia Bi e5iminarea produ7e5or de dige7tie 7e e:ectueaz prin ace5aBi por
Duco-ana5.
/ig. ,.,. - TuDu5 dige7tiv unipo5ar 5a ce5enterate
3. ori:iciu5 Duco-ana5
,. cavitatea dige7tiv
3. tentacu5e
+entru prima oar 9n 7cara anima5F tuDu5 dige7tiv Dipo5ar e7te 9ntC5nit 5a
ane 8#e, circuitu5 dige7tiv :iind unidirec6iona5. Ori:iciu5 Duca5 e7te con:undat cu
o cavitate - gura primitiv M:ig. ,.3.O. !a nive5u5 ori:iciu5ui Duca5 7e dezvo5t
organe de prehen7ie Bi pregtire rudimentar a hranei - maJi5e5e chitinoa7e. !a
ace5eaBi organi7me aparF prin di:eren6iereF ce5u5e cu :unc6ie nervoa7F
mu7cu5arF dige7tivF eJcretorie. Apare di7pozi6ia metameric. !a in$ecte, ce
7e dezvo5t pe 7cara anima5 dup ane5ideF apar organe periDuca5e mu5t mai
7pecia5izate pentru re6inerea Bi pregtirea hranei: maJi5e cu din6i cDitinoBiF
trompeF cngi.
32
G6,7:9:G5=
/ig. ,.3. - TuDu5 dige7tiv Dipo5ar 5a ane5ide
3. ori:iciu Duca5
,. :ant Dranhia5
3. inim
1. tuD dige7tiv
5. anu7
E.
tuD
nervo7 5
7. notocord
!a verteDrate5e in:erioareF o dat cu apari6ia 7che5etu5ui de 7u76inere
internF apare Bi di:eren6ierea 7che5etu5ui dento-maJi5ar.
%raniu5 vi7cera5F reprezentCnd cea mai veche por6iune a craniu5uiF apare
Ia protocordate MverteDrate acranieneO 7uD :orma 7che5etu5ui Dranhia5.
+rimu5 Bi a5 doi5ea arc Dranhia5 7e modi:ic Bi 7e adapteaz pentru 7uptF 5a
agnate Manima5e adaptate pentru via6a parazitarO. *in 7che5etu5 primu5ui arc
Dranhia5 7e :ormeaz un ine5 carti5agino7F care 7e :iJeaz pe corpu5 anima5u5ui
parazitatF 9n timp ce 5imDa :ormat din a5 doi5ea arc Dranhia5F prin miBcri de
pi7tonF :ormeaz vidu5 nece7ar 7ugerii.
*atorit unor nece7it6i de adaptare 5a un anumit mod de a5imentareF 5a
gnato$tome apar maJi5are5e articu5ateF prevzute cu din6i pentru re6inerea Bi
:rCmi6area hranei.
+rin moDi5itatea componente5or o7oa7e 7e rea5izeaz 7ec6ionarea hraneiF
9nghi6irea. *in6ii conoizi acoper 5imDaF pa5atu5F ceea ce permite pre5ucrarea
7umar a hranei 9nainte de 9nghi6ire. Apare articu5a6ia dento-7cuamoa7F cutia
cranianF notocordu5 Bi mai tCrziu co5oana verteDra5F proteLCnd 7i7temu5
nervo7 centra5 Bi organe5e de 7im6.
3.1.3. *ezvo5tarea :iiogenetic a principa5e5or componente a5e
797temU5ui 1to-to/nt
*ezvo5tarea :iiogenetic a principa5e5or
e5emente a5e 7i7temu5ui 7tomatognat - din6iF
parodon6iuF articu5a6ie temporo-mand9Du5arF
7-a :cut 9n 7trCn7 5egtur cu dezvo5tarea
7che5etu5ui o7o7 a5 maJi5are5or.
+rincipa5 component a5 7che5etu5ui ce5or mai mu5te dintre verte*rate,
o7u5 a aprut pe 7cara anima5 mai 9ntCi ca o7 de protec6ie MeJo7che5etO
M:9g. ,.1.O Bi apoi ca o7 de 7u76inere. Se con7ider c o7u5 maJi5are5or Bi Do56ii
craniene ar :i derivat din o7u5 protectorF derma5 MeJo7che5etu5O. Ace7t gen de
39
3.1.3.1. *ezvo5tarea
'&&o/"n"t&#2 a 7ctieietuiui
7i7temu5ui 7tomatognat
V. B8(985, C. M:(;(,<8
o7 denumit a7pidin are o 7tructur din care 5ip7e7c 5acune5e o7teociteior. "5 a
:o7t 9ntC5nit 5a une5e :o7i5eF 7uD :orma unor ca5ci:icri derma5eF 9n 7traturi
geo5ogice datCnd de aproJimativ 1--.---.--- de ani. Structuri apropiate de
o7u5 oDiBnuit au aprut u5terior 9n 7traturi datCnd de 5- mi5ioane de ani.
/ig. ,F1. - Evo!$(& "4o1#5"!"t$!$& ! 'o1&!" -0ro6o1#&d&"n& Mdin AAt5a7 _oo5ogicYO
"Jp5ica6ii5e apari6iei eJo7che5etu5ui 7unt mu5tip5e. %arapacea o7oa7 avea
ro5u5 - dup (ome N de a proteLa anima5u5 9mpotriva agre7iuniiF de a 9mpiedica
pierderea 7ruri5or prin o7mozF con7tituind un depozit de 7ruri uti5e 9n
perioada migrrii m ape5e du5ci M+antardF /iruO 7au o moda5itate de eJcre6ie a
:o75C6i5or. Oa7e5e de memDran de a7tzi nu au o 5egtur direct cu 7upra:a6aF
dar 7e dezvo5t din 7traturi5e pro:unde a5e dermu5ui Bi provin :i5ogenetic din
:i7urarea carapacei primitive. +roteLCnd mai 9ntCi 7tructuri carti5aginoa7eF o7u5
a 9n5ocuit treptat carti5aLu5F dar provenien6a 5ui e7te din eJo7che5et.
,.3.,F,. *ezvo5tarea %a Bi o7u5 primitivF dentina primitiv a aprut
:i5ogenet5c a din6i5or Bi pe 7car :i5ogenetic 9n urm cu 1-- mi5ioane
parodon6iU5ui de ani. *up *eni7onF 5a verteDrate5e
in:erioareF dezvo5tarea din6i5or a precedat dezvo5tarea maJi5are5or. In prime5e
7tadii a5e evo5u6iei 7a5eF dentina reprezint cea mai 7uper:icia5 ptur a
mezodermu5ui ca5ci:iatF avCnd 7trCn7e coneJiuni cu eJo7che5etu5. +rin i7urarea
eJo7che5etu5ui Bi migrarea nece7ar a :ragmente5or 7pre cavitatea ora5F au
aprut din6ii primitiviF avCnd o 7tructur cu dentina taDu5arF iar ia 7upra:a6
o 7tructur a7emntoare 7ma56u5ui.
+u5pa dentar 7-a dezvo5tat din papi5a dentar - 6e7utu5 mezoderma5 a:5at
7uD p5aca de eJo7che5et :racturat.
*ezvo5tarea 6e7uturi5or parodonta5e e7te 5ogic 5egat de apari6ia din6i5orF
care au- aprut cu mu5t 9nainte de articu5a6ia dento-o7oa7 7uD :orm
20
G6,7:9:G5=
de gom:oz. A7t:e5F ia %e'tii cartilagino'i, din6ii p5acoizi 7unt :iJa6i de un
5igament :9Dro7. /iJarea :iDroa7 a din6i5or reprezint cea mai primitiv :orm
de 7tructur parodonta5F reprezentat de :iDre 9ng5oDate pe de o parte
carti5aLF iar de partea cea5a5tF 9n dinte5e primitiv M:ig. ,.5.O.
os maxilar----------- '-u_*_
os

de
articulate ^___Sllifl;
fibroasa \ H
\ \ '1
fibre efastice___\tV]
fftfuS''
atasan
tntrapulparp 1 '\
7&/. 3.5. - 7&4r" '&6ro12 d&n(&!or
Anchi5oza reprezint a5t :orm de :iJare rigid a din6i5orF 9ntC5nit Ia o
7erie de peBtiF am:iDieni Bi repti5e. #nii peBti de pradF cum ar :i Bt5ucaF au
articu5a6ia dento-o7oa7 7uD :orm de Da5ama. 9n ace7t cazF dinte5e e7te :iJat
printr-e Dand de 6e7ut :9Dro7 careF mergCnd de 5a o7u5 de 7u76inereF aDordeaz
dinte5e pe por6iunea 7a di7ta5F permi6Cnd ace7tuia 7chimDarea angu5a6iei aJu5ui
prin 9nc5inare ora5F dar 5imitCnd miBcarea inver7.
<om:oza reprezint o :orm 7uperioar de articu5are dento-o7oa7F ea
9ntC5nindu-7e cu 3,- mi5ioane de ani 9n urm 5a prime5e mami:ere Bi 25 de
mi5ioane de ani mai devreme 5a p7ri5e din Tura7ic. <om:oza pre7upune
eJi7ten6a cementu5ui ce5u5ar 7au ace5u5arF eJi7ten6a 5igamentu5ui parodonta5 cu
o orientare a :iDre5or care 5imiteaz Bi tran7:orm :or6e5eF precum Bi a o7u5ui
a5veo5ar.
Apari6ia o7u5ui a5veo5ar a :o7t o nece7itate 9n evo5u6ia
verte*ratelor $u%erioare M:ig. ,.E.O.
7&/. 2.6. I O1 !v"o!r 8& -o!r ! #!
Mdup AnthoniO
(o5u5 o7u5ui a5veo5ar e7te ace5a de a :iJa dinte5eF o:erind 9n ace7t 7en7
cavit6i5e a5veo5are cu 7upra:a6a re7pectiv de in7er6ie a 5igamentu5ui
parodonta5. TotodatF o7u5 a5veo5ar are Bi un ro5 nutritiv prin va7cu5ariza6ia
termina5 o:erit dinte5ui Bi #gamentu5ui 7u. 9n 7:CrBitF o7u5 a5veo5ar
9ndep5ineBte :unc6ii Diomecanice de anihi5are Bi tran7mitere a :or6e5or
31
m
V. B8(985, C. M:(;(;<8
oc5uza5e ctre o7u5 Dazai maJi5ar 7au mandiDu5ar. ABa cum cementu5 e7te ce5
mai tCnr 6e7ut dentarF tot aBa o7u5 a5veo5ar a aprut :i5ogenetic mai recent
decCt o7u5 DazaiF cu care are de :apt o 7tructur identicF
,F3.,F3. *ezvo5tarea 'oDi5itatea oa7e5or maJi5are 7uD in:5uen6a
:55ogenet5c a articu5a6iei contrac6iei mu7cu5are e7te un :enomen
temporo-mandiDu:are comun mai mu5tor 7pecii 9ntC5nindu-7e 5a
nive5e di:erite pe 7cara anima5: peBtiF
am:iDieiiiF repti5eF p7riF mami:ere. +rin di:eren6ierea o7u5ui mandiDu5ar Bi
hioidF precum Bi a muBchi5or moDi5izatori din primu5 Bi a5 doi5ea arc
Dranhia5F 7e accentueaz di:eren6ierea articu5a6iei temporo-mandiDu5are ca
e5ement e7en6ia5 care 7 permit e:ectuarea unor miBcri 9n :unc6ie de
nece7it6i5e a5imentarii.
!a %e'tii $elacieni, arcu5 mandiDu5ar nu 7e articu5eaz direct cu craniu5F
ci prin intermediu5 hio-mandiDu5aru5uiF derivat din a5 doi5ea arc Dranhia5
:ig. ,.7.O.
/ig. ,.7. - Sche5et Dranhia5 5a un 7e5acian 9.
carti5aLe iaDiaie
,. carti5aL 'ec8e5
3. cutia cranian
1. hioid
5. hiomandiDu5ar
E. ptratu5 pa5atin
7. verteDre
2. :ant Dranhia5
'ai tCrziu 7e di:eren6iazF din primu5 arcF ptratu5 pa5atinF careF
9mpreun cu hio-mandiDu5aru5F vor :orma 7i7temu5 de articu5are a
mandiDu5ei cu craniu5. Acea7t articu5are duD5F care nu 7e 9ntC5neBte 5a
mami:ereF mreBte amp5itudinea de de7chidere a gurii. *in ptratu5 pa5atin Bi
o parte din ce5e5a5te pie7e articu5areF 7e naBte 7cuama tempora5. O dat
:ormatF acea7ta coDoar 9ntre eJtremit6i5e di7ta5e a5e prime5or dou arcuri
Dran5iia5e Bi. articu5a6ia mandiDu5o-cranian primarF 9nchizCnd ca7a
timpanu5ui cu por6iuni5e dor7a5e a5e arcuri5orF din care 7e :ormeaz oa7e5e
urechii medii. TotodatF pe 7upra:a6a 7cuamo7u5uiF 7e dezvE3t articu5a6ia
mandiDu5o-cranian.
!a mamifere M:ig. ,.2.OF di:eren6ierea e5emente5or articu5a6iei temporo-
mandiDu5are 7-a :Ccut o dat cu diver7i:icarea tuturor e5emente5or
22
G6,7:9:G5=
componente a5e 7i7temu5ui 7tomatognatF 9n
:unc6ie de condi6ii5e de a5imentare Bi
predominarea anumitor miBcri 9n
detrimentu5 a5tora.
A7t:e5F carnivorele, anima5e
adaptate pentru 7:CBierea Bi tierea hraneiF
e:ectueaz miBcri de de7chidere Bi
9nchidere. Nece7it6i5e a5imentareF
condi6ii5e de eJi7ten6 a5e ace7tor anima5e
Bi-au pu7 amprenta a7upra di:erite5or
componente a5e 7i7temu5ui 7tomatognat.
*atorit miBcri5or de Bamier
predominante 9n articu5a6ia temporo-
mandiDu5arF 7e produc remanieri
7uD7tan6ia5e care tran7:orm articu5a6ia 9ntr-
o articu5a6ie de tocareF cu cavit6i g5enoide
Bi condi5i cu aJe5e mari orientate tran7ver7a5.
+anta articu5ar a condi5u5ui tempora5F
avCnd o 9nc5inare mareF 9mpiedic miBcri5e
de 5atera5itate. *in6ii :ronta5iF conoiziF
a7cu6i6i Bi tioBiF 7erve7c 5a 7:CBierea Bi
tierea hranei din6ii 5atera5i prevzu6i cu
dou rCnduri de cu7pizi continu 7:CBierea
Bi tocarea ace7teia. *atorit 5ungimii
cu7pizi5or Bi angrenrii 5or prin
intercu7pidareF oc5uzia dinamic e7te
D5ocat.
*atorit 7o5icitrii permanente 9n cadru5 miBcri5or de 9nchidereF 7e
9nregi7treaz o dezvo5tare preponderent a muBchi5or ma7eteri Bi pterigoidian
intern.
!a animalele er*ivore, uti5izarea permanent a hranei 7peci:ice a
condu7 5a modi:icri Bi di:eren6ieri a5e e5emente5or 7i7temu5ui 7tomatognatF
determinate de predominarea miBcri5or de 5atera5itateF de rumegare.
%omponenta cranian a articu5a6iei temporo-mandiDu5are e7te reprezentat
de o 7upra:a6 o7oa7 conveJ pe care 5unec e5ementu5 mandiDu9arF :ormat
din9r-un condi5 care po7ed o eJcava69e core7punztoare conveJitC6ii o7oa7e
craniene. Si7temu5 erDivor de a5imentareF nece7it6i5e de triturare prin
:recarea a5imente5orF au determinat di:eren6ierea unor din6i toci6iF cu cre7te de
7ma56 pe :e6a oc5uza5.
23
7&/. 3.9. - Evo!$(& rt&#$!(&"&
t"-0oro--nd&6$!r" !
--&'"r" :d$02 T"n %ateO
3. am:iDian
,. repti5
3. mami:er :o7i5
1. mami:er
V. B8(98l, C, M:(AM,<8
,nimalele ro&toare Bi-au adaptat 7i7temu5 7tomatognat 5a miBcri de
propu57ie Bi revenire nece7are 7:rCmrii unor a5imente dure: 7emin6eF tu5pini
de p5ante etc.
%avit6i5e. g5enoide Bi condi5ii mandiDu5ari au cptat o con:orma6ie
core7punztoare miBcri5or de propu57ie Bi revenireF avCnd o orientare antero-
po7terioar. +entru a compen7a uzura prin :recareF din6ii prezint o erap6ie
continu care permite con7ervarea unor rapoarte mandiDu5o-maJi5are
identice.
!a maimu+e, articu5a6ia temporo-mandiDu5ar 7e adapteaz 5a eJecutarea
unor miBcri comp5eJe de de7chidereF 5atera5itateF propu57ieF condi5u5
mandiDu5ar capt o :orm a5ungit tran7ver7a5F cu aJu5 mare oD5ic. *in6ii 7e
micBoreaz ca numr Bi vo5umF cei din zona :ronta5 iau :orm de da5tF
adapta6i pentru tiereF caninii 9Bi micBoreaz cu7pizii 7ervind totuBi pentru
7:CBierea a5imente5orF din6ii 5atera5i 9Bi micBoreaz cu7pizii. In an7amD5uF apar
caractere a7emntoare 7i7temu5ui 7tomatognat uman.
,.3.,.1. *ezvo5tarea <rupe5e mu7cu5are a5e 7i7temu5ui
SWgenetic a muBchi5or 7tomatognat au :o7t 7ediu5 unor proce7e de
moDi5izatori ai di:eren6iere 7trCn7 5egate de caracteri7tici5e de
mandiDu5ei miBcare a5e mandiDu5ei. !a anima5e5e
VVY acvatice in:erioareF muBchii primitivi ai
7che5etu5ui vi7cera5F di:eren6ia6i 7uD :orma unui
6e7ut conLunctivo-mu7cu5arF puneau 9n miBcare arcuri5e Dranhia5eF 9ntre6inCnd
un curent de ap din care anima5u5 re6inea hrana. O dat cu di:eren6ierea
arcuri5or mandiDu5areF muBchii 7e p5a7eaz pe :a6a intern Bi eJtern a oa7e5or
re7pective. AvCnd Ia 9nceput o orientare aproape para5e5F :a7cicu5e5e
mu7cu5are 7e individua5izeaz di:eritF creCnd viitoare5e grupe mu7cu5are.
/iecare muBchi 7e dezvo5t Bi 7e individua5izeaz 9n :a7cicu5e ce permit o
contrac6ie gradat di:eren6iat 9n :unc6ie de dinamica mandiDu5ar.
In mare m7urF muBchii
moDi5izatori au contriDuit 5a
mode5area oa7e5or maJi5are BiF
a5turi de muBchii oro-:aeia5iF ia
mode5area 7p5ahnocraniu5ui
M:ig. ,.9.O.
/ig. ,.9. - 'aBchi moDi5izatori Bi
oro-:acia5i 5a ca5 Mdup Necra7ovO
24
G6,7:9:G5=
2.2. DEZVOLTAREA ONTOGENETIC A
SISTEMULUI STOMATOGNAT
2.2.1. No[iuni generale privind dezvoltarea ontogenetic a
sistemului stomatognat
%reBterea Bi dezvo5tarea ontogenetic a organi7mu5ui uman e7teF 9n primu5
rCndF rezu5tatu5 direct a5 in:orma6iei genetice cuprin7e 9n codu5 genetic din 7uportu5
cromozomia5 a5 :iecrei ce5u5e. #n ro5 important B au proce7e5e c5a7ice de induc6ieF
competen6 Bi di:eren6iere ce5u5arF 7uD in:5uen6a crucia5 a gene5or homeoDoJF a
:actori5or de creBtere Bi a acizi5or retinoici.
O contriDu6ie important o prezint :actorii de mediu care pot determina
varia6ii a5e dezvo5triiF 5oca5izate 9n 5imite5e norma5u5ui 7au aproape de norma5F
producCnd a7t:e5 modi:icarea genotipu5ui 7au :enotipu5ui uman.
*ezvo5tarea ontogenetic a organi7mu5ui uman 7e :ace pornind de 5a celula
ou Bi urmCnd proce7e de %roliferare, cu migrri celulare, #iferen+iere, organi&are,
cre'tere Bi maturare,
*up AverUF dezvo5tarea organi7mu5ui uman 7e produce 9n 3 perioade:
3. etapa pro9i:erativC M--, 7ptmCniO[
,. etapa emDrionar M,-2 7ptmCniO[
3. etapa :eta5 M2 7ptmCni - 9 5uniO.
Ten %ate con7iderF de a7emeneaF c eJi7t 3 7tadiiF dar 5e grupeaz pe
prime5e dou :ormCnd $ta#iul em*rionar, urmat de ce5 fetal. "5 de5imiteaz 7tadii5e
a7t:e5:
Z fertili&area M--1 7ptmCniO - 9n care au 5oc pro5i:erri ce5u5are importanteF
migrri ce5u5are cu un oarecare grad de di:eren6iere a popu5a6ii5or ce5u5are[
Z #iferen+ierea M1-2 7ptmCniOF pentru toate 7tructuri5e maLore interne Bi
eJterne Mmor:ogenezaO[
Z cre'tere 'i maturare M2 7ptmCni - 9 5uniO 9n care emDrionu5 devine :etu7.
9n perioada emDrionarF ce5u5a ou 7u:er ini6ia5 o 7erie de diviziuni rapide
care conduc 5a :ormarea unui cong5omerat rotund de ce5u5e numit morul M:ig.
,.3-.O.
/5uidu5 care ptrunde 9n moru5 determin o rea5iniere a ce5u5e5or Bi o
7tructur a7emntoare unei mingi cu 5ichid numit *la$toci$t. !a ace7ta
,5
V. B8(985, C. M:(A(,<8
di7tingem dou popu5a6ii ce5u5are: ce5u5e trofo*la$tice, care :ormeaz perete5eF
Bi em*rio*la$tul, care va da naBtere emDrionu5ui.
/ig. ,.3-. - *i:eren6ierea
mora5ei 9n D5a7toci7t
Mdup Ten %ateO
*in emDrioD5a7t vor 5ua naBtere e%i*la$tul Bi 2i%o*la$tul, putCnd :i
recuno7cut acum 7tadiu5 de di7c cu dou :oi6e emDrionare M5a 2 zi5eO: din
epiD5a7t rezu5t ecto#ermul, care va :orma p5anBeu5 cavit6ii amniotice Bi din
hipoD5a7t rezu5t en#o#ermul M5a , 7ptmCniO.
9n 7ptmCna a 3-a di7cu5 germinativ are trei :oi6e emDrionare. +e 9inia
medianF 5a nive5u5 ectodermu5ui 7e de5imiteaz linia %rimitiv, cu o
depre7iune centra5 numit no#ului %rimitiv Cen$en, unde ce5u5e5e
ectodermice 7e divid Bi migreaz 9ntre ectoderm Bi endodermF :ormCnd un
cordon de ce5u5eF notocor#ul, ce va 7priLini emDrionu5 primitiv M:ig. ,.33.O.
/ig. ,.33. N "mDrion tri5aminar
Mdup Ten %ateO
9ntre ce5e dou :oi6e emDrionareF de o parte Bi de a5ta a 5iniei primitiveF
7e dezvo5t me&o#ermul, a treia :oi6 emDrionar.
9n urmtoare5e 3-1 7ptmCni de dezvo5tare au 5oc di:eren6ieri maLore
a5e 6e7uturi5or Bi organe5or din emDrionu5 trip5oD5a7tic.
*in ectodermF 9n partea ce:a5ic a emDrionu5uiF ia naBtere %laca neural,
care :ormeaz margini proeminente - cre$tele neurale ce vor de5imita Ban6u5
neura5F iar prin :uzionareF tu*ul neural.
SuD in:5uen6a tuDu5ui neura5F 9n partea ce:a5ic a emDrionu5uiF
mezodermu5 :ormeaz $omatomere care contriDuie 5a dezvo5tarea mu7cu5aturii
capu5ui Bi rom*omere, cu ro5 9n dezvo5tarea ce:a5ic.
#n eveniment crucia5 9n dezvo5tarea emDrionar 95 reprezint :5ectarea
emDrionu5ui 9n dou p5anuri 5ongitudina5 Bi 5atera5. %udura anterioar va da
"mDrioD5a7t
Morula
Blastoat
Trofobiasl
G6,7:9:G5=
naBtere $tomo#eumului Mgurii primitiveOF 7eparat de inte7tin prin mem*rana *uco1
faringian M:ig. ,.3,.O.
/ig. ,.3,. N Stomodeumu5-emDrioB de ,5 zi5e
Mdup Ten %ateO
*up :ormarea tuDu5ui neura5F un grup de
ce5u5e 7e 7epar din neuroectodenn Bi au capacitatea
7 migreze Bi 7 7e di:eren6ieze: celulele cre$telor
neurale. "5e vor da naBtere +e$utului con-unctiv
cefalic Bi ganglionilor cefalici.
9n orice parte a organi7mu5ui 6e7utu5
conLunctiv deriv din mezoderm Bi 7e numeBte
me&enc2im, -numai Ia nive5u5 eJtremit6ii ce:a5ice ei
deriv din neuroectodenn Bi 7e numeBte
ectome&enc2im.
Toate 6e7uturi5e dentare Mcu
eJcep6ia 7ma56u5uiO Bi aparatu5 de J'
Y` 7u76inere a dinte5ui 7unt derivate direct
din ce5u5e5e cre7te5or neura5e M:ig.
,.33.O.
/ig. ,.33. - *ezvo5tarea :acia5 iianan c
MRTupa Ter[ %ateO
27
'pmDr7nK huco:ririnci a5F
V. B8(985, C. M:(;(,<8
+e :e6e5e 5atera5e a5e eJtremit6ii anterioare a emDrionu5uiF iau naBtere
arcuri5e Dranhia5eF 7ituate de o parte Bi de ahaF a :aringe5ui primitiv. Aparatu5
Dranhia5 7e :ormeaz prin dezvo5tarea Ban6uri5orF arcuri5or Bi pungi5or
Dranhia5eF avCnd o di7pozi6ieF 7ucce7ivF :iind a5ctuit din ectodermF endodenm
Bi mezenchimu5 cre7tei neura5e Mectomezenchim ce :ormeaz carti5agiu5
arcu5uiO. A :o7t denumit carti5agiu5 primu5ui arc N 'ec8eiF iar a5 ce5ui de a5
doi5ea - (eichert.
/iecare arc Dranhia5 e7te centrat de va7e de 7Cnge Bi nervi. Nervu5 arcu5ui
3 e7te nervu5 trigemenF nervu5 arcu5ui , e7te nervu5 :acia5F iar nervu5 arcu5ui 3
e7te nervu5 g5o7o:aringian. AceBtia vor inerva 7tructuri5e derivate din ace7te
arcuri.
Arcuri5e Dranhia5e 3 Bi , :iind mu5t mai vo5uminoa7e decCt arcuri5e 3 Bi 1
5e acoper pe ace7tea din urm. +e :a6a ventra5 a emDrionu5uiF 9ntre
eJtremit6i5e anterioare a5e arcuri5or Dranhia5e 7e a:5 cCmpu5 Dranhia5F 9n care
7e vor dezvo5ta 5imDa Bi g5anda tiroidF 9n timp ce din prime5e arcuri Dranhia5e
7e vor dezvo5ta mandiDu5a Bi muBchii moDi5izatoriF arcu5 Dioidian.
Sche5etu5 craniu5ui 7e dezvo5t 7uD :orma neurocraniu5ui ce va adpo7ti
enee:e5u5 Bi 7p5ahnocraniu5 7au 7che5etu5 vi7cera5.
2.2.2. Dezvoltarea ontogenetici a principatelor
componente ale sistemului s!"#!$%#
_.,.,.3. *ezvo5tarea *ezvo5tarea ontogenetic a 7i7temu5ui
onitogenetie a 7tomatognat e7te in:5uen6at de dezvo5tarea
7che5etu5ui 7i7temu5ui emDrionu5ui 9n an7amD5u5 7uF :iind 9n 7trCn7
7tomatognat coneJiune cu tran7:ormri5e de 5a po5u5
anterior a5 emDrionu5ui.
!a dou 7ptmCni de dezvo5tare emDrionarF 7tomodeumu5 e7te
de5imitat 7uperior de p5aca neura5F cauda5 de cordu5 9n dezvo5tare Bi 5atera5 de
primu5 arc Dranhia5. O dat cu eJtinderea arcuri5or 7pre anterior Bi medianF
p5aca cardiac e7te e5iminat Bi p5anBeu5 gurii e7te :ormat de epite5iu5 care
acoper mezenchimu5 arcuri5or 3F, Bi 3.
+rin di:eren6ieri Bi mode5ri a5e epiD5a7tu5ui Bi
^
mezenchimu5uiF apare
mugur ele frontal.
!a ,1 de zi5e primu5 arc Dranhia5 determin :ormarea mugurelul
ma.ilar, a7t:e5 tocat 7tomodeumu5 e7te de5imitat acum crania5 Ide mugure5e
:ronta5F 5atera5 de mugurii maJi5ari Bi ventra5 de primu5 arc Dranhia5F denumit
acum mugurele man#i*ular.
2&
G6,7:9:G5=
*ezvo5tarea mugure5u5 :ronta5 Bi apari6ia unui Ban6 pe 5inia median duc
5a :ormarea mugurilor na&ali interni, iar pe :a6a 5atera5 a ace7tora 7e dezvo'
mugurii na&ali e.terni.
9ntre mugure5e maJi5ar Bi :ronta5 7e de5imiteaz vezicu5e5e o5:active
7ecundareF iar 9ntre mugurii naza5i interni Bi eJterni - gropi6a o5:activF ce
prezint comunicare cu 7tomodeumu! 9ntre ce5e dou zone a7t:e5 de5imitateF
rezu5t un Ban6 care va :orma viitoru5 cana5 5acrimo-naza5 M:ig. ,.31FO.
Intre mugurii naza5i 7e :ormeaz o depre7iune - mugurele fronto1na&al
careF 9mpreun cu mugurii naza5i interniF va :orma por6iunea miL5ocie a
na7u5uiF a Duzei 7uperioareF por6iunea anterioar a maJi5aru5ui Bi %alatul
%rimar. KN- K-------@
'
7&/. ,.31. - ;$/$r&& '#&!& :d$02 T"n Ct"<
Maxilarul
Se dezvo5t dintr-un centru de o7i:icare din mezenchimu5 mugure5ui
maJi5ar a5 primu5ui arc Dranhia5F centru5 de o7i:icare :iind a7ociat cu carti5agiu5
cap7u5ei naza5e.
%entru5 de o7i:icare 7e g7eBte m unghiu5 :ormat de rami:icarea nervu5ui
dentar antero-7uperior din nervu5 orDita5 in:erior. *in ace7t centru o7i:icarea 7e
de7:Boar 9n mai mu5te direc6ii: 7pre po7terior pe 7uD orDit ctre o7u5
zigomatic[ anterior 7pre viitoarea regiune inci7iv[ 7uperior 7pre o7u5 :ronta5F
:ormCndu-7e a7t:e5 un cana5 pentru nervu5 in:raorDitar. *e 5a ace7t cana5
porneBte ctre in:erior o eJten7ie de o7 care :ormeaz p5atou5 a5veo5ar 5atera5
pentru mugurii din6i5or maJi5ari.
O7i:icarea 7e eJtinde Bi 7pre mugurii 5ame5or pa5atina5eF pentru a :orma
pa5atu5 durF Bi ai 5ame5or pterigopaTatineF pentru a :orma pa5atu5 moa5e M:ig.
,.35.O.
!a dezvo5tarea maJi5aru5ui contriDuie Bi un carti5agiu 7ecundar
-zigomatic 7au ma5ar.
,9
V. BV(985, C. M:(;(,<V
/ig. ,.35. - /ormarea maJi5aru5ui
Mdup Ten %ateO 3F ,F 3F 1 -
arcuri Dranhia5e
9n ceea ce priveBte centrii de o7i:icacre pentru maJi5arF au eJi7tat de-a
5ungu5 timpu5ui diver7e ipoteze: $o55ic8er Bi ShappeU indicau cinci puncte
Mnaza5F inci7ivF pa5atinF ma5arF orDhonaza5O 7au dou MpremaJi5ar Bi
po7tmaJi5arO men6ionate de %adenat Bi BoDoc.
'en6iunea c ar eJi7ta , centri de o7i:icare 5a nive5u5 premaJi5aru5ui
9n7eamn de :apt a recunoaBte c eJi7t un o7 7eparat premaJi5arF ceea ce e7te
va5aDi5 pentru mami:ereF inc5uzCnd primate5e.
!a omF 9n7F nu eJi7t un o7 premaJi5ar.
"Ji7ten6a unei 5inii de 7utur pe :e6a pa5at8ia5 a o7u5ui maJi5arF pornind
de 5a gaura inci7iv Bi mergCnd ctre 7eptu5 care 7epar inci7ivu5 5atera5 de
caninF a :tcut 7 7e admit c ar :i eJi7tat 9n dezvo5tarea maJi5aru5ui Bi un o7
premaJi5ar M:ig. ,.3E.O.
/ig. ,.3E. N +renuud5ar Mdup Ten %ateO
Studii recente aie unor 7ec6iuni 7enate prin maJi5aru5 umanF au 7taDi5it c
ceea ce par a :i centrii mu5tip5i de o7i:icare e7te de :apt 5amina o7oa7F cu o
:erm comp5eJ care 7-a dezvo5tat dintr-un 7ingur centru de o7i:icare.
G6,7:9:G5=
'andiDu5a
Se dezvo5t din carti5agiu5 primu5ui arc Dranhia5 - carti5agiu5 'ec8e5F 5a
verteDrate5e primitive Bi ipoteticF dup unii autoriF 5a om. !a om 9n7F 9ntre
dezvo5tarea mandiDu5ei Bi carti5agiu5 'ec8e5 eJi7t doar o re5a6ie pozi6iona5
important Bi nu o contriDu6ie MTen %ateO M:ig. ,.37.O.
/ig. ,.37. - *ezvo5tarea mandiDu5ei Mdup Ten %ateO
9n 7ptmCna a E-a de dezvo5tare emDrionar 7e petrec o 7erie de
evenimente 9n 5egtur cu dezvo5tarea mandiDu5ei: carti5agii5e 5ui 'ec8e5 7e
eJtind 7pre 5inia medianF dar nu 7e une7cF mugurii mandiDu5ari :uzioneazF
ramu5 mandiDu5ar a5 nervu5ui trigemen cu toate ramuri5e 7a5e de diviziune au o
re5a6ie 7trCn7 cu carti5agiu5 'ec8e5. Ace7t ram mandiDu5ar 7e divide 5a nive5u5
5ingu5ei 9n ramuri 5ingua5e Bi a5veo5are in:erioare[ ace7tea din urm 9n ramuri
inci7ive Bi mentoniere 5a nive5u5 gurii mentoniere.
33
V, B8(985, C. M:MAMA<8
!a ace7t nive5 a5 viitoarei guri mentoniereF 9n 7ptmCna a 7-a 7e produce o
conden7are a mezenchimu5ui Bi 9ncepe o7i:icarea 7pre anterior Bi po7terior Di5atera5.
%e5e dou centre de o7i:icare rmCn 7eparate 5a nive5u5 7im:izei mentoniere pCn
dup naBtere. 9n para5e5 7e :ormeaz un LgheaD ce 7e va tran7:orma 9n cana5u5
mandiDu5ar Bi un LgheaD o7o7 compartimentat pentru mugurii dentariF ce va :i
9ng5oDat de creBterea o7u5ui 9n tota5itate pe7te mugurii dentari.
(amu5 vertica5 mandiDu5ar 7e :ormeaz prin eJtinderea o7i:icrii 7pre
po7terior 9n mezenchimu5 primu5ui arc Dranhia5.
Cartilagiul lui MecLel 7u:er urmtoarea evo5u6ie: va da naBtere ciocanu5ui
urechii interne Bi 5igamentu5ui 7:enoida5. *e 5a 7:enoid 5a gaura mentonier 7e
re7oarDe. *e 5a gaura mentonier ctre 5inia median eJi7t dovezi c are o
contriDu6ie 9n dezvo5tarea mandiDu5ei 5a nive5u5 o7i:icrii encondra5e.
%reBterea mandiDu5ei din ace7t moment Bi pCn 5a naBtere e7te inten7
in:5uen6at de apari6ia ce5or trei carti5agii 7ecundareF de creBterea Bi dezvo5tarea
e5emente5or mu7cu5are: cartilagiul con#ilian, cartilagiul coronoi#ian Bi cartilagiul
$imfi&ar. "5e 7unt numite 7ecundare pentru a :i di:eren6iate de carti5agiu5 primar
'ec8e5 Bi au o 7tructur hi7to5ogic di:erit.
%arti5agii5e 7im:izareF 9n numr de douF apar 9n 6e7utu5 conLunctiv 9ntre ce5e
dou termina6i a5e carti5agiu5ui 'ec8e5F dar tota5 independente. Sunt oD5iterate 9n
primu5 an de via6 dup naBtere.
'ici in7u5e de carti5agiu pot aprea ca Bi 7tructuri tranzitorii Bi variaDi5e 9n
dezvo5tarea proce7e5or a5veo5are. ,$tfel, man#i*ula e$te un o$ #e mem*ran,
#e&voltat n rela+ie cu nervul %rimului arc *ran2ial 'i a%roa%e n ntregime
in#e%en#ent #e cartilagiul MecLel,
,.,.,.,. *ezvo5tarea Arcade5e aiveo5o-dentare 7e dezvo5t 5a nive5u5
ontoggnetic a din6i5or Bi F maJi5aru5ui Bi a5 mandiDu5ei. !a 7:CrBitu5
parodon6iu5ui primei 5uni de dezvo5tare
emDrionarF din epite5iu5 cavit6ii Duca5e primitive iau naBtere dou Denzi epite5ia5e
9n :orm de potcoav Muna pentru maJi5ar Bi una pentru mandiDu5OF ca rezu5tat a5
unei activit6i pro5i:erative cre7cute Bi a5 unei modi:icri 9n orientarea p5anu5ui de
c5ivare a ce5u5e5or 9n diviziuneF denumite lama e%itelial %rimar. Ace7tea vor da
naBtere :oarte rapid 5a dou 7uDdiviziuni: lama ve$ti*utar Bi lama #entar, 9ncCt
unii autori 5e con7ider ca avCnd origini di:erite.
32
G6,7:9:G5=
9ama> ve$ti*ular, prin pro5i:erare 9n ectomezenchimF va da naBtere
ve7tiDu5u5ui Duca5. 9ama #entar, prin activitatea 7a pro5i:erativF determin
:ormarea unor pre5ungiri epite5ia5e 9n ectomezenchimu5 migrat din cre7te5e neura5e
9n 5ocuri5e core7punztoare viitori5or din6i decidua5iF demon7trCndu-7e 9n7 c
ectomezenchimu5 neura5 e7te apoi mai activ.
"7te Dine cuno7cut Bi acceptat a7tzi c odontogeneza e7te ini6iat de :actori
din primu5 arc Dranhia5F epite5iu5 in:5uen6Cnd ectomezenchimu5F dar cu timpu5 ace7t
poten6ia5 e7te pre5uat de ectomezenchim Bi men6inut de papi5a dentar MTen %ateO.
*in ace7t moment dezvo5tarea dinte5ui 7e rea5izeaz 9n trei 7tadii: mugure,
ca%u'on Bi clo%ot.
/ta#iul #e mugure reprezint prima incur7iune epite5ia5 9n ectomezenchimF
9n $ta#iul #e ca%u'on pro5i:erarea epite5ia5 9n ectomezenchim continuF
rea5izCndu-7e Bi o conden7are a ectomezenchimu5uiF di:eren6iindu-7e Mf ,.32.O:
Z organul #entar e7te reprezentat de pre5ungiri5e epite5ia5e 9n :orm de capuBon
care 7t pe o minge de ectomezenchim conden7at[ va da naBtere 7ma56u5ui
dentar[
Z %a%ila #entar e7te :ormat de 6e7utu5 ectomezenchima5 conden7at[ va :orma
dentina Bi pu5pa[
Z foliculul #entar e7te reprezentat de ectomezenchimu5 conden7at ce 5imiteaz
papi5a dentar Bi 9ncap7u5eaz organu5 dentar[ d naBtere 6e7uturi5or de
7u76inere a5e dinte5ui MTen %ateO.
Ace7te trei e5emente :ormeaz germene5e dentar. /ta#iul #e clo%ot 7e
caracterizeaz prin hi7todi:eren6iere.
Organ dentar
Papila dentare
FoHcui dentar
/ig. ,.32. - Stadiu5 de capuBon Mdup Ten %ateO
33
V, B8it98l, C. M:MiA(,<8
ABadarF 6e7uturi5e de 7u76inere a5e dinte5ui rezu5t din :o5icu5u5 dentar
prin di:eren6ierea unor ce5u5e mezenchima5e 9n cementoD5aBti. AceBtia vor
7ecreta matrice organic :ormat din co5agenF ce va :i minera5izat Bi 9n care
vor :i ancorate :iDre5e "gamentare parodonta5e. %e5u5e5e Bi :iDre5e 5igamente5or
parodonta5e 7e di:eren6iaz tot din :o5icu5u5 dentar.
"Ji7t argumente recente care arat c o7u5 9n care 7unt 9ng5oDate :iDre5e
5igamente5e e7teF de a7emeneaF :ormat din ce5u5e din :o5icu5u5 dentar.
Ontogenia parodon6iu5ui margina5 e7te dependentF de a7emeneaF de
evo5u6ia 7acu5ui :o5icu5ar Bi de proce7u5 de dezvo5tare a rdcinii concomitent
cu proce7u5 erup6iei.
"pite5iu5 organu5ui dentar 7e dezvo5tF m pro:iinz9meF :ormCnd teaca 5ui
Kert?igF din care 7e va :orma rdcina.
*up unii autoriF re7turi5e epite5ia5e a5e 5ui 'a5a77ez par a induce
dezvo5tarea cementoD5aBti5or Bi a 6e7utu5ui parodonta!
*in punct de vedere :i5ogenetic Bi ontogeneticF
articu5a6ia temporo-mandiDu5ar e7te o
articu5a6ie 7inovia5 7ecundar. 9n perioada
emDrionar rapoarte5e 9n zona viitoarei
articu5a6ii temporo-mandiDu5are 7e produc prin
contactu5 dintre eJtremit6i5e di7ta5e a5e carti5agiuiui 5ui 'ec8e5 Bi a5 5ui
(eichert Bi perete5e vezicu5ei auditive.
!a verteDrate5e in:erioareF eJtremitatea carti5agiuiui 'ec8e5 7e
articu5eaz cu ptratu5 craniu5ui. !a mami:ere Bi om 7e tran7:orm 9n ciocan
Mma55eu7O Bi articu5eaz cu nicova5aF pre:aceare mtC5mt Bi ontogeneticF ceea ce
Tu7ti:ic denumirea de articu5a6ie 7ecundar M:ig. ,.39.O.
/ig. ,.39. - *ezvo5tarea A.T.'. Mdup AverUO
34
G6,7:9:G5=
Articu5a6ia temporo-mandiDu5ar 9ncepe 7 7e :ormeze practic 5a 3 5uni de
dezvo5tare emDrionar prin :ormarea a doi centri de conden7are mezenchima5:
D5a7tomu5 tempora5 Bi condi5ianF 5a di7tan6 unu5 de a5tu5. AceBtia cre7cF 9ncep 7 7e
o7i:ice 5a momente di:eriteF dau naBtere unor de7picturi care vor :orma cavitatea
articular inferioar 1 re7pectiv $u%erioar Bi #i$cul articular %rimar MTen %ateO.
!a 9nceputu5 5unii a 1-a 7e :ormeaz fi*rocartilagiul con#ilian Bi cartilagiul
eminen+ei articulare, care 7unt carti5agii tranzitorii de creBtere.
*eBi unii autori a:irm c eJi7t o 7imi5itudine 9ntre carti5agiu5 condi5ian Bi
ce5 a5 epi:izei oa7e5or 5ungiF eJi7t totuBi o di:eren6 maLor MTen %ateO. 9n cazu5
epi:izei oa7e5or 5ungi eJi7t co5oane Dine de:inite de ce5u5e carti5aginoa7e care
determin o cre'tere uni#irec+ional a ace7tor oa7e.
%ondi5ui mandiDu5ar prin contra7t are o capacitate de cre'tere
multi#irec%onal, carti5agiu5 7u putCnd pro5i:era 9n orice comDina6ii direc6iona5eF
eJp5icCnd po7iDi5itatea remo#elrii o$oa$e 5a ace7t nive5. *up +etrovic Bi %har5eF
care au 7taDi5it un modei ciDernetic a5 creBterii condi5ieneF dezvo5tarea muBchiu5ui
pterigoidian eJtern comand rata de creBtere condi5ian.
%arti5agiu5 condi5ian 9Bi 9ncheie activitatea 5a 7:CrBitu5 decadei a ,-a de via6F
iar ce5 a5 eminen6ei articu5are mai devreme.
Organ mu7cu5o7 Bi cu o moDi5itate deo7eDitF
9ndep5inind :unc6ii comp5eJe 9n ma7tica6ieF
deg5uti69eF :ona6ieF 5imDa 7e dezvo5t 9ncepCnd
cu a 1Xa 7ptmCn a vie6ii emDrionare din
pro5i:erarea mezenchimuiui cCmpu5ui Dranhia5F
rezu5tCnd o 7erie de tuDercu5i care vor :uziona M:ig. ,.,-.O:
3. din primu5 arc Dranhia0 rezu5t tu*erculul im%ar :5ancat de
,. #oi tu*erculi linguali, prin dezvo5tarea crora rezu5t o ma7 mare de 6e7ut
din care 7e di:eren6iaz mucoa7a ce5or ,^3 anterioare a5e 5imDii[
3. din mezenchimu5 ce5ui de a5 3-5ea arc Dranhia0 rezu5t eminen+a
2i%o*ra22ial, ce va da naBtere rdcinii 5imDii Bi mucoa7ei din 3^3
po7ter9oar a 5imDiiF iar Ia unirea cu tuDercu5ii 5ingua5i va :erma -u5 5ingua5.
Inerva6ia mucoa7ei 5ingua5e va :i a7t:e5 di:erit: P ,^3 anterioare care provin
din primu5 arc Dranhia0 vor :i inervate de
nervu5 trigemen[ Z 3^3 po7terioar. provenit din arcu5 3 Dranhia5F va :i
inervat de nervu5
IH g5o7o:aringian.
)5
'uBchiiF 5imDii au originea 9n vezicu5e5e occipita5e migrate 9n aria
5ingua5 cu inerva6ia 5or: nervu5 HII hipogio7.
'uBchii 7tria6i ai 7i7temu5ui 7tomatognat Bi ai regiuni5or 9nvecinate 7e
dezvo5t de aceeaBi manier cu muBchii 7tria6i ai re7tu5ui organi7mu5ui Bi
anume din miotoameF din mezenchimu5 ma7e5or premu7cu5are Bi cu origine
miJt.
3E
V. B8(981, C. M:(;(,<8
G6,7:9:G5=
'area maLoritate a muBchi5or 7tria6i ai 7i7temu5ui 7tomatognat Bi ai regiuni5or
9nvecinate 7e dezvo5t din ma7e de origine mezenchima5F iar ce5u5e5e vor migra 9n
zone5e 9n care 7e vor di:eren6ia muBchii ma7ticatoriF migrarea :CcCndu-7e 9nainte de
apari6ia centre5or de o7i:icareF 9ncepCnd cu 7ptmCna a 5-a. 9n ace7t mod 7e
dezvo5t muBchii moDi5izatori ai mandiDu5ei din ma7e5e premu7cu5are provenite din
mezenchimu5 primu5ui arc Dranhia0F muBchii 7uper:icia5i ai :e6ei din a5 doi5ea arc
Dranhia5F iar muBchii :aringe5ui din arcuri5e 3 Bi 1.
*ezvo5tarea muBchi5or din miotoame 7e :ace prin di:eren6ierea
core7punztoare a ce5u5e5or din 5ama miotoma5 ce 7e de7prinde din miotomF intern
de 5ama derma5. A7t:e5 de muBchi 7unt geniogio7u5F 7ti5og5o7u5 Bi hiog5o7u5. 9ntre
muBchii cu origine duD5 amintim muBchii 5atera5i ai gCtu5uiF 7ca5eniiF muBchii
precervica5i Bi muBchii 7uDhioidieni.
A7igurCnd 7uportu5 nutritiv a5 6e7uturi5or 9n dezvo5tareF va7e5e de 7Cnge a5e 7i7temu5ui
7tomatognat au a7pecte di:erite 9n perioada emDrionarF 9n :unc6ie de rata de creBtere a
zonei pe care o irig. O dat cu depBirea etapei de via6 citotro:ic Bi trecerea 5a nutri6ia
hemotro:icF emDrionu5 9Bi dezvo5t 7i7temu5 7u va7cu5ar intraemDrionarF trimi6Cnd 7pre
eJtremitatea ce:e5ic arcurile aortice din care 7e vor dezvo5ta arcurile caroti#e. *e
men6ionat c :iecare arc aortic 7e a:5 9nuntru5 arcu5ui Dranhia5 re7pectivF a7igurCnd
nutri6ia 7egmente5or core7punztoare M:ig. ,.,3.O.
A carotida ' r, /.--'.
externa " '\ , \
Circuiatia pulmonara
Fig. 2.21. Dezvoltarea vaselor i a nervilor cramieni (dup Avery)
37
V. B8(985, C. M:MAM,<8
*ezvo5tarea 7i7temu5ui nervo7 ce 7erveBte 7i7temu5 7tomatognat 7e
:ace 9n 7trCn7 core5a6ie cu dezvo5tarea 7i7temu5ui nervo7 centra5 Bi a diver7e5or
:orma6iuni din acea7t zon. O dat cu :ormarea cre7te5or gang5ionareF 5a
7upra:a6a emDrionu5uiF 9n ectpdermF 7e :ormeaz%laco#ele ganglionare.
+rin migrarea ce5u5e5or din ace7te p5acode 9n pro:unzime Bi contopirea
5or cu o parte a ma7ei de ce5u5e gang5ionareF 7e :ormeaz gang5ionii unor nervi
cranieniF care migreaz apoi 9n :unc6ie de pre:aceri5e ontogenetice 5oca5e. *in
ce5u5e5e a:5ate 9n aceBti gang5ioni p5eac :iDre peri:erice cu mare capacitate de
induc6ie a7upra zone5or termina5eF unde 7timu5eaz :ormarea receptori5or
peri:erici.
9n ceea ce priveBte nervii motoriF aceBtia au un tropi7m 7e5ectiv a7upra
ma7e5or mu7cu5are 9n dezvo5tare. #nii nervi cranieni 7e dezvo5t o dat cu
creBterea arcuri5or Dranhia5eF 9n care ei :ormeaz componenta nervoa7 a
pachetu5ui va7cu5o-nervo7. A7t:e5F 9n aJu5 primu5ui arc Dranhia5 7e a:5 ramu5
trigemina5 mandiDu5arF 9n a5 doi5ea arc nervu5 :acia5F 9n a5 doi5ea Bi a5 trei5ea
g5o7o:aringianu5F 9n a5 patru5ea Bi a5 cinci5ea nervu5 pneumoga7tric.
,.3. 'O(/O!O<IA +(IN%I+A!"!O(
%O'+ON"NT" A!" SIST"'#!#I
STO'ATO<NAT
T!S.IF Structura :unc6iona5i a 7uportu5ui W7o7 aS 7i7temu5ui
7tomatognat
Sche5etu5 o7o7 a5 eJtremit6ii ce:a9iceF cuno7cut 7uD denumirea de craniuF
7e compune din dou por6iuni di7tincte - neurocraniu5 Bi 7p5anchnocraniu5F
avCnd Ame6ii Bi mor:o5ogie di:erite. In timp ce neurocraniu5 rea5izeaz
protec6ia ence:a5u5ui Bi 7-a dezvo5tat 9n :unc6ie de creBterea raportu5ui dintre
zone5e de coagita6ie Bi zone5e 7enzoria5e Bi 7omaticeF 7p5anchnocraniu5 7au
craniu5 vi7cera5 7-a dezvo5tat 9n raport de nece7itatea protec6iei unor receptori
peri:erici Mo:ta5miciF o5:activiOF dar mai a5e7 9n raport de nece7it6i :unc6iona5e
5egate de :ona6ieF ma7tica6ieF deg5uti6ieF inimic.
%eie dou 7egmente a5e craniu5uiF 9n evo5u6ia 5or :i5ogenetic 7-au a:5at 9n
rapoarte di:erite - mai 9ntCi 9n LuJtapunere antero-po7terioarF apoi de
7upraetaLare. - dat cu umanizarea craniu5uiF 9ntre ce5e dou 7egmente a5e
32
G6,7:EG5=
7a5e 7-au 7taDi5it re5a6ii :unc6iona5e Bi mor:o5ogice concretizate 7uD :orma
unit6ii arhitectura5e a craniu5ui vi7cera5 Bi neura5.
*eoarece toate :unc6ii5e 7i7temu5ui 7tomatognat pre7upun miBcarea
7egmente5or moDi5e a5e 7i7temu5ui Bi crearea de pre7iuni 5a nive5u5 7uportu5ui
7u o7o7F 9n interioru5 7che5etu5ui vi7cera5 7-au produ7 re7tructurri a5e o7u5ui Bi
o traDecu5are core7punztoareF care tran7mite Bi anihi5eaz :or6e5e Bi pre7iuni5e.
9ntregu5 7i7tem traDecu5ar o7o7 de 5a nive5u5 componente5or o7oa7e a5e
craniu5ui vi7cera5 :ormeaz 7tructura :unc6iona5 a 7i7temu5ui 7tomatognatF
care nu numai c :ormeaz un tot unitarF trecCnd de 5a un e5ement o7o7 5a
a5tuiF dar 7e continu cu o 7tructur :unc6iona5 adecvat anihi5rii pre7iuni5or
5a nive5u5 craniu5ui neura5.
!a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognatF :or6a e7te generat de ctre muBchii
moDi5izatori ai mandiDu5eiF muBchii 5imDiiF muBchii oro:acia5iF 9n timpu5
eJercitrii :unc6ii5or 7i7temu5ui. /or6a generat de contrac6ia mu7cu5ar 7e
tran7mite 5a nive5u5 7tructuri5or o7oa7e de-a 5ungu5 unor adevrate 5inii de :or6
ce 7e continu de 5a in7er6ii5e mu7cu5areF 9n interioru5 7che5etu5ui.
!a nive5u5 in7er6ii5or mu7cu5areF :iDre5e conLunctive 7e continu grupate
9n :ii7cicu5e de-a 5ungu5 5inii5or de rezi7ten6 a5e o7u5uiF inc5u7e m 7tructura
ace7tuia prin proce7u5 de o7i:icare Bi minera5izare. 9n a:ar de in7er6iiF :or6a Bi
pre7iunea 7e tran7mit 5a nive5u5 :e6e5or oc5uza5e a5e din6i5or Bi a5e articu5a6iei
temporo-mandiDu5are. *eBi eJi7t preri contradictorii privind tran7miterea de
pre7iuni prin intermediu5 articu5a6ieiF 7tudiu5 7tructurii :unc6iona5e a condi5u5ui
articu5ar mandiDu5ar a eviden6iat o orientare a traDecu5e5or de 7u7 m Lo7 Bi
dinainte 9napoi.
9n miBcri5e de ma7tica6ieF 9n deg5uti6ieF muBchii moDi5izatori ai
mandiDu5ei proiecteaz mandiDu5a a7upra maJi5aru5ui cu o :or6 po7iDi5 de
aproJimativ 3--1-- 8g: ce 7e eJercit 5a nive5u5 re5ie:u5ui oc5uza5 a5 din6i5or.
%on:orm 5egi5or mecanicii :or6a e7te eJercitat a7upra :e6e5or oc5uza5e a5e
arcade5or mandiDu5are Bi maJi5are 9n mod ega5 dar cu direc6ie opu7. /or6a
oc5uza5 receptat 5a nive5u5 :e6e5or oc5uza5e a5e arcade5or dentare e7te
tran7mi7 o7u5ui 7uDiacent prin intermediu5 de7modon6iu5uiF ceea ce a du7 5a o
den7i:icareF o conden7are a corticalei alveolare, ca prim 7tructur :unc6iona5
de anihi5are Bi tran7mitere a :or6e5or oc5uza5e 7uD :orm de pre7iuni. +ara5e5 cu
den7i:icarea cortica5ei a5veo5areF 7-au dezvo5tat traDecu5a6ii circu5areF care
9nconLoar a5veo5a. *e 5a nive5u5 din6i5or Bi a5veo5e5orF pre7iunea e7te tran7mi7
Dazei o7oa7e maJi5are Bi mandiDu5are M:9g. ,.,,.O. O7u5 mandiDu5ar prezint o
7tructur 7pongioa7F traDecu5atF acoperit cu o cortica5 o7oa7 de o gro7ime
ce o depBeBte pe cea maJi5ar.
!a mandiDu5F 7i7temu5 traDecu5ar dentar reunit 5a eJtremitatea apica5
a a5veo5e5or 7e uneBte cu 7i7temu5 traDecu5ar a5 arcu5ui Dazai 9ndreptCndu-7e
39
V. B8M985, C. M:(;M<8
7pre cond95u5 mandiDu5ar. In7er6ii5e mu7cu5are a5e ma7eteruiuiF pterigoidianu5ui
internF 7uprahioidianuiuiF muBchi5or mentonieriF :ormeaz $i$temul tra*ecular
*a&ilar. Si7temu5 traDecu5ar Daz"ar 7e continu di7taiF 9ndreptCndu-7e 7pre con#il Bi
7pre a%ofi&a coronoi#.
AnteriorF traDecu5a6ii5e Dazi5are 7e continu cu $i$temul tra*ecular mentonier
9ncruciBCndu-7e cu ce5 de partea opu7. In7er6ia muBchiu5ui tempora5 pe apo:iza
coronoid Bi pre5ungirea :a7cicu5e5or de co5agen 9n interioru5 mandiDu5ei duc 5a
crearea $i$temului tra*ecular coronoi#ian ce 7e continu de-a 5ungu5 5iniei oD5ice
eJterne. #n a5t :a7cicu5 a5 traDecu5a6iei coronoidiene trece pe 7uD 8icizura
7igmoidF mergCnd 7pre condi5F unde 7e 9ncruciBeaz cu :a7cicu5e5e din 7i7temu5
Dazi5ar Bi dentar. +e :a6a intern a mandiDu5ei 7e dezvo5t tra*ecula+ia
%terigoi#ianului e.tern Bi milo2ioi#ianului, de-a 5ungu5 5iniei oD5ice interne M:ig.
,.,3.O.
/ig. ,.,,. N Structura de rezi7ten6 /ig. ,.,3P N Orientarea traDecu5e5oP
-
a oa7e5or :acia5e o7oa7e Ia mandiDu5
Oa7e5e ma7ivu5ui :ecia5 reprezintF ca Bi re7tu5 7che5etu5ui de a5t:e5F un
eJemp5u a5 modu5ui 9n care are 5oc adaptarea 7tructurii 5a :unc6ie. AvCnd o
7tructur 7pongioa7F con6inCnd mai mu5te cavit6i M7inu7a5F orDitarF naza5OF
oa7e5e ma7ivu5ui :ecia5 rezi7t 5a 7o5icitri importanteF datorit unei
arhitectonici interioare care 3 7tructureaz 9n 7tC5pi Bi p5at:orme de
rezi7ten6. R
In cazu5 maJi5aru5uiF 9n 7tructurarea o7u5ui intervin muBchii ce au in7er6ii pe
ace7t o7 Bi din6ii prin imp5antarea 5or 9n o7u5 a5veo5ar. %a Bi 5a mandiDu5F 9n Luru5
rdcinii dentare 7e produce o conden7are a o7u5ui 7uD Iprma 5aminei duraF
9nconLurat de traDecu5a6ii circu5areF :ormCnd 9n an7amD5u 7i7temu5 traDecu5ar
peridentarF careF unindu-7e 5aF Daza proce7u5ui a5veo5ar 9n arcu5 DazaiF tran7mit
pre7iuni5e ctre 7tC5pii de rezi7ten6 Bi p5at:orme5e o7oa7e orizonta5e.
G6,7:9:G5=
/tl%ul fronto1na&al 7au inci$iv preia pre7iuni5e eJercitate 5a nive5u5
inci7ivi5orF canini5or Bi premo5ari5or prin intermediu5 arcu5ui Dazai 7uperiorF urc
prin intermediu5 apo:izei montante a maJi5aru5ui Bi 7e 9mparte 9n trei :a7cicu5e de
traDecu5a6ii. +rimu5 grup merge 7pre crea7ta :ronta5 Bi 7pre oa7e5e naza5e. Ace7te
din urm traDecu5a6ii 7e une7c cu ce5e de partea opu7F trecCnd prin oa7e5e naza5e.
A5 doi5ea grupF a5 5inii5or de rezi7ten6F merge 7pre marginea in:erioar a
orDitei BiF 9n 7:CrBitF a5 trei5eaF de-a 5ungu5 marginii 7uperioare a orDiteiF prin arcada
7prCncenoa7.
/tl%ul &igomatic e7te ce5 mai puternic 7tC5p a5 ma7ivu5ui :acia5F pre5uCnd
:or6e5e de 5a primu5 mo5ar maJi5arF merge prin crea7ta zigomato-a5veo5ar 7pre
apo:iza piramida5 a o7u5ui maJi5arF ctre arcada zigomatic. !inii5e de rezi7ten6
a5e 7tC5pu5ui zigomatic 7e 9mpart 9n patru :a7cicu5eF care 7e orienteaz dup cum
urmeaz:
Z un grup 7e 9ndreapt 7pre marginea in:erioar a orDitei ntlnin#u1$e cu
:a7cicu5u5 7imi5ar de7prin7 din 7tC5pu5 nazo-:ronta5F aniDi5Cndu-7e
reciproc[
R un grup de traDecu5a6ii 7e orienteaz 7pre marginea eJtern a orDiteiF
iar 9n unghiu5 7upero-eJtem a5 ace7teia 7e 9mparte 5a rCndu-i 9n dou
:a7cicu5eF unu5 9ndreptCndu-7e 7pre marginea 7uperioar a orDitei
pentru a 7e 9ntC5ni Bi anihi5a cu :a7cicu5u5 de7prin7 din :ronto-naza5F a5tu5
9ndreptCndu-7e 7pre crea7ta tempora5 a :ronta5u5ui 7e continu 9n
crea7ta tempora5 a parieta5u5ui[
Z un grup de traDecu5a6ii o7oa7e 7e 9ndreapt prin apo:iza zigomaticF
prin crea7ta 7uprama7toidian 7pre 5inia tempora5 a parieta5u5ui unde 7e
9ntC5neBte cu :e7cicu5u5 provenit din crea7ta tempora5 a :ronta5u5ui. #n
:a7cicu5 a5 ace7tui grup zigomatic 7e 9ndreapt 7pre 7:enoid[
g un grup ce 7e de7prinde din 7tC5pu5 zigomatic 7e 9ndreapt 7pre
7:enoid.
/tl%ul %terigo%alatin preia pre7iuni5e de 5a nive5u5 mo5aru5ui 7 Bi 2
traii7mi6Cndu-IeF prin intermediu5 apo:izei pterigoidieneF 7pre o7u5 7:enoid.
%ei trei 7tC5pi vertica5i ai maJi5aru5ui 7uperior 7unt 7o5idariza6i prin adevrate
%latforme ori&ontale o7oa7e :ormate de apo:ize5e pa5atine a5e o7u5ui maJi5ar Bi
orizonta5e a5e o7u5ui pa5atinF p5anBeu5 orDitei Bi Daza craniu5ui. 9n interioru5 ace7tor
p5at:orme eJi7t traDecu5a6ii ce orienteaz :or6e5e de rezi7ten6 7pre 5inia median
7au 5ongitudina5.
)latforma %alatin e7te 7trDtut tran7ver7a5 de 5inii de :or6 ce provin din
Luru5 rdcini5or pa5atina5e a5e mo5ari5or Bi premo5ari5orF orientCndu-7e 7pre ra:eu5
medianF unde 7e rezo5v prin anihi5are cu ce5e de partea opu7.
41
V. B8(985, C. M:MA(,<8
*intre ce5e trei p5at:orme orizonta5eF Daza craniu5ui reprezint zona cea
mai important de receptare a pre7iuni5or din 7:era :acia5F O parte din :or6e5e
de pre7iune 7e rezo5v 5a ace7t nive5F a5 7tructuri5or e5emente5or o7oa7e
componenteF o a5t parte 7e tran7mite Do56ii craniene. Bo5ta cranianF de :orm
ovoida"F prezint ea 9n7Bi conden7ri a5e 7tructurii :unc6iona5e de rezi7ten6
de :orma unor veritaDi5i 7tC5pi ce 9ncing ca niBte cercuri ovoidu5 cranian.
Structura :unc6iona5 a e5emente5or o7oa7e a5e 7i7temu5ui 7tomatognat nu
poate :i privit 7eparat de 7tructura :unc6iona5 a craniu5ui neura5F cu care
:ormeaz un 7i7tem unitar de rezi7ten6F protec6ie Bi anihi5are a :or6e5or.
Adaptarea 7tructurii o7oa7e Bi :ormarea arhitectonicii de rezi7ten6 con:er
craniu5ui o mare e5a7ticitate Bi o capacitate deo7eDit de rezi7ten6 5a 7o5icitri
mecanice.
2.3.2. Morfologia articula[iei temporo-mandbulare
%on7iderat a :i cea mai comp5eJ articu5a6ie a organi7mu5ui umanF
articu5a6ia temporo-mandiDu5ar e7te 9n ace5aBi timp una din componente5e
principa5e a5e 7i7temu5ui 7tomatognat. +rin 7tructura Bi :unc6ia 7a ea contriDuie
5a 9ndep5inirea :unc6ii5or 7peci:ice a5e 7i7temu5ui 7tomatognat: ma7tica6iaF
deg5uti6iaF :ona6ia. Anatomia 7a cuprinde e5emente comune Bi a5tor articu5a6ii
9ntC5nite 9n organi7mu5 uman: 7upra:e6e articu5areF meni7cu5 intercondi5ianF
miL5oace de unire a capete5or o7oa7eF 7inovia5aF va7eF nerviF 5im:atice.
Articu5a6ia temporo-mandiDu5ar e7te o articula+ie $inoviala Bi 9n ace5aBi
timp o #iartro& *icon#ilian. /iind compu7 dintr-o 7tructur conveJ ce
core7punde unei 7tructuri concaveF va permite rea5izarea miBcri5or 9ntr-un
7ingur p5an MDa5amaO. %aracteri7tica de articula+ie artroi#al va permite Bi
miBcri5e de tran75a6ie Marticu5a6ia artroida5 pur e7te :ormat din , 7upra:e6e
para5e5e congruente care permit o miBcare de a5unecareO.
A. SUPRAFEE OSOASE ARTICULARE
a. /u%rafa+a o$oa$ articular cranian e7te 7ituat 5a nive5u5 cavit6ii
g5enoide M:o77a mandiDu5ari7O a:5at pe :a6a in:erioar a o7u5ui tempora5 M:ig.
,.,1.OF Ag5enaY 9n7emnCnd de :apt o cavitate a unui o7 9n care ptrunde a5t o7.
%avitatea g5enoid are o direc6ie oD5ic 7pre 9napoi Bi 7pre medianF :ormCnd
cu :orma6iunea 7imi5ar de partea opu7 un unghi de 35--37-d a5 crui
vCr: 7e 7itueaz imediat 9naintea gurii occipita5e.
42
G6,7:9:G5
=
r ,} 'it fu't f
@ "N"N a ^
FZF ir2.tf
QFZL:r 9
-5 Q Z -
/ig. ,.,1. - %avitatea g5enoid Mdup <raUO
%avitatea g5enoid e7te de5imitat anterior de marginea in:erioar a
ItuDercu5u5ui anteriorF 9naintea creia 7e a:5 o 7upra:a6 p5an N p5anu5
7uDtempora5F iar po7terior de ctre o7u5 timpana5 ce :ormeaz perete5e conductu5ui
auditiv eJtern. Intern 7e a:5 7pina 7:enoidu5uiF iar eJtern rdcina 5ongitudina5 a
zigomei. !a nive5u5 ace7teia 7e g7eBte eBancrura zigomeiF de5imitat anterior de
muchia eJtern Bi po7terioar a tuDercu5u5ui articu5ar anterior. +o7terior eBancrura
7e continu cu tuDercu5u5 zigomatic po7terior MtuDercu5 po79g5eno'ianOF denumit Bi
Aheurtoir de /araDeu: M+e#etierO datorit :aptu5ui c e5 primeBte Bocuri5e rezu5tate
dintr-o retropu57ie eJageratF proteLCnd a7t:e5 conductu5 auditiv. Ace7t :apt e7te
demon7trat de prezen6a 5a unii 7uDiec6i a unei :a6ete de uzur pato5ogice Ia nive5u5
tuDercu5u5uiF creia 9i core7punde o :a6et omo5oag 7ituat pe por6iunea 5atera5 a
condi5u5ui. Ace7t tuDercu5 mai e7te de7cri7 Bi ca a treia rdcin a proce7u5ui
zigomatic.
%avitatea g5enoid e7te 7trDtut 5ongitudina5 de 7cizura 5ui <5a77er 7au
7utura temporo-7cuamoa7F care o 9mparte 9ntr-o por6iune anterioar Bi una
po7terioar Mreprezentat de p5atou5 timpanicO.
In partea intern a cavit6ii g5enoideF prin ptrunderea aripii mari a
7:enoidu5ui 9ntre 7cuama tempora5 Bi 7tCncF 7e :ormeaz $utura
43
V. B8(985, C, M:(A(,<8
$ctiamo1$fenoi#al, de5imitCnd o 7upra:a6 triunghiu5ar a5 crei vCr: e7te :ormat de
7pina 7:enoidu5ui. Sutura 7:enoido-tempora5 :ace parte din 7i7temu5 7uturii
coronareF ce aLunge pCn 5a 5inia de miL5oc a Dazei craniu5uiF pe partea 5atera5 a
7incondrozei 7:eno-occipita5e. %reBterea ace7tei 7uturi va dep5a7a tempora5u5 9n
a:ar Bi 9napoi. #n poten6ia5 de creBtere eJagerat 7au diminuatF precum Bi eJi7ten6a
unor vectori de creBtere a7imetrici 5a nive5u5 ace7tei 7tructuriF pot avea drept
con7ecin6 modi:icarea angu5a6iei aJe5or mari g5enoidieneF cu repercu7iuni a7upra
con7tante5or dinamicii mandiDu5are.
)or+iunea %o$terioar a cavit6ii g5enoide Mretro-g5a7erianO e7te
eJtracap7u5ar Bi e7te :ormat de :a6a anterioar a o7u5ui timpana5 care rea5izeaz
perete5e anterior a5 conductu5ui auditiv eJtern. !a ace7t nive5F o7u5 are o gro7ime
mai mare Bi poate rezi7ta 5a :or6e de inten7it6i cre7cuteF ca ace5ea eJercitate de
rnuBchn pterigoidieni interni.
)or+iunea anterioar Mpre-g5a7erianO e7te intracap7u8r Bi 7ituat pe :a6a
in:erioar a o7u5ui tempora5. Nu e7te articu5ar Bi nu e7te acoperit de 6e7ut :iDro7 ci
de perio7t Bi 7erveBte de Areceptacu5Y pentru partea po7terioar a meni7cu5ui.
AcoperiBu5 :o7ei e7te :oarte 7uD6ireF :recvent tran7parent 9n 5umin M3-3 mmOv
nu e7te o7 medu5ar Bi nu e7te 7tructurat 7 primea7c pre7iuni ridicate M9n
traumato5ogie eJi7t po7iDi5itatea ca 5a ace7t nive5 condi5u5 mandiDu5ar 7 ptrund
intracranian 7au 9n artro7copie 7 7e rea5izeze ci :a57eO.
)or+iunea articular %ro%riu1&i$ e7te reprezentat de ver7antu5 po7terior a5
tuDercu5u5ui articu5ar. "5 7e prezint ca o 7upra:a6 conveJ antero-po7terioar Bi
uBor concav 9n 7en7 tran7ver7a5F 9nc5inarea pantei articu5are a condi5u5ui tempora5
e7te di:erit 9n :unc6ie de 7tereotipu5 dinamic de ma7tica6ie Bi de predominan6a
miBcri5or mandiDu5are 9n 7en7 vertica5 7au orizonta5 M%o7taO 7auF dup T.+. GungF
eJi7t interre5a6ia 7trCn7 :orm-:unc6ie.
*up ". %o7taF varia6ii5e pantei tuDercu5u5ui articu5ar 7e core5eaz cu tipu5 de
ma7tica6ieF a7t:e5 c 5a 7uDiec6ii cu ma7tica6ie orizonta5F prin :recareF 9nc5inarea
pantei articu5are e7te de 5-,5dF 9n timp ce pentru nra7tica6ia intermediar va5ori5e
7unt de ,5-1-dF iar pentru ma7tica6ia vertica5 e5e aLung 5a 1--55d. *up !iuDo7chF
va5ori5e pantei articu5are nu 7unt 7trCn7 5egate de 7tereotipu5 de ma7tica6ieF autoru5
mtC5nind 9n 3-f din cazuri pante aDrupteF 9n 7-f din cazuri pante medii Bi 9n ,-f
din cazuri pante orizonta5e. !a edenta6ii tota5iF ace5aBi autor a eviden6iat pante
articu5are aDrupte. *imen7iuni5e cavit6ii g5enoide 7unt de ,- mm antero-po7terior
Bi de ,--,5 mm 9n 7en7 tran7ver7a5 Mdup Scott Bi *iJonOF iar dup ODerg de ,3 mm
9n 7en7 tran7ver7a5 Bi de 39 mm 9n 7en7 antero-po7terior.
44
G6,7:9:G5=
%o7ta comunic va5ori de E-7 mm pentru adCncimea cavit6ii g5enoide.
9n genera5F to6i autorii con7ider c diametru5 tran7ver7a5 a5 cavit6ii g5enoide
predomin 9n raport cu diametru5 antero-po7terior.
b. Suprafaa osoas articular mandibular e7te 7ituat pe :a6a
anterioar a con#ilului man#i*ular M:ig. ,.,5.O. Ace7ta 7e a:5 9n unghiu5
7uperior Bi po7terior a5 ramu5ui montant a5 mandiDu5eiF de care e7te unit
printr-o por6iune mai 9ngu7t denumit colul con#ilului mandiDu5ar.
%ondi5u5 mandiDu5ar are o :orm e5ip7oida5F e7te conveJ 9n p5an
:ronta5 Bi puternic conveJ 9n p5an 7agita5F cu diametru5 mare de ,--,5 mmF
iar diametru5 mic de 3- mm MODerg Bi Te7tutO Bi doi ver7an6iF din care unu5
anterior Bi unu5 po7terior eJtracap7u5arF 7epara6i printr-o crea7t neted
tran7ver7a5.
7&/. ,.,5. - Cond&!$!
-nd&6$!r
Mdup AverUO
er7antu5 anterior e7te conveJF rotunLitF oD5ic 9n Lo7 Bi 9nainteF priveBte
9n 7u7 Bi 9nainte. "5 vineF 9n intercu7pidare maJimF 9n raport direct cu
ver7antu5 po7terior a5 tuDercu5u5ui tempora5. Ace7t ver7ant e7te 5a rCndu5 7u
9mpr6itF dup Ac8ermannF 9n , ver7an6i N antero-eJtern Bi antero-9nternF
7epara6i printr-o crea7t 7agitaiF cu ro5 9n miBcri5e antero-po7terioare Bi
5atera5e. er7antu5 po7terior ap5atizatF oD5ic 9n Lo7 Bi 9napoiF privind 9n 7u7 Bi
9napoiF core7punde cavit6ii g5enoide. "5 7e pre5ungeBte :r tranzi6ie cu
marginea po7terioar a ramu5ui montant.
AceBti doi ver7an6i 7unt intracap7u5ariF dar numai ver7antu5 anterior Bi
crea7ta care 95 7urmonteaz 7unt acoperi6i de 6e7ut :ioro7 articu5ar.
"Ji7t , tuDercu5i: eJtern Bi internF care 7erve7c pentru in7er6ia
aripioare5or meni7ca5e. +rin aceBti tuDercu5i trec aJe5e de rota6ie a5e di:erite5or
miBcri condi5iene.
%ondi5u5 e7te 7u76inut de o por6iune mai 9ngu7tF colul Mzon 7en7iDi5F
7ediu5 de e5ec6ie a5 :racturi5or 9n acea7t regiuneO. ":i5at Bi ci5indricF e7te uBor
ap5atizat 9n 7en7 antero-po7terior. /a6a 7a po7terioar pre5ungeBte direc6ia
marginii po7terioare a ramu5ui montant Bi d in7er6ie 5amei tendinoa7e
retromem7ca5e in:erioare. /a6a 7a. anterioarF prezint o :o7et - 7ituat 7uD
15
V. B8(98l, C. M:(i(,<8
tuDercu5u5 intern pe care 7e in7eraF prin :a7cicu5e tendinoa7e 7curteF muBchiu5
pterigoidian eJternF :a7cico5u5 in:erior Bi mu5te :iDre din :a7cico5u5 7uperior MBru9F
392-[ 'ahanF 3923 Bi 'eUenDergF 392EOF pe marginea eJtern 7e in7era 5igamentu5
eJtern iar pe marginea intern 7e in7era 5igamentu5 intern.
S-C 7taDi5it. c eJi7t o mare variaDi5itate 9n ceea ce priveBte :orma
@ YY 'O NON' 1ni K aubgP?7b 5e i ic5inare :a6 de ramu5 mandiDu5ar MGa5eF 39EEO
[ S b-S lF - Fi "v1 K 9, .cD"Cfi noivid[ AA7imetria condi5i5or e7te regu5a Bi
FPaID Zi i ZYimeaz 9ntre ei un unghi variaDi5 de
i .. F KFIF a o S3-n 7unt para5e5e cu ce5e a5e tuDercu5i5or
. . F Ft unei treimi anterioare cu dou treimi
iF R Yie aJ a5 :iecrui condi5 e7te orientat 9c
pat D,OOPD.,. Fi a - 'Ya i:n\iIL de 35-33dF
.F FII#I Y@ .F-d5izat prin intermediu5 carilagiului
b v. .. i - Mv
Q
m
7
ab Gg'iG "9. 9 %ere $ecun#ar Mactiv pCn 5a ,--,5 de
:,R" .. h iVc It I @-T FOFirat cFL carti5agiui epi:izar a5 unui o7 5ung 9n Tez.Z I-iuY I R . iaF
-.5ati-un 7trai pro5i:erativ de ce5u5e 9n dezvo5tare Bi diviziune care :unc6ioneaz ca
ce5u5e progene pentru carti5agiui de creBtere. Ace7te ce5u5e devin condroD5a7te Bi
e5aDoreaz o matrice eJtrace5u5ar de proteog5cani Bi co5agen tip II pentru a :orma
matricea eJtrace5u5ar a carti5agiu:aii. 9n ace5aBi timp 7e produce o hipertro:ie a
condroD5a7te5orF urmat de o7i:icate encondra5 imp5icCnd minera5izarea
carti5agiu5uiF invazie va7cu5arF pierderea condrocite5or Bi di:eren6ierea
o7teoD5aBti5or pentru a produce o7 pe matricea carti5aginoa7 minera5izat. Singura
di:eren6F dar cu 7emni:ica6ie cheie 9n ace7t proce7 9ntre carti5agiui condi9ian Bi ce5
epi:izarF e7te aD7en6a ce5u5e5or caiti5aginoa7e ordonate 9n co5oane Mcaracteri7tice
o7u5ui 5ungO. Acea7t ordonare determin o dezvo5tare unidirec6iona5 a o7u5ui
epi:izarF 9n timp ceF prin contra7tF carti5agiui condi9ian poate pro5i:era 9n orice
direc6ie 9n vederea pozi6ionrii 7pa6ia5e anatomice corecte a arcu5ui mandiDu5ar.
ABadarF e7te a7tzi recuno7cut :aptu5 c dezvo5tarea Bi creBterea condi5ian nu e7te
primar ci compen7atorie Bi adaptativ M'ac Namara Bi 'o77OF :iind va5aDi5
conceptu5 matricei :unc6iona5e.
Ten %ate mai men6ioneaz eJi7ten6a unui 1cartilagiu #e cre'tere tran&itoriu
a7ociat cu. dezvo5tarea tuDercu5u5ui articu5ar. !a naBtere nu eJi7t tuDercu5i
tempora5iF aceBtia :ormCndu-7e din carti5agiui de creBtere a7emntor ce5ui
condi9ian.
Cartilagiui #e aco%erire a 7upra:e6e5or o7oa7e articu5are e7te un 6e7ut :iDro-
carti5agino7 care 7e 9ntinde 7uD6ireF inega5 ca gro7ime. <ro7imea 7a mai mare e7te 5a
miL5ocu5 7upra:e6ei artieu5are condi5iene Bi mai mic 7pre peri:erie Bi e7te di7pu7
inver7 5a nive5u5 7upra:e6ei tempora5e unde are
4(
G6,7:9:G5=
gro7imea maJim 5a peri:erie M-F35 mmO Bi nu depBeBte -F-5 mm 9n :undu5
cavit6ii g5enoide M:ig. ,.,EFF ,.,7.O.
Menise artiecar
Zona articulam B^jls"*. --.
-Zona prolifei
ativa "uu>u' *
_2ona
fibrocartilaginoasa -""
J_Cartilagiu calclflcat
:N O7u5 temperai
r~fotenisc articular
7&/. ,.,E. N Crt&!/&$! rt&#$!r 7&/. 3.3=. > Crt&!/&$! rt&#$!r !
"ond&!& Mdup Ten %ateO n&v"!$! cavitii /!"no&d" Mdup Ten %ateO
Se con7ider c 7unt 1 7traturi 7ucce7ive de 6e7ut:
1. /tratul #e +e$ut con-unctiv fi*ro$ articular, care 7e compune din
:iDre co9agene tip I organizate 9n Denzi ce 7e 9ntreptrund. *irec6ia 5or e7te
7en7iDi5 para5e5 cu 7upra:a6a. 9n pro:unzime :iDre5e co9agene 7unt oD5ice.
S. /tratul #e fi*ro*la$te ne#iferen+iate, numit Bi mezenchim
nedi:eren6iatF e7te mai mu5t 7au mai pu6in di:eren6iat 9n :unc6ie de
inten7itatea activit6ii Bi core7punde zonei de creBtere rapid 7au 5ent.
3. /trat #e tran&i+ie, ce core7punde maturrii ce5u5e5or 9n prea5aDi5
de7cri7e M:iDroD5a7teF condroD5a7teO.
1. Cartilagiu, 9n care :iDre5e .7e organizeaz 9n pachete :r o orientare
prea5aDi5.
3. :$ com%act
1. :$ $%ongio$ M:ig. ,.,E.O
%arti5agiu5 de acoperire prezint o 7upra:a6 neted 9n raport cu
cavitatea articu5ar Bi o 7upra:a6 uBor neregu5at 9n raport cu o7u5 propriu-zi7
pe care 95 apr de pre7iuni prin propriet6i5e :izice de e5a7ticitate Bi
aD7orD6ie a Bocuri5or. aria6ii5e de gro7ime 7e datoreaz 9n principa5
modi:icri5or de gro7ime a5e 7tratu5ui carti5agino7 Bi core7pund zone5or de
pre7iune :unc6iona5 rninim Bi maJim.
*in punct de vedere hi7to5ogicF 7pre deo7eDire de maLoritatea
articu5a6ii5or 7inovia5e a5e cror 7upra:e6e articu5are 7unt acoperite de
cartilagiu 2ialin, e5emente5e o7oa7e articu5are a5e articu5a6iei temporo-
mandiDu5are 7unt acoperite cu un $trat #e +e$ut fi*ro$ #en$ Mdup Ten %ateF
47
J Cartilagiul articular
V. B8(985, C. M:(;(A<V
'oh5O. "7te cuno7cut :aptu5 c 6e7utu5 carti5agino7 hia5in e7te con7truit 9n mod unic
pentru a rezi7ta 5ar:Drte de compre7iune Bi tor7iune Bi e7te mai pu6in apt de a rezi7ta
5a :or6e de :or:ecare M'oh7F 39EEO. ;e7utu5 conLunctiv den7 :iDro7 poate to5era :orte
de :or:ecare mai Dine decCt :or6e de compre7iune Bi e7te con7iderat 6e7utu5
:unc6iona5 potrivit pentru AT'. Acea7t di:eren6 hi7to5ogic a :o7t uti5izat 7
argumenteze :aptu5 c AT' nu e7te o articu5a6ie de e:ortF dar 9n rea5itate di:eren6a
treDuie cutatF con:orm hi7to togi5or MTen %ateOF 9n dezvo5tarea AT'. O7u5
mandiDu5ar 7e :ormeaz prin o7i:icare de memDran Bi nu din carti5ag9u pre:ormat.
ABadarF carti5agiu5 de acoperire e7te un 7trat re5ativ gro7 de 6e7ut conLunctiv
den7 :iDro7F neinervat Bi ava7cu5arF 5oca5izat pe 7upra:e6e5e anterioare Bi 7uperioare
a5e cond'u5uiF pe partea po7terioar Bi crea7ta tuDercu5u5ui articu5arF con7tituind o
dovad a tran7miterii 7arcinii de ctre condi5F prin intermediu5 meni7cu5uiF 7pre
tuDercu5u5 articu5ar.
)roteoglicanii din ace7t carti5agiu de acoperire 7unt re7pon7aDi5i de
aDi5itatea 7upra:e6e5or de a rezi7ta :or6e5or de compre7iune temporare
M$emp7onF citat de 'oh5 Bi _arDOF prin aranLamentu5 7pa6ia5 a5 re6e5ei
proteog5ieani-co5agen Bi capacit6ii ace7tora de a re6ine apa eJtrace5u5ar prin
:or6e o7moticeF cu e:ect de amortizor. %omponen6ii proteog5icani5orF aparent
re7pon7aDi5i pentru acea7taF 7unt 5an6uri5e 5ungi de carDohidra6i numite
glico&aminoglicani. *i7triDu6ia 5or core7punde zone5or receptoare de 7arcin
enun6ate mai 7u7. Stratu5 carti5agino7 e7te 7trDtut de :iDre co5agene careF
pornind de 5a Lonc6iunea o7oa7F unde 7e continu 9n o7u5 7uDiacent a7igurCnd
o aderen6 7trCn7 cu ace7taF au un tra7eu arcuat 9n gro7imea carti5agiu5uiF
mergCnd tangen6ia5 7pre 7upra:a6a 5iDer a ace7tuia. !a nive5u5 perimetru5ui
peri:eric a5 7upra:e6ei articu5areF :iDre5e co5agene 7e continuF cu :iDre5e
perio7ta5eF cap7u5areF 7inovia5e B9 mu7cu5are. Krnirea carti5agiu5ui 7e :ace prin
va7e5e o7u5ui Bi cap7u5o-7inovia5e de vecintateF carti5agiu5 :iind 5ip7it de va7e.
*up unii autoriF nutri6ia 7e :ace 9n principa5 prin imDiDi6ie cu 5ichid 7inovia5F
care e7te aD7orDit 7au e5iminat din 7pa6ii5e 5acunare a5e carti5aLu5uiF dup cum
ace7ta e7te 7au nu 7upu7 pre7iuni5or. O dovad 9n ace7t 7en7 ar :i :aptu5 cF 9n
cazu5 detaBrii unui :ragment de carti5aLF ace7ta continu 7 tria7c Bi chiar 7
7e dezvo5te hrnindu-7e numai prin imDiDi6ie. ^
B. '"NIS%#! A(TI%#!A' INT"(%ON*I!IAN
Meni$cul articular e7te o 7tructur :erm dar :5eJiDi5 care 7e va adapta
incongruen6ei care eJi7t 9ntre :orma 7upra:e6e5or articu5are: condi5 mandiDu5ar-
tuDercu5 tempora5[ 9Bi va 7chimDa :orma Bi pozi6ia re5ativ 5a ace7te dou e5emente 9n
timpu5 miBcrii mandiDu5ei M:ig. ,.,2.O.
4&
Y]5:i(IO(^ 5n$er+ia anier2mra a
mtmi$cu2it
ele tiemT
Viuiei
I.Mtem%orala
Com%artimentul articulat
,co%eri'ul $u%erior
cavftattt gL1mi#e M 8wmm %tRJeritta
/7gP ,.,SF - 'eni7cu5 articu5ar Mdup <ravO
1 .gamenttil
n m%QTJOi1%mn#r*ular
7ona tmerme#iam
amina imierioam
ttwtia tem%orala
'anterioara
X )n12mgirea
antentuim
5n$er+ia man#2i#aru
anterioara
ANT"(IO(N9ZN
ANT"(IO(-=
'ufr2ulara
Ca%ul comii2i2.
^mr-
(intern tara
V. B8(98l, C, M:M;(,<8
Teorii5e modeme Dazate pe date de hi7to9ogie MTen %ateO recuno7c
meni7cu5 ca :iind o eJten7ie a cap7u5ei articu5are. Ace7ta divide articu5a6ia 9n
doua compartimente: unu5 7uperior - meni7co-tempora5 M9n care 7e rea5izeaz
miBcri de tran75a6ieO Bi unu5Fin:erior - meni7co-condi5ian M9n care 7e rea5izeaz
miBcri de rota6ieO. -
R . /oro9a meni7cu5ui e7te 9n con:ormitate cu ce5e dou 7upra:e6e articu5are
opu7e. Supra:a6aIin:erioar e7te concav Bi core7punde conturu5ui conveJ a5
cDndi5u5u!^- Supra:a6a 7uperioar prezint oI :a6 concav cuprin7 9ntre
por6iuni5e anterioare Bi po7terioare 9ngroBateF de5imitCnd o zon centra5 mai
7uD6ire. Acea7t zon mai 7uD6ire 7epar panta anterioar condi5ian de panta
tuDercu5u5ui articu5ar. +or6iunea mai groa7 po7terioar ocup 7pa6iu5 dintre
condi5 B9 :undu5 cavit6i g5enoide Mretrodi7ca5 pad Bi are o gro7ime de 3-1
mmOF iar por6iunea anterioar 7e 9ntinde uBor 9naintea condi5u5ui Bi are o
gro7ime de ,-3 mm.
'eni7cu5 e7te :ormat din :iDre de co5agen tip I care 7unt aranLate 9n
genera5 5aJ Bi orientate 5a 9ntCmp5areF cu eJcep6ia regiunii centra5e unde 7unt
mu5t mai 7trCn7 5egate 9n :a7cicu5e organizate M:ig. ,.,9.O.
Com%artiment articular
/ig. ,.,9. - Articu5a6ia
teraporo-in7nd5Du5ar:
A. a7pect macro7copic
B. a7pect micro7copic
Cmitmea glenoi#a
Meni$e Com%artimentul
X articular $u%erior
=minenta articulara
Con#il
Com%artimentul.
articular inferior
atul-i2ro$ articular
Com%artiment
""'icnim1
iv-eriar
@ . %migen#itin
)
5-
G6,7:9:G5=
+or6iunea anterioar a meni7cu5ui :iizioneaz cu perete5e anterior a5
cap7u5ei. *ea7upra punctu5ui de :uziune cap7u5a trece 9nainte pentru a 7e uni
cu perio7tu5 pantei articu5are anterioare tempora5e. *ede7uDtu5 ace7tui punct
de :uziune cap7u5a :iizioneaz cu perio7tu5 9n :a6a gCtu5ui condi5u5ui. Acea7t
de7criere 9n 7ec6iune d impre7ia c por6iunea anterioar a meni7cu5ui. 7e
7cindeaz 9n , 5ame5e. !a :e5 Bi po7teriorF dar ce5e , 5ame5e reprezint de :apt
perete5e po7terior a5 cap7u5ei.
+artea 7uperioar a cap7u5ei 7au 5ame5a e7te :ormat din 6e7ut :iDro7 Bi
e5a7tic M7ingura parte a cap7u5ei 9n care g7im 6e7ut e5a7ticO Bi 7e in7era 9n :i7ura
7cuamo-timpanic. +artea in:erioar a cap7u5ei e7te :ormat din :iDre de
co5agen Bi :iDre nee5a7tice Bi 7e uneBte cu perio7tu5 gCtu5ui condi5u5ui.
Intre ace7te dou 5ame5e 7e creeaz un 7pa6iu care e7te ump5ut cu 6e7ut
conLunctiv 5aJF 9na5t va7cu5aiizat Bi 9ntre 5ame5e 7e in7era pterigoidianu5 eJtern
M:ig. ,.3-.O. 'eni7cu5 e7te Dine dotat cu e5emente va7cu5are Bi nervoa7eF
ace7tea din urm con7tituind receptorii peri:erici cu punct de p5ecare articu5ar.
"7te 9n7 ava7cuiar Bi neinervat 9n regiunea centra5 M:ig ,-3O
] im1tiKn2iiiC
/ig. ,.3-. - Inerva6ia 0t"r&/o&d&n$!$&
eJtern Mdup <raUO
/ig. ,.33F - *i7triDu6ia Inerva6ia
meni7cu5ui Mdup Ten %ateO
/unc6ii5e meni7cu5ui:
1. (ol mecanic - prin 7up5e6ea 7a e7te capaDi5 7 7e adapteze ca :orm
7upra:e6e5or articu5are Bi 7 opun o rezi7ten6 e5a7tic Mamortizor Bi protectorO.
S. Mol %7o%ri%ce%tiv - prin mecanoreceptorii care 7unt puncte de
p5ecare a5e activit6ii re:5eJe neuro-mu7cu5are.
3. Mol morfogenetc - 9n mode5area condi5u5ui mandiDu5ar.
53
V. B8(985, C. M:(;(,<8
%. "!"'"NT" *" #NI(" A!" %A+"T"!O( A(TI%#!A("
a. Ca%$ula articula+iei tem%oro1man#i*ulare 7e prezint ca un manBon
:iDro7F avCnd o in7er6ie 7uperioar Bi una in:erioar 5a peri:eria ce5or dou
7upra:e6e o7oa7e. In7er6ia 7uperioar a cap7u5ei articu5are 7e :ace pe tuDercu5u5
anterior a5 zigomeiF eJtern pe eBancrura zigomei Bi pe :e6a eJtern a ce5or doi
tuDercu5iF po7terior pe marginea anterioar a 7cizurii <5a77erF intern pe :e6a
7:enoidu5ui. In7er6ia in:erioar a cap7u5ei AT' 7e :ace pe marginea anterioar
a ver7antu5ui articu5arF 9nconLurCnd condi5u5 pe eJtremit6i5e intern Bi eJtern.
+o7terior 7e in7era pe co5u5 condi5u5ui mandiDu5ar. *atorit 7upra:e6e5or
articu5are de mrimi di:eriteF manBonu5 cap7u5ei articu5are are no a7pect de
trunchi de con cu Daza mare pe perimetru5 cavit6ii g5enoideF iar Daza mic pe
conturu5 7upra:e6ei articu5are condi5iene. *ea7upra meni7cu5ui cap7u5a e7te
de7tu5 de 5aJF 9n timp ce dede7uDt e7te :erm ataBat de.condi5. a7cu5ariza6ia
e7te rea5izat de un p5eJ eJtern cap7u5ar din Luru5 articu5a6iei Mcare
va7cu5arizeaz meni7cu5 Bi memDrana 7inovia5O. Inerva6ia e7te a7igurat de
nervu5 auricu5o-tempora5 MThi5anderO. +rezint termina6ii nervoa7e 5iDere Bi
termina6ii 7pecia5izate cu ro5 de receptori ai unor re:5eJe cu punct de p5ecare
articu5ar.
- *. 9igamentele articula+iei tem%orUVman#i*ulare
1. 9igamentele intrin$eci M5igamente propriiO a5e AT' 7unt compu7e din :iDre
de co5agen 7uD :orm de dou 7traturi M7uper:icia5 cu direc6ie oD5ic Bi pro:und
cu direc6ie orizonta5O Bi rezu5t din nigroBarea cap7u5ei articu5are.
Z ligamentul lateral e.tern al ,7M are o :orm triunghiu5ar cu Daza de
in7er6ie pe eBancruraF iar vCr:u5 pe :a6a eJtern Bi po7tero-eJtern a
co5u5ui condi5u5uiF a7t:e5 c :iDre5e 7a5e au o direc6ie de 7u7 9n Lo7 Bi
dinainte 9napoiF 9ntrind eJtern cap7u5a articu5ar[
Z ligamentul lateral intern al ,7M 7e a:5 pe :a6a intern a cap7u5ei
articu5areF mergCnd de 5a eJtremitatea intern a 7cizurii <5a77er Bi de 5a
7pina 7:enoida5 7pre in7er6ia 7a mandiDu5ar pe :a6a intern a co5u5ui
mandiDu5ar. Ace7te 5igamente re7tric6ioneaz miBcri5e mandiDu5ei 9n ce5e
trei p5anuri a5e 7pa6iu5ui prevenind dep5a7ri5e eJagerate 5atera5eF in:erior
Bi po7teriorF rmCnCnd 5iDer ca5ea anterioarF condi5u5 mandiDu5ar
putCnd a5uneca 9naintea eminen6ei articu5are tempora5e.
S. 9igamentele e.trin$eci M5a di7tan6 7au 5igamente5e :unicu5areO a5e AT':
Z ligamentul $feno1man#i*ular e7te con7iderat drept o 9tigroBare a
aponevrozei interpterigoidiene. In7er6ia 7a 7uperioar 7eI4ce pe 7pina
7:enoidu5uiF intern de 5igamentu5 5atera5 internF iar in7er6ia in:erioar pe
I 7pina SpiJF avCnd un tra7eu de 7u7 9n Lo7 Bi dinuntru in a:ar[ reprezint
pericondru5 rezidua5 a5 carti5aLu5ui 'ec8e8
5,
G6,7:9:G5=
D ligamentul %terigo1man#i*ular 7e in7era pe croBetu5 aripii interne a
7:enoidu5ui Bi pe :e6a po7tero-intern a o7u5ui a5veo5arF aco5o unde 7e
termin crea7ta mi5ohioidian. +e ace7t 5igament 7e in7era po7terior
con7trictoru5 7uperior a5 :Cringe5uiF iar anterior muBchiu5 Duccinator[
g ligamentul $tilo1man#i*ular 7e in7era pe vCr:u5 apo:izei 7ti5oide Bi pe :a6a
7a eJternF mergCnd oD5ic 9nainte Bi 9ti Lo7 pentru a 7e in7era pe marginea
po7terioar a ramu5ui montantF aproape de gonion[ reprezint marginea
5iDer a :a7ciei cervica5e pro:unde M:ig. ,.3,.O.
/ig. ,.3,. - !igamente5e
A.T.'. Mdup <ravO
*. SINOIA!A A(TI%#!A;I"I T"'+O(O-'AN*IB#!A("
%ap7u5a articu5ar e7te cptuBit pe :a6a intern de o memDran 7inovia5
de5icat. Se con7ider c tapeteaz 9ntreaga cap7u5 cu pre5ungiri Bi vi5ozit6i
care ptrund 9n cavitatea articu5ar. Ace7te :a5duri cre7c ca numr cu vCr7ta Bi
9n prezen6a unor proce7e pato5ogice.
Sinovia5 nu acoper 7upra:a6a articu5ar Bi nici meni7cu5F cu eJcep6ia
zonei Di5aminare. "7te :ormat din dou 7traturi care 7e continu cu 6e7utu5
:9Dro7 a5 cap7u5ei:
g $u*intima e7te un 6e7ut conLunctiv 5aJF cu e5emente va7cu5areF :iDroD5aBtiF
macrorageF ma7tociteF ce5u5e adipoa7e Bi cCteva :iDre e5a7tice
. care previn cutarea memDranei[
g intima are o 7tructur variaDi5F cu 3-1 7traturi de ce5u5e 7inovia5e
9 di7per7ate 9ntr-o matrice interce5u5ar amor:F :r :iDre. Ade7ea eJi7t
53
V. B8(985, C. M:(;(,<8
de:icien6e ce5u5are 9ncCt 6e7utu5 conLunctiv a5 7uDintimei 7e 9nvecineaz direct cu
cavitatea articu5ar. Ace7te ce5u5e nu 7unt 5egate prin comp5eJe Lonc6iona5e Bi nu
7unt 7ituate pe o memDran Daza5F cavitatea articu5ar ne:iind acoperit. de epite5iu
M7inovia5a e7te a7t:e5 impropriu denumit memDranO. %e5u5e5e care :ormeaz ace7t
7trat di7continuu 7unt de , :e5uri: de tip A Ma7emntoare macro:age5or Bi cu
ace5eaBi :unc6iiO Bi de tip B M:iDroD5a7tice ce 7ecret acid hia5uromcO. "7te Dogat
va7cu5arizat.
Sinovia5a produce 5ichidu5 7inovia5 cu propriet6i :izice Dine de:inite:
vC7eozitateF e5a7ticitate Bi p5a7ticitate. %on6ine o popu5a6ie ce5u5ar 7rac:
ma7tociteF 5im:ociteF ce5u5e 7inovia5e 5iDereF rar +'N. *in punct de vedere chimic
e7te un dia5izat de p5a7m cu adao7 de proteineF e5ectro5i6iF mucin Bi acid
hia5uronicF avCnd o cu5oare ga5Den.
!a nive5u5 articu5a6iei are ro5 tro:icF 5uDri:iantF :unc6iona5 Bi chiar Dactericid
MGungO. *iminuarea vo5umu5ui :avorizeaz artroza.
". ?ASCULARI@AAIA )I IN"(A;IA A(TI%#!A;I"I
T"'+O(O-'AN*IB#!A("
a7cu5ariza6ia Bi inerva6ia 7unt a7igurate din maJi5ara intern Bi tempora5a
7uper:icia5F re7pectiv din auricu5o-ternpora5F ram nervu5 maJi5ar in:eriorF ram din
trigemen.
AT' di7pune de o Dogat inerva6ie 7enzitiv prin termina6ii nervoa7e 5iDere
amie5iniceF :ie 7uD :orma unor arDoriza6iiF :ie 7uD :orma unor proprioceptori
7pecia5iza6iF corpu7cu5i <o5gi-'azzoni Bi $rau7e p5a7a6i 9n cap7u5 Bi tendoane
periarticu5areF corpu7cu5i Timo:eev Bi (u::ini :iJa6i pe :iDre co5agene cap7u5o-
5igamentare Bi perio7tice. Termina6ii5e nervoa7e amie5inice de tipu5 AF "5F %F 7e a:5
di7pu7e 5a nive5u5 cap7u5ei Bi mai a5e7 ia Lonc6iunea ace7teia cu perio7tu5. +rin
inerva6ia 7a DogatF AT' reprezint un adevrat cCmp receptorF punct de p5ecare a5
unor re:5eJe de pozi6ionare 7tatic Bi dinamic a ce5or dou capete articu5are M:ig.
,.33FO.
A. limpanca anterioara
/ig. ,.33. - a7cu5ariza6ia Bi inerva6ia A.T.'. Mdup AverUO
51
G6,7:9:G5=
2.3.3. Morfologia muchilor sistemului stomatognat
'uBchii 7i7temu5ui 7tomatognat produc moDi5izarea mandiDu5eiF a
Duze5orF 5imDii Bi v5u5uiF a7igurCnd 9ndep5inirea :unc6ii5or 7i7temu5ui. <rupe5e
mu7cu5are a5e 7i7temu5ui 7tomatognat pot :i c5a7i:icate 9n: muBchii moDi5izatori
ai mandiDu5eiF muBchii pie5oBi ai :e6eiF muBchii 5imDiiF muBchii v5u5ui pa5atinF
muBchii regiuni5or 9nvecinate. Aproape 9n tota5itatea 5or 7unt muBchi perechiF
dat :iind 7imetria genera5 a corpu5ui omene7c.
.,.3.3.3. 'uBchii 9n ace7t grup 7unt cuprinBi principa5ii muBchi ai
moDi5izatori ai 7i7temu5ui 7tomatognat. *up :unc6ia pe care o au Bi
mandiDu5ei dup direc6ia de miBcare pe care o imprim
mandiDu5ei 9n timpu5 principa5e5or ei miBcriF 7e
c5a7i:ic 9n: muBchi ridictoriF muBchi coDorCtoriF muBchi propu57ori. (edm
mai Lo7Ic5a7i:icarea 5ui 'aurice +e55etierF comp5etat de noi:
A. 'uBchii ridictori ai mandiDu5ei
a" Mu'c2iul tem%oral +entru (am:LordF muBchiu5 tempora5 e7te
muBchiu5 ce5 mai 7en7iDi5 5a tu5Durri5e de oc5uzieF avCnd o participare e7en6ia5
5a miBcri5e rapide cu contact oc5uza5F precum Bi 5a ma7tica6ia 5eLer MBarre55eO.
/iDre5e mu7cu5are a5e tempora5u5ui 7e in7era pe 7cuama o7u5ui tempora5 9ntre
5inia tempora5 7uperioar Bi crea7ta 7:eno-tempora5F precum Bi pe :a6a
pro:und a aponevrozei de 9nve5iB. *e 5a in7er6ia 5or :iJ.F :iDre5e mu7cu5are
converg 9n evantai trecCnd pe :a6a intern a arcadei zigomaticeF 7e 9ndreapt
7pre apo:tza coronoid pe care 7e in7era prin intermediu5 unui tendon puternic.
Tendonu5 coronoidian a5 tempora5u5ui areF ini6ia5F o :orm 5ame5arF pierdut
9n gro7imea muBchiu5uiF dup careF individua5izCndu-7eF 7e :iJeaz pe apo:iza
coronoidF pe vCr:u5F :a6a intern Bi eJtern a ace7tuiaF coDorCnd imediat
9nuntru5 marginii anterioare a ramu5ui montant a5 mandiDu5eiF pe crea7ta
tempora5 M:ig. ,.31.O.
*up O5ivier Bi !eDedin78iF :iDre5e ce5e mai anterioare Bi pro:unde a5e
tempora5u5uiFY cu in7er6ie pe crea7ta 7:eno-tempora5F 7e individua5izeaz 7uD
:orma unui :a7cicu5F numit :a7cicu5u5 de in7er6ie in:erioarF 7eparat de re7tu5
muBchi5or printr-o ptur de 6e7ut ce5u5ar M+e55etierO. In7er6ia 7a mandiDu5ar 7e
:ace pe crea7ta anterioar.
55
V. BV(985, C. M:(;(,<8
/9g. ,.31. - 'uBchiu5 tempora5
F-L P ^TXXA`
I
!igamentu5 5atera5 a5 AT'
7cuipa uraU@ '. ptertgoic5ian eJtern
*in punct de vedere :unc6iona5F tempora5u5 7e 9mparte 9n trei :a7cicu5e:
anteriorF miL5ociu Bi po7teriorF
Z Wa$ciculul anterior cuprinde :iDre5e mu7cu5are din por6iunea anterioar
a muBchiu5ui tempora5F avCnd o direc6ie aproape vertica5. /a7cicu5u5
anterior dep5a7eaz mandiDu5a 9n 7u7. "5 e7te va7cu5arizat de artera
tempora5 anterioarF iar inerva6ia o primeBte din nervu5 tempora5
pro:und anteriorF ram a5 nervu5ui mandiDu5arF prin temporo-Duca!
Z Wa$ciculul mi-lociu, :ormat din :iDre5e mu7cu5are din por6iunea miL5ocie
a tempora5u5uiF e7te inervat de tempora5u5 pro:und miL5ociuF ram a5
niandiDu5aru5uiF :iind va7cu5arizat prin artera tempora5 pro:und
miL5ocieF ram a5 arterei maJi5are interne. /iDre5e 7a5e au -o 9nc5inare
oD5ic 7pre 9napoiF prin contrac6ia 5or rea5izCnd dep5a7area mandiDu5ei
9n 7u7 Bi 9napoi.
Z Wa$ciculul %o$terior e7te :ormat din :iDre mu7cu5are orizonta5eF prin
pozi6ia :iDre5or 7a5e rea5izCnd retropu57ia mandiDu5ei. "7te va7cu5arizat
prin tempora5a pro:und po7terioarF iar inerva6ia o primeBte prin
tempora5u5 po7teriorF ram a5 tempora5u5ui pro:und po7teriorF ram din
temporo-ma7eterinF care 5a rCndu5 7u 7e de7prinde din nervu5
mandiDu5ar. /a7cicu5u5 po7terior e7te antagoni7t a5 pterigoidianu5ui
eJtern. . II
'uBchiu5 tempora5 :ace parte din grupu5 muBchi5or e5evatori ai
mandiDu5ei. %ontrac6ia tuturor :a7cicu5e5or tempora5u5ui rea5izeaz o dep5a7are
ctre 7uperior Bi anterior con:orm unui vector ce :ace cu orizonta5a de 5a
/ran8:urt un unghi de E-d de7chi7 ctre po7terior M:ig. ,.35.O. Tempora5u5
paiticip 5a miBcri5e de 5atera5itateF rea5izCnd 9n une5e cazuri o retropu57ie a
condi5uhii de partea activ.
5E
tempora5a
in:erioara '
tempora5
G6,7:9:G5=
*
+ . ,-
B C>?'
7&/. 3.)5. - D"1#o-0$n"r" 'or("!or -$8#5&!or -1t&#tor& ,n 0!n 1/!t!
*" Mu'c2iul ma$eter e7te un muBchi de :orm dreptunghiu5arF
vo5umino7F mergCnd de 5a arcada zigomatic 7pre :a6a eJtern a unghiu5ui
goniac. 'a7a mu7cu5ar a ma7eteru5ui 7e poate di:eren6ia 9n: :a7cicu5u5
7uper:icia5F :e7cicu5u5 miL5ociu Bi :e7cicu5u5 pro:imd a5 ma7eteru5ui M:ig.
,3E.O.
Z Wa$ciculul $u%erficial a5 ma7eteru5ui ia naBtere pe marginea in:erioarF
9n partea anterioar a arcadei zigomaticeF imediat 9n 7pate5e marginii
po7terioare a ma5aru5ui. In7er6ia 7a zigomatic 7uD :orma unui tendon
7e 9ntinde cuprinzCnd 9n 9ntregime por6iunea ma5ar a zigomeiF
depBind chiar 7pre po7terior 7utura zigomato-ma5ar. *e 5a in7er6ia
7uperioarF :iDre5e :a7cicu5u5ui 7uper:icia5 7e orienteaz ctre m Lo7 Bi
po7teriorF in7erCndu-7e pe :a6a eJtern a gonionu5ui Bi treimea
in:erioar a ramu5ui montant a5 mandiDu5ei. In7er6ia 7a mandiDu5ar 7e
rea5izeaz :ie prin :iDre tendinoa7eF :ie prin in7er6ia direct a :iDre5or
mu7cu5are pe perio7tu5 7upra:e6ei de in7er6ie. 9n genera5F ce5e dou :iDre
de in7er6ie 7e mterptrund.
Z Wa$ciculul mi-lociu a5 ma7eteru5ui are in7er6ie zigomatic pe toat
5ungimea marginii in:erioare a arcadei zigomaticeF A7e con:undY
M+e55etierO cu in7er6ia :a7cicu5u5ui 7uper:icia5 9n partea 7a anterioar.
/iDre5e mu7cu5are a5e :a7cicu5u5ui miL5ociu au un traiect vertica5F ce
aDordeaz :e6a eJtern a mandiDu5ei dea7upra in7er6iei :a7cicu5u5ui
precedent Mtreimea medie a ramu5ui vertica5O.
Z Wa$ciculul %rofun# a5 ma7eteru5ui 7e in7era pe :a6a intern a arcadei
zigomaticeF de unde 7e mdreapt vertica5 7pre :a6a eJtern a ramu5ui
montantF Y5a nive5u5 Dazei apo:izei coronoide. Se mai numeBte Bi
fa$ciculul lui Ein$low. %e5e trei :a7cicu5e ma7eterine 7unt acoperite de
o aponevroz rezi7tent - a%onevro&a ma$eterin.
57
/ig. ,.3E. - 'uBchii cranieni Mdup Sine5ni8ovO
*ezvo5tarea cu precdere a :a7cicu5u5ui 7uper:icia5 Bi oDiicizarea :iDre5or
ace7tuia 7e produc 5a 7uDiec6ii care 9n 7tereotipu5 de ma7tica6ie de7chid 5arg
guraF 9n timp ce dezvo5tarea :a7cicu5u5ui pro:und 7e 9ntC5neBte 5a pacien6ii care
uti5izeaz :ragmente a5imentare mici Bi de o duritate cre7cut. (ezu5tanta
contrac6iei ce5or trei :a7cicu5e a5e ma7eteru5ui :ace cu orizonta5a de 5a
/ran8:iirt un unghi de 33-d de7chi7 anterior M:ig. ,.35.O. +rin contrac6ie ridic
mandiDu5a aducCnd din6ii 9n contact. Are o contriDu6ie unic ui miBcri5e de
5atera5itateF propu57ie Bi retropu57ie a mandiDu5ei.
Inerva6ia e7te rea5izat de un ram a5 trunchiu5ui anterior a5 nervu5ui
mand9Du5ar. .[F
52
V. B8(98l, C, M:(AM,<8
G6,7:9:GM=
c" Mu'c2iul %terigoi#ian intern
+terigoidianu5 intern e7te un muBchi de7tu5 de vo5umino7F de :orm
dreptunghiu5arF a5e crui :iDre merg oD5ic de 7u7 9n Lo7F din7pre anterior 7pre
po7terior Bi dinuntru ctre 9n a:ar M:9g. ,.3\.F ,.32.O.
*8cu- nn8u5m-$
1
. '
.1 i . Ai j j |,
& UDE t; n$F
* i pu. .^okiu S.ik an*
MJ
r
\'^vild,*Ljs
/tg. ,.32. N E9 ma7ticatori Mdup Siae5ni8ovO
59
V. B8(985, %. M:(A(,<8
In7er6ia 7a 7uperioar 7e :ace printr-un tendon 7curt 9n partea in:erioar a
:o7ei pterigoide pe :o7eta 7ca:oidF pe :a6a eJtern a aripii interneF pe :a6a
intern a aripii eJterneF pe :a6a po7terioar Bi eJtern a apo:9zei piramida5e a
pa5atinu5uiF pe :a6a po7terioar a tuDerozit6ii maJi5aru5ui 7uperiorF imediat 7uD
Bi 9n a:ara :iDre5or pterigoidianu5ui eJternF iar in7er6ia mandiDu5ar pe :a6a
intern a gonionu5uiF :iDre5e 7a5e 9ncruciBCndu-7e cu :iDre5e ma7eteru5ui 7uD
marginea Dazi5ar a mandiDu5ei.
*atorit 7imetriei 7a5e cu ma7eteru5F :a6 de ramu5 montant a5
mandiDu5eiF pterigoidianu5 intem e7te con7iderat de unii autori drept un
ma7eter intern.
9n une5e cazuriF muBchiu5 7e prezint 7uD :orma a dou :a7cicu5eF unu5
eJtern mai micF a5tu5 intern mai mareF 9ntre care trece :a7cicu5u5 in:erior a5
pterigoidianu5ui eJtern contriDuind 8 ridicarea mandiDu5ei. 9mpreun cu
pterigoidianu5 eJtern rea5izeaz propu57ia.
AmDii pterigoidieni de aceeaBi parte rote7c 9mpreun mandiDu5a 7pre
anterior Bi 7pre partea opu7 dup o aJ vertica5F trecCnd prin condi5u5 de
partea opu7.
%ontrac6ia a5ternativ a amDe5or 7eturi de muBchi pe de o parte Bi pe a5taF
9n miBcri5e de 5atera5itateF aLut 5a triturarea a5imente5or. (ezu5tanta contrac6iei
7a5e dep5a7eaz mandiDu5a pe un vector ce :ace 3-7d cu p5anu5 de 5a /ran8:urt.
"7te inervat de nervu5 pterigoidian internF ram din mandiDu5arF iar
va7cu5arizarea o primeBte din maJi5ara intern. +oate :i 9ntC5nit Bi o arter
provenind din :acia5.
B. 'uBchii coDorCtori
*atorit contriDu6iei 5or di:erite 5a actu5 :izio5ogic de de7chidere a gurii Bi
coDorCre a mandiDu5eiF muBchii coDorCtori pot :i c5a7i:ica6i 9n co*ortori
%ro%riu1&i'i ai mandiDu5ei Bi co*ortori in#irec+i. O a5t c5a7i:icareF mai pu6in
:unc6iona5F 9mparte muBchii coDorCtori 9n 7uprahioidieni Bi 7uDhioidieni.
a" Mu'c2ii co*ortori %ro%riu1&i'i ai man#i*ulei (#irec+i" Z Mu'c2iul
milo2ioi#ian M:ig. ,.32.F ,.39.O. %a Bi cei5a56i muBchi ai 7i7temu5ui
7tomatognatF e7te un muBchi pereche. +rezint o in7er6ie 7uperioar pe crea7ta
intern a mandiDu5eiF de unde :iDre5e 7a5e 7e 9ndreapt 9n Lo7 Bi 7pre 5inia
medianF in7erCndu-7e pe o7u5 hioid Bi pe ra:eu0 median :ormat prin
9ntC5nirea cu muBchiu5 7imetric. 9n :e5u5 ace7taF :iDre5e mezia5e a5e
mi5ohioidianu5ui 7unt mai 7curteF 9n timp ce :iDre5e 7ituate mai di7ta5
prezint o 5ungime mai mare. 'uBchiu5Y mi5ohioidianF 9mpreun cu ce5 de
E-
G6,7:9:G5=
partea opu7F rea5izeaz o adevratF dia:ragmF ce :ormeaz p5anBeu5 guriiF
9mpr6ind regiunea re7pectiv 9ntr-un etaL 7uprami5ohioidian Bi unu5
7uDrru5ohroidian. %ontrac6ia 7a produce ridicarea p5anBeu5ui 9n primu5 timp a5
deg5uti6ieiF poate ridica o7u5 Dioid 7au coDor9 mandiDu5a. +rimeBte inerva6ia din
dentaru5 in:erior prin nervu5 mi5ohioidianF iar va7cu5arizarea prin artera
mnohioidianF ram a5 dentarei in:erioare.
Z Mu'c2iul genio2ioi#ian. Se prezint ca un muBchi ap5atizat de 7u7 9n
Lo7F avCnd un traiect recti5iniu 9ntre apo:ize5e genii in:erioare Bi corpu5
hioidu5ui +e parcur7u5 ace7tui tra7euF cei doi muBchi merg a5ipi6i pe 5inia
median Mpoate :uziona cu e5 7au cu 7ti5ohioidianu5O. +rimeBte va7cuiariza6ia
din artera 5ingua5 Bi inerva6ia din mare5e hipog5o7. +rin contrac6ia 7a ridic
o7u5 Dioid Bi 95 proiecteaz ca antagoni7t par6ia5 a5 7ti5ohioidianu5ui. %Cnd
hioidu5 e7te :iJatF coDoar mandiDu5a.
Z Mu'c2iul #iga$tric (*urta anterioar" M:ig. ,.39-F ,.1-.O. ABa cum arat
Bi nume5eF muBchiu5 diga7tric e7te :ormat din dou por6iuni mu7cu5are unite
printr-un tendon. %e5e dou :a7cicu5e a5e 7a5e au :unc6ii di:eriteF numai Durta
anterioar 9ndep5inind condi6ii5e 9n7crierii 7a5e 9n grupu5 coDorCtori5or proptiu-
ziBi. In7er6ia 7a anterioar 7e :ace retro7im:izar 9ntr-o depre7iune numit :o7eta
diga7tricu5ui. *e aiciF muBchiu5 7e diriLeaz 9n Lo7 Bi uBor 9n a:ar ctre o7u5
DioidF 5a nive5u5 cruia 7e continu printr-un tendon intermediar :iJat 5aDi5 de
Dioid.
Tendonu5 intermediar 7e continu cu Durta po7terioar a diga7tricu5ui.
Tendonu5 poate :i aD7ent Bi muBchiu5 7e in7era pe miL5ocu5 corpu5ui mandiDu5ei.
%ontrac6ia 7a determin ridicarea Bi retrac6ia o7u5ui hioidF cu a5ungirea
p5anBeu5ui Duca5. 9mpreun cu a56i muBchi hioidieni :iJeaz o7u5 hioid Mpe care
7unt in7era6i muBchii 5ingua5iO. a7cuiariza6ia 7a 7e rea5izeaz printr-un ram din
7uDmentaiF 9n timp ce inerva6ia o primeBte din mi5ohioidian.
*" Mu'c2ii co*ortori in#irec+i ai man#i*ulei
In ace7t grup 7unt cuprinBi muBchii ce particip indirect 5a coDorCrea
mandiDu5ei prin 7taDi5izarea o7u5ui hioid.
Z Mu'c2iul #iga$tric (*urta %o$terioar" M:ig. ,.39.O. *e 5a nive5u5
tendonu5ui intermediarF :iDre5e Dur6ii po7terioare a5e muBchiu5ui diga7tric 7unt
diriLate prin Dutoniera o:erit de 7ti5ohioidianF ctre regiunea retro-
ma7toidian. 'uBchiu5 e7te :uzi:ormF :iind inervat de un ram a5 :acia5u5ui.
a7cuiariza6ia Dur6ii po7terioare e7te o:erit de ctre un ram a5 arterei
occipita5e. "7te activ 9n rea5izarea 7uptu5ui Bi ma7tica6iei.
Z Mu'c2iul $tilo2ioi#ian M:ig. ,.39.O. %a Bi diga7tricu5F e7te un muBchi
:uzi:ormF orientat din7pre in7er6ia 5ui 7uperioar pe partea po7tero-eJtern a
Dazei apo:izei 7ti5oideF 7pre o7u5 hioid unde 7e rezo5v printr-un tendon.
61
V. Bif(l8l, C. M:(A(,<8
Tendonu5 7tiiohioidianu5ui e7te Di:urcatF :ormCnd o Dutonier prin care trece
tendonu5 intermediar- ai diga7tricu5ui. %ontrac6ia 7a determin ridicarea Bi retracna
o7u5uiF hoidF cu aiungirea p5anBeu5ui Duca5F 9mpreun cu ai6i muBchi hioidieni
:iJeaz o7u5 hioid pe care 7unt in7era6i muBchii 5inguaii. "7te inervat de ramuri din
g5o7o:aringian Bi :acia5 Bi va7cu5arizat de o arter ce provine din artera occipita5.
Z Mu'c2ii $terno2ioi#ian, omo2io#ian, tiro2ioi#ian rea5izeaz o cuDcrCre a
o7u5ui hioid Bi o :iJare a ace7tuia 9n deg5uti6ieF vorDire Bi ma7tica6ie M:ig. ,F39.O.
E,
/Ig. ,39. - 'uBchii anteriori ai gCtu5ui Mdup <raUO
G6,7:9:G5
=
/ig. ,.1-. - ;$8#5&& 0&"!o8& 0"r&or!& :d$02 OrG<
%. 'uBchii propu57ori ai mandiDu5ei
'uBchii propu57ori rea5izeaz miBcarea de propu57ieF prin proiectarea
9nainte a o7u5ui mandiDu5ar. *in ace7t grup :ac parte: pterigoidianu5 eJtern Mca
muBchi principa5 propu57orO Bi muBchii ma7eter Bi pterigoidian intern care au
ac6iune propu57oare 7ecundar.
Z Mu'c2iul %terigoi#ian e.tern M:ig. ,.37.F ,.32.O. "7te un muBchi 7curtF
gro7 Bi ap5atizat tran7ver7a5F 7ituat 9n regiunea pterigo-maJi5ar. Se prezint
7uD :orma unei piramide triunghiu5are care 5eag apo:iza pterigoid de gCtu5
condi5u5uiF pe de o parte Bi de articu5a6ia temporo-mandiDu5arF pe de a5t
parte.
Ace7t muBchi e7te con7tituit din dou :a7cicu5e: Q
- un fa$cicul $u%erior, 7:enoida5[
un fa$cicul inferior, pterigo-maJi5ar.
/a7cicu5u5 7uperior 7e in7era anterior pe por6iunea eJtern a pr6ii
orizonta5e a marii aripi a 7:enoidu5uiF care :ormeaz p5a:onu5 :o7ei zigomaticeF
pe crea7ta 7:eno-tempora5 Mprin :a7cicu5e tendinoa7e unite cu
E3
fmntolii
i orrigmor .nt%ercit
lX,1v,iMf lo*ii $tt%erinri$ alaetJnc oavi
9evu2tr Li2ii $ttfC'timD b\
rLPb'nPSS-i4 mima> iiw-ar
i-rvYtor finguli oriD
:imtit-arut ori. Mn#inlu$
W2nZ$mit? %m't ia2wli.
52Zw$Mir 2i2ii m+efinri$1
l2G%rOOmtr tvi+fMii SK.b )ui2
[vimi> \Ctr$ fmi#%L %ar$
la*ii1$iii -.m mimili2ufa$i$
/li'riiti2vmi
V. B8(98l, C. M:(A(A<8
a5e tempora5u5uiO Bi pe partea 7uperioar a :e6ei eJterne a aripi eJterne a
apo:izei pterigoide.
In7er6ia anterioar a :a7cicu5u5ui in:erior 7e rea5izeaz pe :e6a eJtern a
aJiipii eJterne a.apo:izei pterigoideF pe :e6a eJtern a apo:izei piramida5e a
o7u5ui pa5atin Bi :a6a po7terioar a tuDerozit6ii maJi5are.
+ornind de 5a in7er6ia 5or cranianF ce5e dou :a7cicu5e 7e diriLeaz 7pre
9napoi Bi 9n Lo7 ctre articu5a6ia temporo-mandiDu5ar Bi co5u5 condi5u5ui.
*ac 9n ceea ce priveBte in7er6ia anterioar nu eJi7t controver7eF 9n
ceea ce priveBte in7er6ii5e po7terioare eJi7t mai mu5te opiniiF 9n 7pecia5 pentru
:a7cicu5u5 7uperior.
ABadarF :a7cicu5u5 in:erior 7e in7era pe meni7e Bi cap7u5a articu5ar.
9n ceea ce priveBte :a7cicu5u5 7uperiorF in7er6ia 7a di7ta5 e7te di:eritF
:unc6ie de autori:
meni7e Bi cap7u5a articu5ar MBenningho::F 3951[ KonneF 397,O[ meni7eF
cap7u5a Bi co5u5 condi5u5ui M+oirier Bi co5.F 393,[ Te7tat Bi co5.F 3931[ <raUF
39E1F 3929[ 'onginiF 3977[ Ber8o?itz Bi 'aJhamF 3922O[ - meni7e Bi gCtu5
condi5u5ui M*uDre5F 392-[ Be55F 3923[ Gung Bi co5. 3927F ]i:idn7onF 3923F
3922O[
pe gCtu5 condi5u5ui MGung Bi co5.F 3927O[
in7er6iaF comun a muBchi5or tempora5F ma7eter Bi pterigoidian eJtern pe
meni7e MTaddeiF 3922O.
9n p5an :unc6iona5F toate 7tudii5e e5ectromiogra:ice au demon7trat c
:iecare :a7cicu5 mu7cu5ar are o activitate proprieF antagoni7t una :a6 de
cea5a5t.
/a7cicu5u5 7uperior ac6ioneaz 9n timpu5 9nchiderii Bi retropu57ieiF
con7tituind 9n ace5aBi timp o :rCn protectoare a articu5a6iei temporo-
mand5Du5areF 7taDi5izCnd comp5eJu5 condi5o-meni7ca5.
/a7cicu5u5 in:erior e7te activ 9mpreun cu muBchii ridictori 9n timpu5
propu57iei Bi 9mpreun cu muBchii 7uprahioidieni 9n miBcarea de de7chidere.
*in punct de vedere a5 re5evan6ei pato5ogiceF muBchiu5 pterigoidian
eJtern e7te imp5icat 9n di7:unc6ia 7tomatognatic.
*. 'uBchii retropu57ori ai mandiDu5ei -
(etropu57ia mandiDu5ar deriv din contrac6ia mai mu5tor grupe
mu7cu5are manducatoare. 9n principa5F retropu57ia e7te a7igurat de muBchii
tem%oral, ma$elerul Bi %terigoi#ianul intern, participCnd 7ecundar 5a acea7t
miBcare.
E1
G6,7:9:G5=
,.3.3.,. 'uBchii pie5oBi 'uBchii pie5oBi ai :e6ei 7unt muBchi 7uD6iriF
ai :e6ei ap5atiza6iF avCnd una 7au amDe5e in7er6ii
moDi5eF 5a nive5u5 tegumentu5ui. Sunt inerva6i
de nervu5 :acia5F prin contrac6ia 5or dCnd
eJpre7ivitate :e6ei. +5a7a6i 9n Luru5 ori:icii5or :e6eiF ei ac6ioneaz ca di5atatori 7au
con7trictori ai ace7tor ori:icii. *in ace7t punct de vedere ei pot :i c5a7i:ica6i 9n:
muBchi periora5iF muBchi ai narineiF muBchi ai urechii Bi ai :entei pa5peDra5e.
A. 'uBchii pie5oBi periora5i
'uBchii periora5i au o di7pozi6ie circu5ar 7au radiar :a6 de :anta
5aD85F :iind aBeza6i pe mai mu5te p5anuri.
CO 'uBchii di5atatori
+5anu5 pro:und cuprinde muBchii: caninu5F Duccinatoru5F ptratu5
DrDieiF mo6u5 DrDiei.
1. Mu'c2iul canin 7au ridictor a5 comi7urii Duca5e Mm. 5evator angui
ori7O M:ig. ,.1-.O
In7er6ia 7a o7oa7 e7te 5a nive5u5 :o7ei canine 5Cng gaura in:raorDitar de
unde converge Bi 7e ame7tec cu a56i muBchi 5a nive5u5 modioiu7u5uiF iar
in7er6ia cutanat pe :a6a pro:und a comi7urii Duca5e Bi modio5u7.
Ac6iunea 7a e7te de a ridica modio5u7u5 Bi comi7ura Duca5F incidenta5
dezgo5ind din6ii 9n 7urC7 Bi contriDuie 5a adCncirea Bi conturarea Ban6u5ui nazo-
5aDia5.
S. Mu'c2iul 2uccinator Mm. DuccinatorO M:ig. ,.1-.F ,.13.O
"7te un muBchi 7uD6ireF patru5aterF 7ituat 9ntre maJi5ar Bi mandiDu5F
intrCnd 9n con7titu6ia oDraLi5or. +rin in7er6ia 7a anterioar 5a nive5u5
modioiu7u5ui Bi prin 9ntreptrunderea cu :iDre5e muBchiu5ui orDicu5arF particip
5a :ormarea comp5eJu5ui motor a5 Duze5or.
In7er6ia e7te 5iniarF pe :a6a eJtern a proce7e5or a5veo5are maJi5are Bi
mandiDu5are 9n dreptu5 mo5ari5orF hamu5 pterigoidian Bi ra:eu5 pterigo-
mandiDu5ar.
"7te 7inguru5 muBchi pie5o7 cu :a7cie proprieF iar aderen6a mucoa7ei
Luga5e 5a acea7t :e7cie 9mpiedic p5icaturarea Bi muBcarea ei.
'uBchiu5 Duccinator particip 5a rea5izarea :izionomiei Bi 9n ma7tica6ie.
In ma7tica6ie aduce :ragmente5e a5imentare din ve7tiDu5 9ntre arcadeF
comprimCnd oDraLii pe din6i 7au poate determina e5iminarea aeru5ui cCnd
oDraLii 7unt de7tinBi. %ontrac6ia 7a determin tragerea comi7urii Duca5e 5atera5
Bi po7terior m timpu5 rC7u5ui.
E5
V. B8M985, C. M:(AM,<V
/igF ,.13. - 'uBchiu5 huccinator Bi muBchii :aringe5iii Mdup <raUO
EE
(e5a6ii5e
7a5e cu
a5te
e5emente
anatomice
7unt
urmtoare5e:
po7terior - 7e g7eBte 9n p5anu5 con7trictoru5ui 7uperior Bi e7te
acoperit
de :a7cia Duco-:aringian[
7uper:icia5 - 6e7utu5 adipo7 95 7epar de ramu5 mandiDu5arF ma7eter Bi
o
parte din tempora5[
anterior - :a6a 7uper:icia5 a Duccinatoru5ui are raport cu mare5e
zigomaticF ridictoru5 Bi coDorCtoru5 comi7urii Duca5e Bi
cana5u5
parotidian care 95 traver7eaz 9n dreptu5 mo5aru5ui 3 YmaJi5ar[ e7te
traver7at Bi de artera Bi vena :acia5F ramuri5e nervu5ui Duca5 Bi :acia5
pro:und - are re5a6ii cu g5ande5e 7a5ivare Bi :a7cia Duco-:aringian.
Inerva6ia e7te rea5izat de ramuri Duca5e in:erioare a5e nervu5ui :acia5.
'.T ,]>,,D.C5.
i lGR5C8
u FQ
i u*c1i (Rinrtt'u
C88$iiirtfi8,'
",f. Y9r:a. .MFZ.^ i' FIIIaIIK i'ttl1ctm
I . l GOl. 1 l i' t vf "G /tif95t:" XXXN
M. $iiLt-armgion
Z. gimYfiwingtcm
' $ii2tgin$ P
' cimilriftiir mt-tnciii
ai faringeliii
9i%,1 .iiiio2ioLtianD1
Contul mart ai mtu'iti ftioi#D1
9ig. liroliiiiiel2m laftifal1
F]F con$trictor
inlei1iiMN u:
fiinngeTm'
G6,7:EG5=
*in punct de vedere proteticF 9n edenta6ii5e po7terioare Bi tota5e are raport
intim cu ver7antu5 ve7tiDii5ar a5 Dazei protezei. !a 9nceputF mucoa7a genian poate
:i muBcatF iar 9n protezri5e necore7punztoare poate a:ecta :izionomia.
+articip 5a :ormarea perete5ui eJtern a5 pungii "i7enring Bi ai pungii 5ui
/i7ch. Ace7te 7pa6ii ampu5are 7e 5rge7c para5e5 cu evo5u6ia proce7u5ui de re7orD6ie
Bi atro:ie muco-o7oa7. 9n ace7te zone :iDre5e para5e5e cu margineZ protezei corect
amprentate vor contriDui 5a men6inerea Bi 7taDi5izarea protezei pe cCmpu5 protetic.
.\F Mu'c2iul %tratul *r*iei Mm. depre77or 5aDi5 in:eriori7O 7au coDorCtor a5
Duzei in:erioare. "7te un muBchi patru5aterF 7ituat 9n gro7imea Duzei in:erioare.
Se in7era pe o treime anterioar a 5iniei oD5ice eJterne a mandiDu5ei Bi de aici
7e 9ndreapt 9n 7u7 Bi 9nuntru Bi 7e termin pe pie5ea Duzei in:erioare.
%a ac6iune coDoar Duza in:erioar 5atera5 9n ma7tica6ieF poate contriDui 5a
ever7area 7a. 5a rea5izarea eJpre7iei de ironieF me5anco5ieF duDiu.
^, Mu'c2iul mo+ul *r*iei Mm. menta5i7O. "7te un :a7cicu5 mu7cu5ar conic cu
in7er6ie 9n :o7a inci7ivF pe mandiDu5F coDoar 5a nive5u5 tegumente5or zonei
mentoniere Bi 5atera5 ctre :renu5 5aDia5 in:erior. #neori :iDre5e ce5or doi muBchi
converg Bi :ormeaz o depre7iune 1fo$eta *r*iei.
Are ro5u5 de a ridica 6e7uturi5e menta5eF Ban6u5 rnento-5aDia5 Bi Daza Duzei
in:erioare: determin Bi protruzia 7au ever7area Duzei in:erioare 9n timpu5 Dut9i5uiF
vorDirii Bi a5 eJprimrii 9ndoie5ii 7au dezamgirii. "5ectromiogra:ic 7-a g7it o
activitate pre5ungit 9n timpu5 7omnu5ui.
/ig. ,.1,. - 'uBchii pie5oBi per:orai0 Mdup Sine5ni8ovO
.@ FIF P'Y$ M
E7
V. B8(985, C. M:(;(,<8
+5anu5 7uper:icia5 a5 muBchi5or di5atatori cuprinde muBchii: muBchiu5
ridictor comun a5 Duzei 7uperioare Bi aripii na7u5ui Bi a5 Duzei 7uperioareF
muBchiu5 micu5 zigomaticF muBchiu5 mare5e zigomaticF muBchiu5 rizoriu7F
triunghiu5aru5 Duze5or Bi pie5o7u5 gCtu5ui.
1. Mu'c2iul ri#ictor comun al *u&ei $u%erioare 'i ari%ii ma$ului Mm.
5evator 5aDii 7uperiori7 a5aecue naBiO M:ig. ,.1-.F ,.1,.F ,.13.O
Originea ace7tui muBchi e7te 5a nive5u5 proce7u5ui :ronta5F maJi5ar Bi a
carti5aLu5ui a5ar mare naza5F coDoar in:ero-5atera5 Bi 7e divide 9n dou
:a7cicu5e:
Z :a7cicu5u5 median N ataBat carti5agiu5ui a5ar mare Bi tegumentu5ui
acoperitor[
g :a7cicu5u5 5atera5 N ataBat :e6ei pro:unde a tegumentu5ui Duzei
7uperioare.
Ace7te dou :a7cicu5e au ac6iuni di:erite. /a7cicu5u5 median di5at narina
Bi modi:ic curDura Ban6u5ui circumva5arF iar :a7cicu5u5 5atera5 ridic Bi
ever7eaz Duza 7uperioar Bi ridic Bi accentueaz curDura Ban6u5ui nazo-
5aDia5.
S. Mu'c2iul ri#ictor %ro%riu al *u&ei $u%erioare Mm. 5evator 5aDii
7uperiori7O M:ig. ,.1-.F ,.13.O
Originea 7a e7te 5a nive5u5 marginii in:raorDitare in:erioare de unde
coDoarF :iind ataBat 5a o7u5 maJi5ar Bi zigomaticF dea7upra gurii
in:raorDitare. Se in7era apoi pe :a6a pro:und a tegumentu5ui Duzei 7uperioare
Bi pe muBchiu5 orDicu5ar a5 Duzei 7uperioare.
+rin contrac6ia 7a ridic Bi ever7eaz Duza 7uperioarF modi:ic Ban6u5
nazo-5aDia5F adCncit 9n eJpre7ia de tri7te6e 7au 9n eJpre7ii 7erioa7e.
3. Mu'c2iul micul &igomatic Mm. zigomaticu7 minorO
Se in7era pe o7u5 zigomaticF 9n 7pate5e 7uturii zigomatico-maJi5areF de
unde coDoar median 9n pro:unzimea Duzei 7uperioare. "7te 7eparat de
ridictoru5 Duzei 7uperioare de un 7pa6iu triunghiu5ar 9ngu7tF dar u5terior 7e
uneBte cu ace7t muBchi M:ig. ,.3E.F ,.1-.F ,.1,.F ,.13.O.
Are ro5u5 de a ridica Duza 7uperioarF eJpunCnd din6ii maJi5ari Bi
contriDuie 5a adCncirea Bi ridicarea Ban6u5ui nazo-5aDia5. 9mpreun cu ridictorii
principa5i ever7eaz Duza 7uperioar 9n timpu5 rC7u5ui@i 9n eJprimarea 7tri5or
de 9ncCntare 7au di7pre6.
^. Mu'c2iul marele &igomatic Mm. zUgomaticu7 maLorO
Are in7er6ie 5a nive5u5 o7u5ui zigomaticF 9n :a6a 7uturii zigomato-
temporaieF iar 5a nive5 cutanat pe modio5u7F 5Cng comi7ura Duca5F
ame7tecCndu-7e aici cu ridictoru5 comi7urii Duca5e Bi orDicu5aru5 Duze5or Bi 9n
pro:unzime cu a56i muBchi modio5ar9 M:ig. ,.1-.O.
E2
G6,7:9:G5=
+rin ac6iunea 7a 7unt po7iDi5e retrac6ia Bi ridicarea modio5u7u5ui Bi a comi7urii
Duca5e 9n timpu5 rC7u5ui Bi :iJeaz modio5u7u5.
5. Mu'c2iul ri$oriu$ al lui /antotini Mm. ri7oriu7O
"7te impropriu denumit muBchiF variind de 5a unu5 7au mai. mu5te :a7cicu5e
7uD6iri 5a :orma unui muBchi 5atF 7uD6ireF 7uper:icia5 M:ig. ,F1-.O.
In7er6ia 7a peri:eric 7e poate rea5iza 5a nive5u5 unuia din e5emente5e
anatomice urmtoare 7au 5a nive5u5 tuturor: arcada zigomaticF :a7cia parotidianF
:a7cia ma7eterinF :a7cia inc5uzCnd partea modio5ar a p5ati7mei Bi :a7cia
ma7toidian. /iDre5e 7a5e converg 5a o in7er6ie apica5 5a modio5u7.
!a :e5 ca Bi cei5a56i muBchi modio5ari e7te activ 9n mu5te activit6i :acia5e
9n7o6ite de rC7.
#nii autori recuno7c un muBchi comp5eJF mare - mu$culu$ triung2iulari$,
careF atunci cCnd e7te dezvo5tatF are patru capete 7au AcapitaYF in7er6ie peri:eric:
- c. menti - m. tran7ver7u7 menti[
c. 5ongum - din tuDercu5u5 mentonier[ c.
5atum - m. depre77u7 angu5i ori7[ c.
Duca5e - :recvent denumit ri$oriu$.
_. Mu'c2iul triung2iular al *u&ei inferioare $au mu'c2iul co*ortor
al comi$urii *ucale Mm. depre7or angu5i ori7O
+rovine din tuDercu5u5 mentonier Bi continuarea 7aF 5inia oD5ic eJternF
mergCnd in:ero-5atera5 7pre muBchiu5 coDorCtor a5 Duzei in:erioareF apoi converge
9ntr-un :a7cicu5 9ngu7t Bi 7e ame7tec cu a56i muBchi 5a nive5u5 modio5u7u5uiF 5Cng
comi7ura Duca5F continuCndu-7e apoi cu orDicu5aru5 Duze5or Bi ri7oriu7 M:ig. ,.1-.O.
#ne5e :iDre 7e continu cu ridictoru5 comi7urii Duca5eF iar 9n pro:unzime cu
p5ati7ma Bi :a7cia cervica5. #nii autori con7ider ace7te termina6ii ca Bi pr6i a5e
muBchiu5ui triunghiu5aru5 Duzei in:erioare -mu$culu$ triangular$.
#ne5e :a7cicu5e traver7eaz tuDercu5u5 mentonierF 5inia median Bi 7e
inter7ecteaz cu muBchiu5 contro5atera5 rezu5tCnd - mu$culu$ tran$ver$u$ menti Mm.
tran7ver7u5 mentonierO.
Ac6iunea ace7tui muBchi e7te de a coDor9 modio5u7u5 Bi comi7ura Duca5
5atera5 9n timpu5 de7chiderii gurii Bi 9n rea5izarea eJpre7iei de tri7te6e.
Inerva6ia 7a e7te rea5izat de nervu5 mandiDu5arF ram din :acia5.
. Mu'c2iul%ielo$ulgtului Mm. p5atU7maO M:ig. ,.1-.O
"7te un muBchi 7uD6ire Bi 5at 7ituat 7uD pie5ea gCtu5ui. +rezint o in7er6ie
7uperioar par6ia5 o7oa7 Bi cutanat 5a nive5u5 tegumentu5ui mentonu5uiF marginea
in:erioar Bi 5inia oD5ic eJtern a mandiDu5eiF comi7ura Duca5F :a7cia parotidian
Bi o in7er6ie in:erioar pe :a6a pro:und a pie5ii regiunii pectora5eF 7uDc5avicu5are Bi
acromia5e.
6H
V. B8(585, C. M:(A(,<8
*in punct de vedere topogra:ic nu apar6ine comp5eJu5ui oro-iaDia5.
Are ro5 9n in:5uen6area regiunii comi7ura5e prin :iDre care aLung 5a nive5u5
modio5u7u5ui. +rin contrac6ia 7a zDCrceBte pie5ea regiunii gCtu5ui oD5icF diminuCnd
concavitatea dintre mandiDu5 Bi gCt. +artea anterioarF cea mai groa7F poate a7i7ta
depre7orii mandiDu5ari. TrgCnd 9n Lo7 Duza in:erioar Bi comi7ura Duca5F aLut 5a
eJprimarea ororii Bi a 7urprizeiF S-a con7tatat c e7te e5ectromiogra:ic activ 9n
in7pira6ia Dru7c Bi 7e mai contract 9n e:ortu5 vio5ent Dru7c.
DO 'uBchii con7trictori -
9. Mu'c2iul or*cular al *u&elor Mni. orDicu5ari7 ori7O
Ace7t muBchi are acea7t denumire pentru c mu5t timp 7-a crezut c ori:iciu5
Duca5 e7te 9nconLurat de o 7erie de e5ip7e comp5ete :ormate din muBchi 7tria6i Bi care
prin ac6iunea 5or comun determin o compre7iune de tip 7:inctericF 7imp5F a
margini5or Duze5or Bi a mucoa7ei 5aDia5e pe din6iF urmat de invaginarea comi7uri5or
Duca5e. Acea7t de7criere nu Lu7ti:ic o 7erie de oD7erva6ii :urnizate de 7impia
in7pec6ie :unc6iona5 9n timpu5 diver7e5or activit6iF e:ectu5 de:icite5or neuro5ogiceF
inve7tigarea prin 7timu5area muBchiu5uiF care au demon7trat c5ar c muBchiu5 e7te
:ormat din cuadran6i independen6i M7uperiorF in:eriorF drept Bi 7tCngOF care
coopereaz 9n mod comp5eJ 9n marea diver7itate a activit6i5or 5aDia5e. euadran6ii
core7ponden6i dreapta Bi 7tCnga rea5izeaz o 7erie de 9mp5etituri Bi 7uprapuneri
tran7medieneF 9n timp ce cuadran6ii 7uperiori Bi in:eriori rea5izeaz o 7trCn7
LuJtapunere 5a nive5u5 in7er6ii5or 5or 5atera5e Mmodio5areO.
/iecare cuadrant prezint deci o parte peri:eric - %ar$ %eri%2erali$ Mcomun
mu5tor mami:ereO Bi o parte margina5 N %ar$ marginali$, dezvo5tat 9n mod unic
9n Duze5e umane Ma7ociat cu vorDirea Bi cCntatu5O.
ABadarF 9n mod :orma5F orDicu5aru5 Duze5or ca un 9ntreg e7te compu7 din opt
7egmenteF :iecare denumit 9n :unc6ie de 5oca5izare Bi avCnd :orma unui evantai cu
originea 5a modio5u7 M9n gro7imea pr6ii 7a5e 5aDia5eO. %ea5a5t in7er6ie 7e rea5izeaz
9n por6iunea 5iDer a Duzei Min7er6ie derma5 Bi 7uDmucoa7O. "7te important de
re6inut Bi :aptu5 c orDicu5aru5 Duze5or 5a nive5u5 Duzei 7uperioare primeBte Bi :iDre
mu7cu5are din Duccinator Bi coDorCtoru5F comi7urii Duca5eF iar 5a nive5u5 Duzei
in:erioare din Duccinator Bi mare5e zigomatic. Acea7ta eviden6iaz 9nc o dat
comp5eJitatea mor:o5ogic Bi :unc6iona5 a 7tructuri5or mu7cu5are 5a ace7t nive5.
Ac6iuni5e ace7tui muBchi 7unt mu5tip5e: proeminarea SDuze5or Mprin
contrac6ia :iDre5or margina5eOF retrac6ia Duze5or Bi ap5icarea 5or :or6at pe zona
:ronta5 a arcade5or.
70
G6A7:9:G5=
(aportu5 de :or6e 9ntre orDicu5aru5 Duze5or Bi mu7cu5atura 5ingua5C
in:5uen6eaz caracteri7tici5e cu5oaru5ui neutra5 Mno manI7 5andO cu imp5ica6ii
a7upra pozi6iei din6i5or :ronta5i Bi a 7taDi5it6ii unei proteze moDi5izaDi5e.
S. Mu'c2iul com%re$orul *u&elor Mm. o7cu5atoriu7O
"7te un muBchi con7trictorF :ormat din :iDre 7curteF 9ntin7e de 5a pie5e 5a
mucoa7F printre :a7cicu5e5e orDicu5aru5ui.
Are ro5 9n 7ugereF comprim Bi 7uD6iaz Duze5e. Se mai numeBte Bi
mu7cu5u7 o7cu5atoriu7 MmuBchiu5 7rutu5uiO.
Mo#iolu$ Mnodu5ui comi7ura5O
(eprezint 5ocu5 de in7er6ie a5 muBchi5or oro-:acia5i direct 7au prin
intermediu5 a5tor muBchi MmuBchiu5 inci7iv 7uperior Bi in:eriorF mare5e Bi micu5
zigomaticF muBchiu5 DuccinatorF muBchiu5 coDorCtor a5 comi7urii Duca5eF
orDicu5aru5 Duze5orF muBchiu5 ri7oriu7 Bi :iDre5e din p5atU7maO. /ormeaz o
ma7 den7F compactF moDi5F :iDro-mu7cu8r.
Nume5e de modio5u7 a :o7t acceptat pentru cF avCnd 9n vedere o
imagine de 7upra:a6F ma7a mu7cu5ar pare 7 7emene cu Dutucu5 unei ro6i Bi
termina6ii5e radiare a5e muBchi5or cu 7pi6e5e. Spre deo7eDire de 7pi6eF muBchii
nu ocup to6i ace5aBi p5an Bi termina6ii5e 5or modio5are 7unt ade7ea 7pira5ateF
une5e 7e divid 9n ,F 3 7au 1 :a7cicu5eF :iecare ame7tecCndu-7e Bi avCnd in7er6ii
di:erite.
'oDi5izri5e active Bi pa7ive a5e modio5u7u5ui :ac parte din miBcri5e
:unc6iona5e comune tehnici5or de amprentare :unc6iona5 9n edenta6ia tota5F
iar ten7iunea cre7cut :avorizeaz in7taDi5itatea protezei.
B. 'uBchii narinei
Ace7t grup cuprinde trei muBchi: proceru7F muBchiu5 naza5 Bi depre7orui
7eptu5ui naza5.
1. )roceru$ Mm. proceru7O
"7te un muBchi unic piramida5F 5Cng Bi ade7ea 9mpreun cu partea
intern a muBchiu5ui :ronta5. "7te in7erat pe aponevroza ce acoper o7u5 Bi
carti8giu5 naza5F iar in:eriorF pe aripa na7u5ui Bi Duza 7uperioarF uneori.
%ontrac6ia 7a determin compre7iunea por6iunii interne a 7prCncene0F
producCnd cute tran7ver7a5e pe7te rdcina na7u5ui. "7te activ 9n momentu5
9ncruntrii Bi a5 eJpre7iei de concentrare Bi aLut 5a reducerea 7enza6iei de
orDire 5a 5umina 7tr5ucitoare.
S. Mu'c2iul na&al Mm. na7a5i7O M:ig. ,.1-.F ,.13.F ,.1,.F ,.13.O.
Se in7era pe maJi5ar dea7upra a5veo5ei caninu5ui Bi a inci7ivu5ui 5atera5F 7e
orienteaz 7uperior Bi 7e divide m dou pr6i: intern Bi eJtern.
73
V. BV(9V5, C. M:(;(,<8
Z +artea eJtern - denumit Bi tran7ver7a N %ar$ tran$ver$u$ com%re$$or nari$
1 7e curDeaz 9rr Luru5 aripii na7u5ui Bi 7e continu cu un tendon median care 7e
9ntC5neBte cu ce5 contro5atera5.
Z +artea intern - %ar$ alari$ #ilatat or nari$ - 7e in7era pe termina6ia
po7terioar a carti5agiu5ui aripii na7u5ui.
+rin contrac6ia 7aF partea tran7ver7a comprim apertura naza5 5a Lonc6iunea
dintre ve7tiDu5 Bi cavitatea naza5F iar partea intern comprim aripa na7u5ui 5atera5F
de7chizCnd apertura naza5 anteriorF viziDi5 5a in7pira6ia pro:undF :iind amDe5e
a7ociate cu e:ortu5 :izic Bi 7tri5e emo6iona5e.
3. Mu'c2iul #e%re$or al $e%tului na&al Mm. depre77or 7epti naBiO
"7te ade7ea de7cri7 ca di5atator a5 narinei. Se in7era pe maJi5ar dea7upra
inci7ivu5ui centra5F apoi coDoar pe partea moDi5 a 7eptu5ui naza5F 9n pro:unzimea
memDranei mucoa7e 5aDia5e 7uperioare M:ig. ,.3E.O.
%ontrac6ia 7a contriDuie 9mpreun cu par7 a5ari7 5a de7chiderea 5arg a
aperturii naza5eF 9mpingCnd 7eptu5 naza5 9n Lo7.
To6i muBchii ace7tui grup 7unt inerva6i de ramuri Duca5e 7uperioare din
nervu5 :acia5.
@l tcm+Rirtl-2trC'lll'i
.umae
t6L:.n $r+,w,+8G1 OinK.
ai1 .
>,'!., fi'
.i'ii.i,;
U cr' -nwAi i - t ,,-
72
/ig. ,.13. -
'uBchii
pie5oBi ai
:e6ei
U , UH. !,<".. ll.'Jl , 1.1.
jrm'r'.A'
G6,7:9:G5=
%. 'uBchii auricu5ari
Sunt dou grupe di7tincte: mu'c2ii e.trin$eci, care contriDuie 5a
conectarea pavi5ionu5ui urechii 5a craniu Bi moDi5izCndu-3 ca pe un 9ntreg Bi
mu'c2ii intrin$eci, care conecteaz di:erite5e pr6i a5e pavi5ionu5ui urechii.
1. Mu'c2ii e.trin$eci 7unt reprezenta6i de muBchii auricu5ari anterioriF
po7teriori Bi 7uperiori.
Mu'c2ii auriculari anteriori 7unt cei mai miciF 7uD :orm de evantai
7uD6ire de :iDre in7erate pe marginea 5atera5 a aponevrozei epicranieneF care
converg 7pre 7pira he5iJu5ui. Trag pavi5ionu5 anterior Bi 7uperior.
Mu'c2ii auriculari $u%eriori 7unt cei mai mariF tot 7uD :orm de
evantai 7uD6ire de 5a aponevroza epicranianF 7e in7era apoi printr-un tendon
7uD6ire pe partea 7uperioar a 7upra:e6ei craniene a pavi5ionu5ui. (idic uBor
urechea eJtern.
Mu'c2ii auriculari %o$teriori 7unt :orma6i din ,-3 :a7cicu5e in7erate
prin tendon de partea ma7toidian a o7u5ui tempora5 Bi apoi 5a nive5u5 ponticu7
a5 eminen6ei conci. Trage urechea eJtern po7terior.
S. Mu'c2ii intrin$eci 7unt reprezenta6i de:
Mu'c2iul 2elici$ ma-or - 7e in7era de 5a 7pina he5iJu5ui 5a marginea 7a
anterioar[
Mu'c2iul 2elici$ minor 1 e7te un :a7cicu5 oD5ic care traver7eaz :ae5iJu5[
7ragicu$ I un :a7cicu5 7curtF ap5atizatF vertica5 pe marginea 5atera5 a
tragu7u5ui[
,ntitragicu$ I e7te un muBchi care trece de 5a partea eJtern a
antitragu7u5ui 5a coada he5iJu5ui Bi antihe5iJu5ui[
Mu'c2iul auricular tran$ver$ - con7t 9n :iDre mu7cu5are Bi tendinoa7e
9ntre eminen6a conci Bi a 7ca:oidu5ui[
Mu'c2iul auricular o*lic 1 :ormat dintr-un grup de :iDre mu7cu5are
9ntre eminen6a conci Bi eminen6a triunghiu5ar.
*. 'uBchii :antei pa5peDra5e
<rupu5 ace7tor muBchi e7te reprezentat de: muBchiu5 orDicu5ar a5
ochiu5uiF muBchiu5 7prCncenarF muBchiu5 ridictor a5 p5eoapei 7uperioare. 5.
Mu'c2iul or*icular al oc2iului Mm. orDicu5ari7 ocu5iO M:ig. ,.1-.O. Ace7t
muBchi 7e g7eBte 7ituat 7uD tegumentu5 care acoper partea anterioar a
orDitei. +rezint trei pr6i di7tincte:
i %artea or*ital Mpar7 orDita5i7OF care are originea 9n 5igamentu5 pa5peDra5
internF apo:iza :ronta5 a maJi5aru5ui Bi partea naza5 a o7u5ui :ronta5 Bi
9nconLur margini5e 7uperioare Bi in:erioare a5e orDitei :ormCnd un ine5
73
V. BV(9Vl, C. M:(A(,<8
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
mu7cu5ar. 9n zona 5igamentu5ui pa5peDra5 eJtern :ormeaz rafeul %al%e*ral
lateral Mraphe pa5peDra5i7 5atera5i7O.
i%artea %al%e*ral Mpar7 pa5peDra5i7O N reprezint continuarea direct a
pr6ii orDita5e a muBchiu5ui Bi 7e g7eBte chiar 7uD tegumentu5 p5eoapei.
+rezint o parte 7uperioar Bi una in:erioar Mpar7 pa5peDra5i7 7uperior Bi
in:eriorOF care 7e in7era pe margini5e 7uperioare Bi in:erioare a5e
5igamentu5ui pa5peDra5 intern Bi trec apoi 9n unghiu5 eJtern a5 ochiu5ui
pentru a 7e in7era 9n "gamentu5 pa5peDra5 eJtern.
i%artea lacrimal Mpar7 5acrima5i7O - continu partea po7terioar a o7u5ui
5acrima5F care 7e 9mparte 9n dou 7egmente care cuprind $acul lacrimal
M7accu7 5acrima5i7O anterior Bi po7terior Bi 7e pierd 9ntre :iDre5e mu7cu5are
a5e pr6i pa5peDra5e.
'odu5 7u de ac6iune e7te: partea pa5peDra5 9ngu7teaz :enta pa5peDra5
Bi netezeBte cute5e tran7ver7a5e a5e tegumentu5ui :run6iiF 9nchide :anta
pa5peDra5[ partea pa5peDra5 di5at 7acu5 5acrima5.
S. Mu'c2iul $%rncenar Mm. corrugator 7uperci5iiO
"7te un muBchi micF perecheF piramida5F 5a marginea eJtern a :iecrei
7prCncene. Se in7era Ia o7u5 por6iunii eJterne a arcu5ui ci5iarF apoi urc Bi 7e
ame7tec cu a56i muBchiF rea5izCnd trac6iuni pe tegumentu5 de dea7upra pr6ii
mediene a marginii 7upraorDita5e.
+rin contrac6ia 7a 9mpreun cu orDicu5aru5 ochiu5uiF coDoar 7prCnceana
9n por6iunea medianF rea5izCnd cute vertica5e pe :egumentu5 :run6ii. +articip
5a 9nchiderea p5eoapei 5a 5umina puternic Bi 5a 9ncruntare.
3. Mu'c2iul ri#ictor al %leoa%ei $u%erioare Mm. 5evator pa5peDrae
7uperiori7O
"7te un muBchi 7uD6ireF triunghiu5arF care 7e in7era pe marginea
in:erioar a marginii 7:enoidu5uiF antero-7uperior de cana5u5 optic. Apoi 7e
56eBte ctre anterior Bi 7e termin printr-o aponevroz care 7e 7epar 9n dou
5ame5e[ une5e :iDre a5e 5ame5ei 7uperioare 7e ataBeaz pe 7upra:a6a anterioar a
tar7u5ui 7uperiorF 9n timp ce a5te5e traver7eaz orDicu5aru5 ochiu5ui ctre
tegumentu5 p5eoapei 7uperioare. +rin contrac6ia 7a ridic p5eoapa 7uperioar.
/
,.3.3.3. 'uBchii 5imDii Bi '#)%KII !I'BII
ai v5u5ui pa5atin !imDa reprezint un organ mu7cu5o-
memDrano7F medianF imparF care particip 5a
rea5izarea unor :unc6ii a5e 7i7temu5ui
7tomatognat precum: ma7tica6ieF deg5uti:9eF :ona6ieF 7ugere Bi 5a a7igurarea
7en7iDi5it6ii gu7tativeF e:ectuCnd 9n ace5aBi timp miBcri mu5tip5e Bi comp5eJe.
74
G6A7:9:G5=
'uBchii 5imDii 7unt muBchi 7tria6iF 9n numr de 37 Mopt pereche Bi unu5
neperecheO.
Se grupeaz 9n:
,, mu'c2i e.trin$eci Mcu in7er6ii pe oa7e5e vecine Bi care modi:ic pozi6ia
5imDiiO: geniog5o7F hiog5o7F 7ti5og5o7F pa5atog5o7F :eringog5o7 Bi amigda5og5o7[
B. mu'c2i intrin$eci Mcu origine Bi in7er6ii 9n interioru5 5imDii Bi care
modi:ic :orma 5imDiiO: muBchiu5 5ongitudina5 7uperiorF muBchiu5 5ongitudina5
in:eriorF muBchii tran7verBi Bi vertica5.
A. 'uBchii eJtrin7eci
1. Mu'c2iul genioglo$ Mm. geniog5o77u7O 7e in7era 5a nive5u5 apo:9ze5or
genii 7uperioare de unde :iDre5e 7a5e merg 7pre :a6a dor7a5 a 5imDii. "7te
muBchiu5 ce5 mai puternic a5 5imDiiF iar contrac6ia di:erite5or :a7cicu5e a5e 7a5e
a7igur moDi5izarea vCr:u5ui 5imDiiF propu57ia 5imDiiF ap5icarea 5imDii pe
p5anBeu.
In cazu5 edenta6iei tota5e e7te nece7ar 9ngroBarea protezei 9n zona 5ingua5
centra5 pentru a di7per7a :or6a re5ativ mare generat de ace7t muBchi Bi ten7iuni5e
ora5e.
,. Mu'c2iul 2ioglo$ `va. hiog5o77u7O 7e in7era 5a nive5u5 o7u5ui hioid Bi apoi
pe :a6a 5atera5 a 7eptu5ui 5ingua5. A7igur retropu57ia Bi coDorCrea 5imDii.
3. Mu'c2iul $tiloglo$ Mm. 7tU5og5o77u7O 7e in7era pe apo:iza 7ti5oid Bi
5igamentu5 7ti5o-mandiDu5ar de unde 7e orienteaz ctre 5imD in7erCndu-7e 5a
nive5u5 7eptu5ui 5ingua5. A7igur retropu57ia 5imDii.
1. Mu'c2iul faringoglo$ 7e de7prinde din con7trictoru5 7uperior ai :aringe5ui
Bi a7igur moDi5izarea 5imDii 7pre po7terior.
5. Mu'c2iul amig#aloglo$ ridic Daza 5imDiiF e7te incon7tant.
B. 'uBchii intrin7eci
1. Mu'c2iul longitu#inal $u%erior Mm. 5ongitudina5i7 7uperiorO e7te
muBchiu5 nepereche a5 5imDii. A7igur 7curtarea 5imDii Bi moDi5izarea vCr:u5ui
7upero-po7terior.
,. Mu'c2iul longitu#inal inferior Mm. 5ongitudina5i7 in:eriorO 7curteaz 5imDa
Bi moDi5izeaz vCr:u5 po7tero-in:erior.
3. Mu'c2iul tran$ver$ Mm. tran7ver7u7 5inguaeO a7igur prin contrac6ie
9ngu7tarea 5imDii.
^. Mu'c2iul vertical, Mm. vertica5i7 5inguaeO determin micBorarea
diametru5ui vertica5.
Inerva6ia muBchi5or 5imDii e7te a7igurat de nervu5 'pogio7 iar va7cu5ariza6ia
de artera 5ingua5F ram a5 carotidei eJterne.
75
V. B8(985, C. M:(A(,<8
'#)%KII &!#!#I +A!ATIN
Sunt 5 muBchi di7puBi 7imetric.
1. )alato1$tafllinul e7te un muBchi micF 7imetric Di5atera5F 7ituat pe :a6a
po7tero-7uperioar a 5ueteiF 7e in7era pe 7pina naza5 po7terioar Bi vCr:u5
5uetei. (ea5izeaz retrac6ia 5uetei.
S. )eri$taflinul intern Mpetro-7a5pmgo-7ta:95inO 7e in7era pe 7tCnca
tempora5u5ui Bi pe partea cart#aginoa7 a trompei 5ui "u7tac'oF pe ra6a
7uperioar a v5u5ui Bi aponevrozeiF 9ncruciBCndu-7e cu :a7cicu5e de partea
opu7.
"7te inervat de nervu5 :aringian 7uperior Bi e7te ridictor a5 v5u5ui
pa5atu5ui.
3. )eri$taftlinul e.tern M7:eno-7a5pingo-7ta:i5inu5O 7e in7era 9n gropi6a
7ca:oidF gaura ova5F trompa 5ui "u7tachio. /ormeaz apoi un tendon
intermediar pe croBetu5 aripii interne a apo:izei pterigoide. "7te inervat de
maJi5aru5 in:erior Bi e7te un ten7or a5 v5u5ui.
1. Waringo1$tafllinul ia parte 5a micBorarea i7tmu5ui nazo-:eringian. Se
angaLeaz 9n pi5ieru5 po7terior a5 v5u5ui Bi ptrunde 9n perete5e :eringe5ui.
5. Glo$o1$tafttinul Mpa5ato-gio7u5O 7e de7prinde de pe :a6a in:erioar a
aponevrozei v5u5uiF 7e angaLeaz 9n pi5ieru5 anterior Bi ptrunde 9n gro7imea
5imDii. "7te inervat de pneumoga7tric Bi micBoreaz i7tmu5 gCtu5uiF coDoar
v5u5 Bi ridic 5imDa.
,F3.1. No6iuni genera5e privind mor:o5ogia din6i5orF
arcade5or Bi a 6e7uturi5or de 7u76inere
A. 'or:o5ogia din6i5or Bi a arcade5or dentare
Apari6ia arcade5or dentare 7-a rea5izat dup o 9nde5ungat evo5u6ie
:iiogeneticF a7t:e5 cF datorit nece7it6i5or :unc6iona5e dictate de mediu5
amDiantF treptat din6ii nu mai apar di7per7a6i pe 9ntreaga cavitate ora5F ci 7e
concentreaz de-a 5ungu5 ce5or dou maJi5are.
+entru a putea :ece :a6 7o5icitri5or mecaniceF din6ii 7e grupeaz 9n ce5e
dou arcade dentareF 9n cadru5 croraF prin arhitectura 7peci:icF 7e 7taDi5e7c
rapoarte preci7e 9ntre componen6ii unei arcadeF precum Bi 9ntre arcade5e
dentare privite ca un an7amD5u M:ig. ,.11.O.
/orma de arcad pe care o rea5izeaz Biru5 dentar e7te con7iderat :orma
cea mai economicoa7 de rezi7ten6 a unor e5emente 7ingu5areF 5a :or6e de
7o5icitare. *in punct de vedere a5 :ormei arcadeiF prin ana5ogie cu con7truc6ii5e
arhitectura5eF (oucou5e7 di7tinge arcade dentare 9n :orm de arcad romanF
gotic etc. M:ig. ,.15.O.
7(
/ig. ,.15F - /orme de arcade dentare norma5e
Worma arca#ei #entare e7te determinat geneticF ca Bi mor:o5ogia
7i7temu5ui 7tomatognat 9n genera5. 9n 7taDi5irea :ormei arcadeiF im ro5
important 95 Loac echi5iDru5 7o5icitri5or arcadei re7pectiveF din7pre ora5 de
ctre 5imDF iar din7pre ve7tiDu5ar de ctre muBchii oro:acia5i. Tu5Durri5e de
tonu7 de o parte 7au de cea5a5t duc 5a apari6ia unor anoma5ii de dezvo5tare a
arcade5or.
+e m7ur ce ne 9ndeprtm 7pre di7ta5 de zona :ronta5F 7upra:a6a
oc5uza5 a arcade5or dentare 7e 5rgeBteF iar re5ie:u5 devine mai variat prin
apari6ia cu7pizi5or de mrimeF :orm Bi 9nc5inare di:eritF a7t:e5 9ncCtF dup
mor:o5ogia 5orF din6ii pot :i 9mpr6i6i 9n mai mu5te grupe.
+artea :ronta5 a arcadei cuprinde Ba7e din6i :ronta5iF careF datorit
:ormei Bi 5oca5izrii 5or pe arcada dentarF 7unt uti5iza6i 5a incizie Minci7iviiO Bi
7:CBiere McaniniiOF 9ndep5inind Bi IJmc6ia de prehen7ie a a5imente5or M:ig.
,.1E.O.
77
G6A7:9:G5=
V. B8(985, C. M:(A(,<8
9n partea di7ta5 a arcade5or 7e a:5 cei patru premo5ari McCte doi pe o
hemiarcadO Bi Ba7e mo5ari McCte trei pe hemiarcadOF 7ervind 5a 7:rCmarea Bi
mcinarea a5imente5or M:ig. ,.1E.O.
$g. ,.1E. - <rupu5 dentar :ronta5 Bi 5atera5
<rupu5 inci7iv prezint o coroan ap5atizat ve7tiDu5o-ora5 cu patru :e6e Bi o
margine inciza5. /e6e5e ve7tiDu5are 7unt uBor conveJe 9n toate 7en7uri5eF 9n timp ce
:a6a ora5 e7te 9n genera5 concavF mame5onat 9n por6iunea gingiva5 prin prezen6a
cingu5umu5ui. %e5e dou :e6e proJima5e 7taDi5e7c punctu5 de contact cu vecinii prin
conveJitatea din treimea 5or inciza5. *in6ii grupu5ui .inci7iv 7unt monoradicu5ariF
rdcina 5or avCnd o :orm ci5indro-conic M:ig. ,.17.O.
%aninu5 e7te un dinte roDu7tF monoradicu5arF coroana 7a are 9n genera5
mor:o5ogia grupu5ui :ronta5F ap5atizat ve7tiDu5o-ora5F cu o margine inciza5
angu5at ca un vCr: de 5ance. In cadru5 unor concep6ii de oc5uzie :unc6iona5F caninii
7unt con7idera6i a avea un ro5 primordia5 9n oc5uzia dinamic M:ig. ,.12.O.
+remo 5arii 7unt din6i Dicu7pida6iF avCnd o :orm 9n generai cuDoid.
/e6e5e 5or ve7tiDu5are 7unt conveJeF terminCndu-7e 7pre oc5uza5 cu o margine
angu5at. /e6e5e 5or proJima5e 7taDi5e7c contactu5 cu vecinii proteLCnd papi5a
interdentar. /a6a oc5uza5 a premo5ari5orF avCnd un cu7pid ve7tiDu5ar Bi unu5
ora5F a7igur contactu5 cu antagoniBtii M:ig. ,.19.O. @
'o5arii 7unt din6ii cei mai vo5uminoBiF avCnd o :orm para5e5ipipedic. %e5e
cinci :e6e a5e mo5ari5or 9Bi au :iecare importan6a 7aF a7igurCnd protec6ia Bi ma7aLu5
parodonta5 prin :ragmente5e a5imentare M:e6e5e ve7tiDu5are Bi ora5eOF contactu5 cu
vecinii Bi protec6ia papi5ei interdentare prin :e6e proJima5e. /a6a oc5uza5F prin
mor:o5ogia 7a mu5t mai comp5icar decCt a ce5or5a56i din6iF a7igur contacte5e 7tatice
Bi dinamice Yvariate 9ntre ce5e dou arcade M:ig. ,.5-.O.
72
/ig. ,.17. - Inci7iv - ,3 Mchip %retotO
/ig. ,.12. - %anin - ,3 MdupC %retotO
/ig. ,.5-. - 'o5ar Mdup %retotO
G6,7:9:G5
=
79
V, BlM(985, C. M:(AM,<8
Imp5antarea din6i5or pe maJi5ar Bi mandiDu5 7e :ace de oDicei dup un
aJ uBor oD5icF propriu :iecrui dinte. AJe5e de imp5antare a5e tuturor din6i5or
imp5anta6iF pe maJi5arF pre5ungiteF 7e 9ntC5ne7c 9ntr-o zon 7ituat pu6in 9napoia
7pinei naza5e a :ronta5u5uiF 9n dreptu5 apo:izei cri7ta ga5ii M:ig. ,.53.OF
/ig. 3.51. - AJe5e de imp5antare a5e din6i5or
%onvergen6a ctre 7uperior a aJe5or din6i5or maJi5ari :ace ca :e6e5e
oe5uza5e a5e din6i5or 7 privea7c 9n Lo7 Bi 9n a:ar. Nece7itatea unor contacte
armonioa7e 9ntre ce5e dou arcade a determinat o 9nc5inare ctre 7uperior Bi
in:erior a :e6e5or oe5uza5e a5e din6i5or 5atera5i mandiDu5ari. /ronta5ii 7uperiori
prezint o 9nc5inare ctre 9nainte Bi 9n Lo7F 9n timp ce din6ii :ronta5i in:eriori 7unt
9nc5ina6i ctre 9nainte Bi 9n 7u7.
+5anu5 de contact dintre ce5e dou arcade :ormeaz %lanul #e oclu&ie
7au p5anu5 de ma7tica6ieF care anterior prezint o direc6ie aproJimativ
orizonta5F 9n timp ce 9n zona po7terioar e7te oD5icF angu5at cu p5anu5 de 5a
/ran8:urt. 9n 7en7 7agita5F p5anu5 de oc5uzie e7te aproJimativ para5e5 cu p5anu5
Iui %amper M:ig. ,.5,.O.
/ig. ,.5,. - +5anu5 de oc5uzie
2-
G6,7:9:G5=
+5anu5 de oc5uzie nu e7te de :apt un p5an oDiBnuitF ci o 7upra:a6 curD.
*up unii autoriF puncte5e de contact dintre ce5e dou arcade 7e pot 9n7crie pe
7upra:a6a unei 7:ere. 9n rea5itate 9n7F 7upra:a6a oc5uza5 e7te mu5t mai
comp5eJF :e6e5e oc5uza9e a5e din6i5or ne:iind p5ane. (e5ie:u5 oc5uza5 prezint o
comp5eJitate deo7eDitF a7upra creia vom mai in7i7ta.
%urDura duD5 a p5anu5ui de oc5uzie 9n p5an tran7ver7a5 Bi 7agita9 a :o7t
de7cri7 7uD :orma curDurii 7agita5e a 5ui Spee Bi Ba58?i55 M:ig. ,.53.O Bi a
curDurii tran7ver7a5e a 5ui 'on7on Bi i55ain M:ig. ,.51.O. #nii autori au
interpretat curDura 7agita5 a p5anu5ui de oc5uzie McurDura 5ui Spee Bi Ba58?i55O
drept o curDur de compen7a6ie 7agita5 cu ro5 pro:i5actic Bi protector a5
parodon6iu5ui din6i5or :ronta5i.
7&/. 3.5). - C$r6 S0"" :d$02 DI1on< 7&/. 3.5*. - C$r6 J&!1on
B. ;or'o!o/& ("1$t$r&!or d" 1$1(&n"r"
<5ic8man de7crie parodon6iu5 drept an7amD5u5 mor:o5ogic a5 6e7uturi5or
de 7u76inere a dinte5uiF compu7 din de7modon6iu 7au 5igamentu5 a5veo5arF
mucoa7a gingiva5F o7u5 a5veo5arF cement. +e55etier ignor componenta
cementar a parodon6iu5uiF con7iderCnd c acea7ta nu intr 9n componen6a
6e7utu5ui de 7u76inere ca o entitate mor:o5ogic de 7ine 7tttoareF e5 tind
de7cri7 o dat cu dinte5e.
a) Mucoasa inival reprezint por6iunea mucoa7ei ce acoper
proce7u5 a5veo5ar. !ip7it de 7tratu5 7uDmuco7F ea ader intim 5a perio7t :iind
moa5eF e5a7tic Bi depre7iDi5 7au rezi5ient. <5ic8man o 9mparte m trei por6iuni:
gingia aderentF gingia margina5 Bi gingia interdentar.
^. Gingia a#erent. Se de5imiteaz net de mucoa7a Duca5 de acoperire
prin 5inia de re:5eJie a ace7teia M:ig. ,.55.O. Se prezint ca o Dand cu o
56ime variaDi5 9ntre 3 Bi 9 mm. !6imea 7a poate :i 9ngu7tatF pe de o parte
printr-o in7er6ie 9na5t a mucoa7ei moDi5eF a p5ici5or a5veo5o-Luga5eF a
23
V. B8M585, C, M:(AM<8
:renuri5or etcF iar pe de a5t parteF prin adCncirea Ban6u5ui gingiva5 7au prin
rece7iuni5e gingiva5e 9n di:erite5e :orme a5e a:ec6iuni5or parodonta5e. In :unc6ie
de 7uportu5 .5a care 7e ataBeazF gingia aderent poate :i cementar Bi a5veo5ar.
<ingia cementar are o 56ime mu5t mai mic decCt gingia a5veo5ar. <ingia
aderent 7e :iJeaz 5a perio7t prin :a7cicu5e :iDroa7e gingivo-perio7ta5eF iar 5a
cement prin :iDre gingivo-cementare.
S. Gingia marginal 7au gingia 5iDer reprezint por6iunea de gingie ce
9nconLoar dinte5e 5a co5etF prezentCndu-7e ca un adevrat Agu5erY M:ig. ,.5E.O.
Are o 56ime de -F5 - 3F5 mm Bi 7e 9ntinde pe :a6a ve7tiDu5ar Bi ora5 a
:e7tonu5ui gingiva5F continuCndu-7e mezia5 Bi di7ta5 cu gingia interdentar.
<ingia margina5 prezint pe 7ec6iuni a :orm triunghiu5ar cu un ver7ant
ora5 7au ve7tiDu5ar Bi un ver7ant dentar ce :ormeaz perete5e moa5e a5
7u5cu7uiui gingiva5F continuCndu-7e 9n Luru5 dinte5ui 5a nive5u5 gingiei
&2
G6,7:9:G5=
i proru
MO7trdr
3F2 mmF cu varia6ii po7iDi5e 9ntre -FE mm Bi E mm MO7trdm Bi a56iiO[ , mm
MBoJO[ 3F5 mm M]e78iO[ -FE2 mm M<ergiu5oF <5ic8manO Bi a56ii. Baza gingiei
margina5e 7e continu cu gingia :iJF acoperind marginea o7u5ui a5veo5ar 9n
por6iunea ve7tiDu5ar Bi ora5F prin in7er6ia dentar 9nchizCnd 7pa6iu5
parodonta5. In7er6ia dentar a gingieiF cuno7cut 7uD nume5e de in$er+ie
e%itelial M:ig. ,.57.OF reprezint zona de contact 9ntre marginea epite5iu5ui Bi
co5etu5 din6i5or. In7er6ia epite5ia5 7uD :orm de manBon 7e produce pe o 56ime
de aproJimativ 5rnm Bi e7te a7igurat prin miL5oace :izice de7modonta5e ce
une7c epite5iu5 gingiva5 cu epite5iu5 adamantin degenerat ce :ormeaz cuticu5a
7ma56u5ui. Acea7t 9nchidere e7te etanBeizat printr-un :i5m mucoproteic ce
ptrunde 9ntre de7mozomiF 9nchizCnd a7t:e5
7pa6iu5 parodonta5.
/ig. ,.57. - In7er6ia epite5ia5 A -
7u5cu7 gingiva5 BF % -
in7er6ia epiteiiai
"pite5iu5 ver7antu5ui eJtern a5
Ban6u5ui gingiva5 e7te :ormat dintr-un
epite5iu pavimento7 necheratinizat :iJat 5a
6e7utu5 conLunctiv prin 5amina proprie
Daza5. !amina Daza5 7e compune din
5amina den7 ce ader 5a emai5 Bi 5amina 5ucida
5a care 7unt ataBa6i hemide7mozomii
M<5ic8manO. +or6iunea dento-gingiva5 e7te
9ntrit de :iDre gingiva5e.
+rin :undu5 de 7ac gingiva5 7e e5imin :5uidu5 gingiva5F cu ro5
antimicroDianF de 9ntrire a adeziunii in7er6iei epiteiia5e Bi de a 9ndeprta
depozite5e moi de ia nive5u5 7u5cu7u5ui %antitatea Bi compozi6ia 7a variaz 9n
:unc6ie de 7tarea de 7ntate a parodon6iu5ui.
Gingia marginal e7te :iJat pe dinte Bi prin e5a7ticitatea 7aF dar mai
a5e7 printr-un 7i7tem de :iDre de co5agen ce :ormeaz fi*rele gingivale, cu
ro5 de a ap5ica gingia margina5 pe dinte ca un manBon e5a7ticF o:erindu-i
a7t:e5 rezi7ten6 5a 7o5icitri5e ce tind 7 o deco5eze. Sche5etu5 :iDro7 a5 gingiei
margina5e poate :i di:eren6iat 9n M:ig. ,.52.O:
&3
interdentare.F )an6u5 gingiva5 M:ig. ,F57.O prezint o pro:unzime medie de
V. B8(98l, C. M:(;(.i<8
i fi*re ori&ontale Mtran77epta5eOF ce merg din7pre 7upra:e6a ora5 7au
ve7tiDu5ar pCn 5a dinteF in7erCndu-7e imediat 7uD ce5e a7cendente[
ifi*re gingivo1#entare a$cen#ente ce 7e 9ntind de 5a eJtremitatea marginii
gingiva5e pCn 5a cementu5 dentar imediat 7uD in7er6ia epite5ia5[
ifi*rele #e$cen#ente 7e 9ntind de 5a 7upra:a6a cementu5ui pCn 5a :a6a
eJtern a o7u5ui a5veo5arF in7erCndu-7e pe memDrana perio7ta5 de 5a ace7t
nive5[
ifi*rele circulare M5igamentu5 circu5ar a5 5ui $E5i8erOF :ormate din
:a7cicu5e5e circu5are ce 9nconLoar dinte5eF :ormCnd un ine5 e5a7tic M:iDre
circum:eren6ia5eO. KKKm
/ig. ,.52. - /iDre5e gingiva5e
3. Gingia inter#entar. %uprinde 5angheta gingiva5 a:5at 9ntre doi din6i
veciniF inc5uzCnd un perimetru gingiva5 9n :orm de c5ep7idr datorit
9ngu7trii 5anghetei 9n dreptu5 punctu5ui de contact. "a e7te :ormat din dou
%a%ile inter#entare 1 una ve7tiDu5ar Bi una ora5 - unite pr8tr-o por6iune mai
9ngu7t numit co5. Atunci cCnd nu eJi7t puncte de contactF papi5e5e
interdentare 5ip7e7c. +api5e5e interdentare au :orm de piramid triimghiu5arF
cu o :a6 eJtern conveJ Bi dou :e6e - mezia5 Bi di7ta5 - concave M:ig.
,.59.O.
21
/ig. ,.59. - +api5a interdentar i
G6,7:9:G5=
Su5cu7ui gingiva5 7e continu pe :a6a di7ta5 Bi mezia5F gingia
interdentar avCnd aceeaBi 7tructur hi7to5ogic cu gingia margina5. 9n
7che5etu5 7u :ioro7 7e reg7e7c ace5eaBi grupe de :iDre gingiva5e amintite 5a
gingia margina5. /iDre5e 5igamentu5ui circu5ar 7e reg7e7c 5a ace7t nive5
continuCnd :iDre5e circu5are din gingia margina5. 9n zona interdentar de 5a
nive5u5 co5u5ui apar :iDre5e cemento-cementare 7au tran77epta5e ce une7c doi
din6i vecini.
*" )aro#on+iul 7au ligamentul alveolo1#entar, 7au mem*rana
%aro#ontal, 7e prezint 7uD :orma unor :a7cicu5e cu direc6ia variaDi5 ce merg
din perete5e a5veo5arF 7trDat 7pa6iu5 de7modonta5 Bi 7e continu 9n interioru5
cementu5ui 7uD :orma :iDre5or SharpeU. 9n zona miL5ocie a traiectu5ui o7-
cementF unii autori au de7cri7 p5eJu5 intermediarF 5a nive5u5 cruia :a7cicu5e5e
nu mai 7unt individua5izate. "Ji7ten6a p5eJu5ui intermediar a :o7t negatF ea
:iind con7iderat un arte:act.
/iDre5e principa5e a5e 5igamentu5ui parodonta5 :ormeaz :a7cicu5e Dine
individua5izateF :iind c5a7i:icate dup 7ediu5 Bi direc6ia 5or M:ig. ,.E-.O:
/ig. ,.E-. - /iDre5e 5igamentu5ui
ifi*rele %aro#ontale tran$$e%tale M3O porne7c de 5a cementu5 radicu5ar din
apropierea co5etu5ui anatomicF uidreptCndu-7e 7pre aceeaBi zon a dinte5ui
vecin[
ifi*rele marginii alveolare M,O :ormeaz un grup cu in7er6ia cementar
7upraa5veo5arF avCnd apoi o direc6ie ctre apica5F oD5icF in7erCndu-7e pe
marginea 5imDu5ui a5veo5ar[
ifi*rele ori&ontale M3O 7e g7e7c imediat 7uD marginea a5veo5ei Bi une7c o7u5
a5veo5ar Bi cementu5 a:5at 5a ace5aBi nive5[
25
<rup apucai M5j
0rodont! intorradicu5ar ME
V. B8(98l, C, M:(;(,<8
ifi*rele o*lice M1O :ormeaz categoria cea mai important a :iDre5or
parodonta5eF cuprinzCnd :a7cicu5e5e cu in7er6ie o7oa7 mai apropiat de
marginea a5veo5eiF 9n timp ce in7er6ia cementar e7te 7pre apica5[
ifi*rele a%cale M5O 7unt radiare Bi 7e g7e7c 9n zona apeJu5ui[
ifi*rele mer1ra#iculare MEO 7e 9ntC5ne7c 5a din6ii p5uriradicu5ari.
c" :$ul alveolar. A :o7t denumit de ctre Be5trami o7 dentarF datorit
rapoarte5or 7trCn7e anatomiceF :i5o- Bi ontogenetice ce 5e are cu dinte5e. "7te
:ormat dintr-un 6e7ut o7o7 7pongio7 5imitat ve7tiDu5ar Bi ora5 de ctre o
cortica5. O7u5 a5veo5ar con6ine 5oLe5e a5veo5areF ce adpo7te7c Bi 7priLin
rdcini5e din6i5or. A5veo5e5e dentare 7unt 7eparate prin 7epturi interdentare
M:ig. ,.E3.O. Supra:a6a a5veo5ei are un 7trat 7uper:icia5 den7i:icatF denumit
5amina duraF ce 7erveBte ca in7er6ie 5igamentu5ui parodonta5. !amina dura e7te
per:orat de ori:icii ce :ac comunicarea 9ntre zona medu5ar a 7pongioa7ei Bi
7pa6iu5 parodonta5F a7igurCnd trecerea va7e5or nutritiveF 5im:atice5orF nervi5or.
+rin. 7tructura 7aF 5amina dura :ormeaz prima 7chi6 a 5inii5or de rezi7ten6 9n
Luru5 rdcini5orF tran7mi6Cnd apoi :or6e5e prin intermediu5 apo:9zei a5veo5are
ctre Daza o7oa7 a maJi5aru5ui Bi mandiDu5ei.
/ig. ,.E3. N O7u5 a5veo5ar
#" Cementul. Acoper rdcina dinte5ui de 5a co5et Bi pCn 5a apeJ. *e
origine ectomezenciiima5F e7te con7iderat drept o variant de 6e7ut o7o7F
datorit unor a7emnri ce eJi7t 9ntre ace7ta Bi 7tructura hi7to5ogic a
cementu5uiF deBi cercetri recente au eviden6iat originea epite5ia5 a 7tratu5ui
intermediar MAverUO. Se prezint ca un 7trat puternic ca5ci:icatF con6inCnd
uneori geode 9n care 7e a:5 cementoei6i. *up a7pectu5 hi7to5ogicF a :o7t
9mpr6it de ctre <5ic8man 9n cement celular, acelular Bi cement
interme#iar.
Cementul acelular 7e mai numeBte Bi cement primar Bi 7e g7eBte
di7pu7F 9n genera5F 9n Luru5 Lumt6ii coronare a rdcinii. SuD7tan6a
2E
G6,7:9:G5=
:undamenta5 ca5ci:icat con6ine pre5ungiri5e in7er6ii5or 5igamentu5ui
de7modonta5F cuno7cute 7uD denumirea de :iDre5e 5ui SharpeU.
Cementul celular, cuno7cut Bi 7uD denumirea de cement 7ecundarF 7e
a:5 9n Lumtatea apeJian a rdciniiF e5 :iind con7tituit de 7uD7tan6a
:undamenta5 ca5ci:icatF 9n interioru5 creia 7e g7e7c 5acune5e cementoci6i5or.
!a nive5u5 cementu5ui ce5u5ar 7e g7e7cF de a7emeneaF :iDre5e 5ui SharpeUF
incomp5et ca5ci:icateF 7pre deo7eDire de ce5e a:5ate 9n cementu5 ace5u5arF care
7unt ca5ci:icate comp5et. %e5e mai pro:unde 7traturi de cement pot con6ine
5acune goa5e. AtCt cementu5 ce5u5ar cCt Bi ce5 ace5u5ar 7unt Drzdate de 5inii de
creBtereF care 7unt de :apt zone 9na5t minera5izate.I
Cementul interme#iar 7e a:5 9n vecintatea rdciniiF 9n Luru5 creia 7e
9ntinde 9ntr-un 7trat :oarte 7uD6ire. %on6ine 9n interioru5 7u re7turi ca5ci:icate
din teaca 5ui Kert?ig.
Ace7t 7trat 7uD6ire apare identic cu 7ma56u5 apri7maticF :iind de7cri7 ca un
7trat amor: de materia5 neco5agen Bi care nu con6ine pre5ungiri odontoD5a7tice
Bi nici cementocite. (o5u5 7u ar putea :i de 7igi5ant a5 7upra:e6ei de dentin
radicu5ar 7enzitiv.
+rincipa5a :unc6ie a cementu5ui e7te aceea de a o:eri in7er6ia :iDre5or
5igamentu5ui de7modonta5F contriDuind 5a men6inerea unui 7pa6iu parodonta5
con7tant prin depunerea permanent de 6e7ut cementar ce compen7eaz 5iza
o7oa7. *in acea7t cauzF cementu5 radicu8r are a7pect de c5ep7idrF 7tratu5
:iind mai gro7 9n por6iunea apica5 Bi a co5etu5ui Munde re7orD6ia o7oa7 e7te
mai accentuatO Bi mai 7uD6ire 9n zona core7punztoare hipomo-c5ionu5ui.
/orma de c5ep7idr caracterizeaz de :apt Bi 7pa6iu5 parodonta5 M:ig. ,.E,.O.
/ig. ,.E,. - /orma 7tratu5ui de cement
M7uD6ire 5a apeJO Mdup AverUO
O caracteri7tic a cementu5ui e7te rezi7ten6a 7a 5a re7orD6ieF pe care 7e
Dazeaz uti5izarea :or6e5or ortodontice cu mode5area o7u5ui a5veo5ar. Se pare
c ar eJi7ta un :actor autoinvaziv care ar putea contriDui 5a acea7t rezi7ten6
MAverUO.
27
V. B8(985, C. M:(;(,<8
!a 7upra:a6a cementu5ui pot eJi7ta 9n7 Bi
zone de re7orD6ieF care 7e pot repara 9n timp cu
re:acerea par6ia5 a 5igamente5or parodonta5eF
acea7ta :iind o a5t caracteri7tic important a
cementu5ui M:9g. ,.E3.O.
/ig. ,.E3. - %ement - zone de re7orD6ie Bi
zone de repara6ie Mdup AverUO
e" Va$culari&a+ia 'i inerva+ia %aro#on+iului. Artere5e gingiva5e provin
pentru mandiDu5 din dentara in:erioarF 7uDmenta5 Bi 5ingua5F 9n timp ce
pentru maJi5ar e5e 7e de7prind din artere5e a5veo5areF 7uDorDitareF 7:eno-
pa5atine Bi pa5atine. Spa6iu5 de7modonta5 e7te irigat de va7e ce provin din
artere5e gingiva5eF va7e5e pu5pare 9nainte de a ptrunde 9n cana5u5 radicu5arF
va7e ce 7trDat 5amina dura provenind din artere5e o7oa7e din vecintate
M:ig. ,.E1.O.
22 /ig. ,.E1. - a7cu5ariza6ia Bi inerva6iP parodon6iu5ui
G6,7:9:G5=
Inerva6ia 6e7uturi5or de 7u76inere e7te e:ectuat 9n tota5itate prin ramuri
trigemina5e di7triDuite pentru mandiDu5 de ctre dentaru5 in:erior prin nervii
dentariF Duca5iF 5ingua5 Bi mentonier. +entru maJi5arF inerva6ia provine din
nervii dentariF 7uDorDitariF dentari po7terioriF nazopa5atin Bi pa5atini anteriori.
+rincipa5a :unc6ie a 6e7uturi5or parodonta5e e7te men6inerea Bi :iJarea
dinte5ui 9n a5veo5F :unc6ie 5a care particip toate componente5e 6e7utu5ui de
7u76inereF dar 9ntr-o m7ur di:erit. *e :aptF eJi7t o 7trCn7 intercondi6ionare
9ntre e5emente5e parodonta5eF 9n 7copu5 9ndep5inirii ace7tei :unc6ii. A7t:e5F
men6inerea Bi :iJarea dinte5ui e7te po7iDi5 prin in7er6ia 5igamente5or
de7modonta5eF 9n cementu5 radicu5ar Bi 9n perete5e o7u5ui a5veo5ar.
<ingia margina5 a7igur protec6ia 7pa6iu5ui parodonta5 9n care 7e a:5
principa5u5 e5ement de 7u76inere: 5igamentu5 de7modonta5. !a rCndu5 7uF
5igamentu5F hrnit prin va7e ce provin din o7u5 a5veo5ar Bi gingieF a7igur
7timu5area :izio5ogic a metaDo5i7mu5ui o7o7 prin tran7:ormarea :or6e5or de
pre7iune 9n :or6e de trac6iune. /iDre5e 7uper:icia5e men6in aco8rea 7trCn7 a
manBonu5ui gingiva5 9n Luru5 co5etu5ui dinte5ui. *atorit inerva6iei Dogate pe
care o po7edF parodon6iu5 reprezint punctu5 de p5ecare a5 unor importante
re:5eJe de reg5are a pozi6iei 7tatice Bi dinamice a mandiDu5ei.
9H
3
A%TIITAT"A N"#(O'#S%#!A(&
("/!"HA !A ':"!#!
SIST"'#!#I STO'ATO<NAT
Activitatea neuromu7cu5ar 5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognat prezint o
comp5eJitate deo7eDitF concordant mu5titudinii :unc6ii5or 9ndep5inite de
7i7temu5 5a care ne re:erim. (ea5izarea :unc6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognat 7e
:undamenteaz 9n principa5 pe activitatea neuromu7cu5ar ce a7igur dinamica
Bi 7tatica mandiDu5ar. 9n u5timii ani au :o7t pu7e 9n eviden6 core5a6ii re:5eJe
9ntre diver7e5e componente a5e 7i7temu5ui 7tomatognatF precum Bi 9ntre ace7tea
din urm Bi an7amD5u5 cruia i 7e integreaz.
In:5uen6e genera5eF metaDo5iceF nervoa7e etc. au :o7t 9nregi7trate 5a
nive5u5 7i7temu5uiF iar 7uD anumite a7pecteF proce7e5e metaDo5ice Bi nervoa7e ce
7e de74Boar 9n 7tructuri5e 7i7temu5ui 7tomatognat produc modi:icri re:5eJe 9n
diver7e 6e7uturi Bi organe. 9n cadru5 core5a6ii5or dintre 7i7temu5 7tomatognat Bi
re7tu5 organi7mu5uiF precum Bi 9ntre diver7e5e componente a5e 7i7temu5uiF un
5oc important 95 Loac activitatea nervoa7 re:5eJ :avorizat de o Dogat Bi
comp5eJ inerva6ie pe care o po7ed 7tructuri5e :acia5e.
A(e:5eJu5 e7te un act nervo7 7imp5u organizatF 9nn7cutF previziDi5
7tati7ticF care 7urvine dup o :oarte 7curt 5aten6F ca r7pun7 5a un 7timu5
7peci:ic. 'ai poate :i de:init ca 5egtura oD5igatorie 9ntre eJcitarea unei
7upra:e6e 7enzitive 7au 7enzoria5e Bi o anumit reac6ie e:ectorieF 7au ca
tran7:ormare a unei 7timu5ri 7enzitive 7au 7enzoria5e 9ntr-o reac6ie e:ectorie
:r participarea conBtientYMBaciuO.
V. B8(F85, C. M:MA(,<8
3.1. SUPORTUL MORFOLOGC AL
REFLEXULU MOTOR LA NVELUL
SSTEMULU STOMATOGNAT
/u%ortul anatomic al refle.ului motor l con$tituie arcul refle., care 7e
compune din receptoru5 peri:eric ce primeBte Bi tran7:orm 7timu5u5 9n in:5uJ
nervo7F ca5ea centripet de tran7mi7ie con7tituit din dendrita unui neuron
7enzitivF apoi aJonu5 ace7tuia articu5at direct cu neuronu5 motor 7au prin
intermediu5 unui numr variaDi5 de neuroni interca5riF neuronu5 motor a5 crui
aJon 7e articu5eaz cu :iDra motorie e:ectoare prin intermediu5 p5cii motorii
M:ig. 3.3. aF DOF
a h
Fig. 3.1. - a) reflex monosinaptic; b) - reflex polisinaptic
(e:5eJu5 motor
5a nive5u5 7i7temu5ui
7tomatognat
poate :i un re:5eJ
9nn7cut Mvezi pozi6ia de
po7tur a mandiDu5eiO 7au doDCndit Mvezi pozi6ia de re5a6ie centricO. 9n
7itua6ia 9n care neuronu5 7enzitiv 7e articu5eaz 7inaptic direct cu neuronu5
motorF re:5eJu5 7e mai numeBte Bi re:5eJ mono7inapticF aBa cum e7te cazu5
re:5eJu5ui miotatic ma7eterin M:ig. 3.,.O.
/ig. 3.,. -
(e:5eJu5 miotatic
ma7eterin
9,
Termina[ii nervoase
Fus neuromuscufar
Racacins si nucieui
mezencefafic al N. V
Nucleul motor
alN. V
G6,7:9:G5=
*ac tran7miterea in:5uJu5ui nervo7 7e :ece de 5a neuronu5 7enzitiv pCn
5a neuronu5 motor prin intermediu5 mai mu5tor neuroni interca5riF re:5eJu5 7e
mai numeBte Bi po5i7inapticF aBa cum e7te cazu5 apari6iei perioadei de KniBte
e5ectric MA7i5ent periodYO. AvCnd o ca5e nervoa7 mai 7curtF re:5eJu5
mono7inaptic va avea o 5aten6 mai 7curtF 9n timp ce re:5eJu5 po5i7inaptic va
avea o 5aten6 mai mareF in:5uJu5 nervo7 treDuind 7 7trDat o ca5e nervoa7
mai 5ung Bi un numr mai mare de 7inap7e.
3.1.1. Receptorii periferici
Structuri5e :acia5e po7ed receptori di:eri6iF care tran7:orm 7timu5u5 9n
in:5uJ nervo7 codi:icCndu-3. 9ntre aceBtia 7unt cuprinBi interoce%torii Mce cu5eg
in:orma6ii din vi7cereF va7e etcOF e.teroce%tori Mce recep6ioneaz me7aLe de 5a
nive5u5 cutanat Bi a5 mucoa7ei ora5eOF %ro%rioce%torii Mce cu5eg 7timu5ii de 5a
nive5u5 muBchi5orF tendoane5orF articu5a6ii5or temporo-mandiDu5areF memDranei
de7modonta5eO.
3.3.3.3. "Jteroceptori9 !a nive5u5 pie5ii Bi mucoa7ei ora5eF 7i7temu5
tegumentar5 Bi ai 7tomatognat cunoaBte o inerva6ie cu mu5t mai
mucoa7ei ora5e Dogat decCt re7tu5 organi7mu5ui. AceBti
YYY Y receptori de 5a nive5u5 7i7temu5ui de acoperire
pot :i receptori ce a7igur $en$i*ilitatea tactil,
termic 'i #ureroa$ M:ig. 3.3.O. (ece%torii tactili 7unt activa6i prin de:ormare
mecanicF ceea ce :ace ca ei 7 :ie con7idera6i Bi %re$orece%tori. 9n por6iuni5e
:e6ei acoperite cu pi5ozit6i 7e cuno7c termina6ii nervoa7e ce 9nconLoar
rdcina :iru5ui de prF avCnd ro5 9n 7enza6ia tacti5F ceea ce :ace ca o por6iune
neacoperit cu pr 7 :ie mai pu6in 7en7iDi5 5a atingere decCt o zon a :e6ei cu
pi5ozitate Dine reprezentat M:ig. 3.1.O.
Cor%u$culii lui Mei$$ner, cu :orma 5or ci5indricF 7unt di7triDui6i pe7te
tot 5a nive5u5 tegumentu5uiF p5a7a6i 5a nive5u5 papi5ei dermiceF avCnd o den7itate
mare 5a nive5u5 5imDiiF Duze5or. Au o mrime de -F3 mm Bi 7unt con7titui6i din
arDoriza6ii nervoa7e 9ncap7u5ate 9n 6e7ut conLunctiv. Sunt mecanoreceptori
careF din punct de vedere e5ectro:izio5ogicF 7e caracterizeaz printr-o
di7criminare tacti5 cre7cut M:ig. 3.5.O.
Cor%u$culii lui )acini 7unt :orma6i dintr-un nuc5eu ci5indricF acoperit de
7traturi concentriceF de :orm ovoida5. +ot :i 9ntC5ni6i Bi 9n muBchii ma7ticatori
Bi articu5a6ia temporo-mandiDu5ar. AceBti corpu7cu5i 5ame5ari 7unt mecano-
receptori :oarte 7en7iDi5i care r7pund 5a modi:icri DruBteF
H)
V. BV(9Vl, C, M:(;(,<8
9n 7pecia5 viDra6iiF datorit 7tructurii 5ame5are ac6ionCnd ca un :i5tru de :recven6
prin intermediu5 :5uidu5ui dintre 5ame5e M:9g. 3.E.O.
/ig. 3.3. - (eceptori a7ocia6i 6e7uturi5or ora5e Mdup <raUO
7ermina+ii nervoa$e li*ere, ne9ncap7u5ateF pot :i 9ntC5nite 5a nive5u5
tegumentu5ui Bi mucoa7eiF avCnd ro5 de receptare a 7timu5i5or tacti5i M:ig. 3.7.O.
(eceptorii tacti5i au Bi ro5u5 de pre7oreceptoriF ei ac6ionCnd 9n urma unei de:orma6ii
a 6e7uturi5or 7uD in:5uen6a unei pre7iuni. !a nive5u5 cavit6ii ora5eF ei capt un ro5
deo7eDit 9n diriLarea contrac6iei mu7cu5areF mai a5e7 5a pacien6ii edenta6i tota5 7au
par6ia5F proteza6i amoviDL5[ 7unt cuno7cu6i Bi ca receptori termiciF ai 7enza6iei
dureroa7e iar cei din pu5p ca nociceptori puri.
(eceptorii 7enza6ii5or termice 7unt di7triDui6i 5a nive5u5 :e6eiF dar cuno7c o
den7itate mai ridicata 5a nive5u5 Duze5or Bi 5imDii. (eceptorii 7enza6iei de rece 7unt
de :apt cor%u$culii lui Rrau$e Mde :orma aproJimativ 7:ericO M:ig. 3.2.OF precum Bi
une5e termina6ii nervoa7e 5iDere. (eceptorii 7enza6ii5or de ca5d 7e prezintF de
a7emeneaF 7uD :orma termina6ii5or nervoa7e 5iDere.
91
G6,7:9:G5=
75)89
m8M56,75=5i
I5T
1 f i i !
MW, ^ @Omrt =)7:(5
13 QPa @n mt, 8>M
C
t
M5, t@oMii>mmi T
a tntnmW]^fin^ VYV
'PorePme-
mtftat=C=muu NN -
/Ig. 3.1. - (eceptori tacti5i Mtegument cu prO Mdup <raUO
95

/ig. 3.5. - Cor0$1#$! ;"&11n"r /ig. ).6. - Cor0$1#$! Pdn&

Mdup AverUO Mdup <raUO
/ig. 3.7. - Termina6ii n"rvo1" 5iDere /ig. 3.2. - Cor0$1#n! Kr$1"
Mdup AverUO Mdup AverUO
Studiind receptorii termici ia nive5u5 5imDii 5a pi7icF Ken7en Bi
_ottermanF *ott Bi _otterman au 9nregi7trat de7crcri a5e receptori5or 5a
nive5u5 nervu5ui 5ingua5F cu :recven6 di:erit 9n :unc6ie de temperatura
7timu5u5ui ap5icat. *in cercetri5e e:ectuate de autorii mai 7u7 cita6iF
receptorii termici 7peci:ici pentru :rig 7unt in7en7iDi5i 5a varia6ii5e temperatur
pe7te --3 5dF iar cei pentru c5dur 7unt inactivi 9n a:ara interva5u5ui ,--17d.
!oca5izarea receptori5or termici 5a nive5u5 cavit6ii ora5e e7te urmtoarea:
pentru ca5d M:ig. 3.9.OF pentru 7enza6ia de rece M:ig. 3F3-.O.
9E
!. "!#$%&' C. M:(A(,<8
G6A7:EG5=
(eceptorii $en&a+iei #ureroa$e 7e g7e7c 5a nive5u5 pie5ii Bi mucoa7ei 7uD
:orm de termina6ii 5iDereF di:uzeF eJtrace5u5areF 9n 7pecia5 9n 7tratu5 Dazai a5
epidermu5ui Bi 9n Luru5 va7e5or demnu5ui. 'aLoritatea 7unt :iDre mie5inice
7uD6iri. %e5e amie5inice au un a7pect p5eJi:ormF care nu :uzioneaz cu
p5eJuri5e mie5inice. *e :aptF di7pozitive termina5e receptoare 7e g7e7c 7uD
variate moda5it6i 9n tegumentF mucoa7F articu5a6ieF muBchiF perio7tF din6i
etc. !oca5izarea 9n cavitatea ora5 e7te reprezentat ni :ig. 3.33.
/ig. 3.9. /ig. 3.3-. /ig. 3.33.
!oca5izarea receptori5or:
/ig. 3.9. - (eceptori termici pentru ca5d /ig.
3.3-. -(eceptori termici pentru rece
/ig. 3.33. - (eceptori pentru durere
3.3.3.,. (eceptorii A. (eceptori odonta59. *ate5e din 5iteratura de
odonta59 Bi 7pecia5itate re5ev :aptu5 c dentina e7te inervat 9n
parodontaii procente variate MAverUO deBi ace7t 5ucru a :o7t mu5t
di7cutat Bi incert o Dun perioad de timp. %u aLutoru5
metode5or moderne de :iJareF cercettorii au artat c pre5ungiri5e
odontoD5a7tice 7e eJtind 9n cana5icu5ii dentinari 7pre Lonc6iunea 7ma56-dentin
Bi une5e aLung 9n acea7t zon. Ana5iza imunohi7tochimic a dent9nei Bi a
receptori5or :actoru5ui de creBtere nervoa7F uti5izarea anticorpi5or anti-
cana5icu5i Bi a anticorpi5or antiactin au indicat c pre5ungiri5e mu5tor
odontoD5aBti aLung 5a Lonc6iunea 7ma56-cement. 'icro7copia e5ectronic Bi
7canning-u5 din6i5or deminera5iza6i co5agenazo-trata6i au demon7trat ace5aBi
5ucru M:ig. 3.3,.O.
97
V. BVM985, C. M:(;M<8
Ftora A S )
"~~Rbir"c" ""}
^ acuta _^^ f"
Arterioif
+u5pa /9g. 3.3,F
N Inerva6ia de7tine0
9n cana5icu5e5e dentinareF 5Cng termina6ii5e odontoD5a7tice au mai :o7t
pu7e 9n eviden6 :iDre nervoa7eF prezen6a amDe5or :iind variaDi5 9n
cana5icu5i. /iDre5e nervoa7e amie5inice 9nconLur pre5ungiri5e odontoD5a7tice
dar nu 7e eJtind 5a :e5 de departe ca ace7te pre5ungiri Bi nu :ormeaz
Lonc6iuni di7tincte 7au 7inap7e cu ace7tea. -Y
/orma6iuni5e nervoa7e 9nconLurCnd pre5ungiri5e odontoD5a7tice
7taDi5e7c o re5a6ie ce5u5ar 7pecia5F 9n 7en7u5 c 7e creeaz o 7upra:a6 mai
mare 9ntre ace7tea Bi un 7pa6iu M:antO de aproJimativ ,--,5 nmF 7pa6iu
comparaDi5 cu o :ent 7inapticF dar :r a5te caracteri7tici a5e 7inap7ei
M7pecia5izri a5e memDranei pre Bi po7k-7inaptice 7au prezen6a vezicu5e5or
7inapticeO. Nu 7e Btie dac ace7tea :unc6ioneaz ca o 7inap7 rudimentarF
dar pre5ungiri5e au cCteva vezicu5e care con6in mitocoadrii.
92
G6,7:9:G5=
Ace7te termina6ii nervoa7e provin din p5eJu5 7uDodontoD5a7tic (a7ch8o?
Bi 7unt :iDre de tip A de5ta amie5inice.
*ate importante privind participarea odontoD5aBti5or 5a receptarea durerii
au :o7t re5evate de ctre Brn7torm 9n teoria DidrodinamicF prin :enomenu5
cuno7cut 7uD denumirea de Aa7pira6ie odontoD5a7ticY. %on:orm ace7tei teoriiF
cana5icu5e5e dentinare 7e comport ca niBte tuDuri capi5are cu pere6i rigizi.
9ndeprtarea apei din interioru5 tuDu5uiF datorit B5e:uirii 7au 7o5u6ii5or cu
pre7iune o7motic mai ridicatF determin a7pira6ia corpu5ui odontoD5a7tic
ctre himenu5 capi5arF ceea ce duce 5a apari6ia durerii prin 7timu5area
termina6ii5or nervoa7e pu5pare de vecintate. Ipoteze5e 7a5e au :o7t 7u76inute de
ctre 'ag5oc Bi a56iiF dar au :o7t contrazi7e de ctre ]inter Bi co5aDoratorii prin
cercetri e5ectro:9zio5ogice.
B. (eceptori parodonta5i
+arodon6iu5 reprezint un 6e7ut cu o Dogat inerva6ieF ceea ce pre7upune
interven6ia 7a 9n reg5area unor :unc6ii 7tomatognatice care imp5ic pre7iunea
a7upra din6i5or. 'emDrana de7modonta5 po7ed nenumrate %le.uri nervoa$e
ce 7e :ormeaz prin rami:icarea unor :a7cicu5e nervoa7e 7uD6iri ce merg para5e5
cu aJu5 dinte5ui MSimp7onO. ABa cum au demon7trat 5ucrri5e 5ui <ri::in Bi
SpeinF un a7emenea p5eJ e7te :ormat din aproJimativ ,- de :a7cicu5e
7ecundare de7prin7e din di:erite :a7cicu5e primare Bi cuprinzCnd atCt :iDre
rme5inizate cCt Bi :iDre nemie5inizate. +5eJuri5e au :o7t a7ociate unor va7e de
7Cnge metaarteria5e. #ne5e termina6ii 5iDere nemie5inizate 7e une7c 7pre a :orma
adevrate p5a7eF a5te5e 7e termin 7uD :orm de DutonF 9n timp ce a5te5e 7e
7:CrBe7c 7uD :orma unor termina6ii nervoa7e periarteria5e MSpren8e!F !e?in78UF
Ste?artO M:ig. 3.33FO. Sunt ce5e mai :recvente termina6ii nervoa7e Mtip IOF din
grupa :iDre5or nervoa7e amie5inice dar 9n7o6ite de o teac Sch?ann care 7e
proiecteaz 9n 6e7utu5 conLunctiv 9nconLurtor. Sunt mecanoreceptori dar Bi
nociceptori.
99
V. B8(9V5, C. M:(;(,<8
A7t:e5F au :o7t de7cri7e termina6ii5e nervoa7e parodonta5e ine5are. Ace7tea
7unt :ormate din :iDre nemie5inizateF dup ce Bi-au pierdut teaca de rnie'n.
*up Spren8e5F ace7t tipI de termina6ii nervoa7e reg5eaz pre7iunea de
ma7tica6ie. Termina6ii nervoa7e par6ia5 9ncap7u5ate au :o7t de7coperite 5a
peri:eria p5eJuri5orF eJtremitatea :iDrei :iind 9ncorporat de :iDroD5aBti 7au de
ce5u5e 7pecia5izate cap7u5ate. Ace7te termina6ii par6ia5 9ncap7u5ate au :orm
:uzi:orm 7au ovoida5 M!e?in78U Bi Ste?artO Bi apar derivate din :iDre
provenind din grupu5 IIF III Bi I din c5a7i:icarea 5ui !oUdF core7punzCnd
mecano-receptori5or ce 7unt activa6i de pre7iunea pe din6i. !a pre7iunea pe
din6i 7-au 9nregi7trat poten6ia5e de ac6iune 9n neuronii nuc5eu5ui mezence:e5icF
nuc5eu5ui 7enzoria5 principa5 Bi nuc5eu5ui 7pina5 a5 5ui . Adaptarea ace7tor
receptori :acCndu-7e 9ncetF 7-a Dnuit o cup5are a eJcita6iei 5a ace7t nive5F
r7pun7u5 maJim 9nregi7trCndu-7e 5a o anumit direc6ie a :or6ei 9nregi7trarea
unor poten6ia5e de ac6iune 9n perioada de repau7 cu parodon6iu5 ne7o5icitat a
:o7t pu7 9n 5egtur cu 9nregi7trarea varia6ii5or de pre7iune datorate pu57u5ui
metaarterio5e5or 9n vecintatea crora 7e a:5 receptoriiF ceea ce atrage aten6ia
a7upra marii 7en7iDi5it6i a ace7tora din urm.
9nc din 3939F +:e::inann a demon7trat c nici o 7enza6ie nu poate :i
7im6it direct de dinte atunci cCnd pre7iunea e7te eJercitat a7upra 7a 9n
condi6ii norma5e. 9nregi7trCnd impu57uri5e ce 7e tran7mit 9n nervu5 dentar 9n
cadru5 unui eJperiment pe pi7icF +:a:rmann con7tat :recven6e ridicate a5e
de7crcri5or de poten6ia5 atunci cCnd a7upra din6i5or 7e eJercit o pre7iune.
+re7iunea pe din6ii depu5pa6i determin ace5aBi r7pun7 e5ectro:izio5ogicF ceea
ce 9n7eamn c receptorii dentari nu 7unt cu nimic in:5uen6a6i Bi c receptarea
pre7iuni5or oc5uza5e 7e :ace 9n eJc5u7ivitate 5a nive5 parodonta! 9n pu5pa
dentar 7e g7e7c :iDre ,, de5ta Bi % Mnociceptive pureO.
Inerva6ia autonom a parodon6iu5ui nu a :o7t pe dep5in demon7trat dar
eJi7t cCteva men6iuni privind inerva6ia 7impatic. Nu eJi7t vreo eviden6
pentru cea para7impatic. Termina6ii5e nervoa7e 5iDere care 7unt 9n a7ociere cu
va7e5e de 7Cnge 7e pare c 7unt 7impatice Bi reg5eaz :5uJu5 7angvin 5oca5.
3.3.3.3. (eceptorii AvCnd o di7pozi6ie variat ce cuprinde 9n
gu7tativi principa5 7upra:a6a dor7a5 a 5imDii Bi 7ecundar
lll ll
VD"" mucoa7a pa5atu5ui dur Bi a v5u5uiF mucoa7a
Luga5F mucoa7a epig5oteiF mucoa7a e7o:agu5ui M:9g. 3.31.OF receptorii
gu7tativi a7igur cu5egerea 7enza6ii5or -gu7tu5uiF cu mare importan6 9n
proce7u5 de ma7tica6ie prin dec5anBarea unor anume tipare de dinamic
mandiDu5arF 9n :unc6ie de eJcitantu5 a5imentar. - dat cu 9naintarea 9n
100
G6,7:9:G5=
vCr7tF receptorii gu7tativi 7e re7trCng ca numr Bi di7pozi6ie 9n mucoa7a
cavit6ii ora5eF aLungCnd 5a un numr de 9--- muguri gu7tativi di7puBi 9n
principa5 9n mucoa7a :e6ei dor7a5e a 5imDii.
/ig. 3.31. - (eceptori gu7tativi /ig. 3.35. - +api5e gu7tative
N 5oca5izare
+rintre %a%ilele fliforme cu ro5 mecanic de pe :a6a dor7a5 a 5imDii 7e
a:5 di7emina6i mugurii gu7tativi 7uD :orma %a%ilelor fungiforme Bi %a%ilelor
2emi$ferice M:ig. 3.35.O. !a unirea a dou treimi anterioare a5e 7upra:e6ei
dor7a5e a 5imDii cu treimea 7a po7terioarF 7e a:5 3--33 papi5e ca5ici:Drme
7au circumva5ate care 7e di7pun 9n :orm de de7chi7 anterior. Treimea
po7terioar a :e6ei dor7a5e a 5imDii cuprinde por6iuneaI dintre -u5 5ingua5 Bi
epig5otF care po7ed de a7emenea un numr variaDi5 de muguri gu7tativi.
'argini5e 5imDii 9n por6iunea 5or po7terioar prezint numeroBi muguri
gu7tativi 5a nive5u5 papi5e5or :o5iate M:ig. 3.31.O.
Mugurele gu$tativ e7te o :orma6iune p5urice5u5ar de :orm ovoida5 cu
dimen7iuni de 2-J1- uF 9n contact cu memDrana Daza5 a epite5iu5ui M:ig.
3.3E.O. "Jtremitatea 7a opu7 e7te 9n contact cu poru5 gu7tativ. (eceptoru5
gu7tativ e7te :ormat din ce5u5e gu7tative de 7u76inere Bi Daza5e. %e5u5e5e
gu7tative 7unt con7iderate ce5u5e epiteiia5e di:eren6iateF cu o :orm a5ungitF
7priLinindu-7e pe memDrana Daza5. "Jtremitatea din7pre poru5 gu7tativ e7te
prevzut cu ci5i. %e5e 1-,- ce5u5e gu7tative 7unt acoperite de ce5u5e ap5atizate
de 7u76inere. %e5u5e5e Daza5e 7unt di7eminate 9ntre ce5e5a5te dou tipuri de
ce5u5e amintite.
/iDre5e nervoa7e gu7tative :ormeaz 7uD mugure5e gu7tativ un p5eJ de
:iDre mie5inice numit p5eJu5 7uDgema5F din care p5eac :iDre amie5inice
:ormCnd 9n Luru5 mugure5ui p5eJu5 perigema5. !a rCndu5 7uF p5eJu5
perigema5 trimite :iDre 9n interioru5 mugure5ui gu7tativF :ormCnd p5eJu5
amie5inic intragema5. Sen7iDi5itatea gu7tativ e7te condu7 prin :iDre5e
101
V. B8(985, C. M:(A(A<8
nervu5ui 5ingua5 Bi apoi coarda timpanu5ui pentru ,^3 anterioare a5e 5imDiiF
a5e g5o7o:aringianu5ui Ypentru zona -u5ui 5ingua5 Bi 5aringeu 7uperior pentru
treimea po7terioar M:ig. 3.37.O.
3.3.3.1. (eceptorii Articu5a6ia temporo-mandiDu5arC reprezint o
articu5ari important zon re:5eJogenF datorit unei Dogate
III N-Q Q - inerva6ii Bi intere7rii 7a5e ca e5ement e7en6ia5 9n
7tatica Bi dinamica mandiDu5ar. 9n zona 7a
anterioarF cap7u5a articu5ar Bi ce5e5a5te e5emente 7unt inervate de nervu5
articu5ar media5 7au intern ce provine din tempora5u5 pro:undF avCnd ca
acce7orii :iDre din nervu5 pterigoidianu5ui eJtern. +or6iunea 7a 5atera5 e7te
inerva55 prin nervu5 articu5ar 5atera5F iar por6iunea po7terioar prin nervu5
articu5ar po7teriorF amDii :iind ramuri a5e nervu5ui auricu5o-temporai. /iDre5e
nervi5or articu5ari 7unt :ie mie5inizateF avCnd un diametru de 35 :iF :ie
nemie5inizate avCnd un diametru de 3 pF 7au chiar mai pu6in M]U8eF eun:ie5d
Bi $TineDergO.
]U8e Bi $5ineDerg au artatF prin 7tudii neurohi7to5ogice Bi
neuro:izio5ogiceF c receptorii articu5a6iei temporo-mandiDu5are 7unt
a7emntori a5tor articu5a6ii din organi7mu5 uman. 9ntre receptorii articu5ariF
!aporte de7crie corpu7cu5ii 5ui (u::iniF organe5e tendinoa7e a5e 5ui <e5gtF
corpu7cu5ii ater-+acini modi:ica6i Bi termina6ii5e nervoa7e 5iDere M:ig.
3.32.O.
Cor%u$culii lui (uffini, cu 7ediu5 9n cap7u5a articu5a6iei temporo-
mandiDu5areF 7unt con7titui6i din termina6ii mie5iruzate@9nconLurate de o ptur
7uD6ire de 6e7ut conLunctivF eJtremitatea 9ncap7u5ata :iind nem9e5inizatC. AceBti
102
G6,7:9:G5=
receptori articu5ari au o activitate di:eritF dup cum articu5a6ia e7te 9n pozi6ie
7tatic 7au dinamic. In:orma6ia cu privire 5a pozi6ia 7tatic e7te denumit
7tati7tezie Bi 5a cea dinamic 8inezie.
Corpuscul Pacnj Corpuscul Meissner
Fig. 3.18. - Receptori articulari
9n :imc6ie de aBezarea 5orF receptorii articu5ari ai 5ui (u::ini 7unt
activa6i pe rCndF :iecare zon contro5Cnd o anumit pozi6ie articu5ar ce
produce o angu5are 9ntre 35-3-dF Intre ce5e dou eJtreme pozi6ia e7te
contro5at de receptoru5 re7pectivF iar atunci cCnd ace7tea 7unt depBiteF
contro5u5 e7te tran7:erat a5tor receptori care intr 9n activitate 9n timp ce primu5
trece 9n repau7. Orice miBcare 9n interioru5 unghiu5ui contro5at de un receptor
e7te 9n7o6it de creBterea :recven6ei de7crcri5or receptoru5ui ce de7erveBte
contro5u5 re7pectivei angu5ari. iteza miBcrii determin o :recven6
propor6iona5. (eceptoru5 (u::ini 5ucreaz 9n dou Denzi de :recven6: una
Loa7 ce intr 9n :unc6ie 9n contro5u5 7tatic a5 articu5a6iei Bi una ridicat
determinat de viteza de miBcare ce 7e cup5eaz 9n dinamica articu5ar. /aptu5
c receptorii 5ui (u::ini 7unt inactivi 9n para5izii5e mu7cu5are demon7treaz c
activitatea 5or e7te 7trCn7 5egat de activitatea ace7toraF ei :iind con7idera6i
indicatori ai direc6iei de miBcare.
:rganele lui Golgi pentru articu5a6ii 7unt a7emntoare corpu7cu5i5or
tendinoBi ai 5ui <o5giF :iind 7itua6i 9n 5igamente5e articu5a6iei. "i 7unt con7idera6i
a :i indicatori de pozi6ie Bi miBcareF cu o activitate a7emntoare corpu7cu5i5or
' (u::iniF :iind 9n7 activi 5a angu5ari cu 5imite mai 5argi Bi 5ucrCnd cu o
:recven6 mai 7czut. +ar 7 5ucreze independent de activitatea grape5or
mu7cu5are Bi au ro5 de protec6ie.
Cor%u$culii Vater1)acini modi:ica6i au o :orm conic a. pturi5or
5ame5are ce 9i compunF :iind centra6i de o :iDr mie5inizat. +rezint o
103
V. B8(985, C. M:MAH,<8
adaptare rapidF :iind con7idera6i receptori ai miBcri5or rapide. Sunt inactivi 9n
repau7u5 articu5ar Bi 7e g7e7c 9n numr mic. *au in:orma6ia 5a 9nceputu5 Bi 5a
7:CrBitu5 miBcrii.
]U'F <rein:e5d Bi $imDerg 9mpart receptorii 7enzoria5i .ai articu5a6iei
temporo-mandiDu5are de7criBi mai 7u7 9n patru tipuriF 9n :unc6ie de
mor:o5ogia 5orF demon7trat neurohi7to5ogic Bi de comportamentu5 5or e5ectro-
:izio5ogic.
Tipu5 I de meeano-receptori articu5ari are 7ediu5 9n cap7u5a articu5a6iei
temporo-mandiDu5areF 9n 7traturi5e 7uper:icia5e a5e ace7teia cu den7itatea mai
mare 9n por6iunea po7terioarF po7tero-media5C Bi po7tero-5atera5 a cap7u5ei
"7te :ormat din grupuri de 3-E meeano-receptori 9ncap7u5a6iF 7uD :orma unor
corpu7cu5i g5oDu5oBiF cu diametru5 de 3-- uJI1- +i. /iDra nervoa7 pe care o
de7erve7c e7te pu6in mie5mizat Bi are un diametru de E-9 uF. (eceptorii de
tipu5 I au un prag de 7en7iDi5itate 7czut Bi o adaptare 5ent. "i 7e comport
ca niBte rnecano-reeeptori ai pozi6ii5or 7tatice Bi dinamice a5e articu5a6ii5or
temporo-mandiDu5are MS8og5undOF
Tipu5 K de receptori articu5ari cuprinde corpu7cu5i 9ncap7u5a6iF avCnd o
:orm conic Bi dimen7iuni de ,2-J3,- uF a:5a6i 9n 7traturi5e pro:unde a5e
cap7u5ei articu5a6iei temporo-mandiDu5areF 9n grupuri de ,-1 corpu7cu5i de
tip +acini *e :oarte mare importan6 e7te identi:icarea ace7tor corpu7cu5i 9n
6e7utu5 ce5u5o-gr7o7 a:5at pe :a6a po7terioar a cap7u5ei articu5a6iei temporo-
mandiDu5are. %orpu7cu5ii meeano-receptori de tipu5 II 7unt p5a7a6i 5a
eJtremitatea unor :iDre cu o mie5inizare medie Bi dimen7iuni de 9-3, pF. Sunt
meeano-receptori dinamici Bi prezint un prag de 7en7iDi5itate 7czutF
precum Bi o adaptare rapidF 7en7iDi5 5a miBcare Bi pre7iune. +roDaDi5 c nu
7unt imp5ica6i 9n 7enza6ii5e articu5are conBtiente.
Tipu5 III de rnecano-reeeptori cuprinde corpu7cu5i :uzi:ormi Mde tip
<o5giOF 9ncap7u5a6iF cu dimen7iuni 9ntre E--J3-- uF a:5a6i 9n 5igamente5e
intrin7eci Bi eJtrin7eci a5e articu5a6iei temporo-mandiDu5areF cu
predominan6 9n micu5 5igament 5atera5 eJtern. A:5a6i 5a eJtremitatea unor :iDre
nervoa7e puternic mie5inizateF cu dimen7iuni 9ntre 33-37 u.F mecano-receptorii
de tipu5 III 7unt receptori dinamici cu un prag de 7en7iDi5itate ridicat Bi cu o
adaptare :oarte 5entF 7ervind 5a prevenirea 7tre77-u:ui articu5ar eJce7iv prin
inhiDi6ia re:5eJ a muBchi5or core7punztori.
Tipu5 I de receptori ai articu5a6iei temporo-mandiDu5are e7te :ormat din
termina6ii nervoa7e 7uD :orm de p5eJuriF cu termina6ii nervoa7c5iDereF di7pu7e
di:uz 9n e5emente5e articu5a6iei temporo-mandiDu5are - cap7u5a articu5arF
5igamenteF 6e7ut ce5u5o-gr7o7 periarticu8rF pere6ii va7e5or 7anguineF cu
eJcep6ia 7inoviaiei Bi a meni7cu5ui articu5ar. Ace7t tip de receptori de7erveBte
:iDre nervoa7e :oarte putin mie5inizate 1\ KI cu
3-1
G6,7:9:G5=
dimen7iuni 9ntre ,-5 uF Bi :iDre nemie5inizate tip I cu diametru5 mai inie de
, u. Sunt receptori ai dureriiF care nu 7e adapteaz Bi prezint un grad 9na5t de
7en7iDi5itateF :iind 7en7iDi5i 5a miBcarea eJce7iv.
%ercetri pe articu5a6ii izo5ate 5a pi7ica narcotizatF e:ectuate de ]U8eF
$TineDergF eun:ie5dF $a?amuraF au eviden6iat comportamentu5
e5ectro:izio5ogic a5 mecano-receptori5or articu5ari 7uD in:5uen6a diver7e5or
7en7uri de miBcare pa7iv imprimat mandiDu5ei 7ec6ionate. 9nregi7trarea
o7ci5o7copic a poten6ia5u5ui de ac6iune 5a nive5u5 nervu5ui articu5ar anteriorF
5atera5F media5 Bi po7teriorF a condu7 5a oD6inerea unor Diopoten6ia5e de
:recven6 ridicatF dar cu per7i7ten6 5imitat 5a 9nceputu5 miBcriiF :iind
produ7e de receptori de tipu5 II. +e ace5aBi nerv 7e 9nregi7treaz de7crcri de
:recven6 Loa7F produ7e de mecano-receptorii de tipu5 IF care per7i7t atCt
timp cCt condi5u5 e7te dep5a7at 9n articu5a6ia temporo-mandiDu5arF 9ncetCnd 9n
momentu5 revenirii ace7tuia 5a pozi6ia ini6ia5. Ane7tezia 5oca5 prin in:i5tra6ie a
avut drept rezu5tat 9ntreruperea de7crcri5or e5ectrice Bi revenirea 5or dup
epuizarea e:ectu5ui ane7tezic. "Jcitarea unor mecano-receptori articu5ari prin
dep5a7area pa7iv a :ragmente5or o7oa7e pe articu5a6ia izo5at a determinat
apari6ia re:5eJ a Diopoten6ia5e5or mu7cu5are 5a nive5u5 muBchi5or moDi5izatori
ai mandiDu5ei.
(eceptorii articu5ari 9ndep5ine7c :unc6ii comp5eJeF atCt articu5ar-
8ine7teziceF cCt Bi de diriLare Bi coordonare re:5eJ a di:erite5or grupe
mu7cu5are ce a7igur moDi5itatea o7u5ui mandiDu5ar. Nu 7unt 7u:icient
cuno7cute deta5ii5e comportrii 7i7temu5ui receptor articu5ar 9n condi6ii
:izio5ogice Bi cu atCt mai pu6in in:5uen6a pe care ace7ta o are a7upra
mu7cu5aturii moDi5izatoare 9n condi6ii ce depBe7c circum7tan6e5e norma5e. Se
pare c e7te de:initiv 7taDi5it :aptu5 c receptorii de tipu5 I Bi II activeaz ca
7enzori de in:ormare Bi reg5are 9n condi6ii5e unei :unc6ii articu5are norma5eF 9n
timp ce receptorii de tipu5 III Bi I intr 9n :unc6ie atunci cCnd 5imite5e unei
dinamici :izio5ogice norma5e 7unt depBite. %ap7u5a articu5ar e7te unu5 din
6e7uturi5e ce5e mai inervate din corpu5 uman iar di7criminarea 7enzitiv a AT'
e7te :oarte :in.
3.3.3.5. (eceptorii 'uBchii moDi5izatori ai mandiDu5ei po7ed o
mu7cu5ariXXXXXXXXXXXX Dogat inerva6ieF a7igurat prin nervii eran9eni care
9i de7erve7c. Senzorii peri:erici ai activit6ii
mu7cu5are 7unt: :u7uri5e mu7cu5areF corpu7eu5i9
tendinoBi ai. 5ui <o5giF corpu7cu5ii 5ui +acini Mcorpu7cu5ii pacini:ormiOF
termina6ii5e nervoa7e 5iDere.
3-5
V. B8(9V1, C. M:(A(,<8
/IB("!" N"(OAS" %A(" T(ANS'IT S"'NA!"
)I
%!ASI/I%A("A !O( /I_IO!O<I%&:
A - mie5inizate tipice:
%: - :iDre miciF nemie5inizate
Rconduc impu57uri cu viteze mici
Rreprezint aproJimativ 51 din :iDre5e 7enzitive 9n
maLoritatea nervi5or peri:erici Bi :iDre5e po7tgang5ionare
autonome
grup I am - :iDre de 5a termina6ii5e ame5o7pina5e a5e :u7uri5or neuro-
mu7cu5are
- M1aS37uO
- 7unt de tip Act
grup I Dm - :iDre de 5a corpu7cuKi tendinoBi <o5gi
- MbnZ3E nO
- 7unt de tip Aa
grup II 5 - :iDre de 5a receptorii tacti5i cutana6i Bi de 5a :iDre5e cu 7ac
nuc5ear a5e :u7uri5or neuro-mu7cu5are
- /0M 1.2
- 7unt de tip Ap Bi AU
grup III^ - :iDre care tran7port impu57uri a5e 7en7iDi5it6ii tacti5eF
termice Bi dureroa7e XF
- MbkaS3 u.O
F - 7unt de tip A
grip I^ - :iDre nemie5inizate care tran7port impu57uri a5e 7en7iDi5it6ii
dureroa7eF termice Bi tacti5e -MSnl-F5-, nO
- 7unt de tip % FF
- a
-P
34
LS
Ti
+
@
G6A7:EG5=
Mieiinizate Nemie5inizate
20
35
D&-"tr$ :n<
3- 1 2.0 0.5
120
?&t"% d" trn1-&t"r" :-B1<
9- E- 3-
___,----------------------,-----, !
--------------------------r
CLASI7ICARE GENERALL
>
bTN U
0.5
IA
%!ASI/I%A("A N"(I!O(
S"N_ITII
353
36
IB -------a
I
/#N%;II SEN@ITI?E
:u7 neuro-
mu7cu5ar
termina6ie primar
:u7 neuro-mu7cu5ar
termina6ie 7ecundar
tendon
pie5e cu pr
eorpu7cu5 +acini
eorpu7cu5 'ei77ner
receptori de
pre7iune
receptori pt.
durere
receptori pt.
pre7iuni
puternice
receptori pt.
atingere
receptori pt. ca5d
7UNCAII ;OTORII
muBchi 7che5etic
Mtip AaO
:u7 neuro-mu7cu5ar
Mtip A\O
:iDre 7inroatice
Mtip%O
TaDe5 3.3. - %5a7i:icarea :izio5ogic B9 :unc6iona5 a :iDre5or nervoa7e
Mdup <uUtonO
107
6 2.0
<r
III
II
YY@SQ:I
receptori pt rece
V. B8(985, C. M:(;(,<8
,. (ece%torii fu&oriali ai muBchiu5ui 7triat reprezint principa5u5 7enzor
mu7cu5ar ce a7igur 9n principa5 in:ormarea peri:ericF Bi reg5area activit6ii
mu7cu5are 9n :unc6ie de cerin6e5e dinamice 7au 7tatice vo5untare 7au re:5eJe
M:ig. 3.39.O. (eceptoru5 :uzoria5 a :o7t cuno7cut de mai Dine de un 7eco5F dar
ro5u5 7u :izio5ogic a :o7t interpretat di:eritF ca 7enzor a5 durerii mu7cu5areF ca
centru de reg5are a muBchiu5ui 5ezat. ADia 7pre anu5 39-- i 7-au recuno7cut
:unc6ii5e 7enzitiveF iar 9n u5time5e decenii au :o7t c5ari:icate mu5te din a7pecte5e
comportamentu5ui 7u 9n reg5area activit6ii mu7cu5are. TotuBi eJi7t
nenumrate ipo7taze a5e :izio5ogiei receptoru5ui :uzoria5 care rmCn
nee5ucidateF cu toate progre7e5e rea5izate 9n ace7t domeniu re7trCn7 dar
deo7eDit de comp5eJ M$ortenO.
7
f
?839::
H'].'
Msxsraf'.iinnate
;
s
3. j
/u7uri5e mu7cu5are 7e 9ntC5ne7c cu :recven6 variaDi5 9n :unc6ie de
comp5eJitatea dinamic a miBcri5or 5a care particip muBchiu5 re7pectiv.
A7t:e5F 9n aDductoru5 po5ice5ui uman 7e g7e7c ,9 :u7uri mu7cu5areF 5a Ig de
muBchiF 9n timp ce 9n mare5e dor7a5 doar 3F1. %ercetri hi7to5ogice e:ectuate de
$uDota Bi Shre?-'o5e au re5evat prezen6a :u7uri5or mu7cu5are 9n muBchii
moDi5izatori ai mandiDu5eiF dup cum urmeaz: 5a nive5u5 ma7eteru5uiF
receptorii :uzoria5i au :o7t 9ntC5ni6i numai 9n :a7cicu5u5 7u pro:und 9n numr de
,5 pe o arie de eJamen de -F-5 mm@ mmF pentru pterigoidianu5 intern 3-
receptori pe o arie de -F-, mm
,
J3 mmF pentru tempora5 :a7cicu5 orizonta5
108
Fib'a musculara
nidfusala
/ig. 3.39. aF D N /tou5 neuromu7cu5ar
G6,7:9:G5=
7- :u7uri pe o arie de -F3 mtn
,
J1 mm Bi ,7 pe o 7upra:a6 de -F-7 mm
,
J,FE mm
pentru :a7cicu5u5 vertica5.
%ooper Bi Bo?man au de7cri7 receptori :uzoria5i 9n muBchii 5imDi 5a om Bi
maimu6. *up %ooper Mcitat de $a?amuraOF receptorii :uzoria5i.au o den7itate
ridicat 9n por6iunea :5eJiDi5 a 5imDii Bi mai a5e7 5a vCr:u5 ace7teiaF 9n timp ce 9n
por6iunea di7ta5F mai pu6in moDi5F :u7uri5e mu7cu5are 7unt mai pu6in reprezentate.
'arimoto Bi $a?amura au 7emna5at prezen6a receptoru5ui 9n muBchii 7uDhioidieniF
cu mare ro5 9n :iJarea o7u5ui hioid.
(ece%torul fu&oriaT e7te o :orma6iune a5ungitF :uzi:ormF 9ntC5nit 9n
muBchii 7tria6iF avCnd o di7pozi6ie para5e5 :a6 de :iDre5e muBchiu5ui din care :ace
parte. "7te :ormat din mai mu5te :iDre mu7cu5are 7triate cu o :orm particu5arF 9n
numr de aproJimativ 3- :iDre pentru un receptor. Ace7t mnunchi de :iDre e7te
acoperit cu o cap7u5 conLunctiv 7uD6ireF care 5imiteaz receptoru5 de re7tu5
:iDre5or eJtra:uzoria5e. /iDre5e mu7cu5are intra:uzoria5e au :orme di:erite: fi*re cu
$ac nuclear 'i fi*re cu lan+ nuclear,
Wi*rele mu$culare intrafu&oriale cu $ac nuclear au o 5ungime de aproJimativ
2 mmF depBind 7acu5 conLunctiv prin eJtremit6i5e 5or. "5e 7imt a5ungiteF avCnd o
por6iune miL5ocie mai vo5uminoa7 Bi dou por6ih eJtreme 7uD6iri Bi a5ungite.
+rotop5a7ma eJtremit6i5or prezint 7tria6ii caracteri7tice muBchiu5ui 7triat 9n
generaiF 9n timp ce por6iunea miL5ocieF 5ip7it de 7tria6iiF con6ine mai mu56i nuc5ei.
/iecare receptor :uzoria5 con6ine 3-1 :iDre cu 7ac nuc5earF cu un diametru de 3- u 5a
nive5u5 ecuatoru5ui maJim. %unoaBtem a7tzi dou tipuri de :iDre cu 7ac numite tip
3 Bi ,F di:eren6iate prin co5ora6ia hi7tochimicF 9n particu5ar AT+-aza miozineiF Bi
prin 5ungime M:iDre5e de tip , :iind mai 5ungiO.
Wi*rele cu lan+ nuclear, 9n numr de aproJimativ 3- pentru un receptor
:uzoria5F au o 5ungime 9n Lur de 1 mm Bi un diametru de 35 a.. Nici o :iDr cu 5an6
nuc5ear nu depBeBte 7acu5 conLunctiv a5 :u7u5ui mu7cu5ar. +rotop5a7ma :iDrei e7te
7triat pe toat 5ungimea 7aF iar nuc5euY 7unt p5a7a6i numai 9n por6iunea 7a miL5ocieF
9nBirui6iF de unde Bi denumirea de :iDr cu 5an6 nuc5ear.
(eceptoru5 :uzoria5 prezint o inerva6ie mu5t mai comp5eJ 9n raport cu
cei5a56i receptoriF :u7u5 mu7cu5ar avCnd o duD5 inerva6ie: 7enzoria5 Bi motorie.
Sec6iunea nervu5ui motor a5 muBchiu5ui 7triat duce 5a atro:ia :iDre5or eJtra- Bi
intra:uza5e. Inerva6ia motorie a :iDre5or intra:uzoria5e e7te a7igurat de :iDre
nervoa7eF a cror vitez de conductie e7te de aproJimativ 3- m^7F apar6inCnd grupei
U din c5a7i:icarea 5ui "rcanger Bi <a77er. Sunt cuno7cute Bi 7uD denumirea de :iDre
U. $orten con7ider 9n7 c denumirea 5or corect e7te de :iDre :uzomotorii.
/iDre5e motorii avCnd pu6in mie5inF denumite :iDre UiF 7e termin prin mai
mu5te p5ci motorii pe eJtremit6i5e 7triate a5e :iDre5or cu 7ac
3-9
V. B8(985, C, M:(,HA<8
nuc5earF crora 5e a7igur inerva6ia motorie. %u diametru5 mai mic decCt
prime5eF :iDre5e Z
S
aDordeaz :iDre5e mu7cu5are intra:uzoria5e prin termina6ii
p5eJi:ormeF ce :ac Lonc6iune 5a nive5u5 paraecuatoria5 Bi 5a eJtremit6i5e :iDre5or
cu 5an6 nuc5ear M$ortenF BoUdO.
Inerva6ia 7enzoria5 a e5emente5or :uzoria5e e7te a7igurat de :iDre5e I a
cu o gro7ime de 3,-,- u ce 7e 7:CrBe7c prin termina6ii primare anu5o-7pira5ate
ce 9nconLoar por6iunea nuc5ear a :iDre5or intra:uzoria5e. Ace7tea 7unt :iDre
:oarte rapideF iar coneJiunea 5or 7e :ace direct cu motoneuronu5 a. A doua
categorie 7unt termina6ii5e 7enzitive 7ecundare MinconBtienteOF :iDre5e II
mie5iriizateF cu o gro7ime de E-3, uF care prezint e5emente termina5e
7ecundare 7uD :orm de panicu5 :5ora5F ce aDordeaz por6iunea 7triat a :iDre5or
mu7cu5are intra:uzoria5e cu 5an6 nuc5earF :iDre5e cu 7ac nuc5ear de tip , Bi :oarte
rar de tip 3 Bi prin intermediu5 unui neuron interca5ar :ac 7inap7 cu
motoneuronu5 a a5 ace5uiaBi muBchi.
Stimu5u5 7peci:ic receptoru5ui :uzoria5 e7te 9ntinderea mu7cu5ar. "7te
c5a7ic eJperien6a 5ui 'atthe?7F care a 9nregi7trat de7crcri de poten6ia5 9n
nervu5 unui muBchi izo5atF 9ntin7 7uD ac6iunea unei greut6i. *e7crcri5e nu
diminua 9n timpF ceea ce a re5evat rezi7ten6a 5a :atigaDi5itate a receptoru5ui
:uzoria5. (7pun7u5 9nregi7trat depinde de gradu5 de a5ungire a5 muBchiu5ui.
Spre deo7eDire de a56i receptoriF receptoru5 :uzoria5 are po7iDi5itatea 7-Bi
modi:ice 7en7iDi5itatea prin ac6iunea :iDre5or UF care pot determina contrac6ia
7au re5aJarea :iDre5or mu7cu5are intra:uzoria5e. Stimu5u5 rezu5tat din
eJcitarea prin a5ungire a receptoru5ui :uzoria5 e7te tran7mi7 pe ca5e
Z v I `V r. Itoneuronu5ui aF avCnd drept con7ecin6 contrac6ia re:5eJ
i r I .Sarazoria5e care anu5eaz aiungirea. (eceptoru5 :uzoria5
@I@!@.@

@ ... activitate 9n :unc6ie de moda5itatea de a5ungire. 9n 9ntinderea 7tatic

7timu5u5 p5ecat de Ia nive5u5 receptoru5ui are o inten7itate propor6iona5 cu
gradu5 de a5ungireF iar 9n aiungirea dinamic inten7itatea 5ui depinde de viteza
de a5ungireF 7au a5t:e5 eJprimatF de gradu5 de a5ungire pe unitatea de timp. Se
con7ider c 7en7iDi5itatea 7tatic a 7i7temu5ui :uzomotor primeBte
importante in:5uen6e centra5eF 9n timp ce 7en7iDi5itatea dinamic 7e g7eBte
7uD in:5uen6a unor etaLe in:erioare.
B. (orpusctdii ten#ino'i ai lui )oli 7unt receptori care 7e 7itueaz 9n
7erie :a6 de :iDra mu7cu5arF 7pre deo7eDire de cei :uzoria5i care 7e prind 9n
para5e5. *eBi 7ediu5 5or de e5ec6ie e7te 9n tendonu5 muBchi5or moDi5izatoriF ei 7e
9ntC5ne7c Bi 5a nive5u5 :a7cii5or intramu7cu5are. (eceptoru5 e7te :ormat din una
7au dou :iDre mie5iriizate I DF care ptrund 9n 7acu5 conLunctiv Bi 7e rami:ic
7uD :orma unor arDoriza6ii. 9n vecintatea corpu7cu5u5ui <o5gi 7e pot 9ntC5ni
corpu7cu5i pacini:ormi Bi Mt"r-&n(&& 5iDere. Stimu5u5 7peci:ic a5 receptoru5ui
go5gian e7te 9ntinderea mu7cu5arFF caIBi 9n cazu5 receptoru5ui
33-
G6,7:9:G5=
:iizoria5F :a6 de care are un prag mu5t mai ridicatF ceea ce 9n7eamn c
eJcitaDi5itatea e7te mai 7czut decCt a ru7u5ui neuromu7cu5ar. 9n timpu5
contrac6iei mu7cu5areF corpu7cu5u5 tendino7 determin creBterea de7crcri5or
5a nive5u5 :iDrei care 95 de7erveBteF 9n timp ce receptoru5 :uzoria5 7cade
:recven6a de7crcri5or dac gradu5 de contrac6ie a5 :iDre5or intratuzoria5e
rmCne con7tant. In timp ce receptorii :uzoria5i 7unt 7enzori ai 5ungimii
muBchiu5uiF receptorii tendinoBi 7unt 7enzori ai ten7iunii mu7cu5are M!aporteO.
%orpu7cu5ii tendinoBi 7unt de7ervi6i de o :iDr nervoa7 de tip I D Bi :recven6a
5or de de7crcare creBte para5e5 cu ten7iunea mu7cu5ar.
C. Cor%u$culii %aciniformi 7unt de7ervi6i de :iDre nervoa7e din grupu5
IIIF cu o gro7ime de 3-1 uF :iind 7timu5a6i mai mu5t 5a pre7iune Bi 9ntr-o :oarte
mic m7ur 5a 9ntindere.
0. 7ermina+iile li*ere nemielini&ate, e5emente :ina5e a5e :iDre5or din
grupu5 IF. reprezint de :apt receptori ai durerii 5a nive5u5 muBchiu5ui Bi
tendoane5or. Activarea 5or are 5oc 9n cur7u5 oDo7e5iiF 7pa7mu5uiF i7chemiei prin
contrac6ii mu7cu5are pre5ungite. 'ai eJi7t Bi termina6ii 5iDere mie5inizate din
grupu5 IIIF cu conducere 5ent.
3.1.2. Cii nervoas d@ conducere a sensibilit[ii senzitiv--
senzoriale din structurile stornatogna[ie
(eprezint a doua etap a arcu5ui re:5eJF 9mDrcCnd a7pecte particu5are
5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognatF datorit comp5eJit6ii 7tructura5e Bi
:unc6iona5e de 5a ace7t nive5. Odat p5ecat de 5a nive5u5 receptoru5ui
peri:ericF 7timu5u5 nervo7 e7te condu7 de-a 5ungu5 unor ci nervoa7e
reprezentate de nervii cranieni care de7erve7c 7tructuri5e 7tomatognaticeF
dup care 7e pot opri 5a nive5u5 trunchiu5ui cereDra5 7au pot 9mprumuta ci
po5i7inapticeF inc5uzCnd 9n arcu5 re:5eJ etaLe mai mu5t 7au mai pu6in 9na5teF
9n :unc6ie de inten7itatea Bi 7emni:ica6ia :izio5ogic a eJcita6iei pe care o
conduc.
3.3.,.3. %i5e nervoa7e %i5e a7cendente 7enzitive 5a nive5u5 7i7temu5ui
7enzitive 7tomatognat 7unt :ormate de nervii cranieni
XXXXX @@@ de7erve7c 7en7iDi5itatea diver7e5or 7tructuri
:acia5e: ramuri5e nervu5ui trigemenF :acia5F g5o7o-:aringian Bi vag.
,. Calea $en$i*ilit+ii trigeminale M:ig. 3.,-.O cuprinde mai 9ntCi ce5e
trei ramuri a5e nervu5ui trigemen Mo:ta5micF maJi5ar 7uperior Bi mandiDu5arO cu
co5atera5e5e 5or. "5e conduc 7en7iDi5itatea dureroa7F 7en7iDi5itatea tacti5
lll
V. B8(985, C. M:(A(,<8
Bi 7en7iDi5itatea proprioceptiv. Sen7iDi5itatea dureroa7F tacti5F termic e7te
cu5ea7 prin eJteroceptorii Bi proprioceptorii di7triDui6i 5a nive5u5 :e6ei Bi
cavit6ii ora5e. *e aici 7timu5u5 e7te condu7 prin dendrite5e primu5uiIneuronF
a crui 7oma 7e a:5 9n gang5ionu5 5ui <a77erF echiva5ent a5 gang5ionu5ui 7pina5F
adpo7tit 9ntr-o deduD5are a durei mater Mcavum 'ec8e5iOF pe :e6a antero-
7uperioar a 7tCncii. +Cn 5a gang5ionu5 amintitF eJcita6ia parcurge ramuri5e
trigemenu5ui 7enzitivF 9n :unc6ie de zona de unde a :o7t receptat.
Nucleu motor
33,
/ig. 3.,-. - %a5ea 7en7iDi5it6ii trigemina5e
6ervul oftalmic recepteaz 7timu5i din tegumentu5 :run6iiF p5eoapeiF
piramidei naza5eF g5oDu5 ocu5arF p5a:onu5 cavit6ii naza5e. 6ervul
ma.ilar $u%erior recepteaz eJcita6ii din tegumente5e regiunii
geniene Bi tempora5e anterioareF Do5ta pa5atinF cavitatea naza5F
mucoa7a gingiva5F Luga5F parodon6iu5 Bi din6ii arcadei maJi5areF Duza
7uperioar. 6ervul man#i*ular recep6ioneazP 7timu5iY din regiunea
tempora5 po7terioarF regiunea parotido-ma7eterinF genian
in:erioarF Duza in:erioarF mucoa7a Luga5F gingiva5 5a nive5
mandiDu5arF parodonta5 Bi
N. alveolar superior
anterior mijlociu si posterior
N. nfraorbltal /
Nucleu mezencefallc
Nucleu senzitiv
principal
__Nucleul caii
spinale
G6,7:9:G5=
dentar pentru mandiDu5. Nervu5 mandiDu5arF prin por6iunea motorieF
cu5ege 7en7iDi5itatea proprioceptiv de 5a nive5u5 muBchi5or manducatori
Mma7eterF tempora5F pterigoidian intern Bi eJternF pCntece5e anterior a5
diga7tricu5ui Bi mi5ohioidian[ :ig. 3.,3.O. *endrite5eF care cu5eg
7en7iDi5itatea proprioceptiv a muBchi5or manducatoriF nu au 7oma 9n
gang5ionu5 5ui <a77erF ci 9n nuc5eu5 trigemina5 mezence:e5icF 9ntr-o 7itua6ie
a7emntoare 7e g7e7c o parte din :iDre5e ce cu5eg 7en7iDi5itatea
parodonta5.
'g. 3.,3. - Inerva6ia cutana6i a reginn#or :acia5e
/iDre5e nervi5or aminti6i ptrund 9n cutia cranian prin gaura rotundF
gaura ova5F ptrund 9n gang5ionu5 iui <a77erF de unde aJonii primu5ui neuron
pentru 7en7iDi5itatea dureroa7F tacti5iiF termicF 9mpreun cu dendrite5e
primu5ui neuron a5 cii proprioceptiveF :ormeaz trunchiu5 trigemina5 ce
ptrunde ta punte prin por6iunea 7a ventro-5atera5F dup care :iDre5e 7a5e 7e
9mpart 9n evantai.
*endrite5e primu5ui neuron a5 cii proprioceptive 7e 9ndreapt ctre
7uperior 7pre nuc5eu5 mezence:e5ic a5 trigemenuiuiF :ormCnd rdcina
a7cendent 7au mezence:a"c a trigemenuiuiF ce 7e termin 9n nuc5eu5
mezence:e5ic :ormat din 7ome5e neuroni5or proprioceptrvi.
AJonii neuroni5or ga77erieni ce conduc 7en7iDi5itatea tacti5 au un traiect
orizonta5F :ormCnd rdcina miL5ocie 7au pontin a trigemenuiuiF :icCnd
7inap7 9n nuc5eu5 pontin trigemina5F a:5at 7uD nuc5eu5 mezence:a5icF 9n ca5ota
pun6ii.
333
V. B8(98l, C. Mo(;(,<8
AJonii neuroni5or ga77erieni ce conduc 7en7iDi5itatea dureroa7 de 5a
nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognat au un traiect de7cendentF :ormCnd rdcina
de7cendent 7au 7pina5 a trigemenu5ui. "i 7e 9ndreapt in:eriorF mergCnd 7pre
nuc5eu5 ge5atino7 a5 trigemenu5uiF a:5at 9n por6iunea dor7o-5atera5 a Du5Du5ui.
Nuc5eu5 ge5atino7 7e 9ntinde de 5a acoperiBu5 pun6iiF pCn 5a medu55a oD5ongata
Bi medu55a 7pina55i7F unde 7e continu 9n 7uD7tan6a ge5atinoa7 a co5oanei
dor7a5e.
*e Ia nuc5eu5 mezence:a5ic Bi pontin p5eac aJonii neuroni5or ce a7igur
tran7miterea 7en7iDi5it6ii tacti5e Bi proprioceptive. AJonii 7e 9ncruciBeaz
medianF :ormCnd tractu5 cuinto-ta5amicF care merge a7cendent dor7o-5atera5
:a6 de 5emni7cu7u5 medianF 9ndreptCndu-7e 7pre nuc5eu5 ventra5 po7tero-
mediani a5 ta5amu7u5uiF unde :ace 7inap7 cu neuronii nuc5eu5ui re7pectiv.
AJonii nuc5eu5ui ge5atino7F ce conduc 7en7iDi5itatea dureroa7F 7e
9ncruciBeaz pe 5inia medianF dup care 7e a5tur tractu5ui 7pino-ta5amic
5atera5 9adreptCndu-7e 7pre ta5amu7F unde :ac 7inap7 cu neuronii nuc5eu5ui
ventra5 po7tero-5atera5 a5 ta5amu7u5ui M:a7cicu5u5 neo-7pino-ta5amicO Bi 9n nuc5eii
5imitan7F nuc5eii intra5aminari ai ta5amu7u5ui M:a7cicu5u5 pa5eo-7pino-ta5amicO.
AJonii nuc5ei5or ta8miciF traver7Cnd Dra6u5 po7terior a5 cap7u5ei interne Bi
centru5 ova5F 7e termin 5a nive5u5 u5timu5ui neuron 7enzitiv a:5at 5a nive5u5
corteJu5ui 9n partea in:erioar a giru7u5ui po7tcentra5 Marii5e 3F 3F ,O.
B. Calea $en$i*ilit+ii #in teritoriul nervului facial, glo$4fmringian 'i
vag M:igF 3.,,.O 7e de7criu 9mpreunF deoareceF 9ncepCnd cu ce5 de a5 doi5ea
neuronF cuno7c aceei-v ..[T0O Bi aceeaBi proiec6ie cortica5 M+etrovanuF %ozmaOF
114
Fig. 3.22. Calea sensibilit[ii nervilor facial, glos[feringian i vag
G6,7:9:G5=
"i cu5eg 7en7iDi5itatea de 5a nive5u5 zonei 5ui (am7eU Kunt M:acia5u5OF a5
mucoa7ei ca7ei timpanu5ui Bi a5 mucoa7ei :aringiene Mg5o7o:aringianu5OF
7en7iDi5itatea din Luru5 conductu5ui auditiv eJternF a5 tegumentu5ui regiunii
retroauricu5areF a5 mucoa7ei 5aringo-:aringiene Mvagu5O. *endrite5e primi5or
neuroni :ormeaz trunchiuri5e nervoa7e re7pectiveF 9n timp ce 7oma 5or 7e
g7eBte 9n gang5ionii genicu5at M:acia5OF Ander7 Bi "hrenriter Mg5o7o:aringianOF
Lugu5ar MvagOF AJonii ace7tor neuroni ptrund 9n Du5DF 9ndreptCndu-7e 7pre
nuc5eu5 7o5itarF unde :ac 7inap7 cu ce5 de a5 doi5ea neuron. AJonii ace7tuiaF
dup 9ncruciBare pe 5inia medianF 7e 9ndreapt 7pre ta5amu7F nuc5eu5 ventra5
po7teromedia5F unde 7e articu5eaz cu ce5 de a5 K5-5ea neuronF a5 crui aJonF
prin peduncu5u5 7uperior a5 ta5amu7uiuiF 7e termin :cCnd 7inap7 cu neuronu5
cortica5 din partea in:erioar a giru7u5ui po7tcentra5.
+roiec6ia cortica5 a :iDre5or 7enzitive a7cendente 9ntregeBte imaginea
homuncu5u7u5ui 5ui (a77mund7enF 9n cadru5 cruia 7i7temu5ui 7tomatognat 9i
e7te rezervat o zon 7u:icient de 9ntin7F propor6iona5 cu den7itatea
receptori5or peri:erici de 5a nive5u5 7tructuri5or :acia5e Bi ora5e.
9n traiectu5 5or a7cendentF ci5e 7enzitive a5e nervi5or cranieni intere7a6i 9n
tran7miterea 7en7iDi5it6ii 7i7temu5ui 7tomatognatF 5a7 co5atera5e pentru une5e
ci de7cendenteF direct 7au prin intermediu5 unor neuroni intemuncia5iF
9nchizCnd a7t:e5 re:5eJe mono7inaptice 7au po5i7inaptice mai mu5t 7au mai pu6in
9na5te. "Ji7t de a7emenea une5e :iDre ce pun 9n 5egtura :orma6iuni hetero-
5atera5e Mvezi :iDre5e ponto-pontine etcO. O parte din :iDre5e cii mezence:a5ice
proprioceptive trigemina5e intr 9n re5a6ie cu cereDe5u5 Bi ci5e ve7tiDu5areF
comp5icCnd Bi mai mu5t po7iDi5it6i5e de core5are mor:o5ogic 9ntre diver7e
tractu7uri Bi nuc5ei
3.3FF,.,. %a5ea a7cendent +5eac de 5a nive5u5 receptori5or peri:erici
a 7en7iDi5it6ii 7enzoria5e a:5a6i 9n mucoa7a 5ingua5F 9mprumutCnd
gu7tative traiectu5 a trei nervi: :acia5F g5o7o:aringian Bi
vag M:ig. 3.,3.O. *endrite5e ce cu5eg
7en7iDi5itatea gu7tativ din por6iunea anterioar -u5ui 5ingua5 7e adun 9n
coarda timpanu5uiF apoi 9n Kngua5F :acia5F aLungCnd 9n apeductu5 5ui /a55opeF
undeF 5a nive5u5 gang5ionu5ui genicu5atF 7e a:5 7oma primu5ui neuron 7enzoria5.
*endrite5e ce cu5eg 7en7iDi5itatea gu7tativ 5a nive5u5 -u5ui 5ingua5 7e a5tur
g5o7o:aringianu5ui Bi 7:CrBe7c 9n gang5ionii Ander7h Bi "hrenriterF unde 7e a:5
7oma primu5ui neuron 7enzoria5 gu7tativ. *endrite5e ce cu5eg 7en7iDi5itatea din
zona po7terioar a v5u5ui 5ingua5 7e a5tur nervu5ui 5aringeu 7uperiorF apoi
vagu5uiF pentru a 7e 7:CrBi 9n gang5ionu5 p5eJi:orm a5 ace7tuiaF unde 7e a:5
primu5 neuron.
335
/5g. 3.,3. - %a5ea 7en7iDi5it6ii gu7tative
3F 5imDa
,. gang5ionu5 Iui <a77er
3. gang5ionu5 pietro7
1F trunchiu5 cereDra5
AJonii primi5or neuroni ai cii 7enzoria5e gu7tativeF dup ce ptrund 9n
Du5DF 7e orienteaz 7pre eJtremitatea 7uperioar a nuc5eu5ui 7o5itarF undeF 5a
nive5u5 nuc5eu5ui gu7tativ a5 5ui NageottiF 9ntC5ne7c a5 doi5ea neuron a5 cii
gu7tative. *up ce 9ncruciBeaz 5inia medianF 7e a5tur 5emni7cu7u5ui medianF
cu care merg pCn 8 nuc5eu5 ventra5 po7tero-media5 a5 ta5amu7u5ui. Aici :ee
7inap7 cu a5 trei5ea neuronF a5 crui aJonF prin intermediu5 peduncu5u5ui
7uperiorF 7:CrBeBte 9n aria 13F 5a partea in:erioar a giru7u' po7tcentra5 unde
:ace 7inap7 cu u5timu5 neuron a5 cii gu7tative.
%a Bi ca5ea 7en7iDi5it6ii 7enzitiveF ca5ea 7enzoria5 gu7tativ are
coneJiuni cu une5e ci de7cendente e:ectoriiF motorii 7au vegetativeF precum Bi
a5te zone a5e 7i7temu5ui nervo7 centra5F 7taDi5ind re5a6ii re:5eJe prin arcuri mai
mu5t 7au mai pu6in 9na5te.
3.3.3. %i5e motorii de7cendente 7au e:ectorii
In:5uJu5 7enzitiv Bau 7enzoria5 care parcurge ci5e a7cendente 7e poate
opri 5a un nive5 oarecareF 9n :unc6ie de inten7itatea Bi 7emni:ica6ia
:unc6iona5 a 7timu5u5ui[ e5 e7te tran7mi7 centru5ui re:5eJ care e5aDoreaz
r7pun7u5 e:ector ce va parcurge ci5e de7cendente motorii. %um ace7t
centru 7e poate a:5a mai mu5t 7au mai pu6in 7uperiorF 7untem oD5iga6i 7
5um 9n con7idera6ie 9ntregu5 5an6 motorF 9ncepCnd cu 7coar6a motorie Bi
7:CrBind cu u5timu5 neuron motor. -
33E
V. B8(985, 1C. M:(AM<8
G6,7:9:G5=
,. ,riile corticale motorii M:ig. 3F,1.O
Arii5e cortica5e e:ectorii 7unt 5a rCndu5 5or 9mpr6ite 9n mai mu5te zoneF 9n
:unc6ie de ro5u5 pe care 95 au 9n organizarea Bi dec5anBarea actu5ui motorF
cuno7cCndu-7e arii a5e moti5it6ii idiocineticeF 9n cadru5 crora e7te e5aDorat
miBcarea prin geneza in:5uJu5ui motor vo5untarF arii a5e moti5it6ii ho5ocine9ice
care conduc activitatea motorie 7emivo5untar Bi automatF arii motorii de
coordonare cortico-cereDe5oa7e Bi arii5e p7iho-motorii care p5ani:ic Bi
programeaz miBcarea M:ig. 3.,5.O. !a nive5u5 ariei motorii idiocineticeF 9n
cCmpu5 a5 1-5ea a5 5ui Brodmann 7e a:5 primu5 neuron a5 5an6u5ui e:ector
pentru :iecare muBchi 7triatF a7t:e5 9ncCt Bi aici di7pozi6ia centri5or :ormeaz un
homuncuiu7 r7turnatF dar motor de a7t dat. 'uBchii 7i7temu5ui 7tomatognat
prezint o arie motorie 9ntin7F core7punztoare comp5eJit6ii 5or mor:o5ogice
Bi :unc6iona5e.
CORTEX MOTOR
. CORTEX SOMATOSEN2TV
/ig. 3.,1. - Arii5e cortica5e motorii
/ig. 3.,5. - Komuncuiu7 motor Mdup (a77nmnd7enO
LOB
FRONTAL
tOB PARETAL
CORTEX VZUAL
LOB OCCPTAL
117
V, B8(58T, C. M:(;(,<8
9ntre arii5e 7ome7tezice Bi ce5e motorii eJi7t 5egturi nervoa7eF care
permit integrarea in:orma6iei peri:erice Bi e5aDoreaz atitudini core7punztoare.
#n ro5 deo7eDit 9n coordonarea Bi integrarea 7emna5e5or Bi activit6ii 5or
peri:erice 95 au coneJiuni5e cortico-7uDcortico-cortica5eF care :ormeaz ceea ce
+en:ie5d denumeBte 7i7temu5 centrence:a5icF cu mare ro5 de coordonare Bi
integrare a activit6ii . nervoa7e centra5e Bi peri:erice M+etro vanuF %ozmaO.
B. Cile motorii #e$cen#ente
'uBchii cu reprezentare 9n corteJu5 cereDra5 7unt activa6i de dou
7i7teme motorii conceptua5 de7emnate: 7i7temu5 piramida5 Bi 7i7temu5
eJtrapiramida5.
Si7temu5 piramida5 e7te :ormat din :iDre cortico:uge ce porne7c de 5a
toate diviziuni5e 7enzitivo-motorii a5e corteJu5ui cereDra5 Bi care inc5ude:
:a7cicu5e5e cortico-7pina5eF cortico-Du5Dare Bi cortico-nuc5eare M:ig. 3.,EFO.
+rimu5 neuron motor a5 cii de7cendente ce de7erveBte muBchii
7i7temu5ui 7tomatognatF 7e a:5 9n giru7u5 precentra5. AJonii ace7tor neuroni
:ormeaz :iDre5e ci5or piramida5eF compu7e din :a7cicu5u5 cortico-7pina5
pentru muBchii trunchiu5uiF memDre5or Bi :a7cicu5u5 cortico-nuc5ear pentru
muBchii eJtremit6ii ce:a5iceF 9n cadru5 crora un ro5 important 95 ocup
muBchii 7i7temu5ui 7tomatognat. /a7cicu5e5e piramida5e :ormeaz cap7u5a
internF prin genunchiu5 creia trece :a7cicu5u5 cortico-nuc5ear 7au genicu5atF
aBezCndu-7e apoi 9n cincimea intern a picioru5ui peduncu5u5ui cereDra5F
dup care 9Bi continu traiectu5 de7cendent a5turi de :a7cicu5u5 cortico-7pina5.
TrecCnd prin trunchiu5 cereDra5F :iDre5e 7a5e 7e de7prind Itreptat din
:a7cicu5u5 cortico-nuc5earF 7e 9ncruciBeaz pe 5inia median Bi 7e 9ndreapt 7pre
nuc5eii motori ai nervi5or cranieni F IIF HIIF precum Bi pentru cei5a56i nervi
motori cranieni[ 9n a:ar de ca5ea motorie 9ncruciBat au :o7t de7cri7e Bi :iDre
motorii directe homo5atera5e.
ALun7e 9n nuc5eii motori ai nervi5or cranieni intere7a6iF :iDre5e piramida5e
cortico-nuc5eare :ac 7inap7 cu neuronii motori ai trigemenu5uiF :acia5u5ui
hipog5o7u5ui etc. 9mprumutCnd ca5ea motorie a nervi5or aminti6iF neuronii
motori ai nuc5ei5or re7pectivi 7e di7triDuie muBchi5orI7i7temu5ui 7tomatognat
dup cum urmeaz:
) nervu5 trigemen: muBchii ma7eteriF tempora5iF pterigoidieni interni Bi
eJterniF mi5ohioidianu5F pCntecu5 anterior a5 diga7tricu5ui[ Z
) nervu5 :acia5: muBchii oro:acia5i[
) nervu5 hipog5o7: muBchii 5imD:iF geniohioidianu5 Bi to6i muBchii
7uDhioidien!
332
G6,7:9:G5=
"** Cate molorit
Fig. 3.26. Sistemul piramidal
339
mttsttcator
corlioospmaia
ncruciat
V. B8(985, C. M:(A(,<8
3.1.4. Roiul sistemului extraplramidal
Ace7t termen e7te 5arg uti5izat pentru a denumi ace5e por6iuni a5e
7i7temu5uiF nervo7 centra5 care contriDuie motor Bi care nu :ee parte direct din
7i7temu5 cortico-7pina5 piramida5. %on7iderate ca o deriva6ie de conducere
7ecundar a me7aLe5or tonice po7tura5eF a miBcri5or automate Bi a7ociateF
a5turi de ce5e coordonatoare a5e miBcri5or 7emivo5untare 7au vo5untareF Bi
de inhiDi6ie a ce5or invo5untareF ci5e eJtrapiramida5e :ormeaz un an7amD5u de
circuite eJtrapiramida5e.
Ace7ta inc5ude centrii motori eJtrapiramida5i: centrii cortica5i din
corteJu5 pre:ronta5F parieta5F tempora5 Bi occipita5F centrii tecta5i din
tuDercu5ii cvadrigemeniF centrii opto7tria6i din corpii 7tria6iF nuc5eu
7uDopto7tria6iF nuc5eii trunchiu5ui cereDra5 Mnuc5eu5 roBuF o5ivaF comp5eJu5
ve7tiDu5ar Bi 7uD7tan6a reticu5atO care au un ro9 important 9n reg5area tonu7u5ui
mu7cu5arF cereDe5u5 care coordoneaz 7tatic Bi dinamic activitatea motorie.
Si7temu5 eJtrapiramida5 M:ig. 3.,7.O e7te 7trCn7 5egat de :unc6ii5e
7i7temu5ui piramida5 pe ca5ea unor circuite comp5eJeF mu5te cu :eed-Dac8 5a
corteJu5 cereDra5.
+e 5Cng di:eren6ierea c5a7ic dup traiectu5 5or care nu trece prin
piramide5e Du5DareF 7e mai deo7eDe7c de ci5e piramida5e prin di7pozi6ia 5or
m 5an6uri neurona5e 9ntrerupte 7inaptic 9n nuc5eii 7uDcortiea5i Bi 9n cei de 5a
5imita dience:e5o-mezence:e5ic. Se mai remarc organizarea :orma6iei
eJtrapiramida5e Bi eJi7ten6a unor circuite recurente 5argiF cu a7pect de :eed-
Dac8 careF pornind de 5a 7coar6a cereDra5F aLung 5a 7tructuri 7uDcortica5e 7au
romDence:a5ice pentru a 7e re9ntoarce 9n 7coar6a cereDra5 Mde eJemp5u
circuite5e cortico-7trio-pa5ido-ta5amo-cortica5 7au cortico-ponto-cereDe5o-
dento-raDro-ta5amo-cortica5O. Originea cortica5 a :iDre5or eJtrapiramida5e e7te
9ntin7 Bi 9n une5e por6iuni 7e 7uprapune pe cea a :iDre5or piramida5e.
%ercetri5e au demon7trat c :orma6iuni5e eJtrapiramida5e intervin 9n
reg5area tonu7u5ui mu7cu5ar a5 po7turii Bi 9n miBcri5e re:5eJe comp5eJeF
activitatea ace7tui 7i7tem inter:erCnd de :apt cu cea a 7i7temu5ui piramida5.
Q AnatomicF 7i7temu5 eJtrapiramida5 cuprinde :orma6ii cortica5eF
7uDcortica5e Mnuc5eii 7tria6iO Bi :orma6i dience:e5o-mezence:a5ice 7ituate
9ntre gang5ionii Daza5i Bi 7uD7tan6a reticu5at.
*intre :orma6ii5e cortica5eF arii5e 1F E Bi 2 din 5oDu5 :ronta5F aria E e7te ce5
mai Dine reprezentat 9n 7i7temu5 eJtrapiramida5. %Cmpuri5e 2F 17F ,7F 397 Bi
,1 inc5u7e de diverBi autori 9n circuitu5 reverDerant M7coar6 cereDra5-
neo7triat-pa5eo7triat-ta5amu7-7coar6O nu 7unt 9nc 7u:icient demon7trate.
120
G6,7:9:G5
=
/ig. 3.,7. - Si7temu5 cJtrap9ramida5 Mdopa <o5aO
Nuc5eii 7tria6i 7unt :orma6iuni eJtrapiramida5e Dine precizate Bi cuprind
nuc5eu5 caudat Bi nuc5eu5 5enticu5ar cu ce5e dou por6iuni importanteF
puntamen Bi g5oDu5 pa5id. *up criteri LB5ogeneticeF 7tructur micro7copic
Bi pato5ogieF nuc5eii 7tria6i a5ctuie7c pa5eo7triatu5 Mg5. pa5idO Bi neo7triatu5
Mnuc5eu5 caudat Bi puntamenO.
/orma6iuni5e mezence:e5o-dience:a5ice cuprind por6iuni din ta5amu7
Mnuc5eii intra5aminariF cu centru5 median !uU7F nuc5eu5 ventro-5atera5 Bi ventra5
anteriorOF corpu5 !uU7F 5ocu7 niger Bi nuc5eu5 roBuF o parte din ace7te
:orma6iuni rea5izCnd 7inap7e cu :orma6ia reticu5at.
121
Nucleul rou -l___i___
+eduncu5 cereDe5o7
NucFeu

den9at
7uperior
Cate spinoceretveloass posterioare
Cate sprnocerebeloasa anterioara
V. /V(985, C, M:(A(,<8
%oneJiuni5e eJtrapiramida5e 7e rea5izeaz cu 7coar6a cereDra5 Mcircuite
cortico-7trio-ta5amo-nigro-cortica5eO 9ntre nuc5eii 7tria6i Mcaudo-putamina5eF
putamino-pa5ida5e 7au direct caudo-pa5ida5eO[ prin an7a 5enticu5ar 7e de7prind
coneJiuni pa5ido-ta5amiceF pa5ido-5enticu5are Bi :a7cicu5u5 vCr:u5ui pa5ida0
*e7cendent din g5oDu5 pa5id 7e :ac coneJiuni cu hipota5amu7u5F zona
incertaF corpu5 !uU7F 5ocu7 nigerF nuc5eu5 roBu Bi por6iunea ro7tra5 a 7uD7tan6ei
reticu5ate mezence:a5ice. !egtura cu Imduva 7e rea5izeaz prin :a7cicu5u5
ruDro-7pina! ruDro-o5ivar M:a7cicu5u5 centra5 a5 ca5oteiO continuat cu :a7cicu5u5
o5ivo-7pina5 care :ace coneJiuni cu ce5u5e5e a 7omatomotorii din cornu5
anterior iar prin ci po5i7inapticeF prin intermediu5 :orma6iei reticu5ate
inhiDitorii Bi :aci5itatorii 7e eJercit contro5u5 a7upra 7i7temu5ui gamma cu ro5 9n
men6inerea tonu7u5ui mu7cu5ar.
3.2. REGLAREA REFLEXA A TONUSULU
MUSCHLOR MANDUCATOR
3.,.3. No6iuni generate privind tonu7u5 mu7cu5ar
Tonu7u5 mu7cu5ar e7te con7iderat acea 7tare de uBoar contrac6ie
norma5F :izio5ogicF pe care o prezintii muBchiu5 7triat 9n repau7. !a nive5u5
eJtremit6ii ce:e5iceF tonu7u5 mu7cu5ar p7treaz o importan6 deo7eDit prin
imp5ica6ii5e 7a5e :izio5ogice Bi c5iniceF 9n aprecierea 7trii de norma5itate Bi 9n
re7taDi5irea pozi6iei mandiDu5o-craniene corecte. No6iunea de tonu7 mu7cu5ar a
:o7t introdu7 de <a5ien. *e atunci Bi pCn 9n prezentF tonu7u5 mu7cu5ar a :cut
oDiectu5 a numeroa7e cercetriF dintre care amintim pe ce5e a5e 5ui SherringtonF
SzengothaiF "cc5e7F <panit etc.
Important atCt 9n medicina eJperimenta5 cCt Bi 9n c5inicF tonu7u5
mu7cu5ar caracterizeaz atCt 7tarea de repau7 mandiDu5arF cCt Bi 7tarea de
miBcareF deoarece concep6ia modern a7upra dinamicii mandiDu5are con7ider
tonu7u5 de repau7 drept o 7tare de precontrac6ieF care a7igur demaraLu5
contrac6iei mu7cu5are propriu-zi7e. 'amo Bi !aget con7ider c tonu7u5 e7te o
atitudine :izio5ogic :undamenta5 a muBchi5or 7che5etici Bi 7e 9ntC5neBte 7uD
:orma tonu7u5ui de repau7F de po7turF de atitudine Bi de comportament 9n
7tarea de repau7 Bi de po7tur mandiDu5arF ro5u5 muBchi5or manducatori e7te
ace5a de a men6ine o anumit re5a6ie 7pa6ia5 9ntre diver7e5e 7egmente
7che5etice moDi5e a5e eJtremit6ii ce:a5ice. ZR
G6,7:EG5=
3.2.2. Mecanismul tonusului muscular
Starea de uBoar ten7iune 9n care 7e a:5 muBchiu5 9n 7tare de tonu7
norma5 e7te eviden6iat eJperimenta5 prin 7ec6ionarea unui muBchi Ain 7ituYF
care are drept con7ecin6 9ndeprtarea 7upra:e6e5or de 7ec6iune.
Tonu7u5 e7te un :enomen :izio5ogic deo7eDit de e5a7ticitatea
mu7cu5ar. "5a7ticitatea muBchiu5ui 7triat e7te datorat con7tituen6i5or 7i
proteici care prezint e5a7ticitateF p5a7ticitate Bi vC7cozitateF determinCnd
7curtarea cu 3--,-f a unui muBchi izo5at MBaciuO. Tri7tan (oDert7 con7ider
c e5a7ticitatea muBchiu5ui e7te con:erit de e5a7ticitatea e5ementu5ui
contrac6iiF e5a7ticitatea tendonu5uiF a 7arco5emei Bi a e5emente5or
conLunctive. 9n timp ce tendonu5 7e cup5eaz 9n 7erie cu e5ementu5 contrac6iiF
7arco5ema Bi :a7cii5e aponevrotice 7e cup5eaz 9n para5e5. Spre deo7eDire de
e5a7ticitateF care rmCne con7tantF tonu7u5 mu7cu5ar prezint o mare
variaDi5itateF 9n :unc6ie de o mu5titudine de :actori. %unoaBterea mecani7mu5ui
de rea5izare a tonu7u5ui mu7cu5ar Bi a :actori5or ce in:5uen6eaz tonicitateaF
permite c5inicianu5ui 9nregi7trarea Lu7t a :enomene5or c5inice ce determin un
a7pect c5inic 7au a5tu5.
#na din prime5e ipoteze a5e mecani7mu5ui tonu7u5ui apar6ine 5ui BatozziF
care con7ider tonu7u5 ca un :enomen tota5 di:erit de contrac6ia mu7cu5arF
mergCnd pCn 5a a con7idera c :iecare din e5e prezint un 7uport mor:o5ogic
di:erit: 7arcop5a7ma pentru tonu7u5 mu7cu5ar Bi mio:iDri5e5e pentru
contrac6ia mu7cu5ar. #rmCnd aproape aceeaBi ideeF (anvier con7ider c
activitatea tonic a muBchi5or e7te determinat de contrac6ia :iDre5or roBiiF 9n
timp ce :iDre5e a5De determinF 9n principa5F contrac6ia :azic.
In anu5 395,F Laponezu5 To8izone de7crie unit6i motorii cinetice cu ritm
neregu5at Bi rapid de de7crcare de aproJimativ 1--5-^7ec. caracteri7tice
muBchi5or a5Di Bi unit6ii motorii tonice cu ritm uni:orm BiI5ent de de7crcare
M3--35^7ec.O caracteri7tice :iDre5or roBii. 'ai tCrziuF cercetri5e
e5ectro:izio5ogiceF uti5izCnd microe5ectrozi intrace5u5ariF au pu7 9n eviden6ia
motoneuroni tonici Bi :aziciF 7uD5iniind neurogeneza tonu7u5ui mu7cu5ar. In
urma unor 7tudii de hi7to5ogie Bi e5ectro:izio5ogieF (u::ini de7crie receptori
:uzoria5i 7imp5iF receptori intermediari cu de7circare rapid caracterizCnd
:iDre5e a5De Bi receptori :uzoria5i comp5ecBi cu ritm de de7crcare 5ent
caracterizCnd :iDre5e roBii.
123
V. BlM(985, C. M:(;(,<8
3.,.3. N"$ro/"n"% tonu7u5ui mu7cu5ar
9n rea5izarea tonu7u5ui muBchi5or 7i7temu5ui 7tomatognatF ro5u5 principa5
revine motoneuronului a. din nuc5eii motorii ai nervi5or
cranieni ce de7erve7c ace7t teritoriu Bi care prezint un
ritm tonigen propriu de de7crcare a impu57uri5or.
/iecare aJon a5 neuronu5ui a din nuc5eu5 trigemina5 motorF de
eJemp5uF inerveaz un numr variaDi5 de :iDre 7triateF 7itua6ie identic cu a
a5tor muBchi 7che5etici. Sherrington a denumit acea7t :orma6iune mor:o5ogic
Bi :unc6iona5F unitate motorie M:9g. 3.,2.O MKu5icF *oDre7cuO.
#nit6i5e motorii a5e :iecrui muBchi 7unt di7pu7e a7t:e5 9ncCt e5e 7e
9ntreptrund pentru a putea a7igura o ten7iune ega5 9n toat ma7a mu7cu5ar.
Numru5 unit6i5or motorii dintr-un muBchi moDi5izator e7te ega5 cu numru5
neuroni5or motori care-3 de7erve7c. !a nive5u5 nuc5eu5ui trigemina5 care
de7erveBte mu7cu5atura ma7ticatorieF 7e a:5 aproJimativ 5.5-- motoneuroni
pentru nuc5eu5 ma7ticator 7tCng Bi 5.--- motoneuroni pentru nuc5eu5 motor de
partea dreapt MToma7chi Bi 'a5pa77eF cita6i de $a?amuraO. "Ji7t o
topogra:ie Dine 7taDi5it a motoneuroni5or din nuc5eu5 trigemina5F cu 5oca5izri
preci7e a5e :iecrei :ami5ii neurona5e ce de7erveBte un muBchi 7au un a5tu5.
A7t:e5F 9n partea po7terioar a nuc5eu5ui trigemina5 motor 7unt 5oca5iza6i
neuronii ce de7erve7c pCntece5e anterior a5 diga7tricu5uiF iar 9n partea po7tero-
dor7a5 neuronii ce de7erve7c mi5ohioidianu5 MTacoD7O. A5turi de
M
Fmotoneuronii
aF 9n nuc5eu5 trigemina5 eJi7t o di7pozi6ie topogra:ic con7tant a
motoneuroni5or care inerveaz :iDre5e 7triate mtra:uzoria5eF .a7t:e5 9ncCt
/ei55ardF Kartmamn Bi %ucchi vorDe7c de7pre un tonu$ fu&orial
124
3.,.3.3. (o5u5
motoneuronu5ui a
nuctei
mo
ton
;/. ).39. N Un&tt" -otor&"
G6,7:9:G5=
a7igurat prin de7crcri5e motoneuronu5ui U Bi un tonu$ e.trafu&orial a7igurat
de de7crcri5e motoneuronu5ui a.
'otoneuronii gamma MUO tran7mit impu57uri prin intermediu5 :iDre5or
de tip AU MA gammaO cu un diametru de 5 u ctre :iDre5e mu7cu5are 7che5etice
7pecia5e :oarte mici intra:uzoria5eF componente a5e ru7u5ui neuromu7cu5ar.
Motoneuronii gamma 7unt 9mpr6i6i 9n dou grupe :unc6iona5e
M!aporteO:
R a.onii fu&imotori #inamici, care cre7c puternic r7pun7u5 dinamic a5
termina6ii5or primare Bi ocaziona5 a5 ce5or 7ecundare[
R a.onii fu&imotori $tatici, care cre7c de7crcarea Bi 5ungimea 9n mod
con7tant Bi reduc r7pun7u5 dinamic.
#n aJon :uzimotor produce ace5aBi tip de r7pun7 dinamic 7au 7tatic
a7upra tuturor :u7uri5or neuromu7cu5are pe care 5e inerveazF acea7ta :iind
va5aDi5 atCt pentru motoneuronii M3 cCt Bi U. /iDre5e cu 5an6 5ung 7unt
inervate de neuronii motori + 7tatici. "Ji7t o categorie care grupeaz neuronii
:uzimotori dinamici puri Mcategoria IO Bi o categorie care grupeaz neuronii
:uzimotori 7tatici puri Mcategoria IO Bi patru categorii care grupeaz tipuri5e
intermediare Mcategorii5e IIF IIIF IF O M'arDac8O.
Inerva6ia eJtra:uzoria5 a7igurat de motoneuronii a e7te de trei tipuri:
tip // M/a7t /atigaD5e N pentru miBcareOF tip S MS5o? - pentru po7turO Bi tip
/( M/a7t (e7i7tant - pentru miBcare Bi po7turO. %e5e care dau 9n principa5
nive5u5 tonu7u5ui muBchi5or manducatori 7unt de7crcri5e motoneuronu5ui
a, careF 9n cadru5 activit6ii tonigeneF au un ritm cu mu5t mai 7czutF de pCn 5a
35^7ec. *iver7e5e unit6i motoriiF a5e ma7eteru5ui de eJemp5uF nu particip
toate 5a un moment dat 9n rea5izarea tonu7u5uiF ci pe rCndF a7t:e5 9ncCt pupu5
de unit6i motorii care a 7u76inut tonu7u5 pentru o perioad datF intr 9n
repau7F :iind 9n5ocuit de un a5t grup de unit6i motorii. In ace7t :e5 rea5izarea
activit6ii tonice nu e7te oDo7itoare pentru muBchi Bi 7e petrece 5a un nive5 de
con7um energetic rninim. Sec6ionarea nervu5ui motor a5 unui muBchi 7triat
duce 8 re5aJarea tota5 a muBchiu5ui re7pectivF demon7trCnd dependen6a
tonu7u5ui mu7cu5ar de motoneuronu5 a.
'ecani7mu5 rea5izrii tonu7u5ui mu7cu5aturii 7triate e7te de o
comp5eJitate deo7eDitF a7t:e5 9ncCt practic nu eJi7t :orma6iune nervoa7
care 7 nu participe 9n reg5area Bi men6inerea tonu7u5ui M<ranitO. *arF
indi:erent de nive5u5 7u mai mu5t 7au mai pu6in 9na5tF mai 7imp5u 7au mai
comp5eJF :iecare din mecani7me5e de in:5uen6are a tonu7u5ui mu7cu5ar
cunoaBte o ca5e :ina5 comun: motoneuronul, a7upra cruia 7e 9ndreaptF 9n
7:CrBitF toate impu57uri5e cu 7emni:ica6ie tonigen.
3,5
V. B8R981, C. M:(;(,<8
O.,.3.,. 'odu5area 'odu5area activit6ii tonice a ce5u5ei a din nuc5eu5
activit6ii tonica a - motor are 5oc 7uD in:5uen6a unor mecani7me
motoneuronuiui g mu5tip5eF a cror comp5eJitate e7te ri7cant de
7intetizatF dat :iind ce5e 3.3-- 7inap7e pe care
:iecare motoneuron a 5e conecteaz MKogger Bi BernOF *in ra6iuni didactice
vom 7imp5i:ica totuBiF artCnd c 9n circuite5e de reg5are a activit6ii tonigene a
motoneuronuiui intervin:
i circuitul #e reglare al neuronului intercalar (en$2aw?
i aferentele corticale?
i aferentele $u*corticale?
i aferentele %eriferice.
A. %ircuitu5 de reg5are a5 neuronu5ui interca5ar (en7ha? #n prim circuit de
reg5are a de7crcri5or impu57uri5or motoneuronuiui aF e7te de :apt un A7ei:
contro5 circuitY Bi e7te a7igurat de ctre neuronul $au celula (en$2aw
Mdup nume5e ce5ui care a de7coperit-o Bi de7cri7-oO M:ig. 3.,9.O.
AFERENTE
- !RT"A#E
- RtNENEFAU
E
- RET"U#ARE
- $ER"FER"E
(en7ha?
Neuronu5 interca5ar (en7ha? a7igur :iecrui neuron motor trigeminai
un mecani7m retroactiv de inhiDi6ie recurent. 9n vecintatea :iecrui neuron a
7e a:5 o ce5u5 (en7ha?. O co5atera5 recurent a aJonu5ui motoneuronuiui
a 7e articu5eaz 7inaptic pe 7oma neuronu5ui interca5ar amintitF 9n timp ce
aJonu5 ace7tuia aDordeaz
Z
, corpu5 neuronu5ui a trigeminai. (o5u5 ace7tui
circuit de contro5 e7te ace5a de a a7igura motoneuronuiui a o :recven6
con7tant de de7crcareF a7t:e5 c atunci cCnd acea7t :recven6 e7te depBitF
iar tonu7u5 muBchiu5ui moDi5izator tinde 7 crea7cF neuronu5 interca5ar e7te
in:ormat prin intermediu5 :iDrei recurenteF iar 5a rCndu5 7u comand
motoneuronuiui un ritm de de7crcare mai 7czut. 9n :e5u5 ace7taF circuitu5
(en7ha? Loac ro5u5 unui adevrat 5imitator de :recven6F aBa cum 7e
9ntC5neBte 9n circuite5e e5ectroniceF iar a7pectu5 e7te
/ig. 3.,9. - %ircuitu5 de reg5are a neuronu5ui
3,E
G6,7:9:G5=
denumit inhiDi6ie recurent. !a rCndu5 eiF activitatea ace7tui neuron
interca5ar poate :i ea 9n7Bi modi:icat tatr-un 7en7 7au a5tu5 prin a:erente
7uperioare pe care circuitu5 regu5ator 5e primeBte MStupperO.
B. A:erente5e cort8a5e
Interre5a6ii5e mor:o5ogice cortico-nuc5eare 7unt :oarte Dine cuno7cuteF e5e
con7tituind tra#u$urile cortico1nucleare de7cri7e. 9n urma 9ntreruperii
eJperimenta5e 7au accidenta5e a ace7tor tractu7uriF 7-a oD7ervat o creBtere a
tonicit6ii muBchi5or 7che5etici pCn 5a hipertonie. 9n urma decorticrii
cereDra5e 5a cCineF O5m7ted Bi Sagon au oD7ervat modi:icri de tonu7 a5e
anima5u5ui aBezat 7au 9n picioare. Ar :i prea 7imp5i7t a con7idera ca atare
interre5a6ii5e :unc6iona5e cortico-motoriiF avCndu-7e 9n vedere mu5titudinea
:actori5or tonoregu5atori care 7e a:5 ei 9nBiBi 7uD contro5 cortica5F activitatea 5or
:iind modu5at 9n :unc6ie de di:erite5e in:orma6ii 7enzitivo-7enzoria5e.
A7t:e5F <ranit Bi $aodaF 7timu5Cnd e5ectric corteJu5 cereDra5 motorF au
9nregi7trat o creBtere a activit6ii neuroni5or UF care e7te 7imi5ar cu eJcitarea
termina6ii5or :iDre5or I a Bi I D. Stimu5area corteJu5ui motor 9n eJperimentu5
amintit a :o7t e:ectuat cu aLutoru5 unui curent 7uD5iminar care nu a7igur
gradientu5 de eJcita6ie nece7ar motoneuronu5ui pentru creBterea ritmu5ui de
de7crcare.
O a5t ca5e de in:5uen6are a tonu7u5ui mu7cu5arF cu punct de p5ecare
cortica5F o con7tituie $u*$tan+a reticulat a trunc2iului cere*ral, care e7te
coneJat 5a corteJ prin intermediu5 :iDre5or cortico-reticu5are M'c%u55ochF
Apo: Bi 'agounO.
O A:erente5e 'potatemiee Bi rinemce:a5ice
<ranit Bi $aoda Mcit. de 'amo Bi !agetO au oD6inut o creBtere a
:recven6ei de de7crcare a neuronu5ui U prin 7timu5area 2i%otalamu$ului
po7terior Mpredominant 7impaticO Bi un e:ect contrar prin 7timu5area
hipota5amu7u5ui anterior Mpredominant para7impaticO.
*. A:erente5e rinence:a5ice
Stimu5area rinencefalului 9n diver7e zone N nuc5eu5 amigda5ianF
tuDercu5ii o5:activiF corteJu5 adiacent - determin inhiDarea tonu7u5ui 7triat.
". A:erente5e ret9cu5are
(eg5area tonu7u5ui mu7cu5ar 7e :ace prin modi:icarea re:5eJu5ui miotatic
de ctre $u*$tan+a reticulat Bi de a5te zone intere7ate 9n po7tur Bi miBcareF
prin intermediu5 Duc5ei U M:ig. 3.3-.O. !a rCndu5 eiF 7uD7tan6a reticu5at
cunoaBte mai mu5te nive5uri de organizare MBare55eO:
Z nivelul me&encefatic con7tituit din 7uD7tan6a reticu5at ce reg5eaz
:enomene5e de vigi5en6 Mveghe Bi 7omnOF reg5area tonu7u5ui mu7cu5ar Bi a
:unc6ii5or miotatice 9n :unc6ie de ace7te nece7it6i[
127
V. B8(985, C. M:(;(,<V
Z nivelul talamic, con7tituind aBa-numitu5 ta5amu7 di:uzF :aci5iteaz
in:orma6ii5e diiuze provenite de 5a primu5 nive5F rea5izCnd o convergen6 Bi o
:i5trare a ace7tora ce proteLeaz corteJu5[
Z a5 trei5ea nive5 7e naBte prin a$ocierea unor 7i7teme reticu5are cortica5e 9n
zone 7peci:ice Bi ne7peci:ice a5e corteJu5ui cereDra5 Bi 9n 7tructuri5e
rinence:85ice 7au 9n 7i7temu5 5imDic.
Forma[iune
retculata-
pontina
Forma[iune
retculata
bulbara
Cortex cerebral . < <

@-N-VV!ZNF Nuc5eu5
SRI ^@rLp97F KV@K motor a5
$g. 3.3-. N A:erente retieuiate Mdup KartmamiO
Orice modi:icare de tonu7 are 5a Daza 7a modi:icarea re:5eJu5ui
miotatic ca urmare a reg5rii core7punztoare a 7en7iDi5it6ii :coria5e prin
intermediu5 Duc5ei Z? 5a rCndu5 7uF motoneuronu5 U 7e a:5 7uD contro5u5
:orma6iei retieuiate.
(o5u5 $u*$tan+ei retieuiate 9n activarea motoneuronu5ui Z a :o7t artat
de <ranit 9n 395,F iar apoi de ctre 'agoun Bi (hime7. /recven6a
de7crcri5or ce 7e pot 9nregi7tra 9n :iDra I a de origine :ezoria5 e7te 9n
raport direct cu gradu5 de activare a motoneuronu5ui Z pentru o 5ungime dat.
128
Muchi
masticator
Muchi
faciali
Cai reticulospinale
mediane
Cai reticulogiriate
laterale
G6,7:9:G5=
<ranit a artat c acea7t :recven6 de de7crcare e7te 7en7iDi5 5a 7timu5area
7uD7tan6ei reticu5ate[ ea diminua pentru o 7timu5are a 7uD7tan6ei reticu5ate
:renatoare Bi creBte pentru o 7timu5are a 7uD7tan6ei reticu5ate '#&!&ttor".
Toate ace7tea 7unt dovezi indi7cutaDi5e c 7uD7tan6a reticu5at ac6ioneaz
a7upra receptori5or :uzoria5i prin intermediu5 neuronu5ui UF modi:icCnd
reactivitatea Duc5ei miotatice M!acertF +ierro-*e7ci55ignUF %hainF Ct5!<.
*ac 5a 9nceput 7-a crezut c 7uD7tan6a reticu5at reg5eaz numai activitatea
miotatic pa7ivF 7taticF a7tzi e7te cuno7cut c 7uD7tan6a reticu5at reg5eaz Bi
activitatea :uzoria5 dinamic prin intermediu5 re6e5ei de interneuroni. <ranit a
pu7 9n eviden6 in:5uen6a corteJu5ui a7upra activit6ii U.
Numeroa7e date eJperimenta5e dovede7c :aptu5 c 7uD7tan6a reticu5at
reprezint o adevrat 5enti5 care concentreaz coneJiuni5e nervoa7e din
etaLe5e 7uperioare de7tinate reg5rii tonu7u5ui. (areori :orma6iunea reticu5at
ac6ioneaz a7upra motoneuronu5ui aF ea in:5uen6Cnd de oDicei activitatea
Duc5ei U prin activarea 7au inhiDarea motoneuronu5ui U. "7te cuno7cut c
7uD7tan6a reticu5at rea5izeaz un echi5iDru permanent 9ntre eJcita6ie Bi
inhiDi6ieF din care rezu5t 7tarea de veghe 7au de 7omn 9n7o6it de o creBtere
7au o 7cdere a tonu7u5ui mu7cu5ar. 'edica6ia ce intervine modi:icCnd
echi5iDru5 :unc6iona5 dintre eJcita6ie Bi inhiDi6ie va rea5iza imp5icit o modi:icare
a tonu7u5ui 9ntr-un mod 7au a5tu5. A7t:e5 #ia&e%amul ac6ioneaz a7upra
7i7temu5ui 5imDic Mgiru7u5 hipocampOF 7uprimCnd nuc5eu5 amigda5ian. "5
ac6ioneaz 9n ace5aBi timp inhiDCnd 7uD7tan6a reticu5at activatoare de 5a nive5u5
trunchiu5ui cereDra5F diminuCnd con7umu5 de oJigen Bi mrind concentra6ia de
g5ucoza. *up 7tudiiie 5ui Kim?ich Bi co5aD.F diazepamu5 are o ac6iune
inhiDitoare a7upra 7i7temu5ui 5imDic Bi 9n 7pecia5 a7upra activit6i e5ectrice a
amigda5eiF 7timu5Cnd 9n para5e5 hipocampu5. /e5dman Bi co5aD.F 7tudiind
#o-0ort-"nt$! anima5e5or nevroticeF arat c ace7tea 7e ca5meaz :r
7omno5en6 7uD ac6iunea d&%"0-$!$&. RndUF Kei7e Bi co5aD. au pu7 9n
eviden6F prin cercetri de e5ectro:izio5ogieF deprimarea activit6ii e5ectrice a
7i7temu5ui 5imDic :r in:5uen6a activit6ii cortica5e 7uD ac6iunea diazepamu5ui.
9n con7ecin6F diminuarea amp5itudinii r7pun7u5ui miotatic ma7eterin 9n
urma admini7trrii diazepamu5ui 7e datoreaz ac6iunii inhiDitorii pe care o are
ace7t drog a7upra 7uD7tan6ei reticu5ate 5a toate ce5e trei nive5uri: mezence:a5ic
prin diminuarea ac6iunii 7uD7tan6ei reticu5ate activatoareF 5a nivelul
$i$temului reticulat talamic Mcare rea5izeaz convergen6a Bi :i5trarea
&n'or-(&&!or< Bi 5a nivelul $tructurilor rinencef alice. %a urmare a ac6iunii
inhiDitorii a7upra 7i7temu5ui reticu5at activatorF 7e produce o 7cdere a
activit6ii neuronu5ui U din nuc5eu5 motorF ceea ce are drept con7ecin6
3,9
V. B8(98l, C. M:MA(,<8
7cderea 7en7iDi5it6ii receptoru5ui :uzoria5 de 5a nive5u5 ma7eteru5ui. Scderea
7en7iDi5it6ii :uzoria5eY are ca e:ect 7cderea nive5u5ui de 7timu5are a
motoneuronu5ui a trigemina5 de ctre :iDre5e I a. Nive5u5 de 7timu5are 7czut a5
ace7tui motoneuron duce Q 5a contrac6ia 7czut a ma7eteru5ui 9n cadru5
r7pun7u5ui miotatic re:5eJF dup admini7trarea diazepamu5ui.
/. A:erente5e cereDe5oa7e
*e:icitu5 cereDe5o7 5a om 7e 9nregi7treaz ca o hipotonie. %ereDe5u5 are
coneJiuni directe cu motoneuronu5 a BiF prin intennediu5 7uD7tan6ei reticu5ateF
cu neuronu5 Z. *up 'amo Bi !agetF e5 ar Luca ro5u5 de di7triDuitor eJcita6ie
-inhiDi6ie pentru circuite5e tonic-reg5atoare a7upra crora ac6ioneaz prin
intermediu5 7uD7tan6ei reticu5ate.
<. A:erente5e peri:erice
In:5uJuri5e nervoa7e peri:erice Loac un mare ro5 9n reg5area nive5u5ui
tonu7u5ui muBchi5or 7i7temu5ui 7tomatognat. 9n cadru5 impu57uri5or peri:erice
7unt cuprin7e a:erente5e 7enzoria5e proprioceptiveF eJteroceptive Bi
interoceptive cu punct de p5ecare 5a nive5u5 receptori5or mu7cu5ari go5gieni Bi
:uzor9a5iF a5 receptori5or articu5ariF parodonta5iF dentariF gingiva5iF tegumentariF
5inguai etc. 9ntre aceBtiaF ro5u5 principa5 95 au receptorii :uzoria5iF care
reprezint punctu5 de p5ecare a5 refle.ului miotatic de reg5are automat a
tonu7u5ui 7triat M:ig. 3.33.O.
$g. 333. - (e:5eJu5 miotatic
9n 7tudii5e re:eritoare 5a mu7cu5atura 7c'e5etic e5 e7te 9ntC5nit 7uD
denumirea de refle. la ntin#ere 7au $tretc2 refle.. 9n e7en6F refle.ul
miotatic 7e mani:e7t ca o contrac6ie mu7cu5ar dec5anBat de o mtindere
Dru7c a muBchiu5ui re7pectiv. 9n c5inic e7te cuno7cut mai a5e7 5a nive5u5
130
GC,7:9:G5=
pate5arF 9n timp ce 9n gnato5ogie e5 e7te cuno7cut 5a nive5u5 ma7eteru5uiF
tempora5u5ui. Suportu5 mor:o5ogic a5 arcu5ui re:5eJ miotatic 5a nive5u5
muBchi5or 7i7temu5ui 7tomatognat po7ed 9n principiu ace5eaBi 7egmente ca
orice arc re:5eJ motor: rece%torul %eriferic, o cale aferent, un centru refle.,
o cale eferent 'i un efector. (eceptoru5 peri:eric e7te con7tituit din receptorii
:uzoria5iF di7triDui6i di:erit 9n :unc6ie de ro5u5 muBchiu5ui 9n rea5izarea
cinematicii mandiDu5are.
'uBchii ridictori ai mandiDu5ei po7ed mu5t mai mu56i receptori :uzoria5i
decCt coDorCtorii. A7t:e5F /erimann comunic ,37 :u7uri pentru tempora5iF 355
pentru pterigoidianu5 internF 35- pentru ma7eterF E pentru pCntece5e anterior a5
diga7tricu5ui. %opper Bi /reimann neag eJi7ten6a receptori5or :uzoria5i ia
nive5u5 muBchi5or mi5ohioidieniF pterigoidieni
eJterniF pCntece5e po7terior a5 diga7tricu5uiF 7pre deo7eDire de KonuF <ii5F
$ari7on care eviden6iaz prezen6a 5or 9n pterigoidianu5 eJtern 5a om Bi
maimu6 M$a?amuraO.
%a5ea a:erent e7te :ormat din :iDre5e I a Bi II ce p5eac de Ia nive5u5
:u7u5ui mu7cu5ar :a6 de care 7unt e:erente. /iDre5e I a Bi II 7unt dendrite5e
neuroni5or 7enzoria5i cu 7ediu5 9n nuc5eu5 mezenee:a5ic 7enzoria5 a5
trigemenu5ui. /iDre5e I a 7unt dendrite5e unor neuroni unipo5ari cu termina6ii 9n
T. Neuronii nuc5eu5ui mezenee:a5ic trigemina5 7unt aBeza6i 9ntre comi7ura
po7terioar a dience:a5u5ui pCn 5a nive5u5 nuc5eu5ui motor trigemina5 din punte
M$a?amuraO. AJonii 5or 7e articu5eaz mono7inaptic pe corpu5
motoneuronu5ui a trigemina5. *e 5a nive5u5 motoneuronu5ui a p5eac aJonuF
7au ci5e e:erente care conduc impu57u5 7pre organu5 e:ectorF muBchiu5 7triat.
/iDre5e II merg prin intermediu5 neuroni5or interca5ri ctre neuronii motori ai
muBchi5or antegoniBtiF 9nchizCnd un a5t arc re:5eJ po5i7inaptic ce a7igur
decontrac6ia agoniBti5or.
"Jcita6ia 7peci:ic receptoru5ui :iizoria5 e7te 9ntinderea Dru7c a
muBchiu5ui care de7tinde :iDre5e intra:uzoria5e di7pu7e 9n para5ei cu :iDre5e
eJtra:uzoria5e. Impu57u5 generat prin 9ntinderea :iDre5or :uzoria5e e7te tran7mi7
neuronu5ui 7enzoria5 unipo5ar. *e aici e7te tran7mi7 ca o a:erent tonic.
activatoare a7upra motoneuronu5ui aF generCnd tran7miterea de impu57uri de
5a ace7ta 7pre unitatea motorie dependentF dec5anBCnd contrac6ia ace7teiaF
adic r7pun7u5 miotatic 7peci:ic.
#n ro5 important 9n modu5area 7en7iDi5it6ii receptoru5ui :iizoria5 95 are
Duc5a UF careF prin intermediu5 motoneuroni5or U5 Bi U,F poate pune :iDre5e
intra:uzoria5e 9ntr-o 7tare de ten7iune echiva5ent cu o 9ntindere Dru7c. A7t:e5
7e dec5anBeaz impu57uri 9n :iDre5e I Bi II urmate de activarea
motoneuronu5ui a Bi creBterea tonu7u5ui muBchi5or 7i7temu5ui 7tomatognatF m
aD7en6a oricrei 9ntinderi.
333
V. B8(9V1, C. M:M(,<8
3,2.4. Reflexul mlotatic maseterin
3.,.1F3. %aracterizarea (e:5eJu5 m5otatic a :o7t pu7 9n eviden6 de
e5ectrom5ogra:ic a re:5eJu5ui Ko::inanF 9n 39,-F !idden Bi Sherrington
miotatic ma7eterin 9n 39,1F pe pi7ica decereDratF :iind de:init
de ctre cei doi autori drept contrac+ia
refle. a unui mu'c2i, %rovocat %rin %ro%ria $a ntin#ere. %u cCt 9ntinderea e7te
mai mareF cu atCt r7pun7u5 mu7cu5ar e7te mai amp5u. (e:5eJu5 miotatic
caracterizeaz mu7cu5atura 7che5etic 9n tota5itatea 7aF ce5 mai :recvent
9nregi7trCndu-7e 9n c5inic pentru muBchiu5 cvadricep7F Bi :iind cuno7cut 7uD
nume5e de re:5eJ pate5ar.
'ecani7mu5 re:5eJu5ui miotatic 7t 5a Daza contrac6iei mu7cu5are atCt $tatice
MtonigeneOF cCt Bi #inamice M:aziceF activeO. O 9ntindere Dru7c a muBchiu5ui
provoac un r7pun7 7curtF nuntit reac6ia :azic a re:5eJu5ui miotatic. O 9ntindere
5ent care dureaz mai mu5t o:er un r7pun7 cu durat core7punztoareF 7uD :orma
reac6iei 7tatice 5a 9ntindereF cu o :recven6 de de7crcare Loa7 de 7-,-^7ec. Mdup
*ennU-Bro?nO. (eac6ii5e 7tatice miotatice 7unt capaDi5e 7 a7igure 7tarea de
po7turF antigravita6iona5F pe cCnd reac6ii5e :azice apar 9n timpu5 miBcrii.
*in ace7t punct de vedereF neuronii U pot :i 9mpr6i6i 9n dou tipuri di:erite: U-
dinamic MUdO Bi U-7tatic MU7O. U-dM5O ac6ioneaz 9n principa5 5a nive5u5 :iDre5or
intra:uzoria5e cu 7ac nuc5earF determinCnd r7pun7u5 dinamic a5 :u7u5ui. In ace5aBi
modF eJcitarea :iDre5or U-7M,O determin un r7pun7 7tatic din partea :iDre5or
intra:uzoria5e cu 5an6 nuc5ear Bi nu inter:ereaz r7pun7u5 dinamic.
(e:5eJu5 miotatic a5 ma7eteru5ui 7e 7upune ace5oraBi regu5i genera5e a5e
activit6ii miotaticeF avCnd a7pecte 7tatice Bi :azice. (e:5eJu5 miotatic ma7eterin
recunoaBte aceeaBi organizare a 7uportu5ui 7u anatomicF avCnd un rece%tor
%eriferic, care e7te receptoru5 :uzoria5F o cale aferent Bi o cale aferent ctre
organu5 e:ector M:ig. 3.33.O.
Timpu5 7cur7 de 5a ap5icarea Bocu5ui pe mentonY Bi apari6ia r7pun7u5ui
e5ectric 9n ma7eter reprezint laten+a r$%un$ului refle. miotatic Bi are drept
core7pondent :izio5ogic parcurgerea de ctre 7timu5u5 de eJcita6ie a cii nervoa7e de
5a receptori 5a motoneuroni Bi de aici ctre :iDre5e eJtra:uzoria5e. 'ai eJactF 5aten6a
re:5eJu5ui miotatic depinde de: timpu5 nece7ar tran7:ormrii 9ntinderii 9n eJcita6ieF
viteza de conducere a 7timu5u5uiF timpu5 7inapticF 9ntCrzierea 7inaptic 5a nive5u5
motoneuronu5uiF timpu5 7inaptic 5a nive5u5 p5cii termina5e Bi timpu5
nece7ar dec5anBrii contrac6iei mu7cu5are
132
G6,7:9:G5=
de ctre poten6ia5u5 de ac6iune a5 :iDrei mu7cu5are Mcup5are e5ectro-mecaiiicOF
9n eJperimente5e noa7tre am oD6inut o 5aten6 tota5 de 31FE- m7F cu varia6ii
individua5e de 5a 3F75 5a 3E m7F 7pre deo7eDire de 'unro Bi <ri::9n care comunic
o 5aten6 a re:5eJu5ui miotatic de numai EF5 m7.
*urata medie a r7pun7u5ui unic a :o7t de 7 m7 :a6 de 5-E m7 cCt comunic
*umou5in Bi 9 m7 dup 'unro Bi <ri::9nF *urata de7crcri5or mu5tip5e a continuat
pCn 5a 2--9- m7F
9n ceea ce priveBte :orma r7pun7u5ui miotaticF ea e7te :ie aceea a unei unde
pozitiveF :ie a unei unde pozitive urmat imediat de una negativ. Amp5itudinea
r7pun7u5ui miotatic a :o7t de 573 mF :a6 de 3---5-- u^F 5imite5e unei
de7crcri Dioe5ectrice norma5e.
9n condi6ii norma5eF ma7eteru5 7e a:5 9ntr-o permanent 7o5icitare prin
ac6iunea continu a gravita6iei ce 7e eJercit a7upra 5ui. (e:5eJu5 miotatic de
9ntindere e7te un :enomen de adaptare neuromu7cu5ar 5a 7o5icitri5e antigravi:ice.
(e:5eJu5 miotatic ma7eterin 7erveBte 5a men6inerea con7tant a 5ungimii
ma7eteru5ui Bi a tonu7u5ui 7u careF a5turi de cei5a56i ridictoriF particip 5a
p7trarea mandiDu5ei 9ntr-o pozi6ie de po7tur convenaDi5. S5Direa tonicit6ii Bi
coDorCrea mandiDu5ei duc 5a eJcitarea receptoru5ui :uzoria5 careF prin :iDra I aF
eJcit motoneuronu5 a ducCnd 5a creBterea tonu7u5ui ma7eterin Bi 5a redre7area
mandiDu5ar MBarre55eO.
3.,.1.,. 'odi:icarea Tonu7u5 mu7cu5ar e7te men6inut 9n primu5 rCnd
r7pun7u5ui miotatic prin mecani7mu5 re:5eJu5ui miotaticF datorit
ma7eterin prin eJcitare unei mu5titudini de in:5uen6e ce 7e eJercit
5aDirinticXXXXXXXXXXXXXXXX a7upra ace7tui mecani7m. ,ferentele $en&oriale
tonigene reprezint 7ur7a ini6ia5 a men6inerii
activit6ii tonice a mu7cu5aturii 7che5etice. 9ntre Y ace7teaF %ro%rioce%torii
mu$culari, articulari, e.teroce%tori 'i interoce%torii, precum Bi aferentele
ve$ti*ulare ocup un 5oc importantF prin ro5u5 pe care-5 au 9n reg5area Bi men6inerea
echi5iDru5ui. #n ro5 deo7eDit 95 au a:erente5e mu7cu5are din regiunea ce:a5ic Bi mai
a5e7 din muBchii ce:eiF precum Bi a:erente5e ve7tiDu5areF care 7emna5eaz 9n orice
moment pozi6ia capu5ui 9n 7pa6iuF devia6ii5e 7a5e 9n raport cu atitudinea
:undamenta5 de re:erin6 Bi dep5a7ri5e 7a5e.
,%aratul ve$ti*ular, prin receptorii 7i de pozi6ie Bi. de miBcareF particip 5a
di7triDu6ia echi5iDrat a tonu7u5ui 9n :unc6ie de nece7it6i5e de echi5iDru 7tatic Bi
dinamic a5e organi7mu5uiF a7t:e5 9ncCt di7trugerea uni5atera5 a 5aDirintu5ui duce
5a tu5Durri importante 9n reparti6ia tonu7u5ui.
133 -
V. BV(98l, C. M:MA(,<8
'ecani7mu5 de ac6iune a5 a:erente5or ve7tiDu5are 7e r7:rCnge 9n :ina5 a7upra
re:5eJu5ui mono7inaptic miotaticF eJagerCndu-i amp5itudinea r7pun7u5ui pe un
:ond de tonu7 cre7cutF :ie direct prin coneJiuni ve7tiDu5o-motoriiF :ie
in:5uen6Cnd Duc5a Z prin intermediu5 7uD7tan6ei reticu5are.
a5ori5e oD6inute 9n urma 7timu5rii 5aDirintice prin 7chimDare de
pozi6ie Bi prin 7timu5are ca5oric indic varia6ii a5e amp5itudinii r7pun7u5ui
Dioe5ectric prin 7cderea cu aproJimativ ,-f M3-- uO a vo5taLu5ui
Diopoten6m5e5or e5ectrice a5e r7pun7u5ui miotatic 9n pozi6ia cu5cat :a6 de
pozi6ia de po7turF atCt de partea dreapt cCt Bi pe partea 7tCng. 9n ceea ce
priveBte amp5itudinea r7pun7u5ui miotatic dup 7timu5area ca5oric a
5aDirintu5uiF 7e oD7erv creBterea 7a cu pe7te 3--f de partea 7timu5rii Bi cu
aproJimativ 75f de partea opu7. *urata r7pun7u5ui creBte Bi ea o dat cu
amp5itudinea. Stimu5area ca5oric a 5aDirintu5ui 7e produce ca urmare atCt a
eJcita6iei directe prin c5dur MBaranUF 'ontandonOF dar Bi ca urmare a
curen6i5or endo9im:atici din cana5u5 7emicircu5ar eJtern cu direc6ie
ampu5ipet MeJcitan6iO. AceBti curen6i deriva6i din c5dura de convec6ie 7unt
7imi5ari cu eJcitarea provenit dintr-o rota6ie de partea opu7. "7te cuno7cut
c pentru A7i7temu5 cana5e5or 7emicircu5are con7tituind 5aDirintu5 dinamic
Mdep5a7ri5e capu5ui 9n 7pa6iuOF eJcitantu5 :izio5ogic a5 cana5e5or e7te rota6iaYF
care duce 5a miBcarea 5ichide5or endo59m:aticeF cu5cCnd ci5ii cre7te5or
acu7ticeF aBa cum AvCntu5 cu5c un 5an de grCuY M+iganio5F igourouJF +echO.
"Jcitarea 5aDirintu5ui duce 5a modi:icarea tonu7u5ui ma7eterin Mvan der <5a7F
de !aatF SteenDergheO Bi acea7t in:5uen6 nu 7e :ace prin modi:icri 5a nive5
7inaptic M5aten6a rmCne ega5OF ci prin reac6ii 7upra7egmentare. Ace7tea pot
:i indu7e atCt prin coneJiuni5e directe ve7tiDu5o-motorii ce in:5uen6eaz
neuronu5 din nuc5eu5 rrigernina5F cCt Bi prin intermediu5 7uD7tan6ei reticu8te
:aci5itatoare care prin Duc5 duce 5a creBterea tonu7u5ui de amDe5e pr6iF dar
mai a5e7 de partea 5aDirintu5ui Mpentru ma7eterO.
/aptu5 c principa5ii centri ve7tiDu5ari 7unt 7itua6i 9n regiunea Du5Do-
protuDeran6ia5F c 9ntre aceBti centri Bi a5te 7i7teme de echi5iDrare 7e
7taDi5e7c mu5tip5e 5egturiF c eJi7t re5a6ii ve7tiDu5o-motorii 7trCn7e cu a5te
zone a5e mu7cu5aturii 7triateF dar mai a5e7 modi:icarea caracteri7tici5or
re:5eJu5ui miotatic mandiDu5arF 5egat de 7timu5area 5aDirintu5ui 7tatic Bi
dinamicF ne determin 7 conchidem c eJi7t puternice in:5uen6e
neuro:izioiogice careF pe ca5ea 7timu5i5or ve7tiDu5ariF pot duce 5a tu5Durri de
tonu7 a5e muBchi5or eJtremit6ii ce:e5ice BiF prin urmareF Bi a muBchi5or
7i7temu5ui 7tomatognatF determinCnd hipertonii 5a ace7t nive5 Bi con7tituind
9nc o ca5e etiopatogenic de AintrareY 9n .7indromu5 di7:unc6iona5 a5 7i7temu5ui
7tomatognat.
134
G6,7:9:G5=
3.,.E. ,lte re:5eJe :izio5ogice ta nive5u5 muBchi5or 7i7temu5ui
7tomatogria:
).3.5.1. (e:te$ui K (7pun7u5 5a 7timu5area e5ectric direct a
NNN@NNNNN-NNN muBchiu5ui ma7eter re5aJat depinde de
inten7itatea 7timu5u5ui e5ectric. O inten7itate
Kminar va determina un poten6ia5 Dioe5ectric po5iiazicF dup o perioad de
5aten6 core7punztoare di7tan6ei dintre punctu5 de 7timu5are Bi punctu5 de
cu5egere. Ace7t poten6ia5 mu7cu5ar oD6inut prin 7timu5area 5iminar a :iDre5or
motorii din nervu5 peri:eric 7e numeBte r7pun7 ' Mund 'OF avCnd o 5aten6
de 3F3-3F9 m7 5a o inten7itate medie de 7F3 m M<odauJF *e7medtO. Ace7t
poten6ia5 e7te generat prin 7timu5are direct a :iDre5or 7enzitive
proprioceptive. +entru 7timu5i 7upra5imina5iF ace7t r7pun7 ' e7te urmat uneori
de o mic eJcita6ie Mcu 5aten6a de 5F2 .m7O care core7punde undei / M'aUerF
/e5dmanO. Se pare c unda / reprezint o de7crcare recurent a unui
procentaL redu7 M3-5fO a5 motoneuroni5or a care 7unt activa6i antidromic
Mcontrar 7en7u5ui norma5O 9n timpu5 7timu5rii nervoa7e peri:erice. A7t:e5F
atCt ramu5 e:erent cCt Bi a:erent a5 arcu5ui ace7tei unde treDuie 7 urmeze
aJonu5 ace5uiaBi motoneuron a M:ig. 3.3,.O M*a?7onF ]eDerO.
/ig. 33,.- #m5a /
*ac arcade5e dentare 7unt In contact 7trCn7 7e produce un re:5eJ K
M:ig. 3.33.O eJcitator MvCr:ii5 aten6iei 7F- m7O a crui amp5itudine creBte cu
creBterea inten7it6ii 7timu5u5ui pCn 5a punctu5 9n care apare r7pun7u5 ' 9n
"'<. %reBterea inten7it6ii 7timu5u5ui determin creBterea r7pun7u5ui 'F
9n timp ce unda / 7cade Bi 9n :ina5 di7pare M<odauJF *e7medtO. Acea7t
7ecven6 e7te 7imi5ar cu re:5eJu5 K c5a7ic din memDru5 in:erior.
335
/5g. 3.33. - :teneJu5 K
(e:5eJu5 K e7te oD7ervat ca :iind ip7i5atera5 Bi apar6ine muBchiu5ui a5 crui
nerv e7te 7timu5at Mde Lt<. /uLi denumeBte 7ecven6a ce5or dou unde:
comp5eJu5 K-/F
ABadarF ap5icarea unui 7timu5 7uD5iminar pe un nerv miJt determin
apari6ia unui poten6ia5 derivat din muBchi dar cu o amp5itudine mai mic Bi
d$02 un timp de 5aten6 mai 5ung decCt ce5 a5 undei '. Ace7t poten6ia5 ia
naBtere prin 7timu5area 7uD5iminar a :iDre5or motorii dintr-un nerv miJtF a
receptori5or :uzoria5i deci a :iDre5or proprioceptive Bi intrarea 9n :unc6ie a unui
arc re:5eJ 7enzitivo-motor. Ace7t 5ucru 7-ar datora :aptu5ui 7u76inut de
Ko::9nan Bi con:irmat apoi de 'ag5aderU Bi 'c*ouga5F c :iDre5e
proprioceptive a5e nervu5ui miJt au pragu5 de eJcitaDi5itate mai 7czut decCt
:iDre5e motorii. (eprezint deci e:ectu5 unui re:5eJ mono7inaptic. A :o7t
denumit re:5eJu5 K de ctre 'ag5aderU Bi 'c*ouga5 9n cin7tea 5ui Ko:imanF
primu5 care 3-a oD7ervat Bi de7cri7 prin cercetri e:ectuate pe e5 9n7uBi.
"Jperimenta5 7-a demon7trat c orientarea curen6i5or de ac6iune pe :iDre5e
motorii are 5oc atCt 9n 7en7 centripet cCt Bi centri:ugF generCnd trei ci de
conducere:
Z ca5ea de7cendent motorie ortodromic[
Z ca5ea a7cendent 7enzitiv proprioceptiv[
Z ca5ea a7cendent motorie antidromicF ceea ce eJp5ic :ormarea re:5eJu5ui
K Bi u5terior a undei '.
9n p5u7F treDuie 7 5um 9n con7iderare Bi viteza di:erit de conducere a
impu57uri5or pe ace7te ci.
+entru a eJp5ica D5ocarea re:5eJu5ui K 5a creBterea inten7it6ii curentu5ui
de 7timu5are a ma7eteru5uiF 7e con7ider M'eUer Bi co5.O c eJcitarea
antidromic a :iDre5or motorii determin activarea progre7iv a ce5u5e5or
(en7ha?F ceea ce duce 5a inhiDarea pCn 5a D5ocare a neuroni5or motori
peri:erici.
33E
V. B8M8l, C. M:(;(,<V
G6,7:9:G5=
(e:5eJu5 K nu poate :i a7emuit cu re:5eJu5 miotatic 9ntrucCt nu e7te in:5uen6at
de 7tarea receptori5or :uzoria5i. +unctu5 de p5ecare a5 re:5eJu5ui K e7te pe #*. punct
oarecare a5 a:erentei arcu5ui 7enzitivo-motor. iar rea5izarea re:5eJu5ui e7te a7igurat
prin articu5area :iDre5or 7enzitive proprioceptive cu neuronii motori de tip a
7omatotonici MKommaF $anoOF 7pre deo7eDire de re:5eJu5 miotatic 5a care :iDre5e
7enzitive proprioceptive 7e articu5eaz cu neuronii de tip a 7omatomotori.
Acea7ta eJp5ic Bi de ce re:5eJu5 K poate :i determinat 9n muBchii Doga6i 9n
:iDre tip I roBii Mma7eterF tempora5O Bi mai greu 9n muBchii coDorCtori Mdiga7tricF
Doga6i 9n :iDre a5De tip IIO.
3.,.5.,. (e:5eJu5 de 9n mod eJperimenta5 7-a con7tatat c dac 5a o
de7crcare per7oan re5aJat 7e ap5ic 7timu5i mecanici 5aZ
YVV Y I NN N nive5u5 DrDiei nu 7e oD6ine r7pun7 nici 9n muBchi
coDorCtoriF nici ridictori. Nu eJi7t r7pun7 nici dac 7timu5u5 e7te ap5icat 9n
timp ce 7uDiectu5 contract muBchii coDorCtori opunCndu-7e unei rezi7ten6e
Mcontrac6ie izometricO M<odauJO. TotuBi 7-a con7tatat c o miBcare de
9nchidere Dru7c 9n timpu5 contrac6iei muBchi5or ridictori produce un re:5eJ de
de7crcare MBeaudreauF *aughertUO.
'ecani7mu5 apari6iei ace7tui re:5eJ ar :i unu5 inhiDitorF 5egat de activitatea
circuite5or (en7ha? Bi anume o inhiDi6ie autogen dec5anBat de eJcitarea
organe5or tendinoa7e <o5giF pornirea de 7timu5i pe :iDre5e de tip AII Bi activarea
unui grup de ce5u5e ce D5ocheaz activitatea motoneuroni5or a MKu:7chmidtO.
3.,.5.3. (e:5eJu5 +unerea 9n viDra6ie a unui muBchi 9n 7tare
viDrator tonic de contrac6ie izometric 7au izotonic determin o
VZV creBtere a :or6ei de contrac6ieF iar mode5u5
e5ectromiogra:ic devine 7incron cu viDra6ii5e MKu:7chmidtF SonimerF KagDarthO.
Sincronizarea nu 7e oD7erv 9n muBchii coDorCtori MKe557ingO.
Se dezvo5t a7t:e5 o contrac6ie tonic re:5eJ cuno7cut 7uD denumirea de
re:5eJu5 viDrator tonic 9n muBchii a:5a6i 9n viDra6ieF iar 9n muBchii antagoniBti 7e
oD7erv o re5aJare reciproc. Ace7t re:5eJ a :o7t con7tatat atCt 9n muBchii
manducatori ridictori M<odauJF *e7medtF KagDartOF cCt Bi 9n muBchii coDorCtori
MKe557ingO. *e a7emeneaF <odauJ Bi *e7meth au artat cF prin contra7t cu muBchii
memDre5orF viDra6ia determin un poten6ia5 75aD a5 re:5eJu5ui K 9a muBchii
manducatoriF iar KagDarth Bi co5. au 7uD5iniat c
137
V. B8(985, C. M:(,(,<8
ace7t 5ucru e7te va5aDi5 pentru 7itua6ia dinamic Bi nu pentru cea 7tatic a
muBchiu5ui. R .
(e:5eJu5 viDrator tonic e7te determinat de viDra6ia :u7uri5or
neurornu7cu5are care prin trenu5 de impu57uri poten6eaz :unc6iona5itatea
motoneuroni5or.
3F,.5.1. (e:5eJu5 de "Jcitarea mecanic 7au e5ectric a nervu5ui
c5ipire 7upraorDitar determin o contrac6ie re:5eJ a
muBchiu5ui orDicu5ar a5 p5eoapei in:erioare cu
dou componente M:ig. 3.31.O:
Z un r7pun7 precoce uni5atera5 de partea eJcitrii nervu5ui[
Z un r7pun7 tardiv Di5atera5 Mip7i- Bi contro5atera5 nervu5ui eJcitatOF ca5ea
a:erent a arcu5ui re:5eJ :iind con7tituit de nervu5 :acia5F iar cea e:erent
de nervu5 trigemen.
'g. 3.31. - (e:5eJu5 de c5ipire
,o rn7ec
,-- kv
%ercetri5e au demon7trat c re:5eJu5 ip7i5atera5 precoce e7te tran7mi7
pe ca5ea unui arc 7imp5u o5igo7inaptic M+ender7F ShahaniF Tu8unagaO prin
punte M$LmuraF 'a77eneOF iar re:5eJu5 tardiv Di5atera5 e7te condu7 prin punte
Bi Du5D pe ca5ea unui arc mai 5ung po5i7inapti% MShahaniF Tu8unagaO.
Impu57uri5e a:erente aLung 9n punte pe ca5ea nervu5ui trigemenF coDoar apoi
ctre nuc5eu5 7pina5 trigemina5 ip7i5atera5F apoi urc pentru a :ace coneJiune cu
amDii nuc5ei ai :acia5u5ui ip7i- Bi contro5atera5 din punte.
%on:igura6ia r7pun7u5ui re:5eJ Bi 5aten6a ce5or dou componente
Mprecoce Bi tardivO 5a 7timu5area mecanic 7au e5ectricF :iind aproape
identiceF au permi7 ap5icarea metodei 9n pato5ogia neuro5ogic.
332
G6,7:9:G5=
3.3. REGLAREA NEURO-REFLEX A
CONTRAC|E MUSCHLOR
SSTEMULU STOMATOGNAT
Si7temu5 7tomatognat a :o7t comparat cu o maBin care tritureaz a5imente5e.
9n rea5itateF :unc6ii5e 7i7temu5ui 7tomatognat 7unt mu5t mai comp5eJeF e5e vizCnd
pregtirea a5imente5or prin proce7u5 de ma7tica6ieF deg5uti6ieF :ona6ieF :izionomieF
:unc6ii5e 7enzitivo-7enzoria5e.
9n 7copu5 9ndep5inirii ro5u5ui 7u :unc6iona5F 7i7temu5 7tomatognat uti5izeaz
grupe5e mu7cu5are pentru a rea5iza dep5a7area unor componente a5e 7a5e 9ntr-o
direc6ie 7au a5ta. ":ectu5 ace7tor dep5a7ri con7t 9n creare de :or6 Bi pre7iune careF
diriLate 7e5ectivF 9ntr-o 7uit de acte :izio5ogiceF rea5izeaz oDiective5e :unc6iona5e
a5e 7i7temu5uiF
%ontrac6ia mu7cu5ar nece7ar 9ndep5inirii :unc6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognat
e7te coordonat ca timp Bi inten7itate a :or6ei dec5anBateF miBcarea mandiDu5ei 9ntr-o
direc6ie oarecare a 7pa6iu5ui angaLCnd grupe mu7cu5are mu5tip5e.
3.3,1, Rolyl cortexului motor n reglarea contrac[iei
%orteJu5 motor Loac un ro5 important 9n dinamica maudiD!I5I@ Z.@
ini6ierea Bi dec5anBarea contrac6iei mu7cu5are vo5untare 5a nive5u5 iiiuBc5i@o
7i7temu5ui 7tomatognat. In:5uJu5 motor din aria motorie 7tomatogna5ioi. 7i.F pre- Bi
po7tcentra5F aDordeaz ca5ea :ina5 comun a motoneuIui-n$ prin intermediu5
:iDre5or cortico-nucieare.
%ontrac6ia mu7cu5ar indu7 9n urma in:5uJu5ui motor de
r
n'9& cortica5
e7te modu5atF ca Bi 9n cazu5 tonu7u5ui mu7cu5arF prin ne T=-I 1 NN 7i7teme care
ac6ioneaz prin intermediu5 ace5eiaBi ci motorii 33:-reprezentat de
motoneuronu5 a.
Suportu5 mor:o5ogic a5 componentei neuromotorii a S#.SI
F
`[IT.. 7tomatognat
recunoaBte o organizare cortica5F 7uDcortica5 Bi peri:er@..
Aria motorie neopa5ea5 de7tinat 7tructuri5or 7tomatognate e7te 5oca5izat 9n
cCmpuri5e :ronto5atera5e a5e 7coar6ei cereDra5eF ceea ce d po7iDi5itatea contro5u5ui
vo5untar a5 miBcri5or mandiDu9are. %ercetri5e 5ui Sherrington a7upra re:5eJe5or
mandiDu9areF reprodu7e mai tCrziu de TergeF au condu7 ia oD6inerea miBcri5or
mandiDu9are prin 7timu5area corteJu5ui motor. 'i55erF BremerF 'agounF $a?amura
au oD6inut miBcri mandiDu9are ritmice prin 7timu5are cortica5 9n aria motorie 5a
iepure Bi pi7ic. 9n timpu5
139
V. BV(985, C, M:(A(,<8
unor interven6ii chirurgica5eF +en:ie5d Bi Bo5derUF prin eJcitarea e5ectricF au reperat
zone5e corticaie ma7ticatorii 9n giru7u5 pre- Bi po7t-ta5amicF ocupCnd o zon 9ntin7
a corteJu5ui cereDra5 motor. Stimu5Cnd e5ectric 7coar6a motorie 9n ace7te zoneF
autorii au oD6inut miBcri de ridicare Bi coDorCre a mandiDu5ei precum Bi diduc6ie.
Aria motorie r7punztoare de moti5itatea 7i7temu5ui 7tomatognat cuprinde o
7upra:a6 7porit 5a nive5u5 homuncu5u7u5ui motor.
!a nive5u5 ace7tei 7upra:e6e motorii 7tomatognaticeF Sugar Bi co5aD.F +en:ie5dF
de7criuF 9n a:ar de aria ma7ticatorie primarF o arie ma7ticatorie 7ecundar 7ituat
5atera5 :a6 de prima Bi de7ervind :a6a Bi muBchii ma7ticatori ip7i5atera5iF A mai :o7t
de7cri7 o arie motorie 7up5imentar 7ituat mezia5 de giru7 cingu5iF izo5at 5a om
de +en:ie5d Bi ]eic:a Bi de7cri7 apoi de Kughe7 Bi 'azuro?78iF re7pon7aDi5 de
miBcri5e mandiDu5are e:ectuate 9n :ona6ie Bi coordonarea miBcri5or mandiDu5are
cu miBcri5e gCtu5uiF capu5ui Bi :e6ei M:ig. 3.35.O.
Fig. 3.35. Reprezentarea cortical a ariilor motorii
Impu57uri5e p5ecate de 5a nive5u5 7coar6ei motorii 7tomatognaticeF prin
intermediu5 cap7u5ei interne Bi a5 :a7cicu5u5ui genicu5atF aLung 5a nuc5eii motori din
trunchiu5 cereDra5F ai crui motoneuroni a 7e di7per7eaz. 9n grupe5e mu7cu5are pe
care 5e de7erve7c. *up oD7erva6ii5e 5ui $uDotaF 7e pare c eJi7t dou mecani7me
motorii cortico:uge. +rimu5 core7punde cii directeF 5egCnd giru7u5 orDitaii7 de
nuc5eii motori Bi pare re7pon7aDi5 cu dec5anBarea 7au ini6ierea coDorCri Bi ridicrii
mandiDu5ei. A doua ca5e cortico:ugF cuprinzCnd un mare numr de nuc5ei
intemuncia5iF poate induce o miBcare ritmic a mandiDu5ei Mca5ea eJtrapiramida5O.
"7te cuno7cut Bi unanim acceptat c ro5u5 7coar6ei motorii e7te ace5a de a
dec5anBa cic5uri5e de cinematic mandiDu5arF de a ini6ia dinamica mandiDu5ar 9n
7cop ma7ticatorF :onetic etc.
140
G6,7:9:G5=
3.3.2. Rolul forma[iunilor subcorticale n reglarea contrac[iei
/i$temul lim*ic, dar mai a5e7 com%le.ul 2i%otalamo1amig#alian,
intervine 9n miBcri5e mandiDu5are modi:icCndu-Te ritmul. 'iBcri5e mandiDu5are
au putut :i dec5anBate prin 7timu5area amigda5ei Bi 7e pot oD6ine Bi dup di7trugerea
ariei motorii Bi inver7 M$a?amuraF T7u8amotoO. +ragu5 de eJcita6ie amigda5ian e7te
mai S7czut decCt a5 zonei motorii.
9n urma unor eJperien6e pe iepure narcotizat Bi traneotomizatF Scharer Bi
co5aD.F :o5o7ind un e5ectrod de 7timu5are 7tereotoJic cu reg5are preci7 a
pro:unzimii eJcita6ieiF au oD6inut miBcri a5e mandiDu5ei prin 7timu5area 7i7temu5ui
5imDic. OD7erva6iaF :cut mai 9ntCi de (etDi Bi con:irmat de a56i autoriF arat c
miBcri5e indu7e prin 7timu5are 5imDic 7e a7eamn :oarte mu5t cu ce5e 9ntC5nite 9n
DruJi7m[ miBcri para:unc6iona5e 7e oD6in Bi prin 7timu5area nuc5eu5ui cauda5 Bi
amigda5ian.
/orma6iunea reticu5at e7te imp5icat 9n rea5izarea contrac6iei mu7cu5are prin
re5a6ii5e pe care 5e conecteaz cu nuc5eii motoriF rea5izCnd modi:icareaF 9ntr-un 7en7
7au a5tu5F a activit6ii motoneuroni5or a Bi U. +rin :rac6iunea 7a :aci5itatoare 7au
inhiDitoareF ea in:5uen6eaz activitatea Duc5ei Z, a7igurCnd a7t:e5 o modu5are a
activit6ii :uzoria5e Bi deci a motoneuronu5ui a.
3.3.3. Rolul cerebelului n reglarea contrac[iei
+articiparea cereDe5u5ui 5a reg5area po7turii Bi a contrac6iei mu7cu5are a :o7t
eJperimenta5 dovedit. %ontriDu6ia cereDe5u5ui 5a reg5area contrac6iei mu7cu5are 7e
rea5izeaz prin interre5a6ii5e cereDe5o-reticuiareF cereDe5o-ruDriceF cereDe5o-
ve7tiDu5areF cereDe5o-pontineF cereDe5o-cortica5eF aBadar prin intermediu5 7i7temu5ui
eJtrapiramida5 Bi piramida5.
%ereDe5u5 e7te comparat cu un creier proprioceptiv care are ro5u5 de a
contro5a 7taticaF de a reg5a tonu7u5 mu7cu5ar Bi de a coordona miBcarea vo5untar Bi
automat. Se di7ting a7t:e5 din punct de vedere mor:o-:unc6iona5 trei pr6i
principa5e:
Z arhi-cereDe5u5 - 9n 7trCn7 5egtur cu aparatu5 ve7tiDu5arF reg5eaz tonu7u5
mu7cu5ar 9n :unc6ie de modi:icri5e pozi6iei capu5ui 9n 7pa6iu[
Z pa5eo-cereDe5u5 - primeBte impu57uri proprioceptive pe ca5ea tradu7u5ui 7pino-
cereDe5o7 dor7a5 M/5ech7igO Bi ventra5 M<o?er7OF Bi impu57uri a5e 7en7iDi5it6ii
pro:unde conBtiente provenite din nuc5eii 7enzitivi cranieniF 9n particu5ar ai
trigemenu5uiF Bi impu57uri o5ivare[
141
!. "%#$%&' C. M:(A(,<8
D neo-cereDe5u5 N centru reg5ator Bi coordonator a5 miBcriiF care e5aDoreaz 9n
mod armonio7 ge7turi comandate de corteJu5 cereDra5F cu po7iDi5itatea
corectrii ace7tui program motor prin intermediu5 coneJiuni5or cereDro-
cortica5e.
+rin intermediu5 nuc5eu5ui dentat g5oDu5ar Bi emDo5i:ormF cereDe5u5 po7ed
capacitatea de a memoriza 7ecven6e5e unui program motor MKartmann Bi %ucchiO.
Suprimarea in:5uen6e5or cereDe5oa7e are drept con7ecin6 o hiperactivitate Bi o
inhiDi6ie a activit6iiF cuno7cute 7uD denumirea de :enomen de decup5aL. *ar 9n
ace5aBi timpF o parte din impu57uri5e nervoa7e 7unt trimi7eF prin :iDre5e I aF
motoneuronu5ui muBchiu5ui antagoni7tF avCnd pentru acea7ta caracter inhiDitor.
%oneJiunea cu motoneuronu5 muBchiu5ui antagoni7t nu 7e mai :ace directF ci pe
ca5e po5i7inaptic prin intermediu5 unui neuron interca5ar. Acea7t a doua ca5e e7te
7upu7 in:5uen6e5or centra5e mai mu5t decCt ca5ea mono7inaptic. /iDre5e II aF
ac6ionCnd pe ca5e po5i7inapticF rea5izeaz eJcitarea motoneuroniior muBchi5or
:5eJori Bi inhiDi6ia eJten7ori5orF iar a 7e cunoaBte preci7 dac ac6iunea 5or poate :i
9ncadrat 9n re:5eJu5 de :5eJiune nociceptiv 7au iace parteF 9n generaiF din re:5eJu5
de :5eJiune cu roi po7tura5 Bi 3@ 5ocomo6ie
ZII YIndi-@e de 5a contrac6ia mu7cu5ar po7tura5 Mde :apt o precontrac6ie
R iY``Fi@ activ a muBchiu5ui prin activarea motoneuronu5ui a din
F N F a r.ie 7- conduce imp5icit 5a o pauz a de7crcri5or :uzoriaie a7upra
.I F . de7crcri ce 9ntre6ineau 7tarea de po7tur. %on7ecin6a
R.I -
5
Y -boi pauze va :i o 9ncetinire 7au o 9ncetare a contrac6ieiF
b oZ ..r IiF0 aI= cn. DruBte a de7crcri5or ruzoria5e a7upra motoneuronu5ui a.
T .vLL.F I ir ScLim6i5or :unc6iona5eF miBcarea 7e poate continuaF dup o re5uare a
IR n r Du iu -TI v 5a nou5 nive5 po7tura0.F ceea ce 9n7eamn o nou pauz
aaRQa[F F Fa-F0nR 5ip7 de activare :iizoria5 a neuronu5ui aF cu con7ecin6a
-R-9 i R- X ,'" Yii9e datorit contrac6iei 9n trepte. *ar :enomenu5 ace7ta nu 7e
,,tt.],i2l& IAaI.u.-.b[\. interven6iei Duc5ei U M+ierrot-*e77ei5iznUF !acertF %hainF
!@"t95"i5iO.
ABa curo. e7te cuno7cutF motoneuronii U5 Bi U, inerveaz motor :iDre5e
intra:uzo ria5e cu 7ac nuc5ear Bi re7pectiv cu 5an6 nuc5earF a7igurCnd prin contrac6ia
5or o creBtere a 7en7iDi5it6ii :uzoriaie Bi o de7crcare a termma6ii5or primare Bi
7ecundareF chiar :r o 9ntindere pa7iv a muBchiu5ui. Iat de ce o activare a
motoneuronu5ui U 9n7eamn de :apt o 7curtare a :iDre5or ir7tra:uzoria5eF o eJcitare a-
termina6ii5or Bi activarea. motoneuronu5ui a. 9n :e5u5 ace7taF prin interven6ia Duc5ei U
creBte activitatea :iizoria5F acoperindu-7e pauza amintitF 7e a7igur a7t:e5 o
acoperire a
142
G6,7:9:GM=
pauze5or de activare a motoneuronu5ui aF ceea ce conduce 5a o contrac6ie Bi o
miBcare continuF 5ent 7au rapid 9n :unc6ie de cerin6e5e :unc6iona5e. *e :aptF
pauza nu 7e acoperF dar 7ecven6e5e miBcrii 7e 9nmu56e7c rezu5tCnd o miBcare
continu.
*at :iind :aptu5 c Duc5a U e7te 7upu7 ace5oraBi in:5uen6e centra5e Bi
peri:erice ca Bi motoneuronu5 a Bi avCnd 9n vedere pragu5 mai 7czut de
eJcita6ie a5 neuronu5ui U 9n raport cu neuronu5 aF 7e poate pre7upune c orice
a:erent centra5 7au peri:eric va ac6iona mai 9ntCi a7upra primu5uiF
cre7cCnd activitatea :uzoria5 Bi activCnd motoneuronu5 Mca5ea motorie :ina5OF
ca un adevrat demaror.
3.3.4. Rolul receptorilor periferici n reglarea contrac[iei
*ate5e eJperimenta5e acumu5ate pCn acum demon7treaz c miBcri5e
mandiDu5are 7unt dec5anBate de ctre corteJu5 motorF dar 7unt organizate
7uDcortica5 Bi modi:icate prin mecani7me re:5eJe peri:erice.
9n privin6a mecani7me5or re:5eJe a5e dec5anBrii Bi modi:icrii miBcrii
mandiDu5are pe ca5ea 7timu5rii peri:ericeF un ro5 important revine
rece%torilor %aro#ontali. !und Bi *e5o? au oD6inut inhiDi6ia miBcri5or
mandiDu5are prin ap5icarea unor pre7iuni :oarte puternice 9n aJu5 inci7ivi5or
maJi5ari 5a iepure5e narcotizat Bi devierea contro5atera5 prin pre7iune
ve7t9Du5ar pe ace5aBi inci7ivF 9n timp ce Do5u5 a5imentar dec5anBeaz
miBcarea mandiDu5ar.
+arodon6iu5 7e dovedeBte a :i deo7eDit de important 9n dec5anBarea
re:5eJ a contrac6iei mu7cu5areF pentru reg5area gradientu5ui optim a5 :or6e5or
oc5uza5eF precum Bi 9n re:5eJu5 de de7chidere a gurii. KannamF 7timu5Cnd
captu5 centra5 a5 nervu5ui dentar in:eriorF oD6ine re:5eJu5 de de7chidere a
gurii mtr-un eJperiment pe pi7ic. Ace5aBi re:5eJ de coDorCre a mandiDu5ei e7te
oD6inut de ctre GuF SchmidtF Se775eF GemmF prin 7timu5area mucoa7ei
cavit6ii ora5e.
$a?amuraF $:ineDergF <run:ie5dF ]U8eF T7ana8i7F $ara8a7i7 Bi Terge au
adu7 dovezi eJperimenta5e 9n ceea ce priveBte participarea proprioceptori5or
parodonta5iF din articu5a6ia temporo-mandiDu5arF pie5eF mucoa7F a5turi de
ce5e5a5te termina6ii 7enzitivo-7enzoria5e de 5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognatF 5a
reg5area contrac6iei mu7cu5are.
*e a7emeni de !aat arat c 7timu5area mecanic a dinte5ui 9n timpu5
men6inerii unei contrac6ii mu7cu5are con7tante determin o 7erie de re:5eJe
inhiDitorii Bi eJcitatorii evidente e5ectromiogra:ic 9n muBchiu5 ma7eter. Ace7te
modi:icri a5e re:5eJe5or grupate 7uD denumirea de comp5eJ "'<
143
V. B8(M85, C. M:(A(,<8XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
po7t7tinJu5u7 Mpo7t7timu5u7 "'< comp5eJ +S"%O au :o7t ana5izate printr-un
program "'< computerizatF con:irmCndu-7e ipoteza con:orm creia ace7tea 7unt
mediate de receptorii paJodonta5i Bi ai urechii medii Bi interne.
9ntre re:5eJe5e ce R reg5eaz Bi determin parametrii contrac6iei mu7cu5are 5a
nive5 7tomatognatF amintim re:5eJu5 de retragereF re:5eJu5 de de7chidere a guriiF
re:5eJu5 de 9nchidereF pauza motorieF re:5eJe gingivo-mu7cu5areF parodonto-
mu7eu5areF gingivo-parodonto-mu7cu5are. (e:5eJu5 de retragere 7au de :5eJiune 7e
mani:e7t antagoni7t re:5eJu5ui miotatic care tinde 7 contracte ridictorii.
(o5u5 rece%torului fu&orial 9n reg5area contrac6iei mu7cu5are a :o7t 7uD5iniat
de numeroBi cercettori.
$ene Bi Sherrington au 7emna5at eJi7ten6a a dou genuri de termina6ii
nervoa7e 7enzoria5e 5a nive5u5 :u7u5ui mu7cu5ar: termina6ii5e primare Bi termina6ii5e
7ecundareF amDe5e de7ervite de :iDre5e I a. Termina6ii5e primare rezu5tate din :iDra
nervoa7 anu5o-7pira5atF care 9nconLoar :iDre5e intra:uzoria5e cu 7ac nuc5earF 7unt
7en7iDi5e 5a o varia6ie dinamici a 9ntinderii muBchiu5uiF de7crcri5e de Diopoten6ia5
:iind cre7cute 9n :iDre5e I a 9n :unc6ie de viteza de 9ntindere M'atthe?7F (en8inF
a55DoO. Termina6ii5e primare anu5o-7pira5ate ce 9nconLoar :iDre5e mu7cu5are
intra:uzoria5e cu 5an6 nuc5ear determin o creBtere a activit6ii nervoa7e 9n :iDre5e I a
9n timpu5 9ntinderii 7tatice. %e5e dou genuri de tennina6ii primare a7igur reg5area
activit6ii mu7cu5are 7tatice Bi comportamenta5eF prin in:5uJiuni activatoare pe care
5e tran7mit motoneuronu5ui a prin intermediu5 neuronu5ui 7enzoria5 rnezence:a5ic.
Termina6ii5e 7ecundare 7unt :ormate din rami:ica6ii nervoa7e care
aDordeaz :iDre5e intra:uzoria5e 5a nive5u5 eJtremit6i5or contracti5e a5e
ace7tora. "5e 7e 9ntC5ne7c 7uD :orma unor termina6ii 7pira5ate Mmai a5e7 5a
:iDre5e cu 7ac nuc5earOF precum Bi 7uD :orma termina6ii5or 9n in:5ore7cen6
5a :iDre5e cu 5an6 nuc5ear. AmDe5e 7unt deo7eDite de :iDre5e din grupu5 II.
In timp ce termina6ii5e primare 7unt 7en7iDi5e mai a5e7 5a componenta dinamic
Bi mai pu6in 5a cea 7tatic a 9ntinderii mu7cu5areF termina6ii5e 7ecundare 7unt
eJcitate practic numai 5a 9ntinderi 7tatice M%ooperF Ker?eUF Be77auF !aporteF
'atthe?7O. RY
AtCt termina6ii5e primareF cCt Bi ce5e 7ecundare 9nregi7treaz o 9ntrerupere a
activit6ii 5or 9n timpu5 contrac6iei mu7cu5areF dovad a :aptu5ui c receptoru5
:uzoria5 nu e7te 7en7iDi5 decCt 5a varia6ii5e de 5ungime a5e muBchiu5ui Bi nicidecum
5a varia6ii5e de ten7iune.
/iDre5e I a a7igur activarea motoneuronu'i a.
144
G6,7:9:G5=
3.3.5. +auza motorie 5a n&v"!$! ma7eteru5u5
/enomenu5 %au&ei electromiograflce, denumit Bi %erioa#a #e lini'te electric
($ilent %erio#", 7au %erioa#a #e in2i*i+ie, a :o7t de7cri7 pentru prima oar de ctre
Brennam 5a nive5 ma7eterinF re5uat apoi de ctre 7candinaviF ang5o-7aJoni etcF :iind
de:init drept un :enomen de inhiDi6ie re:5eJ MScharerO. Inve7tiga6ii
e5ectromiogra:ice au artat c :enomenu5 de in2i*i+ie refle. 9n muBchii ridictori
ai mandiDu5ei urmeaz contactu5ui interarcade MAh5gren. BeaudreauF *aughertUF
'a75andF 'unro Bi <ri::9nF cita6i de 'unro Bi Ba7magianO. S-a con7iderat de ctre
aceBti autori c pauza motorie reprezint un re:5eJ de inhiDi6ie ca urmare a
7timu5rii receptori5or parodonta5i. Studiind re:5eJu5 de de7chidere a gurii 5a pi7ica
narcotizatF Kannam oD7erv apari6ia pauzei motorii 9n muBchii e5evatoriF 9n urma
7timu5rii e5ectrice a nervu5ui dentar in:erior.
+rin 7timu5area mecanic a Duzei 7uperioare. GuF AdrianeF Schmitt Bi Se775e
au oD7ervat apari6ia unei perioade de inhiDi6ie tota5 7au par6ia5 a activit6ii
e5ectromiogra:ice a muBchiu5ui ma7eter. Ap5icarea 5aDia5 a unui 7timu5 durero7
provoac o perioad de inhiDi6ie cu 5aten6 mai mare Bi de durat variaDi5. O
7timu5are nedureroa7 a diver7e5or regiuni Duca5e provoac precoce o perioad de
inhiDi6ie cu ace5eaBi caractere ca Bi prin 7timu5are 5aDia5. Gemm oD6ine perioada de
5iniBte e5ectromiogra:ic 9n ma7eter Bi tempora5 9n urma 7timu5rii e5ectrice a
mucoa7ei Duca5e 5a Bapte 7uDiec6iF r7pun7u5 avCnd aceeaBi :orm Bi 5aten6 9n amDii
muBchi. Se pare c perioada de 5iniBte e5ectric :ace parte din re:5eJu5 de de7chidere
mandiDu5arC 7emna5at de Sherrington 9n 3937.
Semni:ica6ia ace7tui :enomen a :o7t pu7 9n eviden6 7i orin ac 5icrea unor
7timu5i mecaniciF e5ectrici a7upra din6i5orF a mucoa7ei oraa Ya @ -7tructuri perioraie
Mde !aatF Be77etteF Bi7hopF 'oh5F van SteenoergaY
*e7crcri5e de poten6ia5 provenite dintr-o uni:anP i o:n-a ma7eteri5or au o
amp5itudine cre7cCnd pe m7ur ce manoDUir nr I RI R de maJi5arF tra7eu5
e5ectromiogra:ic 9ntrerupCndu-7e Dru7c 9n morPT[N,[G motoriiF pentru ca dup
epuizarea ace7teia 7. 7e reia cu apirv- .FFbQa-amp5itudine a poten6ia5u5ui. 9ntre
7emna5u5 e5ectric a5 contrau0 n . tP -I dec5anBarea pauzei 7e 7curge o perioad de
timp care e7te ^
v
Y- G O GN G P-Z !aten6a Bi durata inhiDi6iei 7au a pauzei motorii
7iu... auit at. di:erite de 5a autor 5a autorF 9ncCt <i55iiig7 Bi (5ineDerg au 9ntocmit un
taDe5 cu 35 autori care 7-au ocupat de 7tudiu5 ace7tei proD5emeF :iecare dintre ei
comunicCnd ci:re di:erite. %omparCnd 5aten6a de 7F2 m7 Bi durata de 9FE m7
9nregi7trate de noi pentruF grupu5 dentatF oD7ervm c ea 7e a:5F :a6 de
315
V, B8R985, C. M:(AM,<V
date5e din taDe5u5 amintitF 5a 5imite5e in:erioare a5e va5ori5or comunicate de
Brenman:I 5aten6a de 9F35 m7F iar durata de 5F55 m7 Bi apropiate de va5ori5e
oD6inute de Gu Bi co5aD.F Gemm Bi KannamF de !aat MEF3-33 m7O.
*up prerea noa7trF 9n dec5anBarea pauzei intervine mecani7mu5
:uzoria5F dar 9n cu totu5 a5te 9mpreLurriF deoarece 9ntinderea 5ent Mdin
eJperien6a 5ui !aporteO pre7upune 7tarea pa7iv a muBchiu5uiF pe cCnd 9n cazu5
no7tru e7te vorDa de o contrac6ie progre7iv a ma7eteru5ui 9n miBcarea de
ridicare. *ar Bi 9ntr-un caz Bi 9n ce55a5t are 5oc adaptarea continu a
7en7iDi5it6ii receptoru5ui :uzoria5F care permiteF 9ntr-un cazF eJten7ia pa7iv a
muBchiu5uiF iar 9n ce55a5t caz contrac6ia progre7iv a ace7tuia. %ontactu5
interarcade M:ie e5e arti:icia5e 7au natura5eO Bi oprirea Dru7c a miBcrii 9n cazu5
ma7eteru5ui pot avea 7emni:ica6ia unui Boc cu 9ntinderea muBchiu5ui pe :ondu5
unei contrac6iiF ceea ce duce 5a apari6ia unei pauze motorii.
Apari6ia pauzei motoriiF 9n urma percu6iei pe tendonF 7-ar datora unor
cauze ce pot :i 5uate 9n con7iderare Bi 9n cazu5 no7tru - trecerea
motoneuroni5or printr-o 7tare de inhiDi6ie re:ractar datorat Bocu5uiF
diminuarea numru5ui de impu57uri activatoare de origine :uzoria5F inhiDi6ia
motoneuronu5ui a prin intemeuronii (en7ha?F inhiDi6ie autogen 9ncruciBat
etc.
%ic5u5 de ma7tica6ie 9nchi7-de7chi7 nece7it o adaptare continu a
muBchi5or manducatori 9n :aze5e de ridicare Bi coDorCre a mandiDu5ei. 9n
timpu5 :azei de 9nchidere a cic5u5ui ma7ticatorF muBchii ridictori eJecut un
trava5iu 9n condi6ii de contrac6ie mai 9ntCi izotonic MpCn 9h momentu5
atingerii arcade5or dentare antagoni7te 7au a Do5u5ui a5imentarO Bi apoi
izometric. )au&a motorie ce a%are cu laten+a re$%ectiv la $fr'itul
contrac+iei i&ometrice re%re&int tocmai momentul n care $e trece #e la un
gen #e contrac+ie la cellalt M. Bur5uiO.
*up $reind5erF :iecare muBchi po7ed dou 7i7teme de coneJiune
inver7: un 7i7tem de contro5 a5 5ungimii 5ui prin receptorii :uzoria5i Bi un
7i7tem de contro5 a5 ten7iunii 5ui prin :iDre5e tendinoa7e. *ac 9n timpu5
contrac6iei izotonice primii 7unt eJcita6iF 9n contrac6ia@izometric cei tendinoBi
intr 9n mecani7mu5 de autoreg5are. 9n cadru5 cic5u5ui mandiDu5ar 9hchi7-
de7chi7F pauza motorie e7te momentu5 9n care 7e trece de 5a un 7i7tem de
autocontro5 5a ce55a5t. *up <ri::in Bi 'unroF ea :ace parte din re:5eJu5 de
coDorCre a mandiDu5ei.
Apari6ia pauzei motorii poate@ :i determinat de 7timu5area unor
receptori de 5a nive5u5 tegumentu5uiF o7u5uiF urechii interneF 5igamentu5ui
parodonta5 Bi o7u5ui a5veo5ar. )i 7timu5ii intraora5i determin re:5eJe
7imi5are.
31E
G6A7:9:G5=
Kannam Bi 'atthe?7 au 7ugerat c pauza e5ectromiogra:icF oD7ervat 9n
muBchii ridictori 9n timpu5 contactu5ui interdentarF 7-ar datora 7timu5rii
mecano-receptori5or din 5igamentu5 parodonta5 MBrennamF Bioc8F %o7te5F
Ah5grenO.
*ar inhiDi6ia motorie re:5eJ nu di7pare 5a pacien6ii cu ane7tezie
parodonta5 Bi 7e p7treaz 5a pacien6ii edenta6i tota5F ceea ce e5imin ipoteza
pur parodonta5. Arcu5 re:5eJ a5 apari6iei perioadei de inhiDi6ie motorie poate
avea receptori 9n muBchiF 9n mucoa7a cavit6ii ora5eF a 5imDiiF a Duze5orF a
7tructuri5or parodonta5e. Semni:ica6ia 7a poate :i di:erit dup condi6ii5e 9n care
7e produce: refle. #e a%rare nocice%tiv, #e #o&are a %re$iunilor e.ercitate
a$u%ra %aro#on+iului 'i mucoa$ei cm%ului e#entat, ca fa& a refle.ului #e
#e$c2i#ere, #e, $c2im*are a contrac+iei i&otonice n contrac+ie i&ometric MF
Bur5uiO.
147
4
RELA| FUNDAMENTALE
MANDBULO-CRANENE
*in in:initatea pozi6ii5or mandiDu5o-craniene 7tatice po7iDi5eF ce5e mai
importante 7unt aBa-numite5e pozi6ii :undamenta5e a5e mandiDu5ei 7au re5a6ii
intermaJi5are de re:erin6F uti5e atCt din punct de vedere a5 7tudiu5ui :unc6ii5or
7i7temu5ui 7tomatognatF cCt Bi din punct de vedere c5inic. 9n mod normaiF 9n re5a6ii5e
7a5e cu repere5e cranio-:acia5eF mandiDu5a 7taDi5eBte urmtoare5e pozi6ii: rela+ia #e
%o$tur, rela+ia centric, rela+ia #e intercu$%i#are ma.im. Inve7tigarea c5inic Bi
parac5inic a rapoarte5or intermaJi5are :undamenta5e con7tituie e5emente de
re:erin6 9n eva5uarea 7trii de norma5itateF precum Bi a gradu5ui de e:ectuare a
mor:o5ogiei Bi :unc6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognat.
1.3. ("!A;IA *" +OST#'& 'AN*"B#!A(&
1.3.3. *e:ini6ie
In :aze5e ne:unc6iona5eF mandiDu5a 7e a:5 9n pozi6ie de echi5iDru a
mu7cu5aturii moDi5izatoareF care 7taDi5eBte a7t:e5 pozi6ia 9n 7pa6iu. *eBi unii autori
au con7iderat c pozi6ia de po7tur a mandiDu5ei e7te rea5izat prin contrac6ia tonic
echi5iDrat a grupe5or antagoniceF +o77e5t Bi *a?7on g7e7c c re5a6ia de po7tur
e7te a7igurat mai a5e7 printr-o 7tare de tonicitate a muBchi5or ridictori ai
mandiDu5ei Bi 9n primu5 rCndF a :a7cicu5u5ui po7terior a5
!*H
V. BV(585, C. M:(A(,<8
tempora5u5ui. +rin urmareF pozi6ia po7tura5 mandiDu5ar 7e rea5izeaz prin ac6iunea
antigravi:ic a ridictori5or care 9mpiedic mandiDu5a 7 coDoare 7uD ac6iunea
propriei ei greut6i. "7te o pozi6ie re5ativ pa7ivF din care p5eac Bi 7pre care revin
toate miBcri5e mandiDu5are.
+o77e5t de:ineBte pozi6ia 7au re5a6ia de po7tur drept rela+ia #intre man#i*ul
'i craniu care $e ntlne'te cel mai frecvent atunci cn# $u*iectul $e afl n %o&i+ie
orto$tatic $au a'e&at, ntr1o $tare #e relativ %a$ivitate (%rin %a$ivitate autorul
n+elege> re$%ira+ie lini'tit 'i un calm relativ, %$i2ic 'i emo+ional".
AcademU o: +ro7thodontic7 o:er urmtoarea de:ini6ie: B)o&i+ia %o$tural a
man#i*ulei e$te %o&i+ia 2a*itual, atunci cn# %acientul e$te rela.at, n %o&i+ie
orto$tatic, iar con#ilii $e afl ntr1o %o&i+ie neutr fr a fi for+a+i n cavitatea
glenoi#". +entru 'er5e Bera5F re5a6ia po7tura5 e7te B%o&i+ia %e care o ocu%
man#i*ula unui in#ivi# calm, rela.at, re$%irn# normal %e na$, n %o&i+ie a'e&at,
#ar cu ca%ul ne$%ri-init, ci orientat #u% %lanul #e la WranLfurt, mu'c2ii fiin# n
$tare #e re%au$ a%arent. ,cea$t %o&i+ie e$te involuntar ".
*up !eLoUeuJF pozi6ia de po7tur Mde repau7O e$te %o&i+ia #e ec2ili*ru tonic
al com%le.ului mu$cular, #e la care %leac 'i la care a-ung toate mi'crile
man#i*ulei.
AvCnd 9n vedere a7pecte5e men6ionateF putem de:ini re5a6ia de po7tur prin
$uma ra%oartelor man#i*ulo1craniene atunci cn# man#i*ula $e afl n %o&i+ie
%o$tural fa+ #e craniu $u* efectul ec2ili*rului tonic antigravific al mu$culaturii
man#ucatoare M. Bur5uiOF
4.1.2. factori ce determin rela[ia d@ postur
9n urma unor oD7erva6ii 9nde5ungateF Thomp7on a aLun7 5a conc5uzia c
pozi6ia de po7tur mandiDu5ar 9n raport cu craniu5 7e 7taDi5izeaz 9nc de 5a 3 iuni
Bi rmCne con7tant toat via6aF ne:iind in:5uen6at de prezen6a 7au aD7en6a din6i5or.
#ti5izCnd metode de inve7tigare di:eriteF Kic8eUF ]i55iam7 Bi ]oe5:e5 au e:ectuat
un 7tudiu a7upra dimen7iuniiF vertica5e a pozi6iei de po7tur Bi au g7it-o invariaDi5
prin determinri :cute 5a interva5e de 3-3 ani. %ercetri5e e:ectuate 9n u5timu5 7:ert
de 7eco5 demon7treaz variaDi5itatea pozi6iei de po7tur mandiDu5ar 9n raport cu
diverBi :actori. !oe: a 7emna5at variaDi5itatea pozi6iei de po7tur 9n :unc6ie de 7tri5e
emo6iona5eF de tonicitatea muBchi5or moDi5izatoriF 9n timp ce At?ood aminteBte 3-
de :actori care ar :i re7pon7aDi5i de a5terarea pozi6iei po7tura5e a mandiDu5ei. *at
:iind caracteru5 po7tura5 antigravi:ic. a5 uBoarei contrac6ii ce
35-
G6,7:9:G5=
a7igur pozi6ia de po7tur mandiDu5arF maLoritatea autori5or incrimineaz 9n
ace7t caz un re:5eJ mu7cu5ar eJagerat.
+ozi6ia po7turai a mandiDu5ei reprezint de :apt e:ectu5 unei 7ume de
re:5eJe neuromu7cu5areF cu punct de p5ecare 9n receptorii :uzoria5iF tegumenteF
5aDirintF articu5a6ie temporo-mandiDu5arF care prin ac6iunea conLugat duc 5a
pozi6ionarea mandiDu5ei 9n :aze5e de repau7 mandiDu5ar. ":ectu5 ace7tor re:5eJe
7e mani:e7t activator 9n cazu5 mu7cu5aturii ridictoare Bi inhiDitor 9n cazu5
mu7cu5aturii coDorCtoare a mandiDu5ei. Acea7t ac6iune di:eren6iat coordonat
:ace parte din re:5eJu5 de inhiDi6ie reciproc MBarre55eO ce rea5izeaz inhiDi6ia
coDorCtori5or Bi creBterea tonicit6ii ridictori5or.
In concep6ia 5ui Brii Bi TrUdeF 5a rea5izarea re5a6iei de po7tur a
mandiDu5ei particip atCt e5emente activeF cCt Bi e5emente pa7ive M:ig. 1.3.O.
/ig. 1.3. - "5emente care
determin re5a6ia de
po7tur "5emente pa7ive:
-comp5eJ 7tructura5
muBchi-tendon
-ac6iunea pa7iv a
e5emente5or articu5are Bi
periarticu5are
- ac6iunea Daric negativ
"5emente active:
- muBchi
- SN%
A. "5emente pa7ive
a. Com%le.ul $tructural mu'c2i1ten#on cuprinde e5emente5e contracti5e
:ormate din :iDre5e mu7cu5are Bi 6e7utu5 conLunctiv ce :ormeaz endomi7iumF
perimi7iumF :a7cia Bi tendonu5 de in7er6ie. 9n componen6a muBchiu5uiF o parte
din 6e7utu5 conLunctiv e7te di7pu7 9n para5e5 cu e5ementu5 contrac6ii
Mperimi7ium Bi endomi7iumOF iar a5t parte Mtendonu5O e7te di7pu7 9n 7erie.
Ace7t comp5eJ mor:o5ogicF 9n a:ara :aze5or :unc6iona5eF 7e comport ca un
corp :izic cu propriet6i vC7coe5a7ticeF ce 7e mani:e7t pa7iv prin tendin6a de
con7ervare a :ormei Bi dimen7iuni5orF precum Bi prin revenirea 5a :orma
ini6ia5 9n urma de:ormrii 7a5e 7uD ac6iunea unei :or6e 5imitate. 9n aD7en6a
ac6iunii e5ementu5ui contract"F vC7coe5a7ticitatea 6e7utu5ui mu7cu5ar Bi
conLunctiv din componen6a muBchiu5ui reprezint una din :or6e5e ce 7e opun
coDorCrii mandiDu5ei 7uD pozi6ia po7turai. *up <ri::in Bi 'aiorF 3--,-f din
:or6a tonu7u5ui e7te dat de e5a7ticitatea pa7iv a muBchiu5ui.
151
slemente articulare
si periarticulare
presiune faarlca
negativa
complex structural
muchi-tendon
V. B8(985, C. M:(;(,<8
*. ,c+iunea %a$iv a +e$uturilor articulare 'i %eriarticulare a :o7t
7tudiat de ctre Oi7hi pe cadavre proa7pete. *up ce mandiDu5a a :o7t adu7
9n pozi6ie de intercu7pidare maJimF uti5izCnd dou pie7e meta5ice rigide
prevzute cu niBte ori:iciiF au :o7t :orate 9n craniuF coronoid Bi marginea
po7terioaJ a co5u5ui condi5u5uiF ori:icii core7punztoare ce5or din pie7e5e
meta5ice. +rin intermediu5 pie7e5or meta5ice Bi a5 ori:icii5or :orateF mandiDu5a a
:ort :iJat cu condi5u5 centrat 9n cavitatea g5enoid. A :o7t 7ec6ionat pie7a Bi
7-au degaLat articu5a6ii5e temporo-mandiDu5are de 6e7uturi5e moiF eJceptCnd
cap7u5a 5igamente5or articu5a6iei temporo-mandiDu5are. *up 9ndeprtarea
pie7e5or meta5ice de :iJare Bi reperF 7-a ac6ionat a7upra ramu5ui mandiDu5ar
7ec6ionatF dep5a7Cnd condi5u5. eri:icCnd di7tan6a dintre ori:icii cu aLutoru5
pie7ei de :iJare Bi reperF 7e oD7erv c e5e core7pund pozi6iei anterioare
de:ormrii. *in eJperimentu5 de mai 7u7 7e deduce c 6e7uturi5e articu5are
prezint propriet6i vC7coe5a7tice care contriDuie 5a con7ervarea unei anumite
pozi6ii cranio-mandiDu5are.
c. ,c+iunea *aric negativ Mac6iunea pre7iunii negativeO. +re7iunea
negativ din cavitatea ora5 a :o7t pu7 9n eviden6 de *onder7 9nc din anu5
3275. Atunci cCnd gura e7te 9nchi7aF iar mandiDu5a 7e a:5 9n intercu7pidare
maJimF :a6a dor7a5 a 5imDii e7te 9n contact cu pa5atu5 dur. +rin coDorCrea
mandiDu5ei 7uD ac6iunea :or6ei de gravita6ie 7e rea5izeaz o coDorCre a 5imDiiF
a7t:e5 c 9ntre :a6a dor7a5 a ace7teia Bi pa5atu5 dur apare un 7pa6iu con7tant
M7pa6iu5 5ui *onder7O. %oDorCrea mandiDu5ei Bi 9nchiderea ermetic a cavit6ii
ora5e - anterior prin chinga 5aDia5 Bi po7terior prin contactu5 9ntre :a6a dor7a5
a 5imDii Bi pa5atu5 moa5e N genereaz un vid ora5 care are o va5oare de 5-7 mm
mercur Mdup *onder7O Bi 9F7 cu varia6ii 9ntre 3-32 mm mercur Mdup
/aingenDhimO. /or6a de 3-- g generat de vidu5 ora5 e7te 7u:icient Mdup
TimrnerO pentru a contracara greutatea mandiDu5ei iar a mai :i nevoie de
ac6iunea a5tor :actori.
9n :avoarea ac6iunii e5emente5or pa7ive de men6inere a pozi6iei de po7tur a
mandiDu5eiF p5edeazF 9nregi7trarea 5iniei izoe5ectrice pe tra7ee5e e5ectromio gra:ice
a5e muBchi5or manducatori.
B. "5emente active
"5emente5e active a5e re5a6iei po7turaie mandiDu5are 7unt reprezentate de
muBchi Bi 7i7temu5 nervo7 care :i activeaz. #nitatea mor:o5ogic Bi :unc6iona5
care rea5izeaz tonu7u5 nece7ar men6inerii mandiDu5ei 9n pozi6ie de po7turF e7te
unitatea motorie, :ormat din neuronu5 motor Bi 5oia5itatea :iDre5or mu7cu5are
inervat de aJonu5 7u. Activarea 7au^inhiDarea unit6ii motorii 7e :ace prin 7timu5i
centra5i 7au 7timu5i veni6i de 5a peri:erieF care 9ntre6in muBchiu5 9ntr-o 7tare de
contrac6ie tonic cu nive5u5 mai mu5t 7au mai pu6in ridicatF dup cum o cer
condi6ii5e :izio5ogice. %ontro5u5 re:5eJ a5
35,
G6,7:9:G5=
pozi6iei po7tura5e mandiDu5are reprezint o achizi6ie mai recent 9n gnato5ogieF
importan6a c5inic a conceptu5ui con7tCnd 9n :aptu5 c admite variaD9Titatea pozi6iei
de Arepau7 :izio5ogicY a mandiDu5ei. BrodieF Ac8ermann Bi !eLoUeuJ au 7intetizat
Locu5 mu7cu5ar ce conduce 5a 7taDi5irea pozi6iei de po7tur 9n cadru5 7chemei Dine
cuno7cute M:9g. 1.,.OF %omp5etCnd 7chema 5ui Brodie Bi Ac8ermannF !eLoUeuJ e7te
de prere c pozi6ia po7tura5 a mandiDu5ei depinde de un :actor mu7cu5ar Bi unu5
nervo7.
/ig. 1.,. N Schema BrodieF
Ac8ermannF !eLoUeuJ I b L 9`.
a. Wactorul mu$cular ac+ionea& printr*un tri%lu antagoni$m
(9e-oZeu."?
1. ,ntagoni$mul mu'c2ilor cefei 'i al mu'c2ilor %reverte*rali care
echi5iDreaz pozi6ia capu5ui 9n raport cu co5oana verteDra5 cervica5F
a7igurCnd totodat :5eJia Bi eJten7ia capu5ui. 9n timpu5 :5eJieiF mandiDu5a e7te
9mpin7 ctre 9nainte Bi 9n 7u7F 9n timp ce 9n eJten7ie coDoar Bi 7e retmdeaz.
"ae aici rezu5t con7ecin6a dependen6ei pozi6iei po7tura5e mandiDu5are de
echi5iDru5 ce5or dou grupe mu7cu5are antagoni7te: grupa muBchi5or ce:ei Bi a
muBchi5or preverteDra5i.
,. ,ntagoni$mul mu'c2ilor man#ucatori, careF avCnd una din in7er6ii5e 5or pe
o7u5 mandiDu5arF determin dep5a7area ace7tuia ctre grupu5 mu7cu5ar a crui
contrac6ie predomin: ridictori :a6 de coDorCtoriF retractori :a6 de propu57ori.
3. ,ntagoni$mul mu'c2ilor ce $olicit lim*a, prin rezu5tanta 5or 7e
moDi5izeaz Bi mandiDu5a datorit :enomenu5ui de homotropie 5inguo-mandiDu5arC.
+ozi6ia 5imDii rezu5t ea 9n7Bi din echi5iDru5 antagonic a5 muBchi5or 7ti5og5o7F
pa5atog9o7 Bi :aringog5o7F care tind 7 ridice 5imDaF Bi hiog5o7F 5ingua5 in:eriorF
ceratog5o7F care tind 7 coDoare ma7a mu7cu5ar a 5imDii. *ar acea7ta e7te :iJat de
corpu5 mandiDu5ar prin ce5 mai puternic muBchi a5 7u - geniog5o7u5 - a7t:e5 9ncCt
pozi6ia 5imDii in:5uen6eaz direct pozi6ia mandiDu5ar.
353
V. Bl'(98l, C. M:(-(,<8
*. (e5a6ia po7tara5 e7te in:5uen6at Bi de factorul nervo$, care intervine direct
9n 7taDi5irea nive5u5 tonu7u5ui mu7cu5aturii 7triate de 5a nive5u5 eJtremit6ii ce:a5ice.
*in coordonarea re:5eJe5or tonu7-7timu5atoare 7au tonu7-inhiDitoare pe di:erite
grupe mu7cu5areF rezu5t o pozi6ie po7tura5 mai mu5t 7au mai pu6in echi5iDratF
+o77e5t atrage aten6ia a7upra po7iDi5it6ii modi:icrii pozi6iei po7tura5e
norma5e 5a pacien6i cu modi:icri pato5ogice a5e 7i7temu5ui 7tomatognat MaDraziuneF
edenta6ie etc.O 7au modi:icri 7i7ternice. +entru ace7t autorF pozi6ia po7tura5 e7te
in:5uen6at de nenumra6i :actori cum ar :i: po7tura capu5ui Bi corpu5uiF 7tarea de
7omn 7au de vegheF :actori p7ihici ce in:5uen6eaz tonu7u5 mu7cu5arF vCr7taF a:erente
proprioceptive de 5a denti6ie Bi muBchiF 7chimDri oc5uza5e cum ar :i atri6iaF durereaF
Do5i5e mu7cu5are Bi 7pa7mu5 mu7cu5arF a:ec6iuni a5e articu5a6iei temporo-
mandiDu5are. +ozi6ia de po7tur nu e7teF prin urmareF o pozi6ie de:initiv Bi
imuaDi5F de unde po7iDi5itatea apari6iei unor pozi6ii po7tura5e ne:izio5ogice.
!a pacien6ii cu over-Let accentuatF 7e 9ntC5neBte o pozi6ie po7tura5 atipic ce
7e caracterizeaz prin pozi6ia uBor avan7at a condi5i5or 9n cavitatea gienoidF
datorit unei contrac6ii a propu57ori5orF cu 7copu5 de a compen7a over-Let-u5
pronun6at. 'andiDu5a apare 9mpin7 9nainteF iar :a6a ia un a7pect caracteri7tic
MASundaU :aceYO. Se pare c 9n :e5u5 ace7ta re5a6ia po7tura5 atipic :avorizeaz
re7pira6iaF vorDireaF dar duce 5a eJcur7ii eJagerate mandiDuiare 9n timpu5 eJercitrii
:unc6ii5or. A7t:e5F +o77e5t di:eren6iaz pozi6ia po7tura5 mandiDu5ar norma5F
atipic Bi anorma5.
Studii eiectromiogra:ice e:ectuate a7upra muBchi5or moDi5izatoriF atunci cCnd
mandiDu5a 7e a:5 9n pozi6ie de po7turF au artat tra7ee izoe5ectrice de 5iniBte
Dioe5ectricF ceea ce 9n7eamn c 9n acea7t pozi6ie tonu7u5 mu7cu5ar e7te 5a un
nive5 minima5. +o77e5t a reuBit totuBi 7 reco5teze poten6ia5e Dioe5ectrice de 5a
nive5u5 :a7cicu5u5ui anterior a5 tempora5u5uiF atunci cCnd mandiDu5a 7e a:5 9n
pozi6ie po7tura5. <arnic8 Bi (am:Lord au 9nregi7trat Diopoten6ia5e cu5e7e 5a nive5u5
:a7cicu5u5ui anterior a5 tempora5u5ui 9n aceeaBi 7itua6ie c5inic. 'oUer7F TaraDa8F
%ar77o Bi !ati: au oD7ervat c muBchiu5 tempora5F care are un ro5 important 9n
rea5izarea po7turii mandiDuiareF prezint o mare 5aDi5itate.
4,1.3. inducerea clinic a rela[iei de postur
9n vederea oD6inerii re5a6iei de po7tur 7urit nece7are anumite condi6ii:
Do5navu5 va :i aBezat cu capu5 ne7priL9nitF 9n caDinet atmo7:era va :i ca5mF p5cutF
zgomote5e redu7eF 5umina Bi cu5ori5e neBtridenteF iar conver7a6ia cu
G6,7:9:GM5
pacientu5 va :i una oDiBnuitF :r 7emni:ica6ie a:ectiv. Bo5navu5 va re7pira 5iniBtitF
57CndI mandiDu5a 7uD in:5uen6a re:5eJu5ui de pozi6ionare a mandiDu5ei antigravi:ic.
/aci5itarea inducerii re5a6iei de po7tur e7te rea5izat prin uti5izarea unor te7te
:onetice care au 9n7 mai mu5t 7emni:ica6ie :unc6iona5 decCt de po7tur:
3. te$tul Eil# - pacientu5 pronun6 cuvinte ce con6in :onema AAY: mamaFF
"maF Ohio[
S. te$tul /ilvermcmn 1 uti5izeaz cuvinte ce con6in :onema ASY: pa7. du7-
9ntor7F 'i77i77ippi[
3.te$tul (o*in$on N :er:eni6F :eF ve[
1.numrtoarea de 5a E- 5a 7-.
*up deg5uti6ie 7au dup uti5izarea unuia din te7te5e dem mai 7u7. 9n condi6ii5e
men6ionateF Do5navu5 rmCne 9n re5a6ie de po7tur.
Apreciem corectitudinea re5a6iei de po7tur veri:icCnd repere5e caracteri7tice.
4,1,4. Reperele rela[iei de postur
In cazu5 re5a6iei pc7tura5e a mandiDu5ei 7e 7taDi5e7c mai mu5te re5a6ii
mor:o5ogice Bi :unc6iona5e:
V :Lr6upp ar:`-%ZYYY
.. ni e2il bLY i F ui i vPaF@ N tG r J n]or" . aLL. iZ- D & r Vi. 7.
cent ii ,]'G'"J N ", Io ta[ R eJcepta LI@
3
I YZ '1
Fo7
I R
anoir@!Z 'I% F I i : b a ! i X - -
X
ibie centru
tota5ii ue 7 t-i @3 ^S : OiibXi8ti#a IHTI=O ]#%I!'T nuna ui F @It @ tii@. ..
eonc9pF:Y gtidioiogic privind A+oinr %enLi%LF In F-\rai I@N@-ISX-F o@d-Z. ocup o
pozi6ie uBor anterioar 9n cavitatea gienoid Mvezi concep6ia A!ong %entricY-u5uiO.
%a urmareF 5a Do5navii cu !ong %entric e7te permi7 o dep5a7are anterioar a
mandiDu5ei 9ntre -F,-3F7 mm.
D. (eper -$1#$!r
Mu'c2ii mo*ili&atori ai man#i*ulei, mu'c2ii cefei, %reverie*raliX ai lim*ii 7e
a:5 9ntr-un echi5iDru tonic antigravi:icF de oDicei :r eJpre7ie e5ectromiogra:9c.
c. (eper o7o7
:$ul man#i*ular 7e a:5 9ntr-o pozi6ie convenaDi5 :a6 de maJi5arF a7t:e5 ca
di7tan6a gnation-7uDnaza5e 7 re7pecte o dimen7iune vertica5 ="
355
V. B8(98l, C. M:(A(,<V
5imite5e unei norma5it6i 7taDi5ite prin diver7e criterii Mdimen7iunea vertica5 de
po7tur e7te mai mare decCt etaLu5 miL5ociu cu va5oarea 7pa6iu5ui oc5uza5OF
mandiDu5a :iind 7ituat median.
*eterminarea 7pa6iu5ui interoc5uzai Bi a dimen7iunii vertica5e de po7tur 7e
dovedeBte a :i de mare importan6 mai a5e7 9n dezechi5iDre5e grave 7au 9n pierderea
rapoarte5or intermaJi5are prin edenta6ii 9ntin7e 7ituate 9n zone5e 5atera5e. (e:acerea
9n56imii etaLu5ui in:erior 9n ace7te 7itua6ii creeaz condi6ii5e unui 7pa6iu interoc5uzai
:unc6iona5 Bi a5e unei po7turi optime. "va5uarea dimen7iunii vertica5e a etaLu5ui
in:erior 7e :ace atCt pentru pozi6ia po7tura5 a mandiDu5ei Mdimen7iunea vertica5a de
po7turOF cCt Bi pentru pozi6ia de intercu7pidare maJim Mdimen7iunea vertica5 de
intercu7pidareO prin m7urarea di7tan6ei dintre un punct 7ituat pe mandiDu5 Mreper
moDi5O Bi un punct de pe maJi5ar Mreper :iJO. *e oDiceiF m7urarea 7e :ace 9ntre
gnation Bi 7uDnaza5e M:ig. 1.3.O. *i:eren6a dintre dimen7iunea vertica5 de po7tur Bi
dimen7iunea vertica5 de intercu7pidare reprezint 7pa6iu5 interoc5uzai.
9n 7copu5 determinrii dimen7iunii vertica5e 7unt uti5izate metode
antropometrice Bi :unc6iona5e: metoda ]i55i7F metoda ]rightF metoda
AppenrodtF Si5vermannF ]i5dF Kic8eU etc. i
>
1
35E
G6A7:9:G5=
Meto#e antro%ometrice fr re%ere %ree.trac+ionale
(eprezint eventua5itatea cea mai :recvent de determinare a dimen7iunii
vertica5e a etaLu5ui in:eriorF Do5navu5 prezentCndu-7e 5a medic pentru prima
oar 9n :aza de edentat tota5. %e5e mai :recvente metode antropometrice. :r
repere preeJtrac6iona5eF 7unt urmtoare5e:
G meto#a 9eonar#o #a Vinci compar dimen7iunea eta5on m7urat na7ion-
7uDnaza5e cu dimen7iunea modi:icat 7uDnaza5e-gnation[ 9ntre ace7te
dimen7iuni treDuie 7 eJi7te ega5itate per:ect M:ig. 1.1.O[
Mi meto#a 9eonar#o #a Vinci mo#ificat adaug 5a dimen7iunea eta5on 3 cmF 7au
impune m7urarea de 5a ophrion 5a 7uDnaza5e M:ig. 1.1.O[
/ig. 1.1. - 'etoda !eonardo da inciF c5a7ic Bi modi:icata
ZZ meto#a Boianov con7ider 7egmentu5 eta5on reprezentat de di7tan6a
intercomi7ura5 care 7e raporteaz 5a di7tan6a m7urat 9ntre punctu5 p5a7at
5a inter7ec6ia 5iniei mediane cu 5inia cutaneo-mucoa7e a roBu5ui Duze5or Bi
gnation[ datorit modi:icri5or 7urvenite prin edenta6ie tota5F materia5izate
prin diminuarea roBu5ui Duze5orF invaginarea
ace7toraF re5aJarea :entei 9n an7amD5uF care toate
:ac ca metoda Boianov 7 devin impracticaDi5F
9n c5inica de <natoprotetic din IaBi uti5izm
meto#a Boianov mo#ificat de Bur5ui 9n cadru5
creia reperu5 eta5on comi7ur-comi7ur a :o7t
9n5ocuit cu di7tan6a interpupi5ar[ )1 meto#a Eilli$
con7ider 7egmentu5 eta5on ca :iind
di7tan6a 9ntre :anta 5aDia5 Bi unghiu5 eJtern
a5 ochiu5ui[ ace7t 7egment eta5on 7e compar cu
7egmentu5 variaDi5 reprezentat de di7tan6a
gnation7uDnaza5e uti5izCnd un in7trument 7pecia5F
oc5uzometru5 ]i55i7 M:ig. 1.5.O[
357
/ig. 1.5F - 'etoda ]i55i7
V. B8(98l, C, ,i:(;(M<8
a meto#a %lanului #e la WranLfurt Mmetoda !andaO urmreBte ega5itatea per:ect
9ntre 7egmentu5 7uperior m7urat din verteJ 5a p5anu5 5ui /ran8:urt Bi 7egmentu5
in:erior m7urat de 5a p5anu5 5ui /ran8:urt 5a p5anu5 Dazi5ar mandiDu5ar[
ZZ meto#a com%a$ului #e aur A%%enro#t uti5izeaz un compa7 7pecia5 con7truit
care materia5izeaz di7tan6a optim a etaLu5ui in:erior careF dup ace7t autorF
reprezint 3^5 din di7tan6a 7uDnaza5e-gnation m7urat cCnd Do5navu5 6ine gura
de7chi7 M:9g. 1.EFO.
/ig. 1.EF - 'etoda compa7u5ui de aur
XQ.-.RXaii-..X..F[ 7. R comp5etate totdeauna prin metode , ? R
SZe .iicioae9e antropo5ogice nu 7e veri:ic prin metode XI :ia ae
-e:erin6 metoda :unc6iona5 7au 7e .-7iVV cete : rr
deierminri.
TSYi .cieZi:- .arii aanen7iunii vertica5e prin metode :unc6iona5e 7e . it
RXIX- ",Kiuaa SF cir1, *iografic, care o:er criterii oDiective privind ILLr-a.a -`S.iei
p@7iXr-5e nrin 9nregi7trarea 5iniei izoe5ectrice Mde repau7 A7c@ia[ caracteri7tice
re5a6iei de po7tur. In uti5izarea metodei rcZr -rrvbr u:ice 7e pb iie ao5ica Bi
metoda Dio-:eed-Dac8-u5ui 9n cadru5 cruia Gmi'O 0aZ "n -
3
iroiea@t tin@or
7tarea de re5aJare pCn 5a oD6inerea 5iniei
A5te metode uti5izate 9n cadru5 metode5or :unc6iona5e 7uD7tituie re5a6ia de
po7tar cu re9a:ii mand9Du5o-craniene de #inamic func+ional fonetic. In ace7t
caz nu 7e mai 9nregi7treaz 7pa6iu5F de inoc5uzie :izio5ogic ci cu aLutorai unor te7te
:onetice 7e 9nregi7treaz 7pa6iu!minim de vorDire.
Meto#a Eil# uti5izeaz pentru detenninarea 7pa6iu5ui minim de articu5are
:onetic :onema AmaYF prin pronun6area unor cuvinte de tipu5:
352
G6,7:9:G5=
AmamaYF A"niaYF A<hioYF deoarece 5a 7:CrBitu5 pronun6ri5or 9ntre arcade apare
7pa6iu5 minim de articu5are :onetic.
Meto#a (o*in$on uti5izeaz pentru determinarea 7pa6iu5ui minim de
articu5are :onetic :oneme5e: A:eYF F.veYF p5a7ate 5a 7:CrBitu5 cuvinte5or.
Meto#a /ilvermann uti5izeaz te7te :onetice ce con6in :onema Ae77eY
termina5 9n cuvinte cum 7unt: Atendre77eYF Acare77eYF A5ie77eY etc.
9n practic uti5izm toate ace7te metode 9n 7ucce7iunea ]i5d-Si5vermannF
deoarece prima metod oD6ine o coDorCre mai mare a mandiDu5ei dar Bi o re5aJare
mu7cu5ar core7punztoareF 9n timp ce a doua metod aduce mandiDu5a 5a o
dimen7iune vertica5 :unc6iona5 convenaDi5.
d. (eper dentar
9ntre ce5e dou arcade eJi7t un 7pa6iu de ,-1 mmF denumit de Thomp7on Bi
Izard $%a+iul #e noclu&ie fi&iologic. Ace7ta 7e mai numeBte Bi $%a+iul interoclu&al
Bi e7te 5a nive5u5 cu7pidu5ui mezia5 a5 mo5aru5ui de E ani de 3F2-,F7 mm MBare55eO.
'ai poart denumirea de clearance interoclu&al 7au Bfree waZ $%ace ".
*eterminarea 7pa6iu5ui interoc5uza5 7e :ace tra7Cnd cu creionu5 chimic pe :a6a
ve7tiDu5ar a inci7ivi5or mandiDu5ari nive5u5 marginii inciza5e a inci7ivi5or maJi5ari
9n re5a6ie centric Bi 9n re5a6ie de po7tur. *i:eren6a dintre ce5e dou 5inii 7e
m7oar cu o rig5 7au compa7 Bi e7te de ,-1 mm M7pa6iu5 5ui Thom7on Bi IzardO
M:9g. 1.3. aF DF cO.
#n a5t mod de m7urare a 7pa6iu5ui interoc5uza5 con7t 9n determinarea
dimen7iunii vertica5e de po7tur Bi a dimen7iunii vertica5e 9n re5a6ie centric 5a
nive5u5 etaLu5ui in:erior MSn-<nO. *i:eren6a dintre va5ori5e ace7tor dimen7iuni e7te
tocmai 7pa6iu5 minim de vorDireF denumit Bi 9n ace7t :e5 datorit interpretrii 7a5e
drept un 7pa6iu nece7ar articu5rii :onetice.
*eterminarea 7pa6iu5ui interoc5uza5 Bi a dimen7iunii vertica5e de po7tur 7e
dovedeBte a :i de mare importan6 9n pierderea rapoarte5or intermaJi5are prin
edenta6ii 9ntin7eF dar mai a5e7 9n di7homeo7tazii5e decompen7ate. (e:acerea
9n56imii etaLu5ui in:erior 9n ace7te 7itua6ii creeaz condi6ii5e unui 7pa6iu
interoc5uza5 :unc6iona5 Bi a5e unei re5a6ii de po7tur optime.
*atorit interpretrii 7a5e drept un 7pa6iu nece7ar articu5rii :oneticeF a mai
:o7t denumit Bi $%a+iul minim #e vor*ire. Spa6iu5 5iDer are o mare variaDi5itate
5egat de gradu5 de aDraziune dentarF pierderea din6i5or 9n zona 5atera5F eJi7ten6a
unui 7pa7m mu7cu5ar etc. <arnic8 Bi (arn:Lord con7ider di7tan6a interoc5uza5 9n
:unc6ie de tra7eu5 e5ectromiogra:9cF denumind-o di7tan6a e5ectromigra:ic
interoc5uza5 ca :iind de 3F3 mmF 9n timp ce di7tan6a interoc5uza5 c5inic era de 3F7
mm. !a unii 7uDiec6iF autorii cita6i au g7it un cCmp e5ectromiogra:ic 5iDer de pCn
5a 33F3 mm. Spa6iu5 5iDer
ISO
V. B8(985, C. M:(;(,<V
interoc5uza5 poate :i mrit 7au micBorat 9n cadru5 ace5eiaBi pozi6ii po7tura5e prin
ridicarea 7au coDorCrea oc5uziei.
In 7copu5 determinrii :ree ?aU 7pace-u5uiF Barre55e uti5izeaz un 7timu5ator
e5ectric a7emntor miomonitoru5ui Tan8e57on.- "5ectrozii aBeza6i pretragian
7timu5eaz direct 7au indirect muBchii ridictori. Stimu5atoru5 uti5izat are o
:recven6 :iindamenta5 mai mic de 3--- Kz Bi o :recven6 a trenuri5or de
impu57uri de 3 pe 7ecundF cu o durat de 3, m7.
In cazu5 9n care 7pa6iu5 de inoc5uzie e7te norma5F arcade5e 7e 5ove7cF 9n timpu5
7timu5riiF cu un zgomot caracteri7tic.
*ac contractu5 nu 7e produce 9n7eamn c :ree ?aU 7pace-u5 e7te mritF iar
dimen7iunea vertica5 de oc5uzie e7te micBorat.
e. (eper 5aDia5
Buze5e 9nchid :anta 5aDia5 :r a 7e contracta 7au r7:rCnge.
:. (eper 5ingua5
9ntre :a6a dor7a5 a 5imDii Bi Do5ta pa5atin treDuie 7 eJi7te un 7pa6iu numit
7pa6iu5 *onder7F 7imi5ar c5earance-u5ui oc5uza5.
Importan6a pozi6iei po7tura5e a mandiDu5ei ca pozi6ie de re:erin6 9n
reaDi5itri5e oc5uza5e rezid tocmai 9n con7ervarea 7pa6iu5ui interoc5uza5 Bi a
echi5iDru5ui neuromu7cu5ar a5 muBchi5or eJtremit6ii ce:a5ice. %omparCnd
c5earance-u5 oc5uza5 eJi7tent cu c5earance-u5 norma5F 7e poate 7taDi5i m7ura 9n care
eJi7t o aDatere de ia mor:o5ogia Bi :unc6ia norma5F precum Bi orientarea privind
nece7itatea 9n56rii p5anu5ui de oc5uzie.
4,2. RELA|A CENTRC
4.2,1. Defini[ie
*up prerea tuturor autori5or care 7-au ocupat 9n cercetri5e 5or de pozi6ii5e
mandiDu5o-cranieneF re5a6ia centric 7e dovedeBte a :i de cea mai mare importan6
ca pozi6ie :undamenta5 de re:erin6 9n aprecierea 7trii de echi5iDru a 7i7temu5ui
7tomatognatF ca Bi 9n mari5e reaDi5itri a5e oc5uziei.
9n anu5 39-5F %ampionF 7tudiind miBcri5e de 9nchidere Bi de7chidere pe care
5e eJecut mandiDu5aF a oD7ervat c pentru o anumit amp5itudine ace7tea 7e
rea5izeaz printr-o miBcare de rota6ie pur.
+reocupat de intere7area articu5a6iei temporo-mandiDu5are 9n :izio5ogia Bi
pato5ogia 7i7temu5ui 7tomatognatF 9n ami5 39,-F 'c%oI5um numeBte aJa miBcrii
de rota6ie pur a condi5i5or 9n cavitatea g5enoid ATermina5 hinge
3E-
G6,7:9:C5=
aJi7Y Bi imagineaz un procedeu de 9nregi7trare a ace7teia cu aLutoru5 unui
di7pozitiv pe care 3-a denumit AKinge aJi7 5ocatorY.
)o&i+ia man#i*ulo1cranian n care con#ilii %ot efectua mi'cri #e rota+ie
%ur n -urul a.ei *alama (a.a terminal #e nc2i#ere" a fo$t #enumit ulterior
%o&i+ie #e retru&ie nefor+at, %o&i+ie 8gamentar, rela+ie centric.
Nenumrate5e de:ini6ii Bi interpretri a5e re5a6iei centrice con7tituie tot atCtea
7ur7e de controver7 Btiin6i:ic reprezentCnd adevrate La5oane de evo5u6ie a
concep6ii5or 9n ace7te domenii. %on7iderm c trecerea 5or 9n revi7t poate
9ndeprta une5e con:uzii eJi7tente 9n momentu5 actua5 9n 5iteratura de 7pecia5itateF
o:erind 9n ace5aBi timp une5e criterii de orientare 9ntr-un domeniu controver7at.
#na din ce5e mai vechi de:ini6ii a5e re5a6iei centrice apar6ine Societ6ii
Na6iona5e de +rotetic din State5e #nite a5e Americii Bi dateaz din 393-:
BMan#i*ula e$te n rela+ie centric atunci cn# con#ilii $e afl n %o&i+ia lor cea
mai retru#at #in care ma.ilarele %ot face mi'cri laterale ". *e:ini6ia p5eac de 5a
9nregi7trri5e arcu5ui gotic oD6inute de <U7i 9n 39-2 Bi re5uate 9n 39,9 cCnd autoru5
:ace cuno7cute opinii5e 7a5e privind reproductiDi5itatea pozi6iei retrudate a
mandiDu5ei M<ri::in Bi 'a55orO. *eBi <U7i 9n 7crieri5e 7a5e atrgea aten6ia a7upra
unui anumit grad de de7chidere a guriiF de:ini6ia o:erit de Societatea Na6iona5 de
+rotetic nu 7e re:erea 5a o anumit dimen7iune vertica5F 5uCnd 9n con7idera6ie
numai rapoarte5e retrudate a5e condi5i5or 9n articu5a6ia temporo-mandiDu5arF :apt
pentru care prin re5a6ia centric 7e 9n6e5egea numai raportu5 mandiDu5o-cranian 9n
7en7 orizonta5F antero-po7terior.
<ri::inF 'a55or Bi a56ii 7unt de acord cu acea7t de:ini6ieF :iind ei 9nBiBi de
prere c re5a6ia centric e$te cea mai %o$teroar %o&i+ie man#i*ular nefor+at
#in care man#i*ula %oate e.ercita mi'cri laterale li*ere.
Saadoun con7ider re5a6ia centric drept ra%ortul man#i*ulo1cranian cu
con#ilii man#i*ulari n %o&i+ia cea mai %o$teroar, cea mai nalt 'i me#ian, #e
la care $e %ot efectua toate mi'crile man#*ulare. /a6 de de:ini6ia Societ6ii
Na6iona5e de +roteticF care 5ua- 9n con7iderare numai pozi6ia centric a condi5i5or
9n cavitatea g5enoidF caracterizCnd-o drept o re5a6ie de pozi6ionare orizonta5
antero-po7terioar a mandiDu5ei :a6 de craniuF de:ini6ia 5ui Saadoun precizeaz un
a5 doi5ea e5ement de:initoriu 9n determinarea pozi6iei centrice mandiDu5o-craniene:
o7u5 mandiDu5ar e7te reperat in 7en7 tran7ver7a5 prin aBezarea 7a pe 5inia median.
9n anu5 39E2 Academia de +rotetic *entar din State5e #nite a de:init re5a6ia
centric 9n modu5 urmtor: A rela+ia centric a ma.ilarelor e$te cea mai retru#at
%o&i+ie fi&iologic a man#i*ulei fa+ #e ma.ilar, ctre 'i #e la
3E3
V. B8(985, C. M:(;(,<8
care %ot fi efectuate mi'cri #e lateralitate. n acea$t rela+ie %ot e.i$ta #iferite
gra#e #e $e%arare a ma.ilarelor. =a $e afl in a%ro%iere #e a.ul *alama". *eBi
e5udeaz reperarea tran7ver7a5 a mandiDu5ei 9n re5a6ia #"ntr&#2F de:ini6ia
Academiei de +rotetic are meritu5 de a readuce 9n di7cu6ie :aptu5 c gradu5 de
A7eparare a maJi5are5or poate :i di:eritY. *ar acea7t u5tim precizare dovedeBte
in7u:icien6a de:ini6iei mai 7u7 amintiteF care pentru aceeaBi re5a6ie centric admite
de :apt mai mu5te pozi6ii mandiDu5o-craniene.
%he7tiunea :undamenta5 a ace7tei de:ini6iiF ca Bi a a5tora de ace5aBi genF
con7t 9n a con:unda 9nregi7trarea re5a6iei centr5ce cu 9nregi7trarea aJei de rota6ie
pur. 9ntr-adevrF 9n cadru5 9nregi7trrii aJu5ui BamierF mandiDu5a e7te pozi6ionat
pe 5inia median cu condi5ii retruda6i 9n cavitatea g5enoidF p7trCnd po7iDi5itatea
miBcri5or de 5atera5itate mandiDu5ar.
AJu5 termina5 9Bi p7treaz pozi6ia 5a dimen7iuni vertica5e di:eriteF 9ncepCnd
cu dimen7iunea vertica5 de oc5uzie Bi 7:CrBind cu dimen7iunea vertica5 din
momentu5 trecerii de 5a miBcarea de rota6ie pur 5a miBcarea comDinat de rota6ie Bi
tran75a6ieF care pre7upune moDi5izarea anterioar a condi5i5or Bi po7terioar a aJe5or
in7tantanee de rota6ie. %ea de a doua 5imit a pozi6iei mandiDu5are core7punde unei
de7chideri 9ntre margini5e inciza5e de 39 mm dup +o77e5t Bi ,7 mm dup (am:Lord
Bi A7h M:ig. 1.7.O.
=M
,/l2 RC
` Z

3E, /ig. 1F7. - *e7chiderea interine5za5i5 core7punztoare rota6iei pare I'

l intercu7pidare maJim (% l re5a6ie centric h l
7pa6iu5 de incc5?Ce :izio5ogic a l 3,Y I-II l 39-
,7mm
-, %
,7mm
G6,7:EC5=
*up prerea noa7trF din mu5titudinea pozi6ii5or pe care 5e ocup mandiDu5a
atunci cCnd eJecut o miBcare de rota6ie purF una 7ingur e7te 9n re5a6ie centricF Bi
anume cea a:5at 5a o dimen7iune vertica5 norma5. *e a5t:e5F una din ce5e mai
comp5ete de:ini6iiF apar6inCnd 5ui %ari OIBoucherF arat c: A rela+ia centric e$te
rela+ia care e.i$t ntre man#i*ul 'i craniu ia o #imen$iune vertical #e oclu&ie
comet, cu con#ilii $itua+i n %o&i+ia lor cea mai retra$, nefor+at in cavitatea
glenoi#, %o&i+ia #e la care $uni %o$i*ile mi'crile #e lateralitate 'i o u'oar
mi'care #e retru&ie ".
*in ce5e eJpu7e pCn aici rezu5t c de:ini6ia re5a6iei eentr8e a cuno7cut
:ormu5ri variateF datorit interpretri5or di:erite ce 7-au dat ace7tei importante
pozi6ii mandiDu5o-cranieneF evo5uCnd de 5a 7taDi5irea pozi6iei centrice a condi5i5or
9n cavit6i5e g5enoideF 5a precizarea rapoarte5or mandiDu5o-craniene 9n ce5e trei
direc6ii aie 7pa6iu5ui: 7agitaiF tran7ver7a5F vertica5.
+rin re5a6ie centric mandi:ouio-cranian 7e 9n6e5ege acea %o&i+ie
man#i*ular o*+inut %rin contrac+ia ec2ili*rat a mu'c2ilor man#ucatori, cate
#etermin core$%on#en+a %lanurilor me#iane man#i*ulo1craniene, o #imen$iune
vertical corecta (in oclu&ie %entru %acientul #enta", cu con#i+ii centra+i n
cavitatea glenoi# M. Ber9u9:.
TreDuie :cut o men6iune 9n 5egtur cu termenu5 de Are5a6ie cen5rie:: ZI ce
7-a 9ncet6enit 9n 5iteratura de 7pecia5itate din 6ara noa7tr Bi care a :o7t :o5o7ii 9ntr-o
vreme a5turi de termenu5 Are5a6ie centratY AmDii termeni 7e re:er de :apt 5a
ace5aBi raport mandiDu5o-cranianF de re:erin6 9n 7tudiu5 7taticii Bi dinamicii
mandiDu5areF cCt 7i 9n terapia re7tauratoare a di7:unc6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognat.
*i:eren6a de :ormu5are provine din traducerea din 5imDa :rancez a termenu5ui
Areiation centreeY Mre5a6ie centratO Bi pre5uarea termenu5ui A%entric (eiationYI
Mre5a6ie centricO din 5iteratura de 7pecia5itate nordicF eng5ez Bi americanF
#.2.2. Concep[ii privind rela[ia centric
(e5a6ia centric reprezint unu5 dintre ce5e mai controver7ate domenii a5e
gnato5ogiei. *e mai mu5te decenii acea7t pozi6ie mandiDu5o-cranian :ace oDiectu5
a numeroa7e cercetri menite 7 c5ari:ice imp5ica6ii5e pozi6iei :undamenta5e de
re5a6ie centric a mandiDu5ei 9n pato5ogia 7i7temu5ui 7tomatognatF precum Bi
de:inirea :actori5or ce o condi6ioneazF miL5oace5e de redre7are etc.
163
V. B8M98M, C. M:(;(,<8
,. Conce%+ia anatomic
9nc de 5a 9nceputuri5e cercetri5or 9n ace7t domeniuF rela+ia centric a :o7t
caracterizat ca o pozi6ie pa7iv anatomicF rea5izat :r interven6ia unor re5ee
:unc6iona5e. *e a5t:e5F prime5e cercetriF e:ectuate de 'c%o55um Bi Stuart au de7cri7
rela+ia centric drept o re5a6ie matidiDu5o-cranian retrudatF precizCnd raporturi5e
articu5are ce permit rea5izarea ei. #5teriorF (am:Lord Bi A7hF Bri55 Bi a56ii au
denumit-o re5a6ie 5igamentarF datorit in:5uen6rii 7a5e prin intermediu5
5igamente5or articu5a6iei temporo-mandiDu5areF care ar ghida pozi6ionarea pa7iv a
o7u5ui mandiDu5arF iar interven6ia activ a muBchi5or moDi5izatori. *in punct de
vedere anatomicF raporturi5e mandiDu5o-craniene 9n pozi6ie de re5a6ie centric
prive7c rapoarte5e 5a nive5u5 articu5a6iei temporo-mandiDu5areF 5a nive5u5 corpu5ui
mandiDu5ar Bi 5a nive5u5 arcade5or dentare.
a. !a nive5u5 articula+iei tem%oro1man#i*ulare pozi6ia de re5a6ie centric
mandiDu5o-cranian pre7upune centrarea amDi5or condi5i 9n cavit6i5e g5enoideF
a7t:e5 9ncCt din acea7t pozi6ie 7 :ie 9nc po7iDi5e miBcri de 5atera5itate Bi
retruzie a mandiDu5ei.
_o5a a con7tatat c 9n partea intern a cavit6ii g5enoide core7punztoare
po5u5ui intern a5 condi5u5uiF eJi7t o :a6et neted. !oca5izarea ce5or doi condi5i 9n
dreptu5 :a6ete5or re7pective core7punde aJei termina5e.
9n 397EF 9n urma unor 7tudii antropo5ogice e:ectuate pe cranii din di:erite
epociF apar6inCnd co5ec6iei In7titutu5ui de Antropo5ogie din IaBiF arn de7cri7 5a
partea 7uperioar a pantei articu5are tempora5e o 7upra:a6 netedF a5ungitF ce
core7punde pozi6iei centrate a condi5u5ui 9n cavitatea g5enoidF pe care am denumit-
o $u%rafa+ #e ero&iune %rin rota+ie, ea core7punzCnd pozi6iei centrice a condi5i5orF
deci miBcrii de rota6ie pur M. Bur5uiO.
D. (a%oartele cranio1man#i*ulare 5a nivelul cor%ului man#i*ular cer
ca mandiDu5a 9n re5a6ie centric 7 7e a:5e centrat pe 5inia medio-7agita5 a
craniu5uiF iar 9ntre craniu Bi mandiDu5F 7 7e a:5e o di7tan6 concretizat
printr-o dimen7iune vertica5 corect.
c. *ac 9n mod norma5 rapoarte5e interarcade pot :i de oc5uzie centric
7au 9n imediata apropiere a intercu7pidrii maJimeF ^n 7itua6ii pato5ogiceF
5a o pozi6ie centric a mandiDu5ei nu core7punde 9ntotdeauna o pozi6ie
armonioa7 9ntre arcadeF ace7tea :iind dep5a7ate 9ntr-o direc6ie 7au a5ta.
!a edentatu5 tota5 ace7te rapoarte dentare 5ip7e7cF e5e :iind 7imu5ate cu aLutoru5
machete5or de oc5uzie.
+entru 7u76intorii concep6ieiF re5a6ia-centric mandiDu5o-cranian e7te o
pozi6ie pa7iv ne:unc6iona5F :apt care 95-determin pe $aDcene5i 7 con7idere c
pentru determinarea re5a6iei centriceF retrudarea mandiDu5ei 7e
3E1
G6,7:9:G5=
poate oD6ine printr-o uBoar pre7iune pe mentoriF aproJimat de Ingerva5i 5a ,F5-
8g. (am:LordF Ingerva5iF Brii0 con7ider c pozi6ia retrudat a mandiDu5ei e7te
a7igurat de 5igamente5e ineJten7iDi5e a5e articu5a6ieiF :apt pentru care o denume7c
pozi6ia 5igamentar.
B. Conce%+ia func+ionali$t
Su76intorii concep6iei :enc6iona5i7te con7ider c :actoru5 :unc6iona5 e7te de
prim importan6 9n pozi6ionarea mandiDu5ei. %on7iderCnd re5a6ia centric drept o
pozi6ie mandiDu5o-cranian rea5izat prin re:5eJe doDCnditeF aceBti autori au 9n
vedere contriDu6ia :actoru5ui neuromu7cu5ar care ac6ioneaz 9n rea5izarea
rapoarte5or mandiDu5o-craniene optime prin intermediu5 re:5eJe5or proprioceptive.
/ondatoru5 ace7tei orientri :tmc6iona5i7te e7te cercettoru5 american Tan8e57onF
care a introdu7 9n gnato5ogie conceptu5 re5a6iei miocentriceF 5a Daza cruia 7e a:5
echi5iDru5 neuromu7cu5ar a5 grupe5or mu7cu5are moDi5izatoare.
C. Conce%+ia anatomo1func+ionali$t
%on:ormF ace7tei concep6iiF 9n rea5izarea re5a6ii5or centrice particip
deopotriv :actorii anatomici Bi :unc6iona5iF ceea ce 3-a determinat pe N. AF Shore
7 de:inea7c re5a6ia centric drept raportu5 armonicF echi5iDrat a5 mandiDu5ei cu
Daza craniu5ui 9n pozi6ie po7terioar condi6ionat de ctre muBchiF rezu5tCnd din
re:5eJe5e neuromu7cu5are individua5e.
+entru promotorii teoriei anatomo-:unc6iona5eF re5a6ia centric nu e7te un
re:5eJ 9nn7cutF aBa cum e7te pozi6ia po7tura5 mandiDu5ar. *up !amie Bi
co5aDoratoriiF 5a nou5-n7cut 7i7temu5 neuromu7cu5ar ar :i capaDi5 7 5oca5izeze 9n
7en7 orizonta5 mandiDu5aF 9n timp ce 'oUer7 con7ider c re:5ectivitatea nou-
n7cutu5ui nu e7te 7u:icient pentru a permite ace7tuia 7 duc mandiDu5a 9n aceeaBi
pozi6ie de dou ori. +o7iDi5itatea :iJrii re5a6iei centrice 5a copi5 apare numai atunci
cCnd 7e 7taDi5eBte un p5an de oc5uzie.
Apari6ia prime5or contacte oc5uza5e core7punde apari6iei primi5or 7timu5iF careF
prin rdcina mezence:a5ic a trigemenu5uiF merg pe ca5e poii7inaptic 7 7e integreze
corteJu5ui motorF tran7:ormCndu-7e 9n ZY impu57uri motorii ce 7e de7carc a7upra
motoneuroni5or a din nuc5eu5 ma7ticator. A7t:e5F prin apari6ia :ronta5i5or temporariF 7e
produce mai 9ntCi un ghidaL re:5eJ a5 mandiDu5ei 9n 7en7 antero-po7terior Bi 7taDi5irea
prime5or rapoarte anatomice reproductiDi5e.
<hidarea Bi 7taDi5izarea re:5eJ 9n 7en7 tran7ver7a5 au 5oc numai dup apari6ia
mo5ari5or. "rup6ia norma5 condi6ioneaz 7taDi5izarea mandiDu5ei 9ntr-o pozi6ie
armonioa7F 9n timp ce erup6ia pato5ogic duce 5a a7imetrii BiF 9n genera5F 5a
anoma5ii de pozi6ie mandiDu5ar. In cur7u5 erup6iei din6i5or de:initivi are 5oc
7chematizarea proce7u5ui de 7taDi5izare re:5eJ a re5a6iei centrice.
3E5
V. B8(9Vl, C. M:(;(,<8
!a adu56i apari6ia de contacte premature Bi inter:eren6e oc5uza5e duce 5a
apari6ia unor 7timu5i noi care determin mandiDu5a 7 g7ea7c a5te pozi6ii. 9n ace7t
proce7 de readaptareF un ro5 important revine cereDe5u5ui prin coneJiuni5e 7a5e
ponto-cereDeioa7e.
!a edentatu5 par6ia5 9ntin7 Bi 5a edentatu5 tota5F di7pari6ia proprioceptori5or din
parodon6iu duce 5a di7pari6ia 7tirnu5i5or de contro5 ai pozi6iei de re5a6ie centric. +e
Daza re:5eJe5or proprioceptive mu7cu5are remanenteF precum Bi a impu57uri5or cu
punct de p5ecare din articu5a6ia temporo-rnandiDu5arF 7e aLungeF 9n 7itua6ia
protezriiF 5a :ormarea unor re:5eJe noiF eJteroceptiveF avCnd ca punct de p5ecare
mucoa7a gingiva5. Ace7te re:5eJe au :o7t numite de ctre (uDinov re:5eJe gingivo-
mu7cu5are. 0, Conce%+ia clinic 'i anatomo1functional
i .ZI-79i0 Jmoentie unitar core5eaz :actorii anatomici Bi :unc6iona5i cu
cu I I vAA . v - R i F Vt duce 5a modi:icarea re5a6iei centrice. Cr7ta Bi
- a .", NG 7i7temu5ui 7tomatognat produc atCt modi:icarea
r 2bi c
r
, .O 7uport a5 re5a6iei centriceF cCt Bi di7pari6ia re:5eJe5or
9 a- v Q.X M 7 - rezu5tatu5 interdependen6ei :actori5or anatomici care
3
v tb. t !Srt i I aogi c a5 re5a6iei centriceF cCt Bi di7pari6ia re:5eJe5or
t- 0aXFa a rezu5tatu5 interdependen6ei :actori5or anatomici care
oai iFMZZo5ogic ai re5a6iei mandiDu5o-maJi5are cu :actorii
.b-L9 0R .rora un ro5 :undamenta5 revine mu7cu5aturii.
- I Ya . i. YhI` n'ir proprioceptive etc. /actorii c5inici pot modi:ica
-Z- . . Z Ra Q ic1 ICz a rea5izrii ei. *ate :iind marea variaDi5itate
R i a? baSF ica proce7e5or :izio5ogice ce 7tau 5a Daza rea5izrii
Lu ce c7ie airici5 Bi preten6ioa7 inten6ia de determinare a re5a6iei
Yai X R ISrrce +iiim 9n prezent neeJi7tCnd o metod de determinare care 7
>1 YiF -- i r[L `e5:a:ia centric treDuie 7 :ie eJpre7iaF rezu5tanta pozi6ionrii
.iaaoaF0..Y-Z [ Juic:iunaie totodatF veri:icate para5e5 prin tomogra:ii Bi
- M Yomogra:ii. (e5a6ia centric e7te o pozi6ie activF doDCndit prin
i R R..0--a conLugat a :actori5or anatomici cu cei :unc6iona5i Bi c5inici
( eiiihcrgOF
4.2,3, Dezvoltarea rela[iei centrice
9nainte de erup6ia din6i5or 5a copi5u5 nou-n7cutF mandiDu5a prezint o mare
in7taDi5itateF datorit 5ip7ei de coordonareIp7iho-motorie caracteri7tic vCr7teiF a7t:e5
c e7te aproape impo7iDi5 de a determina o re5a6ie mandiDu5o-cranian con7tant.
%u toate ace7teaF 7e poate vorDi de un rudiment a5 ace7tei
3EE
3 I G6,7:EGM=
reia6ii rea5izate 9n timpu5 deg5uti6iei. Adevrate5e re:5eJe de pozi6ionare
centric mandiDu5o-cranian apar odat cu erup6ia primi5or din6i 9n zona
anterioar a arcadeiF :apt ce 5imiteaz Bi diriLeaz miBcri5e de propu57ie
mandiDu5ar. In:5uJu5 nervo7 p5ecat de 5a nive5u5 Daro-receptori5or parodonta5i
7trDate ca5ea trigemina5C prin intermediu5 dendrite5or
neuronu5ui cu 7oma 9n. nuc5eu5 mezence:a5ic trigemina5 care 95 diriLeaz 7pre
neuronu5 a a:5at 9n nuc5eu5 motor trigemina5 cruia 9i mode5eaz activitatea
determinCnd o contrac6ie mu7cu5ar mai mu5t 7au mai pu6in inten7F
core7punztoare nece7it6i5or :unc6iona5e dar care 7 a7igure protec6ia 6e7uturi5or
parodonta5e. A7t:e5F prin apari6ia :ronta5i5or temporariF 7e produce un ghidaL
mecanic duD5at de un act re:5eJ denumit re:5eJ parodonto-mu7cu5ar M(uDinovOF
care 9mpreun 7taDi5izeaz mandiDu5a 9n 7en7 antero-po7teriorF con7tituind 9n
ace5aBi timp Bi o treapt tranzitorie pentru pozi6ionarea vertica5. <hidaLu5 Bi
7taDi5izarea re:5eJ 9n 7en7 tran7ver7a5 7e produc dup apari6ia mo5ari5or. Schema
7taDi5izrii centrice mandiDu5o-craniene produ7e prin erup6ia din6i5or temporari 7e
de:initiveaz prin erup6ia arcadei de:initive care con7tituie condi6ia mor:o-
:unc6iona5 e7en6ia5 dezvo5trii unei re5a6ii centrice norma5e.
*ezvo5tarea anorma5 a arcade5or Bi maJi5are5or determin de regu5
dezvo5tarea anorma5 a re5a6iei centrice Bi apari6ia ma5re5a6ii5or mandiDu5o-
craniene.
O re5a6ie centric norma5 doDCndit printr-o ac6iune armonioa7 a :actori5or
mor:o-:unc6iona5i 9n timpu5 dezvo5trii 7e poate modi:ica datorit unor contacte
prematureF edenta6ii par6ia5eF 5eziuni odonto-coronare. traumati7meF tumoriF
tratamente 7tomato5ogice incorecte.
!a edentatu5 par6ia5 Bi tota5 di7pari6ia proprioceptori5or din parodon6iu
duce 5a di7pari6ia 7timu5i5or de contro5 a5 pozi6iei de re5a6ie centric. P.-
+e Daza re:5eJe5or proprioceptive remanente precum Bi a impu57uri5or cu
punct de p5ecare din AT'F 7e aLunge 5a 7itua6ia protezriiF 5a :ormarea unor noi
re:5eJe de pozi6ionare cu punct de p5ecare 9n parodon6iu5 de 7u76inere Mre:5eJe
parodonto-mu7cu5areO 7au 9n mucoa7a gingiva5 Mre:5eJe gingivo-mu7cu5are -
(uDinovO.
4.2,4. Determinarea rela[iei centrice
+rin caracteru5 7u con7tantF re5a6ia centric reprezintF :r 9ndoia5F una din
principa5e5e pozi6ii de re:erin6 9n ana5ize5e Bi reaDi5itri5e oc5uza5eF :apt pentru care
acea7t pozi6ie mandiDu5o-cranian 7e Ducur de aten6ia mu5tor cercettori.
'ou5ton a 7uD5iniat importan6a aJu5ui termina5 9n terapia
167
V. BV(9E, C. M:(;(A<8
protetic re7tauratoareF mai a5e7 9n 9nregi7trri5e oc5uza5e. A56i autori au g7it
varia6ii a5e re5a6iei intenmaJi5are datorate atCt pacientu5ui cCt Bi
7uDiectivi7mu5ui eJaminatoru5ui. *e a5t:e5F dup Si5vermannF determinarea
re5a6iei centrice e7te un idea5F o himer 5a :e5 de 9ndeprtat ca Bi pa5parea
in:initu5ui.
9n determinarea re5a6iei centrice eJi7t une5e condi6ii care in:5uen6eaz
pozi6ionarea :ina5 a mandiDu5ei. "5e 7e re:er 5a condi6ii anatomiceF
:izio5ogice Bi c5inice. *intre con#i+iile anatomice amintim: :orma Bi
dimen7iuni5e cavit6ii g5enoideF a5e condi5u5ui Bi meni7cu5ui mterarticu5atF
cap7u5a Bi 5igamente5e articu5are. S-a demon7trat condi6ionarea :izio5ogic
neuromu7cu5ar a re5a6iei centriceF ceea ce a determinat pe Na7hr Bi <ri:ita7 7
recomande practicarea de eJerci6ii mu7cu5are de re5aJare 9n 7copu5
determinrii cCt mai corecte a re5a6iei centrice. ]einDerg a 7uD5iniat
interdependen6a dintre une5e :enomene c5inice :unc6iona5e Bi anatomice 9n
determinarea pozi6iei de re5a6ie centricF
*eterminarea re5a6iei centrice 7e impune 9n practica c5inic 9n dou
7itua6ii:
a. 9n e.aminarea clinic a pozi6ii5or :undamenta5e mandiDu5o-cranieneF
careF prin caracteru5 5or de re5a6ii de re:erin6F con7tituie o etap e7en6ia5 9n
inve7tigarea echi5iDru5ui 7tornatognat[
D. 9n momentul nregi$trrii a.ului $omier, cu 7copu5 rea5izrii
tran$ferului %e un articulator, 9n timp ce eJaminarea re5a6iei centrice
con7tituie o etap de care nu 7e poate trece 9n 7taDi5irea diagno7ticu5ui ca Bi 9n
eva5uarea e:icacit6ii tratamentu5ui ap5icat[ a doua 7itua6ie 7e poate ivi 7au nuF
hotrCrea de a reproduce mecanic 7i7temu5 7tornatognat :iind 5uat 9n :unc6ie
de gravitatea cazu5ui c5inic.
*eterminarea re5a6iei centrice intere7eaz deopotriv gnato5ogu5F
parodonto5ogu5F ortodonti7tu5F odonto5ogu5 7au chirurgu5F dat :iind caracteru5
7u con7tant 5a pacientu5 norma5F precum Bi po7iDi5itatea devieri :recvente a
mandiDu5ei de 5a re5a6ia centric mandiDu5o-cranian ca urmare a unor
a:ec6iuni dento-parodonta5eF articu5areF mu7cu5areF a:ectCnd armonia
mor:o5ogic Bi :unc6iona5 a 7i7temu5ui 7tornatognat. R
'c%oi5um Bi StuartF 7tudiind aJa Bamier termina5 5a un grup de
pacien6i vreme de 9 aniF g7e7c c acea7t pozi6ie rmCne con7tant. Spre
deo7eDire de 'c%oi5um Bi StuartF a56i autori nu accept reproductiDi5itatea
re5a6iei centrice Bi conte7t caracteru5 ei con7tant. Bec8F contro5Cnd c5inic Bi
radiogra:ie re5a6ia centricF g7eBte c eaA.e7te veri:icaDi5 9n 7 cazuri din 3,F
re7tu5 de 5 cazuri prezentCnd aJa termina5 9n a:ara condi5u5ui. 9n urma unor
eJperimentri riguroa7eF /oJ conchide c o eroare Fde 3 mm 9n 5oca5izarea
3E2
G6,7:9:G5=
aJei termina5e genereaz o eroare oc5uza5 de -F-2 ramF care de oDicei e7te
acceptat de ctre pacient.
1.,F1.3. %ondi6ii 9n 7copu5 unei determinri cCt mai eJacte a
nece7aro 9nregi7trrii re5a6iei centrice 7unt nece7are une5e precau6i din
re5a6iei eeotriee partea medicu5uiF care treDuie 7 urmrea7c
crearea de condi6ii de con:ort c5inic pentru
eJaminarea ace7tei re5a6ii. !eLoUeuJ con7ider c A9naintea oricrei 9ncercri
de determinare a re5a6iei centriceF Do5navu5 treDuie 7 :ie p5a7at 9n condi6ii
idea5e de echi5iDru :izio5ogic Bi p7ihic.Y
+entru rea5izarea echi5iDru5ui :izio5ogic a5 grupe5or mu7cu5are
antagoni7te de 5a nive5u5 comp5eJu5ui cranio-cervico-hio-mandiDu5arF
!eLoUeuJ con7ider c e7te nece7ar ca Do5navu5 7 :ie aBezat 9ntr-o pozi6ie
con:ortaDi5 9n :oto5iu5 dentarF avCnd capu5 7priLinit 9n tetierF aBezat 9n
continuarea trunchiu5ui M:ig. 1.2.O. In a:ar de pozi6ia BezCndF autoru5
recomand pozi6ia orto7tatic de po7tur cu picioare5e uBor deprtateF iar
mCini5e atCrnCnd pe 5Cng .trunchi. (am:Lord Bi A7hF +o77e5tF !aur9tzen
recomand ca 9n momentu5 9nregi7trrii re5a6iei centrice pacientu5 7 7e a:5e 9n
pozi6ie BezCndF cu capu5 7priLinit.
/igF 1.2. - +ozi6ia pacientu5ui pentru
determinarea re5a6iei centrice
!iteratura de 7pecia5itate cunoaBte 9n7 Bi a5te orientri 9n ceea ce priveBte
pozi6ia optim de 9nregi7trare a re5a6iei centrice. A7t:e5F Bri55 Bi *a?7onF 9n
?ma unei eJperien6e c5inice 9nde5ungateF con7ider nece7ar ca 9n cadru5
manevre5or de 9nregi7trare a re5a6iei centrice pacientu5 7 :ie aBezat cu5catF
tocmai pentru ea 9nregi7trarea 7 nu :ie a5terat de contrac6ia mu7cu5ar
antigravr:9c. 9n maniera acea7ta 7e e5imin contriDu6ia grupe5or mu7cu5areF
9nregi7trCndu-7e o re5a6ie centJic anatomic 5igamentar pa7iv.
3E9
V. BVM8Mt, C. M/:c8t,<8
#n a7pect deo7eDit de important 9n determinarea re5a6iei centrice 95
reprezint 9ndeprtarea oricrei ac6iuni re:5eJe cu punct de p5ecare articu5ar
7au mu7cu5ar care ar putea in:5uen6a pozi6ionarea mandiDu5ar. (ezu5t de aici
nece7itatea diagno7ticrii Bi tratamentu5ui 5eziuni5or articu5a6iei temporo-
inandiDu5are printr-o terapie adecvat pentru a permite repozi6ionarea centric
a condi5i5or. #neori 9nregi7trarea re5a6iei centrice corecte e7te precedat de
7ptmCni Bi 5uni de tratament a5 a:ec6iuni5or reumati7ma5eF traumatice etc.F ce
apar 8 nive5u5 articu5a6iei temporo-mandiDu5areF
(e5aJarea mu7cu5ar Bi 9ndeprtarea dureriiF a 7pa7me5or Bi contrac6iei
reprezint o important condi6ie a determinrii re5a6iei centrice cranio-
mandiDu5are. (e5aJarea mu7cu5ar 7e rea5izeaz de 5a caz 5a caz prin
antrenamentF miogimna7ticF medica6ie anti7pa7ticF inhiDitori de oc5uzie.
9n cazu5 eJi7ten6ei unui 7pa7m mu7cu5ar ce 9mpiedic aducerea
mandiDu5ei 9n re5a6ie centricF *a?7on recomand p5a7area unui ru5ou de vat
9ntre arcade5e dentare m zona anterioar Bi men6inerea 5ui 9n acea7t pozi6ie
5-,- minuteF timp 7u:icient pentru 9ndeprtarea oricrei contracturi mu7cu5are
M:ig. 1.9.O.
/5g. 1.9. - 'etod 7imp5 uti5izat pentru
WDo7irea muBchi5or manducatori
+entru 9ndeprtarea re:5eJe5or anorma5e de pozi6ionare a mandiDu5eiF
Tan8e57on Bi Barre55e uti5izeaz curen6i de amp5itudine Bi :or6 variaDi5F care
duc 5a aDo5irea re:5eJe5or pato5ogice Bi rea5izeaz E contrac6ie mu7cu5ar
echi5iDrat a grupe5or mu7cu5are manducatoare. In Icazu5 unor re:5eJe
pato5ogiceF Dine con7o5idateF e7te nece7ar 9ndeprtarea ace7tora prin gutiere Bi
proteze provizorii :iJe 7au moDi5e. Bo77 Bi 'oUer7 con7ider 7u:icient 9n ace7t
7en7 8inetoterapiaF eJecutat de trei ori pe ziF con7tCnd din miBcri de
propu57ie Bi retruzieF 5atera5itate dreapt YBi 7tCngF trecCnd prin pozi6ia de
repau7 dup ce pacientu5 men6ine mandiDu5a 9n pozi6ie dep5a7at pCn 5a
5imita apari6iei oDo7e5ii. "Jecutarea ace7tor eJerci6ii timp de 3- zi5e e7te
37-
G6,7:9:G5=
7u:icient pentru oD6inerea aDo5irii re:5eJe5or pato5ogice Bi rea5izarea unei
re5aJri mu7cu5are dep5ine. A56i c5inician0 recomand eJecutarea de miBcri de
de7chidere Bi 9nchidere a gurii pCn 5a apari6ia oDo7e5iiF imediat 9aa9nte de
9nregi7trarea re5a6iei centrice. %ohen ap5ic o cape5in 7au un di7pozitiv ce
rea5izeaz trac6iunea po7terioar a mandiDu5ei prin Denzi e5a7tice pCn cCnd
pacientu5 devine Acondi5o-coriBtiea:I.
(e5aJarea mu7cu5aturii 7triate e7te 9n 7trCn7 5egtur cu nive5u5 tonu7u5ui
p7ihic Bi emo6iona5F :apt pentru care 7e recomand rea5izarea unei atmo7:ere de
9ncredere reciproc 9ntre pacient Bi medicF a unui c5imat de7tin7F 5a care 7e
poate aLunge printr-o conver7a6ie uBoarF conven6iona5F care 7 redea
pacientu5ui 7iguran6a de 7ineF ca5mu5 p7ihic.
*eterminarea re5a6iei centrice reprezint o 9ntreprindere di:ici5F date
:iind numeroa7e5e in:5uen6e anatomiceF :unc6iona5e Bi c5inice ce pot inter:era
pozi6ionarea corect a mandiDu5ei 9n raport cu craniu5. Se a:irm c eJi7t o
concordan6 9ntre controver7a Btiin6i:ic privind :undamentarea teoretic a
ace7tei pozi6ii de re:erin6 Bi comp5eJitatea metodo5ogiei de oD6inere a re5a6iei
mandiDu5o-craniene.
*eterminarea re5a6iei centrice 5a dentat e7te di:erit de 5a 7uDiect 5a
7uDiectF unde eJi7ten6a arcade5or dentare 7imp5i:ic uneori 5ucruri5eF iar a5teoriF
prin p5anuri5e 9nc5inate cu7pidiene cu angu5a6ii inadecvateF conduc mandiDu5a
9n pozi6ie eJcentric. +entru 7uDiectu5 edentat par6ia5 9ntin7 7au tota5 pe unu5
7au amDe5e maJi5areF 9nregi7trarea re5a6iei centrice :ace nece7ar ap5icarea
machete5or de oc5uzie ca adLuvant 9n 7taDi5irea pozi6iei mandiDu5o-craniene
optime 9n ce5e trei p5anuri a5e 7pa6iu5ui.
Q 1.,F1.,. *eterminarea 'etodo5ogia determinrii re5a6iei centrice e7te
re5a6iei centrice 5a deo7eDit de variatF 9ncepCnd cu ce5e mai
pacientU5 dentat 7imp5e Bi empirice metode Bi terminCnd cu
7timu5atoare5e e5ectrice ce5e mai comp5eJe.
9nregi7trarea re5a6iei centrice e7te di:erit pentru detemiinarea 9n 7cop
diagno7tic prin eJaminarea c5inic direct 7au 9n 7cop de tran7:er a5 aJu5ui
termina5. !a pacientu5 edentat tota5F determinarea re5a6iei centrice 7e :ace 9n
7cop terapeuticF machete5e de oc5uzie 7o5idarizate 7ervind 5a montarea 9ntr-un
7imu5ator a5 7i7temu5ui 7tomatognat.
9n practica gnato5ogic nu treDuie con:undat 9nregi7trarea re5a6iei
centrice cu 9nregi7trarea aJu5ui termina5F care nu con7tituie decCt o
component a re5a6iei centriceF eJprimCnd rapoarte5e mandiDu5o-craniene
numai 5a nive5u5 articu5a6iei temporo-mandiDu5areF :r a caracteriza re5a6ia
mandiDu5o-cranianC centric 9n toat comp5eJitatea 7a. *in acea7t cauz.
373
V. B8(985, C, M:(AM<V
determinarea aJu5ui Da5ama cu aLutoru5 arcu5ui :acia5F a5 5ocatoru5ui 7au a5
pantogra:uiui va :i pu7-9n di7cu6ie 5a capito5u5 tran7:eru5ui pe articu5ator.
,. Meto#a (am+-ot# M:ig. 1.3-.O
+acientu5 e7te aBezat 9n :oto5iuF re5aJatF cu tetiera aBezat 7uDoccipita5F iar
7ptaru5 5a un unghi de E--7-d. Operatoru5 cere pacientu5ui 7-Bi re5aJeze muBchii
memDre5or 7uperioareF in:erioare Bi 7pate5uiF ce:ei Bi :e6ei. +acientu5 e7te invitat 7
re7pire 5iniBtit pe na7F :iJCnd cu privirea un punct a:5at 5a 3--1- cm. +entru a oD6ine
o re5aJare mu7cu5ar cCt mai per:ect 7e recomand pacientu5ui 7-Bi oDo7ea7c
muBchii prin miBcri de de7chidere 5arg a gurii Bi men6inerea pozi6iei 3-, minute.
9n cur7u5 determinrii treDuie a7igurate condi6ii de mediu core7punztoareF
9ndeprtCnd po7iDi5it6i5e de 7tre7are a pacientu5uiF prin introducerea ace7tuia 9ntr-
un caDinet 5iniBtitF :r zgomotF varia6ii de 5umin etcF pentru a-i o:eri o atmo7:er
ca5mF propice concentrrii a7upra proDei pe care o eJecutm. In timpu5
determinriiF practicianu5 treDuie 7 vorDea7c cu voce Loa7F monoton Bi :ermF
eJercitCndu-Bi a7t:e5 in:5uen6a a7upra Do5navu5uiF pCn 5a induc6ia hipnoticF dac
e7te po7iDi5.
/ig. 1.3-. - 'etoda (am:Lord de
determinare a re5a6iei centrice
Operatoru5 p5a7eaz indeJu5 mCinii drepte 7uD mentonF iar po5ice5e ace5eiaBi
mCini pe :a6a ve7tiDu5ar a inci7ivi5or mandiDu5ariF diriLCnd mandiDu5a 9n miBcri5e
7a5e de 9nchidere Bi de7chidereFF +o5ice5e va 9mpiedica contactu5 cu antagoniBtii.
+acientu5 va :i 7:tuit 7 7priLine 5imDa pe p5anBeu5 gurii 7au 9n zona anterioar a
pa5atu5ui dur. (am:Lord e7te 9mpotriva r7turnrii viir:u5ui 5imDii 7pre po7terior 7au
:arinJF deoarece ace7ta ar duce 5a dep5a7area condi5u5ui 9napoi Bi 9n Lo7. In
momentu5 9n care practicianu5 are 7enza6ia c pacientu5 nu 7e mai opune miBcrii
mandiDu5areF 7e caut mai 9ntCi 5imitarea miBcrii de 9nchidere Bi de7chidereF 9n aBa
:e5 9ncCt condi5u5 7 e:ectueze o miBcare de rota6ie pur. Se prinde cu mCna 7tCng
r7turnat arcada maJ95arF a7t:e5 ca po5ice5e Bi indeJu5 7 7e p5a7eze ca pu5pa pe
:a6a
172
G6,7:9:G5=
oc5uza5 a premo5ari5or Bi 7 o acopere 9n parte. +acientu5 e7te invitat 7
9nchid gura pCn 5a primu5 contact dentarF timp 9n care degete5e mCinii 7tCngi
7e retrag treptat de pe :a6a oc5uza5 a premo5ari5or. Atingerea arcadei
mandiDu5are cu pu5pa degete5or are drept e:ect 9ndeprtarea re:5eJe5or
anorma5e cu punct de p5ecare parodonta5 iar unghia po5ice5ui de 5a mCna
dreaptF 9n contact cu inci7ivii 7uperiori Loac ro5u5 unui p5an 9nc5inat pe
care 5unec mandiDu5a. 'iBcarea e7te repetat pCn avem 7iguran6a
reproductiDi5it6ii pozi6iei centrice.
+entru re5aJarea mu7cu5ar Bi p7ihic autoru5 recomand
admini7trarea de droguri medicamentoa7e cum ar :i: meproDamatu5 9n doze
de 2---3,-- mg cCteva zi5e.
d. Meto#a (rttl
9n principiuF metoda pro:. Bri5i din. %openhaga urmreBte 9nregi7trarea
re5a6iei 5igamentareF adic a unei pozi6ii pa7ive a mandiDu5ei :a6 de craniuF
9n cadru5 creia 7e eJc5ude contriDu6ia muBchi5or manducatori. +entru
acea7taF Bri55 uti5izeaz pozi6ia cu5cat pentru a 9ndeprta contrac6ia mu7cu5ar
antigravi:ic care ar putea a5tera pozi6ia 5igamentar. ABezat 9n pozi6ia de
e5ec6ie cu5catF 7i7temu5 nervo7 centra5 a5 pacientu5ui nu mai primeBte
impu57uri activatoare a5e tonu7u5ui de 5a o 7erie de 7tructuri peri:ericeF :apt
pentru care re5aJarea mu7cu5ar e7te mu5t uBurat. 9n ace5aBi 7copF pacientu5
e7te 7:tuit 7 7priLine 5imDa 9n zona anterioar a pa5atu5ui Bi 7 eJecute
miBcri 5ente pentru a deveni conBtient de e:ectu5 contrac6iei unui muBchi 7au
a5tu5. !a un numr de 7uDiec6i autoru5 a uti5izat eJamenu5 e5ectromiogra:ic
pentru a oDiBnui pacien6ii 7-Bi contro5eze contrac6ia mu7cu5ar. *up
oD7erva6ii5e autoru5uiF 9n 35-3- minute to6i 7uDiec6ii au doDCndit o notaDi5
aDi5itate 9n a-Bi contro5a contrac6ia mu7cu5ar. 9n ace5aBi modF Bri55 Bi TrUde
9Bi deprind pacien6i a:5a6i 9n pozi6ie cu5catF ca miBcCnd uBor mandiDu5a 7
aLung 5a pozi6ia 5igamentar. +entru pacien6ii de vCr7t medieF 3- minute 7unt
7u:iciente pentru a deveni oc5uzo-conBtien6iF 9n timp ce pentru per7oane5e 9n
vCr7t au :o7t nece7are 3- minute. *up re5aJarea pacientu5ui Bi e:ectuarea de
miBcri de rota6ie purF pacientu5 e7te rugat 7 e:ectueze ca5m 9n continuare
miBcareaF 9n timp ce degete5e operatoru5ui ating uBor mandiDu5a pacientu5uiF
9n7o6ind-o 9n miBcri5e 7a5e pCn cCnd percepe un 7emn :oarte uBor a5 Bocu5ui
condi5uiui 9n pozi6ia :ina5. 'etoda 5ui Bri55 Bi TrUde are avantaLu5 cF
uti5izCnd pozi6ia cu5catF e5imin contrac6ia mu7cu5ar antigravi:icF
ne:or6Cnd mandiDu5a 7pre po7terior. *ezavantaLu5 metodei con7t 9n :aptu5
c pozi6ia cu5cat nu e7te o pozi6ie :unc6iona5 pentru 7i7temu5 7tomatognat.
173
V. B8f8HJ5, C, M:MAM<8 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
C, Meto#a Barreile 1 9aurit&em
9n 7copu5 9nregi7trrii re5a6iei centriceF Barre55e recomand pre7iunea
mandiDu5ei ctre 7upero-po7teriorF practicat cu o 7ingur mCn. +o5ice5e e7te
a'e&at prementonierF iar indeJu5 9ndoit 7uD menton. Bo5navu5 e7te aBezat 9n
:oto5iu cu capu5 7priLinit 9n tetier. Operatoru5F aBezat 9n dreapta Bi 9n :ota
7uDiectu5uiF prinde mentonu5 ace7tuia cu mCna dreapt avCnd indeJu5 9ndoit
7uD menton Bi po5ice5e prementonier. (ea5izCnd o pre7iune diriLat 7pre
articu5a6ia temporo-mandiDu5arF e5 imprima miBcri de 9nchidere Bi
de7chidereF cu amp5itudine din ce 9n ce mai redu7F urmrind p5a7area centric
a mandiDu5ei 9n raport cu craniu5 M:ig. 1.33.O.
Fig. 4.11. - Metoda Barreile-JLauriizen de
determinare a rela[iei centrice
+entru a nu rea5iza compre7iunea 9n articu5a6ia temporo-mandiDu5ar 7e
recomand ca pe m7ur ce amp5itudinea 7cade 9n raza :ina5 a determinrii
pre7iunea 7 7e reduc. Bo5navu5 e7te invitat 7 p7treze pozi6ia mandiDu5o-
cranian a primu5ui contact dentarF dup care 7e contro5eaz repere5e re5a6iei
centrice. *ac repere5e articu5ar Bi mu7cu5ar 7unt norma5eF iar contactu5 dentar
inega5F atunci tu5Durarea oc5uzai treDuie 9ndeprtat pentru a 7e oD6ine re5a6ia
centric.
0. Meto#a )eter 0aw$on
'etoda 5ui *a?7on 7e Dazeaz pe oD6inerea re5a6iei centrice 9n pozi6ie
pa7ivF "gamentar. +acientu5 e7te aBezat 9n pozi6ie cu5catF cu capu5 9n uBoar
eJten7ieF a7t:e5 ca DrDia 7 :ie 9ndreptat 9n 7u7F iar gCtu5 9ntin7 M:ig. 1.3,.O.
'edicu5 7e a:5 9n pozi6ie aBezatF po7tero-5atera5F 6inCnd capu5
pacientu5ui Dine :iJat 9ntre anteDra6u5 7tCng Bi cutia toracic. #5time5e 1
degete a5e amDe5or mCini 7e aBaz 7uD marginea @Dazi5ar a mandiDu5eiF :r a
eJercita pre7iuni pe 6e7uturi5e moi a5e SgCtu5uiF orientCnd mandiDu5a 9n 7u7 B9
9napoi. +o5ice5e amDe5or mCini 7e aBaz prementonier'n dreptu5 7irn:izeiF :r a
produce pre7iuni dureroa7e pe pr6i5e moiF eJe:citCnd pre7iune uBor 9n Lo7
l?4
G6,7:EG5=
Bi aiapo! 'Cini5e nu tteDuie 7 :ec pre7iuni intempe7tiveF mandiDu5a :imd
diriLat uBor ctre re5a6ia centric. Se imprim mandiDu5ei miBcri de
de7chidere Bi 9nchidereF de amp5itudine redu7 M,-3 mmOF invitCnd pacientu5 5a.
re5aJare Bi co5aDorare. *up prerea autoru5uiF de7chiderea 5arg pune muBchii
9n ten7iune Bi :ace ca pacientu5 7 7e opun miBcrii[ 9n cazu5 unui tri7mu7
7trCn7F o amp5itudine de de7chidere de 3 mm e7te 7u:icient pentru reperarea
re5a6iei centrice. Autoru5 e7te 9mpotriva contactu5ui dentar 9n :aze5e termina5e
ce5 pu6in pentru uiceputu5 proDeiF deoarece inter:eren6e5e oc5uza5e activeaz.
7pa7me5e mu7cu5are Bi duc 5a dureri Bi impo7iDi5itatea re5aJriiF deviind
mandiDu5a de 5a re5a6ia centric. Se repet miBcarea pCn 7e 7imte aD7en6a
oricrei opozi6ii din partea pacientu5ui
/ig. 1.3,. - 'etoda +eter *a?7on
de determinare a re5a6iei centrice
O pre7iune diriLat 7pre 9napoi Bi 7uperior :ace ca mandiDu5a 7F
Da7cu5eze 9n Luru5 in7er6iei 5igamentareF determinCnd coDorCrea condi5u5ui 9n
cavitatea g5enoid. *in acea7t cauzF +eter *a?7on recomand pre7iunea
ctre 7uperiorF eJercitat pe marginea Dazi5ar a mandiDu5ei imediat 9naintea
gonionuiuiF ii timp ce po5ice5e amDe5or mCini ac6ioneaz prementonierF
ctre 9napoi Bi in:eriorF rea5izCnd a7t:e5 o Da7cu5are a mandiDu5ei pCn cCnd
eJtremitatea 7a 7uperioar Bi po7terioar 7e :iJeaz pe in7er6ia 5igamentar
Bi panta articu5ar a tuDercu5u5ui tempora5 anterior.
*ac 9n timpu5 pre7iuni5or eJercitate apare durere 9n una din articu5a6iiF
ne putem aBtepta 5a contrac6ia pterigoidianu5ui eJtern de acea parteF cu 7cop
de protec6ie articu5ar Bi 5a devierea mandiDu5ei de partea opu7. *in acea7t
cauz 7e impun dou precau6ii: 9n primu5 rCnd che7tionarea pacientu5ui 9n
5egtur cu apari6ia durerii 9n momentu5 manevre5or Bi 9n a5 doi5ea rCnd
urmrirea core7ponden6ei 5iniei mediene a ce5or dou arcade. 9n une5e cazuri
de anoma5ii dento-maJi5are urmrirea 5iniei mediene a arcade5or con7tituie
repere derutoite pentru practician. *ac prin eJanien c5inic e7te dece5at un
7pa7m mu7cu5ar ce 7e opune rea5izrii pozi6iei centriceF 7e recomand
375
V. BV(985, C. M:(;(,<V
9ndeprtarea ace7tuia prin p5a7area 9ntre din6i 35-,- minute a unui ru5ou de
vatF care 9ndeprteaz 7pa7mu5 pentru moment.
+eter *a?7on 9Bi 7intetizeaz opinii5e 9n 5egtur cu determinarea re5a6iei
centrice 9n urmtoare5e puncte:
Z tehnici5e care uti5izeaz o 7ingur mCn 9n 9nregi7trarea re5a6iei centrice nu
vor putea oD6ine re5a6ia centric corect[
Z re5a6ia centric 7e 9nregi7treaz mu5t mai uBor 9n pozi6ia cu5cat decCt m
pozi6ia orto7tatic[
Z 9nregi7trarea re5a6iei centrice nu treDuie :cut :or6Cnd mandiDu5a ctre
po7teriorF ci numai diriLCnd mandiDu5a ctre pozi6ia centric Bi primu5 contact
dentar[
Z cCnd pre7iunea cauzeaz durereF condi5ii nu 7e a:5 9n pozi6ie aJia5
termina5[
Z pacientu5 e7te invitat 7 co5aDorezeF :r a 7e contracta 7au opune miBcriiF
a7t:e5 9ncCt droguri5e medicamentoa7e Bi inhiDitorii de oc5uzie 7 7e ap5ice
numai 9n cazuri eJcep6iona5e.
In 5egtur cu diver7e5e metode Bi interpretri 9n detenriinarea re5a6iei
centrice prin metode c5iniceF prerea noa7tr e7te c 9n 7copu5 9nregi7trrii
re5a6iei centriceF pozi6ia cu5cat Bi re5aJarea mu7cu5ar con7tituie dou condi6ii
e7en6ia5e. In ceea ce priveBte comportamentu5 neuromu7cu5ar 9n timpu5
men6inerii re5a6iei centriceF ace7ta nu poate :i cercetat decCt m pozi6ie
orto7tatic 7au BezCndF adic 9n pozi6ie natura5F :irea7c a pacientu5ui. *in
cauza nere7pectrii ace7tui deziderat unii autori nu 9nregi7treaz Diocuren6i
mu7cu5ari 9n timpu5 rea5izrii re5a6iei centriceF :enomen 5e7ne de admi7 dac
pacientu5 e7te 9n pozi6ie cu5cat Bi Dine re5aJat. 9nregi7trarea de de7crcri
Dioe5ectrice 9n muBchii moDi5izatoriF atunci cCnd pacientu5 e7te aBezat 7au 9n
orto7tati7mF e7te iarBi eJp5icat prin e:ortu5 mu7cu5ar de a men6ine pCrghia
mandiDuiar 9ntr-o pozi6ie centric. 7u76inut :iind numai prin in7er6ii5e di7ta5e
a5e ridictori5orF 9n timp ce centru5 7u de gravitate 7e a:5 anterior 6a6 de
ace7te in7er6ii.
*in ace7t punct de vedereF pare 5ogic dorin6a 5ui Tan8e57on de a oD6ine
nu o re5a6ie anatomicF ci una :unc6iona5F Dazat pe contrac6ia echi5iDrat
miocentric. I
=. Meto#a ManLel$on M:ig. 1.33.O
9n 7taDi5irea re5a6iei mandiDu5o-craniene norma5e 5iteratura de
7pecia5itate atriDuieF 9n u5timu5 timpF un Lpo5 primordia5 7i7temu5ui
neuromu7cu5arF Tan8e57on introducCnd CT5iteratura Bi practica 7tomato5ogic
no6iuni5e de pozi6ie miocentricF re5a6ie miocentric FBi oc5uzie miocentricF
Dazate pe :eed-Dac8-u5 proprioceptiv de echi5iDrareI gradat a contrac6iei
37E
G6,7:9:G5=
grupe5or mu7cu5are antagonice. 9n 7copu5 oD6inerii re5a6iei miocentiiceF Tan8e57on
recomand uti5izarea miomonitoru5ui - un 7i7tem e5ectronic cu aLutoru5 cruia
deza:erenteaz re:5eJe5e proprioceptive anorma5e de oD6inere a re5a6iei miocentriceF
9ncercCnd 7 induc re5a6ia miocentric prin eJcita6i gradate ca inten7itateF durat Bi
:orm a impu57uri5or 7ingu5are 7au a trenuri5or de impu57uri.
/ig. 1.33. - 'etoda Tan8e57on de
determinare a re5a6iei centrice
+ornind de 5a 5ucrri5e 5ui Tan8e57onF am rea5izat re5a6ia miocentric prin
7timu5area e5ectric Di5atera5F contro5u5 e5ectromiogra:ic a5 oD6inerii ace7tei re5a6iiF
precum Bi 7tudiu5 mani:e7tri5or Dioe5ectrice evocate prin 7timu5area re7pectiv.
BazCndu-7e pe o concep6ie de con7truc6ie care ne apar6ineF 9mpreun cu
%atedra de #ti5izri "nergetice din cadru5 /acu5t6ii de "5ectrotehnicF am rea5izat
un 7timu5ator e5ectric tranzi7torizat care permite oD6inerea parametri5or
miomonitoru5ui Tan8e57onF cu po7iDi5itatea de cup5are a aparatu5ui 5a
e5ectromiogra:ui 'edicor-,3F ceea ce :ace po7iDi5 ana5iza comportamentu5ui
Dioe5ectric a5 grupe5or mu7cu5are 7timu5ate.
"5ectrozi activi 7e aBaz 9n zone5e preauricu5areF :iind :iJa6i cu Denzi de
5eucop5a7tF iar e5ectrodu5 indi:erent 7e aBaz pe cea: dup ce 9n prea5aDi5 pie5ea a
:o7t degre7at cu eter 7au a5coo5. In timpu5 determinriiF 7uDiec6ii 7unt in7ta5a6i 9n
pozi6ie BezCnd. 9nainte de 9nceperea propriu-zi7 a determinri5or 7e reg5eaz
ten7iunea 9n :unc6ie de rezi7ten6a individua5 dreapta-7tCngaF cu aLutoru5 a dou
poten6iometre cu care e7te prevzut 7timu5atoru5. *up reg5area Bi echi5iDrarea
rezi7ten6ei 7e trece 5a determinarea propriu-zi7.
Ap5icarea 7timu5i5or Di5atera5 7e :ace cu aLutoru5 comutatoru5ui de impu57uri
7ingu5areF reg5Cnd amp5itudinea ace7tora din 5 9n 5 minuteF pCn 5a apari6ia unei
uBoare tremurturi a p5eoape5or ca 7emn a5 eJcita6iei nervu5ui :acia5. *in ace7t
moment 7e ridic ten7iunea impu57uri5or principa5e cu 9nc
177
V. /8(985, C, M:(A(,<8
dou trepte pentru a :i 7iguri de oD6inerea contrac6iei mu7cu5are maJima5e.
9n cazu5 9n eare acea7ta nu 7e poate atinge prin impu57uri 7ingu5areF 7e
continui 7timu5area prin impu57uri mu5tip5e 9n trenuri de impu57uriF pCn 5a
oD6inerea re5a6iei miocentrate.
9n timp ce prin metode5e propu7e de (am:LordF Bri55F *a?7onF pacientu5
e7te diriLat de ctre operator 9n 7copu5 dep5a7rii mandiDu5ei 7pre pozi6ia de
re5a6ie centricF metoda 7timu5rii e5ectrice Di5atera5e permite oD6inerea unei
reia6i mandiDu5o-craniene nu prin in:5uen6area direct a pacientu5ui de ctre
medicF nici prin participarea vo5untar a pacientu5uiF ci prin contrac6ii repetate
indu7e e5ectro:9zio5ogic. OD6inerea re5a6iei miocentriceF 5imita cea mai
po7terioar a pozi6iei mandiDu5are rea5izat prin ac6iunea echi5iDrat :izio5ogic
a muBchi5or 7i7temu5ui manducatorF 7e :ace invo5untar prin 7i7temu5 de
7timu5are.
Ap5icarea impu57uri5or :acCndu-7e 5a interva5e mari M3F, m7OF e7te
eJc5u7 oDo7ea5a mu7cu5ar. %onectarea treptat 5a ten7iuni din ce 9n ce mai
ridicateF precum Bi pauze5e dintre comutri :ac manevra in7e7izaDi5 de
pacient. %derea ritmic Bi Di5atera5 a impu57uri5or adugat 5a condi6ii5e de
mai 7u7 duce 5a 9ndeprtarea re:5eJe5or proprioceptiveF 5a deza:erentarea 5or
MTan8e57onF <ourionF Sch?eitzerOF mandiDu5a :iind treptat adu7 5a pozi6ia
miocentric determinat prin contrac6ia uBoarF echi5iDrat a muBchi5or
moDi5izatori. Acea7t pozi6ieF 7ingura :izio5ogicF nu e7te in:5uen6at 9n nici un
:e5 de denive5ri5e p5anu5ui de oc5uzie. Scurgerea impu57uri5or de 5a e5ectrozii
preauricu5ari 7pre e5ectrodu5 indi:erent duce 5a 9nc5zirea iui pro:unzime a
muBchi5or. %5dura rezu5tat din contrac6ia ritmic adugat 5a c5dura
produ7 de impu57uri duce 5a va7odi5ata6ieF di7pari6ia oricrui 7pa7m Bi
9nregi7trarea 9n ce5e mai Dune condi6ii a re5a6iei miocentrice. a7odi5ata6ia aLut
5a drenarea produBi5or de cataDo5i7mF 9ndeprtCnd oDo7ea5a Bi durerea.
%ontrac6ii5e indu7e 7unt mai 9ntCi de mic inten7itateF 9n :unc6ie de
inten7itatea 7timu5u5uiF care poate activa 5a 9nceput un numr redu7 de unit6i
motoriiF dar odat cu creBterea amph:udinii impu57uri5or creBte Bi numru5
unit6i5or motorii intrate 9n contrac6ie. Atingerea pragu5ui de eJcita6ieF
con:orm 5egii Atotu5 7au nimicYF conduce 5a :aptu5 c trecerea 5a amp5itudini de
va5ori 7uperioare a5e impu57u5ui determin ace5aBi e:ect de contrac6ie
maJima5. (itmicitatea contrac6ii5or 9mprumut ritmicitatea impu57uri5orF e5e
:iind 9n7o6iteF 9n cazuri5e cercetate de noiF de 5ovirea arcade5or dentare 9ntre
e5eF cu 7unetu5 caracteri7tic. 9n acea7t :azF 9nregi7trarea contacte5or
premature 7e poate :ace 9n ce5e mai Dune condi6ii.
Stimu5area e5ectric Di5atera5 poate :i uti5izar atCt 9n oD6inerea re5a6iei
miocentrice cCt Bi 9n determinarea dimen7iunii vertica5eF reaDi5itri5e
oc5uza5eF tratamente ortodonticeF determinarea re5a6iei intermaJi5are 5a
178
G6,7:9:G5=
0 edentatu5 tota5. 'etoda poate :i uti5izat atCt 9n diagno7tic cCt Bi 9n tratament.
0 Tan8e57on uti5izeaz 7timu5area e5ectric Di5atera5 Bi 9n
amprentri5e
@ :unc6iona5e.
I
1.,.1.3. *eterminarea 9n cur7u5 creBterii Bi dezvo5trii norma5e a
re5a6iei centrice Ia 7i7temu5ui 7tomatognatF mandiDu5aF 7u5
pacientu5 edentat tota5 in:5uen6a :actori5or de creBtereF a :actoru5ui
neuromu7cu5arF a re:5eJe5or de po7tur Bi a
oc5uzieiF 9Bi :iJeaz o anumit pozi6ie :a6 de craniu Bi 9n primu5 rCnd :a6 de
maJi5ar MBrodieF !eLoUeuJO. Acea7t pozi6ie e7te :avoraDi5 cinematicii
: mandiDuiare de7:Burate 9n cur7u5 acte5or :izio5ogice de ma7tica6ieF deg5uti6ieF
T :ona6ieF mimic.
i +ierderea treptat a din6i5or pCn 5a edentarea tota5F prin di7pari6ia
L repere5or dentare Bi de7trmarea re:5eJe5or neuromu7cu5are doDCndite de
L pozi6ionare centric a mandiDu5eiF duc 5a in7taDi5itatea mandiDu5ar prin
modi:icri5e mor:o5ogiceF :unc6iona5e Bi c5iniceF caracteri7tice edenta6iei tota5e.
(e5a6ia centric 7au re5a6ia intermaJi5ar eJprim re5a6ia reciproc a ce5or
dou maJi5areF care core7punde unei pozi6ii mandiDuiare centrateF
caracterizat prin trei parametri: dimen7iunea vertica5 norma5F
core7ponden6a p5anu5ui 7agita5 median a5 mandiDu5ei cu ce5 a5 maJi5aru5uiF
pozi6ia centrat a condi5i5or 9n cavitatea g5enoid.
*ac interpretri5e din domeniu5 gnato5ogiei 7unt numeroa7eF nu mai
pu6ine 7unt metode5e de determinare a re5a6iei centrice 5a edentatu5 tota5F
:iecare cu avantaLe5e Bi dezavantaLe5e 7a5eF a7t:e5 c 9n concordan6 cu
5 !eLoUeuJF $emennUF Schreinema8er7F con7iderm c nu eJi7t 9nc o metod
L idea5 de determinare a re5a6iei centrice.
R Se cuno7c nenumrate metode de 9nregi7trare a re5a6iei centrice 5a
i edentatu5 tota5F 9ncepCnd cu ce5e mai 7imp5e Bi terminCnd cu ce5e mai
i 7o:i7ticate. In tota5itatea 5orF metode5e de determinare a re5a6iei centrice 5a
m edentatu5 tota5 uti5izeaz diver7e miL5oace de 7imu5are a oc5uziei prin machete
de oc5uzie cu Dorduri 7au cu aLutoru5 diver7e5or miL5oace mecanice.
9nregi7trarea re5a6iei centrice cu aLutoru5 machete5or de oc5uzie Bi a arcu5ui
:acia5 5a edentatu5 tota5F e7te urmat de tran7:eru5 date5or pe articu5ator
M:ig.1.31.O.
A7t:e5F cu aLutoru5 di:erite5or miL5oace de tran7:er Marcuri :acia5eF
[ pantogra:e etc.O 7e 9nregi7treaz aJu5 BamierF pozi6ia ace7tuia :a6 de
3 maJi5aru5 edentat Bi :e6 de diver7e repere o7oa7e.
379
V. B8(985, C. M:/MM,<V
Fig. 4,14. Determinarea rela[iei centrice la
pacientul edentat total (arc facial i articulator Fag
Qnick)
9n 5egtur cu condi6ii5e oDiective de determinare a re5a6iei centrice 5a
edentatu5 tota5F !eLoUeuJ a po7tu5at urmtoare5e 5egi:
!egea I - A9naintea oricrei 9ncercri de determinare Bi de 9nregi7trare a
re5a6iei centriceF Do5navu5 treDuie 7 :ie p5a7at 9n condi6ii idea5e de echi5iDra
:izio5ogic Bi p7ihic.Y
!egea a Ii-a - A*eterminarea dimen7iunii vertica5e a oc5uziei corecte
con7tituie e5ementu5 prea5aDi5 indi7pen7aDi5 pentru determinarea re5a6iei centrice.
Oricrei pozi6ii a mandiDu5ei 9n p5an :ronta5 9i core7punde o pozi6ie 9n p5an
orizonta5F 9n :unc6ie de anatomia 7upra:e6e5or mandiDu5o-tempora5e Bi de :izio5ogia
muBchi5or pterigoidieni eJterni.Y
!egea a I5I-a N AStaDi5izarea Dazei machete5or de oc5uzie pe mode5u5
provenit dintr-o amprent 7ecundar e7te condi6ia nece7ar Bi 7u:icient pentru ca 9n
7tadiu5 determinrii re5a6iei centriceF 6e7uturi5e 7upra:e6ei de 7priLin 7 7e reg7ea7c
9ntr-o 7tare identic cu cea care 5e caracterizeaz 9n momentu5 amprentrii.Y
!egea a I-a N A+re7iunea eJercitatF pe Daze5e machete5or de oc5uzie 9n
momentu5 determinrii Bi 9nregi7trrii re5a6iei centrice treDuie 7 core7pund ce5ei
eJercitate 9n momentu5 amprentrii.Y
+rincipa5e5e inconveniente a5e determinrii re5a6iei centrice 5a edentatu5 tota5
deriv din moDi5itatea mandiDu5ei 9n toate direc6ii5e 7pa6iu5uiF Btergerea re:5eJe5orF
7chimDarea continu a 7trii de tonicitate a muBchi5or moDi5izatori ai mandiDu5eiF
imDiDi6ia ti7u5ar po7tedenta6ieF comportamentu5 de corp 7trin a5 machetei de
oc5uzie.
"Ji7t dou. grupe mari de metode de determinare a re5a6iei centrice: metode
7imp5e Bi metode comp5eJe.
*intre metode5e 7imp5eF ce5 mai :recvent uti5izate m practic 7unt: metoda
homotropi7mu5ui 5inguo-mandiDu5arF metoda A compre7iunii pe
180
G6,7:9:G5=
mentoriF metoda deg5uti6ieiF metoda IeJiei :or6ate a capu5uiF metoda eJten7iei
:or6ateF manevra condi5ianF manevra ma7eterin <U7iF manevra tempora5 <reenF
7timu5area re:5eJu5ui de oc5uzie mo5ar Bi metoda +etter7on.
'etode5e comp5eJe de determinare a re5a6iei centrice nece7it o aparatur
7pecia5 Bi au principii Bi metodo5ogii de rea5izare di:eriteF
*intre metode5e de 9nregi7trare a re5a6iei centriceF metoda 9n7crierii gra:ice
rmCne una dintre ce5e mai 7igureF date :iind eJactitatea eiF uBurin6a 9n7crieriiF
7imp5itatea miL5oace5or de 9nregi7trareF putCnd :i practicat 9n orice caDinet de
7tomato5ogie.
9nregi7trarea prin metoda !andeF deBi o:er rezu5tate identice Bi e7te uBor de
ap5icatF rmCne de:icitar 9n privin6a date5or pe care 5e o:er 5aDoratoru5ui pentruF
con:ec6ionarea machetei M:ig. 1.35.OF
/ig. 1.35. - 'etoda !andE de determinare a re5a6iei centrice
%entrocordu5 Opoto? reprezint o 7ur7 de erori prin in7taDi5itatea p5anu5ui
de oc5uzie M:ig. 1.3E.O.
323
V. B8(98l, C. M:(AM,<8
9nregi7trarea re5a6iei intermaJi5areF :o5o7ind metoda memoriei oc5uza5eF
prezint ace5eaBi avantaLe cu 9n7crierea gra:ic pe care o comp5eteaz prin
contro5u5 re:5eJu5ui de memorie oc5uza5 M:ig. 1.37.O.
A'
)'
/ig. 1.37. N %ontro5u5 re:5eJu5ui de
memorie oc5uza5 MdupC !eLoUeuJO
+entru 9nregi7trarea re5a6iei centrice 5a
edentatu5 tota5 7e pot :o5o7i Bi #i$%o&itive cu
$%ri-in central intraoral M+in Tracing (ecorder - N.. K"]-!IN"
+(O*#%TSO M:ig. 1.32.O. +5atou5 de 9nregi7trare e7te p5a7at pe macheta de
oc5uzie maJi5ar Bi pe :a6a 7a oc5uza5 7e depune un 7trat de cear pentru
9n7crierea gra:ic M:ig. 1.39.O. Cr:u5 9n7criitor e7te p5a7at pe o Dar pe macheta
mandiDu5ar M:ig. 1.,-.O. *up 9n7crierea arcu5ui gotic M:ig. 1.,3.OF 9n vCr:u5
ace7tuia 7e va p5a7a o p5cu6 dreptunghiu5ar cu un ori:iciu care va D5oca
arcu5 9n7criitor M:ig. 1.,,.O. 'achete5e 7e 7o5idarizeaz.
*at :iind 5ip7a unei metode in:ei5iDOe Yde 9nregi7trare a re5a6iei
intermaJi5areF con7iderm nece7ar ca 9n cazuri5e di:ici5e 7 7e 9nregi7treze
re5a6ia centric prin mai mu5te metodeF veri:9cCndu-7e pe 7imu5ator eJactitatea
9nregi7trri5or. Z
32,
># ?@+.
G6,7:9:G5=
/ig. 1.32 - *i7pozitiv cu 7priLin ceBtra5
/ig. 1.39. - +#cn6Z eJi5ar
/iP. i.14. 1 *itpoziih in'TIitor r
/ig. 1.,3. - Arcu5 gotic /ig. 1.,,. - +5cu6 pentru D5ocarea
acu5ui :n7er#tor
1.,.1.1. *eterminarea :
n

ca_
u5 9n care ce5e dou arcade dentare
re5a6iei eentriee ia muti8te prin edenta6ia par6ia5 mai p7treaz
paetentui edentat par6ia5 7u:iciente contacte oc5uza5e eentriee M7topuri
oc5uza5e eentrieeOF e7te po7' ca rapoarte5e
mandiDu5o-craniene 7 7e con7erve ni :orma 5or ini6ia5 Bi atunci 7e poate
determina re5a6ia centric prin metode5e ap5icate 9n cazu5 pacientu5ui edentat.
323
V. B8(9V5, C. M:(;(,<8
n une5e 7itua6iiF re5a6ia centric poate :i modi:icat :ie datorit amp5itudinii
edenta6ieiF :ie datorit trecerii treptate 5a o re5a6ie mandiDu5o-cranian eJcentric.
prin a5unecarea mandiDu5ei ctre anteriorF po7teriorF 5atera5 7au o miBcare vertica5.
+ot aprea de7igur Bi 7itua6ii comDinate.
9n cazu5 edenta6iei par6ia5e 9ntin7eF care :ace impo7iDi5 7taDi5izarea centric a
mandiDu5ei datorit di7pari6iei maLorit6ii repere5or dentareF 7e recurge de oDicei 5a
machete de oc5uzieF oD6inCndu-7e a7t:e5 o re5a6ie centric 9nregi7trat :ie prin
metode 7imp5eF :ie uti5izCnd metode mai comp5eJe. In edenta6ii5e par6ia5e 9ntin7eF
pierderea rapoarte5or maJi5o-mandiDu5are pune proD5ema re:acerii dimen7iunii
vertica5e 9n cadru5 determinrii re5a6iei centrice. *ac rapoarte5e cranio-
mandiDu5are 7unt anorma5e prin ac6iunea de:5ectiv a unor contacte prematureF
revenirea mandiDu5ei 9n pozi6ia centric e7teF 9n une5e cazuriF greu de rea5izatF :apt
ce imp5ic ap5icarea unor e5emente de dezangaLare oc5uza5F care 7 permit
re7taDi5irea treptat a rapoarte5or norma5e.
1.,.5. (epere5e re5a6iei centrice. eri:icare c5inic
*up determinarea re5a6iei centrice prin una din metode5e amintiteF 7e
veri:ic corectitudinea determinrii prin miL5oace c5inice Bi parac5inice. 'etoda
c5inic de determinare a rapoarte5or re5a6iei centrice pre7upune contro5u5 pozi6iei
mandiDu5ei :a6 de craniu 5a nive5 articu5arF mu7cu5arF o7o7 Bi oc5uza5:
Z reperu5 mu7cu5ar urmreBte dece5area prin pa5pare a contrac6iei mu7cu5are
echi5iDrate a grupe5or mu7cu5are manducatoare[
Z reperu5 articu5ar - p5a7area centric a condi5i5or 9n cavitatea g5enoid 7e
contro5eaz prin pa5pare uti5izCnd amDe5e metode cuno7cute Mcondi5u5 7e a:5 ia 33
mm de marginea tragu7u5ui pe 5inia tragu7 - unghiu5 eJtern ai ochiu5uiO[
Z 7e veri:ic ega5itatea di7tan6ei gonion-zUgion de partea dreapt cu cea de partea
7tCngF precum Bi di7tan6a goaion-condi5ionF 9n mod norma5 eJi7tCnd o 7imetrie
dimen7iona5[ 9n Da7cu5ri5e mandiDu5ei 5a di7tan6e gonion-condi5ion ega5eI
core7pund di7tan6e gonion-zUgion inega5e[ ace7tF reper poate avea 7emni:ica6ia unei
dimen7iuni vertica5e po7terioare M. Bur5uiO[
Z reperu5F o7o7 pre7upune eJi7ten6a unei di7tan6e gnation-7uDnaza5e convenaDi5e
Mega5 cu etaLu5 miL5ociuO demon7trat prin una din metode5e antropometrice
cuno7cute[ 5inia median mandiDu5ar treDuie 7 core7pund cu p5anu5 medio-
7agita5 a5 :e6ei[ dimen7iunea vertica5 :r core5area 7a cu ce5e5a5te repere 9n re5a6ia
po7tura5 Bi 9n re5a6ia centric nu are nici o va5oare c5inic[ FF
=21
G6,7:9:G5=
' reperu5 dentar oc5uza5 urmreBte contacte5e dento-dentare rea5izate 9n
re5a6ie centric. %ontacte5e dento-dentare rea5izate 9n re5a6ie centric pot
a7igura o oc5uzie de intercu7pidare maJim rea5izCnd +oint-%entricF 7au o
oc5uzie norma5 cu contacte mu5tip5e 7taDi5eF dar nu maJima5e 9n cazu5 unui
!ong %entric. "Ji7t Bi cazuri 9n care contacte5e dento-dentare rea5izeaz o
oc5uzie care deBi e7te centric nu 9ndep5ineBte condi6ii5e de norma5itate a
oc5uziei. *atorit intercondi6ionrii dintre re5a6ia centric Bi oc5uzia centricF
eJamenu5 oc5uziei 9n re5a6ie centric e7te oD5igatoriuF chiar dac re5a6ia centric
reprezint un raport intero7o7 9ntre craniu Bi mandiDu5 M5a edentatu5 tota5 7e
poate rea5iza independent de oc5uzia centricO. *orin6a practicianu5ui treDuie
7 :ie aceea de a :ace 7 core7pund 5a o re5a6ie centric norma5 o oc5uzie
centric echi5iDratF ceea ce a7igur 7taDi5itatea re5a6iei centrice.
(e7taurarea mor:o5ogic Bi :unc6iona5 a re5a6iei centrice treDuie 7
con7tituie oDiectivu5 :undamenta5 a5 oricrei interven6ii terapeutice a7upra
7i7temu5ui 7tornatognatF deoarece rea5izarea ace7tei re5a6ii pre7upune condi6ii
mor:o5ogice Bi :unc6iona5e norma5e ia nive5u5 tuturor componente5or
7i7temu5ui.
1.3. ("!A;IA *" O%!#_I"
1.3.3. *e:ini6ie
In concep6ia 5ui <U7iF oc5uzia a fo$t #efinit #re%t un ra%ort $tatic #e
contact #intre cele #ou arca#e, in#iferent #e %o&i+ia %e care man#i*ula o
ocu% fa+ #e craniu, $%re #eo$e*ire #e articularea inter#entar, care
%re$u%une un contact #inamic al arca#elor #entare. A. %haput con7ider
oc5uzia drept 7tarea 7tatic a mandiDu5eiF oD6inut prin rapoarte de contact
9ntre 7upra:e6e5e oc5uza5e a5e arcade5or dentareF indi:erent de pozi6ia
mandiDu5ei. 9n u5tima perioadF 7e con7ider c no6iunea de articu5are nu e7te
adecvatF ceea ce determin pe unii autori MBauerF <uto?78iF (am:LordO 7
:ac aD7trac6ie de acea7t denumireF DazCndu-7e pe con7iderentu5 c oc5uzia
e7te una 7ingur: contactul #intre arca#ele #entare la un moment #at,
in#iferent #ac el $e %ro#uce n fa&a $tatic $au #inamic. +entru 9n5ocuirea
termenu5ui de articu5are interdentarF tot mai mu56i autori uti5izeaz termenu5
de oc5uzie 8inetic 7au oc5uzie dinamic. ABadarF 9n 5umina ace7tor concepteF
oc5uzia poate :i denumit drept $uma ra%oartelor interarca#ice n contmct
$tatic $au #inamic M. B$r5&&<.
325
V. B8(985, C, M:(A(,<8
1.3.,. *ezvo5tarea oc5uziei
*in punct de vedere :i5ogeneticF BenneLeant de7crie trei moduri de
oc5udare: oclu&ia intercalat, oclu&ia interme#iar Bi oclu&ia %rin angrenare.
:clu&ia intercalat 7e 9ntC5neBte 5a repti5eF anima5e ai cror din6i conici Bi
7pa:ia6i oc5ud prin ptrunderea din6i5or in:eriori =* 7pa6ii maJi5are 5iDere Bi
inver7 M:igF 1F,3.O. 9n acea7t 7itua6ieF mandiDu5a nu mai poate :ace miBcri de
5atera5itateF oc5uzia e7te D5ocatF permi6Cnd doar miBcri de tocare. O dat cu
apari6ia din6i5or po5icu7pida6i 5a mar7upia5eF apare oclu&ia %rin angrenarea
cu7piziior mandiDu5ari cu cei de 5a maJi5ar. !a mar7upia5e 7e 9ntC5ne7c amDe5e
:orme de oc5uzie: oc5uzia prin interca5are 9n zona anterioarF Bi oc5uzia prin
angrenare 9n zona mo5ar. !a 7imiene di7pare oc5uzia prin interca5are Bi 7e
eJtinde oc5uzia prin angrenare cu7pidian. 'ami:ere5e cuno7c trei moduri de
oc5udareF dup predominan6a unor miBcri mandiDu5are 9n raport cu a5te5e: 5a
rumegtoare predominan6a miBcri5or mandiDu5are de 5atera5itate 7e a7ociaz
cu oc5uzia g5i7antF cu cu7pizi ap5atiza6i M:ig. 1.,1.O[ 5a carnivore predomin
miBcri5e vertica5eF oc5uzia e7te D5ocat Bi din6ii 7unt Dine cu7pida6i M:ig. 1.,5.O.
Anima5e5e roztoare prezint miBcri de propu57ie predominantF atCt
articu5a6ia cCt Bi oc5uzia :iind adaptate pentru a :avoriza miBcarea.
/ig. 1.,5. - Oc5uzia 5a carnivore
entogeneticF dezvo5tarea oc5uziei cunoaBteF nenumrate etapeF ceea ce
9n5e7neBte inter:erarea proce7u5ui de evo5u6ie de ctre nenumra6i :actori care
au un e:ect aDerantF conducCndF 9n :ina5F 5a apari6ia a nenumrate anoma5ii.
32E
/ig. 1.,3. - Oc5uzia interca5at MIa repti5eO /ig. 1.,1 N Oc5uzia 5a rumegtoare
G6A7:EG5=
de oc5uzie. !a nou5 n7cut arcade5e a5veo5are edentate 7unt 9n raport Acapac de
cutieY 7au A9n treaptY M:ig. 1.,E.O.
/5g. 1.,E. - (aport Acapac de
cutieY Marcade5e a5veo5are 5a
nou-n7cutO
*atorit aD7en6ei tamponu5ui oc5uza5 mandiDu5a 7e apropie de
maJi5ar. O dat cu eruperea primi5or din6i de 5apte 9n zona anterioar a
arcadei 7e a7igur 7taDi5izarea mandiDu5ei 9n 7en7 antero-po7terior.
"rup6ia primi5or din6i are o importan6 deo7eDit pentru contro5u5 neuro-
re:5eJ a5 pozi6iei mandiDu5o-cranieneF prin 7taDi5irea prime5or re:5eJe
parodonto-mu7cu5are care 7e con7o5ideaz pe tot parcur7u5 erup6iei
A7t:e5F erup6ia primi5or mo5ari de 5apte 5a un an Bi Ba7e 5uni rea5izeaz
prima 9n56are a oc5uzieiF 7taDi5ind prima dimen7iune vertica5 de
oc5uzie tranzitorie M:ig. 1.,7.O[ odat cu erup6ia u5timi5or din6i de 5apte
ia 7:CrBit perioada de :ormare a oc5uziei temporare M:ig. 1.,2.O.
/ig. 1.,7. - "rup6ia primi5or mo5ari de 5apte . /ig. 1.,2. - Oc5uzia temporar
Oc5uzia temporar 7e a7eamn :oarte mu5t cu oc5uzia de:initivF 9n
7en7u5 c arcada maJi5ar depBeBte 7agita5 Bi tran7ver7a5 arcada
mandiDu5arF :iecare dinte in:erior articu5Cnd cu doi din6i 7uperiori
Mpor6iunea di7ta5 a dinte5ui maJi5ar precedent Bi mezia5 a dinte5ui omo5ogO.
Oc5uzia temporar cunoaBte une5e modi:icri :izio5ogiceF cum ar :i:
ahraziunea :izio5ogicF creBterea Bi dezvo5tarea maJi5are5or cu apari6ia
327
V. B8(985, C. M:MR,<8
treme5or. 9n perioada oc5uziei intermediare de trecere de 5a oc5uzia
I
I
temporar 5a oc5uzia-de:initivF re:5eJe5e parodonto-mu7cuLare cu punct de
p5ecare 9n parodon6iu5 din6i5or temporariF 7unt tran7:erate pe 7eama
r
receptori5or parodonta5i ai din6i5or de:initivi. 9n acea7t perioad are 5oc o a
doua 9n56are a oc5uziei prin erup6ia inci7ivi5or de:initivi 5a E ani M:ig. 1.,9.OF 9n
Luru5 vCr7tei de 3, ani erup6ia mo5ari5or permanen6i M',O determin 9n56area
de:initiv a oc5uziei M:ig. 1.3-.O.
/ig. 1.,9. - "rup6ia mo5ari5or de E ani /ig. 1.3-. N 9n56area de:initiv a oc5uziei Bi a
inci7ivi5or de:initivi
+e tot parcur7u5 evo5u6iei oc5uzieiF interven6ia diverBi5or :actori etio5ogici
determin producerea de dizarmonii dento-maJi5are cu tu5Durri de oc5uzie
con7ecutive. 'ai tCrziuF 5a 7uDiectu5 adu5tF oc5uzia 9nregi7treaz nenumrate
7chimDri 5egate de pierderea puncte5or de contact Bi a 7topuri5or centrice prin
5eziuni odonta5e coronareF 5eziuni parodonta5eF edenta6ie etc.
4.3.3. Parametrii ocluzali
1.3.3.3. 'or:o5ogia 'or:o5ogia 7upra:e6ei de oc5uzie a ce5or dou
arii5or oc5uza5e arcade dentare e7te :oarte a7emntoare ia
maJi5ar Bi mandiDu5F avCnd totuBi cCteva
caractere de di:eren6iereF pe care 5e vom
7uD5inia 9n ce5e ce urmeaz. ,ria #e oclu&ie 7au $u%rafa+a #e oclu&ie a
arca#elor #entare 7e :ormeaz din a5turarea 7upra:e6e5or de oc5uzie a5e
:iecrui dinte 9n parte M:ig. 1.33.O.
/iecare coroan dentar particip 5a :ormarea ariei de oc5uzieF prin
por6iunea 7a de contact po7iDi5 cu din6ii antagoni7t0. 9n mod norma5F 9ntr-o
arcad armonio7 dezvo5tatF din6ii zonei :ronta5e 5a maJi5ar pot avea contact
7tatic 7au dinamic pe o 7upra:a6 tedtu7 care cuprindeF 9n principa5F
margini5e inc9za5e Bi por6iunea incizaK a 7upra:e6e5or ora5e M:ig. 1.3,.aO.
Anorma5F aria oc5uza5 7e poate eJtinde pe 7upra:a6a 5aDia5 a din6i5or
G6,7:9:G5=
re7pectivi M:igF 1.3,.DOF precum Bi 9n re7tu5 7upra:e6ei 5aDia5e M:igF 1.3,.cO.
Supra:a6a de oc5uzie 9n zona :ronta5 e7te arcuit Bi 9ngu7tF datorit
mor:o5ogiei coronare 7peci:iceF core7punztor adaptrii 5or pentru proce7u5 de
incizie-7:CBiere. In zona anterioar a 7upra:e6ei oc5uza5e un ro5 :oarte
important 9n a7igurarea cineticii oc5uza5e 95 are caninu5 Mvezi concep6ia
gnato5ogicOF
/ig. 1.33. - Aria oc QQ QI Q aRaI r
/ig. 1.3,. - %ontactu5 zonei :ronta5e maJi5are
+e m7ur ce ne 9ndeprtm de zona :ronta5 ctre di7ta5F 7upra:a6a
oc5uza5 7e 5rgeBte 9n zona premo5arF atingCnd apoi maJimum 9n zona
primu5ui mo5ar 7uperior Bi 7e 9ngu7teaz uBor ctre u5timii mo5ari M:ig. 1.33.O.
329
/ig. 1.33. - Aria oc5uza5 maJi5ar9 5atera5
!. "%#$%&' C. M:MMM<8
_ona de contact po7iDi5 nu e7te 9n 9ntregime 9n raport de contact
ec5uzai cu 7upra:a6a antagoni7t. Supra:a6a de oc5uzie 7au aria ec5uzat a
zonei 5atera5e prezint un re5ie: caracteri7ticF datoritF 9n principa5F cu7pizi5or
cu care 7unt prevzute :e6e5e oc5uzaie a5e din6i5or re7pectivi adapta6i 5a
:trCmi6are Bi mcinare. +remo5arii 7unt prevzu6i cu cCte doi cu7piziF aBeza6i
unu5 ve7tiDu5ar Bi ce55a5t 5ingua5F 9n timp ce mo5arii prezint de oDicei cCte 1
cu7pizi orienta6i doi ctre ve7tiDu5ar Bi doi ctre ora5 Mcu eJcep6ia primu5ui
mo5ar in:eriorO. /iecare cu7pid prezint un vCr: Bi doi ver7an6i principa5iF
unu5 ve7tiDu5ar Bi a5tu5 5ingua5. Supra:a6a ve7tiDu5ar a cu7pizi5or ve7tiDu5ari Bi
ora5 a cu7pizi5or ora5i e7te curD Bi deci conveJ 9n toate 7en7uri5e. *e oDiceiF
9ntre ce5e dou 7upra:e6e curDe amintite 7e a:5 un Ban6 de de7crcare.
Supra:a6a 5ingua5 a cu7pizi5or ve7tiDu5ari Bi 7upra:a6a ve7tiDu5ar a ce5or
ora5i 7unt :ormateF 5a rCndu5 5orF din pante angu5ate 9ntre e5eF avCnd 9nc5ina6ii
di:erite 9n :unc6ie de 9n56imea cu7pidu5uiF creCnd totodat ver7ante mezia5e Bi
di7ta5e. %u7pizii 7unt 9n genera5 7epara6i prin Ban6uri 5a nive5u5 unirii
ver7ante5orF de-a 5ungu5 crora 7e pot 9ntC5ni :o7ete Mcentra5eF margina5eO.
%u7pizii pot :i uneori uni6i prin cre7te de 7ma56F care 7e orienteaz diagona5 pe
:a6a oc5uza5. !a 5imita mezia5 Bi di7ta5 a :e6e5or oc5uzaie 7e g7e7c cre7te5e
margina5eF 7uD care 7e a:5 punctu5 de contact. "Ji7t un raport optim 9ntre
diametru5 ve7tiDu5o-ora5F re7pectiv ce5 mezio-di7ta5 a5 :e6ei oc5uzaie Bi 7upra:a6a
de 7ec6iune 5a co5et.
,ria oclu&al man#i*ular M:ig. 1.31.O e7te aproape identic cu aria
maJi5arF ca deo7eDirea c e7te mu5t mai 9ngu7t 9n zona :ronta5F depBind
56imea ce5ei 7uperioare 5a nive5u5 primu5ui mo5ar.
7&/. *.)*F N Ar& o#!$%!2 -nd&6$!r2
_one5e de contact :unc6iona5 cu antagotuBni 7unt reprezentate 5a maJi5ar
de vCr:u5 cu7pidu5ui toat 7upra:a6a oc5uaa5 Bi Daza cu7pidu5ui ora5F iar 5a
mandiDu5 de Daza cu7pidu5ui ve7tiDu5arF 7upra:a6a oc5uza5 Bi vCr:u5 cu7pidu5ui
5ingua5 M:ig. 1.35.O. t
39-
G6,7:9:G5=
. /ig. 1.35. N _one5e de contact :unc6iona5 cu antagoni7tP
9n p5an orizonta5F amDe5e arii oc5uza5e au o :orm identic cu cea
a arcade5or dentare Bi pot :i natura5eF aD7enteF miJte 7au arti:icia5e. *e
a7emenea pot :i comp5ete 7au incomp5ete Mcontinue au di7continueOF
7curtate 7au 9ntrerupte prin dia7ternF tremeF 5eziuni odonta5eF edenta6ie.
1.3.3.,. %u7p9zii de O importan6 primordia5 9n 7taDi5irea
7priLin rapoarte5or 7tatice de oc5uzie au cu$%i&ii1$u%ort
7au cu$%&ii #e $%ri-in, care prin pozi6ia Bi integritatea 5or a7igur
7taDi5itatea oc5uziei Bi a dimen7iunii vertica5e. Cu$%i&ii #e $%ri-in 7e
9mpart 9n trei grupeF dintre care dou grupe mandiDu5are Bi una maJi5ar
MADLean Bi $orDendeauO.
*in %rima gru% M:ig. 1.3E.O :ee parte cu7pizii ve7tiDu8ri ai
premo5ari5or Bi mo5ari5or mandiDu5ariF 9n :orm de piramid cu Daza
po5igona5F avCnd muchii5e Bi vCr:u5 rotunLit. 9n7crierea 5or 9n curDa 5ui
Spee :ace ca vCr:uri5e cu7pidiene 7 nu 7e a:5e 9n aceeaBi 5inieF pe cCnd
9nc5inarea Kngua5 a 5atera5i5or mandiDu5ari :ace ca aceBti cu7pizi 7 :ie
7itua6i mai 7u7 decCt cei 5ingua5i. *atorit ace5eiaBi 9nc5inriF vertica5a ce
trece prin vCr:u5 5or traver7eaz apeJu5 dinte5ui.
/ig. 13E. - +rima grup a cu7pizi5? de 7priLin
393
V. B8(9Vl, C. M:(;(,<8
%u7pizii 7uport a9 primu5ui grup mandiDu5ar 7e articu5eaz cu cre7te5e
margina5e maJi5areF eJceptCnd ce5 de a5 doi5ea cu7pid ve7tiDu5ar mandiDu5arF
care contacteaz :o7a centra5 a mo5aru5ui maJi5ar core7punztor.
Cel #e al #oilea gru% al cu$%&ilor #e $%ri-in M:igF 1F37.O 7e :ormeaz 5a
mandiDu5a 5a nive5u5 margini inciza5e Bi rea5izeaz o 5inie orizonta5 con:orm
cu a7pectu5 mor:o5ogic a5 inci7ivi5orF terminCndu-7e prin 5inii :rCnte 5a nive5u5
canini5or.
f t 11== /SI= II
1 1 1 0 I 1 I 1 * I = I
i-~L i ' ' i . . = . A3B
Fig. 4.37. A doua grupa a cuspzilor de sprijin
+uncte5e de contactF rea5izate de ce5 de a5 doi5ea grup de 7priLin
mandiDu5ar cu arcada antagoni7tF 7e a:5 pe ra6a pa5atina5 a inci7ivi5or Bi
canini5or[ :iecare dinte a5 ce5ui de a5 doi5ea grup 9ntC5neBte doi antagoniBti 9n
a:ar de primu5 inci7iv mandiDu5ar. +rezen6a ace7tor puncte de 7priLin Bi a
7upra:e6e5or antagoni7te are un duD5u ro5 :unc6iona5: 7tatic Bi dinamic.
,l treilea gru% #e $%ri-in M:ig. 1.32.O e7te :ormat din cu7pizii pa5atina5i ai
premo8ri5or Bi mo5ari5or maJi5ar0 intrCnd 9n contact cu :o7ete5e di7ta5e a5e
premo5ari5or Bi :o7ete5e centra5e a5e mo5ari5orF cu eJcep6ia ce5ui de a5 doi5ea
cu7pid pa5atin a5 mo5ari5orF care :ace contact cu cre7te5e margina5e a5e
mo5ari5or mandiDu5ari.
39,
Fig. 4.38. - A treia grap a cuspfellor dtsprf jiu
)+,-./)&0
+entru contactu5 premo5ar-arcada antagoni7tF autorii g7e7c trei 7itua6ii:
3O cu7pizii pa5atina5i ai ace7tora nu intr 9n contact cu antagoniBtii[
,O :ac contact cu :o7eta di7ta5 a premo5ari5or mandiDu5ari[
3O 7e 7priLin pe crea7ta margina5 a premo5ari5or Bi a primu5ui mo5ar
mandiDu5ar.
%u7pizii de 7priLin pot :i natura5iF arti:icia5iF micBtiF pot avea un grad de
cu7pidare accentuatF mediu 7au Bter7 datorit aDraziunii au aD7en6ei
mode5aLu5ui oc5uza5 arti:icia5F pot :i integri 7au de7:iin6a6i de 5eziuni odonta5e
coronareF edenta6ie.
1.3.3.3. %u7pizii do +articip 5a rea5izarea miBcrii de 5atera5itate
ghidaL dreapt Bi 7tCng.
Se de7criu dou grupe:
- cu7pizii 5ingua5i mandiDu5ariF care g5i7eaz pe
panta pa5atina5 a cu7pizi5or ve7tiDu5ari maJi5ari M:ig. 1.39.aO[ - cu7pizii
ve7tiDu5ari maJi5ariF care g5i7eaz pe panta ora5 a cu7pizi5or 5ingua5i
mandiDu5ari M:ig. 1.39.DO.
6
7&/. *.)H. - C$10&%&& d" /5&dN
. - #$10&d$! !&n/$! -nd&6$!r g5i7eaz pe panta pa5atina5 a
#$10&d$!$& v"1t&6$!r -4&!r
6. - #$10&d$! v"1t&6$!r -4&!r /!&1"%2 pe panta ora5 a
#$10&d$!$& !&n/$! -nd&6$!r
%u7pizii de ghidaL prezint caracteri7tici a7emntoare cu ce5e a5e
cu7pizi5or de 7priLin crora 5i 7e adaug 9nc5inarea pantei cu7pidiene ce apare
vertica5F medie 7au orizonta5.
"Ji7t 9nc o zon de ghidaL - g2i#a-ul anterior. In por6iunea :ronta5
9ngu7tat a ariei oc5uza5eF 7upra:a6a po7iDi5 de contact a ce5or dou arii
oc5uza5e pre7ant o 9nc5inare anterioar :a6 de p5anu5 de oc5uzieF diriLCnd
a5unecarea ariei oc5uza5e mandiDu5are de-a 5ungu5 7u. In acea7t zon
393
V. B8M85, C, M:(AM<8
:ronta5F aria oc5uza5 maJi5ar 7e :ormeaz din unirea :e6e5or pa5atina5e a5e
inci7ivi5or maJi5ariF 7itua6i 7uD o anumit 9nc5inare :e6 de p5anu5 orizonta5F
determinCnd o anumit 9nc5inare traiectoriei de miBcare a inci7ivi5or
mandiDu5ari :e6 de cei maJi5ariF traiectorie denumit traiectorie inci$iv
Munghiu5 :ormat 9ntre orizonta5 Bi dreapta ce uneBte margini5e inciza5e
mandiDu5are Bi maJi5areO M:ig. 1.1-.O.
/4C C
Fig. 4.40. - Traiectoria incisiv Fig. 4.41. a - Over-bite
i panta retroincisiv b - Over-jet
TreDuie :icut di:eren6a 9ntre %anta retroinci$iv care reprezint
angu5area :e6ei pa5atina5e a inci7ivi5or maJi5ariF prezentCnd un caracter pur
mor:o5ogic Bi traiectoria inci$iv, care reprezint o rezu5tant a comDinrii
:actori5or mor:o5ogici cu :actorii :unc6iona5i.
Traiectoria inci7iv depindeF 9n principa5F de mai mu56i :actori: angu5area
imp5antrii inci7ivi5or 7uperioriF con:orma6ia :e6ei 5or pa5atina5eF raportu5 9ntre
over-Let Bi over-DiteF curDura arcadei 9n zona :ronta5 Bi gradu5 de concavitate
a5 :e6e5or pa5atina5e.
9n une5e cazuriF angu5area traiectoriei inci7ive poate :i mai mareF aBa cum
7e 9ntCmp5 9n retroden6ii5e maJi5are Bi oc5uzii5e acoperiteF 7au mai micF aBa
cum e7te cazu5 proden6ii5or maJi5are. R
/e6e5e pa5atina5e a5e inci7ivi5or maJi5ari pot avea o con:orma6ie di:eritF
prezentCnd uneori 7upra:e6e p5ate 7au concaveF cu diametru vertica5 variaDi5F
cu cingu5um puternic 7au mai pu6in reprezentat.
<radu5 de acoperire a5 inci7ivi5or mandiDu5ari de ctre cei maJi5ari cu
arii5e 9n contact poart denumirea de YZer1*iteJ(cg. 1.13.aO. #n over-Dite
norma5 prezint o acoperire de ce5 mu5t 3 din 9n56imea coroane5or inci7ivi5or
mandiDu5ari Aria oc5uza5 a contacte5or po7iDi5e 9n zoLia :ronta5 e7te variaDi5
cu gradu5 de acoperireF 9n 7en7u5 urmtor: cu cCt eJi7t un
391
G6,7:9:G5=
over-Dite mai mareF cu atCt aria ociuza5 e7te mai mare Bi inver7F cu cCt
arcade5e prezint un over-Dite mai micF cu atCt aria ociuza5 7e micBoreaz.
#nghiu5 inciza5 variaz direct propor6iona5 cu over-Dite-u5F ceea ce :ace ca Bi
traiectoria incizaT 7 aiD tendin6e identice.
*epBirea 9n 7en7 7agita5 a arcadei :ronta5e mandiDu5are de ctre
arcada :ronta5 maJi5ar poart denumirea de over1-et M:ig. 1.13.DO. %u cCt
over-Let-ui e7te mai mareF cu atCt angu5area traiectoriei inciza5e e7te mai micP
Bi inver7F 5a un over-Let micF pentru un over-Dite con7tantF angu5area
traiectoriei inciza5e e7te mai mare.
1.3.3.1. %urDa dte oc5uzie +roiectate 9n p5an agitaiF arii5e oc5uza5e
7agitCi MSpee-Ba58?9i9O maJi5ar Bi mandiDu5ar prezint o curDur
I Y YVZ NNN 7agita5C cu pro:unzimea maJim 5a nive5ui
primu5ui mo5ar Bi centru5 9ntr-un punct 7ituat 5a
3 cm 9n 7pate5e na7ionu5ui Mcri7ta ga5iiOF :iind cuno7cut 7uD denumirea de
cur*a /%ee1BalLwill, dup nume5e ce5or care au de7cri7-o M:ig. 1.1,.O. 9n
mod nece7arF curDa de oc5uzie 7agita5 e7te conveJ 5a maJi5ar Bi concav 5a
mandiDu5. 9ntr-o oc5uzie norma5 e7te 7imetric 9n ce5e dou zone 5atera5e.
+ro:unzimea maJim e7te 9n dreptu5 mo5aru5ui prim mandiDu5ar.
/ig. 1.1,. - %urDa 7agita5 Spee /ig. 1.13. - /enomenu5 %ri7then7en 7agita5
9n 7itua6ii pato5ogice curDe5e 7agita5e pot :i accentuateF orizonta5eF
9ntrerupteF neregu5ate 7au inver7ate.
In mod 7urprinztorF eJi7t Bi a7tzi autori care con7ider c acea7t
curD are un ro5 compen7ator 9n denti6ia natura5 rea5izCnd un 7priLin
po7terior Bi o de7povrare a dm6i5or :ronta5i 9n miBcarea de propu57ie Bi
m$
V. B8(985, C. M:(A(,<8
incizie. (o' compen7ator a5 curDe5or Spee 9Bi p7treaz va5aDi5itatea numai
pentru arcade5e arti:icia5e a5e proteze5or tota5e moDi5e.
"7te.cuno7cut c prin miBcarea de propu57ie nece7ar incizieiF arcade5e
7imt adu7e 9n pozi6ia cap- 5a capF 57Cnd un 7pa6iu de inochizie di7ta5
(fenomenul Cri$t2en$en $agital" M:ig. 1.13.O.
"7te eronat opinia unor autori care con7ider c eJi7ten6a curDei 5ui
Spee prin po7iDi5itatea de contact po7terior ar duce 5a protec6ie parodonta5.
Toate concep6ii5e modeme a7upra oc5uziei idea5e 7unt de prere c eJi7ten6a
contacte5or po7terioare 9n miBcarea de propu57ie duce 5a tran7:ormarea
pCrghiei mandiDu5are 9ntr-o pCrghie de gradu5 doiF deci mai traumatizant.
%ontactu5 po7terior duce 5a 7o5icitarea eJce7iv a articu5a6iei temporo-
mandiDu5areF cu con7ecin6e a7upra :unc6iona5it6ii 9ntregu5ui 7i7tem
7tomatognat. 9n cazu5 9n care punctu5 de contact po7terior e7te deo7eDit de
puternicF e5 preia 9n 9ntregime e:ectu5 pCrghieiF ducCnd 5a 7upra9ncrcare
mo5ar Bi prin epuizareF 5a parodontopatie margina5. Iat de ceF 9n oc5uzii5e
adCnci 9n zona :ronta5F ca5ea 7pre o pro:i5aJie parodonta5 e:icient nu e7te
crearea de contacte di7ta5e 9n oc5uzia de propu57ieF ci reducerea 7upraoc5uziei
:ronta5e prin coronop5a7tie 9n cazu5 unei dimen7iuni vertica5e norma5e 7au prin
9n56area oc5uziei 9n zona mo5ara. 9n56area oc5uziei 9n zona mo5ar 7e cere a :i
9n:ptuit a7t:e5 9ncCt 9n miBcarea de propu57ie 7 nu eJi7te contacte di7ta5e.
1.3.3.5. %urDa de oc5uzie +rivit 9n p5an :ronta5F 7upra:a6a de oc5uzie e7te
tran7ver7a5 9nc5inat 9n zona 5atera5F mo5arii mandiDu5ari
VYYYY NN-NNNNNNQ g@
or
L
en6a
6L gp
re
LLugua@ Lar mo5arii maJi5ari
7pre ve7tiDu5arF a7t:e5 9ncCt vCr:uri5e cu7pizi5or
ve7tiDu5ari Bi ora5i ai din6i5or 5atera5i 7e a:5 pe
aceeaBi curD cu centru5 9n cri7ta ga5i N cur*a lui Mon$on 'i Vllan McurDa
tran7ver7a5O M:ig. 1.11.O.
/ig. 1.11F - %urDa tran7ver7a5a 'oipon a -
norma5 D - 8ver7aL ZI
39E
G6,7:9:G5=
)i curDa tran7ver7a5 poate avea o orientare norma5F poate :i
7iccentuatF orizonta5 7au inver7at.
%urDa tran7ver7a5 a p5anu5ui de oc5uzie a :o7t Bi ea con7iderat drept o
curD de compen7a6ie. "7te cuno7cut cF prin miBcarea de 8teta5itate a
mandiDu5eiF 7e 7taDi5e7c contacte pe partea activF 9n timp ce pe partea de
Da5an7 nu eJi7t nici un punct de 7priLinF cu eJcep6ia ce5ui articu5arF deci e7te
prezent un 7pa6iu de inoc5uzie 5atera5 - fenomenul Cr$t2en$en lateral 1:ig.
1.15. Mtran7ver7a5O.
1
L3
A H
/ig. 1.15. - /enomenu5 %r97then7en 5atera5
"Ji7t autori care con7ider ca un :apt pozitiv eJi7ten6a puncte5or de
contact pe partea de Da5an7 9n5e7nite de o curD de compen7a6ie tran7ver7a5
mai accentuat. "Ji7ten6a contacte5or pe partea de Da5an7 are un e:ect cCt 7e
poate de nociv Bi de di7:unc6iona5izant a7upra principa5e5or componente a5e
7i7temu5ui 7tomatognatF prin ace5aBi :enomen a5 tran7:ormrii pCrghiei de
gradu5 trei 9ntr-o pCrghie de grad in:erior.
":ectu5 compen7ator a5 curDe5or 7agita5e Bi tran7ver7a5e a5e p5anu5ui de
oc5uzie nu poate :i ap"cat 5a arcade5e natura5e. %ompen7area 7e veri:ic numai
9n 7itua6ia proteze5or moDi5e tota5eF unde e:ectu5 5or compen7ator 7e traduce
printr-o 7taDi5izare dinamic a ace7tora datorit puncte5or de contact mezia5e Bi
di7ta5e 9n miBcarea de protruzie Bi a contacte5or pe partea activ Bi de Da5an7 9n
miBcarea de 5atera5itate.
1.3.3.E. %urDura :ronta5 (ezu5t din 7ucce7iunea :e6e5or ve7tiDu5are X
X XXXXX XXX @ da6i5or :ronta5i maJi5ari Bi mandiDu5ari Bi
e7te cuno7cut 7uD denumirea de cur*ur
frontal ve$ti*ular ma.ilar Bi re7pectiv man#i*ular M:ig. 1.1E.O.
*iametru5 7u e7te mai mare 5a maJi5ar decCt 5a mandiDu5.I 9n a:ara pozi6iei
din6i5orF 9n determinarea caracteri7tici5or 7a5e un ro5 important 95 are raportu5
dintre pre7iunea eJercitat de c'nga mu7cu5ar 5aDio-Luga5 Bi muBchii
397
V. B8(98l, C. M:(A(A<8
5imDii <radu5 curDurii variaz de 5a un individ 5a a5tu5 Bi imprim o 7erie de
caracteri7tici :izionomice Bi etaLu5ui in:erior a5 :e6ei. Ace7t grad de curDur
treDuie re7pectat 9n re7taurri5e protetice ce antreneaz arcu5 anterior a5 arcadei
din con7iderente e7tetice Bi :onetice.
%urDura :ronta5 poate :9 natura5a 7au arti:icia5F accentuat M:ig. 1.17.OF
ap5atizat M:ig. 1.12FOF neregu5at M:ig. 1.19.O.
/ig. *.*O - Or6;rt.'ront!2 7&/. *.*H. - C$r6$r2 'ront!
v"1t&6$!r2 0!t&%t2 v"1t&6$!r2 n"r"/$!t2
1.3F3.7. +5anu5 de "7te reprezentat de coarda arcu5ui de cerc care
oc5uzie reprezint curDa de oc5uzie pe o hemiarcadF
9mpreun cu coarda arcu5ui de pe hemiarcad
opu7 M:ig. 1.5-.O. +entru !eLoUeuJF p5anu5 de oc5uzie e7te un p5an
conven6iona5 care trece prin marginea inciza5 a ce5or doi inci7ivi centra5i
maJi5ari Bi prin vCr:uri5e cu7pizi5or di7to-pa5atina5i AF-ai mo5ari5or 7ecunzi
maJi5ar0 - k
392
/ig. 1.1E. - %urDura 'ront!&
u"!
/ig. 1.5S. - +5anu5 de oeta7te
Nu treDuie con:undat cu aria oclu&al care e7te un p5an reCm rea5izat de
7ucce7iunea 7upra:e6e5or oc5uza5e a5e din6i5or. )lanul #e oclu&iK e7te un p5an
imaginarF cu o 9nc5inare variaDi5F :ormCnd cu orizonta5a un unghi de ir.
9n retrogenii Mpro:i5 conveJOF ace7t unghi e7te mai mare de 3Z7dF iar 9n
oc5uzii inver7e p5anu5 e7te orizonta5 7au 9nc5inat inver7 Mpro:i5 concavOF deci
e7te mai mic de 37d 7au negativ. 9n mod norma5F p5anu5 de oc5uzie e7te
armonio7 atunci cCnd re7pect ce5e dou curDe de oc5uzie 9n mod
individua5izat.
+ierderea punctu5ui de contactF migrri5e dentare 9n 7en7 vertica5 7au
orizonta5 pot conduce 5a un p5an de oc5uzie denive5at. (e:acerea armoniei
p5anu5ui oc5uza5 in reaDi5itri5e protetice reprezint o etap oD5igatorie a
a5goritmu5ui terapeutic.
1F3.1. Tipuri de oc5uzie
"Ji7t o mu5titudine de pozi6ii de oc5uzie 9ntre ce5e dou arcade datorit
muBchi5or manducatori Bi moDi5it6ii articu5a6iei ternporo-mandiDu5are.
arietatea pozi6ii5or de contact dintre ce5e dou arcade e7te 9n ace5aBi timp
5imitat de articu5a6ia temporo-mandiDu5ar Bi 5igamente5e 7a5eF ceea ce ne
determin 7 con7iderm c nu eJi7t o in:initate de pozi6ii de oc5uzie cum
7pun unii autoriF ci o mu5titudine de pozi6ii de oc5uzie.
,, :clu&ia #e intercu$%i#are ma.im
9n timpu5 contactu5ui dintre ce5e dou arcade dentareF cu7pizii
mandiDu5ari 7e 9ntreptrund cu cei maJ#ariF rea5izCnd contacte m
intercu7pidare. ,tunci cn# intercu$%i#area cu%rin#e un numr ma.im #e
contacte #e oclu&ie poart denumirea de intercu7pidare maJim. *e regu5F
arcade5e dentare prezint o congruen6 maJim 9ntr-o 7ingur
399
7:9:G5=
V. B8M9VM, C, M:R;(,<8
pozi6ieF a7igurCnd 9n ace7t caz o anumit pozi6ie mandiDu5o-cranian. *at :iind
:eptu5 c arcade5e a5ve*5o-dentare pot avea raporturi variate cu Daza o7oa7
care 5e 7u76ineF e7te po7iDi5 ca intercu7pidarea maJim 7 7e petreac 9n pozi6ii
mandiDu5o-craniene eJcentrice.
B. :clu&ia centric
:clu&ia n rela+ie centric 7e numeBte oc5uzie centric M:ig. 1.53.O Bi
reprezint raportu5 dintre arcade5e dentare 9n cadru5 cruia 7e a7igur
contactu5 ace7toraF iar mandiDu5ei o pozi6ie de re5a6ie centric :e6 de maJi5ar
Bi Daza craniu5ui. Atunci cCnd coincide cu intercu7pidarea maJimF oc5uzia
centric prezint repere dentareF o7oa7eF articu5areF neuromu7cu8re Bi :eringo-
g5andu5are Mdup "ugen %o7taO.
/ig. 1.53. - Oc5uzie ceatrtcS
a. (e%erul #entar %re$u%une n#e%linirea mai multor con#i+ii>
iorice dinteF eJceptCnd inci7ivii centra5i mandiDu5ari Bi mo5arii vine 9n
contact cu doi din6i antagoniBti[
idatorit dimen7iunii redu7e a inci7ivi5or mandiDu5ari 9n raport cu cei
maJi5ariF din6ii maJi5ari 7e a:5 9ntr-o pozi6ie di7ta5izat :e6 de cei
mandiDu5ariF :iecare dintre ei venind 9n contact cu Lumtatea di7ta5 a
omo5ogu5ui mandiDu5ar Bi Lumtatea mezia5 a dinte5ui mandiDu5ar imediat
urmtor[
i arcada maJi5ar
circum7crie arcada mandiDu5ar atCt 9n zona :ronta5 cCt Bi
9n zona 5atera5. 9n zona :ronta5 7e 9ntC5neBte de oDicei o oc5uzie
p7a5idodont cu depBire 7agita5 Bi vertica5 moderat 7au o oc5uzie cap 5a
cap. In zona 5atera5 oc5uzia centric norma5 pre7upune depBirea din6i5or
mandiDu5ari de ctre cei maJi5ari cu Lumtate de :a6 oc5uza5 ctre
ve7tiDu5arF a7t:e5 9ncCt cu7pizii ve7tiDu5ari vor circum7crie cu7pizii
ve7tiDu5ari mandiDu5ari care 7e vor proiecta^9n Ban6u5 intercu7pidian a5
arcadei maJi5areF iar cu7pizii mandiDu5ari Kngua5i vor circum7crie 7pre
5ingua5 cu7pizii ora5i maJi5ari[ g
28
G6,7:9:G5=
i cu7pidu5 mezio-ve7t9Du5ar a5 primu5ui mo5ar maJi5ar 7e angreneaz 9ntre
cu7pidu5 mezio-ve7tiDu8r Bi medio-ve7tiDu5ar a5 primu5ui mo5ar mandiDu5ar[
i 5inii5e mediene a5e ce5or dou arcade dentare 7e a:5 9n ace5aBi p5an[
i :e6e5e di7ta5e a5e u5timi5or mo5ari mandiDu5ari Bi maJi5ari 7e g7e7c 9n
ace5aBi p5an :ronta5.
*. (e%erul o$o$ 'i articular 7e re:er de :apt 5a pozi6ia centric a
mandiDu5ei :a6 de craniuF dar 5a o dimen7iune corect vertica5 a etaLu5ui
in:eriorF ceea ce :iJeaz mandiDu5a 9n p5an orizonta5F 7agita5F :ronta5[
c. (e%erul muromu$cular pre7upune contro5area neurore:5eJ a ace7tei
pozi6ii printr-o echi5iDrare a contrac6ii5or mu7cu5are[
#. (e%erul faringo1glan#ular e7te a7igurat prin pregtirea :armge5ui
pentru a produce deg5uti6iaF precum Bi a g5ande5or 7a5ivare pentru a-Bi eJprima
con6inutu5.
"Ji7ten6a intercondi6ionat a ace7tor repere a7igur mandiDu5ei o pozi6ie
de re5a6ie centric mandiDu5o-cranianF iar arcade5or dentare o intercu7pidare
maJim 9n oc5uzie centric.
%oinciden6a intercu7pidrii maJime cu re5a6ia centric Bi a7igurarea unei
oc5uzii 7taDi5e e7te 9ntC5nit Mdup (am:LordF A7hF +o77e5tO 9n numai 3--35f
din cazuriF ea :iind denumit B)oint Centric". )coa5a gnato5ogic con7ideri c
A+oint %entricY-u5 a7igur o maJim 7taDi5itate mandiDu5ei.
AceiaBi autori g7e7c o neconcordan6 a re5a6iei centrice cu
intercu7pidarea maJim M:ig. 1.5,.O 5a un procentaL de 25-95f din 7uDiec6i Bi o
denume7c A 9ong Centric".
RvJT
6
3RC 3IM
T m m t m m
7&/. 1.5,. - Tr&$n/5&$! d" to!"rn( S0&r/!
(% - re5a6ie centric I' -
intercu7pidare maJim
201
V. B8(98l, C. M:(A(,<8
A!ong %entricY-u5 e7te norma5 atunci cCnd 7e a:5 9ntre -F,-3F75 mm Bi
7e datoreaz unei a5unecri anterioare condi5iene Bi cu7pidiene de 5a re5a6ia
centric 5a intercu7pidarea maJim. +entru (am:Lord eJi7t o 5iDertate a
mandiDu5ei Bi 9n 7en7 tran7ver7a5 de cea 3 mmF rea5izCndu-7e a7t:e5 BEi#e
Centric
n
1@,. %omDinarea 5a ace5aBi 7uDiect a A!ong %entricY-u5ui cu A]ide
%entricY-u5 rea5izeazF dup (am:LordF ,MWree#om in Centric", adic o 5iDertate
9n zona pozi6iei centrice. 'rio Spirgi a reprezentat to5eran6a centric a
oc5uziei norma5e printr-un triunghi cu Daza po7terioar MavCnd Daza de 3 mm
Bi 9n56imea de -F,-3F75 mmO. Orice pozi6ie de intercu7pidare maJim cu
mandiDu5a dep5a7at 9n 5imite5e triunghiu5ui de to5eran6 oc5uza5 a 5ui Spirgi
e7te con7iderat norma5. *epBirea ace7tor 5imite a autori5or americani e7te
7imi5ar cCmpu5ui de oc5uzie a5 5ui Ki5deDrand. +racticF 9n cavitatea ora5 7e
determin contacte5e dento-dentare 9n intercu7pidare maJim cu hCrtia de
articu5a6ie Mcu o cu5oareO apoi contacte5e dento-dentare 9n re5a6ie centricF deci
oc5uzia centric cu hCrtie de articu5a6ie de cu5oare di:erit. %oinciden6a
puncte5or de contact dintre ce5e dou pozi6ii Mce5e dou cu5oriO ne conduce 5a
+oint %entric. *i7tan6a 9ntre puncte5e de contact dintre intercu7pidarea
maJim Bi oc5uzia centric 9n 7en7 antero-po7terior de -F,-3F7 mm e7te
norma5 9n !ong %entricF iar 9n 7en7 5atera5 de 3 mm 9n ]ide %entric. Orice
pozi6ie de intercu7pidare maJim cu mandiDu5a p5a7at 9n 5imite5e triunghiu5ui
de to5eran6 oc5uza5 a 5ui Spirgi e7te con7iderat norma5F iar depBirea
ace7tor 5imite e7te anorma5 - ma5oc5uzie.
% :clu&ia 2a*itual
*atorit unor :actori 5ega6i de dezvo5tarea oc5uziei - :actori :unc6iona5iF
:actori pato5ogiciF arcada mandiDu5ar poate :i deviat de 5a oc5uzia norma5F
deviere ce 7e poate concretiza printr-o pozi6ie eJcentric a mandiDu5ei :a6 de
craniuF dar p7trCnd rapoarte de intercu7pidare maJim a arcade5or dentare 9n
pozi6ie centric 7au 9n pozi6ie eJcentric a mandiDu5ei :e6 de craniu. Acea7ta
e7te oclu&ia #e o*i'nuin+ 7au oclu&ia #e convenien+, oclu&ia #e confort.
*e oDicei ea e7te cauzat de un punct de contact prematur 7auF 9n genera5F de
un oD7taco5 dentarF mu7cu5ar 7au articu5arF care 9mpiedic g5i7area mandiDu5ei
9n re5a6ia centricF acea7ta :iind orientat de oDicei anterior Bi 5atera5.
Teanmonod de7crie o oc5uzie de convenien6 echi5iDrat Bi o oc5uzie de
convenien6 dezechi5iDrat. A7t:e5F 9n cazu5 unui 7i7tem 7tomatognat 7nto7F
o g5i7are a mandiDu5ei ctre antero-Tatera5 poate :i urmat de naBterea unor
re:5eJe de autoaprare care 7 pun 5a adpo7t 7tructuri5e 7i7temu5ui ochiza5
:a6 de traumati7mu5 rezu5tat din 7o5icitri de inten7itate Bi 7en7 anorma5.
Apari6ia ace7tor re:5eJe e7te 9n7o6it de modi:icri 7tructura5e adaptative
5C nive5u5 7uportu5ui mor:o5ogic
202
G6,7:9:G5=
7o5icitat: din6iF articu5a6iiF muBchiF parodon6iu. O reaDi5itare oc5uza5F 9n ace7t
cazF poate provoca dezechi5iDru5 unei 7itua6ii c5inice eJi7tenteF
9n numeroa7e cazuri proce7u5 de adaptare nu are 5oc Bi 7e in7ta5eaz
oclu&ia #e convenien+ #e&ec2ili*rat. "a 7e poate in7ta5a de 5a 9nceput 7au
poate :i rezu5tatu5 epuizrii :unc6iona5e a 7uD7tratu5ui mor:o5ogic 7upra7o5icitatF
9n7otindu-7e de 7emne 7ecundare: 7pa7me mu7cu5areF artroz temporo-
mandiDu5arF moDi5itate pato5ogic etc.
$oh5 con7ider c numru5 oc5uzii5or e7te in:initF dar dintre ace7tea
autoru5 de:ineBte pe urmtoare5e ca importante:
a. oclu&ia anatomic centrat Moc5uzia AO e7te de:init a7t:e5 pentru c 9n
acea7t oc5uzie arcada dentar mandiDu5ar ocup o pozi6ie ce core7punde
vCr:u5ui arcu5ui gotic a5 5ui <U7i 9n raport cu arcada dentar maJi5ar. Ace7t
unghi e7te 9n re5a6ie direct cu miBcri5e condi5u5ui 9n AT' Bi de aceea o mai
numeBte 9nc Bi oclu&ie articular, :iind 7imi5ar de :apt cu oc5uzia centric.
D. oclu&ia anatomic #entar MOIO e7te oc5uzia de intercu7pidare maJim
a din6i5orF numindu-7e 9nc Bi dentar. %e5e dou oc5uzii core7pund rareori
M/errein Bi +o77e5tO.
c. oclu&ia fi&iologic #e ma$tica+ie MO'O e7te oc5uzia de p5ecare Bi
revenire 9n miBcri5e cic5ice a5e ma7tica6iei de7cri7e de <U7i Bi _7igmondU.
d. oclu&ia fi&iologic #e #egluti+ie MO*O 7e produce 9n miBcri5e de
deg5uti6ie. *up $oh5F O* e7te :oarte aproape de OA. Ace5aBi autor 7u76ine c
oc5uzia de ma7tica6ie e7te uBor mezia5izat :a6 de oc5uzii5e 7tatice.
0. :clu&ia natural rezu5t din angrenaLu5 arcade5or dentare natura5e Bi
prezint caracteri7tici5e men6ionate.
T"! :clu&iU artificial $au tera%eutic
Arno5d Bi /rum8er de7criuF a5turi de oc5uzia natura5F o oc5uzie
arti:icia5F care e7te rezu5tatu5 contactu5ui unor 7upra:e6e oc9uza5e arti:icia5e. 9n
une5e cazuri 9ntreaga arie oc5uza5 e7te recon7tituit proteticF iar 9n a5te5e
numai anumite por6iuni au 7uportat un tratament protetic de re5acere
mor:o:unc6iona5.
9n cadru5 tratamente5or oc9uza5eF protetice etcF e7te po7iDi5 ca oc5uzia
arti:icia5 7 aiD un caracter tranzitoriu Mprotezri provizoiiiF tranzitoriiO 7au
de:initiv Mtratamentu5 de con7o5idare proteticO.
Se con7ider oc5uzie arti:icia5 Bi contactu5 dintre ce5e dou arcade
dentare natura5eF dar care au 7u:erit un proce7 de remode5are coronar prin
procedeu5 de coronop5a7tie MBarre55eOF numit 9nc Bi re7hapare coronar de
ctre autorii eng5ezi Bi americani Mcorona5 re7hapingO.
203
V. B8(98l, C. M:(;M<8
MW. :clu&ia tem%orar
Supra:e6e5e oc5uza5e a5e din6i5or temporari :ormeaz aria oclu&al
tem%orar care 7taDi5eBte rapoarte de oc5uzie temporare. O dat cu erup6ia
din6i5or permanen6iF apare oclu&ia mi.t, care e7te 9n5ocuit treptat cu oclu&ia
$u*iectului a#ult.
13F5. (apoarte oc5uza5e interarcac5ice MAng5eO
Arcade5e dentare 9n oc5uzie centric 7e a:5 9n anumite re5a6ii care
pozi6ioneaz :oarte preci7 arcu5 mandiDu5aJ m raport cu ce5 maJi5ar putCnd I
contro5ate 9n ce5e trei p5anuri pe Daza unor repere Mcheia 5ui Ang5eO.
+5anu5 7agita5: K re%er molar I aJu5 cu7pidu5ui mezio-ve7tiDuiar a5
mo5aru5ui de E ani maJi5ar 7e proiecteaz pe aceeaBi 5inie cu Ban6u5
intercu7pidian dintre cu7pidu5 mezio-ve7tiDu5ar Bi centro-ve7tiDu5ar a5
mo5aru5ui de E ani mandiDu5ar. Ace7t reper ne o:er re5a6ii norma5e 9n
c5a7a I Ang5e. 9n c5a7a a Ii-a Ang5e rapoarte5e 7unt di7ta5izate. iar 9n c5a7a a
I55-a Ang5e rapoarte5e 7unt mezia5izate M:ig. 1.53.O[ G[ re%er %remolar -
dep5a7area e7te rea5izat cu Lumtate de cu7pid[ kYZ re%er canin 1 aJu5
vertica5 a5 caninu5ui maJi5ar continu :a6a di7ta5 a
caninu5ui mandiDu5ar. (apoarte5e 7e cite7c pe dreapta Bi pe 7tCnga[ f] re%er
inci$iv M:ig. 1.51.O - depBirea 9n 7en7 7agita5 a arcadei :ronta5e mandiDu5are
de ctre arcada :ronta5 maJi5ar poart denumirea de over-Let. Norma5
eJi7t unF contact 7trCn7 Mover-Let l -O 9ntre :e6e5e ve7tiDu5are a5e :ronta5i5or
mandiDu5ari Bi ce5e pa5atina5e a5e :ronta5i5or maJi5ari. Over-Let-u5 poate aprea
cre7cut 9n oc5uzii5e di7ta5izate 7au negativ 9n oc5uzii5e inver7e :ronta5e.
204
/ig. 1.53. - (apoarte interarcac5ice X f tU. 1.51. - Ovet-LcZ
9n p5an 7agita5 M9n zona 5atera5O k. ZQ a - normai
*r pato5ogic
G6,7:9:G5=
+5anu5 tran7ver7a5: 41 re%er molar - 9n mod norma5F arcada maJi5ar
circum7crie arcada mandiDu5ar cu un cu7pid M7upraoc5uzie 5atera5O M:ig.
1.55.O. Anorma5F 9ntC5nim rapoarte 5inguaKzateF cap 5a cap Mcu7pid 5a cu7pidO
Bi oc5uzie inver7 Marcada mandiDu5ar circum7crie arcada maJi5arO[
A re%er canin - norma5F caninu5 maJi5ar circum7crie caninu5 mandiDu5ar. In
mod anorma5F 9ntC5nim rapoarte 5ingiia5izate Mcu7pidn5 mandiDu5ar e7te orientat
7pre ora5F iar caninu5 maJi5ar 7pre ve7tiDu5ar pierzCnd a7t:e5 contactu5[ cap 5a
cap Mcanin pe caninO 7au angrenaL inver7 Mcaninu5 mandiDu5ar circum7crie
caninu5 maJi5arO[
G re%er inci$iv - atunci cCnd rapoarte5e 7unt norma5eF ce5e dou 5inii
interinci7ive treDuie 7 coincid una cu a5ta Bi cu p5anu5 medio-7agita5 a5 :e6ei[
anorma5F e7te prezent 5aterodevia6ia dreapt 7au 7tCng M9ntre ce5e dou 5inii
apare o treapt de dep5a7are 7pre dreapta 7au 7tCngaO M:ig. 1.5E.O.
/ig. 1.55F - (apoarte interarcadice 9n /ig. 1.5E. - (eper inci7iv 9n p5an
p5an tran7ver7a5 M9n zona 5atera5O tran7ver7a5
+5anu5 vertica5:
9n mod norma5F armonia arcade5or e7te rea5izat de curDe5e de oc5uzie
MconveJe 5a maJi5arF concave 5a mandiDu5O. In anumite 7itua6ii curDe5e nu
7unt re7pon7aDi5e de pozi6ia unui dinte 7au a unui grup. 9n p5an vertica5
veri:icm rapoarte5e oc5uza5e 5a nive5 mo5ar Bi inci7iv M:ig. 1F57.O: aQ re%er
molar 1 poate :i prezent 7upraa5veo5odon6ia uni- 7au Di5atera5 datorit
egre7iunii 7au eJtruziei Bi in:raa5veo5odon69e - proce7u5 a5veo5ar ou are
poten6ia5 o7teogenetic 7 aduc dinte5e 9n zona pragu5ui oc5uza5[ )1 re%er
inci$iv - gradu5 de acoperire 9n p5an vertica5 a5 inci7ivi5or mandiDu5ari de
ctre cei maJi5ariF cu arii5e oc5uza5e 9n contactF poart denumirea de over-
Dite. #n over-Dite norma5 M:ig. 1.52. aF DO prezint o acoperire de ce5 mu5t I^
3
din 9n56imea coroane5or inci7ivi5or mandiDu5ariF iar
,-5
V. B8(585, C. M:(AM,<8
9n oc5uzia cap 5a cap over-Dite-u5 e7te -. +ato5ogic 9ntC5nim oc5uzia adCnc
M:ig. 1.52. cF dO M7upraa5veo5odon6ie :ronta5 Bi^7au in:raa5veo5odon6ie 5atera5O[
oc5uzia de7chi7 M:ig. 1.52. eO cCnd 5ip7e7c contacte5e dentare Bi e7te prezent un
7pa6iu pCn 5a , cm MmordeJ apertu7O.
/ig- 1.57. - (apoarte interarcadice
==I p5an vertica5
,-E
/ig. 1.52. -O6pr-Dite: J
- iLprma5: aF D
- pato5ogic: - oc5uzie adCnc - cF d
- cp5uae de7chi7 - e
G6A7:9:G5=
1.3.E. %ontacte5e dento-dentare
+ozi6ia de oc5uzie aduce ce5e dou arcade dentare 9n contact prin i-
ni6renarea cu7pizi5or maJi5ari Bi mandiDu5ari. *intre pozi6ii5e oc5uza5e de
u?tact 7tatic cea mai important e7te de7igur oc5uzia centric.
9ntr-o oc5uzie centric norma5 eJi7t o 5oca5izare preci7 a contacte5or
deuto-dentareF a7t:e5 9ncCt :iecare dinte :ace contact cu doi antagoniBtiF
eJceptCnd inci7ivu5 centra5 mandiDu5ar Bi mo5aru5 3 maJi5ar. 9n topogra:ia
contacte5or oc5uza5e ro5u5 ce5 mai important 95 Loac cu7piziiF :o7ete5e oc5uza5eF
cre7te5e margina5eF e5emente a5e mor:o5ogiei oc5uza5e care rea5izeaz
contacte5e 7tatice 9n condi6ii norma5e.
9ntr-o oc5uzie norma5 idea5F contacte5e dento-dentare treDuie 7
core7pund din punct de vedere a5 ca5it6ii unor parametri:
- puncti:orme[
-Q de tip:
3. margine inciza5 - 7upra:a6 pa5atina5[
,. cu7pid - :o7et[
3. cu7pid - amDrazura[
- 7 7e rea5izeze 9ntre 7upra:e6e netede Bi conveJe[
- 7 :ie mu5tip5e[
- 7taDi5e[
- 7 :ie uni:orm Bi armonio7 di7triDuite pe arcadF pe to6i din6ii
cu7pida6i[
- cu 5oca5izare preci7.
Contactul margine inci&al V $u%rafa+ %alatinal M:ig. 1.59.O e7te
rea5izat 5a nive5u5 :ronta5i5or Bi nu e7te :oarte 7trCn7F e5 rea5izCnd o inoc5uzie cCt
po7imea unei :oi de ce5o:an. +entru a56i autori contactu5 :ronta5 Bi 5atera5 e7te
5a :e5 de 7trCn7 pentru a putea a7igura o di7triDu6ie ega5 a :or6e5or de 7o5icitare.
+entru KannauF con7ervarea unui echi5iDru oc5uzo-articu5ar 7tatic e7te rea5izat
prin oc5uzia Aroc8ing-chairYF 9n cadru5 creia primu5 contact oc5uza5 7e
produce 5a nive5u5 primu5ui mo5ar Bi a5 doi5ea premo5ar mandiDu5arF mandiDu5a
avCnd po7iDi5itatea Da7cu5rii 9n Luru5 unui aJ ce trece prin zona de 7priLin
ini6ia5.
Contactul cu$%i#1am*ra&ur e7te contactu5 9n care vCr:u5 cu7pidu5ui de
7priLin 7e angreneaz 9ntre doi cu7pizi antagoniBtiF contactCnd cre7te5e
margina5e antagoni7te M:ig. 1.E-.O. Cr:u5 cu7pidu5ui rmCne 5iDer deoarece
contactu5 are 5oc pe ver7an6ii cu7pidu5uiF datorit di:eren6ei de curDur
McurDura vCr:u5ui cu7pidian avCnd o raz mai mic decCt amDrazuraO Bi a7t:e5
oc5uzia nu 7e D5ocheaz.
207-.
V, B8(9V5, C, M:(A(,<8
Contactul #e ti% cu$%i#1fo$et M:9g. 1.E3.O are 5oc doar 9n trei puncte N
contact tri%oal I Bi nu pe toat circum:erin6a cu7pidu5ui. %e5e trei puncte de
contact 7unt 7u:iciente pentru a a7igura 7taDi5itatea oc5uziei Bi pentru a nu
rea5iza D5ocaLu5 oc5uziei. Ace7t 5ucru e7te po7iDi5 deoarece a7pectu5 rotunLit a5
cu7pizi5or de 7priLin :ace ca orice contact cu antagoniBtii 7 7e produc 9ntre
dou 7upra:e6e conveJeF 5imitCnd a7t:e5 D5ocaLu5 cu7pidu5ui 9n :o7eta
antagoni7t. %ontactu5 tripoda5 M9n trepiedO o:er 5iDertate oc5uziei dinamiceF
contacte5e rea5izate :iind puncti:orme M9ntre dou 7upra:e6e curDeO permit o
g5i7are uBoar a mandiDu5ei Bi dezangrenarea cu7pizi5or. 9n cazu5 unor
7upra:e6e de contact p5aneF ragoa7e M9n urma aDrazieiO 7e rea5izeaz contactul
n $u%rafa+ M:9g. 1.E,.OF care e7te pato5ogicF :or6a de :recare 9n ace7t caz e7te
cre7cutF iar g5i7area mandiDu5ar devine a7t:e5 di:ici5.
Fig. 4.59. - Contact margine incizal u suprafa[ palatinalS
Fig. 4.60. Contactul cuspid -ambraznrS
Fig. 4.61. Contact cuspid-foset
Fig. 4.62. - Contact ta suprafap
Supra:a6a tota5 a contacte5or oc5uza5e maJi5o-mandiDuiare e7te de
aproJimativ 1 mm
,
F :iecare contact rea5izCndu-7e pe 7upra:e6e re7trCn7e pentru
a au crea :or6e nocive datorit de7compunerii :or6ei principa5e oc5uza5e prin
:or6e de :recare.
%ontacte5e e:ectuate 9ntre ce5e dou :rcade m pozi6ie de oc5uzie centric
mai poart denumirea Bi de contacte centrice 7au Beentric $to%$" M7topuri
centriceO. %ontacte5e centrice uni:orm di7triDuite a7igur -R 7taDi5itatea
7tatic a oc5uzieiF e5e :iind rea5izate aBadar prin contactu5 cu7pizi5or din6i5or
208
G6,7:9:G5=
5atera5i cu :o7ete5e oc5uza5e Bi cre7te5e margina5e antagoni7teF precum Bi
contactu5 margini5or inciza5e a5e :ronta5i5or mandiDu5ari cu :e6e5e pa5atma5e a5e
ce5or maJi5ari. %ontacte5e rea5izate 9ntre inci7ivi :ormeaz aBa-numite5e 7topuri
centrice Mcontacte centriceO anterioareF pe cCnd contacte5e rea5izate 9ntre
premo5ari :ormeaz 7topuri5e centrice Mcontacte centriceO po7terioare. 9n timp
ce contacte5e centrice anterioare 7e :ormeaz prin 7i7temu5 margine mcizai-
7upra:e6a pa5atina5F contacte5e centrice po7terioare 7e :ormeaz prin contactu5
vCr: cu7pidian-:o7et 7au vCr: cu7pidian-crea7t margina5.
Q "Ji7t 7itua6ii 9n care contacte5e dento-dentare nu 7e rea5izeaz 9n
condi6ii5e de mai 7u7F rezu5tCnd contacte pato5ogice ca urmare a ma5oc5uzii5or
con7titu6iona5eF a ma5re5a6ii5or cranio-mandiDu5areF contacte iatrogene de tip
cu$%M1cu$%i# M:ig. 1.E3.OF cu$%M1%ant cu$%Mian M:ig. 1.E1.O. *epi7tarea Bi
corectarea ace7tor contacte 7unt oD5igatorii 9n orice reechi5iDrare oc5uza5.
7&/. *.6). - Cont#t "$10&d-#n10&d 7&/. *.6*. - Cont#t #$10&d-0nt2 cn7pidiau5
ABa cum am men6ionatF 9ntr-o oc5u-
zie centric norma5 eJi7t o 5oca5izare
preci7 a contacte5or dento-dentareF re7-
pectCnd curDe5e de oc5uzie :izio5ogice Bi
7taDi5izCnd mandiDu5a 9n vederea rea5izrii
deg5uti6iei. Acea7t 5oca5izare e7te
urmtoarea M:ig. 1.E5.O:
7&/. 1.E5. - O#!n%o/r-
,-9
V. B8(981, C. M:HA(,<8
33 - marginea incizai-contacteaz cu
S
J
3
mezia5e a5e :e6ei pa5atina5e ,3[
3, - marginea inciza5 contacteaz cu
3
di7ta5 a :e6ei pa5atina5e a 5ui ,3 Bi cu
,
^
3
mezia5e a5e :e6ei pa5atina5e ,,[
33 - contacteaz prin ver7antu5 mezia5 cu ,, Bi prin ce5 di7ta5 cu ,3[
31 - cu7pidu5 ve7tiDu5ar contacteaz cu amDrazura dintre ,3 Bi ,1[
35 N cu7pidu5 ve7tiDu5ar contacteaz cu amDrazura dintre ,1 Bi ,5[
3E - cu7pidu5 mezio - ve7tiDu5ar contacteaz cu amDrazura dintre ,5 Bi ,E[
- cu7pidu5 centro-ve7tiDu5ar contacteaz :o7eta centra5 ,E[
- cu7pidu5 di7to-ve7tiDu5ar contacteaz :o7eta di7ta5 ,E[
37 - cu7pidu5 mezio-ve7tiDu5ar contacteaz amDrazura ,E-,7[
- cu7pidu5 di7to-ve7tiDu5ar contacteaz :o7eta centra5 ,7[
32 - cu7pidu5 mezio-ve7tiDu5ar contacteaz amDrazura ,7-,2[
- cu7pidu5 di7to-ve7tiDu5ar contacteaz :o7eta centra5 ,2[
13- marginea inciza5 contacteaz
,
^
3
mezia5e a5e :e6ei pa5atina5e 33[
1,- marginea inciza5 contacteaz I^
3
di7ta5 a :e6ei pa5atina5e 33 Bi
,
^
3
mezia5e
a5e :e6ei pa5atina5e 3,[
13- contacteaz prin ver7antu5 mezia5 pe 3, Bi prin ce5 di7ta5 33[
11- cu7pidu5 ve7tiDu5ar contacteaz amDrazura 33-31[
15- cu7pidu5 ve7tiDu5ar contacteaz amDrazura 31-35[
1E- cu7pidu5 centro-ve7tiDu5ar contacteaz :o7eta centra5 3E[
- cu7pidu5 di7to-ve7tiDu5ar contacteaz :o7eta di7ta5 3E[
- cu7pidu5 mezio-ve7tiDu5ar contacteaz cu amDrazura 35-3E[
17 N cu7pidu5 mezio-ve7tiDu5ar contacteaz amDrazura 3E-37[
- cu7pidu5 di7to-ve7tiDu5ar contacteaz :o7eta centra5 37[
12 - cu7pidu5 mezio-ve7tiDu5ar contacteaz amDrazura 37-32[
- cu7pidu5 di7to-ve7tiDu5ar contacteaz :o7eta centra5 32[
31- cu7pidu5 pa5atina5 contacteaz :o7eta di7ta5 11[
35- cu7pidu5 pa5atina5 contacteaz :o7eta di7ta5 15[
3E- cu7pidu5 mezio-pa5atina5 contacteaz :o7eta centra5 1E[
- cu7pidu5 di7to-pa5atina5 contacteaz amDrazura 1E-17[
37 - cu7pidu5 mezio-pa5atina5 contacteaz :o7eta centra5 17[
- cu7pidu5 di7to-pa5atina5 contacteaz amDrazura 17-12[
32 N cu7pidu5 pa5atina5 contacteaz :o7eta centra5 12[
M
,1 N cu7pidu5 pa5atina5 contacteaz :o7eta di7ta5 31[
,5 - cu7pidu5 pa5atina5 contacteaz :o7eta di7ta5 35[
,E N cu7pidu5 mezio-pa5atina5 contacteaz :o7eta centra5 3E[
- cu7pidu5 di7to-pa5atina5 contacteaz amDrazura 3E-37[
,7 N cu7pidu5 mezio-pa5atina5 contacteaz:o7eta centra5 37[
- cu7pidu5 di7to-pa5atina5 contacteaz amDrazura 37-32[
,2 N cu7pidu5 pa5atina5 contacteaz :o7eta centra5 32.3I
210
G6,7:EG5=
4.3.7. Ocluzia dinamic
(apoarte5e oc5uza5e dinamice 7unt rea5izate de ctre ce5e dou arcade 9n
timpu5 eJercitrii :unc6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognatF precum Bi 9n timpu5
para:unc6ii5or. Oc5uzia e7te con7iderat drept unu5 din cei trei determinan6i a.
dinamicii mandiDu5are MA.T.'.F oc5uzieF muBchiO. !a rCndu5 eiF oc5uzia
prezint un #eterminant anterior Mzona :ronta5 a arcade5orO Bi un #eterminant
%o$terior Mzona 5atera5 a arcade5orOF 9ntre care 7e a:5 un echi5iDru Bi o
interac6iune 7intetizat 9n conteJtu5 protec6iei reciproce. %on:orm ace7tui
conceptF 9ntre cei doi determinan6i ai oc5uziei eJi7t o protec6ie reciprocF care
ac6ioneaz 9n :aze5e 7tatice Bi dinamice a5e oc5uziei.
*eBi <U7i a denumit-o articulare, #inamica oclu&al 7au Line&iologia
oclu&al e7te :o5o7it din ce 9n ce mai mu5t ca termeP care de7emneaz
comportamentu5 dinamic a5 re5ie:uri5or oc5uza5e maJi5o-mandiDu5are.
+ornind de 5a re5a6ia centricF mandiDu5a a5unec 7pre anterior 9n
miBcarea de protruzie cu contact dentar. *ac re5a6ia centric core7punde cu
intercu7pidarea maJim M9n 7itua6ia unei oc5uzii centriceOF imediat ce pr7eBte
pozi6ia re7pectiv diriLarea miBcrii e7te pre5uat de pante5e retroinci7ive a5e
grupu5ui :ronta5 maJi5arF pe care a5unec margini5e inciza5e a5e inci7ivi5or
mandiDu5ari.
9n a:ar de g2i#a-ul anterior 7au g2i#a-ul inci&al, 8inezio5ogia oc5uza5
e7te in:5uen6at de determinantu5 po7terior a5 oc5uziei. G2i#a-ul %o$terior 7e
rea5izeaz prin a5unecarea vCr:uri5or cu7pidienk pe pante5e de g5i7are 9n
miBcri5e mandiDu5are de 5atera5itate cu contact dentar.
In 5iteratura de 7pecia5itate nu eJi7t 9nc o unitate de vederi 9n ceea ce
priveBte rea5izarea contacte5or oc5uza5e dinamice. NumeroBi autori 7-au ocupat
de dinamica oc5uza5 9n 7trCn7 5egtur cu miBcarea mandiDu5ar. Ipoteze5e
5or privind miBcarea mandiDu5ei Bi dinamica 7upra:e6e5or oc5uza5e 9n :aze5e
:unc6iona5e de ma7tica6ieF au 7tat 5a Daza con7truirii 7imu5atoare5or 7au
articu5atoare5or M!eLoUeuJO.
,. 7eoria $ferei (Mon$on 'i V8lain" M:ig. 1.EE.O
*up ce Spee de7crie curDa care-i poart nume5eF 9n anu5 3295
'on7on comunic rezu5tatu5 7tudii5or 7a5eF dup care :e6e5e oc5uza5e a5e
arcadei maJi5are Bi mandiDu5are 7e 9n7criu pe 7upra:a6a unei 7:ereF rea5izCnd
dou ca5ote 7:ericeF a7t:e5 9ncCtF 9n timpu5 dinamicii mandiDu5areF acea7ta 7e
roteBte 9n aBa :e5 9ncCt ce5e dou 7egmente 7 vin 9n contact. %entru5 7:erei
7e a:5 Mdup ittainO 5a 3 cm po7terior de na7ion. (aza 7:erei e7te de 1
inche7F adic 3-F1 cm. %onceptu5 7:erei a :o7t re5uat de ctre +an8eU-'ann-
211
V. B8(985, C. M:(;(,/8
SchuU5er 9n cadru5 metodei de re7taurare protetic Broaderic8-/5agF
con7truindu-7e un articu5ator cu aLutoru5 cruia au rea5izat montarea din6i5or.
/ig. 1.EE. - Teoria 7:erei Mdup !eLoUeuJO
B. 7eoria cilin#rilor M:ig. 1.E7.O
Acea7t teorie apar6ine 5ui <U7i Bi Ba58?i55F care con7iderau c 9a :iecare
moment a5 dinamicii mandiDu5are 7e 7taDi5e7c centre in7tantanee de miBcareF 9n
Luru5 crora 7e dep5a7eaz mandiDu5aF a7t:e5 9ncCt :iecare punct a5 ace7teiaF
inc5u7iv :e6e5e oc5uza5eF 7e dep5a7eaz 5a 7upra:a6a unui ci5indru virtua5 cu
centru5 pe aJu5 ci5indru5ui. 9n toate :aze5e dinamicii mandiDu5are cu contact
dentar 7e p7treaz ce5 pu6in trei puncte de contact: unu5 :ronta5 Bi dou
5atera5e.
/ig. 1.E7. - Teoria ci5indri5or
Ace7t ci5indru de rota6ie trece 5a 9nceputu5 miBcrii prin aJu5 Dicondi5ian
MBamierO a7t:e5 9ncCt :iecare punct de pe mandiDu5 circum7crie 9n Luru5
ace7tui aJ un arc de cerc 5a 7upra:e6a ci5indru5ui Dicondi5ian. *eci :iecare vCr:
cu7pid9an va rea5iza miBcri de rota6ie care 7e pot 9n7crie pe 7upra:a6a unor
ci5indri concentrici. Z
f
Atunci cCnd mandiDu5a coDoarY mai mu5tF miBcarea de rota6ie 7e
comDin cu tran75a6ia anterioar. AJu5 de rota6ie a5 mandiDu5ei nu mai e7te 5a
nive5 intercondi5ianF ci dep5a7at 7pre in:erior Bi Ipo7teriorF Adeci eJi7t niBte
212
G6,7:9:G5=
aJe in7tantanee-de rota6ie. Atunci teoria ci5indri5or 7e comp5eteaz cu teoria
a.elor in$tantanee #e rota+ie, 9n :iecare momentF cu7pizii 7e a:5 pe 7upra:a6a
unui ci5indru virtua5. 9n miBcarea de 5atera5itate condi5u5 de partea miBcrii e7te
:iJF iar ce55a5t tran75eaz 7pre anterior.
In miBcarea de 5atera5itate e7te va5aDi5 teoria ci5indri5orF aJu5 ci5indru5ui
trece prin condi5u5 pr6ii active care pivoteaz 9n timp ce ce55a5t Da5an7eaz.
C. 7eoria gnatologic M:ig. 1.E2.O
A :o7t emi7 de ctre 'c%o55um 9n 39,-F p5ecCnd de 5a ideea nece7it6ii
7taDi5irii unei aJe de rota6ie purF cu po7iDi5itatea unor miBcri de propu57ie Bi
5atera5itateF care 7e produc 9n prezen6a :enomenu5ui %ri7then7en agitai Bi
tran7ver7a5. In :e5u5 ace7ta 7e a7igur protec6ia zone5or 5atera5e 9n miBcri5e de
propu57ie Bi a hemiarcadei de Da5an7 9n cazu5 miBcri5or de 5atera5itate.
%onduc6ia 5atera5 7e :ece pe 7eama caninu5uiF iar ma7tica6ia 7e produce prin
7:rCmarea a5imente5or 9n tendin6a de contact cu7pid-:o7etF 7au 7unt
7ec6ionate prin a5unecarea cre7te5or de 7ma56 una pe 5Cng a5ta.
/ig. 1.E2. - Teoria gnato5ogic
0. 7eoria func+ional )anLeZ1Mann1/c2uZler
Introdu7 de grupu5 din 'iamiF teoria acea7ta areF 9n mareF ace5eaBi
caracteri7tici 9n ceea ce priveBte dinamica mandiDu5ar: prezen6a contacte5or
:i-onta5e 9n protruzieF aD7en6a contacte5or 5atera5e 9n protruzie Bi aD7en6a
contacte5or 5atera5e pe partea de Da5an7. 'iBcarea de 5atera5itate cu contact
dentar 7e produce prin conduc6ia de grup.
=, 7eoria oclu&iei miocentrice ManLel$on
AIn nici un moment a5 ma7tica6iei nu 7e poate dece5a eJi7ten6a unei
g5i7riF miBcarea mandiDu5ar e7te 5egat de natura a5imentu5uiF ce 7e traduce
printr-un Boc Dru7c Bi repetatF 7curt 9n timpF a cu7pidu5ui 9n :o7eta 7a
antagoni7tY. Arcade5e dentare nu intr 9n contact decCt 9n momentu5
,33
V, B8(985, C. M:(A(A<8
deg5uti6iei care 7e produce 9n re5a6ia miocentricF miBcri5e mandiDu5are 7unt 9n
9ntregime ghidate Bi contro5ate prin re:5eJe proprioceptive de echi5iDrare a
contrac6ii5or mu7cu5are.
(ea5izarea miBcrii mandiDu5are reprezint un act :unc6iona5 comp5eJF
din care 8inezio5ogia oc5uza5S reprezint numai o parte.
4.3.8. Octala terminal
*e7crierea oc5uziei 7tatice 7eparat de oc5uzia dinamic 9Bi g7eBte
ra6iunea 9ntr-o 7i7tematizare didacticF din dorin6a de a c5ari:ica un domeniu 9n
continu pre:acere Bi 7u:icient de controver7at.
*e :aptF oc5uzia 7tatic reprezint doar momenteF 7ta6ii a5e dinamicii
oc5uza5e :unc6iona5eF mai preci7 etape :ina5e pe tra7eu5 unor traiectorii de
dinamica mandiDu5ar. *in mu5titudinea traiectorii5or mandiDu5are din
miBcarea de 9nchidereF doar dou prezint 7emni:ica6ie :unc6iona5 M:ig. 1.E9.O:
3. traiectoria #e nc2i#ere n rela+ie centrc Mtraiectorie impropriu
denumit 5igamentarO[
,F traiectoria #e nc2i#ere %o$tural Mdenumit Bi traiectorie mu7cu5arO.
/ig- 1.E9. - Oc5uzia termina5
OT% - oc5uzia termina5 9n re5a6ie centric
OT+ - oc5uzia termina5 po7tura5C
Traiectoria centric caracterizeaz :aza :ina5 a miBcrii de mchidere
mandiDu5areF mandiDu5a e:ectuCnd o miBcare de rota6ie pur. /aza :ina5 a
ace7tei miBcri e7te caracterizat prin rea5izarea contacte5or oc5uza5e 9n re5a6ie
centricF rezu5tCnd oclu&ia terminal centric.
L
214
&' 3_ __
G6,7:5:G5=
Oc5uzia termina5 centric :ace trecerea de 5a re5a6ia rnandiDu5o-craniaii
dinamic de 9nchidere :r contact oc5uza5 5a re5a6ia mandiDu5ar cu contact
oc5uza5. Importan6a ace7tui tip de oc5uzie rezid din :eptui c toat drama
oc5uza5F toate e5emente5e oc5uza5e au 5oc 9n ace7te momente a5e 9nchiderii Bi
ca urmare e7te nece7ar o eJaminare minu6ioa7 Bi o interpretare
core7punztoare a date5or.
+e traiectoria de 9nchidere po7tura5 mandiDu5a parcurge 7egmentu5
dintre re5a6ia de po7tur Bi intercu7pidarea maJim M9n cazu5 unui !ong
%entricO '# re5a6ia centric M9n cazu5 unui +oint %entricO.
Oc5uzia termina5 po7tura5 :ace trecerea de 5a re5a6ia mandiDu5o-
cranian dinamic pe traiectoria men6ionat 5a re5a6ia mandiDu5o-cranian de
intercu7pidare maJimF
9n cazu5 unei oc5uzii echi5iDrateF 9n urma parcurgerii ce5or dou
traiectorii rezu5t contacte oc5uza5e mu5tip5eF 7taDi5eF netraumatizante.
1.3.9. (o5u5 :unc6ionai a5 oc5Uz5e5
9n u5time5e deceniiF cunoBtin6e5e noa7tre privind oc5uzia au evo5uat mu5t
Bi acea7ta datorit nenumrate5or imp5ica6ii c5iniceF mor:o5ogice Bi :unc6iona5e
pe care oc5uzia 5e pre7upuneF BC2eia ntregii $tomatologia, cum i 7e mai
7puneF oc5uzia e7te a7tzi 7tudiat 9n di:erite5e in7titu6ii de 9nv6mCnt din 5ume
9n cadru5 unor di7cip5ine purtCnd denumiri ca: gnatologia, oclu&o#on+ia,
oclu&ologia etc. :clu&ia are rolul #e a $ta*ili&a man#i*ula n %o&i+iile $ale
fa+ #e craniu, intervenin# ca un re%er im%ortant, att n oclu&ia $tatic, ct
'i n oclu&ia #inamic, %artici%n# la n#e%linirea unor func+ii ale $i$temului
$tomatognat cum $unt> fona+ia, ma$tica+ia, #egluti+a, func+ia fi&ionomic.
9n prime5e 5uni de via6 5a nou5 n7cutF mandiDu5a po7ed o mare
in7taDi5itate datorit atCt :aptu5ui c nu 7-au creat tipare5e neuromu7cu5are de
miBcare Bi pozi6ionare mandiDu5arF cCt Bi pentru :eptui c aD7en6a din6i5or Bi a
re5ie:u5ui oc5uza5 5ip7eBte 7uDiectu5 de repere5e nece7are unui a7emenea contro5
a5 7taDi5it6ii mandiDu5ei
Odat cu apari6ia prime5or unit6i oc5uza5eF contactu5 ace7tora
7taDi5izeaz mandiDu5a m ce5e trei p5anuri a5e 7pa6iu5uiF :cCnd reproductiDi5
pozi6ia mandiDu5o-cranian. +rin pierderea din6i5orF reproductiDi'tatea
pozi6ii5or mandiDu5o-craniene nu mai e7te po7iDi5 cu aceeaBi precizie.
%ontro5u5 pozi6ii5or mandiDu5o-craniene cu contact dentar 7e rea5izeaz 9n
mare parte pe Daza impu57uri5or proprioceptive parodonta5eF precum Bi pe Daza
ce5or provenite din articu5a6ia temporo-mandiDu5ar.
,35
V, B8(9V1, C. M:(AM<8
(aportu5 de inervare a parodon6iu5ui Bi articu5a6iei temporo-mandiDu5are
e7te de 9-f pentru parodon6iu Bi 3-f pentru articu5a6ia temporo-
maadiDu5arF a7t:e5 I9ncCt contro5u5 oc5uza5 Bi parodonta5 reprezint ca5ea
principa5 de in:ormare a 7tructuri5or nervoa7e 7uperioareF privmd oc5uzia
7tatic Bi dinamic. Stimu5u5 7peci:ic a5 receptori5or parodonta5i 95 con7tituie
7timu5area mecanicF iar 9n acea7t privin6 e7te intere7at 9n primu5 rCnd re"e:tt5
oc5uza5 care recepteaz :or6a Bi o tran7:orm 9n pre7iuneF diriLCnd-o 9ntr-o
direc6ie 7au artaF 9n :unc6ie de 9nc5inarea pante5or cu7pidieneF :or6a de :recare
etc. 9n receptarea pre7iuni5orF :e6e5e oc5uza5e a5e din6i5or Loac numai un ro5
mecanicF receptoru5 parodonta5 :iind ace5a care tran7:orm 7timu5u5 mecanic 9n
impu57 nervo7.
(e5ie:u5 oc5uza5 in:5uen6eaz indirect traDecu5area o7oa7 a Dazei de
imp5antareF a7t:e5 9ncCt 5a 7uDiec6ii cu re5ie: oc5uza5 Bter7F cu cu7pizK aDraza6i Bi
deci mai pu6in e:icien6iF :or6a de contrac6ie mu7cu5ar creBte Bi imp5icitF
7o5icitarea parodon6iu5ui Bi a o7u5ui a5veo5ar e7te cre7cut. *in acea7t cauzF
traDecu5area Bi conden7area o7oa7 de-a 5ungu5 5inii5or de :or6 din maJi5ar Bi
mandiDu5 7unt mai inten7e 5a 7uDiec6ii cu re5ie: oc5uza5 Bter7. #nii autori au
eviden6iatF 9n ace7t cazF Bi o 9nchidere a 7uturi5or 7:eno-:ronto-parieta5eF ca un
:enomen de remaniere o7oa7 adaptat pre7iuni5or ma7ticatorii cre7cute.
*atorit per:ectei 9mDinri a re5ie:uri5or oc5uza5e mandiDu5are Bi maJi5are
9n actu5 rea5izrii oc5uzieiF precum Bi datorit Dogatei inerva6ii parodonta5eF
re5ie:u5 oc5uza5 particip 5a rea5izarea actu5ui 7enzitivo-7enzoria5 tacti5 5a ace7t
nive5. A7t:e5F dup Thei5 Bi Ko57teinF e7te po7iDi5 detectarea unui corp introdu7
9ntre :e6e5e oc5uza5e avCnd o gro7ime de ce5 pu6in ,--3-- microni. Ace7t prag
a5 7en7iDi5it6ii tacti5e oc5uzo-parodonta5e e7te di:erit de 5a autor 5a autorF e5
:iindF pentru $ra:tF de ,- microniF pentru TrUde de 3- microniF pentru Siiri5a Bi
!ane 9ntre 2-E- microni M(am:LordO.
+ara5e5 cu detectarea denive5ri5or oc5uza5eF 7i7temu5 ociuzo-parodonta5
poate detecta :or6e de ce5 pu6in E---35-- mgF dar :or6a pe care o poate
7uporta pCn 5a apari6ia pragu5ui durero7 e7te de 3E- 8g:F 9n mod oDiBnuit
ma7tica6ia nece7itCnd o :or6 de 3--35 8g:.
9n armonie mor:o5ogic Bi :unc6iona5 cu ce5e5a5te e5emente a5e
7i7temu5ui 7tomatognatF :e6e5e oc5uza5e a5e din6i5orZ- particip 5a %rotec+ia
reci%roc, LucCnd un ro5 important 9n a7igurarea unei :unc6iona5it6i optime
5a nive5 parodonta5F mu7cu5ar Bi articu5ar. Orice denive5are a p5anu5ui de
oc5uzie norma5 7au orice inter:eren6 ociuza5 neadecvat are po7iDi5itatea-
de a dec5anBa modi:icri pato5ogice 5a nive5u5 e5emente5or amintite.
9mpreun cu vo5umu5 coronar a5 din6i5orF re5ie:ai oc5uza5 creeaz ceea ce
Ac8ermann denumeBte tam%on oclu&al, care proteLeaz articu5a6ia temporo-
mandiDu5arF opunCndu-7e di7ta5izrii eJagerate a bmBnd95u5ui mand9Du5ar Bi
,3E
G6,7:9:G5=
traumatizriiF m :e5u5 ace7taF a 6e7uturi5or articu5are Bi periarticuiare. +ierderea
7priLinu5ui 9n zone5e 5atera5e a5e arcade5or dentare duce 5a micBorarea etaLu5ui
in:erior a5 :e6ei Bi in7ta5area 7indromu5ui de oc5uzie coDorCtF datorat di7pari6iei
tamponu5ui oc5uza5F careF 5a 7uDiectu5 norma5F preia :or6a diriLCnd-o 7pre
e5emente5e dento-parodonta5e.
9n timpu5 ma$tica+iei, :e6e5e oc5uza5e a5e din6i5or 7unt e5ementu5 e:ector
care rea5izeaz inciziaF 7:CBiereaF 7:rCmarea Bi triturarea a5imente5orF ac6ionate
de 7i7temu5 neuromu7cu5ar adiacent 7i7temu5ui 7tomatognat. +rin triturare 7e
a7iguri 7a5ivei o 7upra:a6 7porit de dige7tieF :aci5itCnd 9n aceeaBi manier
dige7tia ga7tric Bi inte7tina5. *ac pCn nu de mu5t 7e con7idera c 9n timpu5
ma7tica6iei 7e rea5izeaz contacte interdentareF Tan8e57onF _ander Bi <ra:6 prin
.radioemi6torii introduBi 9n in5aU-uri Bi pun6iF au demon7trat c ma7tica6ia nu 7e
9n7o6eBte de contacte intercu7pidieneF c ace7tea 7e produc numai 5a 7:CrBitu5
triturrii Bi pregtirii Do5u5ui a5imentarF precedCnd deg5uti6iaF
In timpu5 #eglut+iei arcade5e dentare 7unt intercu7pidate 7trCn7 9n pozi6ie
de re5a6ie centric ceea ce Ac8ermann denumeBte Aca5aL oc5uza5Y. +rin ace7t
:enomenF contrac6ia e5evatori5or Bi :iJarea mandiDu5ei pe maJi5arF prin
intermediu5 7upra:e6e5or oc5uza5eF rea5izeaz 7taDi5izarea mandiDu5eiF care o:er
a7t:e5 o7u5ui hioid po7iDi5itatea de :iJareF pentru ca u5teriorF muBchii 5imDiiF
5uCnd punct de 7priLin pe ce5e dou 7uporturi o7oa7e amintiteF 7 rea5izeze
9mpingerea Do5u5ui a5imentar ctre :aringe.
(e5ie:u5 oc5uza5 Bi pante5e retroinci7ive particip de a7emenea 5a
rea5izarea func+iilor fi&ionomice 'i fonetice a5e 7i7temu5ui 7tomatognat. *ar
una dintre ce5e mai importante :unc6ii a5e oc5uziei e7te aceea de #eterminant al
mi'crilor man#i*ulare cu contact #entar Mvezi A'iBcri5e 5imitYO.
'O*I/I%&(I!" O%!#_I"I
SuD ac6iunea :actori5or mecano-Dio5ogici oc5uzia p7treaz un
echi5iDruF participCnd ea m7Bi 5a con7ervarea con7tante5or 7a5e geometriceF
precum Bi 5a 7tarea de 7ntate a 6e7uturi5or de 7u76inere a dinte5uiF a
muBchi5or Bi articu5a6iei temporo-mandiDu5are. %a urmare a interac6iunii
numeroBi5or :actori mecaniciF Dio5ogiciF mor:o:unc6iona5iF c5iniciF 7taDi5itatea
oc5uziei e7te re5ativ.
A7t:e5F prin atri6ie Bi aDraziuneF :orma re5ie:'ui oc5uza5 7e poate
7chimDa pCn 5a ap5atizarea comp5e6ii a cu7pizi5or Bi chiar inver7area
9nc5inrii :e6ei oc5uza5e Bi apari6ia he5icoidu5ui 5ui Ac8ermann. +rin
aDraziune eJagerat 9ntr-o zon 7au a5ta a arcadeiF re5ie:u5 oc5uza5 devine
a7imetric M:ig. 1.7-.O.
217
V. B8(985, C. M:(AM8<8
+roce7e5e parodonta5e pato5ogiceF 9n care parodontopatia margina5
ocup 5ocu5 principa5F au drept con7ecin6 moDi5izarea din6i5or Bi de7eori
7chimDarea raporturi5or oc5uza5e prin migrri Bi 7chimDri de pozi6ie
M:ig.1F73.OF
!eziuni5e odonta5e coronare pot :avoriza ace7te migrri prin pierderea
puncte5or de contact Bi a 7topuri5or centrice. A5turi de parodontopatia
margina5 cronicF e5e con7tituie 7ur7a etio5ogic principa5 a edenta6ieiF
pierdere irever7iDi5 a rapoarte5or oc5uza5e norma5e M:ig. 1.7,.O.
/ig. 1.7,. - +5an de oc5uzie denive5at
9n cur7u5 dezvo5trii 7i7temu5ui 7tomatognatF nenumrate cauze genera5e
Bi 5oca5e intercepteaz :iru5 norma5 a5 dezvo5trii e5emente5or 7i7temu5uiF avCnd
drept con7ecin6 apari6ia de anoma5ii dento-maJi5areF de 5a ce5e mai 7imp5e
pCn 5a ce5e de gravitate eJtrem.
Toate cauze5e enumerate mai 7u7 conduc 5a in7ta5area oc5uziei anorma5e
7au a ma5oc5uziei de di:erite nive5uri. Indi:erent de gravitatea intere7rii
e5emente5or oc5uza5e propriu-zi7eF ma5oc5uzia poate dec5anBa 5a rCndu5 7u
tu5Durri di7:unc6iona5e dintre ce5e mai impcrtante 5a nive5u5 tuturor
componente5or 7i7temu5ui 7tomatognat.
,32
/ig. 1.7-. N Arcade dentare tn oc5uzie /ig. 1.73. N +arodontopatieF
- aDrazie migrri dentare
G6,7:9:G5=
4.3.10. Studiul for[elor ocluzaie
":ectu5 contrac6ii5or mu7cu5are a5e muBchi5or manducatori 7e eJercit 5a
nive5u5 7upra:e6e5or oc5uza5e a5e arcade5orF a5e cror pozi6ii reciproce 7e
7taDi5e7c 9n :unc6ie de 7tarea de repau7 7au :unc6iona5itate a 7i7temu5ui
7tomatognat. /e6e5e oc5uza5e a5e din6i5or reprezint 7upra:e6e de recep6ie a
:or6ei de oc5uzie. /or6a de oc5uzie generat de muBchii manducatori e5evator:
depindeF ca inten7itateF de nive5u5 contrac6iei mu7cu5areF 9n timp ce direc6ia
:or6ei 7e datoreazF 9n principa5F puncte5or de contact Bi 9nc5inrii p5anuri5or
cu7pidieneF iar e:ectu5 7u Dio5ogic e7te 7trCn7 5egat de capacitatea de rezi7ten6
Bi adaptare a 6e7uturi5or de 7u76inere parodonta5e.
+rin no6iunea de 'or(2 7e de:ineBte cauza capaDi5 7 7chimDe 7tarea de
repau7 7au de miBcare a unui corp. /or6a e7te determinat prin direc6ieF 7en7F
punct de ap5icare. <ra:icF :or6a 7e reprezint printr-un 7egment de dreapt
denumit Bi vectoru5 :or6ei M:ig. 1.73.O. *irec6ia ace7tui vector e7te determinat
de dreapta din care e5 :ace parte[ 7en7u5 7u e7te indicat de 7geat[ mrimea
vectoru5ui Bi va5oarea 5ui 7ca5ar 7unt determinate prin reprezentarea 5a 7car:
O e7te punctu5 de ap5icare a :or6ei.
--------------------
P
QQQQQQQp---------QQ--------------
O p A
/ig. 1.73. - R"0r"%"ntr" v"#tor$!$& 'or(2 r
- direc6ia - dreapta OA
- 7en7 - de 5a O 5a A
- mrime 7ca5ar - va5oarea 7egmentu5ui a
1.3F39.3. %ompunerea Bi *ac vom con7idera dou 7au mai mu5te
de7eompUnerea :or6e5or :or6e 9n ace5aBi pianF e5e pot :i: pe aceeaBi
oc5uza5e direc6ieF para5e5e 7au concurente.
/or6e5e 7ituate 9n ace5aBi p5an 7e pot
compune Bi de7compuneF indi:erent de modu5 cum 7unt 7ituate 9ntre e5e. *in
compunerea mai mu5tor :orte 7e oD6ine rezu5tantaF care 5a rCndu5 ei poate :i
de7compu7 9n :or6e5e care au compu7-o.
/or6e5e de ace5aBi 7en7 Bi direc6ie 7e compun dCnd o rezu5tant de aceeaBi
direc6ie Bi 7en7F avCnd mrimea ega5 cu 7uma ce5or dou :or6e care au
compu7-o M:ig. 1.71.O. /or6e5e de aceeaBi direc6ieF dar de 7en7 contrarF dau o
rezu5tant ega5 cu di:eren6a 5orF avCnd 7en7u5 :or6ei mai mari M:ig. 1.75.O.
,39
V. B8(985, C. M:(l(,<8
9!
/i
/Fp/F l/
/ig. 1.71. - %ompunerea :or6e5or de aceeaBi direc6ie Bi 7en7
0
:3D333333:
/ p/ l/
r
/
contrar
/ig. 1.75. N %ompunerea :or6e5or ie aceeaBi direc6ie Bi:
In cazu5 a dou :or6e concurenteF rezu5tanta 7e poate oD6ine cu aLutorai
para5e5ogramu5ui con7truit de ce5e dou :or6eF avCnd mrimea Bi direc6ia
diagona5ei para5e5ogramu5ui tra7at M:ig. 1.7E.O. %Cnd ce5e dou :or6e 7unt
para5e5e Bi de 7en7 contrarF ac6iunea 5or are ca e:ect o miBcare de rota6ie M:ig.
1.77.O. Ace7t 7i7tem poart nume5e de cu%lu? 7en7u5 de rota6ie e7te 7en7u5
cup5u5uiF di7tan6a dintre :or6e e7te Dra6u5 cup5u5ui MDOF iar produ7u5 :or6e5or e7te
momentu5 cup5u5ui M M l /F J WiO.
/ig. 1.7E. N %ompunerea :or6e5or concurente Mregu5a para5e5ogramu5uiO
/ig. 1.77. - %up5u de :or6e
/or6a oc9uza5 9n impactu5 7u cu 7upra:a6a de oc5uzie 7e de7compune 9n
rezu5tante paraaJia5eF care tind 7 dep5a7eze Bi 7 Da7cu5eze dinte5e M:ig. 1.72.O.
/ig. 1.72. - *e7compunerea :or6ei de ma7tica6ie pe
panta cu7pidian
O - punctu5 de ap5ica6ie a5 :or6ei
W 1 :or6a de ma7tica6ie
-Y - componenta perpendicu5ar pe panta cu7pidian
D N componenta para5e5 cu panta cu7pidian AB N
panta cu7pidian
220
G6,7:EG5=
*e7compunerea :or6e5or de impact pe p5anuri5e cu7pidiene depinde de
inten7itatea :or6eiF punctu5 de ap5icareF direc6ia de miBcare mandiDu5arF
coe:icientu5 de :recare 9ntre :e6e5e oc5uza5e 9n contactF 9nc5inarea :a6ete5or
cu7pidieneF direc6ia de ap5icare a :or6ei 9n raport cu p5anu5 9nc5inat.
*e7compunerea :or6ei principa5e 9n :or6e aDerante ce tind 7 di75oce dinte5e
'tr-un 7en7 7au a5tu5F depinde 9n primu5 rCnd de punctu5 de ap5icare a :or6ei. 9n
cazu5 9n care :or6a 7e ap5ic 9n centru5 :e6ei oc5uza5eF 9n aJu5 dinte5uiF rezu5tanta
7e identi:ic cu direc6ia aJu5ui dinte5uiF iar :or6e5e rezu5tate din de7compunerea
:or6ei principa5e vor :i :oarte aproape de zero. 9n cazu5 9n care punctu5 de
ap5icare a5 :or6e5or oc5uza5e e7te eJcentricF chiar dac direc6ia :or6ei e7te
para5e5 cu direc6ia aJu5ui dinte5ui rezu5tantaF ca Bi :or6e5e 7ecundare derivate
din de7compunerea :or6ei principa5eF vor tinde 7 r7toarne :a6a oc5uza5 Bi
prin urmare dinte5e. a5oarea momentu5ui de r7turnare e7te cu atCt mai mare
cu cCt creBte inten7itatea :or6ei principa5e Bi rata coroan-rdcin Mprivit ca
raport 9ntre dimen7iunea vertica5 a coroanei Bi 5ungimea rdciniiF ca raport
9ntre diametru5 mezio-di7ta5 a5 :e6ei oc5uza5e Bi diametru5 mezio-di7ta5 a5
po5igonu5ui de 7u76inere parodonta5F ca Bi raportu5 9ntre diametru5 ve7tiDu5o-
ora5 a5 :e6ei oc5uza5e Bi diametru5 ve7tiDu5o-ora5 a5 po5igonu5uiO.
(oucou5e7 atrage aten6ia a7upra importan6ei coe:icientu5ui de :recare 9n
de7compunerea :or6e5or de oc5uzie. A7t:e5F con7iderCndup7e c a7upra unui
cu7pid cu o anumit 9nc5inare M:ig. 1.79. aF DO cade o :or6 de 5O8g: 7uD un
unghi de E-d cu direc6ia p5anu5ui cu7pidianF datorit p5anu5ui 9nc5inatF :or6a /
are o component care tinde 7 continue dep5a7area de-a 5ungu5 pianu5ui
9nc5inat pe direc6ia OH. 9mpotriva ace7tei tendin6e ac6ioneaz :or6a <AF a crei
mrime depinde de coe:icientu5 de :recare a5 pantei cu7pidieneF care 9n mod
norma5 e7te -F, Mapropiat de coe:icientu5 de :recare a5 meta5u5ui 5u7truitO. %Cnd
:or6a ini6ia5 / ac6ioneaz pe o pant cu7pidian 9ntr-un punct datF pentru ca 7
eJi7te echi5iDruF e7te nece7ar ca OA 7 :ie ega5 cu OH. 9ntr-un a7emenea
momentF :or6a / 7e va de7compuneF dCnd naBtere para5e5ogramu5ui OAB%.
/ig. 1.79. - *e7compunerea
:or6ei oc5uza5e
221
q'BO.'d
V, B8(985, C. M:(;(,<8
+entru a putea ca5cu5 va5oarea rezu5tantei OB vom ap5ica :ormu5a
OB
,
l OA
,
pO%
,
-,JOAJO%JMco7 E-dO.
9n acea7t :ormu5 95 cunoaBtem pe O%F dar nu cunoaBtem va5oarea 5ui OAF
%a5cu5area ace7tui 7egment devine po7iDi5 prin a5egerea unei 7itua6ii 5imit 9n care
rezu5tanta e7te norma5 pe panta cu7pidian. /ie OIAIBI% para5e5ogramu5 a7t:e5
creatF 9n care OI%Il3- 8g:F -IBIi.OIAIF
iar coe:icientu5 de :recare e7te -F,. 9n
acea7t con7truc6ie geometric
OIA@coe:JOIBI.
*ar
<IBIOI%I7in E-dF de unde
-IAIlcoe:.JOI%IJ7in E-dl-F,J5-J7in E-dl-F,J5-J-F2EEl5F73.
*ac :acem 7 crea7c coe:icientu5 de :recareF atunci
-IAIl3F1E pentru coe:Fl-F1 Bi
-IAIlEF9, pentru coe:.l-F2.
(evenind 5a :ormu5a de mai 7u7 9n care
OB
,
lOA
,
JO%
,
-,JOAJO%Jco7 E-d Bi
9n5ocuind date5e cuno7cuteF vom avea
OB
,
l:F73,p3-,-,J 3F73J3-J-F5l25F7[
OBl 25^7l9F,EF
ceea ce m7eamn c :or6a de :recare a diminuat va5oarea rezu5tantei de 3- 5a 9F,5F
dar i-a con:erit o nou 9nc5inare 9n raport cu direc6ia ini6ia5.
+entru a ca5cu5a acea7t angu5areF ne vom re:eri ia A BO%F 9n care unghiu5
BO% poate :i determinat dup :ormu5a:
7in a 7in D 7in c
*eoarece b@MABOO l -:cMBO%OF ne vom re:eri 5a triunghiu5 ABOF 9n care
OB l OA 7in E-d
V 7in ABO ^
. . * X OA J 7in E-d 3F73 J -F2EE F A
7in ,B: l-------------------l----------------l 3FE, [
OB 9F,E F @
222
G6,7:9:G5=
pentru coe:.l-F, nMABOOl9d pentru coe:.l-F1 nMBO%Ol,,F5dF iar pentru #o"RS0F9
ZMBO%Ol55d. *irec6ia rezu5tantei :or6ei oc5uza5e ce cade pe o pant cu7pidian
deviaz de 5a direc6ia :or6ei ini6ia5eF 9n :unc6ie de va5oarea coe:icientu5ui de
:ric6iune a7upra :e6e5or 9n contact. %u cCt :ric6iunea creBteF cu atCt rezu5tanta va :i
deviat mai mu5t paraaJia5. *eoarece :or6a de :recare creBte 9n :unc6ie de
coe:icientu5 de :recare Bi de 7upra:a6a de contactF pentru ca :or6e5e oc5uza5e 7 :ie
mai pu6in traumatizante pentru parodon6iuF e7te nece7ar ca pante5e cu7pidiene de
contact activ 7 :ie cCt mai pu6in rugoa7eF iar contacte5e 7 :ie cCt mai pu6in 9ntin7e
9n 7upra:a6.
*ac angu5area :e6ei oc5uza5e va :i mai mic de E-d prin 9nc5inarea
cu7pidian cre7cutF pornind de 5a re5a6ia anterioar Bi con7iderCnd
OB
,
lOA
,
pO%
,
-,JOAJO%Jco7 JF
atunci cCnd Jl3-dF vom avea:
OAlcoe:.-F,JO%J7in 3-dl-F,J 3-J-F5l3.
*eciF
OB
,
l5J5---,J5J5-J-F5l93F iar
OBli^9=l9F5.
+rin urmareF :or6a ini6ia5 9Bi con7erv aproape integra5 mrimea ini6ia5F
:apt care :ece ca din6ii cu pante mai 9nc5inate 7 :ie mai tioBiF aBa cum e7te cazu5
inci7ivi5or :ronta5i. +entru a a:5a devia6ia rezu5tantei cCnd unghiu5 e7te de 3-dF vom
uti5iza aceeaBi :ormu5F a7t:e5 c
OB X OA 7in
3-Y 7inJ
OA J 7in 3-d -F5 J 3 . . A
7in J l------------------------------l -F-5,[.
OB 9F5
ceea ce 9n7eamn c :or6a 9Bi con7erv nu numai inten7itateaF dar p7treaz aproape
aceeaBi direc6ie. /or6e5e care cad 9n aJu5 din6i5or 9n centru5 geometric a5 :e6ei
oc5uza5e 7e tran7mit aproape integra5 Bi pe aceeaBi direc6ie ctre 6e7uturi5e de
7u76inere. /or6e5e para5e5e cu aJu5 dinte5uiF dar care nu cad 9n aJu5 dinte5uiF prezint
rezu5tante cu angu5ari variaDi5e 9n :unc6ie de :or6a de :recare Bi de unghiu5 7uD care
cad :a6 de panta cu7pidian. /or6e5e oc5uza5e ce5e mai nocive 7unt :or6e5e ce apar
9n direc6ia cu contact dentarF ca
223
V. B8(985, C. M:M(,<8
urmare a direc6iei 5or ini6ia5 paraaJia5eF precum Bi datorit componente5or
orizonta5e. Iat de ce Bcoa5a gnato5ogic preconizeaz contacte mu5tip5e cu7pid-
:o7etF care 7 a7igure 7taDi5itatea dinte5ui 9n an7amD5u5 7u.
A7t:e5F 5a nive5u5 premo5ari5orF dac 7e produce contact unic a5 cu7pidu5ui
ve7tiDu5ar mandiDu5ar pe panta pa5atinai a cu7pidu5ui maJi5ar ve7tiDu5arF :or6e5e /7
Bi /, vor produce miBcarea de rota6ie a amDi5or dia6i 9n Luru5 hipomocKonu5ui 7ituat
9n Oi Bi O, M:ig- 1.2-.OF
/ig. 1.2-. N Ac6iunea capiu5ui de :or6e
la nivel premolar
*at :iind 9nc5inarea di:erit a aJe5or ce5or doi din6i 5a :or6e de 7o5icitare ega5eF
momente5e de r7turnare vor :i di:erite:
/il/,l,- 8g:[
OiAil-F5 cm[
O,A,l-P,5 cm[
'Fl/,JOiAil,-J-F5-l3- 8g:[
',l/,JO,A,l,-J-F,5l5 8g:F
de unde rezu5t o 7o5icitare mai mic Sa nive5u5 arcadei mandiDu5are 9n contacte
unice pe cu7pizu omonimi. *i:eren6a 7e accentueaz Bi mai mu5t atunci cCnd
rezu5tanta :or6ei ini6ia5e e7te deviat de angu5area cu7pidian.
9n cazu5 unui contact premo5ar pe amDii cu7piziF :or6a ini6ia5 9n va5oare de
,- 8g: 7e va di7triDui ega5 Bi 9n 7en7uri contrare pe amDe5e perechi de cu7piziF
ac6ionCnd 7uD :orma:
/Ll/,l3- 8g: pentru cu7pizii ve7tiDu5ari Bi
^
/3
Np1l3- 8g: pe cu7pizii pa5atina5i.
'omentu5 de r7turnare 5a maJi5ar va i a7t:e5 de
'l'ip'3l/iJOFAFp/3JA3l3-J-F5p3-J-F,5l7F58g:F
iar 5a mandiDu5
'
F
l'=p'3l/,HOTA,p/1H-1A1l3 OHOF,5pPHOF5-l7F5 8g:.
224
G6,7:9:G5=
*eci ce5e dou momente de r7turnare vor :i ega5eF 5a mandiDu5 Bi 5a
maJi5arF e:ectu5 :or6e5or oc5uza5e depinzCnd numai de 7tarea de 7ntate a
6e7uturi5or de 7u76inereF :orma 7ec6iunii radicu5areF numru5 rdcini5orF
mrimea rdciniiF raportu5 dintre coroana c5inic Bi rdcinF 7upra:a6a
radicu5ar. AnteF *uchange Bi Biaggi au 7taDi5it 7upra:a6a radicu5ar a din6i5orF
con7iderCnd c o 7upra:a6 radicu5ar mai 9ntin7 o:er parodon6iu5ui o
7upra:a6 mai mare de in7er6ieF iar dinte5ui o 7taDi5itate 7porit :a6 de :or6e5e
oc5uza5e. *uchange a 9ncercat 7 7intetizeze caracteri7tici5e mor:o5ogice Bi
:izio5ogiceF 7taDi5ind pentru :iecare dinte un coe:icient de rezi7ten6 5a :or6e5e
oc5uza5e.
9n raportu5 ociuza5 inci7ivi mandiDu5ari-inci7ivi maJi5ariF :or6a oc5uza5 7e
tran7mite aproJimativ 9n aJu5 dinte5ui pentru inci7ivii mandiDu5ariF ceea ce
eJp5ic 9n parte rezi7ten6a ace7tor din6i cu toat 7tructura o7oa7 aparent
precar ia ace7t nive5 M:ig. 1.23.O.
7&/. *.91. - Trn1-&t"r" 'or("&
o#!$%!" ! n&v"! &n#&1&v
*in :igura de mai 7u7F 7e oD7erv mrimea di:erit a momente5or de
rota6ie a inci7ivi5or maJi5ari comparativ cu inci7ivii mandiDu5ari
'l/JOA[
'I@/IJOIAI[
/l/I[
OAa<IA` deci
/JOAa/IJOIAI[deci
'a'I.
Se poate de a7emenea oD7erva c 9nc5inarea 7porit a :ronta5i5or
maJi5ari duce 5a creBterea momentu5ui de rota6ie pentru aceeaBi :or6:
'l/JOA[
9vrl/YJOYAY
/l/I[
OAbeYAY[
/JOAb/YJOYAY
'b'Y.
,,5
V. BV(985, C. M:(AM,<8
%omp5eJitatea mor:o5ogic a 7upra:e6e5or oc5uza5e creBte din7pre
anterior 7pre po7teriorF a7t:e5 9ncCt de 5a un 7ingur p5an 9nc5inatF cum e7te
cazu5 inci7ivu5ui maJi5arF 7e aLunge 5a 32 p5anuri 9nc5inateF pentru primu5
mo5ar mandiDu5ar MShoreO. 9n :e5u5 ace7taF o :or6 oarecare ce cade pe o
a7t:e5 de 7upra:a6 naBte nenumrate componente orizonta5eF vertica5e Bi
oD5iceF care nu pot :i redu7e 5a un p5an Didimen7iona5F dinte5e Bi 7upra:a6a 7a
oc5uza5 :iind un corp tridimen7iona5. +rin urmareF po7iDi5itatea miBcrii 7a5e
7uD ac6iunea ace7tei :or6e treDuie 9n6e5ea7 9n comp5eJitatea 7a
tridimen7iona5.
1.3F3-.,F %5a7i:icarea A. *up caracteru5 5or pa7iv 7au activ
:or6e5or ce 7e eJercit M:or6e de ac6iune Bi reac6iuneO
a7upra tete5or oc5uza5e /or6a care imprim o miBcare unui corp e7te
:or6a activF iar :or6a care 7e opune ace7tei miBcri e7te :or6a de
rezi7ten6 Mpa7ivO. Atunci cCnd :or6a activ e7te ega5 cu :or6a de rezi7ten6F
corpu5 e7te 9n 7tare de echi5iDru.
In mecani7mu5 ma7tica6ieiF mandiDu5a e7te 7upu7 5a o 7um de :or6e
active care tind 7 o moDi5izezeF 9n contradic6ie cu :or6e5e pa7ive de rezi7ten6.
/or6e5e active 7unt generate de mu7cu5atura activF care imprim
mandiDu5ei miBcareF iar :or6e5e pa7ive 7unt date de greutatea mandiDu5eiF
tonu7u5 mu7cu5aturii antagoni7te etc.
(idicarea mandiDu5ei Bi 9nchiderea gurii 7e produc prin ac6iunea
9ntregu5ui grup de muBchi ridictori care 7e contract 7inergie. SuD in:5uen6a
muBchi5or ridictoriF mandiDu5a e7te ridicat Bi pre7at ctre maJi5ar cu o
putere ega5 cu :or6a dec5anBat de aceBti muBchi. *ar atCt direc6ia de
dep5a7are a mandiDu5eiF cCt Bi :or6a care o ap5ic a7upra maJi5aru5ui 7unt
determinate de rezu5tanta ac6iunii grupu5ui de muBchi ridictori. A7t:e5F
muBchi tempora5iF prin contrac6ia 5or Di5atera5F determin miBcare 9n 7en7
po7tero-7uperior M/iO pe o direc6ie care 7e 9ntretaie cu p5anu5 de 5a /ran8:urtF
7uD un unghi de E-dF de7chi7 po7teriorF pterigoidiepii interni M/,O 9n 7en7
antero-po7terior pe o direc6ie ce 9ntretaie p5anu5 de 5a /ran8:urt 7uD un unghi
de 33-d de7chi7 anteriorF iar ma7eterii au ace5aBi 7en7 M/3O pe o direc6ie ce
9ntretaie p5anu5 re7pectiv 7uD un unghi de 97d cu aceeaBi de7chidere anterioar
M:ig. 1.2,.O.
'rimea ace7tor :or6e poate :i ca5cu5at cP aLutoru5 5egii 5ui ]eDerF
dup care :or6a dec5anBat de un muBchi e7te propor6iona5 cu 7upra:a6a 7a
de 7ec6iune tran7ver7a5. !a omF un muBchi cu 7unpia6a de 3 cm
,
poate
dec5anBa o :or6 pCn 5a 3- 8g:. Ap5icCnd 5egea 5ui ]eDer 9n cazu5
G6,7:9:G5=
ridictori5or mandiDu5eiF 7-a 7taDi5it c aceBtia pot dec5anBa urmtoare5e :or6e 9n
7en7u5 artat mai 7u7: tempora5ii 2- 8g:[ pterigoidienii interni 1- 8g:F iar
ma7eterii 75 8g:. Ap5icCnd 5egea para5e5ogramu5ui pentru /i Bi /,F 7e oD6ine /
t
careF compu7 cu /3F duce 5a (LF rezu5tanta contrac6iei tuturor ridictori5or ce
7e mani:e7t pe o direc6ie norma5 pe p5anu5 de 5a /ran8:urt Bi care :ace un
unghi de 75d cu p5anu5 oc5uza5 a5 5ui Barc5aUF mani:e7tCndu-7e ctre 7uperior
cu o mrime de aproJimativ 32- 8g:. *ar comp5eJitatea articu5a6iei 5emporo--
mandiDuiareF contrac6ia a numai o parte din :a7cicu5e5e mu7cu5areF duc 5a o
varietate aproape in:init a miBcri5or mandiDu5are ca 7en7F direc6ieF inten7itate
a :or6eiF 9n dependen6 de cerin6e5e :unc6iona5e a5e dep5a7ri5or mandiDu5are.
/ig. 1.2,. - *irec6ii5e de ac6iune a
vectori5or :or6e5or mu7cu5are
A7t:e5F :or6a dec5anBat 9n medie de mu7cu5atura ridictoare e7te de 3--
,- 8g: 5a nive5u5 inci7ivi5or Bi de 3--5- 8g: 5a nive5u5 5atera5i5or. 9n timpu5
ma7tica6ieiF ace7te :or6e 7e eJercit 5a nive5u5 arcade5or dentare Bi mai a5e7 a5
7upra:e6e5or oc5uza5eF avCnd inten7itatea maJim 9n :aza LuJta-ociuzai a
ma7tica6iei M*uDeccO. *eBi :or6e5e mani:e7tate 5a nive5u5 :e6e5or oc5uza5e
cre7c din7pre anterior 7pre po7teriorF pre7iuni5e eJercitate 5a nive5u5 din6i5or
de7cre7c din7pre anterior 7pre po7terior. *in re5a6ia +l/^S 7e oD7erv
raportu5 inver7 propor6iona5 dintre pre7iune Bi 7upra:a6. ABa 7e eJp5ic
aptu5 c 5a nive5u5 :ronta5i5or pre7iunea e7te :oarte ridicatF 7cade 5a
premo5ariF atinge minimuni 5a mo5arii de E aniF care au 7upra:a6a oc5uza5 cea
mai mareF Bi creBte uBor 5a mo5arii de 3, ani Bi 5a cei de minteF care au
7upra:a6a ceva mai mic decCt aceBtia din .urma. Supra:a6a 5atera5i5or e7te cu
atCt mai mareF Bi deci pre7iuni5e 7uportate 7unt cu atCt mai miciF cu cCt din6ii
7unt mai cu7pida6i. M9n ace7t cazF pentru a a:5a 7upra:a6a 5or rea5F 7e
9nmu56eBte 7upra:a6a :e6e5or cu7pidiene cu co7inu7u5 9nc5inrii iorF 9n medie
227
m tempora5
V. B8(985, C. M:(;M,<8
pentru premo5ari 3F,EF iar pentru mo5ari 1F1=<. SuD ac6iunea :or6e5or active Bi
pa7iveF din6ii 7e pot moDi5iza. *e aici nece7itatea a7igurrii unui echi5iDru 7tatic
Bi dinamic a5 ace7tora prin comDaterea :or6e5or care tind 7-i moDi5izeze.
/or6e5e de reac6iune treDuie 7 :ie ega5e Bi de 7en7 contrar :or6ei ce tinde
7 7chimDe 7tarea de repau7 7au de miBcare a unui corpF pentru ca 7i7temu5
dinte-a5veo5 7 :ie 9n echi5iDru. /or6e5e de reac6iune depind de caracteri7tici5e
mecano-:izice a5e ce5or dou componente a5e comp5eJu5ui dinte-o7 a5veo5arF
7i7tem 9n cadru5 cruia parodon6iu5 cu interre5a6ii5e 7a5e Dio5ogice Loac ro5u5
:undamenta5.
B. *up inten7itate M5iminareF 1$0r!&-&nr"F 1$6&&-&nr"<
/or6e5e de inten7itate medie 9ntre6in tro:icitatea 6e7uturi5or 7uportu5ui
Dio5ogic prin 7taDi5irea unui echi5iDru 9ntre 7o5icitarea mecanico-:izic Bi re5a6ia
Dio5ogic de adaptare Bi remaniere a 6e7uturi5orF care are drept e:ect apari6ia 9n
cadru5 7uportu5ui o7o7 a unor traDecu5a6ii core7punztoare di7per7iei 5inii5or de
:or6 indu7e 5a nive5u5 o7u5ui. /or6e5e de inten7itate medie au :o7t numite Bi
:or6e 5iminareF 7pre deo7eDire de ce5e 7uDiiminareF a cror inten7itate nu
a7igur 9ntre6inerea tro:icit6ii norma5eF Bi ce5e 7upra5iminare care depBe7c
capacitatea de adaptare a organi7mu5ui.
In privin6a mecani7mu5ui intim de reac6ie Dio5ogic 5a pre7iuni5e
eJercitate de :or6e5e oc5uza5e a7upra 7uportu5ui o7o7F eJi7t mai mu5te
concep6iiF care 7e con:runt: aO teoria 2emo#inamic? DO teoria electric? cO
teoria meta*olic.
aO /reUF !eriche Bi a56ii au re5evat une5e corela+ii ce e.i$t ntre
#e&ec2ili*rele circulatorii locale 'i meta*oli$mul o$o$. In concep6ia ace7tor
autoriF aD7en6a pre7iuni5or a7upra 6e7utu5ui o7o7 prin pre7iuni 7uD5iminare
:avorizeaz depunerea ioni5or de ca5ciu prin 9ncetinirea circu5a6iei 5oca5e
datorate i7chemiei. *up aceBti autoriF pre7iuni5e 7upra5iminare provoac
hiperionia care antreneaz depozite5e ca5careF ducCndF 9n :ina5F 5a re7orD6ia
o7oa7. Teoria hemodinamicF mecanici7t 9n e7en6a eiF e7te in7u:icient pentru
a eJp5ica comp5eJitatea tu5Durri5or metaDo5ice ce 7e petrec 5a nive5u5
7uportu5ui o7o7 a5 pacientu5ui cu protez 7che5etizat.
DO 7eoria electric, de dat mai recentF con7ider c 5a Daza proce7e5or
de apozi6ie Bi re7orD6ie o7oa7 7e a:5 comportamentu5 die5ectric a5 o7u5ui. 9n
urma unor 9nregi7trri de precizie 7-a demon7trat 7chimDarea 7arcini5or
e5ectrice 9n :unc6ie de eJercitarea 7au nu a unei pre7iuni a7upra o7u5ui a5veo5ar.
Su76intorii ace7tei teorii reduc comp5eJitatea proce7e5or metaDo5ice o7oa7e 5a
:iJarea 7au echi5iDrarea ionu5ui de ca5ci::F 9n :u:5c6ie de ace7te variet6i a5e
poten6ia5u5ui e5ectric.
fi
,,2
G6,7:9:G5=
cO 7eoria meta*olic e7te 9n :apt o teorie comp5eJaF 7priLinindu-Bi
argumentarea pe proce7e5e metaDo5iceF Diochimice Bi enzimatice o7oa7e cu
7ediu5 5a nive5u5 o7teoD5a7te5or Bi o7teoc5a7te5or. 9n cadru5 ace7tui ra6ionament
7unt re5uate teorii5e hemodinamice Bi e5ectrice. %on:orm 5egii 5ui ]o5:F zone5e
o7oa7e 7upu7e pre7iunii duc 5a o eJacerDare a activit6ii de re7orD6ieF 9n timp ce
trac6iunea produce apozi6ie o7oa7. SchuttzF ArndtF *e5De8 au demon7trat c o
:or6 de inten7itate medie 9ntre6ine proce7e5e metaDo5iceF cu condi6ia
re7pectrii 5egii 5ui Tore7F Bi anume ap5icarea ei 7 7e iac cu intermiten6
pentru a putea o:eri 6e7utu5ui o7o7 po7iDi5itatea de re:acere. O :or6 de
inten7itate cre7cutF dar 9n 5imite5e norma5u5uiF 7timu5eaz proce7e5e de
apozi6ie o7oa7F 9n timp ce o :or6 7uDKminar conduce 5a atro:ia prin
inactivitate. /or6e5e 7upra5iminare recep6ionate de 7uportu5 o7o7 au drept
con7ecin6 p creBtere a poten6ia5u5ui o7teoc5a7tic.
%. *up direc6ie
/or6e5e ce ac6ioneaz a7upra unei arcade dentare au :o7t c5a7i:icate 9n:
for+e verticale #e %re$iune Bi for+e ori&ontale, care pot :i tangen+iale Bi
ra#iare. "5e pot 5ua naBtere 9n cadru5 eJercitrii :unc6ii5or 7i7temu5ui
7tomatognat care pre7upun contact dentarF dar pot :i generate Bi 9n timpu5
:ona6ieiF mimiciiF rC7u5uiF prin 7o5icitarea arcade5or dentare de ctre chinga
mu7cu5ar Luga5 7au de ctre 5imD.
aO Wor+ele verticale. Sunt generateF de oDiceiF 9n ma7tica6ie Bi deg5uti6ieF
dar pot 5ua naBtere 9n cadru5 unor para:unc6ii. 'u5tip5e ca direc6ie Bi 7en7F e5e
ac6ioneaz a7upra din6i5or natura5i BiF prin eiF a7upra o7u5uiF neutra5izCndu-7e 9n
parodon6iu Bi 9n 7tC5pii de rezi7ten6 ai maJi5are5or 7au ac6ioneaz a7upra
din6i5or arti:icia5i 7u76inu6i de Bei5e protetice BiF prin ace7teaF a7upra muco-
perio7tu5ui Bi o7u5ui 7uDiacent. Inten7itatea ace7tor :or6e depindeF 9n primu5
rCndF de capacitatea muBchi5or ridictori ai mandiDu5eiF de natura a5imentu5ui Bi
gradu5 de 7en7iDi5itate a5 parodon6iu5ui din6i5or.
Sen7iDi5itatea parodon6iu5ui Bi mucoa7ei prin re5eu5 re:5eJe5or:
parodonto-mu7cu5arF gingivo-mu7cu5ar BiF re7pectivF gingivo-parodonto-
mu7cu5ar de7cri7e de (uDinovF comand 9ntreruperea contrac6iei mu7cu5are 9n
:unc6ie de duritatea a5imentu5ui Bi eJperien6a acumu5at de 7uDiectF pre7iuni5e
ma7ticatorii neatingCnd niciodat inten7it6i dureroa7e. *ar cumF 9n cazu5
proteze5or moDi5eF mucoperio7tu5 comprimat 9ntre Ba Bi crea7ta o7oa7 e7te mai
7en7iDi5 decCt parodon6iu5 7pecia5izat 9n di7per7area pre7iuni5orF acea7ta e7te
una din eJp5ica6ii5e e:icien6ei ma7ticatorii redu7e M3-5O 9n cazu5 proteze5or cu
7priLin pur muco7a5.
,,9
V. B8(98l, C. M:(AM<8
DO Wor+ele ori&ontale. 9n acea7t categorie 7unt cuprin7e :or6e5e
orizonta5e propriu-zi7eF aprute prin miBcri5e de 5atera5itate a5e mandiDu5ei 9n
timpu5 ma7tica6ieiF precum Bi :or6e5e orizonta5e aBa-zi7 parazitare ce rezu5t din
de7compunerea :or6e5or de pre7iune ma7ticatorie Bi din dep5a7ri5e proteze5orF
9n timpu5 miBcri5or de triturareF mandiDu5a eJecut miBcri de
5atera5itate. 9n cur7u5 ace7tor miBcriF cu7pizii arcadei mandiDu5are 7unt cei care
tran7mit :or6a cu7pizi5or maJi5ari 5a 7:CrBitu5 cic5u5ui de ma7tica6ie. %u cCt
cu7pizii 7unt mai aDraza6iF cu atCt 7cade acea7t po7iDi5itate. /or6e5e oD5ice
ap5icate pe panta cu7pidian auF 9n maLoritatea cazuri5orF o rezu5tant
orizonta5 nociva pentru parodon6iu.
*in ce5e eJpu7e mai 7u7 rezu5t 9n mod evident c o arcad cu din6i
puternic cu7pida6i va cu5ege cu precdere din cic5u5 de ma7tica6ie :or6e5e oD5ice
Bi orizonta5eF care 9i vor 7o5icita 9n 7en7 orizonta5F tinzCnd 7pre dep5a7area 5or.
/or6e5e orizonta5e 7e tran7mit parodon6iu5ui din6i5or intere7a6iF ducCndF 9n ce5e
din urmF 5a atro:ia o7oa7 eJagerat Bi moDi5izarea din6i5or prin 7o5icitri
ne:izio5ogice.
*in ap5icarea :or6e5or de ma7tica6ie a7upra din6i5orF rezu5t miBcri
dentare de :oarte mic amp5itudine datorate rezi5ien6ei parodonta5e. 9n cur7u5
ace7tor miBcriF o parte din :or6a primit de dinte 7e tran7mite vecini5orF a7t:e5
9ncCt 7-ar putea 7pune c 9ntreaga arcad particip 5a di7per7area :or6ei ini6ia5e.
*atorit ace7tui :enomen iau naBtere :or6e5e tangen6ia5eF care 7unt neutra5izate
9n cadru5 arcadei dentare comp5ete. %Cnd mtr-o arcad dentar apare o DreBF
:or6e5e tangen6ia5e ac6ioneaz a7upra din6i5or 5imitro:iF ducCnd 5a 9nc5inarea Bi
dep5a7area 5or 9n direc6ia 7pa6iu5ui edentat.
"7te Dine cuno7cut c arcada mandiDu5ar care tran7mite :or6a e7te
circum7cri7 de arcada maJi5ar care primeBte :or6a. *e aici 7e deduce c din6ii
maiidiDu5ari tind 7 mdeprteze pe cei maJi5ari 9n a:erF :enomen viziDi5 9n
edenta6ii5e maJi5are termina5e Di5atera5e eJtin7eF unde :ronta5ii maJi5ari 7e
dep5a7eaz 9n evantaiF mrindu-Bi 9nc5inarea. Se BtieF de a7emeneaF c 9n
miBcri5e de 9nchidere a guriiF direc6ia :or6ei eJercitate de arcada mandiDu5ar
a7upra arcadei maJi5are 5a nive5u5 regiunii :ronta5e e7te tangent 5a arcu5 de
cerc de7cri7 de mandiDu5 M"d?in SnideO. %a atareF 7e va produce o 9mpingere
po7tero-anterioar a :ronta5i5or 7uperiori. Ace7t :enomen e7te con7ecin6a
:orLe5or orizonta5e care ac6ioneaz a7upra arcadei din interioru5 7emie5ip7ei
ctre 9n a:arF 9n 7en7 radiar.
In cazu5 arcade5or mandiDu5are :enomenu5 comport a5te a7pecte. 9n
timpu5 miBcri5or de ma7tica6ieF :or6e5e 7e tran7mit din7pre interioru5 arcadei
9n a:erF 9n 7en7 opu7 9nc5inrii din6i5or 5atera5i. In cazu5 :ronta5i5orF
9nc5inarea 5or ctre 9n a:ar duce 5a cderea :or6e5okparaaJia5 Bi accentuarea
230
G6,7:EG5=
9nc5inrii cu atCt mai mu5t cu cCt 5a ace7t nive5 cortica5a o7oa7 ve7tiDu5ar
e7te mai 75aD organizat decCt cea ora5. Supraoc5uzia :ronta5 ame5ioreaz
9n7 tendin6a de ve7tiDu5arizare a :ronta5i5or mandiDu5ari.
*intre ace7te :or6e radiareF une5e ac6ioneaz pe direc6ie antero-
po7terioarF 7agita5F a7upra grupu5ui :ronta5F :iind :r e:ect a7upra din6i5or
5atera5i. A5te grupe de :or6e orizonta5e radiare ac6ioneaz a7upra grupu5ui
5atera5i5or pe direc6ie tran7ver7a5F :r e:ect a7upra :ronta5i5or. 'ai eJi7t un
grup de :or6e radiare oD5ice ce ac6ioneaz 5a nive5u5 canini5or.
*in ce5e eJpu7e mai 7u7 rezu5t con7ecin6e de o eJtrem importan6 9n
imoDi5izarea din6i5or: pentru imoDi5izarea grupu5ui :ronta5 7e cuprind Bi
premo5arii 9n Bina de imoDi5izare[ pentru imoDi5izarea 5atera5i5or 7e cuprind Bi
:ronta5ii 7au 7e 7o5idarizeaz grupuri5e 5atera5e 9ntre e5e prin intermediu5 unei
Dare tran7ver7a5e M!egea 5ui (oU-Be55iardO.
/or6a activ care ac6ioneaz a7upra 7upra:e6e5or oc5uza5e a5e arcadei va
treDui 7 :ie neutra5izat de :or6a de rezi7ten6 opu7 de din6iF de parodon6iuF
iar uneori Bi de cre7te5e a5veo5are.
Arcada dentar treDuie 7 aiDF din punct de vedere :unc6iona5F un
echi5iDru dinamic optimF a7igurat 9n primu5 rCnd prin re7pectarea re5a6iei:
/pa/
a
M/
r
l :or6a de rezi7ten6[ /
a
l :or6a activO.
/or6a ap5icat 9n punctu5 geometric a5 :iecrei 7upra:e6e oc5uza5e va :i
propor6iona5 cu coe:icientu5 de ma7tica6ie McOF 5a care 7-a ap5icat coe:icientu5
S Mmrimea 7upra:e6ei oc5uza5eO Bi rezi7ten6a a5imentu5ui M*O:
/lSJ*J%l%
:
J*.
In :e5u5 ace7ta 7e poate ca5cu5a pentru :iecare dinte :or6a pe care o
primeBte 9n centru5 7u geometric. Tota5itatea ace7tor :or6e care cad pe
7upra:a6a oc5uza5 a din6i5or va genera :or6a activ M/
C
O care ac6ioneaz a7upra
arcadei dentare. !a rCndu5 eiF acea7ta va reac6iona prin :or6a de rezi7ten6 M/
r
O.
%uno7cCnd puncte5e de ap5icare a5e :or6e5or 5a nive5u5 arcade5orF precum Bi
mrimea pre7iuniiF pe de a5t parteF cuno7cCnd puncte5e de ap5icare a :or6e5or
pe din6ii re7pectivi Bi coe:icientu5 ace7tor din6iF 7e poate ca5cu5a centru5 de
rezi7ten6 ( a5 arcadei Bi capacitatea 7a de rezi7ten6 5a :or6a dat.
+entru ca 7i7temu5 7 :ie 9n echi5iDru e7te nece7ar ca ace7te dou centre +
Bi ( 7 coincid 7au 7 :ie :oarte apropiate BiF aBa cum am artat mai 7u7F
/@/F.
231
V. BV(9V5, C. M:(;M,<8
4.3,11. Concep[iile ocluziei ideale
9n ceea ce priveBte conceptu5 oc5uziei idea5eF 5iteratura de 7pecia5itate
con7emnei9z mai mu5te tendin6eF nici 9n momentu5 actua5 neeJi7tCnd o unitate
de vederi.
9n aprecierea oc5uziei echi5iDrateF treDuie avute 9n vedere atCt criterii
mor:o5ogiceF cCt Bi criterii :unc6iona5e Bi c5inice. 9n cadru5 aprecierii tuturor
ace7tor e5emente e7te nece7ar uti5izarea unor p5anuri de re:erin6 5a nive5u5
7i7temu5ui 7tomatognatF dintre care amintim %lanul #e oclu&ie, ori&ontala #e
la WranLfurt Mcare :ace parte dintr-un p5an ce trece prin guri5e 7uDorDitare Bi
porionO. +entru Ander7en ace7t p5an e7te tangent 5a aripa na7u5ui Bi trece prin
miL5ocu5 tragu7u5uiF pentru <U7i Bi Ac8ermann reperu5 po7terior e7te Daza
tragu7u5ui 7au a conductu5ui auditiv eJternF pentru S?en7on partea 7uperioar
a tragu7u5ui. "Ji7t Bi autori care iau drept p5an de re:erin6 %lanul *a&ai
man#i*ular. 'c%ottum :o5o7eBte drept p5an de re:erin6 un p5an care trece
prin gurite 7uDorDitare Bi aJa Da5ama. %amper uti5izeaz drept p5an de
re:erin6 un p5an care trece prin 7pina naza5 anterioar Bi prin miL5ocu5
ori:iciu5ui auditiv eJtern M:ig. 1F23FO.
232
Kg. 4.83. - Planuri cie referin[
- p5anu5 oc5uza5P
- p5anu5 de 5aT/ran8:urt
- p5anu5 Dazai mandiDu5ar
G6,7:9:GM=
9n 5egtur cu criterii5e anatomiceF 7-a mer7 pCn 5a matematizarea 5or de
ctre (udo5: KannauF 9n cadru5 cvintu5ui care-i poart nume5eF 7intetizCnd a7t:e5
re5a6ii5e anatomice Bi :unc6iona5e dintre principa5e5e e5emente ce particip 5a
rea5izarea oc5uziei: 9nc5inarea traiectoriei condi5ieneF 9nc5inarea traiectoriei inci7iveF
9n56imea cu7pidianF pro:unzimea curDei de oc5uzieF 9nc5inarea p5anu5ui de oc5uzie
M:ig. 1.23.O.
+entru KannauF condi6ia unei oc5uzii echi5iDrate rezid 9n echi5iDru5
geometric ce 7e 7taDi5eBte 9ntre parametrii oc5uzieiF precum Bi 9ntre aceBtia Bi une5e
e5emente a5e 7i7temu5ui 7tomatognat. (e5a6ii5e de in:5uen6 reciproc 9ntre
e5emente5e 5uate 9n con7idera6ie de Kannau au :o7t 7intetizate 7chematic 9n
Aarticu5ation cuintY Bi enun6ate 7uD :orma ce5or zece 5egi a5e echi5iDru5ui oc5uzai:
a" Cre'terea nclinrii traiectoriei con#iliene nece$it>
3. creBterea pro:unzimii curDei de oc5uzie[
,. creBterea 9nc5inrii p5anu5ui McorziiO de oc5uzie[
3. creBterea 9n56imii cu7pizi5or mo5ari[
1. aiminuarea 9nc5inrii traiectoriei inci7ive.
*" Cre'terea %rofun&imii cur*ei #e oclu&ie nece$it>
5. creBterea 9nc5inrii traiectoriei inci7ive[
E. diminuarea 9nc5inrii corzii de oc5uzie[
7. diminuarea 9n56imii cu7pizi5or mo5ari.
c" Cre'terea nclinrii cor&ii #e oclu&ie nece$it>
2. creBterea 9nc5inrii traiectoriei inci7ive[
9. diminuarea uni:orm a 9n56imii cu7pizi5or.
#" Cre'terea nclinrii traiectoriei inci$ive nece$it>
3-. creBterea 9n56imii cu7pizi5or D5ocu5ui premo5ar Bi a primu5ui mo5ar.
%on:orm concep6iei 5ui KannauF 9n momentu5 contactu5ui oc5uzaiF ace7ta 7e
rea5izeaz mai 9ntCi 9n zona premo5aru5ui doi Bi a primu5ui mo5arF eJi7tCnd o uBoai
inoc5uzie 9n zona :ronta5 Bi di7ta5 cu ro5 protector Mconcep6ia oc5uziei Da7cu5ante
7au oc5uzia Aroc5dng-chairYO.
(eunind con7tante5e uti5izate de KannauF Thie5emami a :ormu5at ecua6ia
echi5iDru5ui care-i poart nume5e:
------N-----N- - -lechi5iDmF 9n care
+.O.J%.O.JI.%
233
V. B8MMMl, C. M:(AM<8XXXXXXXXXX
7.C. e traiectoria con#ilian,
7.M. l traiectoria inci$iv,
).:. l nclinarea %lanului #e oclu&ie,
C.4. Oe %rofun&imea cur*ei #e oclu&ie, iar
l.C. 1 nl+imea cu$%i&ilor.
*in :ormu5a 5ui Thie5emannF 7e oD7erv c 9n cazu5 9n care unu5 din
:actorii de 5a numrtor creBteF pentru p7trarea echi5iDru5ui e7te nece7ar ca
termenu5 ce55a5t 7 7cadF 7au e7te nece7ar creBterea va5orii numitoru5ui.
%reBterea unui termen din numitor :ace nece7ar 7cderea a5tora 7au creBterea
numrtoru5ui pentru ca va5oarea :ormu5ei 7 rmCn con7tant.
%oncep6ia echi5iDru5ui oc5uza5 Dazat pe re5a6ii geometrice promovat de
<U7iF Ac8ermannF KannauF Thie5emann e7te de7igur incomp5et Bi nu poate
avea decCt un caracter orientativF cu atCt mai mu5t cu cCt ea e7te
incon7ecventF omi6Cnd o 7erie de date geometrice importanteF cum ar :i curDa
de compen7a6ie tran7ver7a5F di7tan6a intercondi5ianF di7tan6a aJ condi5ian
-punct mterinci7iv etc. %u atCt mai de:icitar apare din punct de vedere
:unc6iona5 acea7t concep6ie care neg5iLeaz tota5 contriDu6ia :actoru5ui
neuromu7cu5ar.
9ntre p5anuri5e 9nc5inate oc5uza5e Bi articu5are eJi7t o 7trCn7 core5a6ie
mor:o5ogic Bi :unc6iona5 Dazat pe principii Dio5ogice Bi mecanice care
pre7upun participarea neuromu7cu5ar Bi di7punerea 7pa6ia5 a p5anuri5or
9nc5inateF a7t:e5 tocat 7 :ie re7pectat contactu5 armonio7 7tatic Bi dinamic a5
ce5or dou arii oc5uza5e. 9ntre :actorii mecano-geometrici ce guverneaz
di7punerea p5anuri5or 9nc5inate cu7pidieneF a Ban6uri5orF a cre7te5or de 7ma56F
amintim: direc6ia de miBcare prin rota6ieF di7tan6a intercondi5ianF di7tan6a :a6
de centru5 de rota6ieF 5rgimea arcadeiF 9nc5inarea pantei condi5iene etc.
9n timpu5 e:ecturii unei miBcri de 5atera5itateF cu7pizii mandiDu5ari vor
de7crie arcuri gotice di:erite m :unc6ie de pozi6ia 5or :a6 de condi5u5 activ. +e
partea activ traiectoria cu7pidian va avea o direc6ie aproape tran7ver7a5F dar
va :i oD5ic pe partea inactiv. AvCnd 9n vedere c vCr:uri5e cu7pidiene
mandiDii8re 7e a:5 9n Ban6u5 intercu7pidian maJi5ar Bi c eJi7t rapoarte de
intercu7pidare 7trCn7 9ntre ce5e dou arcadeF rezu5t c di7punerea Ban6uri5or
Bi cre7te5or din6i5or maJi5ari Bi mandiDu5ari 9ntr-o oc5uzie echi5iDrat 7e va :ace
a7t:e5 9ncCt acea7t miBcare 7 nu :ie D5ocat 7au inter:erat. SchimDarea
centru5ui de rota6ie 9n condi5u5 opu7 aduce o nou corectare a pozi6ii5or
cu7pidiene nece7ar 7taDi5irii echi5iDru5ui oc5uza5.
%u cCt di7tan6a intercondi5ian e7te mai mareF cu atCt centru5 de rota6ie
e7te mai 9n a:arF iar traiectorii5e cu7pizi5d: mandiDu5ari mai oD5ice Bi inver7:
di7tan6e5e intercondi5iene mici determin o di7punere a pante5or cu7pidiene
234
G6,7:9:GM=
core7punztoare unor arcuri gotice de7chi7e. !rgimea arcade5or are un e:ect
a7emntor: cu cCt arcada e7te mai 5argF cu atCt traiectorii5e cu7pidiene vor :i
mai tran7ver7a5e pe partea activ Bi inver7. +entru din6ii 7itua6i 9n zone mai
anterioare a5e arcadei Mmai departe de centru5 de rota6ieOF arcu5 gotic e7te mai
a7cu6it. %u cCt dinte5e 7e g7eBte mai di7ta5 pe arcadF cu atCt arcu5 gotic e7te
mai de7chi7.
*i7punerea cu7pizi5orF cre7te5or Bi margini5or e7te in:5uen6at Bi c1
con:orma6ia anatomic a 7upra:e6e5or articu5are. *ac panta condi5ian
tempora5 a7igur o dep5a7are 9nainteF 5atera5 7au po7terior a condi5u5ui
pivotantF arcu5 gotic pe partea activ va avea o direc6ie oD5icF tran7ver7a5 7au
uBor ctre po7terior. %u cCt 9nc5inarea pantei oD5ice e7te mai mareF cu atCt
cu7pizii po7teriori pot :i mai 5ungi Bi cu atCt mai mic va :i concavitatea arcu5ui
din6i5or anteriori maJi5ari Bi inver7. %u cCt e7te mai divergent direc6ia p5anu5ui
de oc5uzie cu panta condi5ianF cu atCt mai 5ungi pot :i cu7pizii Bi inver7. *ac
panta articu5ar permite o dep5a7are a condi5u5ui activ 9n a:ar Bi 7pre 7uperiorF
e7te nece7ar o 7oncavitate cre7cut a arcu5ui :ronta5 maJi5ar. *ac miBcarea
condi5u5ui 7e :ece 7pre in:erior Bi 9n a:arF concavitatea treDuie 7 :ie mai pu6in
pronun6at. %u cCt e7te mai mare unghiu5 5ui BennettF cu atCt mai mare treDuie
7 :ie concavitatea.
"c'5iDru5 oc5uza5 e7te a7igurat Bi prin core5area unor parametri ai
oc5uziei propriu-zi7e. A7t:e5F cu cCt curDa 5ui Spee e7te mai accentuatF cu atCt
mai mici 7unt cu7pizii zonei di7ta5e Bi inver7F curDa 5ui Spee cu raz mai mare
admite prezen6a unor cu7pizi mai 9na56i. #n over-Let accentuat nece7it cu7pizi
mai ap5atiza6i 9n timp ce un over-Let 7trCn7 7e core5eaz cu cu7pizi mai 9na56i.
%u cCt over-Let-u5 e7te mai pronun6atF cu atCt cu7pizii pot :i mai 9na56i Bi inver7F
un over-Dite redu7 nece7it cu7pizi ap5atiza6i MKu:rmann Bi (egeno7O.
Intere7u5 gnato5ogi5or :a6 de ace7te a7pecte a5e core5rii mor:o5ogice Bi
:unc6iona5e a p5anuri5or 9nc5inate cu7pidiene Bi articu5are con7t 9n :aptu5 c
ace7te core5a6ii treDuie cuno7cute Bi re7pectate 9n cadru5 tratamente5or
7tomato5ogice. (educerea unui over-DiteF de eJemp5uF poate 7upra9ncarc
zone5e di7ta5e dac nu 7e procedeaz 5a o decu7pidare a din6i5or po7teriori.
1.3.33.3. %onceptu5 oe5uziei A :o7t introdu7 de ctre <U7i Bi 7u76inut de
Di5atera5 echi5iDrate M7au a5 Kup5eF Sc8roeder etc. Acea7t teorie
oc5uziei genera5 Da5an7anteO 7u76ine nece7itatea unor contacte
mu5tip5e 9n oc5uzia de intercu7pidareF
di7triDuite uni:orm pe toat arcada. 9n protruzie are 5oc un contact a5 ce5or E
:ronta5i 9n7o6it de contacte 9n zona di7ta5 Di5aterai a7igurat prin curDe5e de
,35
V. B8(985, C. M:(A(,<8
compen7a6ie a5e 5ui SpeeF 9n miBcri5e de 5atera5itate 7e p7treaz puncte de contact
pe partea activ 9n zona :ronta5 cCt Bi di7ta5F 9n7o6ite de contacte 9n zona de Da5an7
cu ro5u5 de a echi5iDra arcade5e Bi a 7taDi5iza mandiDu5a con:orm principiu5ui
tripoda5 a5 5ui Bon?i55 Mdou puncte di7ta5e Bi unu5 :ronta5O.
Teoria Da5an7u5ui genera5 a5 5ui <U7i 7-a dovedit de o mare va5oare 9n terapia
edenta6iei tota5e prin protez moDi5 tota5F ea :iind impracticaDi5 9n cazu5 denti6iei
natura5eF unde contacte5e di7ta5e 9n protmzieF precum Bi contacte5e pe partea de
Da5an7 prezint o deo7eDit nocivitate. 9n p5u7F contacte5e re7pective determin
uzura eJce7iv a unor proteze :iJe conducCnd 5a: diminuarea dimen7iunii vertica5eF
pierderea re5a6iei centrice corecteF generarea de traumati7me oc5uza5e primare Bi
7ecundare prin e:ectu5 traumatogen a5 contacte5or Da5an7ante a7upra denti6iei
natura5e. Ap5icarea iar di7cernmCnt a ace7tui concept a du7F 9ntr-o vremeF 5a
muti5area mu5tor denti6ii natura5e norma5e.
1.3.33.,. %onceptu5 Acea7t teorie a :o7t propu7 Bi dezvo5tat de
oc5uziei :unc6iona5eXXXXXXXXX ctre +an8eUF 'ann Bi SchuU5erF cuno7cu6i Bi
I1IIII1 gULL denumirea de Atrio din /5oridaY 7au
A'iami Ora5 (ehaDi5itation Seminar <roupY.
Teoria oc5uziei uni5atera5 echi5iDrate admite eJi7ten6a unui A/reedom in %entricYF
atCt A!ong %entricY cCt Bi A]ide %entr9cY. +o7iDi5itatea de g5i7are de Ia pozi6ia de
intercu7pidare 7pre pozi6ii5e re7pective rea5izeaz o to5eran6 oc5uza5 care ocup
un 5oc e7en6ia5 9n acea7t teorie. %on:orm ace5eiaBi teorii eJi7t contacte uni:ormeF
pe toat arcadaF 9n oc5uzie centric. 'iBcarea de g5i7are anterioar Bi 5atera5 9n
perimetru5 de A/reedom in %entricY 7e :ace cu p7trarea tuturor contacte5or.
'iBcarea de protrazie care depBeBte pozi6ia de A!ong %entricY duce 5a 7coaterea
din oc5uzie a din6i5or 5atera5i Bi ghidarea miBcrii numai pe panta retroinci7iv.
*epBirea 9n miBcarea de 5atera5itate a pozi6iei maJime 9n A]ide %entricY conduce
5a pierderea contacte5or pe partea de Da5an7 Bi p7trarea ce5or de pe partea activF
9ncepCnd cu caninii Bi cu7pizii ve7tiDu5ari ai premo5ari5or Bi mo5ari5or de pe partea
activ. Ace7t contact 9n. grup a5 5atera5i5or Bi caninu5ui de pe partea activ a :o7t
numit Agroup :unctionY 7au :unc6ie de grup. (e5a6ii5e cu7p9d-arcad antagoni7t 7e
rea5izeaz dup principiu5 cu7pid-amDrazurF ca o con7ecin6 a contactu5ui dintre
antagoniBti M:ig. 1.21.O. In pozi6ia de oc5uzie centricF contacte5e cu7pizi5or cu
7upra:e6e5e antagoni7te 7e :ac printr-o di7pozi6ie :oa:te preci7:
,3E
G6,7:9:G5=
a" Cu$%i&i
>
man#i*ulari
%u7pid ve7tiDu5ar mandiDu5ar Supra:a6a de contact a antagoni7tu5ui maJi5ar
+rimu5 premo5ar AmDrazura dintre primu5 premo5ar Bi canin
Ai doi5ea premo5ar AmDrazura dintre primu5 Bi a5 doi5ea premo5ar
c.v. mez.
+rimii0 mo5ar - c.v. med.
c.v. di7t.
AmDrazura premo5aru5ui doi Bi mo5aru5ui unu
/o7eta centra5 primu5 mo5ar /o7eta di7ta5
primu5 mo5ar
? F F F . - c.v. mez.
'o5aru5 doi
c.v. di7t.
AmDrazura dintre primu5 Bi a5 doi5ea mo5ar
/o7eta centra5 mo5aru5 doi
/ig. 1.21.
In pozi6ie de oc5uzie centric to6i cu7pizii ve7tiDu5ari mandiDu5ari 7unt 9n
re5a6ie cu7pid-amDrazur cu din6ii maJi5ariF eJceptCnd cu7pizii di7to-ve7tiDu5ari Bi
medio-ve7tiDu5ar a5 primu5ui mo5ar mandiDu5ar Bi cu7pidu5 ve7tiDu5o-di7taT a5
mo5aru5ui doi.
*" Cu$%i&i ma.ilari
%n7pid pa5atina0 maJi5ar Supra:a6a de contact cu din6ii mandiDu5ari
+rimu5 mo5ar /o7eta di7ta5 primu5 prem. mandiDu5ar
AT doi5ea premo5ar /o7eta di7ta5 premo5ar doi mandiDu5ar
A . F F c. mez. p.
+rimu5 mo5ar F. X
c. di7t. p.
/o7eta centra5 primu5 mo5ar
AmDrazura primu5 Bi a5 doi5ea mo5ar
Z , , t T - - c. mez. p.
'o5aru5 doi F.
c. di7t. g@
/o7eta centra5 mo5ar doi
AmDrazura di7ta5 mo5ar doi
237
V. B8(El, C. M:(A(,<8
Acea7ta arat c 9n maLoritatea 5or cu7pizii maJi5ari intr 9n contact cu
:o7ete5e din6i5or mandiDu5ariF eJceptCnd cu7pizii di7to-pa8tina5i ai mo5ari5or
unu Bi doi.
9n cadru5 pozi6ii5or eJcentrice 7e 9ntC5ne7c urmtoare5e 7itua6ii M:igF
1.25.O:
/ig. 1.25.
a. !aterotmzie 7au pozi6ie te7t-activ. Toate p5anuri5e 9nc5inate mezia5e Bi
di7ta5e a5e cu7pizi5or ve7tiDu5ari pe partea activ 7unt 9n contact. To6i cu7pizii
de 7priLin ai din6i5or maJi5ari 7unt 9n amDrazurF eJceptCnd amDii cu7pizi
ve7tiDu5ari ai primu5ui mo5ar Bi cu7pidu5 mezio-ve7tiDuiar a5 mo5aru5ui doi. To6i
cu7pizii mandiDu5ari 7unt 9n amDrazurF 9n a:ar de cu7pidu5 media5 Bi di7ta5 a5
primu5ui mo5ar Bi cu7pidu5 di7to-ve7tiDu5ar a5 mo5aru5ui doi.
D. 9n pozi6ia te7t-activF cu7pizii 5ingua5i 7untF de a7emeneaF 9n contact
prin toate p5anuri5e 5or mc5inate di7ta5 Bi mezia5. To6i cu7pizi paiatina5i au un
punct de contact 9n :o7etF a:ar de cu7pidu5 di7to-pa5atina5 a5 primu5ui mo5ar
Bi cu7pidu5 di7to-pa5atina5 a5 mo5aru5ui doi. Toate puncte5e de contact a5e
cu7pizi5or 5ingua5i 7e g7e7c 9n amDrazurF 9n a:ar de ce5 di7to-Kngua5 a5
primu5ui mo5ar Bi di7to-#ngua5 a5 mo5aru5ui doi mandiDu5ar.
)i acea7t concep6ie 9Bi are dezavantaLe5e eiF deoareceF 9n urma ap5icrii
eiF 9n re7taurri5e oc5uza5e 7e produce o uzur a :e6e5or 5ingua5e a5e cu7pizi5or
ve7tiDu5ari maJi5ari cu uzura :e6e5or ve7tiDu5are 5a din6ii mandiDu5ariF rezu5tCnd
o pierdere a 9n56imii vertica5e cu tendin6a moDi5izrii 5ingua5e a din6i5or
maJi5ari Bi ve7tiDu5are a din6i5or mandiDu5ari. #nii autori :o5o7e7c acea7t
concep6ie 9n re7taurri5e oc5uza5e cu 5ip7Z. caninu5ui 7au 9n 7itua6ia moDi5it6ii
ace7tuia. +romotorii ace7tei teorii au dezvo5tat Bi o metodo5ogie practic de
re7taurare oc5uza5. L\
,32
G6,7:EG5=
1.3.33.3. %onceptu5 Teoria Diomecanica 7au a oc5uziei anatomice a
oc5uziei organice @
o7t
7u76inut de 'c%o55umF +eter Thoma7F
XXXXXXXXX . !
aur
it
zeri6
Sta55ardF StuartF 7uD nume5e de
teoria gnatologc.
Teoria a :o7t :ormu5at pentru prima dat de ctre 'c%o55umF Sta55ardF
StuartF p5ecCnd de 5a nece7itatea con7ervrii pozi6iei mandiDu5o-craniene
optime. 9n 39,E autorii aminti6i :ondeaz A<natho5ogica5 SocietU o:
%a5i:orniaYF care a avut contriDu6ii 7uD7tan6ia5e 5a dezvo5tarea Bi propagarea
conceptu5ui 9n 5umea 7tomato5ogic.
%on:orm ace7tei concep6iiF re5a6ia centric core7punde cu oc5uzia de
intercu7pidareF eJi7tCnd A+oint in %entricYF *i7pare prin urmare tra7eu5 de
to5eran6 Bi oc5uzia de convenien6. 9n pozi6ia centric 7e 7taDi5eBte contactu5
din6i5or po7teriori Bi caniniF 57Cnd 7 treac o :oi6 de ce5o:an de -F1- mm
9ntre inci7ivi maJi5ari Bi mandiDutori. 9n protruzie di7pare orice contact
po7teriorF cei Ba7e :ronta5i mandiDu5ari vin 9n contact cu cei Ba7e :ronta5i
maJi5ari. 9n oc5uzia de 5atera5itate nu eJi7t contacte pe partea de Da5an7. +e
partea activF caninu5 maJi5ar e7te 9n contact cu caninu5 mandiDu5arF e5iDerCnd
de orice contact arcada di7ta5F chiar din momentu5 cCnd acea7ta pr7eBte
oc5uzia centric. *up unii autori 5a acea7t di7oc5uzie particip caninu5F
inci7ivu5 5atera5 maJi5ar 7au chiar centra5u5. +entru a56iiF caninu5 7ingur produce
di7ociuziaF :apt ce a du7 5a introducerea no6iunii de protec6ie canin 7au
Acu7pid :unctionYF Acu7pid protected occ5u7ionY 7au a diriLrii prin canin.
Teoria a :o7t 9ntrevzut de NagaoF 9n 3939F de Sho? 9n 39,1 Bi dezvo5tat de
Amico 9n 3952. +o7e7ia de ctre canin a unor receptori de7modonta5i care 7-9
permit diriLarea oc5uziei nu a :o7t dep5in veri:icat MSa8ida Bi $anionO.
A%u7pid :unctionY 7e 9ntC5neBteF dup Scai:e M9n 39E9OF 9n 57f din cazuri pe
amDe5e arcadeF uni5atera5 9n 3EF1f Bi 5ip7eBte 9n 3EFEf din cazuri. 'ot7chF
!ennertF Scoth Bi BaumF Sta55ard Bi Stuart con7ider c diriLarea prin canin
treDuie p7trat ori de cCte ori 7e 9ntC5neBte Bi recon7tituit atunci cCnd 7-a
pierdut.
*in6ii anteriori Bi po7teriori ac6ioneaz con:orm protec6iei mutua5eF 9n
7en7u5 c 9n oc5uzia centric :or6a cade 9n principa5 pe din6ii po7terioriF
:ronta5ii a:5Cndu-7e 9n uBoar di7oc5uzie. /or6a maJim 7e eJercit a7upra
arcade5or 9n re5a6ie centric 9n timpu5 ma7tica6iei Bi deg5uti6ieiF aBa 9ncCt
uBoara di7oc5uzie :ronta5 de7povreaz grupu5 anteriorF care are o 7tructur
inadecvat receptrii :orme5or de mare inten7itateF eJact 9n momentu5 maJim
a5 producerii ace7tora. 9n miBcarea de protruzieF e7te rCndu5 :ronta5i5or 7
ac6ioneze 9n cadru5 protec6iei mutua5eF pre5uCnd a7upra 5or 7arcina diriLrii
mandiDu5are. #n a7pect important a5 teoriei Bco5ii gnato5ogice priveBte
re5a6ii5e interarcadeF care 7-ar rea5iza dup principiu5 cu7pid-:o7etF :r ca
,39
V. B8(985, C. M:(A(,<8
vCr:u5 cu7pidu5ui 7 ating :o7etaF 9n timp ce contactu5 cu7pidu5ui cu :o7eta 7e :ace
numai prin trei puncte cu ver7an6ii :o7etei. %ontactu5 intercu7pidian 7e
:ace pe 7upra:e6e conveJe.
9n denti6ia natura5 cu7pizii nu 7unt niciodat 9n raport de cu7pid-:o7et
M%rou7i55atO. TotuBiF gnato5ogii rea5izeaz ace7te contacte 9n 7copu5 oD6inerii unei
7taDi5it6i oc5uza5e Bi a5 echi5iDrrii :or6e5or. 9ntr-o oc5uzie echi5iDrat e7te nece7ar
ca ce5 pu6in 3-- de puncte de contact din ce5e 37, 7 :ie a7igurate. Tota5itatea
contacte5or nu va depBi 1 mm
,
. +entru gnato5ogiF 7chema contacte5or oc5uza5e 9n
pozi6ie centric ar :i urmtoarea M:ig. 1.2E.O:
/igF 1.2E.
aO %u7pid ve7tiDuiai mandiDutar Supra:a6a de contact maJi5ar
+rimu5 premo5ar /o7eta mezia5 primu5 premo5ar maJi5ar
+remoiaru5 doi /o7eta mezia5 premo5ar doi maJi5ar
'o5aru5 unu c.v.m.
cv.med.
c.v.d.
/o7eta mezia5 mo5ar unu
/o7eta centra5 mo5ar unu
/o7eta di7ta5 mo5ar unu
'o5aru5 doi c.v.m.
c.v.dF
/o7eta mezia5 mo5ar doi
/o7eta centra5 mo5ar doi
DO %u7pid pa5atinat maJi5ar Supra:a6 de contact mandiDu5ar
+remoiaru5 unu /o7eta di7ta5 premo5ar unu
+remoiaru5 doi /o7eta di7ta5 premo5ar doi
'o5aru5 unu c.p.m.
c.p.d.
/o7eta centra5 mo5ar unu
/oBLet di7ta5: mo5ar unu
'o5aru5 doi c.p.m.
c.p.d.
/o7eta centra5 mo5ar doi
:o7eta di7ta5 mo5ar doi
SSS->-C>T'>CUV-V-Q---DDD-D-WS&
240
G6,7:9:G5=
In pozi6ie de 5aterotruzie are 5oc angrenarea cu7piz95or ve7tiDu5ari pe pante5e
5or mezia5e Bi di7ta5e :r a :i contact de amDrazurF ceea ce duce 5a eroziunea
reciproc a pante5or Bi crearea unor ancoBeF denumite ancoBe5e 5ui +eter Thoma7
M:ig. 1.27.O.
/ig. 1.27.
1.3.33.1. %onceptu5 oc5uziei
miocentrice
neuromu7cu5ar. IntroducCnd ace7t conceptF Tan8e57on :o5o7eBte termenu5
de re5a6ie mioeentric Bi oc5uzie mioeentricF amDe5e Dazate pe re:5eJe5e
proprioceptive e5e echi5iDrare a contrac6iei grupe5or mu7cu5are antagonice.
+entru ace7t autorF pozi6ia mioeentric e7te pozi6ia cea mai po7terioar
ocupat de mandiDu5F atunci cCnd muBchii ma7ticatori 7e a:5 9ntr-o 7tare de
echi5iDru :izio5ogic. (e5a6ia mioeentric priveBte rapoarte5e mandiDu5o-craniene
atunci cCnd mandiDu5a 7e a:5 9n pozi6ie mioeentric. Oc5uzia mioeentric e7te
identic cu intercu7pidarea maJim a din6i5or atunci cCnd mandiDu5a 7e a:5 9n
pozi6ie mioeentric.
+entru a oD6ine re5a6ia mioeentricF autoru5 :o5o7eBte o in7ta5a6ie e5ectronic
numit miomonitorF cu aLutoru5 cruia deza:erenteaz re:5eJe5e proprioceptive de
oD6inere a re5a6iei centriceF pe care 9ncearc 7 o induc prin eJcita6ii gradate ca
inten7itateF durat Bi :orm a impu57uri5or. 9n rea5itateF acea7t re5a6ie mioeentric
e7te :oarte pu6in di:erit de re5a6ia centric oD6inut de gnato5ogiF pentru care
re5aJarea mu7cu5ar indu7 prin premedica6ie e7te e7en6ia5 9n ana5iza oc5uza5.
,13
#n ro5 primordia5 9n 7taDi5irea re5a6ii5or
mandiDu5o-craniene 7e atriDuie 7i7temu5ui
V. B8(El, C, M:(A(,<8
%oncep6ia 5ui Tan8e57on pre7upune c 9ntre arcade5e dentare nu eJi7t
nici im contact 9n timpu5 ma7tica6ieiF atCt pe partea de Da5an7 cCt Bi pe partea
activF miBcri5e mandiDu5are :iind 9n 9ntregime ghidate Bi contro5ate prin
re:5eJe proprioceptiveF :r a eJi7ta o ghidare mecanic oc5uza5. /or6a de
ma7tica6ie e7te o7ci5atorie Bi adaptatF 9n :unc6ie de con7i7ten6a a5imentu5uiF
pentru :iecare cic5u de ma7tica6ie. +entru :iecare cic5u eJi7t un 7ingur contact
interarcade 5ip7it de inten7itate 5a 7:CrBitu5 cic5u5ui ma7ticator. Arcade5e dentare
vin 9n contact numai 9n :aza de deg5uti6ieF cCnd capt inten7itate maJim.
[L
/iecare dintre concep6ii5e oc5uziei idea5e priveBte oc5uzia 9n cadru5 unei
dent96ii natura5e norma5e 7auF 9n cazu5 re7taurri5or oc5uza5eF 9n :unc6ie de
con7iderente proprii. 9n maLoritatea cazuri5orF nere7pectarea criterii5or
anatomo-:izio5ogice a5e unei oc5uzii idea5e duce 5a apari6ia di7:unc6ii5or
oc5uza5eF mai a5e7 atunci cCnd 7unt neg"Late a7pecte5e c5inice Bi particu5arit6i5e
individua5e. (am:iord Bi A7h 9mpart 7itua6ii5e c5inice a5e oc5uziei 9n dou
categorii: oc5uzii ortodontice Manatomic anorma5eO Bi oc5uzii individua5eF prin.
ace7tea din urm 9n6e5egCndu-7e oc5uzia imper:ect mor:o5ogicF dar Dine
7uportat :unc6iona5. 9n mu5te 7itua6ii c5inice practicianu5 treDuie 7 7e
pronun6e a7upra norma5it6ii unui caz 7au a5tu5. *ac prin orientarea
ortodonti7t 7e cerea aducerea :iecrui caz c5inic 9n tipare5e oc5uziei
ortodonticeF orientarea :unc6ionaii7t 7au a oc5uziei individua5e preconizeaz
corectarea de:ecte5or mor:o5ogice cu poten6ia5 patogen iminent Bi Dine9n6e5e7
cu 7emne de decompen7are.
+entru Ku::inann Bi (egeno7F caracteru5 de norma5itate a5 unei oc5uzii
e7te a7igurat prin re7pectarea unor regu5i ce prevd o armonizare 9ntre
7upra:e6e5e oc5uza5e Bi articu5a6ia temporo-mandiDu5arF re7pectarea criterii5or
oc5uziei idea5e Bi un echi5iDru p7ihocmo6iona5 optim.
*up (am:iord Bi A7hF conceptu5 unei oc5uzii idea5e treDuie 7 cuprindF
pe 5Cng a7pectu5 mor:o5ogicF pe ce5 e7tetic Bi :unc6ionai. "i atrag aten6ia
a7upra :aptu5ui cF 9n a:ar de :actoru5 anatomicF 9ntr-o oc5uzie norma5 e7te
cointere7atF 9n primu5 rCndF :actoru5 neuromu7cu5arF care 7 a7igure o
:unc6iona5itate optim. 9n a5 doi5ea rCndF mandiDu5a treDuie 7 ocupe o pozi6ie
centric din care 7 poat eJecuta uBorF :r oD7taco5eF miBcri cu Bi :r
contact dentar prin contriDu6ia articu5a6iei tempore-mandiDu5are.
t
242
"t1,/(
, ;AND.-
BULARL
*inamica mandiDuiar con7tituie un proce7 comp5eJF :r de care
eJercitarea :iiiic6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognat nu ar :i po7iDi5. "7te un act
motorF 5a rea5izarea cruia participF ni principa5F muBchii 7i7temu5ui
7tomatognat Bi articu5a6ia temporo-mandiDu5ar. 9n timpu5 e:ecturii
dinamicii mandiDu5areF 7uD ac6iunea muBchi5orF 9ntre mandiDu5 Bi maJi5ar
7e 7taDi5e7c rapoarte dinamiceF atCt din punct de vedere a5 rapoarte5or o7oa7eF
cCt Bi oc5uza5e.
ABadarF dinamica mandiDuiar inc5ude tota5itatea miBcri5or
mandiDu5ei 9n timpu5 eJercitrii :iiiic6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognat ca uimare a
interac6iunii :actori5or neuromu7cu5ariF articu5a6iei temporo-mandiDu5areF
oc5uziei 7tatice Bi dinamice. *inamica mandiDuiar e7te un act motor
comp5eJF rea5izat pe amp5itudini miciF cu o precizie eJtrem Bi comp5eJitate
ridicat a miBcri5or.
Ac6iunea conLugat a muBchi5or moDi5izatori ai mandiDu5ei a muBchi5or
oro:acia5i Bi ai 5imDii e7te diriLat nervo7 pe Daza impu57uri5or peri:erice
provenite dm 7tructuri5e 7tomatognaticeF con:orm eJperien6ei individua5e a
7uDiectu5ui.
'u5titudinea proce7e5or :izio5ogice care inter:ereazF actu5 ma7ticatorF
cum ar :i re7pira6iaF deg5uti6iaF homotropia 5inguo-7a5ivarF Lu7ti:ic
nece7itatea unei coordonri nervoa7e centra5eF 9n cadru5 creia un ro5
important 95 Loac ac6iunea vo5untar Bi actu5 re:5eJ de organizareF
automatizare Bi diriLare a miBcri5or pe Daza in:orma6ii5or 7enzitivo-
7enzoria5e.
243
V. B8(985, C. M:(A(,<8
%ereDe5u5 Iintervine 9n coordonarea miBcri5or mandiDu5areF a7igurCnd
integrarea Bi diriLarea activit6ii neuromu7cu5are. Impu57uri5e proprioceptive cu
punct de p5ecare 9n muBchiu5 7triatF tendoaneF articu5a6ia temporo-mandiDu5arF
memDrana de7modonta5F 7unt condu7e ctre nuc5eu5 7enzoria5 tr9gemina5
principa5F de unde aLung 5a nive5u5 cereDe5u5ui Bi 7unt integrate activit6ii motorii a
9ntregu5ui organi7m. %orteJu5 motor ac6ioneaz a7upra muBchi5or moDi5izatoriF dar
comand Bi cereDe5u5ui modi:icri a5e reac6iei mu7cu5areF adecvate miBcrii ce 7e
9ntreprinde.
In:ormarea centri5or coordonatori a7upra pozi6iei mandiDu5ei 9n miBcri5e
7a5e cu contact dentar 7e :ace 9ntr-un procentaL de 9-f pe Daza proprioceptori5or
de7modonta5i. !a nou5 n7cutF aD7en6a ace7toraF 5ip7a pante5or de ghidaL Bi a
antrenamentu5ui determin mode5e5e de dinamic mandiDu5ar 7 ia a7pectu5 unor
miBcri de tatonare. O dat cu erup6ia din6i5orF contro5u5 7tatico-mandiDu5ar
determin o mai mare 7iguran6 a miBcri5or.
'iBcarea mandiDu5ar cu contact dentar e7te cea mai preci7 Bi 7e datoreaz
9n principa5 in:orma6iei proprioceptive parodonta5e. 'iBcarea mandiDu5ar de
amp5itudine mareF :r contact dentarF e7te diriLat cu precdereF prin impu57uri5e
peri:ericeF de receptorii mu7cu5ariF tendinoBi Bi ai articu5a6iei temporo-
mandiDu5areF care nu a7igur 9n7 aceeaBi eJactitate a in:orma6iei BiF prin urmareF
a coordonrii re:5eJe. A7t:e5 7e eJp5ic :aptu5 cF o dat cu pierderea din6i5orF
re:5eJe5e cu punct de p5ecare parodonta5 7e de7tramF iar miBcarea mandiDu5ar
devine ne7igurF dezordonatF creCnd mari di:icu5t6i medicu5ui 9n re7taurarea
proteticF 9n determinarea re5a6ii5or :undamenta5e a5e mandiDu5ei.
!a nive5 centra5 7e 9nregi7treaz miBcri5e mandiDu5are po7iDi5eF iar 9n
momentu5 dec5anBrii cic5u5ui dinamic mandiDu5ar 7unt 7e5ectate Bi orCnduite
numai ace5e 7ecven6e de miBcare cu 7emni:ica6ie pentru actu5 motor ce 7e cere
9ndep5init. "Ji7t o :oarte mare eJactitate Bi precizie 9n 7e5ectarea tipare5or de
dinamic mandiDu5arF a7t:e5 9ncCt pozi6ii5e :undamenta5e maJi5o-mandiDu5are
7unt preci7 reproductiDi5eF iar cic5uri5e de ma7tica6ie pentru un anumit a5iment au
caractere identice pentru ace5aBi 7uDiect. 'ode5e5e de miBcare mandiDu5ar 7unt
memorizate Bi 7tocate 5a nive5u5 nuc5ei5or coordonatori a7t:e5 9ncCt de7:Burarea
miBcrii 7e produce aproape automat :r interven6ia corteJu5ui. In cazu5 apari6iei
unui oD7taco5 7au a unui 7timu5 peri:eric inadecvatF 7e 9ntrerupe Dru7c 9n5n6uirea
dinamic a re:5eJe5orF pe o perioad 7u:icient corteJu5ui .pentru a 5ua decizia
core7punztoare.
244
G6,7:9:G5=
5.1. DETERMNANTUL ANATOMC
(eprezint unu5 din determinan6ii importan6i 9n rea5izarea dinamicii mandiDu5are.
*in punct de vedere topogra:ic dar Bi :unc6iona5 deo7eDim[ #eterminantul oclu&al
anatomic anterior? #eterminantul oclu&al anatomic %o$terior,
0eterminantul oclu&al anatomic anterior e7te reprezentat de :e6e5e
pa5atina5e a5e :ronta5i5or maJi5ari 5a nive5u5 crora 7e rea5izeaz g2i#a-ul anterior
a5 miBcrii. 9nc5inarea :e6e5or pa5atina5e imprim o anumit 9nc5inare traiectoriei de
miBcare a inci7ivi5or mandiDu5ari :a6 de cei maJi5ariF denumit traiectorie
inci7iva. AtCt panta retroinci7iv Mcaracter mor:o5ogicO cCt Bi traiectoria inci7iv
Mrezu5tat a5 comDinrii :actori5or mor:o5ogici cu cei :unc6iona5iO 9Bi pun amprenta
a7upra ghidaLu5ui anterior.
0eterminantul oclu&al anatomic %o$terior e7te reprezentat de zone5e
5atera5e a5e arcade5or dento-a5veo5are care a7igur ghidaLu5 po7terior. Imp5antarea
din6i5or 9n zona 5atera5F mor:o5ogia cu7pidian mai accentuata 7au mai Btear7F
caracteri7tici5e curDe5or de oc5uzie 9Bi pun amprenta a7upra ghidaLu5ui po7terior 9n
dinamica mandiDu5arF in:5uen6Cnd direc6ia Bi amp5itudinea miBcri5or
mandiDu5are cu contact dentar.
5.2. DETERMNANTUL FUNC|ONAL
'uBchii moDi5izatori ai mandiDu5eiF prin ac6iunea 5or conLugatF determin
dep5a7area mandiDu5ei 9n ce5e trei direc6ii a5e 7pa6iu5uiF avCnd drept con7ecin6 atCt
producerea de miBcare cCt Bi producerea de :or6 9n 7copu5 rea5izrii :unc6ii5or
7i7temu5ui 7tomatognat. %orteJu5 motor Loac un ro5 important 9n dinamica
mandiDu5ar prin ini6ierea Bi dec5anBarea contrac6iei mu7cu5are vo5untare 5a
nive5u5 muBchi5or 7i7temu5ui 7tomatognat. In:5uJu5 motor din aria motorie
po7tcentra5 Mhomuncu5u5 motorO aDordeaz ci5e de7cendente piramida5e. /iDre5e
nervoa7e 7e termin 5a nive5u5 nuc5ei5or motori ai muBchi5or moDi5izatori Mci
eortico-nuc5eareOF unde :ac 7inap7 cu motoneuronu5 a5:a de unde p5eac impu57uri
Bi aLung 5a mu7cu5atura manducatoare. 'iBcri5e mandiDu5are 7unt contro5ate
vo5untar de 7coar6a cereDra5.
/orma6iuni5e 7uDcortica5e intervin de a7emenea 9n reg5area contrac6iei
mu7cu5are. Si7temu5 5imDicF comp5eJu5 hipota5amo-amigda5ian modi:ic ritmu5
miBcri5or mandiDu5are. /orma6iunea reticu5atF prin :rac6iunea 7a
:X.*5
V. BVR985, C. M:(A(,<8
activatoare 7au inhiDitoareF in:5uen6eaz activitatea Duc5ei gamaF a7igurCnd o
modu5are a activit6ii :uzoria5e BiF deciF a motoneuronu5ui a5:a. +articiparea
cereDe5u5ui 5a reg5area po7turii Bi a contrac6iei mu7cu5are a :o7t dovedit
eJperimenta5. %ontriDu6ia ace7tuia 7e rea5izeaz prin interre5a6ii5e cereDe5o-
reticu5areF cereDe5o-mDriceF cereDe5o-ve7tiDu5areF cereDeio-pontine Bi
cereDe5o-cortica5e. Suprimarea in:5uen6e5or cereDeioa7e are drept con7ecin6
o hiporeactivitate Bi o inhiDi6ie a activit6ii cuno7cut 7uD denumirea de
:enomen de decup8L. *ec5anBarea miBcri5or mandiDu5are e7te cortica5aF
organizarea Bi ritmu5 miBcri5or 7unt 7uDcortica5eF iar modu5area miBcrii 7e
rea5izeaz prin re:5eJe peri:erice. +arodon6iu5 7e dovedeBte a :i deo7eDit de
important 9n dec5anBarea re:5eJ a contrac6iei mu7cu5are pentru reg5area
gradientu5ui optim a5 :or6e5or oc5uza5eF precum Bi 9n re:5eJu5 de de7chidere a5
guriiF 7timu5u5ui gu7tativF tacti5F termic etc.
9n dinamica mandiDu5arF dup ShoreF 7unt imp5icate patra grupe de
muBchi a:5ate 7uD coordonarea cereDe5oa7:
g 'uBchii moDi5izatori primari - muBchiu5 ma7eter[
Z 'uBchii moDi5izatori 7ecundari 7au 7inergici - pterigoidianu5 intern Bi
tempora5u5[
R 'uBchii de :iJare AT' - tempora5u5F :i7ticu5ui po7terior[
g 'uBchii antagoniBti - diga7tricu5 Bi mi5ohioidianu5[
R 'uBchii de :iJare a eJtremit6ii ce:a5ice - muBchii ce:ei Bi gCtu5ui
"chi5iDru5 7tatic 7au dinamic a5 7egmente5or moDi5e a5e 7i7temu5ui
7tomatognat e7te rezu5tanta contrac6iei Bi decontrac6iei coordonate a
muBchi5or agoniBti Bi antagoniBti. 9n cadru5 unei miBcri de coDorCre a
mandiDu5ei 7au de diduc6ieF participF prin contrac6ii izotoniceF
grupe5e agoni7te active ce determin direc6ia vectoru5ui de dep5a7areF cCt Bi
grupe5e antagoni7teF printr-o decontrac6ie 5ent coordonat nervo7F 9n
:unc6ie de parametrii de vitez ai miBcrii e:ectuate Bi de nive5u5 :or6ei ce
treDuie rea5izat. +regtirea unei miBcri cuprinde contrac6ia unor grupe
mu7cu5are care au drept 7cop 7taDi5izarea Dazei de in7er6ie a grupe5or
mu7cu5are ce urmeaz 7 intre 9n contrac6ieF pentru a rea5iza miBcarea
urmtoare. A7t:e5F 9n miBcarea de deg5uti6ieF contrac6ia muBchi5or
5imDii e7te precedat de contrac6ia muBchi5or ridictori ce :iJeaz mandiDu5aF
o:erind o mai mare precizie miBcrii urmtoare. 9n timpu5 actu5ui ma7ticatorF
miBcri5e mandiDu5are 7unt precedate de o contrac6ie mai accentuat a
muBchi5or gCtu5uiF care au drept 7cop 7taDi5izarea eJtremit6ii ce:a5ice. %u
toate ace7teaF 5a 7:CrBitu5 miBcrii de ridicare a mandiDu5ei 7e 9nregi7treaz o
uBoar o7c:5a6ie a capu5ui. 'iBcarea de corLorCre a mandiDu5ei e7te
pregtit prin 7taDi5izarea o7u5ui :iioidF rea5izat prin contrac6ia
7uDhioidieni5or. b.
,1E
G6,7:EG5=
9n cadru5 miBcri5or variate eJecutate de mandiDu5 7uD in:5uen6a
contrac6iei mu7cu5areF grupe5e mu7cu5are auF pe 5Cng :unc6ia 5or principa5
de rea5izare a anumitor miBcriF Bi :unc6ii 7ecundare. A7t:e5F muBchii
ma7eteri Bi pterigoidieni interniF cuno7cu6i pentru ac6iunea 5or de e5evatori
mandiDu5ariF prezint Bi :unc6ia de propu57ori 7au r"tro0ro0$!1or&
mandiDu5ariF 9n :unc6ie de :a7cicu5u5 contractat. #ne5e miBcri mandiDu5are
7e rea5izeaz prin contrac6ia mai mu5tor grupe mu7cu5are cu ro5 principa5
di:erit. A7t:e5F 9n miBcri5e de diduc6ie particip pterigoidienii eJterniF
tempora5iiF ma7eterii Bi pterigoidienii interni.
9n timpu5 contrac6ii5or mu7cu5are 7tatice 7au dinamice 7e produc
7o5icitri di:erite a5e 7uportu5ui o7o7. A7t:e5F din echi5iDru5 7o5icitri5or prin
contrac6ia echi5iDrat a -1"t"r$!$& Bi pterigoidianu5ui internF rezu5t o pozi6ie
norma5 a /on&on$!$&F 9n timp ce o 7o5icitare eJtern 7au intern a unghiu5ui
goniac duce 5a o pozi6ie ever7at 7au inver7at a unghiu5ui re7pectiv. In
7ucce7iunea de miBcare a unei traiectorii mandiDu5are 7imp5eF e7te greu de
Sparat activitatea unui muBchi de a5tu5.
5 J. DETERMNANTUL
ANATOMIC3EUNCFIONAL -
ARTCULA|A TEMPORO-MANDBULAR
Articu5a6ia temporo-mandiDu5arF una din componente5e de Daz a5e
7i7temu5ui 7tomatognatF e7te con7iderat a :i cea mai comp5eJ articu5a6ie a
organi7mu5ui uman.
Articu5a6ia temporo-mandiDu5ar e7te o diartroz Dicondi5ian :oarte
comp5eJ Mcea mai comp5eJ articu5a6ie a organi7mu5ui umanO :iind po7iDi5e
miBcri de rota6ie Bi tran75a6ie rea5izate 9n dou p5anuri: 7agita5 Bi tran7ver7a5.
9n p5an 7agita5F miBcri5e 7e eJercit 9n Luru5 unui aJ Dicondi'an de rota6ie MaJ
BamierF aJ Da5amaOF pCn 5a o de7chidere mandiDu5o-cranian de 3,d cCnd
Dean6a inci7iv e7te de 39-,7mm.
9n timpu5 ace7tei miBcri de rota6ie 7e produce mai 9ntCi o dep5a7are
mandiDu5ari care creBte cu deprtarea iat de aJu5 de rota6ie. iteza
unghiu5ar rmCne aceeaBiF iar viteza 5iniar creBte o dat cu deprtarea
mandiDu5ei. 9n miBcarea de rota6ie purF condi5u5 7e roteBte pe 5oc 9n p5an
7agita5F iar cCnd 7-au depBit 3,d :1H-3=--<F rota6ia 7e 9n7o6eBte de tran75a6ie
Mmeni7cu5 dep5a7at anterior de :a7cicu5u5 7uperior a5 pterigoidianu5ui eJternF
247
V. B8(9V5, % M:(AM<8
condi5u5 mandiDu5ar dep5a7at de contrac6ia :a7cicu5u5ui in:erior a5 pterigoidianu5ui
eJternO.
Teoria mecanic a 5ui <U7i con7ider c A.T.'. ar :unc6iona ca o articu5a6ie
de e:ortF LucCnd ro5 de pCrghie[ articu5a6ia :iind punctu5 :iJF iar ma7eteru5F
pterigoidianu5 intern Bi muBchii tempora5i creCnd :or6a.
In 5atera"tate dreaptF condi5u5 activ D5ocat 9n cavitatea g5enoid e7te
punctu5 :iJF condi5u5 7tCng :iind de Da5an7. *ac 9n acea7t miBcare din6ii de partea
7tCng p7treaz un contact prematurF aco5o 7e va 7itua punctu5 de rezi7ten6. /or6a
produ7 de ridictori de pe partea 7tCng va tran7:orma pCrghia de gradu5 III 9ntr-o
pCrghie de gradu5 IIF deci mai e:icace Bi mai traumatizantF cu atCt mai mu5t cu cCt
e7te vorDa de contacte neechi5iDrate M:ig. 5.3.O.
#2 >2
/igF 5.3.
*ac contactu5 de pe partea 7tCng e7te puternicF e5 devine punctu5 de
7priLinF iar pCrghia 7e tran7:orm 9ntr-o pCrghie de gradu5 IF ceea ce 7e traduce pL-
in apari6ia unor :or6e :oarte puternice 5a nive5u5 dinte5ui de contactF dar care 7e pot
repercuta Bi a7upra articu5a6iei temporo-mandiDu5are Bi muBchi5or.
9n propu57ieF dac eJi7t un contact mo5arF ace7ta va deveni punct :iJ M:ig.
5.,3O.
9n miBcarea de incizieF :or6a va ac6iona po7terior punctu5ui :iJF iar rezi7ten6a
5a nive5 inci7ivF 5uCnd naBtere o pCrghie de gradu5 I cu e:icacitate maJimaF care va
7upra7o5icita atCt mo5aru5 cu contact prematurF cCt Bi inci7ivii[ 7upra7o5icitarea 7e
poate traduce prin uzur 7au moDi5itate. 9n miBcri5e de protrazieF dac unghiu5F
inci7iv e7te mai mic decCt unghiu5 condi5ianF 7e va eJercita o 7upra7arcin 5a nivB5
mo5arF tran7:ormCnd mandiDu5a 9ntr-o pCrghie de gradu5 I. +entru ca ace7t 5ucru 7
nu 7e 9ntCmp5e
,12
G6,.7:5.:G5=
prin 7o5icitri repetateF mai a5e7 9n perioada de creBtereF organi7mu5 7e adapteaz
uneori prin modi:icarea unghiu5ui goniacF pCn 7e 7taDi5eBte un raport optim 9ntre
ace7ta Bi panta inci7iv.
Teoria mecanic a 5ui <U7i are Bi a7tzi nenumra6i 7uporteriF mai a5e7 9n
ceea ce priveBte :unc6ionarea mandiDu5ei ca o pCrghieF dar mai pu6in de acord cu
concep6ia privind articu5a6ia temporo-mandiDu5ar ca o articu5a6ie de :or6.
/ig. 5.,. - +Crghia te propu57ie cu contact mo5ar
Teoria 5ui <U7i a dominat 7tomato5ogia pCn 9n anu5 391EF cCnd 'arch
(oDin7onF 9n urma unor 7tudii apro:undateF emite teoria antimecanic 7au teoria
refle.ului mu$cular controlat.
*up 'arch (oDin7onF articu5a6ia temporo-mandiDu5ar nu 7u:er nici un
e:ort 9n :unc6iona5itatea ei norma5F iar mandiDu5a nu poate :i a7imi5at unei
pCrghii. Studiind 7upra:e6e5e articu5are pe un numr de E, de cadavreF (oDin7on
5e g7eBte acoperite cu un 7trat :oarte 7uD6ire de carti5aL hia5inF mai a5e7 9n
por6iunea po7terioarF 9n re7t :iind vorDa de7pre un 6e7ut :iDro7F e5emente
mor:o5ogice care nu caracterizeaz articu5a6ii5e de e:ort.
%a argument :unc6iona5F 9n 7priLinu5 teoriei antimecaniceF (oDin7on de7crie
un mecani7m re:5eJ care previne orice e:ort 9n 5imite5e norma5u5uiF diriLat 7pre
articu5a6ia temporo-mandiDu5ar. /or6a ia naBtere 9n timpu5 contrac6iei
ridictori5or Bi 7e diriLeaz 7pre articu5a6ia temporo-mandiDu5ar. 9n ace7t moment
7e dec5anBeaz contrac6ia re:5eJ a muBchi5or tempora5iF a cror :or6 trage
mandiDu5a 9n 7u7 Bi po7terior anihi5Cnd Bocu5.
9n u5timu5 timp o 7erie de :apte c5inice vin 7 7priLine teoria antimecanic.
,19
V. BlM(98l, C. M:(A(,<V
Apari6ia unor compromi7uri prin con7iderarea amDe5or teorii a du7 5a
apari6ia teoriilor mi.te, mecano1antimecanice 7u76inute de +age Bi Ke55uUF
dup care e:ortu5 7e di7triDuie atCt 5a nive5u5 din6i5orF cCt Bi 5a nive5u5
articu5a6iei temporo-mandiDu5are.
9n :izio5ogia articu5a6iei temporo-mandiDu5areF un ro5 :undamenta5 95
Loac meni7cu5F 9mpreun cu muBchiu5 pterigoidianF prin ce5e dou :a7cicu5e
a5e 7a5e cu in7er6ie pe meni7e Bi pe condi5u5 mandiDu5arF ceea ce determin pe
unii autori 7 vorDea7c de7pre un com%le. meni$co1%terigoi#ian Bi de7pre o
:izio5ogie pterigo-meni7ca5.
9n repau7F 5ama meni7ca5 de7tin7 7e mu5eaz 9n cavitatea g5enoid pe
ver7antu5 articu5ar a5 condi5u5ui tempora5F 7uD in:5uen6a a7cen7iunii condi5u5ui
mandiDu5ar. +5ecCnd de 5a acea7t pozi6ieF ini6ia5 condi5u5 nu poate e:ectua
decCt miBcri de rota6ie.
'iBcarea de propu57ie e7te precedat de contrac6ia :a7cicu5u5ui 7uperior
a5 pterigoidianu5ui eJternF care pune 9n ten7iune 5ama meni7ca5 ce 7e aBaz
ca un p5an 9nc5inat 9ntre 7cizura <5a77er Bi vCr:u5 condi5u5ui tempora5F
determinCnd 9n ace5aBi timp o uBoar dezanc5avare a condi5u5ui din g5en
ctre antero-in:erior.
9ntinderea 5amei meni7ca9e 7e datoreaz e5a7ticit6ii 7a5e mai a5e7 9n
por6iunea retrocondi5ian.
SuD ac6iunea continu a contrac6iei :a7cicu5u5ui 7uperior a5 pterigoidia-
nu5ui eJternF meni7cu5 temporo-mandiDu5ar 9ntin7 g5i7eaz 7pre anteriorF
dCnd po7iDi5itatea 5unecrii condi5u5ui mandiDu5ar pCn 9n dreptu5 vCr:u5ui
condi'ui tempora5F 5unecare ce 7e produce 7uD ac6iunea contrac6iei
:a7cicu5u5ui in:erior a5 pterigoidianu5ui eJtern.
!imitarea miBcrii anterioare a meni7cu5ui 7e datoreaz 5igamentu5ui
5ui SharpeU 7au :rCu5ui po7terior a5 meni7cu5ui. 9n timpu5 miBcriiF meni7cu5
7e a:5 7trCn7 :iJat de cap7u5 Bi 6e7uturi5e din Lur.
'iBcarea inver7 de revenire 9n g5en 7e :ace prin 9ncetarea mai 9ntCi a
contrac6iei :a7cicu5u5ui in:eriorF condi5u5 revenind ui g5en 7uD ac6iunea
e5evatori5or Bi prin 9ncetarea contrac6iei :a7cicu5u5ui 7uperior. Nu eJi7t 5imite
preci7e 9n timp de 5a care 9ncepe o contrac6ie a :a7cicu5u5ui Bi 7e termin
cea5a5t.
+rin urmareF :unc6ia principa5 a comp5eJu5ui meni7co-pterigoidian e7te
de a dezanc5ava condi5u5 din g5en Bi de a-i o:eri p5anu5 9nc5inat pentru g5i7are.
9n ace7t 7en7 au :o7t adu7e argumente c5inice Bi :unc6iona5e.
*e7chiderea gurii pacientu5ui a:5at 7uD narcoz prin :or6are de ctre
operator 7e race printr-o rota6ie cu condiii 9n g5e9iF urmat de ieBirea Dru7c
a condi5i5or din cavitatea g5enoid Bi de7chiderea maJim a gurii
t
,5-
G6,7:EG5=
Studii e5ectromiogra:ice e:ectuate de $a?amura au artat c :a7cicu5u5
7uperior a5 pterigoidianu5ui eJtern 7e contract 9naintea ce5ui in:erior 9n
miBcarea de propu57ie Bi de7chidere.
%ercetri e:ectuate de _en8erF $a?amuraF /uLimoto arat c
activitatea e5ectric a ace7tui muBchi 7e mani:e7t nu numai 9n protrac6ii Bi
diduc6iiF ci Bi 9n miBcri5e de ridicare a mandiDu5ei. Ace7te mani:e7tri
e5ectromiogra:ice 7-ar putea datora :aptu5ui c revenirea meni7cu5ui 9n g5en
e7te o miBcare pa7ivF determinat de revenirea condi5u5ui 7uD ac6iunea
e5evatori5or Bi de e5a7ticitatea :rCu5ui meni7ca5 po7terior.
9n ace7te condi6ii contrac6ia uBoar a :a7cicu5u5ui 7uperior pterigoidian
e7te de natur 7 previn o revenire Dru7c a meni7cu5ui 9n g5en 7uD ac6iunea
:actori5or enumera6i mai 7u7.
Ace7te e5emente de :izio5ogie meni7co-pterigoidian eJp5ic Bi
producerea zgomote5or articu5areF patogenia 5uJa6ii5or temporo-mandiDu5areF
apari6ia di7iunc6ii5or temporo-mandiDu5are 7uD in:5uen6a ce5or mai mici
tu5Durri de oc5uzie.
5.4. CLASFCAREA MSCRLOR
MANDBOLARE
*inamica mandiDu5ar poate :i 7i7tematizat dup numeroa7e criteriiF
neeJi7tCnd totuBi o c5a7i:icare unic Bi atotcuprinztoare.
A7t:e5F 9e-oZeia c5a7i:ic miBcri5e I mandiDu5are 9n: mi'cri
elementare iar interpunerea de a5imenteF mi'cri #e ma$tica+ie cu din6i
natura5iF mi'cri #e ma$tica+ie cu din6i arti:icia5i. 9n cadru5 miBcri5or
e5ementare a5e mandiDu5eiF autoru5 de7crie dou grupuri Bi anume: mi'cri
$imetrice %ure rea5izate :r contact interdentarF 9n care cuprinde miBcri de
co*orre 'i ri#icare, #e %ro%ul$ie 'i retro%ro%ul$ie, miBcri de refrac+ie
for+at, iar 9n a5 doi5ea grup cuprinde miBcri5e e:ectuate cu contact
inter#entar dar :r interpozi6ie de a5imente. 'iBcri5e de ma7tica6ie 7unt
interpretate di:erit 9n :unc6ie de concep6ia acceptatF iar miBcri5e de
ma7tica6ie cu din6i arti:icia5i 7unt privite 9n 5umina concep6iei Da5an7u5ui
genera5 a5 5ui <U7!
)o$$elt o:er o c5a7i:icare ce cuprinde miBcri :undamenta5e a5e
mandiDu5eiF miBcri intermediareF miBcri 5imitF miBcri 9n perimetru5
5imitF miBcri :unc6iona5e Bi miBcri para:unc6iona5e. +o77e5t con7ider c
miBcri5e mandiDu5are de Daz 7unt urmtoare5e:
,53
V. B8(98l, C. M:(;(,<8
3.ImiBcare de de7chidere Bi 9nchidere[
,. miBcare de protruzie cu contact dentar Bi revenire[
3. miBcare de retruzie Bi revenireF cu contact dentar[
1. miBcare de 5atera5itate Bi revenireF p7trCnd contactu5 dentar.
,cLermann c5a7i:ic miBcri5e 9n:
Z miBcare de de7chidere Bi 9nchidere[
Z miBcare inci7iv[
Z miBcate de 5atera5itate[
Z miBcate de retrac6ie MretruzieO.
(amf-or# c5a7i:ic miBcri5e mandiDu5ei 9n miBcri limit 'i func+ionale.
'iBcri5e 5imit a5e mandiDu5ei 7unt 5a rCndu5 5or c5a7i:icate 9n miBcri 5imit
e:ectuate 9n p5an 7agita5F 9n p5an orizonta5 Bi 9n p5an :ronta5F iar miBcri5e
:unc6iona5e 7unt c5a7i:icate 9n miBcri de ma7tica6ieF miBcri de deg5uti6ie Bi
miBcri de :ona6ie.
Co$ta uti5izeaz 9n c5a7i:icarea miBcri5or mandiDu5are criterii di:eriteF
de7criind miBcri %ure Bi miBcri com*inate, miBcri $imetrice 7au a$imetrice, cu
7au :r contact interdentarF redu7eF eJtreme 7au :or6ateF miBcri :imc6iona5e
7tereotipe Bi vo5untare. 9n 7itua6ia 9n careF 9n eJcur7ia 7aF mandiDu5a p5eac de 5a
pozi6ia de oc5uzie centricF autoru5 de7crie 5 miBcri unidirec6iona5e cu 3- 7en7uriF
9nregi7trCnd a7t:e5 miBcri de coDorCre Bi revenireF propu57ie Bi revenireF
dep5a7area 5atera5 dreapt Bi revenireF dep5a7area 5atera5 7tCng Bi revenireF
retruzie Bi revenire. 9n cazu5 9n care eJcur7ia mandiDu5ar p5eac de 5a pozi6ia de
repau7F 7unt adugate miBcri5e de ridicare ctre oc5uzia centric Bi revenire.
AvCnd 9n vedere mu5titudinea c5a7i:icri5or men6ionate Bi gradu5 de
incon7ecven6 ce 5e caracterizeaz Bi DazCndu-ne pe o eJperien6 c5inic de pe7te
trei deceniiF am c5a7i:icat miBcri5e mandiDu5are 5uCnd 9n con7iderare :actori
anatomici Bi :unc6iona5i ce determin miBcarea M. Bur5uiF 3979O:
5. Mi'cri man#i*ulare fun#amentale (mi'cri %ure">
Z miBcarea de rota6ie[
Z miBcarea de tran75a6ie.
55 Mi'cri man#i*ulare com*inate>
Z miBcri 5imit[
Z miBcri :unc6iona5e.
f
,5,
G6,7:9:G5=
5.5. MSCR MANDBULARE FUNDAMENTALE
(MSCR PURE)
'iBcri5e :undamenta5e a5e mandiDu5ei 7unt mi'carea #e rota+ie Bi
mi'carea #e tran$la+ie. 'iBcarea de rota6ie 7e petrece atunci cCnd :iecare punct
a5 mandiDu5ei parcurge o traiectorie curDF a crei 5ungime creBte propor6iona5 cu
di7tan6a de 5a centru5 de rota6ie 5a punctu5 con7ideratF a7t:e5 9ncCt puncte5e mai
apropiate de centru5 de rota6ie vor parcurge o di7tan6 mai micF iar ce5e mai
9ndeprtate o di7tan6 mai mare. "5e vor avea o vitez unghiu5ar identicF dar
viteze 5iniare di:erite M:ig. 5.3FOF
7&/. 5.). - D"0!1r" '(2 d" #"ntr$! d" rot(&"
9n cadru5 miBcrii de tran75a6ieF :iecare punct a5 mandiDu5ei 7e va dep5a7a
pe o traiectorie aproJimativ 5iniarF parcurgCnd di7tan6e ega5e :a6 de punctu5 de
origine.
%e5e dou miBcri :undamenta5e a5e mandiDu5ei pot avea 5oc 9n p5an
7agita5F orizonta5 Bi :ronta5F a7t:e5 9ncCt 7e pot de7crie miBcri de rota6ie 9n p5an
7agita5F miBcare de tran75a6ie 9n p5an 7agita5F miBcare de rota6ie 9n p5an orizonta5F
miBcare de tran75a6ie 9n p5an orizonta5F miBcare de rota6ie 9n p5an :ronta5 Bi
miBcare de tran75a6ie 9n p5an :ronta5.
Mi'carea #e rota+ie a man#i*ulei n %lan $agital M:ig. 5.1.O are un aJ de
rota6ie perpendicu5ar pe p5anu5 amintit. AJu5 miBcrii de rota6ie pur 9n p5an
7agita5 e7te a.ul *icon#ilian 7au a.ul 'arnier, B2inge1a.i$" 7au Bterminal
2inge1a.i$". Izo5area miBcrii de rota6ie pur Bi determinarea aJu5ui de rota6ie
Dicondi5ian reprezint Lpiatra unghiu5ar a eJaminriiF diagno7ticu5ui Bi terapiei
gnato5ogice. In 7copu5 determinrii aJu5ui Dicondi5ian de rota6ie pur 7-au
preconizat nenumrate metode Bi aparate. Ace7t aJ e7te 5oca5izat 5a aproJimativ
33 mm 9naintea tragu7u5ui. 'andiDu5a
,53
V. Bl5(98l, C. M:(;M8<8
9Bi men6ine miBcarea de rota6ie pur pCn 5a o de7chidere de 3,d a unghiu5ui
Da5eiat de 7egmentu5 condi5-punct interinci7iv M:ig. 5.5.O. !a rea5izarea miBcrii de
rota6ie pur particip coDorCtorii mandiDu5eiF 9ntre care diga7tricu5 e7te ce5 mai
important.
/ig. 5.1. - AJa de rota6ie 9n p5an 7agita5
,7mm
/ig. 5.5. - *ep5a7area mandiDu5ei 9n rota6ia pur
Mi'carea #e rota+ie n %lan ori&ontal M:ig. 5FE.O po7ed dou aJe de rota6ie
vertica5F 7ituate unu5 9n condi5u5 drept Bi ce55a5t 9n condi5u5 7tCng. In rea5itateF
eJi7t o mu5titudine de aJe de rota6ie orizonta5 7ituate 9n a:ara coedi5i5or. Atunci
cCnd aJu5 de rota6ie 7e a:5 9n condi5u5 dreptF mandiDu5a 7e va roti ctre dreaptaF
pivotCnd pe ace7t aJ Bi inver7F dac aJu5 7e a:5 9n condi5u5 7tCngF mandiDu5a va
pivota pe ace7taF rotmdu-7e ctre 7tCnga. Atunci cCnd aJu5 vertica5 7e a:5 9ntre cei
doi condi5iF mandiDu5a 7e va rotiF 5imitCndu-Bi eJcur7iaF ctre condi5u5 de care e7te
mai apropiat. In ace7t caz condi5u5 activ va e:ectua o uBoar tran75a6ie po7tenoarC.
*ac aJu5 vertica5 7e a:5 9n a:ara unuia dintre cei doi condi5iF mandiDu5a 7e va roti
ctre ace5 condi5F avCnd o eJcur7ie maJim.
/ig. 5FE. - AJa de rota6ie 9n p5an
orizonta5
,51
G6,7:EG5=
n ca&ul unei mi'cri #e rota+ie n %lan frontal M:ig. 5F7.OF aJu5 de
rota6ie poate :i 7ituat 9n condi5u5 drept 7au 7tCngF dar 9ntotdeauna
perpendicu5ar pe p5anu5 :ronta5. Acea gen de miBcri nu e7te chiar atCt de
:recventF dar po7iDi5itatea apari6iei 5or 9n cadru5 miBcri5or comDinate eJi7t.
*ep5a7area are 5oc mai a5e7 9n tu5Durri5e de oc5uzie uni5atera5eF
Mi'carea #e tran$la+ie n %lan $agital M:ig. 5.2.O are 5oc 9n cadru5
miBcri5or de protmzie Bi retruzie. 7ran$la+ia ori&ontal 'i vertical e7te mai
greu de rea5izat ca miBcare purF dar 7e poate 9ntC5ni :recvent 9n cadru5
miBcri5or comDinate.
7&/. 5F7. - AJa de rot(&" t 0!n 'ront! 7&/. 5.9F - Trn1!(& In 0!n 1/&t!
G.(. MIHCRILE MANDBULARE COMBNATE
9n dinamica :unc6iona5 mandiDu5arF cu eJcep6ia miBcrii de Da5ama
Bi a miBcrii de propu57ieF ce5e5a5te tipuri de miBcri :undamenta5e 7e 9ntC5ne7c
numai eJcep6iona5 ca miBcri pure. "5e 7unt 9n7 parte component a
miBcri5or comDinate pe care mandiDu5a 5e eJecut.
'iBcarea mandiDu5ei nu poate :i 7eparat de miBcarea 9n articu5a6ia
temporo-mandiDu5arF care cunoaBte 5a rCndu5 ei miBcri pure de rota6ie Bi
tran75a6ieF precum Bi miBcri comDinate. Interven6ia articu5a6iei temporo-
maadiDuiiare 9n moDi5itatea mandiDu5ei :ace 7 crea7c comp5eJitatea ace7tor
miBcri Bi Lu7ti:ic c5a7i:icarea miBcri5or comDinate pentru o mai uBoar
9n6e5egere. *inamica mandiDu5ar e7te og5inda con:igura6iei anatomice Bi
:unc6iona5e a determinan6i5or anatomici B9 :unc6iona5i.
,55
V. B8(El, C. M:(;(,<8
5.2.3. 'iBcri5e 5imit a5e mandiDu5ei
'andiDu5a prezint ce5e mai comp5eJe tipare de miBcare cuno7cute 5a
nive5u5 organi7mu5ui umanF generate de po7iDi5it6i5e Bi origina5itatea dinamicii
mandiDu5are Bi numeroa7e5e in7er6ii mu7cu5are eJi7tente pe o7u5 maiidiDu5ar.
'iBcri5e mandiDu5are 7unt determinate de :actorii anatomici Bi :unc6iona5i
aminti6i mai 7u7. /actorii determinan6i imprim caracteru5 Bi 7taDi5e7c parametrii
miBcri5or mandiDu5areF 5imitCnd 9n ace5aBi timp moDi5itatea mandiDu5ei. 'iBcri5e
5imit a5e mandiDu5ei 7unt deo7eDit de importante 9n eJaminarea Bi diagno7ticu5
tu5Durri5or ce apar 5a nive5u5 detenninan6i5or dinamicii mandiDu5are. 'iBcri5e
mandiDu5are 7unt og5inda con:igura6iei anatomice Bi :unc6iona5e a determinan6i5or
anatomici po7teriori Marticu5a6ii5e temporo-mandiDu5areO Bi anteriori Moc5uziaOF
precum Bi a determinan6i5or :unc6iona5i MmuBchii moDi5izatori ai mandiDu5eiO.
'iBcri5e 5imit a5e mandiDu5ei pot :i cercetate 9n p5an 7agita5F orizonta5 B9 :ronta5.
"5e circum7criu un Aperimetru 5imitY a5 miBcri5or mandiDu5are.
5.E.3F3. 'iBcri5e Bi 'iBcri5e 5imit Bi perimetru5 5imit 9n p5an
perimetru5 5imit 9n p5an 7agita5 au :o7t 7tudiate prima dat de +o77e5t.
7agita5 9nregi7trarea miBcri5or 5imit a5e mandiDu5ei
7e e:ectueaz 9n7criind pe un ecran vertica5
miBcri5e 7agita5e a5e punctu5ui mterinci7iv mandiDu5ar M:ig. 5.5.O. +entru oD6inerea
perimetru5ui 5imitF +o77e5t recomand 7uDiectu5ui 7 eJecuteF pornind de 5a
pozi6ia de re5a6ie centricF o miBcare de protruzie maJim cu contact dentar. *in
pozi6ia de protruzie maJimF 7uDiectu5 eJecut o miBcare de de7chidere maJimF
cu mandiDu5a men6inut 9n propu57ie. #rmeaz apoi o a5t miBcare te7tF care
9nregi7treaz o miBcare de de7chidere maJim p5ecCnd de 5a punctu5 ini6ia5 de
re5a6ie centric. 9n an7amD5u5 7uF perimetru5 miBcri5or 5imit 9n p5an 7agita5 are
:orma unui triunghi cu Daza 7uperioar Bi vCr:u5 orientat in:erior M:ig. 5.9.O.
+artea 7uperioar a perimetru5ui miBcri5or 7agita5e rezu5t din miBcarea de
protruzie cu contact interdentar. A7pectu5 tra7eu5ui de protruzie 7e a:5 9n mod
norma5 7uD in:5uen6a 7trict a determinantu5ui anterior a5 miBcri5or mandiDu5are -
oc5uzia. *ar oc5uzia nu particip 9n 9ntregime 5a miBcarea de protruzieF ci numai
prin determiiiantui anterior a5 oc5uzieiF g2i#a-ul inci$iv.
+unctu5 de p5ecare pentru acea7t miBcare urnit 95 con7tituie pozi6ia de
re5a6ie centricF notat de +o77e5tF pe diagrama care-I poart nume5eF cu
,5E
G6,7:EG5=
numru5 3. A@a cum 7e cunoaBte din capito5e5e anterioareF ia 25-9-fXdm
7uDiec6i re5a6ia centric nu core7punde cu oc5uzia de intercu7pidare maJimF
din care cauz punctu5 interinci7ivF 9n miBcarea 7a de protruzieF va parcurge
mai 9ntCi di7tan6a pCn 5a intercu7pidarea maJim Mnotat cu nr. ,OF di7tan6
care e7te 9nLur de -F,5-3F7 mm MA!ong %entricYO. 9ntre 3 Bi , mandiDu5a par-
curge un 7egment 9nc5inat ctre 7uperior Bi anteriorF miBcarea eJecutCndu-7e
pe pante5e mezia5e a5e cu7pizi5or maJi5ari Bi di7ta5e a5e cu7pizi5or mandiDuiaJi.
Tra7eu5 de 5a re5a6ia centric 5a intercu7pidarea maJim poate :i a5terat de
puncte de contact prematur aprate pe pante5e de a5unecare anterioar. In
acea7t 7itua6ieF diagrama 5ui +o77e5t va 9nregi7tra o 5inie :rCnt in 5ocu5
7egmentu5ui 3-, M:ig. 5.3-.O. 9n 7itua6ia 9n care re5a6ia centric core7punde cu
intercu7pidarea maJimF 7egmentu5 3-, 5ip7eBteF ce5e dou puncte coincid Bi
avem 7itua6ia de A+oint in %entricYF 9ntC5nit 5a 3--35f din cazuri M:ig.
5.33.O.
RC=tM
7&/. 5.H. - ;&8#2r&!" 8&
0"r&-"tr$! !&-&t2
,n 0!n 1/&t!
7&/. 5.10.- Tr1"$
RCVD&; !t"rt
7&/. 5.33. - Tra7eu 9n care
(%lI'
ALun7 9n punctu5 numru5 ,F punctu5 interinci7iv mandiDu5a0 7uporte
ghidaLu5 anterior a5 pantei retroinci7iveF careF 9n :unc6ie de =ncKnarea 7a 6a6a
de orizonta5F a7igur traiectoriei inci7ive o 9nc5inare Bi o YTg@:
core7punztoare. !ungimea traiectoriei inciza5e@e7te 9n :unc6ie de gradu5 de
over-DiteF precum Bi de raza de curDur a arcadei dentare. @
*up traver7area traiectoriei inci7iveF ce5e dou arcade aLung 9n pozi6ia
cap-ia-capF materia5izat pe diagram prin por6iunea incipient a p5anu5ui
orizonta5 M3O. Trecerea de 5a pozi6ia cap-5a-cap ctre oc5uzia inver7 rea5izata
,57
V. /8M985, C. M:(AM<V XXXXXXXX:
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
prin protruzieF 7e 9nregi7treaz pe diagram printr-un 7egment a7cendent
notat cu numru5 1F a crui 9nc5inare e7te 9n 5unc6ie de caracteri7tici5e
contactu5ui :e6e5or 5ingua5e a5e inci7ivi5or mandiDu5ari cu :e6e5e ve7tiDu5are a5e
:ronta5i5or maJiiari +rotruzia maJima e7te notat cu 5.
Tra7eu5 miBcrii 5imit de protruzie cu contact dentar e7te caracteri7tic
pentru anumite :orme de oc5uzie pato5ogic. A7t:e5F 9n oc5uzii5e de7chi7eF ca
Bi 9n edenta6ii5e :ronta5e mono- 7au DimaJi5areF aD7en6a ghidaLu5ui inci7iv :ace
impo7iDi5 di7ociuzia din6i5or din zone5e 5atera5e care vor 7uporta Bi vor
rea5iza ghidaLu5 protruzivF 9n oc5uzii5e cap-5a-cap M:ig. 5.3,.OF 9n oc5uzii5e
:oarte adCnci 7au adCnci acoperiteF m oc5uzii5e inver7e :ronta5e M:ig. 5.33.OF
con:igura6ia diagramei 5ui +o77e5t va 7u:eri 7chimDri e7en6ia5e caracteri7tice
ace7tor anoma5ii dento-maJi5are. 9n ace7te cazuriF ca Bi 9n 7itua6ia unor
contacte premature protruzive 9n zona di7ta5 a arcadeiF partea 7uperioar a
perimetru5ui miBcri5or "mit va 9nregi7tra une5e accidente interpretate cu
pruden6 9n core5a6ie cu :orma c5inic a ma5oc5uziei 9ntC5nite.
JSV 3 M=RC ()
V* ? N&&n 1 III
Fig. 5.12, - Ocluzie cap la cap Fig. 5.13. - Ocluzie inversa frontal
'iBcarea anterioar de de7chidere 5argF p5ecCnd de 5a punctu5 5F de
protruzie maJimF 9nregi7treaz un tra7eu curD cu conveJitatea ctre anteriorF
mergCnd de 5a 5 5a TK Mpunctu5 de de7chidere maJim a guriiO. Traiectoria
5-IK a punctu5ui interinci7iv e7te in:5uen6at de articu5a6ia temporo-
mandiDu5ar Bi grupu5 muBchi5or coDo:ttori ai mandiDu5ei care rea5izeaz
miBcarea. <radu5 7u de curDur depinde de di7tan6a condii - punct
interinci7ivF precum Bi de amp5itudinea miBcrii dr tr475a6ie condi5ian.
,52
G6,7:9:G5=
!atura po7terioar a perimetru5ui 5imit a5 miBcri5or mandiDu5are 9n
p5an 7agita5 e7te de :apt compu7 din dou por6iuni: 7egmentu5 3-33 Bi II-III.
AmDe5e 7egmente 7unt curDe Bi 7e 9ntC5ne7c :cCnd un unghi :oarte de7chi7
7pre anterior. !atura po7terioar a perimetru5ui 5imit e7te 9n7cri7 de punctu5
interinci7iv mandiDu5ar 9n timpu5 miBcri5or de de7chidere. "a 7e a:5 eJc5u7iv
7uD in:5uen6a ghidaLu5ui condi5ian M:actoru5 determinant anatomic po7teriorO Bi
a muBchi5or coDorCtori mandiDu5ari M:actoru5 determinant :izio5ogicO. 9n prima
por6iuneF 7egmentu5 5-II 7e 9n7crie 9n timpu5 eJecutrii de ctre mandiDu5 a
unei miBcri de rota6ie purF 9n timp ce condi5ii 7e rote7c 9n articu5a6ia
meni7co-coridi5ianF dup un aJ orizonta5F aJu5 Bamier. 9n acea7t miBcareF
rota6ia pur 7e men6ine pCn 5a eJecutarea de ctre mandiDu5 a unei
de7chideri de 39-,7 mmF interinci7ivF ceea ce core7punde unui unghi de 3,d.
9n momentu5 9n care depBeBte acea7t 5imit a de7chideriiF miBcarea de
rota6ie 9n articu5a6ia meni7co-condi5ian 7e continu cu miBcarea de tran75a6ie
meni7co-tempora5F iar punctu5 interinci7iv m7crie 7egmentu5 II-III. 9n
momentu5 trecerii de 5a miBcarea de rota6ie 5a miBcarea de tran75a6ieF aJu5
Bamier migreaz de 5a po7terior Bi in:eriorF devenind aJ in7tantaneu de
rota6ie.
Supra:a6a 9nchi7 de perimetru5 5imit a5 miBcri5or mandiDu5are 9n
p5an 7agita5 reprezint 5ocui geometric a5 tuturor miBcri5or 7agita5e po7iDi5e
Bi a5 tuturor pozi6ii5or mandiDu5o-maJi5are proiectate 9n p5anu5 7agita5. 9ntre
ace7teaF de un deo7eDit intere7 pentru gnato5og e7te pozi6ia de repau7 ce 7e
9n7crie pe 7egmentu5 h a5 diagrameiF 5a o 9n56ime variaDi5F 9n :unc6ie de
:actorii aminti6i 9ntr-im capito5 anterior. *i7tan6a h-, reprezint di7tan6a de 5a
pozi6ia de po7tur 5a pozi6ia de intercu7pidare maJim 7au oc5uzie centric
Mdup cum , core7punde 7au nu cu 3O. Acea7t ca5eF denumit Bi calea $au
traiectoria #e nc2i#ere %o$tural $au mu$cular, are :oarte mare
importan6 9n determinarea puncte5or de contact prematur a5e intercu7pidrii
maJime M9n caz de A!ong %entricYO Bi re5a6iei centrice M9n caz de A+oint
%entricYO.
5.E.3.,. 'iBcri5e B5 +rime5e 9nregi7trri gra:ice a5e miBcri5or
perimetru5 5imit 9n p5an mandiDu5are 9n p5an orizonta5 au apar6inut 5ui
orizonta5 <U7i Bi Ke77e. #5teriorF +o77e5t a re5uat
cercetri5eF de:inind miBcri5e mandiDu5are
5imit Bi perimetru5 5imit a5 miBcri5or 9n p5an
orizonta5. In 7copu5 7tudierii ace7tor miBcriF autoru5 a uti5izat un ecran de
9n7criere :iJat pe maJi5ar Bi un creion 9n7criitorF marcCnd punctu5 interinci7iv
mandiDu5ar.
,59
V. Bl'(985, C. M:/AM(,<8
9nregi7trarea 9ncepe printr-o miBcare de protruzie maJimF care are ca punct
de p5ecare re5a6ia centricF acu5 9n7criind o 5inie dreapt antero-po7terioar.
+5ecCnd de 5a eJtremitatea di7ta5 a 7egmentu5ui antero-po7teriorF 7e invit
7uDiectu5 7 eJecute o miBcare de 5atera5itate dreapt Bi apoi 7tCng. 9n ace7t
moment acu5 9n7crie dou 7egmente angu5ate 9n punctu5 ce marcheaz eJtremitatea
di7ta5 a miBcrii antero-po7terioareF :ormCnd arcu5 7au unghiu5 gotic cu o
de7chidere de aproJimativ 3,-d. +5ecCnd de 5a punctu5 de protruzie maJimF acu5
9n7criitor va 9nregi7tra miBcri de 5atera5itate dreapt Bi 7tCngF men6inCnd
protruzia maJim. Se vor 9n7crie a7t:e5 dou 7egmente angu5ate 9n eJtremitatea
anterioar a 7egmentu5ui antero-po7teriorF 9nchizCnd a7t:e5 7upra:a6a de miBcare 9n
p5an orizonta5. +erimetru5 ace7tei 7upra:e6e are :orma unui romD cu unghiuri5e
a7cu6ite aBezate 5atera5F 9nchizCnd a7t:e5 5ocu5 geometric a5 tuturor miBcri5or pe
care mandiDu5a 5e poate :ace 9n p5an orizonta5 M:9g. 5.31O.
$rotru*ie
Fig. 5.14. - Micrile i perimetrul
limit n pian orizontal
+e 7egmentu5
antero-po7terior 7e va
9n7crieF mergCnd din7pre di7ta5 7pre anteriorF
re5a6ia centric 7ituat de oDicei 9n vCr:u5
arcu5ui gotic. Anterior :a6 de ace7t punct 7e
g7eBte intercu7pidarea maJimF 9n cazu5
eJi7ten6ei unui A!ong %entricYF 7au poate 7 Ycoincid cu re5a6ia centric 9n cazu5
unui A+oint %entricY. 9n Luru5 por6iunii po7terioare a 7egmentu5ui mezio-di7ta5 7e
g7eBte 7upra:a6a de ma7tica6ie primar ce 7e 9nregi7treaz imediat dup
introducerea Do5u5ui a5imentar 9n cavitatea ora5F miBcri5e ma7ticatorii 9n acea7t
:az :iind mai amp5e. *up ce a5imente5e 7unt :rCmi6ateF aria ma7ticatorie
primar 7e re7trCnge datorit reducerii amp5itudinii de miBcare.
9nregi7trarea perimetru5ui 5imit deP miBcars 9n p5an orizonta5 poate re5eva
de mu5te ori date intere7ante 9n Sceea ce priveBte 7tarea norma5 7au pato5ogic a
articu5a6ii5or temporo-mandiDu5are Bi a 5uBchi5or manducator9. 'odi:icarea
ghidaLu5ui condi5ian norma5 poateZ determina a7imetrii a5e
,E-
#ateralitate,
%t+,g-
#ateralitate
.rea/t-
G6,7:EG5=
romDu5ui de7cri7 mai 7u7 datorate 5imitrii uneia din miBcri5e de 5atera5itate.
Segmentu5 antero-po7terior 7e poate 9nregi7tra paramedian 7au poate avea a7pectu5
unei 5inii :rCnte 7au curDeF arii5e ma7ticatorii pot :i a7imetrice datorit ma7tica6iei
uni5atera5e.
+artea 7pre care 7e eJecut miBcarea poart denumirea de %arte activ,
lucrtoare, iar partea opu7F %arte inactiv, nelucrtoare 7au #e *alan$.
*enumirea de parte de Da5an7 e7te .inadecvat pentru pacientu5 dentat. no6iunea
:iind introdu7 de <U7i 9n cadru5 conceptu5ui Da5an7u5ui genera5 a5 oc5uzieiF
concept va5aDi5 numai 5a pacientu5 edentat tota5 protezat. Termenu5 de Da5an7 a
:o7t pre5uat greBit din 5imDa eng5ezF ADa5anceY 9n7emnCnd echi5iDru. 9n timpu5
miBcrii de 5atera5itateF unu5 din condi5i pivoteaz dup un aJ vertica5
perpendicu5arF 9n timp ce pe partea cea5a5t condi5u5 eJecut o miBcare de
tran75a6ie pe panta articu5ar.
+e %artea activ, aBa cum reie7e din 7tudii5e 5ui (am:LordF rareori condi5u5
eJecut o miBcare de pivotare. *e ce5e mai mu5te ori e5 e7te angaLat 9ntr-o miBcare
comp5eJ de rota6ie Bi tran75a6ie ctre 5atera5 Bi 7uperiorF in:eriorF po7terior 7au
anteriorF 9n interioru5 unui con cu diametru5 Dazei Bi 9n56imea de E mm.
#nghiuri5e 7ec6iunii 5ongitudina5e 7unt de E-dF iar vCr:u5 conu5ui 7e g7eBte 9n
punctu5 condi59an.
9n cadru5 miBcrii de 5atera5itateF numit Bi mi'carea Benneti, condi5u5 de pe
%artea inactiv eJecut o miBcare de tran75a6ie ctre in:eriorF anterior Bi interiorF
de-a 5ungu5 pantei articu5are tempora5e. Tran75a6ia 7a median Mctre interiorO e7te
determinat de condi5u5 pr6ii active Bi e7te numit A7ide 7hi:tY Mdep5a7are 5atera5O.
Acea7t dep5a7areF denumit Bi deca5aL 5atera5 a5 mandiDu5eiF e7te o tran75a6ie care
7e poate produce :ie 5a 9nceputu5 miBcrii Mimmediate 7ide 7hi:tO 7au 9n mod
progre7iv de-a 5ungu5 miBcrii Mprogre77ive 7ide 7hi:tO. #nghiu5 :cut 9ntre p5anu5
medio-7agita5 Bi traiectoriaF miBcrii de tran75a6ie 9nregi7trat de condi5u5 inactiv 9n
miBcarea de 5atera5itate 7e numeBte unghiu5 5ui BennettF are o mrime de 35d Bi
reprezint una din con7tante5e importante 9n programarea articu5atoare5or M:ig.
5.35.O.
9n timpu5 miBcrii de 5atera5itateF datorit miBcrii condi5u5ui de pe partea
inactiv ctre anteriorF interior Bi 9n Lo7F 7e produce o coDorCre a mandiDu5ei pe
partea re7pectiv 9n Luru5 unui aJ antero-po7terior perpendicu5ar pe p5anu5 :ronta5.
9n :e5u5 ace7ta 7e a7igur o inoc5uzie tota5 pe partea inactivF 9n timp ce pe partea
activ :e6e5e oc5uza5e mandiDu5are 7e 9nc5in mai mu5t 9n 7en7 5ingua5F o:erind
:e6e5or oc5uza5e maJi5are contactu5 cu7pizi5or 5atera5i ve7tiDu5ari.
,E3.
V. B8M985, C. M:(AM,<V
/ig. 5.35. - #nghiu5 Bennett
9n p5an orizonta5F cu7pizii mandiDu5ari de pe partea inactiv eJecut o
miBcare orientat 9n diagona5 ctre partea activF 9n timp ce cu7pizii pr6ii
active eJecut o miBcare ctre 5atera5 7au uBor ctre po7terior. *irec6ia Bi
amp5itudinea miBcrii cu7pizi5or 9n miBcarea de 5atera5itate deriv din pozi6ia
ace7tora pe arcadF pe partea activ 7au pe partea de Da5an7F precum Bi din
mrimea unghiu5ui 5ui BennettF di7tan6a intercondi5ian Bi di7tan6a de 5a
cu7pid pCn 5a centru5 rota6iei.
(eprezentarea 7pa6ia5 a 5ocu5ui geometric a5 tuturor miBcri5or pe care
mandiDu5a 5e poate eJecutaF prin coroDorarea perimetru5ui de miBcare 5imit
9n p5an 7agita5 cu ce5 orizonta5F dau o :orm geometricF a7emuit de Spirgi
cu o Lumtate de Danan Bi denumit de +o77e5t Dicu7poid M:ig. 5.3E.O.
,E,
/igF 5.31 - Bieu7poidu5 5ui +o77e5t
G6,7:9:G5=
*ac 9n miBcarea de protruzie cu contact
dentar ghidaLu5 anterior a5 oc5uziei 7e
e:ectueaz prin panta pa5atina5 a inci7ivi5or
YY III XXXXX. LnaJLLaL@ proiec6ia
:ronta5 a miBcrii de
5atera5itate cu contact dentar eviden6iaz interven6ia 9n acea7t miBcare a
ghidaLu5ui oc5uza5 po7terior prin pante5e cu7pidiene a5e din6i5or din zona
5atera5 a arcadei M:igF 5.37FO.
"0
(#1
/ig. 5.37. - ;&8#2r&!" 8& 0"r&-"tr$! !&-&t2
t 0!n 'ront!
<hidaLu5 7e produce de oDicei pe partea activF datorit :enomenu5ui
%r97then7en Bi 7e produce prin a5unecarea cu7pizi5or de 7priLin mandiDu5ar pe
panta Kngua5 a cu7pizi5or ve7tiDu5ari maJi5ari. +roiec6ia :ronta5 a ace7tor
traiectorii e7te cu atCt mai angu5at :a6 de p5anu5 de oc5uzieF cu cCt panta
cu7pidian e7te mai accentuat. %oncomitent cu ghidaLu5 pe panta pa5atina5
a cu7pizi5or ve7tiDu5ari maJi5ari 7e produce Bi un ghidaL antero-po7terior prin
pante5e mezia5e Bi di7ta5e a5e cu7pizi5or 9n oc5uzie dinamic. <hidaLu5 oc5uza5
po7terior 7e poate e:ectua pe tot grupu5 5atera5 9n cazu5 unei oc5uzii cu :unc6ie
grupF dar e5 7e poate diriLa pe pante5e pa5atina5e a5e canini5or 9n cazu5 unei
:unc6ii canine.
5.4,. 'iBcriio :unc6ionate
*inamica mandiDu5ar e7te un act motor comp5eJ a5 crui 7tudiu nu-Bi
g7eBte 7en7u5 decCt 9n 7trCn7 core5a6ie cu rea5izarea :unc6ii5or pe care 5e
de7erveBte. 'iBcri5e :unc6iona5e reprezint comDina6ii a5e miBcri5or
:undamenta5eF rea5izCndu-7e concomitent 9n mai mu5te p5anuri. (areori 7e
poate izo5a 9n cadru5 miBcri5or :unc6iona5e o miBcare pur. !a rea5izarea
miBcri5or :imc6iona5e concur articu5a6ia temporo-mandiDu5arF muBchii
moDi5izatori ai mandiDu5ei 9n core5a6ie cu activitatea a5tor 6e7uturi Bi organe
,E3
5.E.3.3. 'iBcri5e Bi
perimetru5 5imit 9n p5an
:ronta5
V. B8(985, C. M:(;(,<8
de 5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognatF cum ar :i: muBchii oro-:acia5iF g5ande5e
7a5ivareF 5imDaF din6ii Bi 6e7uturi5e de 7u76inereF Duze5e Bi oDraLiiF Do5ta pa5atin.
Sen7u5 de7crierii miBcri5or :undamenta5e Bi a miBcri5or 5imit e7te ace5a de a
9n5e7ni 9n6e5egerea comp5eJit6ii miBcri5or :unc6iona5e.
5.E.,.3F 'iBcri5e de 'iBcri5e de ma7tica6ie 7unt miBcri
ma7tica6ie 7emiautomate care au drept 7cop pregtirea
XN XX XXXXX mecanicr p@ LCrCmi6are a a5imente5or Bi
:ormarea Do5u5ui a5imentar pentru deg5uti6ieF
precum Bi pentru 9n5e7nirea dige7tiei. 'a7tica6ia cuprinde prin urmare o :az
mecanic de :rCmi6areF una :izic de 9mDiDare cu 7a5iv Bi o :az chimicF care
e7te de :apt dige7tia ora5. 'iBcri5e de ma7tica6ie reprezint un act cu dec5anBare
vo5untar cortica5F care recunoaBte o organizare 7uDcortica5 Bi un contro5
mode5ator prin re:5eJe peri:erice. 9n orice moment a5 ma7tica6iei dinamica
mandiDu5ar poate :i contro5at vo5untar 7au chiar 9ntrerupt.
9n ace5aBi timpF ma7tica6ia reprezint uri :actor Bi un 7timu5 pentru creBterea
Bi dezvo5tarea norma5 cranio-:acia5. O ma7tica6ie viguroa7 ca5meaz.
A. StaDi5izarea 7tereotipu5ui de ma7tica6ie
!a nou5 n7cutF 9nainte de 7taDi5izarea tipare5or de ma7tica6ieF are 5oc o
7taDi5izare a re:5eJe5or de pozi6ionare a mandiDu5ei. 9n acea7t perioadF miBcri5e
mandiDu5ei nece7are 7uptu5ui 7uport un contro5 tacti5o-8ine7tezicF careF o dat cu
dezvo5tarea 7i7temu5ui 7tomatognat Bi a eJperien6ei a5imentare individua5eF 7e
tran7:orm 9n contro5 re:5eJ tacti5o-gu7tativo-8ine7tezic. Actu5 7uptu5ui a :o7t
7tudiat de ctre AndranF care a ana5izat dinamica mandiDu5ar 9n timpu5 hrnirii cu
DiDeronu5. 9n acea7t perioadF mandiDu5a e:ectueaz miBcri de ridicare Bi
coDorCreF DiDeronu5 :iind compre7at 9ntre 5imD Bi arcada maJi5ar edentat.
F A5imenta6ia 5a 7Cn a :o7t 7tudiat prin metode diver7eF cum ar :i ce5e
radiogra:iceF cineradiogra:iceF cinematogra:ice. Andran a uti5izat pentru
eviden6ierea radiogra:ic di7curi meta5ice :iJate Ype areo5e5e mamare Bi crem de
5ano5in 9n ame7tec cu 7u5:at de Dariu pentru a rea5iza radioopacitate. *in
cercetri5e ace7tui autor rezu5t c 9n timpu5 7uptu5ui 5a 7CnF muBchii moDi5izatoriF
oro-:acia5i Bi ai 5imDii 7unt 7o5icita6i 9ntr-o m7uri 7porit comparativ cu
a5imenta6ia prin DiDeronF rea5izCnd 9n ace7t :e5 o 7timu5are adecvat Bi o dezvo5tare
armonioa7 a 7i7temu5ui 7tomatognat. %ic5u5 de ridicare-coDorCre a5 mandiDu5ei 9n
actu5 7uptu5ui e7te de 3F5 7ecunde. 'ame5onu5 e7te a7pirat 9n cavitatea ora5 pCn
aproape de unirea
,E1
G6,7:9:G5=
pa5atu5ui dur cu pa5atu5 moa5e. 'andiDu5a coDoarF propu57eaz Bi 7e ridic
pentru a aLuta eJprimarea 5apte5ui maternF 9n timp ce 5imDa :iJeaz Bi
compre7eaz mame5onu5 pe pa5at. *up Andran Bi co5aDoratoriiF 5a
eJprimarea con6inutu5ui g5andeiF un ro5 :oarte important 95 Loac ce5u5e5e care
ac6ioneaz 7uD in:5uen6a ocitocinei.
O dat cu diver7i:icarea a5imenta6ieiF 7ugaru5 9Bi 9mDog6eBte eJperien6a
a5imentar individua5F a7t:e5 9ncCt Ia re:5eJe5e vechi de diriLare a dinamicii
mandiDu5areF 7e adaug a5te5e 5egate de nece7itatea :ormri Do5u5ui
a5imentar. #n ro5 :undamenta5 9n diriLarea dinamicii mandiDu5are
ma7ticatorii 95 are apari6ia prime5or unit6i ma7ticatoriiF care 7e 9n7o6eBte de
7chi6area unui ghidaL oc5uza5. O dat cu 9naintarea 9n vCr7tF ghidaLu5 oc5uza5
7u:er pre:aceri importante datorit :aze5or dezvo5trii oc5uziei Bi trecerii
7pre denti6ia permanent. %ore7punztor ace7tor :aze 7e poate vorDi de un
ghidaL oc5uza5 temporarF un ghidaL oc5uza5 intermediarF de tranzi6ie BiF 9n
7:CrBitF odat erup6ia terminatF 7e 7taDi5eBte ghidaLu5 oc5uza5 de:initiv.
*atorit mu5titudinii receptori5or parodonta5i di7emina6i 9n memDrana
de7modonta5F prin intermediu5 re:5eJe5or parodonto-mu7cu5areF contrac6ia
mu7cu5ar e7te contro5atF AprogramatYF con:orm cu mor:o5ogia 7i7temu5ui
7tomatognat Bi cu nece7it6i5e :unc6iona5eF 7taDi5indu-7e un 7tereotip de
tocareF un 7tereotip de :recare Bi un 7tereotip intermediar de ma7tica6ie.
*up %o7taF 9n cazu5 unui 7tereotip de tocare predomin miBcri5e
vertica5e de 9nchidere Bi de7chidere caracteri7tice carnivore5or. Oc5uzia
:ronta5 a ace7tor 7uDiec6i prezint un over-Dite accentuatF curDa 5ui Spee
e7te accentuatF panta condi5ian aDrupt. !a 7uDiec6ii cu 7tereotip :rector
predomin miBcri5e mandiDu5are de 5atera5itate Bi o dezvo5tare
core7punztoare a muBchi5or ce rea5izeaz 5atera5itatea. Over-Dite-u0 e7te
redu7F curDa 5ui Spee ap5atizatF iar panta tuDercu5u5ui tempora5 are o
9nc5inare redu7. In cazu5 unui 7tereotip de ma7tica6ie intermediarF 7e 9mDin
caractere5e mor:o5ogice Bi :unc6iona5e a5e prime5or dou tipuri de ma7tica6ie.
B. /aze5e mecanice a5e ma7tica6iei
Barre55e 9mparte :aza mecanic a ma7tica6iei m dou etape: incizia Bi
ma7tica6ia propriu-zi7F 9n timp ce (am:Lord con7ider c etape5e ma7tica6iei
cuprind: inciziaF 7:rCmarea Bi triturarea.
a" 5nci&ia e7te un act ma7ticator care nu 7e produce niciodat 7ingurF ci
e7te urmat totdeauna de miBcri de ma7tica6ie 5atera5. !a actu5 inciziei
particip uneori muBchii umru5ui Bi ai. mCiniiF ai capu5ui Bi ai gCtu5uiP 9n
:unc6ie de con7i7ten6a a5imentu5ui. *e oDiceiF miBcarea de incizie e7te unicF
rareori e:ectuCndu-7e miBcri repetate de incizie. +entru e:ectuarea unei
inciziiF mandiDu5a coDoar eJecutCnd o miBcare de rota6ie pur 7au a7ociat
,E5
V. B8(985, C. M:MA(A<8
cu tran75a6iaF 9n :unc6ie de gradu5 de de7chidere a gurii. 'iBcarea de
de7chidere e7te urmat de o miBcare de propu57ie Bi apoi de ridicare Bi
7ec6ionare a a5imentu5ui. 9n cazu5 unui a5iment de con7i7ten6 redu7F
miBcarea de incizie nu 7ec6ioneaz comp5et a5imentu5F iar protruzia e7te
uBoarF margini5e inciza5e a5e inci7ivi5or mandiDu5ari neaLungCnd 9n pozi6ie
cap-ia-cap. +entru incizia unor a5imente mai dureF propu57ia mandiDu5ei e7te
mai accentuatF arcade5e aLungCnd 9n pozi6ia cap-5a-capF dup care urmeaz o
miBcare de ridicare cu contrac6ia e5evatori5or Bi o miBcare de retrac6ie de-a
5ungu5 pantei retroinci7iveF ctre pozi6ia de p5ecare. Nici 9n cazu5 ace7ta ce5e
dou arcade nu intr 9n contact. 'iBcarea de ridicare 7e datoreaz contrac6iei
tempora5u5uiF ma7eteru5uiF pterigoidiami5ui internF miBcarea de propu57ie
-pterigoidianu5ui eJternF coDorCrea - diga7tricu5ui Bi mi5ohioidianu5ui iar
retrac6ia - tempora5u5uiF prin :a7cicu5u5 7u po7terior. Nu 7e poate :ace o
7eparare net a miBcri5or determinate de un muBchi 7au de a5tu! "Ji7t o
9n5n6uire a contrac6ii5or mu7cu5are care :ece ca miBcarea 7 :ie unic Bi nu
9n trepte. !a 9nceput contrac6ia e7te izotonicF pCn cCnd ridicarea
mandiDu5ei e7te oprit de oD7taco5u5 a5imentarF dup care 7e dec5anBeaz
contrac6ia izometricF ce rea5izeaz o ten7iune mu7cu5ar cre7cutF
7u:icient pentru a 9nvinge rezi7ten6a a5imentu5ui. Incizia e7te o miBcare ce
poate 5ip7i 9n actu5 ma7ticatorF mai a5e7 9n condi6ii5e uti5izrii unei a5imenta6ii
ra:inate.
*" Ma$tica+ia %ro%riu1&i$ cuprinde 7:rCmarea Bi triturarea
a5imente5or Bi urmeazF ca etap ma7ticatorieF imediat dup actu5 inciziei
Segmentu5 a5imentar 7ec6ionat rma7 9n cavitatea ora5 e7te 9mpin7 de ctre
'mD m zona oc5uza5 premo5arF unde e7te 7:rCmat Bi apoi ctre zona
primu5ui mo5ar pentru triturare. 9n acea7t :az a ma7tica6iei 7e rea5izeaz
coDorCrea mandiDu5ei p5ecCnd de 5a pozi6ia de po7tur Mdup a56i autori de 5a
ratercu7pidarea maJimOF apoi o miBcare de 5atera5itate ctre partea activ
unde e7te 9mpin7 :ragmentu5 a5imentarF o miBcare de ridicare a mandiDu5eiF
7uD e:ectu5 contrac6iei izotonice pCn 5a contactu5 cu a5imentu5 a5 amDe5or
:e6e oc5uza5e antagoni7te. 9n ace7t moment urmeaz o miBcare o7ci5atorie a
mandiDu5ei datorat contrac6iei izometrice Bi rezi7ten6ei a5imentu5ui ApoiF
dup 7:rCmarea ace7tuiaF mandiDu5a e7te ghidat 7pre pozi6ia de p5ecare
ini6ia5. %a Bi 9n cazu5 inciziei e7te greu 7 etapizm acea7t miBcare :iind
vorDa de :apt de o miBcare unicF dar comp5eJ.
Tan8e57on a 9nregi7trat puncte5e de contact 9n timpu5 ma7tica6iei dar
nu a oD6mut 7emna5e decCt 5a 7:CrBitu5 triturrii a5imentu5ui Bi pregtiriii
Do5u5ui a5imentarF pentru deg5uti6ie. Ace7t cdntact e7te de :oarte 7curt.
durat M-F35 7ecundeO Bi determin 7o5icitarea minim a 6e7uturi5or de
7u76inere. +entru Tan8e57onF ace7t contact de 7curt Itiirat nu are decCt un ro5
,EE
G6,7:9:G5=
de avertizare a 7tructuri5or neuromu7cu8reF care pregte7c deg5uti:8 Mcu contact
pre5ungit de 3F5 7ecundeO.
'o55er 9nregi7treaz contacte5e interdentare 9n cur7u5 ma7tica6iei ap5icCnd
Denzi meta5ice pe inci7ivii in:eriori Bi 7uperioriF conectate 5a o 7ur7 de curent Bi
introdu7e pe o7ci5o7copu5 unui e5ectromiogra:. 9n :e5u5 ace7ta 'o55er 9nregi7treaz
contacte dentare de 7curt durat dup activitatea maJima5 a tempora5u5ui
M:a7cicu5u5 anteriorO. %ontactu5 7e men6ine 7- m7 dup ce activitatea tempora5u5ui
9nceteaz. %ontacte5e interdentare dureazF dup 'o55erF 3,5-35- m7F adic
aproJimativ ,-f din. durata unui cic5u. *up ace7t autorF rezu5t c totdeauna
contactu5 dintre arcade are 5oc 9n trei etape: mai 9ntCi 9n zona primu5ui mo5arF apoi
9n re7tu5 7upra:e6e5or oc5uza5e 5atera5e Bi 9n 7:CrBit 7e produce contactu5 inciza5F
ceea ce con:irm teoria contactu5ui Da7cu5ant de7cri7 de Kannau Mroc8ing chairO.
)i cercetri5e a5tor autori MA5F Kic8eUO 7u76in c 9n timpu5 cic5u5ui
ma7ticator 7e 7taDi5e7c contacte dento-dentare 9n E-f din cazuri 5a 9nchidere Bi 9n
5Ef dm cazuri 5a de7chidere. )i +ameLierF citat de O. Kue Bi ]odaF con:irm
ace7t 5ucru Bi c5a7i:ic di:erite5e tipuri de g5i7ri a5e mandiDu5ei 9n ma7tica6ie.
%. %ic5uri5e de ma7tica6ie
ABadarF ma7tica6ia cuprinde o miBcare de coDorCre Bi de ridicare ritmatF de
amp5itudine re5ativ con7tantF rea5izCnd cic5u5 ma7ticator. Acea7t traiectorie
comp5eJ 7e poate ana5iza 9n ce5e trei p5anuri a5e 7pa6iu5ui 5a nive5 inci7ivF
condi5ian Bi mo5ar.
0e%la$area %unctului interinci$v
n %lan frontal dep5a7ri5e punctu5ui interinci7iv 7e rea5izeaz 7uD :orma a
patru tipuri de curDeF dup 'ongini:
i tip 3 - miBcri curDe de coDorCre Bi ridicareF concave Bi 7imetriceF de o parte Bi
de a5ta a p5anu5ui median 7agita5[
i tip , - miBcare de de7chidere aproape vertica5F iar miBcarea de
9nchidere concav[
i tip 3 - miBcri de de7chidere Bi de 9nchidere uni5atera5e 7au Di5atera5e
a7imetrice[
i tip 1 - miBcri de de7chidere Bi de 9nchidere 7imetrice 9n p5anu5 medio-
7agitaiF
+roiec6ia 7agita5 a miBcrii mandiDu5are de triturare Ma cic5u5ui de
ma7tica6ieO are :orma de pictur. Se pare c eJi7t mode5e de miBcare
mandiDuiar caracteri7tice :iecrui 7uDiect pentru :iecare a5iment. *e7chiderea
gurii Bi coDorCrea mandiDu5ei 7e :ac re5ativ mai 5entF iar miBcarea de ridicare e7te
mai rapid. Numru5 de cic5uri ma7ticatorii di:er de 5a
,E\
V. Bl JM98l, C. M:(AM<8
individ 5a individF dar e7te 9n genera5 mai cre7cut 5a :emei Bi copiiF :iind di:erit
Bi 9n :unc6ie de a5imentF de eJperien6a individua5.
%ic5u5 ma7ticator poate :i de7compu7 9n trei :aze Bi anume: fa&a #e
#e$c2i#ere, 9n cur7u5 creia mandiDu5a coDoarF fa&a #e nc2i#ere, 9n cur7u5
creia mandiDu5a 7e ridic BiF 9n 7:CrBitF u5tima :azF de revenire 5a %o&i+ia #e
intercu$%i#are ma.im M:ig. 5F32.O. 'iBcarea de de7chidere Bi coDorCre a
mandiDu5ei are un tra7eu uBor paramedianF diriLCndu-7e 7pre 5atera5 *up ce
:ace o Duc5F mandiDu5a 9Bi 7chimD 7en7u5 de miBcareF revenind ctre
7uperiorF de a7t dat dintr-o pozi6ie mu5t mai 5atera5F 9ndreptCndu-7e 7pre
pozi6ia de intercu7pidare maJim. #nghiu5 pe care 95 :ace tra7eu5 de revenire
cu orizonta5a depinde de 9n56imea cu7pizi5or Bi 9nc5inarea pantei cu7pidiene.
*ac 7e 7chimD panta cu7pidian 7e oD6ine modi:icarea traiectoriei cic5u5ui
de ma7tica6ieF 9n 7en7u5 c acea7ta are o :orm mai a5ungit atunci cCnd
cu7pizii 7unt mai 9nc5ina6i Bi un tra7eu mai 5arg ctre 5atera5 atunci cCnd
miBcri5e de 5atera5itate au :o7t deD5ocate prin micBorarea pantei cu7pidiene.
Tra7eu5 7agita5 a5 cic5u5ui de ma7tica6ie nu e7te modi:icat de 7chimDarea pantei
cu7pidiene.
7i% 1 7i% S 7i% 3 7i0 ^
234 ! : B ! & < $
/ig. 5.32. - C&#!$! -1t&#tor ,n 0!n 'ront! :t&0$r&F #&$0& ;on/&n&<
*up a56i autori MAh5grenF citat de O. KueOF cic5uri5e de ma7tica6ie 7-aJ
rea5iza 9n cinci :aze:
i :aza 3 - de pregtireF 9n care de7chiderea gurii 7e :ace rapid Bi 7e
9n7o6eBte de o g5i7are uBoar a mandiDu5ei 7pre partea ne5ucrtoareF
urmat de o miBcare de ridicare rapid de partea 5ucrtoare[
. i :aza , N 7taDi5irea contactu5ui dintre a:ime"9e Bi :e6e5e oc5uza5eF ana5iza de
ctre receptorii parodonta5i a con7i7ten6ei a5imente5orF a rezi7ten6ei
Do5u5ui a5imentai-[ pe ca5e re:5eJ 7eL7roducB ridicarea mandiDu5eiF care
poate :i oprit de o rezi7ten6 cre7cut a a5imente5or[
i :aza 3 - 7:rCmarea a5imente5or printr-o miBcat uBor eJcentricF 7uD
ac6iunea contrac6ii5or mu7cu5are izometrice Brizotonice[
,E2
G6,7:9:G5=
i :aza 1 - reprezint o pre5ungire a :azei anterioareF din6ii intrCnd 9n
contact Bi predominCnd contrac6ii5e izometrice[
i :aza 5 - contactu5 9ntre arcade atunci cCnd Do5u5 a5imentar e7te 9n :az
p5a7ticF contrac6ia izometric e7te redu7.
9n genera5F 7e admite :aptu5 c 9n timpu5 ma7tica6iei mandiDu5a coDoar
aproJimativ cu Lumtate din de7chiderea maJim M,- mmOF pentru unii autori
3^3-,^3. TreptatF amp5itudinea de miBcare 7e reduce. *eterminarea
dimen7iuni5or cic5uri5or ma7ticatorii 5a europeni a eviden6iat o amp5itudine de
miBcare vertica5 de 39F2 - re7pectiv 3E-37 mmF iar pentru miBcarea 5atera5iF
5F re7pectiv 3-1 mm. *urata unui cic5u de ma7tica6ie depinde de a5imentu5
uti5izat Bi a :o7t de -F77 7ecunde pentru gum de me7tecat Bi -F52 7ecunde
pentru morcovF 3F-E 7ecunde pentru carame5e Bi -F23 pentru pCineF o
7ecund pentru carne :riptF 9n di:erite eJperien6e. #nghiu5 de 9nc5inare a5
ghidaLu5ui dentar e7te 32F3d pentru 7uDiec6ii cu atri6ie Bi 3EF9d pentru
9nc5inarea cu7pidian oDiBnuit.
%ic5uri5e de ma7tica6ie pot :i uni5atera5e a5ternante dreapta-7tCnga 7au
uni5atera5e per7i7tente. +entru 7timu5area 7tructuri5or de 7priLinF pentru
7taDi5itatea oc5uziei Bi 9ntre6inerea 6e7uturi5or ora5eF articu5areF mu7cu5areF e7te
idea5 ma7tica6ia mu5tidirec6iona5. 'a7tica6ia Di5atera5 apare mai a5e7 5a
7uDiec6ii 7ntoBiF care pre:er o diet mai con7i7tentF 7uDiec6i cu 7tereotip de
ma7tica6ie :rectorF cu din6i aDraza6i Bi mandiDu5 roDu7t.
n %lan ori&ontal, anve5opa miBcrii e7te ova5arF puternic a7imetric.
"Jtremitatea anterioar e7te mai a7cu6it iar cea po7terioar rotunLit.
9n %lan $agtal, anve5opa :unc6iona5 are :orma unei picturi de ap
M:ig. 5.39.O.
fmm
7&/. 5.39. - C&#!$! -1t,#tor t 0!n 7agita5
,E9
3--1-I
Gli$are laterala e imm
0urata l 4,77 Vite&e 1
.fcmJg
S4mm
V. Bumvi, C. M:(;M<8
0e%la$area 5m nivel con#ttian
9n timpu5 ma7tica6iei cei doi condi5i 7e dep5a7eaz ctre anterior Bi 7pre
partea 5ucrtoareF apoi revin 9n mod a7imetric 9n pozi6ia ini6ia5.
*ep5a7area anterioar a condi5u5ui ne5ucrtor e7te re5ativ importantF 9n Lur
de 2 mm. 9n p5an 7agita5F traiectorii5e in propu57ie Bi retropu57ie 7unt practic
identiceF 9n timp ce 9n p5an :ronta5 miBcarea de 9nchidere 7e 7itueaz 9n interioru5
miBcrii de de7chidere ctre pozi6ia de intercu7pidare maJimF :r a atinge
5imite5e anve5opei :unc6iona5e.
%ondi5u5 pr6ii active prezint o dep5a7are mai comp5eJ. 9n p5an orizonta5F
pornind de 5a intercu7pidarea maJimF condi5u5 7e dep5a7eaz ctre anterior
aproape 5iniar aproJimativ , mmF apoi revenirea 7e :ace ctre 9napoi Bi 7pre
eJterior :a6 de pozi6ia de intercu7pidare maJim revenind 5a acea7ta prmtr-o
miBcare ctre anterior Bi in:erior.
9n p5an :ronta5F miBcarea e7te re5ativ identic. Acea7t dep5a7are a condi5u5ui
activ e7te 9n concordan6 cu miBcarea Bermett :unc6iona5F iar importan6a
dep5a7rii depinde de duritatea a5imente5or.
0e%lo$mrea 5u nivelul molarilor
'iBcarea 5a ace7t nive5 e7te a7cendent 9n p5an vertica5 dar cu o component
mezio-intem de partea 5ucrtoare Bi di7to-eJtern de partea ne5ucrtoare.
*. 'oDi5itatea dentar 7uD ac6iunea Bocu5ui de ma7tica6ie
9n timpu5 actu5ui ma7ticatorF din6ii 7uport mici dep5a7ri datorate :or6e5or
care ac6ioneaz a7upra 5or Bi 7uportu5ui dento-parodonta5 e5a7tic pe care-3 po7ed.
Se con7ider c rezi7ten6a din6i5or 5a Bocu5 ma7ticator 7e datoreaz e5a7ticit6ii
parodonta5e care amortizeaz Bocu5 ma7ticator. +entru a56i autoriF miBcarea
vertica5 a din6i5or 7uD ac6iunea Bocu5ui ma7ticator e7te dependent de inten7itatea
:or6ei pe care din6ii o prime7c.
'uh5emann a imaginat un di7pozitiv de cercetare a moDi5it6ii dentareF cu
aLutoru5 cruia 7e eJecut a7upra dinte5ui o :or6 cuno7cut Bi 7e m7oar
dep5a7area oD6inut.
OI!earU uti5izeaz de a7emenea un periodontometru per:ec6ionatF cu
aLutoru5 cruia oD6ine 9nregi7trri cu o 7en7iDi5itate de IAo.ooo inche7. 9n 6ara
noa7trF 9n cadru5 %5inicii de +arodonto5ogie din IYIaBiF 7e uti5izeaz un
periodontometru mecanic Bi un aparat e5ectromc de detectare a moDi5it6ii dentare.
'oDi5itatea dentar 7uD ac6iunea :or6e5or de ma7tica6ie variaz 9n :unc6ie de
o 7um de :actori. A7t:e5F moDi5itatea dentar :izio5ogic e7te mai ridicat
diminea6a Bi 7cade 7pre 7earF e7te
7
mai mare 5a copii decCt 5a adu56i Bi cre7cut ia
:emei :a6 de DrDa6i. Sarcina ac6ioneaz 9n mod deo7eDit
f
270
G6,7:9:G5=
a7upra parodon6iu5uiF cre7cCnd moDi5itatea :izio5ogic. 9n timpu5 ma7tica6ieiF
moDi5itatea creBteF dar revine 5a norma5 9ntr-o Lumtate de orF 9n timpu5
ma7tica6iei uni5atera5eF 7e 9nregi7treaz miBcri dentare de partea opu7F dar
mai cu 7eam pe hemiarcada pe care 7e ap5ic pre7iunea. /enomenu5 7e
datoreaz atCt moDi5it6ii dentare Bi tran7miterii :or6e5or tangen6ia5e 7pre
din6ii veciniF dar mai a5e7 datorit de:ormrii o7u5ui maJi5ar. S-a demon7trat
c eJi7tF de:ormri a5e corpu5ui mandiDu8r chiar 5a miBcri de de7chidere Bi
9nchidere a gurii :r contact interdentarF datorate 7o'citri5or o7u5ui prin
intermediu5 in7er6ii5or mu7cu5are. 'oDi5itatea dentar variaz 9n :unc6ie de
:recven6a 7o'citri5or ma7ticatoriiF 9n 7en7u5 cF 5a o creBtere a :recven6ei de
7o5icitareF moDi5itatea dentar 7cade. Aparent e7te un :apt pozitivF dar dac
7e iau 9n con7iderare condi6ii5e de apari6ie Bi mani:e7tare a moDi5it6ii
:izio5ogiceF 7e con7tat contrariu5. )ocuri5e repetate a7upra arcade5or dentare
5a o :recven6 :oarte ridicat nu mai dau 5igamentu5ui parodonta5
po7iDi5itatea revenirii 5a pozi6ia de re5aJare. !igamente5e 7unt 9ntin7eF e5e nu
mai amortizeaz Bocu5F de ma7tica6ieF dinte5e 7u:er o uBoar intrazieF o7u5
a5veo5ar Bi 6e7uturi5e de 7u76inere 7unt 7upra7o5icitate. (educerea moDi5it6ii
dentare e7te numai pentru momentF ea :iind urmat de o creBtere a moDi5it6ii
dentare 9n timp.
9n56area oc5uziei cu -F5 mm 5a nive5u5 primu5ui mo5ar mandiDu5ar a
avut drept con7ecin6 creBterea moDi5it6ii dentare 9n prime5e dou
7ptmCni. *up acea7t perioadF moDi5itatea a 7czut pCn 5a. norma5F
para5e5 cu di7pari6ia inoc5uziei provocate prin 9n56are. *up Ten5dn7F 9n
ace7t cazF reducerea moDi5it6ii 7-a datorat 9n principa5 revenirii 5a o oc5uzie
norma5 care a a7igurat protec6ia 9ntregii arcade. (evenirea 5a o oc5uzie
norma5 7-a produ7 :ie prin intruzia dinte5ui cu oc5uzia 9n56atF :ie prin
eJtruzia ce5or5a56iF :ie prin amDe5e po7iDi5it6i.
". +articiparea 9ntregu5ui 7i7tem 7tomatognat 5a actu5 ma7tica6iei 9n
proce7u5 de ma7tica6ieF concomitent cu rea5izarea dinamicii mandiDu5areF
particip 9ntregu5 7i7tem 7tomatognatF 9ncepCnd cu g5ande5e 7a5ivareF 5imDaF
oDraLii etc. BiF Dine9n6e5e7F muBchii moDi5izatori ai mandiDu5ei articu5a6ia
temporo-mandiDu5arF arcade5e dentare. Articu5a6ia temporo-mandiDu5ar Bi
muBchii moDi5izatori ai mandiDu5ei au ro5u5 de a a7igura dinamica
mand5Du5arF careF prin intermediu5 arcade5or dentareF a7igur proce7u5
mecanic de :rCmi6are Bi triturare a a5imente5or. *ar aBa cum artam mai 7u7F
ma7tica6ia e7te mai mu5t decCt un act mecanic Bi de aceea 5a rea5izarea 7a
particip toate e5emente5e 7i7temu5ui.
A7t:e5 5imDaF prin receptorii 7i 7enzitivo-7enzoria5iF a7igur
dec5anBarea unor re:5eJe tacti5o-gu7tative care contriDuie 5a 9ntre6inerea
27 .
V. BlM(985, C, M:(AM<8
cic5u5ui 9nchi7-de7chi7. Ace7t organ mu7cu5o7 particip 5a autocur6irea
arcade5or dentareF a7igur tran7portu5 a5imente5or Bi tran7:eru5 5or 9n trecerea
de 5a o ma7tica6ie pe o hemiarcad 7pre cea5a5tF 9n5e7neBte in7a5ivarea Bi
:ormarea Do5u5ui a5imentar. +a5atu5 dur contriDuie 5a dec5anBarea re:5eJe5or
tacti5o-8ine7tezice a5e cic5u5ui 9nchi7-de7chi7F iar prin por6iunea 7a anterioarF
a rugi5or pa5atineF poate participa 5a 7:rCmarea a5imente5or moi. Buze5e
particip Bi e5e 5a rea5izarea unor re:5eJeF dar Loac 9n ace5aBi timp un ro5
mecanicF rea5izCnd conten6ia a5imente5or Bi a 7a5ivei.
O 7o5icitare norma5F 9n timpu5 ma7tica6ieiF a 6e7uturi5or 7i7temu5ui
7tomatognat are un ro5 pozitiv 9n men6inerea tro:9cit6ii ace7toraF a7t:e5
9ncCt 5a ma7ticatorii puternici traDecu5a6ia o7oa7 e7te mai inten7F mandiDu5a
e7te mai roDu7tF memDrana parodonta5 7e 9ngroaB. *up ma7tica6ia
9nde5ungat a unor a5imente dureF 7-a oD7ervat o 9mDunt6ire a autocur6iriiF
7cderea depunerii de tartru Bi o cheratimzare 7porit a gingii5or.
S-a oD7ervat c ma7tica6ia are un e:ect ca5mant a7upra 7i7temu5ui
nervo7 centra5. O ma7tica6ie viguroa7 7timu5eaz core7punztor receptorii
gu7tu5uiF 7ecre6ia 7a5ivarF a7igurCnd o activitate optim 7egmente5or
7uDdia:ragmatice a5e tractu5ui dige7tiv.
":icien6a ma7ticatorie e7te 9n 7trCn7 5egtur cu 7tarea de 7ntate a
6e7uturi5or ce particip a 9ndep5inirea ace7tei :unc6ii. "a depinde de natura Bi
con7i7ten6a a5imentu5uiF de 7eJF vCr7tF 7emni:ica6ia a5imentar individua5F
antrenamentu5 ma7ticator a5 7uDiectu5uiF precum Bi de :or6a dec5anBat de
muBchii ridictori.
6euro*iologia ma$tica+iei
'a7tica6ia reprezint o :iinc6ie re:5eJ Bi vo5untar a crei coordonare
Bi ritm 7unt ini6iate Bi contro5ate de ctre centru5 ma7ticator 7ituat 5a nive5
Du5Do-pontin. Stimuiii de7tina6i motoneuroni5or nervi5or F II Bi III 7unt
contro5a6i 5a di:erite nive5e:
Z de ctre centru5 ma7ticatorF e5 9n7uBi 7uD in:5uen6a centri5or nervoBi
7uperioriF a 7i7temu5ui 5imDicF :orma6iei reticu5ate Bi centri5or cortica5i[
Z centrii cortica5iF care prime7c Bi ei in:orma6ii de 5a receptorii
parodonta5i[
Z pe ca5e parodonta5 directF 7timu5area receptori5or parodonta5i
provocCnd :ie o de7chidere rapid a cavit6ii ora5e prin inhiDi6ia activit6ii
muBchi5or ridictori Bi a unei contrac6ii rapide a coDorCtori5orF 9n particu5ar
muBchiu5 diga7tric Dogat 9n :iDre de tip IIF :ie o creBtere a contrac6iei
muBchi5or ridictori. Acea7t dua5itate 9n@omportament depinde de tipu5 de
receptor parodonta5 imp5icat.
f
272
G6,7:9:G5=
5.E.,.,. *eg5uti6ia
Actu5
deg5uti6iei urmeaz ce5ui de ma7tica6ieF
-NN-NVYNYNNNN-N- 9ntre ce5e dou proce7e eJi7tCnd o 9n5n6uire
5ogic Bi inevitaDi5. +rin ma7tica6ie 7e prepar Do5u5 a5imentarF care e7te trimi7
ctre 7tomac prin proce7u5 deg5uti6iei. *up Ten8in7F /iruF %o7taF deg5uti6ia
cunoaBte trei :aze Bi anume: tim%ul oral, tim%ul farngian 'i tim%ul e$ofagian.
Bo7nia de7crie patru :aze a5e deg5uti6iei B9 anume: 7tadiu5 pregtirii deg5uti6iei
prin :iJarea pozi6iei Do5u5uiF 7tadiu5 trecerii Do5u5ui din cavitatea ora5 ctre
:aringeF trecerea prin :aringeF trecerea prin 7:incteru5 hipo:aringian Bi e7o:ag.
*up %5ement-'unierF eJi7t trei tipuri de deg5uti6ie: #egluti+ia nou1
n$eutului, #egluti+ia infantil 'i #egluti+ia a#ultului. 0egluti+ia nou1n$cutului
e7te de :apt o 7ucciune-deg5uti6ie 5a care particip 5imDaF Duze5eF oDraLii Bi
p5anBeu5 gurii.
!a 7ugarF 9n timpu5 deg5uti6ieiF 5imDa 7e introduce 9ntre arcadeF mandiDu5a
rmCne nemiBcatF deg5uti6ia 7e produce numai prin 7curgerea 5apte5ui matern
prin va5ecu5e 7pre :aringe. 9n acea7t :azaF contrac6ia ridictori5or e7te minimF
dar predomin contrac6ia orDicu8ruiu5. O dat cu diver7i:icarea a5imenta6iei Bi
erup6ia din6i5or 7e trece 5a deg5uti6ia in:anti5.
+rin apari6ia din6i5orF pozi6ia 5imDii devine mai po7terioarF ocupCnd 9n
timpu5 deg5uti6iei zona retro-inci7ivF iar contrac6ia orDicu5ari5or diminuaF
contrac6ia ma7eteru5ui :iind 7porit. *up (iJ Bi Tu55eUF deg5uti6ia in:anti5 e7te
diriLat de nervu5 :acia5 Bi hipog5o7F 9n timp ce deg5uti6ia adu5tu5ui e7te dominat
de trigemen Bi hipog5o7. (am:Lord con7ider c 5a edentatu5 tota5 pierderea
din6i5or atrage dup 7ine o revenire ctre deg5uti6ia dominat de :acia5F 9n care
orDicu5aru5 Duze5or Loac un ro5 primordia5. AD7en6a din6i5or Bi contrac6ia
ridictori5orZ 7uD ac6iunea nervu5ui trigemen ar conduce 5a o traumatizare a
articu5a6iei temporo-mandiDu5areF drept care organi7mu5 9Bi adapteaz deg5uti6ia
uti5izCnd o :ormu5 mai pu6in traumatizant.
+o77e5t de7crie o #egluti+ie n gol ' #egluti+ia #e alimente 'i lic2i#e,
*eg5uti6ia A9n go5Y e7te de :apt o deg5uti6ie de 7a5ivF care 7e petrece pe tot
parcur7u5 zi5eiF indi:erent de 7tarea de veghe 7au 7omn. 9n tota5 9n cur7u5 unei zi5e
7e produc ,5-- deg5uti6ii de 7a5iv Bi aproJimativ E-- deg5uti6ii a5imentare de
5ichid.
!a 9nceputu5 deg5uti6ieiF Do5u5 in7a5ivat e7te tran7portat cu aLutoru5 5imDii Bi
aBezat pe partea dor7a5 a ace7teia. #rmeaz apoi contrac6ia muBchi5or ridictori
care aduc arcade5e 9n oc5uzieF rea5izCnd ca5aLu5 oc5uza5 care 7e produce 9n pozi6ie
de re5a6ie centric. /iJarea mandiDu5ei o:er punct de 7priLin 5imDii Bi o7u5ui
hioid. +rin contrac6ia muBchi5or 5imDiiF vCr:u5 ace7teia vine 9n contact cu
por6iunea pa5atu5ui dur a:5at imediat 9n 7pate5e inci7ivi5or maJi5ari. %ontrac6ia
muBchi5or 5imDii d ace7teia a7pectu5 de
273
V. B8(98l, C, M:M;M<8
LgheaDF iar contrac6ia muBchi5or 7ti5ohioidieni Bi mi5ohioidieni duce 5a
ridicarea Dazei 5imDiiFYprecedat de pre7area 5imDii 7pre pa5atF din7pre anterior
7pre po7teriorF a7t:e5 9ncCt Do5u5 e7te 9mpin7 ctre :aringe. +rin 7tudii radio
5ogiceF 7-a dedu7 c ac6iunea 5imDii e7te uBurat de crearea 9n :aringe a unei
pre7iuni negative. *e a7emeneaF 7-a demon7trat c pre7iunea :aringian e7te
rareori negativ Bi c ea 7e produce chiar 5a per7oane 5a care cavitatea
:aringian comunic accidenta5 cu eJterioru5.
%omportamentu5 5imDii 9n :aza ora5 a deg5uti6iei a :o7t 7tudiat prin
inve7tiga6i radio5ogice. S-a eviden6iat pozi6ia Interdentar a 5imDii ca o
rmBi6 a tipu5ui de deg5uti6ie in:anti5 :o5o7it 9n deg5uti6ia din perioada
a5ptrii. 9n acea7t perioad deg5uti6ia e 9n7op5t de contrac6ia orDicu5ar Bi
mai pu6in a ridictori5or. !a adu5t per7i7ten6a contrac6iei orDicu5aru5ui e7te
con7iderat o anoma5ieF ca Bi interpunerea 5imDii 9ntre din6i M+o77eitO.
#ti5izCnd traductori 9ncorpora6i 9n p5ci pa5atineF $Udd Bi Toda au
determinat pre7iuni5e eJercitate de 5imD 5a nive5u5 Do56ii pa5atineF 9nregi7trCnd
33, g^cm
,
9n zona anterioar Bi E7 g^cm
,
9n zona centra5 a pa5atu5ui.
+re7iunea 5imDii a7upra arcade5or dentare 9n deg5uti6ie e7te de 13-3-9
g^cm
,
M]inder7O.
9n timpu5 deg5uti6iei durata contactu5ui dentar e7te de 3F5 7ecunde dup
Tan8en7onF ceea ce 9n7eamn o creBtere de pe7te 3- ori :a6 de durata
contactu5ui dm timpu5 ma7tica6iei M-F35O. /or6a de impact a ce5or dou arcade
e7te mu5t mai mare 9n deg5uti6ie.
'andiDu5a 5unec de 5a intercu7pidarea maJim ctre re5a6ia centric 9n
momentu5 ac6iunii de pi7ton prin care 5imDa 9mpinge Do5u5 ctre po7terior
7pre i7tmu5 gCt5eLu5ui.
(am:LordF $UddF _anderF <ra: Bi Sauder 7u76in c mandiDu5a ocup 9n
deg5uti6ie pozi6ia de re5a6ie centricF 9n timp ce ScharerF Sta55ardF (am7aU
con7ider c deg5uti6ia are 5oc 9n pozi6ia de intercu7pidare maJim. _5ea55 e7te
de prere c 9n timpu5 deg5uti6iei mandiDu5a 7e miBc 7uperior Bi 9naintea
pozi6iei de repau7.
9n urma 9mpingerii Do5u5ui ctre :aringeF ace7te atinge anumite zone
re:5eJogene 7ituate 5a Daza 5imDii pe pi5ierii anterioriF mucoa7a pa5atu5uiF
7upra:a6a :aringian a epig5oteiF dec5anBCnd re:5eJu5 deg5uti6iei :aringiene care
e7te 9n7o6it de de7chiderea i7tmu5uiF ridicarea Dazei 5imDiiF tragerea 5aringe5ui
mainte Bi 9n 7u7 cu 9nchiderea epig5oteiF ridicarea v5u5ui pa5atin Bi 9nchiderea
ci5or aeriene 7uperioare. Bo5u5 9mpin7 ctre :aringe traver7eaz acea7t
cavitate Bi o pr7eBte prin 7:incteni5 hipo:aringian. 9n ace7t momentF
deg5uti6ia intr 9n u5tima 7a :azF :aza e7e:agianCtI *urata deg5uti6iei ora5e Bi
:aringiene e7te de numai o 7ecundF 9a timp ce parcurgerea e7o:agu5ui 7e :ace
9n E-7 7ecundeF ca urmare a peri7ta5ti7mu5ui 5ent a5 muchi5or netezi.
274
G6,7:9:G5=
_one5e re:5eJogene variaz ca 7en7iDi5itate 9n :unc6ie de tipu5 de 7timu5 Bi
de inten7itatea 7a Bi 9n :unc6ie de individ M'i55erO. Studii eJperimenta5e care au
rea5izat 7timu5area nervi5or peri:erici au artat c ace7te zone re:5eJogene 7unt
inervate de: ramu5 maJi5ar a5 trigemenu5uiF nervu5 g5o7o:aringian Bi nervu5
5aringeu 7uperior Bi recurent din vag M*otUF citat de 'i55erO.
!a nive5 centra5 contro5u5 deg5uti6iei e7te rea5izat de nuc5eii Du5Do-pontini
ai ace7tor nervi Mcontro5u5 :azei ora5eOF nuc5eu5 tractu5ui 7o5itar Mcontro5 motor a5
:azei :aringieneOF por6iunea ventra5 a Drain7tem-u5ui 9n Luru5 nuc5eu5ui amDiguu
Bi :orma6iunea reticu5at.
+rimu5 act a5 deg5uti6iei e7te vo5untar Bi poate :i opritF 9n timp ce :aza
:aringian Bi e7o:agian reprezint acte re:5eJe comp5et automatizate.
9n conc5uzieF cercetri5e privind pozi6ia mandiDu5ei 9n momentu5
deg5uti6iei nu 7unt conc5udente. Se pare totuBi c ipoteza 5ui (am:LordF dup care
9n deg5uti6ie mandiDu5a 5unec 7pre re5a6ia centricF a cCBtigat cei mai mu56i
adep6iF :iind 7u76inut prin inve7tiga6ii 7troDo7copiceF e5ectromio-gra:iceF
ce:a5ometrice e:ectuate de numeroBi autori.
3.E.,.3F /ona6ia *inamica mandiDu5ar 9n timpu5 :ona6iei nu are
XXXXXXXXXXX @X @ departe comp5eJitatea miBcri5or
ma7ticatoriiF :iind vorDa 9n e7en6 de miBcri de
coDorCre Bi revenireF 9n7o6ite uneori de uBoare propu57ii. %oDorCrea mandiDu5ei 9n
vederea rea5izrii 7pa6iu5ui minim de vorDire a :o7t uti5izat 9n practica c5inic 9n
7copu5 determinrii dimen7iunii vertica5e prin metode :onetice M]i5dF
Si5vermannF (oDin7onO.
*up de:ini6ia dat de %5ement-'unierF :ona6ia e7te Aan7amD5u5 de
:enomene :izio5ogice care concur 5a producerea vocii 7uD in:5uen6a 7timu5u5ui
nervo7Y.
/ona6ia are dou :aze:
R una 7uDg5oticF 9n cadru5 creia aeru5 comprimat de pu5mon e7te eJpu5zat
prin 5aringe :cCnd 7 viDreze corzi5e voca5e[
R 9n :aza 7uprag5otic 7unetu5 ptrunde 9n cu5oaru5 Duca5 9n care v5u5F 5imDaF
Duze5e Bi arcade5e a5veo5o-dentare 9i modi:ic caracteri7tici5eF Atran7:ormCnd
7unetu5 iaringian 9n :oneme 7au vorDire articu5atY.
9n timpu5 pronun6iei voca5e5orF mandiDu5a coDoarF :anta 5aDia5 7e
de7chideF 5imDa particip 9ntr-o m7ur redu7 comparativ cu pronun6ia de
con7oane. 9n pronun6ia con7oane5orF 5imDa Loac un ro5 e7en6ia5 prin diriLarea
aeru5ui de 5a g5ot 7pre cavitatea ora5F undeF 9mpreun cu Duze5e Bi arcade5e
dentareF particip 5a articu5area :onetic.
,75
V. B8(98l, C. M:(A(,<8
Suportu5 mor:o5ogic a5 articu5rii :onetice e7te aeru5 eJpirat. 9n :ona6ie
eJpiru5 e7te pre5ungit YMvorDim doar 9n eJpirO Bi in7piru5 7curtat. +rin contrac6ia
muBchi5or interco7ta5iF aDdomina5i Bi dia:ragmatici aeru5 e7te 9mpin7 din p5mCni
9n Dronhii Bi trahee Mcorp memDrano7 cu :iDre mu7cu5are Bi ine5e carti5aginoa7eO.
%o5oana de aer ptrunde apoi 9n 5aringe unde 7e :ormeaz 7unetu5 5aringian
Mg5oticO.
Sunetu5 5aringianF 5ip7it de caracter voca5icF 7e propag trecCnd apoi 9n
:aringeF ca5e de r7pCntieF pentru c de aici co5oana de aer poate :i 9ndreptat 7pre
cavitatea ora5 Bi^7au cavit6i5e naza5eF dup cum v5u5 pa5atu5ui 9nchide 7au nu
una din cavit6i 7au 5e 5a7 de7chi7e.
*intre cavit6i5e men6ionateF ce5e mai importante pentru :ona6ie 7unt
:aringe5e Bi cavitatea ora5F care po7ed pere6i :icBiF pere6i rigizi Bi moDi5i Bi pere6i
moi Bi moDi5i. Ace7te cavit6i con7tituie rezonatorii de5imita6i de: ve7tiDu5 Bi
corzi5e voca5eF 5aringe Bi rdcina 5imDii[ :aringeF pa5at dur Bi uvui[ :e6a dor7a5 a
5imDii Bi 7upra:a6a pa5atu5ui dur[ vCr:u5 5imDii Bi din6i[ din6i Bi Duze[ pa7aLu5 naza5.
+rin dep5a7ri5e pere6i5or Bi contactu5 dintre 5imD Bi pere6i numit articu5areF iau
naBtere di:erite con:igura6ii a5e ace7tor cavit6i :ormCnd din 7unetu5 5aringian
7unetu5 voca5ic M7e di:eren6iaz 9n :unc6ie de 5ungimea de und a 7unetu5ui Bi de
cei pu6in dou armoniceF produ7e de 7i7temu5 de rezonan6F care-3 9n7o6e7cO. +rin
trecerea aeru5ui printre di:erite5e oD7taco5eF oare 9ntrerup a7t:e5 trecerea co5oanei
de aer 5a nive5u5 di:erite5or articu5a6iiF 7e :ormeaz con7oane5e. Ace7te oD7taco5e
7unt 5imDaF v5u5 pa5atu5uiF maJi5are5eF Duze5eF oDraLiiF iar 7ediu5 de :ormare a
con7oane5or e7te deci cavitatea Duca5.
ABadar modi:icri5e pozi6iei 5imDiiF Duze5orF oDraLi5or 9n re5a6ie cu pa5atu5F
din6ii Bi a5te 7tructuri a5e cavit6ii ora5e a7igur articu5area :onetic.
S-a con7tatat c 5imDa e7te principa5a 7tructur re7pon7aDi5 de acea7t
articu5are. 'iBcri5e Dazei 5imDii 7unt contro5ate de mu7cu5atura eJtrin7ec Bi de
miBcri5e mandiDu5ei. 'u7cu5atura intrin7ec creeaz modi:icri 9n :orma Bi
pozi6ia 5imDii ca ridicareaF coDorCrea margini5or Bi vCr:u5ui 5imDii. 'u7cu5atura
intrin7ec are poten6ia5u5 7 determine di7crete modi:icri de :orm Bi pozi6ieF
independent de miBcri5e mandiDu5ei 7au de contrac6ia muBchi5or eJtrin7eci.
Buze5e M9n 7pecia5 Duza in:erioarO Bi oDraLii 7unt impKca6i 9n articu5are
:avorizCnd modi:icri5e vo5umu5ui rezonatoru5ui Duca5 Bi rea5izarea 7tructuri5or.
Bo5ta pa5atin o:er 7uport de articu5are pentru 5imD Bi prezint o 7erie de
re5ie:uri Mrogi pa5atineF ra:eu mediaaO cutee de 5imD 9n articu5area 7unete5or. *e
a7emeneaF e7te o zon a 7en7iDi5it6i5or interne.
t
276
G6,7:9:G5=
Secre6ia de 7a5iva prin umectarea mucoa7ei Duca5e a7igur uBoara
dep5a7are a :orma6iuni5or moDi5e 9n :ona6ie. 9n ace7t 7en7 7unt importante Bi
g5ande5e din mucoa7a :aringianF amigda5ianF pa5atin Bi 5ingua5.
%avit6i5e naza5eF avCnd pere6i rigiziF nu 7e pot acorda cu 7unetu5 iaringian
decCt a5eator Bi totdeauna pe aceeaBi :recven6 participCnd 5a 9ntrirea 7unete5or
grave.
Ac6iunea mu7cu5aturii 9n timpu5 :ona6iei 7e materia5izeaz prin eJercitarea
unor :or6e 5a nive5u5 arcade5or dentare Bi maJi5are5orF eviden6iate prin cercetri
radiocinematogra:iceF e5ectromiogra:iceF dinamometrice. '7urarea
manometric a ace7tor :or6e MTen8in7O a artat c pre7iuni5e eJercitate de 5imD 9n
timpu5 vorDirii 7unt de -F5 - ,F5 3D Mo 5ivr l 153 grameO.
'7urri5e dinamometriceF e:ectuate de %auhepee Bi co5aD.F au demon7trat
c 9nY timpu5 :ona6iei :or6e5e ce 7e eJercit 5a nive5u5 arcade5or dento-a5veo5are
7unt re5ativ importanteF avCnd ro5 7timu5ativ a7upra 7i7temu5ui 7tomatognat.
+re7iunea co5oanei de aer e7te mai mare 9n timpu5 cCntatu5uiF :5uieratu5uiF
p5Cn7u5ui. Articu5area :onetic a7igur 7timu5area parodon6iu5ui prin ac6iunea
direct a mu7cu5aturii 5imDiiF Duze5orF oDraLi5or a7upra din6i5or contriDuindF 9n
ace5aBi timpF Bi 5a a7igurarea unei Dune :unc6ii de auto-9ntre6inere.
Actu5 :onator determin 9n organe5e ce particip 5a producerea vocii o 7erie
de 7enza6ii ce iau naBtere 9n :iecare c5ip prin proiec6ia energiei viDratorii pe
anumite zoneF denumite 7en7iDi5it6i interne. 9ntre a5te5eF au ro5u5 important de a
aduce 5a 7upra:a6a conBtiin6ei prin proiec6ii cortica5e 7peci:iceF 9n regiuni5e
7omatognoziceF an7amD5u5 ace7toraF adic 7chema corpora5 a vocii vorDite Bi
cCntate.
Schema corpora5F ca termen genera5F con7t 9n cunoaBterea corpu5ui a
7itua6iei 7a5e 9n mediu5 eJtern cu aLutoru5 in:orma6iei oD6inute prin 7en7iDi5it6i5e
interne Bi ce5e date de ana5izatori Bi tran7mi7e conBtiin6ei. Acea7t no6iune apare
prima dat 5a T. !nermitteF avCnd originea 9n 5ucrri5e 5ui Kead Mcita6i de <9rDea
Bi %otu5O.
Somatognozia 9n7eamn cunoaBterea 7chemei corpora5e. Acea7ta 7e
con7tituie 5ent din perioada copi5riei prin participarea tuturor ana5izatori5or.
A7t:e5 7e a7igur automati7me5e care nu 7unt Bter7e de noi5e in:orma6ii.
Sedii5e 5a nive5u5 crora 7e percep 7en7iDi5it6i5e interne 7unt 9n numr de
9F dup cum 7e oD7erv Bi 9n imagine M:ig. 5.,-.O.
Sen7iDi5it6i5e interne din ce5e nou regiuni nu Loac ace5aBi ro5 9n :ona6ie.
In an7amD5uF e5e au ro5u5 de a reg5a tonu7u5 mu7cu5aturii 5aringiene Bi :aringo-
Duea5e Bi de a con7titui 9mpreun 7cheme5e corpora5e :onatorii: 7chema corpora5
a vocii vorDite Bi a vocii cCntate. iDra6ia produ7 de
277
V. B8(98M, C. M:(;(,<8
ace7te organe e7te 9nregi7trat inconBtient Bi modi:icri5e 7unetu5ui 7e produc 9n
raport de acea7t percep6ie. !a actoriF :enomenu5 e7te conBtientizat prin 9nv6are.
/9g. 5.,-. - +5aLe5e de 7en7iDi5itate
1+
3F 1F 5F E. 7. =.-9. regiunea
aDdomino-pe5vin
*enumirea de p5aL a :o7t dat 7upra:e6e5or pa5ato-ve5o-:aringiene care
:urnizeaz 7en7iDi5it6i5e interne cu caracter interoceptivF a7emntoare ce5or
oD6inute prin 7timu50 cutana6i. Sen7iDi5it6i5e interne din acea7t zon 7unt
determinate de pre7iunea co5oanei de aer viDratorie 9n cavitatea ora5 Bi 5aringianF
eJcitCnd termina6ii5e nervoa7e trigernina5e Bi mai pu6in pe ce5e g5o7o5aringiene.
*etermin eu:orie cCnd perceperea 5or e7te puternic Bi inver7F cCnd 7unt
dezagreaDi5e. +5aLa ce5 mai :recvent 7timu5at e7te cea pa5ata5 anterioar. Senza6ia
de pre7iune maJim e7te 7im6it 9n Doita pa5atin Mde 5a inci7ivi 5a v5OF aici :iind
5oca5izat 7en7iDi5itatea cea mai mare Mpunctu5 5ui 'aureuO.
Sen7iDi5it6i5e interne 5a nive5u5 Duze5or 7e con7tat 9n emi7iunea voca5e5or
9nchi7eF iar 5a nive5u5 ma7ivu5ui :acia5 7unt mari.
Nervu5 trigemen inerveaz cavitatea ora5F cavit6i5e naza5e Bi 7inu7a5e. +e
ca5ea trigemenu'F 7timu5area ace7tor cavit6i mreBte tonu7u5 7:incteru5ui
organu5ui e:ector. :enomen oD7ervat prin 5aringo7copie de <ardeF !arger Bi Ku77on
9n 3953. Acea7ta eJp5ic 5oca5izarea 7en7iDi5it6i5or interne mai inten7 percepute 5a
nive5u5 Do56ii pa5atine Bi a5 ma7ivu5ui :acia5 o7o7.
%omanda Bi contro5u5 :ona6iei 7unt rea5izate 5a nive5 cortica5. %entrii
cortica5i imp5ica6i 7unt mu5tip5i Bi apar6in di:eri6i5or ana5izatoriF 9ntre ei 7taDi5indu-
7e re5a6ii temporare comp5eL:e. !a ace7tea 7e mai adaug :actorii inte5ectua5i Bi
emo6iona5iF eJperien6a trecut determinCnd imp"carea activit6ii
,72
p5aLa pa5ata5 anterioar[
p5aLa pa5ato-ve5ar[ p5aLa
ve5o-:aringian[
regiunea 5aringian[
regiunea na7o-:acia5[
regiunea trahea5[
regiunea toracic[
G6,7:9:G5=
cereDra5e 9n tota5itate. Tot 5a nive5u5 7i7temu5ui nervo7 centra5 7e rea5izeaz
contro5u5 Bi coordonarea ce5or pe7te 3-- de muBchi care intervin 9n :ona6ie. S-a
con7tatat prin 7tudii de e5ectromiogra:ie c 9n timpu5 :ona6iei eJi7t o activitate
inten7 a muBchi5or 5aringieniF a muBchi5or 5imDiiF v5u5uiF pa5atu5ui Bi Duze5or.
%ontro5u5 :ona6iei 7e rea5izeaz pe dou ci: o ca5e auditivF :eed-Dac8-u5F
:ono-auditiv 7au-aBa numita coneJiune inver7. Sunetu5 emi7 prin comanda
centru5ui :onator din 5oDu5 :ronta5 e7te 9nregi7trat 5a nive5u5 urechii medii Bi
interne dup care e7te trimi7 apoi 5a corteJ. %entru5 auditiv din 7coar6a 5oDu5ui
tempora5 are po7iDi5itateaFprin 5egturi5e cu centra5 :onator :ronta5F 7 reg5eze
activitatea ace7tuia 9n :unc6ie de in:orma6ia primit de 5a peri:erie. Se corecteaz
a7t:e5 7unetu5 prin modi:icarea articu5rii :onetice. A doua ca5e de contro5 e7te
inconBtient Bi 7e rea5izeaz prin intermediu5 cCmpu5ui de recep6ie de 5a nive5u5
7en7iDi5it6i5or interne. iDra6ia ace7tor organe e7te 9nregi7trat 9n7 conBtient de
actori Bi cCntre6i.
,79
(
Etf OPATOGEMA DSfHNCTtiLOR
SiSTEMPLOt STOHAT^iAT
+entru a pune 9n eviden6 drumu5 accidentatF dar :ructuo7F prin care 7-a
aLun7 5a teoria di7homeo7tazicF :aptu5 c ea nu a aprut pe un teren aridF
circu5a6ia pe 7car 5arg 9nc Bi acceptarea teorii5or re7trictiveF demon7trate de
denumiri5e: '+* M'Uo:acia5 +ain *U7:unction - *i7:unc6ia dureroa7
mio:acia5OF T'* MTemporo-'andiDu5ar *i7order7 - Tu5Durri temporo-
mandiDu5areOF e7te nece7ar 7 rea5izm o trecere 9n revi7t 9n mod crono5ogic
a evo5u6iei ace7tor teorii prin pri7ma idei5or ce5or ce 5e-au emi7 Bi 7u76inutF dar
Bi aBa cum 7unt e5e 9n6e5e7e a7tziF une5e avCnd doar importan6 i7toric.
Bo5i5e 5oca5izate 5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognat nu 7unt produ7u5
timpuri5or noa7tre. In 7eco5u5 9.e.n.F Kipocrate a de7cri7 o metod de
reducere a 5uJa6iei mandiDu5eiF mu5t a7emntoare tehnici5or prezente Bi
7imi5ar ce5or uti5izate de vechii egipteni cu ,5-- de ani 9nainte. Nu au :o7t
men6ionate Bi a5te concepte pCn cCnd nu au :o7t rea5izate 7tudii5e anatomice
privind AT'F craniu5. *intre autorii care au avut contriDu6ii 9n ace7t 7en7 Bi
nu 7unt 7peci:ica6i 9n 5iteraturF men6ionm pe !eonardo da inci M7eco5u5 a5
H-5eaOF Andrea7 e7a5iu7 M7eco5u5 a5 HI-5eaO Bi Tohn Kunter M7eco5u5 a5
HIII-5eaO.
In 3932F +renti7 recunoaBte c pierderea mo5ari5or Bi premo5ari5or
produce o miBcare de di7ta5izare a condi5u5ui care determin pre7iunea direct
a7upra trompei 5ui "u7tachioF a 7tructuri5or urechii Bi a nervu5ui auricu5o-
tempora5. "5 arat c un co5ap7 vertica5 a5 oc5uziei e7te re7pon7aDi5 pentru
dec5anBarea 7indromu5ui articu5a6iei temporo-mandiDu5areF a:irma6ie
reprezentCnd naBterea 7eoriei #e%la$rii mecanice.
281
V. B8(9Vl, C. M:(A(,<V
9n 39,- ]right a:irm c retruzia condi5u5ui mandiDu5ar ar putea determina
re7orD6ia -o7u5ui timpanicF con7tric6ia cana5e5or Bi iritarea 7tructuri5or timpaniceF
inc5uzCnd artera timpanu5uiF cauzCnd a7t:e5 pierderea tota5 7au par6ia5 a auzu5uiF.
Bro?n 9n 39,3 Bi 'c%rane 9n 39,5 7u76in conceptu5 con:orm cruia
dep5a7area po7terioar a condi5i5or mandiDu5ari determin comprimarea trompei
5ui "u7tachio Bi 7urditate.
'ai tCrziuF 9n 3933F <ood:riend 7ugereaz c a5terarea re5a6ii5or articu5are ar
reprezenta de :apt o dep5a7are 7upero-po7terioar care rezu5t datorit re5aJrii
5igamente5or articu5are Bi eventua5 a muBchi5orF determinCnd atro:ia meni7cu5ui Bi
a 7upra:e6e5or articu5are Bi u5terior re7orD6ia o7u5ui. "5 credea c zgomote5e
articu5are 7e datorau pierderii ataBamentu5ui meni7cu5ui de condi5F iar
7imptomato5ogia urechii era determinat de pre7iunea re:5eJ a7upra nervu5ui.
Ace7te oD7erva6ii precur7oare 9ncearc 7 eJp5ice etio5ogia unor 7imptome Bi
nicidecum comp5eJitatea unui adevrat 7indrom. Studii5e u5terioare 7-au
concretizat 9n :ormu5area unor teorii Bi e7te meritu5 Teoriei di7homeo7taz5ce M.
Bur5uiO de a 5e :i 7intetizatF avCnd ca reper :actoru5 etio5ogic con7iderat a :i
primordia5F 9ntr-o concep6ie unitar origina5.
8.1. TEORLE MECANO-DENTARE
Ace7tea inc5ud mai mu5te ipoteze care 9ncearc 7 eJp5ice o
7imptomato5ogie variat ce caracterizeaz 7indromu5 di7:imc6iona5 a5
7i7temu5ui 7tomatognat.
a. 5%ote&a lui Co$ten. %o7tenF 9n 3931F propune de :apt prima teorieF deBi
i7toric aziF privind Daze5e :iziopato5ogice a5e durerii :acia5eF atrgCnd aten6ia
a7upra unui 7indrom 5egat de pozi6ia vicioa7 a condi5u5ui 9n cavitatea gienoid ce
determin traumatizarea 6e7uturi5or articu5a6iei temporo-mand9Du5areF a va7e5or
auricu5o-tempora5eF a conductu5ui auditiv eJternF a nervi5or auricu5o-tempora5 Bi
coarda timpanu5ui. "5 arat c pierderea din6i5or duce 5a di7ta5izarea condiii5or
mandiDu5ariF iar traumati7mu5 mecanic determin tu5Durri articu5areF 7urditateF
nevra5gii :acia5eF occipita5eF iar 9n 393E adaug g5o7odiniaF nevra5gia
g5o7o:eringian Bi tri7mu7u5F toate ace7te 7imptome :iind cuno7cute 7uD denumirea
de $in#rom Co$ten.
Sicner 9n 3912 pune 5a 9ndoia5a irita6ia timpanic prin ridicarea mandiDu5eiF
7u76inCnd c nervu5 timpanic e7te. proteLat 9n :i7ura
282
G6,7:EG5=
pterigotimpanic Bi 7ingura po7iDi5itate de a-3 irita ar :i :ractura o7u5ui. "7te
primu5 care 7ugereaz c durerea 7e datoreaz unui 7pa7m mu7cu5ar 7ecundar
ma5oc5uzie9F eJc5uzCnd 9n7 po7iDi5itatea apari6iei 7imptome5or 5a edentatu5
tota5. Tot e5F 9n 3955F 7ugereaz c durerea rezu5t din pre7iunea ap5icat pe
6e7uturi5e moi 7en7iDi5e po7terioare condi5u5ui.
In timp ce unii autori au 7u76inut teorii5e 5ui %o7tenF a56ii 5e-au
dezaproDat. 9n 3953 _immerman arat c din punct de vedere anatomic e7te
pu6in proDaDi5 ca nervu5 coarda timpanu5ui 7 :ie a:ectat 9n a7emenea 7itua6ii
Bi chiar dac ace7t 5ucru e7te po7iDi5F ace7t nerv nu con6ine :iDre care 7
produc dureri5e de7cri7e. "5 a 7ugerat c termina6ii5e nervoa7e 7enzitive a5e
nervu5ui auricu5o-tempora5 5oca5izate 9n por6iunea po7terioar a 5igamentu5ui
articu5ar pot produce durere prin dep5a7ri5e po7terioare a5e condi5u5ui.
A56i autori care critic teorii5e 5ui %o7ten 7unt: 'aUer Bi ScDier M391-O[
KarrUF SchapiroF (aUmond M3913O[ !a7z5o-Sch?artz M3955O.
In 3937 Schu5tz introduce conceptu5 'permoDi5it6ii articu5are prin
A5igamente 5aJeYF 7ugerCnd c amp5itudinea mrit de miBcare a condi5u5ui ar
:i re7pon7aDi5 pentru durerea Bi zgomotu5 articu5ar.
*. 5%ote&a lui ,cLermann are 5a Daz dou mecani7me.
(educerea dimen7iunii vertica5e norma5e :ace ca mandiDu5a 7 trag
dup 7ine ma7ivu5 'oidian determinCnd di7tonii a5e ace7tor muBchi. +rin
micBorarea cavit6ii ora5e 5imDa e7te 9mpin7 9n 7u7 Bi 9napoi 7pre Do5ta
pa5atin. <5o7optoza Leneaz re7pira6iaF deg5uti6iaF :ona6ia datorit 9ngu7trii
i7tmu5ui gCt5eLu5ui Bi nece7it ridicarea continu a v5u5ui prin peri7ta:i5inu5
eJtern. %ontrac6ia permanent a ace7tui muBchi determin de7chiderea
aproape continu a trompei 5ui "u7tachioF generCnd hipertro:ia mucoa7ei
tuDare Bi oD7truarea trompei. %ontrac6ia muBchiu5ui ciocanu5ui M7inergie cu
peri7ta:i5inu5 eJternO duce 5a tu5Durri de auzF acu:eneF ota5giiF vertiLe. +rin
iritarea nervu5ui coarda timpanu5ui 7e produc hipo- 7au hiper7ecre6ie 7a5ivarF
g5o7odioiiF tu5Durri de gu7t. 'icBorarea etaLu5ui in:erior determin
di7ta5izarea condi5i5or Bi compre7iunea e5emente5or articu5are.
(am:LordF A7h M39EEO artau c durerea e7te cauza traumatizrii
meni7cu5ui 9ntre dou 7upra:e6e dure. #5teriorF ]einDerg M3979O 7ugereaz c
dep5a7area 7uperioar a condi5i5or poate cauza durerea ca rezu5tat a5 5ovirii
:iDre5or nervoa7e 5oca5izate 5a peri:eria meni7cu5ui 7au in:5ama6iei
5igamente5or articu5are.
c 5%ote&a lui RarofZ 'i )eier
AceBtia eviden6iaz oc5uzia Bi articu5area traumatizantF denumite
u5terior oc5uzie traamatogen Bi care reprezint con7ecin6a :eciori5or direc6i
Bi indirec6i.
283
V. B8(98l, C. M:(;(,<8
Wactorii #irec+i 7unt 5ega6i de pato5ogia dentar care :avorizeaz migrarea
din6i5or M:enomen <odonF eJtruziiF rota6iiO.
Wactorii in#irec+i 7unt reprezenta6i de pato5ogia parodonta5 ce determin
migrri dentareF oDiceiuri5e para:tmc6iona5e ce modi:ic rapoarte5e 9ntre tonu7u5
di:erite5or grupe mu7cu5areF tumori5eF chi7turi5e determin ma5pozi6ii a5e din6i5orF
traumati7me5e 7i7temu5ui 7tomatognatF ma5:orma6ii5e congenita5e genereaz
oc5uzia traumatogen. Bo5i5e nervoa7e Bi endocrine pot a:ecta muBchii Bi oa7e5e.
%ea mai important cauz o reprezint iatrogenia prin in7u:icien6a
conceptua5F dar Bi prin erori metodo5ogiceF tehno5ogice privind tratamentu5
7tomato5ogic. "a poate viza oricare e5ement 7i7temic Bi orice etap terapeutic.
%on7ecin6e5e oc5uziei traumatogene 7e re:5ect 9n primu5 rCnd 9n D5ocarea
mecanic uni- 7au Di5atera5 a dinamicii mandiDu5areF a7pecte cuno7cute ca
:enomen Thie5emann.
3. Con$ecin+ele articulare. +rin 7o5icitarea AT' Mtraumati7m direct prin
di7ta5izarea condi5i5orF compre7iunea e5emente5or articu5areF oDo7ea5a mu7cu5arO
7e produc modi:icarea 5ichidu5ui 7inovia5 Bi degenerarea e5emente5or articu5are.
,. Con$ecin+ele %aro#ontae. Oc5uzia traumatogen e7te con7iderat cauz
predi7pozant 9n parodontopatiiF prin intermediu5 :or6e5or anorma5e ce
in:5uen6eaz metaDo5i7mu5 parodonta5 Bi 6e7uturi5e dure dentare. !a 9nceputF atCt
cementu5 cCt Bi o7u5 reac6ioneaz adaptativ prin depunereF re7pectiv :a7cicu5areF 5a
:e5 Bi parodon6iu5. *up depBirea ace7tei :azeF capacitatea de adaptare a
6e7uturi5or cedeaz. Se rup 5igamente5e parodonta9eF memDrane5e ce5u5are Bi 7acii
5izozoma5i. "nzime5e intrace5u5are trec eJtrace5u9ar Bi aLun7e 9n 7pa6iu5 parodonta5
cre7c permeaDi5itatea capi5ar cu eJtravazare Bi edem Menzime5e ce activeaz
hi7taminaF enzime5e ce ac6ioneaz a7upra endote5iu5ui capi5arF ce5e ce activeaz
8a5icreina 9n Dradi8ininO. "demu5 7e re:5ect 9n eJtruzia dinte5ui.
Se e5iDereaz Bi peptide Mprin 7cindarea proteine5or din 5ichidu5 de edemO
MSimione7cuO. +eptide5e in:5uen6eaz circu5a6ia capi5arF reac6ia antigen-anticorpF
tran7:orm :iDrinogenu5 Mrezu5tCnd tromDi capi5ariO. Se produc modi:icri a5e
metaDo5i7mu5ui o7o7 5oca5. *in dige7tia co5agenu5ui rezu5t 5eucotoJina ce
particip 5a :ormarea in:i5tratu5ui ce5u5ar in:5amator activCnd reac6ia antigen-
anticorp. "5iDerarea pireJinei poate produce :eDra.
3. Con$ecin+e a$u%ra +e$uturilor #entare
/or6e5e oc5uza5e produc aDraz9unek :i7uriF :racturi Mpri7me de 7ma56F
dentinOF depunere de dentin 7ecundarF hiperemie pu5parF durereF
puipo5i6i. g
,21
G6,7:9:G5=
6.2. TEORA DENTO3MUSCULAR
Su76ine c oc5uzia traumatizant nu 7e mani:e7t direct a7upra articu5a6ii5or
ci prin intermediu5 muBchi5orF :iind de :apt precur7oarea teoriei mu7cu5are. Se
7uD5iniaz c inter:eren6e5e oc5uza5e prin :eed-Dac8-u5 proprioceptiv a5terat
determin necoordonarea mu7cu5arF 7pa7mF deci tipare anorma5e de dinamic
mandihu5arF cci oD7taco5u5 oc5uza5 imp5ic o contrac6ie re:5eJ de oco5ireF
urmat de di7:unc6ie mu7cu5ar Bi articu5ara.F dureriF 7pa7mF oDo7ea5 mu7cu5ar.
+rincipa5u5 muBchi incriminat e7te pterigoidianu5 eJtern prin amDe5e :a7cicu5e
M/ran87F 39E5[ Sharav Bi co5.F 3972O dar Bi ma7eteru5F tempora5u5 Bi pterigoidianu5
intern. A56i muBchi a7ocia6i cu di7:unc6ia 7unt 7temoc5eidoma7toidianu5 Bi trapezu5
MSharav. Tzu8ertF (a:ae5iF 3972O.
SicherF (am:Lord Bi A7h de7criu :izio5ogia engramelor mu$culare care
reprezint mode5e de memorare a5e activit6ii mu7cu5are. *a?7on e7te ce5 care
pre7upune c :unc6ia mu7cu5ar 7e 7chimD 9n prezen6a inter:eren6e5or oc5uza5eF a
oD7taco5e5or articu5areF a modi:icri5or parodonta5eF organe care Loac ro5u5 de
proprioceptori ai 7i7temu5ui 7tomatognat. +entru evitarea oD7taco5u5ui 7e in7ta5eaz
di7:unc6ia mu7cu5ar Bi articu5arF cu 7pa7me. contracturiF oDo7ea5 mu7cu5arF
durereF mandiDu5a :iind deviat de 5a dinamica 7a norma5. (epetarea con7tant a
dec5anBrii ace7tor impu57uri proprioceptive determin ca muBchiiF prin noua
:unc6iona5itateF 7 devin mode5 a5 dinamicii deviate. Tocmai ace7te mode5e a5e
activit6ii mu7cu5areF memorateF reprezint engrame5e Bi tot *a?7on 7uD5iniaz c
nici un 7tudiu a5 oc5uziei nu poate :i comp5et :r ana5iza Bi 9n6e5egerea ro5u5ui
Lucat de engrame.
E.3. T"O(IA /I_IO!O<I%&
Ipoteza c 7pa7mu5 muBchi5or ma7ticatori e7te :actoru5 re7pon7aDi5 primar 9n
etio5ogia 7indromu5ui di7:iinc6iona5 a5 7i7temu5ui 7tomatognat a :o7t :ormu5at de
Sch?artz M3955F 395EF 3952O. %u. toate ace7teaF 9nc din 395, Trave55 Bi (inz5er
de7criu zone5e trigger Bi 7uD5iniaz eJi7ten6a 7indroame5or a7ociate ace7tor zone
a5e muBchi5or Bi durereaF 7pa7mu5F oDo7ea5a Bi di7:unc6ia.
ABa cum arat . Bur5uiF activarea tonic are 5oc prin impu57uri a:erente de
5a peri:erieF cu punct de p5ecare 9n :u7uri5e mu7cu5areF
,25
V. B8R985, C, M:(,(,<V
corpu7cu5ii tendinoBi <o5giF corpu7cu5ii ater-+acini Bi termina6ii nervoa7e
5iDere din cap7u5a articu5arF 7inovia5F pie5eF parodon6iuF mucoa7a Duca5 etc.
9ntre aceBti receptori ro5u5 principa5 9n dec5anBarea re:5eJe5or tonigene 95 au
:u7uri5e mu7cu5are M:ig. E.3 .OQ
/ig. E.3. - /u7u5 nenromu7cu5ar MUt.U
,
l
Duc5a UO
/iDre5e :uzoria5e 7unt contro5ate de neuroni UF in:5uen6a6i de :orma6ia
reticu5at. /u7u5 mu7cu5ar poate :i ten7ionat 7au re5aJat prin contrac6ia 7au
re5aJarea :iDre5or mu7cu5are vecine dependente de neuronu5 aF dar Bi prin
contrac6ia :iDre5or intra:uzoria5e comandate de neuronii U
t
Bi U
,
. /iDre5e
a:erente IP ce vin de 5a :u7uri5e mu7cu5are in:ormeaz centru5 motor a7upra
gradu5ui de de7tindere Bi 9n momentu5 de7tinderii muBchiu5ui 7timu5eaz
motoneuronu5 a 9n :unc6ie de gradu5 de7tinderii.
%reBterea tonu7u5ui muBchi5or ma7ticatoriF mergCnd pCn 5a hipertonii
marcateF 7e datoreaz in:5uen6rii mecani7mu5ui Duc5ei U de ctre 7uD7tan6a
reticu5at dar Bi de in:orma6ii de 5a peri:erie. Acea7t hiperactivitate 7e
men6ine atCt 9n repau7 cCt Bi 9n miBcare.
%on:orm a:irma6ii5or 5ui Sch?artzF ace7te tu5Durri 7unt determinate de
7tarea de ten7iune mu7cu5ar prin contrac6ie pre5ungit 7au oDo7ea5
mu7cu5ar. ODo7ea5a mu7cu5ar ar :i determinat de1icuri 7au oDiceiuri ora5e
cronice. +er7i7ten6a 7a determin acumu5area acidu5ui 5actic 9n eJce7 ce
produce durereF :avorizCnd o nou contrac6ieF acumu5are de acid 5acticF
9mpiedicat a :i e5iminat datorit comprimrii va7e5orF rea5izCnd 9nchiderea
unui cerc vicio7.
+roD5ema #e&ec2ili*rului neimomu$cular Bi imp5ica6ii5e 7a5e
etiopatogenice reprezint o ac2i&i+ie im%ortant Bi cu interpretri variate Bi
,2E
G6,7:9:G5=
#e actualitate pentru 7indromu5 di7iunc6iona5 MSicherF Sch?artzF (am:iordF
SchrerF $a?amuraO.
Studii5e e:ectuate Bi intere7u5 pentru c5ari:icarea ace7tei proD5eme au
artat c r7unetu5 c5inic a5 tu5Durri5or 7tomatognatice 7e 9ndeprteaz din ce
9n ce mai mu5t de 7:era oro:ecia5 pentru a 7e propaga 5a nive5u5 9ntregu5ui
corp pCn 5a eJtremit6i5e poda5e. Bare55eF 9n 3973F arat c e.i$t o legtur
#irect ntre $i$temul neuromu$cular oral 'i mu$culatura glo*al BiF de
a7emeneaF eJi7t un para5e5i7m 9ntre di7:unc6ia oc5uza5CF DruJi7mF a:ectarea
muBchi5or ma7ticatori Bi po7tura genera5 a corpu5uiF imp5icit a eJtremit6ii
ce:a5ice.
!a nive5u5 capu5ui Bi gCtu5uiF aBa cum reie7e din 7chema 5ui BrodieF
grape5e mu7cu5are 7e g7e7c 9ntr-un echi5iDru antagonic continuuF cu 7copu5
men6inerii capu5ui 9n pozi6ie vertica5 Bi a mandiDu5ei 9n 7tare de repau7. Orice
dezechi5iDru mu7cu5ar are imp5ica6ii a7upra :unc6iona5it6ii muBchi5or vecini Bi
poate determina di7:tmc6ii 7tomatognatice. Acea7ta eJp5ic apari6ia
7indromu5ui 5a per7oane cu vicii de po7tur 5a nive5u5 muBchi5or centurii
7capu5areF gCtF cap M/ree7eF SchemanOF
Ace7te con7tatri 7unt 7u76inute Bi de <e5D M3925O care 7e 7priLin pe
artico5e5e 5ui (ocaDado M:9zioterapeutOF a:irmCnd printre a5te5e c 7-f din
cazuri5e de c5a7 a Ii-a Ang5e au o po7tur a capu5ui 9:t :a6.
Acea7t modi:icare po7tura5 a capu5ui va antrena rapoarte o7oa7e
di:erite a7upra an7amD5u5ui verteDra5. !rgind viziunea 7tatic a corpu5ui
<e5D arat dep5a7area 7u:erit de di:erite5e 7egmente moDi5e 9n raport de 5inia
de gravita6ie. Acea7t 5inie de gravita6ie permite 7tructuri5or o7oa7e 7 7uporte
greutatea corpu5ui cu un e:ort mu7cu5ar minim. A doua 7itua6ie i5u7treaz
raptu5 c adaptarea po7tura5 oD5ig centre5e mu7cu5are 8 ten7iuni mai
importante pentru a men6ine echi5iDru5.
'odi:icarea po7tura5 9n an7amD5u determinat de pozi6ii di:erite
mandiDu5areF rea5izat prin interceptoriF a :o7t eviden6iat de /onder M3977O.
'ai tCrziuF 'e7tmar M3923O 7uD5iniaz ace7t 5ucruF men6ionCnd c a:irma6ia
e7te adevrat dac oc5uzia e7te 9ntr-adevr cauza a5terrii po7tura5e.
+ozi6ia capu5ui pare 7 aiD o importan6 capita5. Ace7t 5ucra e7te
7uD5iniat de ]a5ther care 7crie de7pre corp c ace7ta e7te 9ntr-o orientare
con7tant m raport cu po7tura capu5ui. Acea7t po7tur a capu5ui poate
in:5uen6a 7tatica corpora5 9n picioare Bi aBezatF dar poate Bi dezorganiza
engrame5e mer7u5ui 7au :ugii +rincipa5ii muBchi re7pon7aDi5i ai 7taticii capu5ui
7unt: 7temoc5eidoma7toidianu5 Bi trapezu5 7uperiorF care 7unt ade7ea imp5ica6i
m proD5eme de 7pa7m 7au hipotonie 9n re5a6ie cu di7:unc6ii5e oc5uza5e 7au
articu5are.
I! ,27
V. B8(985, C, M:(;(,<8
Importan6a capita5 a eJtremit6ii ce:a5ice e7te con:irmat prin
reprezentarea 7enzitiv Bi motorie a di:erite5or pr6i a5e corteJu5ui cereDra5
uman: Bconce%tul 2omuncular" propu7 de +en:ie5d Bi (a7rnu77en M395-O.
NumeroBi autori printre care $a?amura M39E2OF 'aU M397EOF /onder
M3977OF au con:irmat importan6a 7upra:e6e5or corteJu5ui con7acrat 7:erei
7tomatognatice.
Importan6a 7taticii capu5ui e7te primordia5. *e :aptF centrii cereDra5i
care a7igur echi5iDru5 Bi tonu7u5 percep de 5a cap Bi gCt un numr
con7ideraDi5 de in:orma6ii. 9n a:ar de to6i receptorii Ac5a7iciY di7emina6i 9n tot
corpu5 M:u7uri neuromu7cu5areF organe5e tendinoa7e <o5giF receptorii 5ui
(u::iniF corpu7cuTii 5ui +aciniF receptori articu5ariF receptori ai :a7cii5orF ai
pie5iiF mucoa7e5orOF capu5 po7ed organe de re:erin6 pentru corteJu5 cereDra5
privind pozi6ia 7pa6ia5 a corpu5ui: 7i7temu5 5aDirinticF 7i7temu5 ocu5o-
ce:a5ogir.
!a nive5u5 urechii interne 7e pot enumera dou 7i7teme de percep6ie a
miBcri5or capu5ui: cana5e5e 7emicircu5are 9n numr de 3 de :iecare parte Bi
di7pu7e 9n 3 p5anuri a5e 7pa6iu5ui. Sunt 7en7iDi5e 5a acce5era6ii5e rotative.
%e55a5t 7i7tem e7te aparatu5 oto5itic 7en7iDi5 5a acce5era6ii5e 5iniare.
!a nive5u5 ochiu5ui prezen6a receptori5or ocu5o-motori a :o7t con:irmat
de 5ucrri5e 5ui Baron M395-O. AceBti receptori 7unt aneJa6i muBchi5or motori
ai ochi5or. Termina6ii5e nervoa7e 7enzoria5e 7e 9mpart 9n:
Z :iDre rapide 9n raport cu ci5e ocu5o-ce:a5ogire pentru miBcri5e
conLugate a5e capu5ui Bi ochi5or pe ca5e piramida5 vo5untar[
g:iDre 5ente 9n raport cu 7i7teme5e automate care a7igur po7tura pe ca5e
eJtrapiramida5 invo5untar.
A:erente5e care provin de 5a ace7te dou organe au o mare importan6
9n percep6ia pe care 7coar6a cereDra5 o oD6ine de ta corp. An7amD5u5 corpu5ui
va :i 5egat de po7tura capu5ui pe ca5ea re:5eJe5or de redre7are 5aDirintic Bi
vizua5. (eceptorii gCtu5ui BiF 9n particu5arF ai ce:ei au Bi ei o importan6
notaDi5 pentru orientarea capu5ui 9n 7pa6iu. 'uBchii 7uDoccipita5i pro:unzi
permit detectareaF gra6ie 7en7iDi5it6ii particu5are a :u7uri5or 5or
neuromu7cu5areF a pozi6iei angu5are a capu5ui pe co5oana verteDra5 de o
manier :oarte preci7. "Jperien6e5e e:ectuateF de %ohen M39E3O
demon7treaz c in:5uen6a capu5ui Bi a gCtu5ui pare 7 7e eJtind 5a an7amD5u5
corpu5ui prin intermediu5 re:5eJe5or de echi5iDru orche7trate de 5aDirintF ochiF
gCt.
%onc5uzii5e ace7tor oD7erva6ii Bi numeroa7e a5te5e arat 9n mod c5ar c
tu5Durri5eF di7:unc6ii5e 7tomatognatice pkt in:5uen6a an7amD5u5 po7tura5 a5
corpu5ui. Ace7ta e7te un argument 9n p5u7 pentru a nu ne 5imita doar 5a 7:era
D'
,22
G6,7:9:GM=
oc5uza5 Mca :actor etio5ogic 7i7temicO ci 7 avem 9n vedere po7iDi5itatea unei arii
mai eJtin7e Bi comp5eJe.
#n a5t a7pect 9n dezvo5tarea :actoru5ui etiopatogenic mu7cu5ar 95 reprezint
de7crierea de ctre Trave55 a &onelor trigger, ca pe niBte regiuni inieiF
hiper7en7iDi5eF a7upra crora un impu57 provoac o interac6iune cu SN% care 7e
traduce c5inic prin zone de durere emergent 5a di7tan6. "5 pune a7t:e5 Daze5e
7eoriei &onelor trigger faciale a7ociate cu dureri re:erite M395,F 3955F 39E7 Bi
397EO. 9n 397E puD5ic vo5umu5: A'Uo:ecia5 trigger pomt7 -c5inica5 vie?YF 9n care
prezint harta anatomic a corpu5ui uman cu zone5e trigger Bi dureri5e re:erite
core7pondente. _one5e trigger 7unt 5oca5izate pe muBchi 7au tendoane5e ace7tora
care 7u:er un traumati7m. *ureri5e re:erite de care 7e p5Cng pacien6ii imp5ic Bi
7:era oro-:acia5 reprezentCnd pentru medicii 7tomato5ogi o proD5em di:ici5 de
diagno7ticat datorit aD7en6ei pato5ogiei dentare. ABadarF e7te 7uD5iniat
importan6a cunoaBterii re5a6iei dento-mu7cu5are.
+erturDarea Locu5ui mu7cu5ar determin traumati7mu5 articu5arF aBa cum
arat *echaumeF citat de . Bur5ui. Ace7te traumati7me pot deveni patogene 9n
7en7u5 unei di7tonii neurovegetative. !a originea ace7tor perturDri 7e pot g7i
:actori mecaniciF dentariF :actori neuromu7cu5ari centra5i Bi peri:ericiF in:5amatoriF
degenerativiF tumora5iF endocriniF p7ihici. 9n aceeaBi categorie intr Bi Do5i5e
7i7temu5ui neuromu7cu5ar ce ating etaLu5 :acia5F dezechi5iDre endocrineF a5e
metaDo5i7mu5ui ca5cicF ce predi7pun 5a apari6ia de 7pa7me mu7cu5areF tu5Durri a5e
metaDo5i7mu5ui mediatori5or etc.
%onceptua5izarea durerii cronice ca o eJperien6 tota5 di:erit Bi comp5eJ
:ot de durerea acut a permi7 de7emnarea ace7tui 7imptom a5 7indromu5ui
di7:unc6iona5 a5 7i7temu5ui 7tomatognat drept factor etiologic $ecun#ar cu rol n
mecani$mul #e $u$+inere a $in#romului.
0urerea acut e7te temporar Bi ade7ea auto5imitantF are o cauz 7peci:ic
oD7ervaDi5 Bi 6intit Mpu5piteF parodontiteO BiF 9n genera5F nu prezint reac6ii
p7iho5ogice 7peci:ice.
0urerea cronic, 9n opozi6ieF nu e7te auto5imitantF apare permanentF ade7ea
nu are cauz aparentF nu are o 6int Dio5ogic evident Bi poate crea mu5tip5e
proD5eme p7iho5ogice care pot duce 9n eroare c5inicianu5 Bi perpetua a:ec6iunea.
#n pacient cu durere cronic 7e poate 7im6i :r 7peran6 Bi 75aD 9n neputin6a
de a primi a5inare. S-a con7tatat cF deBi unii pacien6i 9nva6 7 tria7c cu durereaF
7e adapteazF a56ii devin anJioBi 7au depre7iviF cu nive5e ten7iona5e ridicateF
tu5Durri de 7omn Bi apetit. 9ntreaga 5or energie 7e poate :oca5iza pe proD5ema
dureriiF cer 7:atu5 mai mu5tor 7pecia5iBti. Se 9nchide a7t:e5 un cerc vicio7 9n care
durerea detemtin apari6ia Bi dezvo5tarea
,29
V. B8(98l, C, M:(AM,<V
:actori5or p7iho5ogiciF ei 9nBiBi devenind cauz 9n perpetuarea
7imptomato5ogiei 7indromu5ui di7:unc6iona5.
%a rezu5tat a5 peregrinrii prin diver7e 7ervicii de 7tomato5ogie 7au de
medicin genera5F pacien6ii 7e 9mDog6e7c cu un 9ntreg ar7ena5 terapeutic
Mproceduri :iziceF interceptori oc5uza5iF medicamenteOF iar eBecu5 pe termen
7curt eJpune pacientu5 unei noi proD5ematici AceBtia 7e pot a5ege cu
dependen6e medicamentoa7e -mu5tip5eF nive5e 9na5te a5e 7tre77-u5ui p7ihicF
con:5icte 9n re5a6ii5e 7ocia5eF de muncF 7ti5uri de via6 tu5DurateF
impo7iDi5itatea unei re5aJri core7punztoare.
9n ceea ce priveBte mecani7mu5 apari6iei durerii cronice 9n S*SSF e7te
cuno7cut :aptu5 c S*SS poate determina creBteri 7u76inute 9n activitatea
metaDo5ic 5oca5F rupturi a5e :iDre5or mu7cu5areF a5e 6e7utu5ui conLunctiv
a7ociat care :avorizeaz creBterea 7en7iDi5it6ii 5a durere a receptori5or
nociceptivi mu7cu5ari Bi reverDerarea circuitu5ui 7i7temu5ui nervo7 centra5 care
perpetueaz durerea.
*urerea poate aprea Bi 5a nive5 articu5ar ca urmare a dep5a7rii
meni7cu5ui. Se pot produce 9ntinderi a5e 5igamente5orF cap7u5iteF modi:icarea
5ichidu5ui 7inovia5 avCnd drept con7ecin6e: durere Bi oDo7ea5 mu7cu5arF
articu5arF
*eBi 7mdroame5e durerii cronice au :o7t recuno7cute 9n a5te domenii
doar recent concepte5e au :o7t ap5icate durerii oro-:acia5e.
A56i :ectori eJterni imp5ica6i 9n dec5anBarea durerii cronice oro-:aciateF
men6iona6i 9n 7tudii5e de 7pecia5itateF 7unt: oDiceiuri para:unc6iona5eF 7tre77F
depre7ieF oDiceiuri po7tura5eF anJietateF co:einaF tu5Durri de 7omn
M(ocaDadoF 3921[ /rictonF 3925F 3993O.
+rin natura 7a mutd4ctoria5 durerea cronic poate :i coneeptua5izat
pornind de 5a un conce%t #inamic *io1%$i2o1$ocial Bi nu de 5a mode5u5 Dio-
medica5 uti5izat 9n proD5eme5e acute M'cNei55F 399-[ O5e7onF 399-[ /ordUceF
3979OF "Jamenu5 c5inic Bi parac5inic a5 ace7tor pacien6i va inc5ude 9n mod
oD5igatoriu eva5uarea :actori5or :izici dar Bi a ce5or comportamenta5iF
p7iho7ocia5. Ana5izCnd durerea cronic 9o acea7t manier putem eviden6ia
ro5u5 7u de :actor etio5ogic 7ecundarF de perpetuare a :enomene5or din
7indromu5 di7:unc6iona5 Bi putem eva5ua dimen7iuni5e 7a5e a:ectiveF 7enzoria5eF
Sunt nece7are echipe manageria5e interdi7cip5inare.
%ercetri recente privind neuro:izio5ogiaF neuroanatomia Bi
neuro:errnaco5ogia durerii 7ugereaz c ace7te mecani7me au imp5ica6ii
pentru c5ari:icarea etiopatogeniei 7indromu5ui di7:unc6iona5 a5 7i7temu5ui
7tomatogiiat Bi a tratamentu5ui. *eBi 9n6e5egkrea durerii e7te mai comp5icat
decCt 9n6e5egerea neuroDio5ogieiF e.%erien+a #urerii 'i mo#ularea $a imp5ic
7timu5i dureroBi MnociceptiviOF 7timu5area de ctre neciceptoriF ci5e de
,9-
G6,7:9:G5=
conducere neuro5ogice peri:erice Bi centra5eF precum Bi percep6ia Bi reac6ia 5a
durere M+rietenF 3993O.
+rivit ca un mecani7m protectivF durerea :izic provine de 5a 7timu5i
varia6i nociceptivi care 7unt poten6ia5 di7tructivi a7upra ce'e5or Bi
receptori5or care 9nconLoar 7tructuri5e corpu5ui
AceBti 7timu5i activeaz diverBi nociceptori care :ormeaz o re6ea in
divizat ce proteLeaz 6e7uturi5e de agen6ii patogeni. *e:ormarea mecanicF
temperatura eJtrem Bi mu5te 7uD7tan6e endogene M7timu5i mecaniciF chimici
7au e5ectrici eJce7iviO 7timu5eaz direct nociceptorii M*uDnerF 3923[ Ste?art
Bi co5FF 397EO.
Agen6ii ana5geziciF ca acidu5 acetiDa5ic:5ic Bi iDupro:enu! D5ocheaz
aceBti mediatori chimici Bi a7t:e5 de7creBte 7en7iDi5itatea peri:eric a
nociceptori5or. A7pecte a5e proce7u5ui in:5amator care imp5ic 7uD7tan6e
chimice ca Dradi8ininaF ]7taminaF 7erotonina Bi pro7tag5andiae5e pot :i
in:5uen6ate de aceBtia Bi a56i agen6i :armaco5ogici noi.
*up 7timu5area receptori5or de ctre un agent nociv e7te generat un
impu57 nervo7 a:erent Bi tran7mi7 prin nervii peri:erici 5a SN%. O dat ce
me7aLu5 durero7 a atin7 SN%F tran7mi7ia Bi modu5area durerii imp5ic mu5te
7tructuri: centru5 nervo7 7pina5F ta5amu7F corteJ cereDra5 Bi 7uD7i7teme5e
:unc6iona5e a5e SN%F ca 7i7temu5 5imDic. Toate ace7te 7tructuri
interac6ioneaz 9ntre e5e prin intermediu5 coneJiuni5or neurona5e comp5eJe ce
antreneaz ci5e de tran7mitere a7cendente Bi de7cendente M5a Bi de 5a SN%O
pentru tran7miterea Bi inhiDarea tran7mi7iei dureriiF in:5uen6Cnd a7t:e5 ca5itatea
Bi inten7itatea durerii.
Ace7te ci de tran7mitere a durerii 7unt caracterizate de *ioc2imia
neurotran$m+torilor 5or. *e cCnd a :o7t identi:icat prima dat 7erotonina
ca neurotran7mi6tor inhiDitor au mai :o7t identi:ica6i Bi I a56i
neurotran7mi6tori endogeni: %e%t#ele o%ioi#e, *eta1en#orftnele, met1
enLefalinele, $u*$tan+a ), c2olec$oMnina (CCRQ". AceBtia Bi a56i
neurotran7mi65ori au :o7t atraBi 5a nive5u5 receptori5or din organi7mF
inc5uzCnd ca5ea de conducere trigeminai Bi 7e crede c 7unt 9n 9ntregime
imp"ca6i 9n mecani7me5e de modu5are a durem MSUnderF 392-O.
/u*$tan+a ) e7te un neuro-hormon po5ipeptidicF tran7mi6tor 7peci:ic a5
durerii. "a e7te 5oca5izat 9n primii neuroni nociceptiviF 5a eJtremit6i5e
7pina5e Bi peri:ericeF 9n 7i7temu5 nervo7 peri:eric a5 neuroni5or 7enzitivi ce
inerveaz pie5eaF mucoa7e5eF vi7cere5e Bi pere6ii va7cu5ari. !a nive5 cutanat
g7im 7uD7tan6a + 5a eJtremit6i5e degete5or 9n concentra6ii 7pecia5eF 9n demnii
ce 9nconLoar va7e5eF 9n :o5icuh5 pi5oBi !a nive5 Duca5F o g7im 9n pu5pa
dentarF parodon6iuF g5ande5e 7a5ivare Bi papi5e5e gu7tativeF
,93
V. B8(985, C. M:(;(,<8XXXXXXXXXXX
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
In cantitate cre7cutF 7uD7tan6a + 7e g7eBte 9n epidermF derm Bi mucoa7e5e
9n contact-cu organe5e 5ezate 7au nuF 9n vecintatea ace7tora. Acea7t prezen6 e7te
7emnu5 LeneiF di7con:ortu5ui Bi apoi a5 dureri. +re7iunea degetu5ui pe acea7t
zon .re:5eJ 7peci:ic va avea ca e:ect eJprimarea eJce7u5ui de 7uD7tan6 +
activat Bi de %%$S din pie5e ctre mduva 7pinrii Bi SN%@
9n p5u7F prin aten6ia pe care o nece7it ace7tF ge7t activeaz corteJu5 pe ca5e
5emni7ca5F 9n ace5aBi timp m care interogheaz ci5e a7cendente - eJtra5emni7ca5e.
"Jce7u5 in:im a5 concentra6iei din ace7te 7tructuri va dec5anBa o de7crcare
important de met-en8e:a5ine a cror concentra6ie va creBte Dru7c 9n !c.r. cu 5- -
E5f. "n8e:a5ineie Bi Deta-endor:ine5e 7imt Be:ii de 7erie ai 7i7temu5ui de reducere
7au inhiDare a in:5uJuri5or nociceptive. Interven6ia 5or 5a toate nive5e5e Bi 9n
particu5ar 5a nive5u5 Agate-contro5Y Mcontro5u5 de poartO Loac un ro5 de mecani7m
modu5ator a5 7timu5i5or nociceptivi.
!a nive5u5 SN% met-en8e:a5ine5e au puterea de a modi:ica poten6ia5u5
memDrane5or neurona5e. +rin intermediu5 acizi5or amina6i Macid a7particF acid
g5utamicF tripto:anO concentra6ia met-en8e:a5ine5or provoac de7chiderea
cana5e5or de pota7iu Bi 9nchiderea cana5e5or de ca5ciu pentru to6i neuronii.
%on7ecin6a va :i o diminuare a eJcitaDi5it6ii ce5u5e5or nervoa7e. Acea7t reac6ie
de hiperpo5arizare 5a nive5u5 Lonc6iuni5or neuromu7cu5are reduce poten6ia5u5 de
contrac6ie a5 muBchi5or 7tria6i Bi 9n particu5ar a5 ci5or mu7cu5are re:5eJe a5e
7i7temu5ui 5ocomotor.
%ercetri recente Meuinn Bi BazanF 399-O 7uD5iniaz prezen6a 9n concentra6ii
7emni:icative a doi :actori productori de durere: pro7tag5andine5e ", Bi
5eu8otriene5e B^, 9n 5ichidu5 7inovia5 co5ectat 9n timpu5 chirurgiei artro7copice.
AceBti autori nu 7e opre7c a7upra mecani7mu5ui apari6iei ci avan7eaz ideea
po7iDi5it6ii g7irii unor medicamente care 7 inhiDe aDi5it6i5e ace7tor componente
de a cauza durere Bi in:5ania6ie.
Si7teme5e inhiDitoare de7cendente a5e durerii 7unt Bi e5e imp5icate 9n
modu5area durerii 5a nive5u5 unui numr de centri ai SN%. Ace7te 7i7teme aLut
eJp5icarea aBteptrii Mmetoda eJpectativeiOF a anJiet6ii Bi depre7iei a7upra dureriiF
5a :e5 ca Bi e:icacitatea hipnozei Bi a5tor 7trategii p7iho5ogice 9n reducerea durerii.
Ace7te noi concepte neuroDio5ogice 7ugereaz c durerea e7te in:5uen6at
7imu5tan de :actori mu5tip5i care pot inhiDa 7au :aci5ita mode5u5 eJperien6ei
nociceptive de ctre un individ. Ace7t mode5 a5 dureriiF 9n particu5ar a5 durerii
croniceF poate :i in:5ue@at de :actori de7pre care 7e crede c 7unt imp5ica6i 9n
contro5u5 de7cendentF ca 9nv6areaF eJpectativa Bi anJietatea Bi de :actori imp5ica6i
9n contro5u5 a7cendeatF ca moda5it6i5e de
,9,
G6,7:9:G5=
terapie :izic 7au ana5gezice5e antiin:5amatorii ne7teroida5e. %ontro5u5 durerii
poate :i atunci inten7i:icat cu :actori mu5tip5iF uti5izCnd o 7chem terapeutic
comp5eJ.
Ana5izCnd S*SS din per7pectiva unui 7ingur 7imptom: durereaF
*?or8in M399,O arat c /ie5d7F 9n 3927F a pu7 Daze5e ace7tui concept 9n
conteJtu5 7i7teme5or de a7igurare 7ocia5: A+entru ame5iorarea durerii medicu5
o:er va5idarea comportamentu5ui 5a durereF medicamente care pot con7o5ida
9n proprii5e drepturi Bi o interac6iune 7ocia5 care pentru unii pacien6i pare 7
:ie :oarte recompen7atoare. 'edicii pot contriDui prin neg5iLen6
Minadverten6O 5a perpetuarea comportamente5or dureroa7e. *eoarece
po7iDi5itatea unei Do5i 7imptomatice e7te atCt de amenin6toareF pacientu5 cu
durere 7omatic e7te tratat cu 7o5icitudine. 'edicu5 poate contriDui 5a
proD5em :oca5izCndu-7e 9n mod eJc5u7iv pe a7pecte5e 7omatice a5e proD5emei
pacientu5ui. *in teama 5ip7ei a ceva SorganicP MBi po7iDi5itatea de a :i
LudecatOF nici o proD5em nu e7te 57at ne9ntoar7Y.
O a5t greBea5 a medicu5uiF 7e7izat de O7ter?ei7F $5einman Bi
'echanicF con7t 9n :aptu5 c 7pune pacien6i5or c Aactivitatea va eJacerDa
durerea Bi 5e va 9nrut6i 7tarea de 7ntateY. *arF pentru maLoritatea
7itua6ii5or cu durere cronicF e7te va5aDi5 7itua6ia opu7: odihna eJce7iv 5a
pat contriDuie ia per7i7ten6a durerii. !imitarea activit6ii 9n dezvo5tarea durerii
cronice e7te remarcatF Bi de /ordUceF *eUoF ca :actor negativ 9n 9n7ntoBire.
/ordUce identi:ic trei 7ur7e poten6ia5e a5e dezvo5trii comportamentu5ui
iatrogenic 5a durere: atitudinea medicu5uiF medica6iaF recomandarea de7pre
eJerci6ii Bi nive5u5 activit6ii. A56i :actori iatrogeni 7unt reprezenta6i de
variaDi5itatea 9n ap5icarea tratamente5or 9na5t invazive cum 7unt metode5e
chirurgica5e pentru AT' Bi provin din 5ip7a cercetrii privind e:icacitatea
di:erite5or 7trategii manageria5e.
Studii5e privind iatrogeneza di7:unc6iei dureroa7e cronice treDuie 7 ia
9n con7iderare vu5neraDi5itatea pacien6i5or pentru te7tarea teoriei.
(e:erindu-7e 5a c5a7i:icarea tu5Durri5or cronice mandiDu5are MTemporo-
'andiDu5ar-*i7order7OF <a5eF 9n 392EF avCnd 9n vedere conceptu5
etiopatogenicF arat c eJi7t dou conceptua5izri de Daz.
3. 7eoriile intraca%$ulare I 9n care 7e inc5ud tu5Durri5e mor:o5ogice
7au anatomice Bi 7unt rezu5tatu5 unor a:ec6iuni cuno7cute care conduc 5a
modi:icri 9n 7:era articu5a6iei temporo-mandiDu5are: a:ec6iuni articu5are
degenerative Martrit reumati7ma5F artrit in:ec6ioa7OF a:ec6iuni neop5aziceF
anoma5ii congenita5e 7au de dezvo5tare Mdi7p5azieOF tu5Durri metaDo5ice 7au
imuno5ogice MgutaF 5upu7 eritemato7 7i7temicOF traumati7me M:racturi maJi5o-
mandiDu5areF a5e AT'O.
,93
V. BV(9V5, C. M:(AM,<8
Se indic rea5izarea unui diagno7tic di:eren6ia5 atent cu a5te 7itua6ii care
determin o 7imptomato5ogie a7emntoare: nevra5gie trigemina5F durere
:acia5 atipicF a:ec6iuni odonta5eF arterit tempora5F ce:a5eeF 9n :ineF
oDiceiuri5e para:tmc6iona5e care determin o a:ectare di7tructiv a articu5a6iei.
,. 7eoriile e.traca%$ulare 7unt 9n genera5 de natur miogen. Sunt
cuno7cute Do5 care a:ecteaz muBc' Bi pot determina modi:icri
degenerative 9n muBchiF 7pa7ticitatea muBchi5or inducCnd durerea mu7cu5ar.
!a :e5F para:unc6iiie pot genera durere mu7cu5ar Bi 7imptomato5ogia a:erent
M%ri7then7enF 3923[ ScottF !undeenF 392-[ i55aro7aF 'o77F 3925O.
&.4+ TEORIA ISIJO3EIZIOLOGICA
9n 39E9 !a78in propune o revizuire a teoriei :izio5ogice a 5ui Sch?artzF
5uCnd 9a con7iderare impu57uri5e de7cendente pe care 5e primeBte de 5a 7coar6
nuc5eu5 motor trigemina5. "5 7u76ine c 7pa7mu5 muBchi5or ma7tieatori e7te
generat de ten7iuni p7iho-emo6iona5e cre7cuteF di7:unc6ia 7tomatognatic :iind
9n primu5 rCnd o Doa5 p7iho-7omaticF
A*eBi :ectori mecanici 5ega6i de oc5uzie pot uneori cauza acea7t 7tare
producCnd 7upraeJten7ia mu7cu5ar 7au 7upracontrac6ieF inve7tiga6ii5e noa7tre
arat ro5u5 oDo7e5ii mu7cu5are ca cea mai :recvent imp5icat cauz a unui
a7emenea 7pa7m. ODo7ea5a apare predominant 5egat de motiva6ia
p7iho5ogic per7i7tentF ten7iune 5egat de oDiceiuri ora5e. A7t:e5 noi
con7idermF 7punea !a78inF 7indromu5 di7:unc6iei dureroa7e 9n mod e7en6ia5 o
a:ec6iune :unc6iona5 p7iho-:izioiogic cu modi:icri organice care mai tCrziu
pot :i 5a nive5u5 din6i5or Bi articu5a6iei ca 7ecundare decCt ca :enomene
primareY.
ABadarF !a78in 7uD5iniaz c 7pa7me5e mu7cu5are din muBchii
manducatoriF potrivit teoriei p7iho-:izio5ogiceF reprezint :ecioru5 primar
re7pon7aDi5 pentru 7indromu5 di7:unc6iei dureroa7e. 'odi:icri5e organice
care rezu5tF ca dizarmonii5e oc5uza5eF artrite5e degenerative Bi contractar
mu7cu5arF tind 7 rea5izeze condi6ii5e de autoperpe6uare. Totodat e5 mai
a:irm c 7pa7mu5 ar reprezenta un mecani7m invo5untar de a5inare a durerii
prin crearea unor 7tereotipuri de ma7tica6ie Bi a unor mode5e ma7ticatorii care
7 evite cauze5e mecanice generatoare a5e di7:unc6iei.
9n c5a7i:icarea teorii5or etiopatogenice rea5izat de . Bur5ui 7e a:irm
cF u5teriorF !a78in a 9mpr6it Do5navii cuF di7:unc6ii 7tomatognatice 9n dou
categorii:
.?
,91
G6,7:9:G5=
1. %er$oane #ominante, %erfec+ioni$tT?
S, %er$oane #ominate, interiori&ate.
9n amDe5e cazuriF ri7ipa de energieF re7pectiv ma7carea 7aF are ca
rezu5tat hipertonia pe anumite grape mu7cu5areF 9n 7pecia5 5a nive5u5
muBchi5or eJtremit6ii ce:a5ice.
'ecani7mu5 tran7:eru5ui ten7iunii con:5ictua5e de 5a nive5 centra5 5a nive5
mu7cu5ar urmeaz circuitu5 :izio5ogic a5 Duc5ei gamaF cu e:ecte di7:unc:iona5e
mani:e7tate u5terior 5a nive5u5 muBchiu5uiF articu5a6ii5or temporo-mandiDuTareF
arcade5or dento-a5veo5areF parodon6iu5uiF oc5uziei. +er7i7ten6a :actoru5ui
etio5ogic de iritare p7ihic poate determina organicizarea :enomene5or mai
7u7 men6ionateF 9ncCt 7imp5a 9ndeprtare a :actoru5ui iritativ 7 nu mai poat
rea5iza echi5iDrarea 7i7temu5ui 7tomatognat Bi 7 :ie nece7are interven6ii
re7tauratoare 5a nive5u5 e5emente5or 7i7temice M. Bur5uiO.
!a78in are meritu5 de a :i atra7 aten6ia a7upra po7iDi5it6ii ca
hiperactivitatea mu7cu5ar 7tomatognatic 7 :ie mediat centra5F :iind
rezu5tatu5 7tre77-uiuiF a7pecte 7u76inute 9n acea vreme Bi de Gemm M39E9OF
(ugii Bi So5Derg M397EO.
(evenind a7upra proD5emei 9ntr-un artico5 din 3925F Gemm
argumenteaz :aptu5 c miBcri5e comp5eJe din DruJi7m 7unt guvernate
centra5. "5 arat c cercetri de :izio5ogia 7omnu5ui au o:erit date
7emni:icative 9n ace7t 7en7. S-a artat c DruJi7mu5 poate :i a7ociat cu :aze a5e
7omnu5ui Bi anume atunci cCnd pacientu5 e7te re5ativ uBor adormit 9ntr-o :az
de 7omn ("' Mrapid eUe movementO Bi cCnd poate avea 5oc vi7area M(edingF
39E2[ +o55mannF Ki5deDrandtF Gan8eF 3975F cita6i de GemmO. 9n timpu5
ace7tei :aze a 7omnu5uiF au 5oc Bi. a5te miBcri aparent organizateF nu numai
a5e regiuni oro-:Ccia5eF ca 9nghi6itu5 Bi 7crCBnirea din6i5orF dar Bi miBcri a5e
memDre5or 7uperioare Bi in:erioareF a5e trunchiu5ui. Tot eJperimenta5 7-a
demon7trat c oDiceiu5 DruJomanu5ui nu e7te o tr7tur con7tantF ci variaz
de 5a 7ptmCn 5a 7ptmCnF de 5a 5un 5a 5un. S-a demon7trat c
re7pon7aDi5 de acea7t variaDi5itate e7te 7tre77-u5 p7ihic. Bare55e con7ider c
DruJi7mu5 depinde de 7tarea de dezechi5iDru a diver7e5or zone a5e :orma6iei
reticu5ate[ 9n urma re:u5rii eu-5uiF miBcri5e DruJomanu5ui apar ca mani:e7tri
a5e unui autoeroti7m minor cu :orme5e cinice ce5e mai comp5eJe a5e
di7:unc69i5or 7i7temu5ui 7tomatognat. TreDuie privit ca un eJemp5u de
hiperactrvitate mu7cu5ar nocturn indu7 de un mediu 7tre7ant MGemmO 7auF
a7t:e5 7pu7F ca o Aagre7iune 7trangu5atY MShapiroF ShanonF 39E5O.
%hiar dac 7emni:ica6ia etio5ogic a :actori5or p7iho5ogici e7te
acceptat M<a5eF 3972OF eJi7t mu5te controver7e privind deDutu5 7au
,95
V. B8(985, C. M:(A(,<8
momentu5 ac6iunii :actoru5ui M-5orO re7pectiv M-iOF modu5 de ac6iuneF ponderea
ro5u5ui 9a 9ntre6inerea 7indromu5ui di7:unc6iona! S-au :cut a7ocieri Bi cu
imp5icarea ace7tor :actori 9n a5te ma5adiiF unii autori M<a5e Bi %ar577oaF 3972O
7u76inCnd :aptu5 c p7iho5ogizarea 7indromu5ui di7:imc6iona5 a5 7i7temu5ui
7tomatognat aJ imp5ica :ormu5area unui concept p7iho5ogic unitar ca :actor
cauza5. "i 9Bi propun 7 demon7treze 9ntr-un 7tudiu din 3972 c fru$trarea ar :i uri
:actor cauzator a5 di7:unc6iei dureroa7e articu5are. %onc5uzia 5a care aLung e7te c
:ru7trarea nu poate :i un :actor etio5ogic unic ci poate :i con7iderat un :actor
7emni:icativ. Se arat c o ten7iune mu7cu5ar cre7cut poate :i rezu5tatu5 unei
5argi zone de interac6iune 9ntre di:eri6i :actori p7iho5ogici Bi a56i :actori de mediu.
%unoaBterea tr7turi5or de per7onahtate e7te important pentru terapie Bi 7e
Dazeaz pe mode5e p7ihana5itice orientate atunci cCnd interven6ii5e p7iho5ogice
7unt aD7o5ut nece7are 9n tratamentu5 di7:unc6iei. Autorii a:irm c dac :actori ca
:ru7trareaF agre7iuneaF o7ti5itatea Bi anJietatea 7unt 9ntr-adevr 7emni:icativiF
tratamentu5 ace7tor caracteri7tici ar imp5ica o terapie eJten7iv de 5ung durat Bi
poate 7 nu :ie e:icace 9n tratamentu5 durerii Mprivit ca 7imptomu5 e7en6ia5 9n
di7:unc6ia 7tomatognaticO.
A56i autori au 9n vedere a7pectu5 an.iet+ii ca :actor etio5ogic a5 durerii Bi
7pa7mu5uiF motivat prin nive5e5e cre7cute de anJietate g7ite 5a pacien6ii cu
di7:unc6ii 7tomatognatice :a6 de 5oturi5e martor M(ugh Bi So5DergF 39E9O.
AnJietatea e7te con7iderat :actor etio5ogic Bi de $Udd M3959OF /ran87 M39E5OF
cita6i de <a5e M3972OF care a:irm c tr7turi5e p7iho5ogice preced Bi cauzeaz
di74nc6ia. 9ntr-un 7tudiu din 39E2F 'ou5ton caracterizeaz pacien6ii cu di7:unc6ie
7tomatognatic ca :iind Ao7ti5iF rigiziF 7arca7ticiYF trgCnd conc5uzia c proD5eme5e
per7ona5e 7au emo6iona5e rezu5t din 7upra7o5icitarea muBchi5or ma7ticatori Bi deci
au un ro5 9n dezvo5tarea unor para:unc6ii care conduc 5a durere.
%onc5uzia 7tudiu5ui 5ui <a5e e7te c anJietatea Bi o7ti5itatea atCt de
:recvent 9ntC5nite 5a pacien6ii cu di7:unc6ii dureroa7e 7tomatognatice 7unt
concomitente cu di7:unc6ia Bi au o 7emni:ica6ie etio5ogic re5ativ minorF
adic di7:unc6ia determin anJietatea cre7cut Bi :ru7trarea mai mu5t decCt
ace7tea din urm cauzeaz di7:unc6ia. ^
*ate5e men6ionate 7ugereaz c teorii5e p7iho-:izio5ogice 7u:er o evo5u6ie
a7cendent de 5a negarea ro5u5ui de :actor etio5ogic pCn 5a acceptarea imp5icrii
:actori5or p7iho5ogici 9n caracteri7tici5e de per7ona5itate a5e pacien6i5or cu
di7:unc6ii 7tomatognaticeF recuno7cCnd :aptu5 c aceBti pacien6i prezint o anumit
di:icu5tate 9n a privi 5umeaF evenimente5e vie6ii.
,9E
G6,7:EG5=
Arii5e ce5 mai 5arg 7tudiate 7unt anJietatea Bi depre7iaF admi6Cndu-7e c
anJietatea ar putea :i un :actor etio5ogic dar Bi c 7indromu5 di7:unc6iona5 ar putea
genera anJietateF adic :aptu5 c anJietatea cre7cut 7emna5at 5a aceBti pacien6i
poate :i rezu5tat a5 tu5Durri5or Bi nu o cauz. !a :e5 Bi pentru a doua caracteri7tic
emo6iona5: depre7ia. "7te c5ar c pacien6ii cu depre7ie e7te po7iDi5 7 r7pund
eJce7iv 5a durereF dar 9n ace5aBi mod condi6ii5e durerii cronice pot duce ia
depre7ie mai a5e7 atunci cCnd durerea e7te 7u:icient de 7ever 9ncCt 7 inter:ereze
cu toate activit6i5e zi5nice M<a5eF 392EO. %hiar evenimente5e zi5niceF care au :o7t
atCt de :recvent a7ociate cu deDutu5 a5tor tu5Durri 5a :e5 ca Bi di7:imc6ii5e
7tomatognaticeF pot 7 nu aiD 7emni:ica6ie etio5ogicF dar mai curCnd e5e pot :i
9ntre6inute de inter:eren6a durerii cu a*ilitatea in#ivi#ual a fiecruia #e a
r$%un#e la $c2im*rile am*ientale M<a5eF 392EO.
9ntr-un artico5 privind ro5u5 :actori5or p7iho5ogici 9n etio5ogia durerii
ma7ticatorii . Bi di7:unc6ieiF (ugh M392,O 7intetiza: A"Ji7t o dovad
convingtoare c :actorii p7iho5ogici Loac un ro5 7emni:icativ 9n etio5ogia Bi
men6inerea durerii ma7ticatorii Bi a di7:unc6iei. Ace7te e:ecte 7unt mediate prin:
a. hiperactivitatea mu7cu5ar[
D. a5terarea percep6iei Bi to5eran6ei 5a durere[
c. 7imptome 7ecundare[
d. depre7ia[
e. caracteri7tici de per7ona5itate[
:. anJietatea[
g. oDiceiuri para:unc6iona5e.
5otuBi durerea ma7ticatorie Bi di7:unc6ia nu pot :i 9n6e5e7e doar prin 7tudiu5
:actori5or p7iho5ogiciY. *eBi eJi7t 9nc o con:uzie privind durerea mio:ac9a5 care
reprezint doar un 7imptom a5 di7:unc6iei 7tomatognaticeF (i9gh are meritu5 de a :i
prevzut etio5ogia piuri:actoria5C.
In ace5aBi artico5F <a5e a:irm c deBi :actorii p7iho5ogici pot Luca un 9o5 9n
etio5ogia Bi men6inerea 7indromu5ui di7:unc6iona5F dovezi5e 7unt departe de a :i
convingtoareF 7itua6ia putCnd :i comparaDi5 cu cea o efectelor circulare
raportate de /unch Bi <a5e M392-O Bi 9ntC5nite 9n DruJi7m. AceBtia 7u76in c o zi
7tre7aiit duce 5a DruJi7m 9n noaptea urmtoareF dar de :apt DruJi7mu5 apare
anticipCnd mai mu5t o zi 7tre7ant decCt ca r7pun7 5a acea7ta. 9nF mod prezumtiv
ei a7ociaz :enomenu5 Bi :actori5or p7iho5ogiciF a:irmCnd c augmentarea
anJiet6ii Bi depre7iei e7te rezu5tatu5 7tre77-u5ui cu privire 5a di7:unc6ia
7tomatognatic 9n ace5aBi mod 9n care e5e au 7emni:ica6ie etio5ogic.
,97
V. B8(98t, C, M:(;(,<8
- v kY
e
f
AnJietate^ *i7:unc6ie
*epre7ie 7tomatognatic
0K
?s
?
+roD5ema cercu5ui vicio7 9n care anJietateaF ten7iuneaF durerea Bi
proDaDi5 modi:icri5e p7iho5ogice interac6ioneaz 9n mod comp5eJ e7te
a:irmat Bi de %ar577on Bi Tern M392,O. Autorii 7unt de acord c privind
conceptu5 etio5ogicF din punct de vedere 7i7temic putem trage conc5uzia c
modi:icri5e pozitive a5e unei pr6i ar putea :ace po7iDi5 o norma5izare
gradua5 mai 5arg.
9n ceea ce priveBte ro5u5 7tre77-u5ui p7ihic ca :actor etio5ogic Bi
interpretarea 7aF unii autori atrag aten6ia M$atzF 3929O c eJi7t #iferen+e
in#ivi#uale n a*ilitatea #e a face fa+ $tre$$1ului. Acea7t oD7erva6ie
decurge din 9nregi7trarea unei ten7iuni mu7cu5are 7emni:icativ 7czute ia
7uDiec6ii a7imptomatici :a6 de cei c5inici 9n ace5eaBi condi6ii de 7tre7. *in
per7pectiv p7iho-:izio5ogicF r7pun7u5 pacien6i5or 5a 7tre77 e7te :oarte
important pentru diagno7ticu5 di:eren6ia5 M3977O Bi de a7emeni pro:i5u5
p7iho5ogic poate :i important 9n adaptarea individu5ui MSma"F 3971[ Sa5ter Bi
Broo8eF 392EO.
Teoria p7iho-:izio5ogic 9Bi g7eBte ap5ica6ii intere7ante 9n a%recierea
rela+iei #intre $im%tomatologia clinic 'i re&ultatele tera%eutice %o$i*ile
MSa5terF Broo8eF 'er78eUF 392EO. AceBti autori a:irm c 7-au oD7ervat
di:eren6e p7iho5ogice 9ntre popu5a6ii5e 7tudiateF eJi7tCnd dou categorii:
3. cu rezu5tate Dune 5a tratament[
,. cu rezu5tate ne7ati7:ctoare 9n urma tratamentu5uiF citCnd pe 'ar-
Dach Bi *?or8in M3975OF Sch?artz Bi co5. M3979O.
Studii5e nu 7unt 7u:iciente 9n7 pentru a a:irma c pacien6ii cu di7:unc6ri
7tomatognatice cu tu5Durri p7iho5ogice mai 7evere r7pund ne7ati7:ctor 5a
tratament datorit :aptu5ui c tu5Durarea p7iho5ogic poate determina 9n mod
7ecundar o tu5Durare :izic dureroa7 M]ood:orde Bi 'er78eUF 397,O.
9n p5u7F pacien6ii p7iho5ogic Aanorma5iY nu r7pund 9n mod con7tant
mai ru 5a tratament :a6 de cei p7iho5ogic norma5i MKe5oe Bi KeiDergF 392-[
Sma5!F 3971O. A7t:e5 7e trage conc5uzia c va5oarea prezumtiv a te7te5or
p7iho5ogice e7te con:uz Bi 7peran6a c di7:unctia 7tomatognatic 7-ar
a7emna cu a5te tu5Durri p7mo-:izio5ogicS 7au cu dureri5e de 7pateF nu a :o7t
,92
G6,7:EG5=
con:irmat. Ace7t rezu5tat 7e poate datoraF ce5 pu6in 9n parteF aD7en6ei Do5ii
p7iho5ogice 8 pacien6ii cu di7:iinc6ii 7tomatognatice MSa5ter Bi co!F 3923OF
a:irma6ie care eviden6iaz Bi :aptu5 cC di74nc6ia 7tomatognatic nu e7te o
tu5Durare p7iho5ogic primar.
*ate5e 7tudiu5ui men6ionat 7ugereaz o re5a6ie comp5eJ 9ntre $tatu$ul
%$i2ologic 'i re&ultatul tratamentului. +acien6ii cu tu5Durri p7iho5ogice
uBoare au rezu5tate mai Dune decCt cei cu tu5Durri 7evere 7au decCt cei care
au doar cCteva 7imptome p7iho5ogice. O po7iDi5 eJp5ica6ie pentru ace7te
a:irma6ii e7te c pentru pacien6ii cu di7:unc6ie 7tomatognatic tu5Durri5e
p7iho5ogice uBoare :aci5iteaz adaptarea :izic 7au p7iho5ogicF 9n timp ce
7itua6ii5e cu 7tre7 eJce7iv 7au aD7en6a 7imptome5or p7iho5ogice 7unt 7itua6ii cu
o adaptare ne7ati7:tctoare 7au cu 7cderea vindecrii. Autorii mai
7emna5eaz un :apt 7urprinztorF Bi anume c di7triDu6ia rezu5tate5or era
aceeaBi chiar dac pacien6ii au urmat 7au nu tratament. Acea7ta demon7treaz
c tratamentu5 poate 7 nu a:ecteze evo5u6ia di7:unc6iei 7tomatognatice.
+recizm c tratamentu5 ap5icat a :o7t ace5aBi pentru to6i pacien6iiF
con7ervator: :izioterapieF intercep6ia oc5uza5 M9n cazu5 DruJi7muhriOF
ana5gezice ne-opioide. A eJi7tat Bi un grup martor 5a care 7-a urmrit evo5u6ia
:irea7c a Do5ii.
+roD5ema rezu5tate5or terapeutice e7te di7cutat recent din per7pectiva
interac6iunii :actori5or Dio5ogiciF p7iho5ogici Bi 7ocia5i M*?or8inF 3991O. Ace7t
autor arat cF deBi 7e raporteaz rate cre7cute a5e 7ucce7u5ui pentru diver7e
tratamente a5e 7indromu5ui di7:unc6iona5F 9n mod paradoJa5 mu56i pacien6i
7unt nevoi6i 7 repete tratamentu5 :ie pentru c 7chema terapeutic ap5icat
are e:ecte de 7curt durat 7au c 7tudii5e ap5icate nu 7unt Dine contro5ate
M<reeneF 'arDachF 392,[ %ar577onF 397E[ 'c%rearUF %5ar8F Oa85eUF 399,O.
"i nu 7peci:ic 9n7 dac 7o5u6ii5e terapeutice au :o7t doar 7imptomatice 7au
au ac6ionat Bi a7upra :ectori5or etio5ogici.
]hitneU M399,OF 9n ace7t conteJtF arat c nive5e5e durerii mio:acia5e au
regre7at pCn 5a nive5u5 durero7 7peci:ic pacientu5ui 9n prezen6a dar Bi cu
aD7en6a tratamentu5ui. Tot e5 7uD5iniaz c rezu5tate5e tratamentu5ui 7unt
in:5uen6ate de o 7erie de :actori cu a5ur p7iho5ogic: motiva6iaF re5a6ia medic-
pacientF 7tatu7u5 p7iho5ogic.
9ntr-un a5t 7tudiuF /ricton Bi O57en M399EOF deBi a:irm c factorii
%$i2o$ociali 7unt :actori de ri7c importan6i 5a pacien6ii cu 7indrom
di7:unc6iona5F totuBi 7uD5iniaz c ro5u5 ace7tor :actori nu e7te c5arF ei putCnd
:i con7idera6i %re#i$%o&an+i, #e %er%etuare 7au #e me#iere a re&ultatelor
tratamentului. "i arat c 5iteratura p7iho5ogic admite c mu56i :actori
etio5ogici Anevzu6iY 7unt con7idera6i p7iho7ocia5i 5a origine M:actori
cognitiviF demogra:iciF emo6iona5iF comportamenta5iF 7ocia5iO Bi 7unt
,99
V. B8(im, C. M:(;(,<V
re7pon7aDi5 de r7pun7u5 pacientu5ui 5a tratament. Studiu5 demon7treaz 9n mod
c5ar c :actorii-p7iho7ocia5i in:5uen6eaz perpetuarea durerii Bi rezi7ten6a
pacien6i5or 5a tratament. Autorii 7unt de acord cu <er7chmanF !ipton Bi 'arDach
privind :aptu5 .c Acomportamentu5 anterior e7te ce5 mai Dun progno7tic pentru
comportamentu5 viitorY a5 pacientu5ui.
Importan6a teoriei p7iho-:izio5ogice rezid Bi din uti5izarea tehnici5or
terapeutice de *io1fee#1*acL Bi ma$o1tera%ie, ace7tea apar6inCnd unei aDordri
mu5tidi7eip5inare a tratamentu5ui 7indromu5ui di7:unc6iona5. Orientarea medica5
comportamenta5 uti5izCnd antrenamentu5 prin Dio-:eed-Dac8 Bi rea5izCnd
managementu5 7tre77-u5ui a urmrit eviden6ierea 7tre77-u5ui promovCnd
autoconBtientizarea Bi autoreg5area ten7iunii din muBchii manducatori ai
pacientu5ui. Sunt enun6ate dou ipoteze privind uti5izarea Dio-:eed-Dac8-u5ui:
prima admite eJi7ten6a unei activit6i neuromu7cu5are cre7cute 5a pacien6ii cu
7indrom di7:unc6iona5 Bi o re5a6ie 9ntre ten7iunea cre7cut Bi durereF iar a doua
imp5ic ro5u5 7tre77-u5ui ca :actor precipitant 9n activitatea mu7cu5ar eJce7iv.
#ti5izarea ace7tei metode terapeuticeF care imp5ic trecerea unor :enomene
invo5untare 7uD contro5u5 conBtient a5 7uDiectu5ui imp5ic un anumit nive5 cognitiv
Bi vo5i6iona5 a5 pacientu5ui M. Bur5uiO.
"Ji7t ipoteze care iau 9n con7iderare numai a7pectu5 durerii cronice
re:erindu-7e 5a modu5 de comportare a5 individu5ui 9n dezvo5tarea eJperien6ei
durerii Bi a di7:unc6iei durero7e. +utem a:irma c din punct de vedere conceptua5
ace7tea 7unt 9nrudite cu teoria %$i2o1fi&iologic. Nu 7unt 9ncadrate ce5e5a5te 7emne
Bi 7imptome 7peci:ice 7indromu5ui di7:unc6iona5 a5 7i7temu5ui 7tomatognatF
con7iderCndu-5e un A7et de 7emne Bi 7imptome di7parateYF mu5te din e5e
nepatognomonice unei Do5i particu5are Mtu5Durri de 7omnF depre7ieF inva5iditate
p7iho-7ocia5O - *?or8in M399,O.
*e7crierea ace7tui mo#el com%ortamental a p5ecat de Ia oD7erva6ia con:orm
creia durerea per7i7tent 7e poate genera5iza 9ii mani:e7tri de amp5oare a5e
7u:erin6ei. Ace7te mani:e7tri a5e di7:unc6iei dureroa7e inc5ud: demora5izarea Bi
tu5Durri5e a:ectiveF preocupri privind durereaF 5imitarea activit6ii per7ona5eF
7ocia5e Bi de muncF uti5izarea :recvent a medicamente5or Bi a 7ervicii5or de
9ngriLire a 7nt6iF adoptarea roiu5ui de Do5nav MO7ter?ei7 Bi co5.F Tur8 Bi co5.O.
+entru a de7emna ace7t 7indromF /ordUce M397EO a de7cri7 con7te5a6ia 7u:erin6ei Bi
di7:unc6iei ca emergen6a comportamente5or durerii cronice[ Keinman M3922O Bi
StemDach M3971O au uti5izat termenu5 de A7indrom a5 durerii croniceYF 9n timp ce
Tur8 Bi (udU 7e re:er 5a Adurere cronic di7:unc6iona5Y 13922O. R
AceBti autori 7unt de acord c e7te important 7 contro5ezi Bi 7 5imitezi
impactu5 :unc6iona5 a5 durerii croniceF adic e7tetF nece7ar 7 7chimDm
300
G6,7:9:G5=
comportamentu5 pacien6i5or cu durere cronic independent de :iziopato5ogia
7peci:ic Bi :r a contro5a 9n mod nece7ar durerea per 7e. "i propun un mo#el
com%ortamental al #urerii cronice, care e7te un mode5 dinamicF vzut din
per7pectiv eco5ogic. Ace7t modei 7ugereaz c :actorii :izio5ogici p7iho5ogici Bi
7ocia5i interac6ioneaz 9n moduri di:eriteF 5a nive5e di:eriteF 9n dezvo5tarea durerii
Bi a di7:imc6iei dureroa7eF rezu5tCnd o 5arg variaDi5itate privind eJperien6a durerii
Bi a comportamente5or pentru ace5eaBi per7oane de-a 5ungu5 timpu5ui. O imp5ica6ie
a ace7tui mode5 e7te c augmentarea percep6iei dureroa7eF a eva5urii Bi
comportamentu5uiF a modi:icri5or 9n mecani7me5e durerii pe care durerea cronic
5e dezvo5tF poateF 9n parteF 7 eJp5ice r7pun7uri5e di7propor6ionate 5a eJtinderea
7timu5rii nocive Magen6i nociviO Bi modi:icri5e ti7u5are. Se 7ugereaz 9n
continuare c nici un :actor 7ingurF izo5atF :iziopato5ogicF p7iho5ogic 7au 7ocia5 nu
poate eJp5ica 9n mod adecvat 7tatu7u5 durerii cronice.
*IS/#N%;IONA! SZ- /#N%;IONA!- -p- *IS/#N%;IONA!
ROLUL SOCIAL PENTRU
DURERE I BOAI
.$%!*#*? !
%L?.%.*? o
N?$#*? o
R?MNL?*? o
I%s?%s.>.l.#?
<=>
COMPORTAMENTUL
LA DURERE
EVALUAREA DURERU
PERCEPEREA
DURERU
o Rolul durerii
cronice !<>
Comportamentul j
la durerea
cronic .,
Catastrofal .
!=: Augmentare
u* Hipersensibilitate
AS+"%T" '#!TI*I'"NSIONA!" .A!" *#("(II %(ONI%" M*?oricinF 399,O
ariaDi5itatea 9n eJpre7ia durerii 9n timp Bi interac6iunea :actori5or Dio5ogiciF
p7iho5ogici Bi 7ocia5i 9n dezvo5tarea durerii Bi a di7:imc6iei
301
V. B8M98l, C. M:(AM,<8
dureroa7e cer concepte dinamice Bi cu nive5e mu5tip5e. 9n6e5egerea
dimen7iunii tempora5e a durerii cronice Bi re5a6ia 7a cu di:erite etape a5e
dezvo5trii :iin6ei umane 7unt a7pecte intere7ante dar pu6in cuno7cute. (e5a6ia
cu factorii %$i2ologici e7te-privit 9n genera5 ca :actor de modu5are a reac6iei
organi7mu5ui 5a durereF ca :actor de ri7c pentru eJpre7ia durerii. *e eJemp5uF
per7oane5e cu dureri 5a nive5u5 organi7mu5ui au :o7t g7ite depre7ive 9ntr-un
procent mai mare decCt ce5e :r dureri. Acea7t teorieF prin 5imitarea 7a doar
5a 7imptomu5 durereF reprezint un teren predi5ect pentru divaga6ii dar Bi
pentru con:uzi Bi 9nregi7trri greBite a5e conceptu5ui de 7indrom. %eea ce e7te
important de re6inut e7te oD7erva6ia con:orm creia eJi7t un comportament
7pecia5 a5 individu5ui 5a durere care atrage dup 7ine Bi imp5ic Bi :ectori
p7iho-:izio5ogici cu ro5 9n modu5area evo5u6iei 7indromu5ui di7:unc6iona5 a5
7i7temu5ui 7tomatognat. *urerea din orice parte a organi7mu5ui poate
dec5anBa un anumit comportament p7iho5ogic iar energii5e ten7iona5e 7 7e
mani:e7te a7upra e5emente5or 7i7temu5ui 7tomatognat Mde eJ. muBchiiO.
(.G. TEORIA DISJOMEOSTAZIC
ABa cum 7uD5ima Sh5eanuF idei5or care vedeau 9n organi7m o
LuJtapimereF o 7um mecanic de ce5u5eF 5e opunem concep6ia indi7cutaDi5F
unanim acceptat aziF dup care organi7mu5 e7te un tot unitarF Iin care
7uD7tan6a vieF 7tructurat 9n unit6i mor:o5ogice din ce 9n ce mai
cuprinztoareF e7te 7upu7 reg5rii nervoa7e Bi a 7i7temu5ui endocrin. +ornind
de 5a ideea c organi7mu5 viuF con:orm teoriei genera5e a 7i7teme5orF e7te un
7i7tem de7chi7F putem eJp5ica ace7t permanent Adia5ogY 9ntre organi7m Bi
mediu. *e a7emeniF 7-a avan7at teoria con:orm creia toate 7i7teme5e vii
capaDi5e de eJi7ten6 autonom M'rgineanuO 7unt traver7ate de :5uJuri
permanente de energie 5iDer Bi con7tituie 7tructuri di7ipative cu grad 9na5t de
ordonare 7pa6ia5 Bi cu dinamic tempora5 7peci:icF 7tructuri care eJi7t
numai 9n condi6ii de echi5iDru. Acea7t concep6ie a du7 5a 7taDi5irea unei
adevrate termo#inamici *iologice. Ace7t 5ucru nu ne 9mpiedic 7 a:irmm
c 5a nive5 de 7uD7i7teme MeJ. 7i7temu5 7tomatognatO Bi chiar 5a nive5
mo5ecu5ar Mcomponente5e 7i7temu5ui 7tomatognatOF organizarea 5oca5 a
materiei vii 7e rea5izeaz pe Daza tendin6ei 7pontane a e5emente5or
componente de a atinge 7tarea cea mai 7taDi5F core7punztoare energiei
5iDere minime. Ace7tea 7unt 7tri de ava7iech'iDruF de echi5iDru 5oca5 Bi
momentanF 7taDi5it prin con7trCngeri 7pa6ia5e Bi momentane.
302
GM,):9:G5=
FACTOR SUPRASSTEM1C
T!
Factori
psihici
Factori
neurologici
Factori
endocrini
Boli de
sistem
Boli
metabolice
I I T?
=
SIST"'#! STO'ATO<NAT
T E XXXiF
Din[i Parodon[iu Muchi ATM Oase Maxilar
O
3E
SIST"'#! STO'ATO<NAT
5 PQ7
A7imetrii
[func[ionalej psorfofogieej
&
i '
0
&54
E
Patologie
specific
(ocluzii
Asimetrii Obiceiuri
vicioase
67
FACTOR! NTRASfSTEMCl
Y
01L1MCLUM,M1
303
V. B8M8l, C. M:(AH,<8
ABa cum decurge din caracteri7tica convergen6ei :unc6iona5e mani:e7tat 5a
nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognatF 9ntre di:erite5e e5emente a5e 7i7temu5ui 7e 7taDi5e7c
re5a6ii Bi mecani7me de reg5are a unui nive5 a5 echi5iDru5ui intra7i7temic pe p5an
Dio5ogic Bi Diomecanic. Ace7t echi5iDru a5 7i7temu5ui 7tomatognat e7te un echi5iDru
dinamic Bi treDuie privit 9ntr-o continu evo5u6ie Bi tran7:ormare 9n raport cu
vCr7taF dezvo5tarea individu5uiF :iind mai corect 7 vorDim de niBte nive5e de
echi5iDru 7au a5e homeo7taziei 7peci:ice 7i7temu5ui. A:ectarea unei 7ingure
componente 7i7temice conduceF prin interre5a6ii5e eJi7tenteF 5a dezechi5iDru5
9ntregu5ui 7i7tem Bi 7imu5tan 5a interven6ia mecani7me5or de autoreg5are care vin
7 re7taDi5ea7c un nou echi5iDru precar. Ace7te mecani7me interne urmre7c 7
men6in nive5u5 homeo7taziei 7peci:ice Dio5ogice reprezentat de nive5u5
mani:e7tri5or Dio5ogice care a7igur :unc6ii5e 7i7temu5ui Bi a5 homeo7tazieiI
Diomecanice ce a7igur echi5iDru5 7tatic Bi dinamic a5 unor p5anuri 9nc5inate.
"7te meritu5 7eoriei #i$2omeo$ta&ce a +ro:. *r. a7i5e Bur5uiF de a 7uD5inia
c S*SS 7e mani:e7t ca o di7homeo7tazieF un dezechi5iDru a5 mecani7mu5ui de
reg5are a :unc6ii5or ace7tui comp5eJ mor:o5ogic Bi :unc6iona5 M7i7temu5
7tomatognatO. "7te eviden6iat :aptu5 c homeo7tazia 7i7temic e7te guvernai0 de
factori $u%ra$i$temici care ac6ioneaz 5a nive5u5 organi7mu5ui creCnd condi6ii5e
unei 2omeo$ta&ii ne$%ecifice 7i7temu5ui Mnive5u5 %aF 'gF titrai hormona5 etc.O
Comeo$ta&ia $%ecific $i$temului MDiomecanica Bi Dio5ogicO 7e rea5izeaz
prin echi5iDru5 mor:o5ogic Bi :unc6iona5 a7igurat 9ntre e5emente5e componente
7i7temice prin mecani7me 7peci:ice.
/actorii 7upra7i7temici
Ace7t mode5 etiopatogenic di7homeo7tazie nu eJc5ude nici una din. teorii5e
anterioare ci ie integreaz 9ntr-o concep6ie unitar. *ec5anBarea S*SS 7e poate
rea5iza prin7 induc6ie p7ihic M!a78inO dar Bi datorit unor ma5adii. endocrine care
in:5uen6eaz activitatea neuromu7cu5a: ia nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognat
Mtu5Durri paratiroidiene 9n care 7e modi:ic nive5u5 %aF modi:icarea concentra6iei
ionice 'gF $. NaO.
A7t:e5 A7h M392EOF re:etindu-7e 5a etio5ogia tu5Durri5or articu5are Bi a
di74nc6ii5or mu7cu5areF men6ioneaz c 9n 5iteratur eJi7t un numr de ipoteze
care 7e re:er 5a :actori etio5ogici primari:
g neuropatii peri:erice M$ope55 Bi Thomp7onF 3979O[
g tu5Durri arteria5e M!innc8 Bi $aDotF 397,O[
g 7indrom cervica5 MTac87onF 3977O[
g tu5Durri endocrine MSch5ega! 39E,:KarU B:'ate8ovit7F 397-O.
A5te cauze importante 7upra7i7temice a5e di7trac6iei 7tomatognatice 7unt
reprezentate de tu5Durri5e neuromu7cu5areF care pot a:ecta trunchiu5
304
GM7h9:G5=
cereDra5F intere7Cnd rdcini5e motorii a5e nervi5or cranieni BiF 9n primu5 rCndF
a5e trigemenu5uiF ce5 mai re:5eJogen din organi7m prin :aptu5 c nuc5eii 7i
centra5i 7unt 9n coneJiune intim cu cei din maLoritatea nervi5or cranieniF dar
Bi p5eJu5 cervica5F nervu5 g5o7o:aringian Bi chiar nervu5 pneumoga7tric ce
prezint termina5ii 9n regiunea retromandiDu5ar Bi articu5ar M'argueie7-
Bonet Bi 'euni77ierF 3927O. *e aici apar modi:icri a5e principa5i5or parametri
ai muBchi5or ma7ticatori care de7erve7c ace7t teritoriu a5 7i7temu5ui
7tomatognat
Tu5Durri5e de 7en7iDi5itate 9n teritoriu5 oro-maJ95o-:aeia5 pot modi:ica
activitatea de coordonare re:5eJ 5a nive5 7i7temic Bi determin r7pun7uri
neadecvate 5a 7timu5i oDiBnui6i.
IntoJica6ii5e acute 7au cronice cu 7uD7tan6e neurotrope pot a:ecta 5an6u5
neurona5 re7pon7aDi5 de coordonarea re:5eJe5or neuromu7cu5are
7tomatognatice.
*ac. 9n a5te zone a5e organi7mu5ui devia6ii minime 7uhmi5imetrice de 5a
dinamica norma5 a di:erite5or componente o7oa7e trec neoD7ervateF 7i7temu5
7tomatognat 7anc6ioneaz orice aDatere prin prezen6a p5anuri5or oc5uza5e
per:ect congruente Bi a ce5or dou AT' 7imetrice. Acea7t necoordonare
neuromu7cu5ar 7tatic 7au dinamic 7e eJprim prin 7upra7o5icitri
mecaniceF prin mecani7me :iziopato5ogice de reac6ie Bi aprare hiper- Bi
hipotonieF 7pa7mF hipertro:ie mu7cu5ar.
(o5u5 :actori5or 7upra7i7temiciF 9n 7pecia5 endocrini e7te deo7eDit de
importantF deBi in7u:icient cercetat.
aria6ii5e con7te5a6iei endocrine 7e re:5ect atCt 5a nive5u5 homeo7taziei
genera5e a organi7mu5uiF a7pect Dine cuno7cut Bi 7tudiatF dar 9ntr-o m7ur
important Loac un ro5 9n men6inerea homeo7taziei 7peci:ice 7tomatognatice.
+Cn 9n prezent au :o7t de7cri7e pe 5arg modi:icri5e endocrine
mor:o5ogice eJo:acia5e Bi intraora5eF 5imitCndu-7e ace7te de7crieri 5a a7pecte5e
ca5itativeF :r 9n7 a 7e in7i7ta a7upra imp5ica6ii5or unora din aceBti :actori 9n
di7:unc6ia 7tomatognatic.
aria6ii5e cantitative tridimen7iona5e a5e oa7e5or ma7ivu5ui :ecia5 M9n
p5u7: acromega5ieF giganti7mF 7au 9n minu7: nani7m hipo:izarF 7indrom
TumerO modi:ic rapoarte5e dintre mandiDu5F maJi5ar Bi Daza craniu5uiF
precum Bi a5te rapoarte o7oa7e generCnd di7:unc6ia 7i7temu5ui 7tomatognat.
'odi:icri5e mu7cu5are Ma5e ma7eiF tonu7u5uiF re7pectiv contrac6iei
mu7cu5areO vor genera comportamente mu7cu5are anorma5e cu pozi6ionri
*iandiDu5o-craniene pato5ogice.
S-a demon7trat c muBchii 7i7temu5ui 7tomatognatF prin caracteri7tici5e
5or mor:o5ogice MmuBchi mici Bi 7uD6iriO Bi :unc6iona5eF reac6ioneaz primii 5a
3-5
V. BV(985, C. M:HA(,<8
toate tu5Durri5e metaDo5i7mu5ui +-%a din di:erite5e a:ec6iuni endocrine.
*i7:imc6ia mu7cu5ar 7tomatognatic 7e 9n7o6eBte KI ace7te cazuri de
contrac6ii mu7cu5are necoordonateF a7imetria contrac6ii5orF modi:icri a5e
re:5eJe5or cu caractere di:erite decCt 5a a5te nive5e a5e organi7mu5ui
Anoma5ii5e dentare Mde 7tructurF :ormF pozi6ieF vo5umF numrOF
precum Bi a5te tu5Durri a5e denti6iei a7ociate di7:unc6i55or endocrine M7indrom
TumerF $5ine:e5terF acromega5ieF nani7m hipo:izarF 7indrom o'acto-genita5
etc.O 7e re:5ect 9n rea5izarea unor oc5uzii pato5ogiceF traumatizanteF ce
determin devieri a5e mandiDu5ei de 5a traiectorii5e norma5eF eJcur7ii
condi5iene a7imetriceF 7pa7me mu7cu5are Bi contrac6ii mu7cu5are a7imetriceF
tu5Durri parodonta5eF ce creioneaz taD5ou5 c5inic comp5et a5 7indromu5ui
di7:imc6iona5 a5 7i7temu5ui 7tomatognat
'odi:icri5e articu5are din endocrinopatii nu eJc5ud articu5a6ia
temporo-mand9Du5arF determinCnd modi:icri degenerative 5a mve5u5
e5emente5or componente dar Bi importante modi:icri a5e rapoarte5or
articu5areF :apte con:irmate de eJamene5e parac5mice.
*in ce5e eJpu7e rezu5ta 9n mod c5ar imp5ica6ia :actoru5ui endocrinF ca
:ecior 7upta7i7temic. 'ai di:ici5 e7te de 7taDi5it momentu5 ac6iunii 7a5eF
ponderea 7a 9n compara6ie cu a56i :actori etio5ogici care ac6ioneaz 7imu5tan
9n dec5anBareaF perpetuarea Bi mode5area evo5u6iei 7indromu5ui di7:imc6iona5
a5 7i7temu5ui 7tomatognat.
/actorii intra7i7temiei au :o7t 7eparat de7criBi 9n cadru5 teorii5or
re7pective care 7u76in ideea ac6iunii 7ingu5are Moc5uzieF muBchiO. "7te eJc5u7
ac6iunea individua5F decCt 9n cazuri eJcep6iona5e. %hiar teorii5e
etiopatogenice eJi7tente 7e dovede7c in7u:iciente :a6 de comp5eJitatea
7i7temu5ui. *e eJemp5u:
1, , 7M reprezint una din componente5e care prin mor:o5ogia 7a poate
induce 7indromu5 prin :unc6ionare a7imetricF a7incron datorit a7imetriei
mor:o5ogice. *eterminantu5 articu5ar a7imetric in:5uen6eaz dinamica
mandiDu5arF muBchii moDi5izatori ai mandiDu5eiF ducCnd 5a oDo7ea5F durere
mu7cu5ar Bi traumatizarea mecanic a e5emente5or componenteF deci
R7indromu5 durero7 a5 AT'.
A7imetria mor:o5ogic a articu5a6iei temporo-mandiDu5are reprezint o
7tare Dio5ogic norma5. Nu eJi7t condi5 per:ect e5ip7oida5F ci are o 7erie de
neregu5arit6i Bi pante. +rin 9n7Bi natura 5orF organi7me5e vii 7unt 7upu7e
unei a7imetrii Dio5ogice. TreDuie 7 6inem 7eama de ace7t adevr de
neconte7tat Bi de particu5aritatea 7tructura5 Bi :unc6iona5 a articu5a6iei
temporo-mandiDu5are 5a nive5u5 orgamBnu5ui uman: ce5e dou articu5a6ii
7unt unite printr-un corp rigid - mandiDu5a. %a urmareF articu5a6ia va
7anc6iona orice aDatere de 5a mor:o5ogia norma5 prp modu5 de :unc6ionare
3-E
G6,7:9:G5=
9h tandem a ce5or dou articu5a6i temporo-mandiDu5are. AvCnd 9n vedere Bi
a7imetria mor:o5ogic Inatura5 a 7tructuri5or articu5areF rezu5t c 9nc din
etapa :ormrii 7a5e articu5a6ia temporo-mandiDu5ar e7te prede7tinat a 7e
di7:unc6iona5iza datorit a7imetriior anatomice. "vo5u6ia ace7tei a7imetrii Bi
di7:unc6ii u5terioare depindeF de ac6iunea :actori5or 7upra- Bi intra7i7temici
etiopatogenic!
A7imetria mor:o5ogic a AT' poate :i con7titu6iona5 MrarO dar Bi cauza
unor 7o5icitri :unc6iona5e a7imetrice 9nde5ungateF 7au ca urmare a unor
in:ec6iiF traumati7meF tumoriF reumati7m. Interven6ia terapeutic 9n cazu5
mor:o5ogiei a7imetrice a AT' e7te di:ici5 Bi 5imitat Bi prin iatrogenie poate
duce 5a di7trac6ie. /unc6ionarea ta tandem a ce5or dou AT' :ace ca orice
a7imetrie mor:o5ogic 7 conduc 8 o dinamic mandiDu5ar Bi articu5ar
a7imetricF re7pectiv 7o5icitarea a7imetric a grupe5or mu7cu5areF a arcade5or
dentareFF deci teren propice in7ta5rii S*SS. Ace7te a7imetrii mor:o5ogice 7unt
uneori :oarte accentuateF tocat terapeutu5 treDuie 7 Btie 7 aprecieze Bi 7
9n6e5eag 5imite5e tratamentu5ui 7tomato5ogicF 9n 7en7u5 oD6inerii unui echi5iDru
convenaDi5F a unei 7tri de cva7iechi5iDru 5a nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognat
In prezen6a unor a7imetrii mor:o5ogiceF oD6inerea re5a6iei centriceF a
intercu7pidrii maJime treDuie 9n6e5ea7 prin a urmri rea5izarea unui anumit
nive5 a5 :aomeo7tazieiF :r dorin6a de a rea5iza mai mu5t 9ntr-un caz marcat de
modi:icri anatomice importante.
AT' e7te Bi 7ediu5 unor ma5adii 7peci:ice degenerativeF traumaticeF
in:5amatorii etc. *e eJemp5uF AT' poate :i intere7at 9n cadru5 unui
reumati7m po5iarticu5arF evo5uCnd de 5a 9nceput ta cadru5 ma5adiei genera5e Bi
apoi poate dec5anBa un 7indrom di7homeo7tazicF cuprinzCnd Bi a5te e5emente
a5e 7i7temu5ui 7tomatognat.
Articu5a6ia temporo-mandiDu5ar reprezint un cCmp receptor deo7eDit
de e7en6ia5 Bi cu o inerva6ie 7u:icient de Dogat. Traumati7mu5 5oca5 modi:ic
re:5eJe5e de pozi6ionare 7tatic Bi dinamic a mandiDu5ei :a6 de craniu.
+e 5Cng a7imetrii5e mor:o5ogiceF ace7te a:ec6iuni reprezint a5 doi5ea
grup de :actori ce determin deDutu5 unui 7indrom di7:unc6iona5.
S. )aro#on+iul
;e7utu5 de 7u76inere a5 dinte5ui e7te un cCmp receptor :oarte 7en7iDi5 Bi
imp5icat ta reg5area dinamicii mandiDu5are 9n propor6ie de 9-f Mre7tu5 de
3-f - AT'O. *inamica mandiDu5ar e7te in:5uen6at prin di7pari6ia par6ia5 a
parodon6iu5ui ta urma eJtrac6ii5orF modi:icri5or degenerativeF parodontite
margina5eF a:ectCnd pragu5 de 7en7iDi5itate a5 receptori5or peri:erici de 5a
307
V. B8(981, C. M:MM,<V
ace7t nive5. A:ec6iuni5e parodonta5e margina5e conduc ia migrri dentare Bi
tu5Durri a5e oc5uziei 7tatice Bi dinamice.
3. 0in+i I oclu&ie
Oc5uzia dentar reprezint Acheia 9ntregii 7tomato5ogiiYF avCnd ro5u5 de
a 7taDi5iza mandiDu5a 9n pozi6ii5e 7a5e :a6 de craniuF participCnd 5a rea5izarea
unor :unc6ii 7i7temice. /e6e5e oc5uzaie a5e din6i5or particip 5a protec6ia
reciprocF LucCnd un ro5 important 9n a7igurarea unei :unc6iona5it6i optime 5a
nive5 parodonta5F mu7cu5arF articu5ar. Orice denive5are a p5anu5ui de oc5uzie
7au orice inter:eren6 oc5uza5 poate dec5anBa modi:icri pato5ogice 5a nive5u5
e5emente5or 7i7temu5ui 7tomatognat.
A7t:e5F prin atri6ie Bi aDraziune :orma re5ie:u5ui oc5uza5 7e modi:ic pCn
5a ap5atizarea comp5et a cu7pizi5or Bi inver7area :e6ei oc5uzaie cu apari6ia
he5icoidu5ui 5ui Ac8ermannF re5ie:u5 oc5uza5 devenind a7imetric.
!eziuni5e odonta5e coronare pot :avorizaF a5turi de parodontite5e
margina5eF migrri dentare prin pierderea punctu5ui de contact Bi a 7topuri5or
centriceF ducCnd 5a pierderea irever7iDi5 a rapoarte5or oc5uzaie norma5e.
9n conc5uzieF con7iderm c dec5anBarea S*SS e7te rezu5tatu5 ac6iunii
:actori5or cumu5ativi intra- Bi 7upra7i7temici. *eBi deDutu5 7e poate rea5iza pe
un 7ingur e5ement a5 7i7temu5ui 7tomatognatF dereg5ri5e homeo7tazice
u5terioare atrag dup 7ine Bi ce5e5a5te e5emente. A7imetrii5e mor:o5ogice Bi
:imc6iona5e preeJi7tente :avorizeaz apari6ia 7indromu5ui.
Trecerea de 5a norma5 5a pato5ogic 7e :ace treptatF parcurgCnd etape5e
Dinecuno7cuteF de 5a homeo7tazia idea5 5a d97homeo7tazia de decompen7areF
etape care caracterizeaz orice a5t ma5adie.
Comeo$ta&ia i#eal reprezint mode5u5 teoretic rareori 9ntC5nit 9n
practic. "a con7tituie mode5u5 7pre care tindem prin 9ntreaga noa7tr
activitate pro:i5actic Bi curativ.
Comeo$ta&ia normal cuprinde 7itua6ii5e c5inice care 7e aDat :oarte
pu6in de 5a idea5F caracterizCnd de :apt un interva5 de norma5itate a7t:e5 9ncCt
homeo7tazia idea5 9n cazu5 oc5uziei nece7it eJi7ten6a unui point-centricF 9n
timp ce homeo7tazia norma5 admite o aDatereF dar care 7 nu depBea7c
#rnite5e triunghiu5ui de to5eran6 a5 5ui Spirgi M5ong-centricF ?ide-centricO de
eJemp5u.
0$2omeo$ta&ia #e $u$ce%ti*ilitate :ace trecerea de 5a norma5 7pre
pato5ogicF eJi7tCnd uBoare tu5Durri mor:o5ogice 7au :imc6iona5e dar :r
prezen6a 7imptome5or di7:unc68ma5e MuBoare ma5oc5uziiF uBoare a7imetrii
:imc6iona5e etcO.
0$2omeo$ta&ia %reclinic nu prezent tu5Durri 7uDiectiveF dar eJi7t
modi:icri pu7e 9n eviden6 prin eJamene parac5inice Mactivitate e5ectric 9n
3-2
G6,7:5:G5=
re5a6ie de po7tur re5evat e5ectrorniogra:icF 5rgirea 7pa6iu5ui parodontai 5a
din6ii 7upra7o5icita6iF eviden6iat radiogra:ieO.
0i$2omeo$ta&ia #e #e*ut e7te etapa 9n care apar prime5e 7imptome a5e
Do5iiF :ie dureri vagi cu 5oca5izare variaDi5iF :ie zgomote articu5areF dureri
mu7cu5areF dureri parodonta5e etc.
0i$2omeo$ta&ia manife$t e7te 7tadiu5 9n care ma5adia 7e de7:Boar 9n
toat p5enitudinea 7aF mani:e7tCndu-7e puternicF cu po7iDi5itatea unei
preponderen6e: oc5uza5eF mu7cu5areF articu5areF dentareF parodonta5e etc. 9n
ace7t 7tadiuF 7imptome5e 7unt mani:e7te cu a:ectarea grav a :unc6iei
7i7temu5ui 7tomatognatF dar cu po7iDi5it6i de compen7are din partea
organi7mu5uiF con7tante5e e7en6ia5e a5e 7i7temu5ui rmCnCnd prezente.
0i$2omeo$ta&ia #e #ecom%en$are e7te 7tadiu5 comp5ica6i5orF 7emne5e
c5inice Bi parac5imce 7unt mu5tip5eF a:ectarea :unc6iona5 e7te pro:undF
con7tante5e de an7amD5u a5e 7i7temu5ui 7tomatognat - re5a6ia de po7tur[
re5a6ia centricF re5a6ia de oc5uzieF dinamica mandiDu5ar - 7unt grav
dezechi5iDrateF iar capacitatea de compen7are a organi7mu5ui e7te aproape
aD7ent.
Teoria 7intetizatoare di7homeo7tazic eviden6iaz interdependen6a
e5emente5or 7i7temu5ui 7tomatognat Bi interre5a6ia cu metaDo5i7rnu5 genera5 a5
organi7mu5uiF cu activitatea nervoa7 7uperioarF 5uCnd m con7iderare Bi
:actorii 5oca5i 9n interdependen6a 5or.
3-9
.R8
I
* SEMNELE CLINICE ALE
DSEUNCFJLOR
SISTEMULUI STOMATOGNAT
Sindromu5 di7:unc6iona5 a5 7i7temu5ui 7tomatognat prezint nu numai o
etiopatogenie comp5eJF dar Bi o 7imptomato5ogie comp5icatF m cadru5
creia 7emne5e a:ectrii di7:imc:iona5e a 7i7temu5ui 7tomatognat 1$nt
nenumrateF ca Bi 7emne5e a7ociate care conduc diagno7ticu5 ta mod eronat
7pre 7:ere5e mvecinate. TaD5ou5 po5imor: a5 di7:unc69i5or 7i7temu5ui
7tomatognat 7e cere ana5izat 7uD toate a7pecte5e 7a5e 7uDiective Bi oDiectiveF
dna punctu5 de vedere a5 eJamenu5ui c5inic Bi parac5inic.
Intre di:erite5e componente a5e 7i7temu5ui 7tomatognat eJi7t o 7trCn7
core5a6ie mor:o5ogic Bi :imc6ionaTCF ceea ce :ece ca a:ectarea uneia din
verigi5e 7i7temu5ui 7 atrag dup 7ine dereg5area ce5or5a5te. '7ura 9n care
vor :i a:ectate e5emente5e 7i7temu5ui 7tomatognat depinde de nive5u5 unde
ac6ioneaz :actoru5 di7:unc6iona5izant: 7i7temu5 nervo7 centra5F 7i7temu5
nervo7 peri:ericF grupe5e mu7cu5are -nd$#tor"F articu5a6ia t"-0oro-
mandiDu5arF parodon6iu5F 7upra:e6e5e de oc5uzie. Inten7itatea agenta5ui
patogenF durata de ac6iune in:5uen6eaz de a7emenea geneza unei d&1'$n#(&&.
*eo7eDit de important e7te Bi :ectoru5 teren careF de ce5e mai mu5te oriF :ece
ca un traumati7m redu7 7 determine de,BcDi5Dre graveF iar 9n une5e cazuriF
oc5uzii grav dezechi5iDrate 7 nu prezinte 7emne de a:ectare a ce5or5a5te
componente a5e 7i7temu5ui. In7ta5area unei di7:unc6ii cu precdere a7upra
unor e5emente a5e 7i7temu5ui 7tomatognat depinde de a7emenea Bi de raportu5
dintre re7pective5e e5emente 9n ceea ce priveBte capacitatea de rezi7tenp 8
7tre77.
311
V. B8(981, C. M:(AM<8
Apari6ia unui punct de contact prematur 7e poate 7o5da cu aDraziune
dac 7ma56u5 nu e7teIprea dur 9n compara6ie cu capacitatea de adaptare a
ce5or5a56i componen6i. *ac 7ma56u5 e7te durF parodon6iu5 margina5 va :i ace5a
care va 7uporta 9n principa5 trauma oc5uza5. #n 6e7ut parodonta5 7nto7
adaptat 5a e:ortu5 mecanicF va rezi7ta 7tre77-u5ui ec5uzai 9n detrimentu5
articu5a6iei temporo-mandiDu5are Bi a5 muBchi5or moDi5izatori ai mandiDu5eiF
In ace7t modF di7:unc6ia poate a:ecta articu5a6iaF muBchii moDi5izatoriF
6e7uturi5e dento-parodonta5e etc. 7au numai o parte din ace7te e5ementeF
7.1. SEMNE CLNCE ARTCULARE
Articu5a6ia temporo-mandiDu5ar reprezint imu5 din e5emente5e
7i7temu5ui 7tomatognat a:ectate ce5 mai :recvent 9n cadru5 7indromu5ui
di7:unc6iona! Ace7t :apt 7e datoreaz 9n principa5 modi:icrii tipare5or de
miBcare articu5ar Bi microtraumati7me5or ce apar I9n cazu5 unor di7Lunc6ii
cu punct de p5ecare 5a nive5u5 articu5a6iei temporo-mandiDu5areF
Simptomato5ogia e7te comp5eJ Bi cuprinde 7imptome 7uDiective Bi 7imptome
oDiective.
A. *urerea articu5ari
*urerea articu5ar e7te de inten7itate variaDi5 9ncepCnd cu dureri 7urdeF
viiF pCn 5a adevrate Lunghiuri uni- 7au Di5atera5eF apare 9n repau7 Bi poate :i
eJacerDat. 9n miBcareF de oDicei diminea6aF di7prCnd dup cCteva miBcri.
+oate aprea Bi dup prCnz ca urmare a oDo7e5ii Bi 7o5icitrii articu5a6iei "7te
tu5Durarea articu5a6iei temporo-mandiDu5areF care determin ce5 mai :recvent
pacien6ii 7 7o5icite tratamentF pentru c ade7ea ei nu-Bi dau 7eama de
eJi7ten6a cracmentu5ui 7au a a5tor tu5Durri :unc6iona5e.
*urerea pe care pacientu5 o acuz 9n articu5a6ia temporo-mandiDu5ar
poate :i: durere 5oca5F durere re:eritF durere p7ihogenF
aO 0urerea #e origine local 7e datoreaz pato5ogiei 5oca5e Bi poate :i
de origine traumatic prin traumati7m acut 7au cronicF in:ec6ioa7F neop5azic
7au degenerativ 9n artrite5e reumatice. *urerea articu5ar apare uni- 7au
Di5atera5 Bi are[F urmtoare5e zone de iradiere M:ig. 7.3.O:
3. (egiunea articu5a6iei 5. _ona anterioar regiunii
temporo-mandiDu5are[ temporo-mandiDu5are[
,. #nghiu5 goniac[ E. _ona 7uDmandiDu5ar[
3. #reche[ "L (egiunea 7uDoccipita5.
1. Arcada zigomatic[
G6,7:9:G5=
Fig. 7.1. radierea durerii
articulare
DO 0urerea referit apare 9n articu5a6ia temporo-mandiDu5arCF dar e7te
produ7 de proce7e pato5ogice aprate 9n a5te 7:ere. *urerea re:erit poate
proveni dintr-un 7pa7m ai. mu7cu5aturii 9nvecinateF 9n 7pecia5 de 5a ma7eter 7au
prin a:ec6iuni a5e zone5or 9nvecinate: urecheF parotidF o7i:icarea 5igamentu5ui
. 7ti5ohioidianF g5o7odiniiF carcinom nazo:aringian etc.
cO 0urerea %$i2ogen 7au neurogen e7te tipu5 ce5 mai rar 9ntC5nitF dar
treDuie con7iderat ca o po7iDi5itate.
B. Cracmentele i crepitafiile
Cracmentul e7te un zgomot unicF puternicF 9n timp ce cre%itafiile 7unt
zgomote mu5tip5eF de inten7itate mu5t mai mic.
%racmentu5 apare uni- 7au Di5atera5F de inten7itate variaDi5F uneori Leneaz
pacientu5 Bi anturaLu5 7uF ducCnd 5a adevrate p7ihoze. Se datoreazF dup une5e
opiniiF unor artro5i6iF o7teo:i6iF de:ormri degenerative a5e meni7cu5ui. *up a56i
autori apar datorit hiper5aJit6ii
5igamentare Bi cap7u5areF oDo7e5ii muBchi5or
care permit eJcur7ii 5argiF precum Bi
dezechi5iDre5or mu7cu5areF 9n 7pecia5 a5e pterigoidianu5ui eJternF care nu mai
ac6ioneaz armonio7 a7upra co5u5ui Bi meni7cu5ui. S-au
di:eren6iat urmtoare5e tipuri de zgomote articu5are
M:ig. 7.,.O:
Fig. 7.2. Momentul apari[iei
zgomotelor articulare
313
Z Z &!Z..
UJ
S
O
co
UJ
Q
(rv_
precoce
.'3T1*/3
/T
UJ

UJ
Q
X
O
^> ^^
V, B8(585, C. M:(;(,<8
aO #n 7ingur 7unet 5a 9nceputu5 de7chiderii. 9n ace7t cazF meni7cu5
articu5ar 7e miBc 9ntCi 9nainteF iar capu5 condi5u5ui 7e ridic pe7te marginea
9ngroBat a meni7cu5uiF rmCnCnd 9n urma ace7tuia. %Cnd muBchii 7e
re5aJeazF permi6Cnd 9ntoarcerea condi5u5uiF acea7ta 7e :ace :r zgomot Bi
9naintea meni7cu5ui[
DO #n 7ingur zgomot 7pre 7:CrBitu5 de7chiderii Bi 5a 9nceputu5 9nchiderii.
Acea7t variant e7te 9ntC5nit 9n miBcarea de de7chidereF cCndF prin
contrac6ia eJagerat a :a7cicu5u5ui in:erior a5 pterigoidianu5ui eJternF condi5u5
depBeBte marginea anterioar a meni7cu5uiF ceea ce produce zgomotu5. !a
9nceputu5 9nchiderii condi5u5 e7te ce5 care p5eac primu5F trecCnd marginea
meni7cu5ui Bi producCnd zgomot[
cO #n 7unet 5a miL5ocu5 de7chiderii Bi a5tu5 po7iDi5 5a 7:CrBitu5 9nchideriF
caz 9n care meni7cu5 7e miBc mai 9ntCi 7pre 9nainteF condi5u5 depBindu-3 5a
miL5ocu5 de7chiderii. *ac meni7cu5 7e 9ntoarce o dat cu condi5u5
mandiDu5arF nu va aprea nici un zgomot de 9nchidere. *ac meni7cu5
rmCne 9n tran75a6ieF va aprea un zgomot 5a 9nceputu5 9nchideriiF cCnd
condi5u5 trece 9napoi pe meni7e[
dO #n 7unet 5a miL5ocu5 de7chideriiF a5 doi5ea 8 7:CrBitu5 de7chideriiF a5
trei5ea po7iDi5 5a 9nceputu5 9nchiderii. Apare 5a pacien6i cu 8Jitate cap7u5o-
'gamentar 7au cu 7uDiuJa6ie.
Shore de7crie patru tipuri de cracmenteF dintre care trei 9n miBcarea de
de7chidere Bi unu5 9n miBcri5e de 5atera5itate. Ace7te grupuri de zgomote
reprezint doar o 7chematizare a cracmente5or ce 7e pot a7cu5ta 9n articu5a6ia
temporo-mandiDu5ar. *e remarcat c uneori articu5a6ii comp5et 7ntoa7e
produc zgomot.
C. Saltul articular
Sa5tu5 articu5ar 7au miBcarea 7acadat poate aprea uni- 7au Di5atera5F
con7tituind unu5 din 7imptome5e principa5e care determin prezentarea 5a
medic.
*. *evierea mandiDu5ei
*evierea mandiDu5ei poate :i 7tatic 7au dinamic. !a 9nceput nu e7te
oD7ervat de pacientF devine mani:e7t prin creBterea amp5itudinii de7chiderii
gurii. *evierea dinamic e7te Dru7c 9n zig-zagF 7ap 5ent Bi continuF 9n
:orm de S ita5ic.
". SiiD5uJa6ia
SuDiuJa6ia 7e datoreaz creBterii 5aJit6ii e5emente5or periarticu5are.
+oate :i uni- 7au Di5atera5F e7te de oDicei reductiDi5 prin manevre eJecutate
de ctre pacient Bi 7e petrece de regu5f9h ace5aBi moment a5 de7chiderii.
Interpretri5e modeme a5e producerii .7uD5uJa6iei imp5ic o neconcordan6
9ntre contrac6ia :a7cicu5e5or pterigoidianu5ui eJtgmF mani:e7tat prin
314
G6,7:9:G5=
contrac6ia eJagerat a :a7cicu5u5ui in:erior care trece condi5u5 pe7te marginea
anterioar a raeni7cu5ui Bi vCr:u5 tuDercu5ui articu5ar.
/. !imitarea de7chiderii gurii
!imitarea de7chiderii gurii 7e produce datorit :iDrozrii Bi 7c5erozrii
6e7uturi5or periarticu5areF a5teori datorit pozi6ii5or anta5giceF 7pa7mu5ui
mu7cu5ar.
<. B5ocaLu5 articu5ar
B5ocaLu5 articu5arF 9n pozi6ie cu gura 9nchi7 7au de7chi7F 7e produce
datorit apari6iei D5ocrii dinamicii articu5a6iei prin artro5i6iF o7teo:96i
:ractura6iF meni7e p5icaturatF 7pa7m mu7cu5arF mergCnd pCn 5a tri7mu7.
B5ocaLu5 cu gura 9nchi7 e7te mai :recventF apare mai a5e7 diminea6a 7au 9n
timpu5 ma7tica6iei a5imente5or dure 7au 5ipicioa7e.
=.3. SE;NE %!INI%" '#S%#!A("
%on:orm teorii5or dento-mu7cu5areF :izio5ogice Bi p7iho:9zio5ogiceF 7-
ar prea c muBchii 7i7temu5ui 7tomatognat 7unt merimina6iF 9n marea
maLoritate a cazuri5orF 9n producerea di7:unc6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognat.
*i7:imc6ia 7i7temu5ui 7tomatognat poate deDuta ca o tu5Durare parodonta5
7au articu5arF dar :iecare din ace7te tu5Durri va avea e:ect a7upra muBchi5or
moDi5izatori ai mandiDu5ei. Ace7t e:ect 7e mani:e7t 7uD dou :orme: :ie a
unui oD7taco5 mecanic 9n dinamica mandiDu5arF :ie pe ca5ea de:ormrii
in:orma6iei proprioceptive ce modi:ic re:5eJe5e cu punct de p5ecare
peri:ericF cu imp5ica6ii 9n reg5area contrac6iei mu7cu5are. %a urmare a
nece7it6ii devierii dinamicii mandiDuiare de 5a traiectorii5e norma5e de
miBcareF precum Bi datorit apari6iei re:5eJe5or nociceptiveF contrac6ia
mu7cu5ar 7e modi:ic atCt din punct de vedere a5 coordonriiF cCt Bi a5
tonu7u5ui de repau7F a5 capacit6ii de rezi7ten6 5a e:ort. Se in7ta5eaz
necoordonarea contrac6iei mu7cu5areF oDo7ea5F 7pa7m mu7cu5arF dureri
9n7o6ite de tu5Durri de irigareF 9nc'zCndu-7e cercu5 vicio7.
A. *urerea mu7cu5ari
+oate :i 7inguru5 7imptom a5 di7trac6iei 7i7temu5ui 7tomatognat Bi e7te
cauzat de 7pa7me5e Bi oDo7ea5a mu7cu5ar. *urerea mu7cu5ar 7e poate
mani:e7ta 7pontanF dar poate :i dec5anBat 5a tentative5e de moDi5izare a
mandiDu5ei 7au 5a pa5parea ma7ei mu7cu5areF mai a5e7 a in7er6ii5or
mu7cu5are. +oate 5ua a7pectu5 unor miaigii cu 7ediu5 m centura 7capu5araF
muBchii preverteDra'F muBchii gCtu5uiF dar mai a5e7 m ma7eterF tempora5F
pterigoidian eJtern. "7te de inten7itate variaDi5F uneori permanentF
3 I M
V. Bimw, C. M:(A(,<8
oD5igCnd Do5navu5 7 7tea cu din6ii 7trCnBiF dCndu-i o atitudine de :acie7 cri7pat.
9n eJp5ica6ia durerii mu7cu5areFF un ro5 deo7eDit 95 are mecani7mu5
triggera5ui mio:acia5. Termenu5 introdu7 de Trave' Bi (inz5er 9n pato5ogia
mu7cu5ar a 7i7temu5ui 7tomatognat a :o7tY :o5o7it de "de58en Bi ]a:erth 9nc din
393E pentru mu7cu5atura 7pate5uiF
A*urerea mio:acia5Y e7te termenu5 ap5icat ace5or 7indroame dureroa7e care
au originea 9n 7tructuri5e mio:acia5e. _ona triggeru5ui mio:acia5 e7te o zon micF
circum7cri7F care prezintF o hipera5gezieF de unde p5eac impu57uri ce
DomDardeaz creieru5. _ona de re:erin6 e7te zona 9n care 7unt. indu7e durereaF
7pa7mu5 mu7cu5ar Bi a5te mani:e7tri provocate printr-o irita6ie a zonei triggerF
Trave55 Bi (inz5er au determinat zone5e de re:erin6 Bi zone5e trigger mai :recvente
pentru muBchii mio:acia"F
*ureri5e 5a di7tan6 pot aprea 9n regiuni5e cervica5eF 9n centura 7capu5ar
etc. *up /roh5ichF e5e 7e proiecteaz 9n arcadaF zigomaticF gonionF ram
a7cendentF regiunea :ronta5F occipita5F dentar. Bo5navu5 in7i7t 9n 7pecia5
a7upra a5gii5or Drahia5eF cervica5eF auricu5areF o:ta5miceF de unde Bi po7iDi5itatea
devierii diagno7ticu5ui. Nu rareori dureri5e Drahia5e 7unt interpretate Bi tratate ca
7pondi5ite cervica5e. A5gii5e :acia5e pot 9mDrca un caracter de nevra5giiF uneori
pot :i preci7 de:inite Bi 5oca5izateF a5teori iau a7pectu5 unor 7impata5giiF prCnd mai
mu5t dureri va7cu5are decCt nervoa7e. "5e pot iradia 9n regiunea parotidianF 9n
maJi5arF prCnd a :i cauzate de o 7inuzitF dar 7e pot proiecta Bi 9n 5imDF 5uCnd
a7pectu5 unei g5o7odinii.
B. Kipertonia mu7cu5ar
Se 9nregi7treaz 7uD :orma creBterii con7i7ten6ei ma7ei mu7cu5are 5a
pa5pare. %onduce 5a micBorarea dimen7iunii vertica5e de po7tur a etaLu5ui
in:eriorF prin modi:icarea pozi6iei mandiDu5ei. 9n ace7te condi6ii 7pa6iu5
interoc5uza5 5iDer e7te micBorat core7punztor nive5u5ui 'pertoniei. (e:5eJu5
miotatic mandiDu5ar e7te eJagerat.
%. Spa7mu5 mu7cu5ar
Spa7mu5 mu7cu5ar apare 9n7o6it totdeauna de dureri puternice 9n ma7a
mu7cu5ar intere7at Bi de impoten6a :unc6iona5. !a pa5pare muBchiu5 e7te
9:np7tatF cu o con7i7ten6 variaDi5 pCn 5a a7pectu5 de con7i7ten6 5emnoa7.
Arcade5e 7unt apropiateF din6ii 7unt 9n contact. Se 9ntC5neBte de oDicei 7uD :orma
tri7mu7u5ui ma7eterinF dar 7e poate 9ntC5ni Bi 5a nive5u5 a5tor grupe mu7cu5areF uni-
7au Di5atera5F determinCnd dep5a7ri paramediene a5e mandiDu5ei.
*. Kipertro:iaF mu7cu5ar SF
Kipertro:ia mu7cu5ar 7e datoreaz 9n genera5 unei :unc6ii mu7cu5are
eJagerate. "7te evidentF mai a5e7 5a nive5u5 maBteru5ui Bi tempora5i5orF
33E
G6,7:9:G5=
determinCnd proeminenta regiuni5or re7pective. Kipertro:ia ma7eterin 7e poate
9n7o6i de ever7area gonionu5ui Bi accentuarea a7pectu5ui co56uro7 a5 :e6ei. Atunci
cCnd e7te uni5atera5 e7te 9n7o6it de a7imetria :acia5F
". ODo7ea5a mu7cu5ar
/atigaDi5itatea :iDrei mu7cu5are e7te cuno7cut din :izio5ogia genera5. !a
nive5u5 7i7temu5ui 7tomatognatF contrac6ia mu7cu5ar 7e produce 7uD dou :orme:
contrac6ia izotonic Bi contrac6ia izometric. %ontrac6ia mu7cu5ar a5terneaz cu
perioade de repau7F nece7are irigrii Bi re:acerii capacit6ii ae contrac6ie a :iDrei
mu7cu5are. ODo7ea5a muBchi5or 7i7temu5ui 7tomatognatF 9n cadru5 7indromu5ui
di7:unc6ionaiF 7e poate datora :ie 7curtrii pauze5eP0 nece7are re:aceriiF :ie
modi:icrii tipare5orF necoordonrii contrac6iei mu7cu5areF 5ip7ei de antrenament ia
7upra7o5icitri mecanice.
/. !imitarea eJcur7ii5or mandiDuiare
!imitarea eJcur7ii5or mandiDuiare 7e datoreaz hipertoniei mu7cu5areF
7pa7mu5uiFF oDo7e5ii Bi durerii mu7cu5areF care 7i5e7c uneori Do5navu5 7 ev9tp
miBcarea.
G. 'odi:icarea traiectorii5or de dinamic mandiDu5ar
*inamica mandiDu5ara.7e a:5 7uD in:5uen6a determinan6i5or rnor:oP a..F Z
reprezenta6i po7terior de ctre articu5a6ii5e temporo-rnandiDu5areF iar antenuZ de
ctre oc5uzie. 'uBchii moDi5izatori ai mandiDu5eiF care reprezi\bF
:
deterininantu5
:unc6iona5 a5 miBcrii mandiDuiareF prezint o activipu-7uDordonat ce5or5a5te
determinante Mmor:o5ogiceO. Se 7pune de7pre determinan6ii mor:o5ogici c ei
Aprogrameaz activitateaY determinantu5ui :unc6iona5. *ar aBa cum am vzut 9n
cadru5 capito5u5ui de :izio5ogie mu7cu5arF :actorii care coordoneaz activitatea
neuromu7cu5ar 5a nive5u5 7tomatognat 7unt mu5t mai comp5ecBiF imp5icCnd un
contro5 nervo7 riguro7 pentru :iecare etap a contrac6iei.
Se pot 9nregi7tra c5inic drept devieri a5e mentonu5uiF inter:erCnd cu tu5Durri
a5e dinamicii articu5are. "7te di:ici5 a di:eren6ia c5inic 9n ce m7ur tu5Durri5e de
dinamic mandiDu5ar 7e datoreaz 7i7temu5ui neuromu7cu5ar 7au articu5a6iei
temporo-mandiDu5are.
7.3. SEMNE CLNCE PARODONTALE
Semne5e parodonta5e a5e di7:unc6iei 7i7temu5ui 7tomatognat apar ca o
con7ecin6 a 7upra7o5icitrii 6e7uturi5or de 7u76inere prin di7:unc6ie articu5arF
mu7cu5ar 7au prin traum oc5uza5. !a rCndu5 7uF a:ectarea parodonta5 de a5t
etio5ogic decCt ce5e amintite mai 7u7F prin modi:icarea
317
V. B8B985, C. M:HAH,<8
in:orma6iei proprioceptive cu punct de p5ecare 9n parodon6iu5 5ezatF precum Bi
prin tu5Durri de oc5uzie pe care 5e induceF poate determina in7ta5area
7indromu5ui di7:unc6iona5 a5 7i7temu5ui 7tomatognat.
ABa cum con7idera <iic8mannF 6e7uturi5e de 7u76inere parodonta5e
nu-Bi pot men6ine 7tructura norma5 9n aD7en6a :or6e5or de oc5uzie. "7te di:ici5
9n7 de 7taDi5it dac trauma oc5uza5 are un ro5 primar 7au 7ecundar 9n
in7ta5area 7u:erin6ei parodonta5e. %ert e7te c trauma oc5uza5 e7te
:avorizant in7ta5rii parodontopatiei margina5e.
Traumatizat prin :or6e oc5uza5e vertica5eF paraaJia5e 7au orizonta5eF
parodon6iu5 9Bi mani:e7t c5inic 7u:erin6a prin durereF creBterea moDi5it6iiF
rece7iune parodonta5F 7CngerareF modi:icri cantitative Bi ca5itative a5e
:5uidu5ui gingiva5.
A. *urerea parodonta5
*urerea de origine parodonta5 7e datoreaz traumatizrii parodonta5e
prin 7upra7o5icitare oc5uza5. +oate aprea :ie ca urmare a depBirii pragu5ui
durero7 a5 receptori5or parodonta5i 9n urma unui traumati7m oc5uza5 inten7
MDruJi7mOF :ie 9n urma 7o5icitri5or repetate a5e 6e7uturi5or de 7u76inere. "7te
:oca5izat 5a un dinteF dar poate aprea 5a un grup dentar 7au 5a o arcad
9ntreag. Inten7itatea 7a e7te variaDi5 9n :unc6ie de inten7itateaF durata Bi
:recven6a traumei. #neori iradiaz de 5a di7tan6 7au din zone5e 9nvecinate.
Apare de mu5te ori prin 9nc5eBtarea arcade5or.
B. In:5ama6iP parodonta5
Atonei cCnd :or6a oc5uza5 ac6ioneaz a7upra unui parodon6iu 7nto7F
traumati7mu5 oc5uza5 poart denumirea de traumati$m oclu&al %rimar 7au
traumati$m oclu&al %ur. "5 e7te capaDi5 7 determine 5rgirea 7pa6iu5ui
parodonta5F degenerri parodonta5eF creBterea moDi5it6ii dinte5ui 9n cauzF
Len 5a ma7tica6ie datorit unor uBoare agre7iuniF dureri mai mu5t 7au mai
pu6in 5oca5izate. *up une5e cercetri 7-ar prea c traumati7mu5 oc5uza5
primarF 9n aD7en6a unei irita6ii 5oca5eF nu determin apari6ia de pungi
gingiva5e. +rezen6a unei irita6ii duce 5a a5unecarea ctre apeJ a in7er6iei
epite5ia5eF di7trugerea :iDre5or tran77epta5e Bi de7chiderea 7pa6iu5ui parodonta5.
%eea ce rmCne unanim acceptat e7te :aptu5 c un parodon6iu a:ectat de
trauma oc5uza5 prezint modi:icri 7tructura5e Bi metaDo5ice care creeaz
condi6ii5e propice in7ta5rii unei in:ec6ii microDieneF cu tran7:ormarea
inevitaDi5 9ntr-o parodontit margina5 cronic.
*ac traumati7mu5 oc5uza5 ac6ioneaz a7upra unui parodon6iu deLa
a:ectat de o parodontopatie margina5 cronicF e5 e7te denumit traumati$m
oclu&al $ecun#ar. Traumati7mu5 oc5uza5Z 7ecundar are un e:ect agravant
a7upra evo5u6iei Do5iiF accentuCnd r:e7orD6ia o7oa7F 5iza 5igamente5or
parodonta5e Bi a5unecarea in7er6iei epite5ia5e. Tratam5ntu5 prin chiuretaL a5
332
G6,7:9:G5=
pungi5or parodoirta5e cu men6inerea traumei ociuza5e nu a dat rezu5tateF ceea
ce 7uD5iniaz ro5u5 traumei oc5uza5e 9n patogenia 7u:erin6ei parodonta5e.
%. (ece7iunea parodonta5i
*eBi unii c5micieni au de7cri7 rece7iuni parodonta5e datorate traumei
oc5uza5eF nu eJi7t dovezi eJperimenta5e 7igure care 7 a7igure 5egtura
cauza5 9ntre traumati7m Bi rece7iuneF 'c%a5i a de7cri7 rece7iuni parodonta5e
5a nive5u5 din6i5or traumatiza6i oc5uza! Ace7te rece7iuni 7unt 9n7o6ite uneori de
mgroBri a5e :e7tonu5u9 ging9va5 7uD :orm de Dure5etF a7pect c5inic cuno7cut
7uD nume5e de Dure5etu5 5ui 'c%a5i M:ig. 7.3.O. (ece7iuni gingiva5e :oarte
avan7ate 5a nive5u5 :e7tonu5ui gingiva5 ve7tiDu5ar 9n :orm de cu .5aturi5e
:oarte 9nchi7eF a7ociate cu 'ama6ia gingiva5F au :o7t con7iderate ca :iind
cauzate de oc5uzia traumatogen. Ace7t a7pect c5inic poart denumirea de
:i7uri5e 5ui Sti#mann M:ig. 7.1.O.
7&/. 7.3. - Bure5etu5 ini 'c%a5i /ig. 7.1. - (ece7iuniPP gingiva5
D. Tr$-t&%r" parodenta' direct
Nu pu6ine 7unt cazuri5e 9n care traumati7mu5 oc5uza5 primar 7au
7ecundar ac6ioneaz direct a7upra gingiei margina5e :r a 7o5icita prea mu5t
5igamentu5 de7modonta! Traumatizarea direct a parodon6iu5ui margina5 7e
9ntC5neBte de oDicei 9n zona :ronta5 a arcade5orF 9n oc5uzii 3^3 7au care
depBe7c ace7t raport.
". %reBterea moDi5it6ii dentare
%reBterea moDi5it6ii dentare 7e datoreazF 9n principa5F ruperii
traumatice 7au 5izei enzimatice a 5igamente5or parodonta5eF 9n7o6ite de
creBterea 7pa6iu5ui parodonta! *i7trugerea ace7tora poate aLunge pCn 5a
avu57ia dinte5ui 9n cauz.
/. 'igrarea din6i5or
Tran7miterea paraaJia5 a :or6e5or ociuza5e produce re7orD6ii Bi apozi6ii
inega5e 5a nive5u5 o7u5ui a5veo5ar. Ace7te re7orD6ii Bi apozi6ii :er a a:ecta
e7en6ia5 moDi5itatea dinte5uiF produc migrarea ace7tuia 7pre 7pa6ii5e edentateF
migrare cuno7cut 7uD nume5e de :enomen <odon. #neori :a6ete5e de
339
V. B8(98l, C. M:(;(,<8
aDraziune 5a nive5u5 ace7tor din6i indic zona coronarF 9n care 7-au ap5icat cu
precdere :or6e5e traumatice oc5uza5e producCnd dep5a7area din6i5or.
<. SchimDarea 7unetu5ui 5a percu6ie
SchimDarea 7unetu5ui ia percu6ie reprezint un a5t 7emn ai oc5uziei
traumatice. 9n mod norma5F percu6ia dinte5ui 7nto7 produce un 7unet
a7cu6it. !rgirea 7pa6iu5ui parodonta5F edemu5 de7modonta5 care 9nconLoar
rdcina dinte5ui cu parodon6iu5 traumatizat :ac ca ace7t 7unet 7 devin 7urdF
9n:undat.
7.4. SEMNE CLNCE ODONTALE
%oroana dentar reprezint punctu5 de ap5icare a5 :or6e5or oc5uza5e
traumatogeneF a7t:e5 9ncCt e7te natura5 ca urmri5e traumei oc5uza5e 7 7e
imprime Bi a7upra dinte5ui.
A. *urerea dentar
*urerea dentar de origine traumatic 7e poate datora :ie traumati7-
mu5ui oc5uza5 directF unic Bi inten7F :ie e:ecte5or unor traume de inten7itate
redu7F dar repetate. *urerea poate avea inten7it6i variaDi5e Bi 5oca5izri mai
mu5t 7au mai pu6in 5imitate. +oate 5ua naBtere 9n urma :racturii coronare 7au
radicu5are produ7e prin traumati7m oc5uza5 mai inten7F dar poate :i generat
de pu5poii6ii produBi 9n urma 7timu5rii eJagerate prin traum oc5uza5 a
miL5oace5or de aprare a5e pu5peiF care ac6ioneaz prin depunere de dentin
7ecundar. 9n urma aDraziunii produ7e prin inter:eren6 oc5uza5F para:unc6ii
etcF de7coperirea dentineiF uneori de7chiderea camerei pu5pareF determin
hipere7tezii dentinare 7au a:ec6iuni pu5pareF 9ncepCnd cu hiperemia Bi
terminCnd cu necroza pu5par. *urerea de origine dentar aprut prin
traum oc5uza5 are iradieri neaBteptate 9n diver7e zone a5e 7i7temu5ui
7tomatognat 7au regiuni5e 9nvecinate.
B. /ractura dinte5ui
/racturarea dinte5ui 7e produce mai cu 7eam 9n timpu5 eJercitrii
DruJi7mu5ui prin dezvo5tarea unor :or6e traumatice eJce7ive. Se poate 9ntC5ni
7uD :orma :racturii coronareF corono-radicu5are 7au radicu5are. /ractura
coronar poate :i par6ia5F intere7Cnd o por6iune coronar anume. /racturi5e
coronare prin traumati7m oc5uza5 7unt :avorizate de une5e 5eziuni odonta5e
coronare tratate 7au nuF care 7uDmineaz rezi7ten6a dinte5ui 9n cauz.
%. ADraziunea
c
F
#zura din6i5or mai inten7 pe anumite zone coronare poate con7titui un
7imptom a5 traumati7mu5ui oc5uza5. /a6ete5e de aDrazprne ce apar cu ace7t
pri5eL pot avea un tra7eu vertica5F orizonta5 7au oD5icF indicCnd :recven6a
320
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXG6,7:9:G5=
predominant a .-unor miBcri 9n raport cu contactu5 dentarF 9n raport cu a5te5e.
+ro:unzimea aDraziunii Bi 5oca5izarea 7a 5a anumite grupuri dentare o:er indica6ii
a7upra zonei traumatizate eJce7ivF ADraziunea 5oca5izat poate genera 7chimDri
a5e rapoarte5or cramo-mandiDu5are prin Da7cu5area mandiDu5eiF 9n timp ce
aDraziunea genera5izat duce 5a 7cderea dimen7iunii vertica5e. Se 9ntC5ne7c :orme
de aDraziune de di:erite gradeF p5ecCnd de 5a :a6ete de aDraziune a 7ma56u5uiF pCn
5a de7coperirea dentineiF di7pari6ia cu7pizi5or Bi a vo5umu5ui coronar norma5F
de7chiderea camerei puipare. de7:iin6area prin uzur a coroanei dentare.
ADraziunea dentar e7te un 7emn a5 capacit6ii de adaptare Bi rezi7ten6 a
6e7uturi5or parodonta5e 5a 7tre77-u5 oc5uza5.
AD7en6a :a6ete5or de uzur 5a 7uDiec6ii care au depBit ,5-3- de ani treDuie
con7iderat ca un :actor traumatogen ce ac6ioneaz a7upra parodon6iu5ui.
OD7ervarea c5inic 9nde5ungat a unor a7t:e5 de 7uDiec6i a artat c in7ta5area unei
parodontopatii e7te o regu5 9n ace7te cazuri.
7.5. TULBURR ALE ARMONE
MORFOLOGCE A ARCADELOR DENTO-
ALVEOLARE
*tzarmonii5e dento-maJi5are pot aprea 7uD dou :orme: dizarmonii
primare Bi dizarmonii 7ecundare.
>. *izarmonii primare
9n cadru5 7indromu5ui di7:unc6iona5 a5 7i7temu5ui 7tomatognat e5e 7e pot
9ntC5ni 7uD di:erite :orme:
g anoma5ii dentare izo5ate MnumrF :ormF vo5umF heterotopieF tran7pozi6ieF
ectopie dentarO[
g dizarmonii dento-a5veo5are Mcu incongruen6 7au cu 7pa6ierea din6i5orO[
g dizarmonii intra-areade aprute 9e cadru5 anoma5ii5or dento-maJi5are 9n p5an
7agita5 Mproden6ieF retroden6ieOF 9n p5an tran7ver7a5 Mendoa5veo5iaF proa5veo5iaF
proden6iaOF 9n pian vertica5 M7upraa5veo5oden6ie :ronta5 7au 5atera5F
in:raa5veo5oden6ie :ronta5 7au 5atera5O[
g dizarmonii intra-arcade rezu5tCnd din comDinarea ce5or amintiteF deoarece 9n
mod oDiBnuit e5e 7e a7ociazF :cCnd di:ici5 diagno7ticu5.
3,3
V. B8M98l, C, M:MA(,<8 XXXXXXXXXXXXXX[XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
B. *8armon9i 7ecundare
*izarmonii5e 7ecundare 9ntC5nite to cadru5 7indromu5ui di7:unc6ionai a5
7i7temu5ui 7tomatognat 7e pot datora 9n primu5 rCnd accenturii dizarmonii5or
primareF 7uD in:5uen6a :actori5or Diomecanici dezechi5iDran6i. "5e 7e datoreaz
9n primu5 rCnd tendin6ei natura5e de mezia5izare Bi eJ9ruzie pe care o au din6iiF
tendin6 ce 7e mani:e7t ori de cCte ori di7pare punctu5 de contact cu vecinu5
7au cu antagoni7tu5.
*i7pari6ia puncte5or de contact 7e 9nregi7treaz 9n cazu5 eJtrac6ii5or
dentareF precum Bi 9n cazu5 5eziuni5or odonta5e coronareF care a:ecteaz :e6e5e
proJima5e a5e din6i5or. SuD ac6iunea componente5or Bi a tendin6ei de erup6ieF
din6ii 9Bi pierd pozi6ia norma5 9n raport cu antagoniBtii Bi veciniiF 7e
9nregi7treaz migrriF rota6ii ver7ii 5egate de rezu5tanta :or6e5or pe care 5e
primeBte. Odat pierdut punctu5 de contact cu antagoni7tu5F dinte5e
eJtruzeazF iar vecinii 7i 7e apropie de ace7taF 5uCnd naBtere noi puncte de
contact 7uD conveJitatea proJima5 maJim M:ig. 7.5.O.
/5g. 7.5F - 'igrarea din6i5or
7pre 7pa6iu5 edentat
*e7eori ma5pozi6u5e 7ecundare 7unt 9n7o6ite de dezechi5iDre
neuromu7cu5are a5e muBchi5or ridictori ca Bi a5e chingii 5aDio-Lugua5e 9n
raport cu pre7iuni5e 5ingua5e. Interpozi6ia 5imDii 9ntre arcade 7au pre7iunea
eJagerat eJercitat de acea7ta a7upra grupu5ui :ronta5 rea5izeaz 9n :ina5
ve7tiDu5arizarea grupu5ui :ronta5 9n cauz. #ne5e dizarmonii intraarcadice 7e
mani:e7t ca modi:icri a5e rapoarte5or coroan-rdcin. Ace7tea 7e produc
:ie prin aDraziunea coroanei Bi modi:icarea diametre5or :e6ei oc5uza5eF :ie prin
rece7iune gingiva5 Bi a5veo5arF cu 7chimDarea raporturi5or coroan c5inic
-rdcin c5inic.
*e7tu5 de :recvent 7e 9ntC5ne7c 9n cadru5 7emne5or oDiective rea5izri
protetice de:ectuoa7e care modi:ic armonia arcadei
M
dentareF con7tituind
con7o5idri a5e unor 7tri anorma5e 7au generCnd e5e 9n7e5e noi anoma5ii.
*atorit contactu5ui de:ectuo7 9ntre vCr:u5 cu7pizi5or Bi niBa ma7ticatorieF 7e
rea5izeaz DuraLu5 a5imente5or 5a nive5u5 punctu5ui de contact Mimpact
a5imentar vertica5 - A:ood impactionYO. Impactu5 a5imentar produce migrareaF
urmat de 7pa6ierea ce5or doi din6iF pierdereaF punctu5ui de contactF
traumatizarea 5anghetei interdentare Bi rea5izarea de dizarmonii 7ecundare.
322
G6,7:9:G5=
7.8. TULBURR ALE OCLUZE STATCE S
DNAMCE
A. Modificarea principalilor parametri ai ocluziei echilibrate
In :recvente cazuriF 7upra:e6e5e de oc5uzie maJi5ar Bi mandiDu5ar 7unt
di7continuiF 9ntrerupteF 5imitateF datorit edenta6iei par6ia5e interca5ate 7au
termina5eF 7au datorit ma5pozi6ii5or dentare primare Bi 7ecundare. 9n une5e cazuriF
5eziuni odonta5e coronareF con:ec6ionarea unor 7upra:e6e oc5uza5e protetice 7au
oDtura6ii p5a7tice 9n 7uDoc5uzieF 5imiteaz practic 7upra:a6a de oc5uzie.
*i7continuitatea au 5imitarea 7upra:e6ei de oc5uzie maJi5ar Bi mandiDu5ar 7e
a7ociaz pierderii 7topuri5or oc5uza5eF avCnd drept con7ecin6 di7triDuirea inega5
a e:ortu5ui oc5uza5F pierderea raporturi5or mandiDu5o-craniene norma5e.
*atorit dizannonii5or intraarcadice apar anoma5ii a5e raporturi5or
interarcadiceF "Jtruzii5eF migrri5eF edenta6ii57F tratamente5e proteticeF odonta5eF
parodont75e 7au ortodontice greBite determin pierderea armoniei re5ie:uri5or
oc5uza5e. Orientarea norma5 a p5anu5ui de contact 9ntre ce5e dou arcade poate :i
modi:icat prin 9ntreptrunderea arcade5orF 9nc5inarea anorma5 9n. zona :ronta5
7au 9ti cea di7ta5. +5anu5 de oc5uzie nu mai apare :ormat prin 9nBiruirea
armonioa7 a cu7pizi5orF aceBtia :iind denive5a6i unui 9n raport cu ce55a5tF p5anu5
de oc5uzie apare crene5atF oc5uzia rea5iz7ndu-ae prin 9ntreptrunderea ace7tor
crene5uriF cu D5ocarea oc5uziei dinamice Bi traumatizarea e5emente5or 7i7temu5ui
7tomatognat.
%urDe5e de oc5uzie pot aprea modi:icateF uneori pCn 5a inver7area.
curDurii 7agita5e Bi tran7ver7a5e. *ac inver7area curDurii tran7ver7a5e Bi apari6ia
he5icoidu5ui 5ui Ac8ermaim e7te con7iderat drept un :enomen de adaptareF
inver7area curDurii de oc5uzie 7agita5eF :ie ea iatrogen 7au prin ma5pozi6ii primare
Bi 7ecundareF e7te un :actor deo7eDit de dezechi5iDram pentru 7i7temu5 7tomatognat
D5ocat 9n tentative5e 7a5e :unc6iona5e. (o5u5 traumatogen a5 inver7rii curDei de
oc5uzie 7agita5e depinde de numru5 Bi inten7itatea inter:eren6e5or oc5uza5e care 5e
determinF de :or6a mu7cu5ar Bi po7iDi5it6i5e de adaptare a5e 6e7uturi5or.
9ntC5nit :oarte :recventF a7imetria curDe5or de oc5uzie 7agita5e e7te
in7u:icient 5uat 9n con7iderare ca :actor patogenic 9n di74nc6ia 7i7temu5ui
7tomatognat. A7imetria curDe5or 5ui Spee poate :i determinat de o erup6ie
anorma5F de pierderi uni5atera5e a5e din6i5or urmate de eJtruzia antagoniBti5orF de
oDiceiuri vicioa7e etc.
'a7tica6ia uni5atera5 datorat D5ocaLu5ui oc5uza5 Bi in7ta5area cortegiu5ui de
7imptome de7cri7e de Thie5emann e7te o cauz :recvent a
323
V. BV(985, C. M:(;(,<8
a7imetriei curDei iui Spee. "a 7e poate datora uneori unor re:5eJe nociceptive cu
punct de p5ecare 9ntr-o hemiarcad cu dureri dento-parodonta5eF D5ocaLe5or
articu5are uni5atera5e 7au 7u:erin6e5or mu7cu5are mani:e7te pe o 7ingur pari7.
A7imetrii a5e curDei de oc5uzie tran7ver7a5 pot aprea datorit 9nc5inrii
iingua5e 9n eJce7 a din6i5or pe o hemiarcad 9n raport cu a5ta. +rin 9nc5inarea 5or
a7imetricF din6ii vor recepta di:erit :or6a de oc5uzieF iar prin p5anuri5e 5oi 9nc5inate
vor diriLa a7imetric miBcri5e mandiDu5ei.
#n 7imptom oDiectiv important ai 7indromu5ui di7:unc6iona5 95 con7tituie
modi:icarea 9nc5inrii p5ante5or cu7pidien7F care 7e poate produce :ie priri
accentuarea unghiu5ui cu7pidian aD7o5utF :ie prin accentuarea unghiu5ui cu7pidian
re5ativ. 'odi:icarea unghiu5ui cu7pidian aD7o5ut poate :i rea5izat 9ri urma uzurii
prin traumati7m ociuza5 7au prin recon7tituiri de:ectuoa7e protetice 7au p5a7tice
a5e re5ie:u5ui ociuza5. SchimDarea ung5iiu5ui cu7pidian re5ativ 7e rea5izeaz prin
tratamente ortodontice inadecvate 7au prin dizarmonii primare 7au 7ecundareF care
pot accentua 7au diminua 9nc5inarea pante5or cu7pidieneF rea5izCnd inter:eren6e5e
oc5uza5e ce modi:ic traiectoria mandiDuiar cu contact dentar. A5teoriF pante
cu7pidiene aDrupte pot D5oca miBcarea de protruzie 7au de 5ateraii9a5e.
+anta de ghidaL retroinciza9 apare modi:icat prin 7chimDarea 9nc5inrii
din6i5orF produ7 mai a5e7 prin migrri anterioare a5e ace7toraF de7chiderea 5or 7uD
:orm de evantaiF re7taurri protetice incorecte. "denta6ia :ronta5F mai mu5t 7au
mai pu6in 9ntin7F determin di7pari6ia in:5uen6ei inciza5e a7upra dinamicii Bi
7taticii oc5uza5e. 9n :e5u5 ace7taF oc5uzia e7te 5ip7it de determinantu5 7u anteriorF
7upra9ncrcCnd zone5e 5atera5e a5e arcadei Bi articu5a6ia temporo-mandiDu5ar.
<hidaLu5 inciza5 poate :i modi:icat pato5ogic 9n oc5uzii5e adCnciF acoperite
7au 9n acoperiBF 9n oc5uzii5e inver7e :ronta5e. #n :actor important a5 ghidaLu5ui
inciza5 95 reprezint armonia Bi congruen6a grupu5ui :ronta5 mandiDu5arF care prin
9nc5inarea variaDi5 a aJe5or dentareF precum Bi prin nive5u5 margini5or inciza5e
mai mu5t 7au mai pu6in regu5atF poate modi:ica in:5uen6a pantei retroinci7ive
a7upra dinamicii mandiDu5are. Incongruen6a :ronta5 Bi neregu5aritatea arcu5ui
:ronta5 9n 7en7 antero-po7terior pot avea ace5eaBi con7ecin6e a7upra miBcri5or cu
contact dentarF
Over-Let-u5 marcat e5iDereaz miBcri5e mandiDu5areF 9n timp ce over-Let-u5
7trCn7 7e 9nregi7treaz ca un :actor de 7tre77 ociuza5. Over-D9te-u5 e7te un a5t :actor
importantF de contro5 a5 oc5uziei. 9n di7:unc6ii5e 7i7temu5ui 7tomatognat over-Dite-
u5 apare de7eori modi:icat prin eJi7ten6a unei oc5uzii adCnci primare 7au
doDCndite prin pierderea 7priLinu5ui 5atera5. %u cCt over-Dite-u5 e7te mai accentuatF
cu atCt oc5uzia e7te rna@traumatizant. %u cCt
324
G6,7:9:G5=
over-Let-u5 e7te. mai micF cu atCt creBte poten6ia5u5 7u traumatogen. %omDina6ii
variate a5e ce5or dou e5emente ce contro5eaz oc5uzia :ronta5 pot avea e:ecte
mai mu5t 7au mai pu6in traumatogene. A7t:e5F un over-Dite redu7F a7ociat unui
over-Let :oarte 7trCn7F poate :i traumatogenF 9n timp ce Y@ over-Dite mai accentuatF
a7ociat cu un. over-Let mareF e7te mai pu6in pai o ,P datorit e5iDerrii miBcri5or
mandiDu5are prin 5ip7a unui contact anr @ po7terior 7trCn7.
B. %ontactu5 ec5uzai prematur
%ontacte5e oc5uzaie pot avea ioc 9n pozi6ii 7tatice Bi 9n dinamica
mandiDu5ar. *ac 9n rea5izarea raporturi5or de oc5uzie 7piLinu5 oc5uzrI F
rea5izeaz concomitent pe toat arcadaF di7triDuirea :or6e5or de oc5uzi-:ace pe to6i
din6iiF :iecare din ei participCnd ia 7taDi5irea contactu5ui oc G V "rup6ia Bi
dezvo5tarea norma5 a 7i7temu5ui 7tomatognat a7igur un a7pc-armonio7 a5
arcade5or norma5e natura5eF 9n cadru5 crora contactu5 7ia. cu7pidian e7te a7igurat
prin rea5izarea ega5 a 7priLinu5ui prin in9ermed ce5or trei grupe de cu7pizi de
7priLin: grupai mandiDuiar 5atera5F gnu mandiDu5ar :ronta5 Bi grupu5 maJi5ar
5atera5F Orice contact oc5uza5 V.I 9mpiedic coaptarea uni:ormF a zone5or de
7priLin Bi a puncte5or de corur.F oc5uza5 poart denumirea de contact oclu&al
%rematur. %ontactu5 ociuz. prematur apare 9n oc5uzia 7tatic Mia 7:CrBitu5
traiectoriei terminai-: oc5uzieOF 7au 9n oc5uzia dinamic atunci cCnd inter:ereazF
traiectY. -miBcare mandiDu5ar cu contact dentar M:ig. 7.E.O
7&/. =.6. N Cont#t 0r"-t$r
> 1tt&# 6 - 'n
d&n-&#2
%ontactu5 prematur e7te totdeauna traumatogen pentru e5emente5e
7i7temu5ui 7tomatognat. %apacitatea traumatogen a unui punct de contact
depinde de mai mu56i :actoriF cum ar :i: 5oca5izarea punctu5ui de contactF mrimea
punctu5ui de contactF 7tarea 7upra:e6e5or 9n contact. A7t:e5F cu cCt un punct de
contact e7te mai 9ntin7 9n 7upra:a6F cu atCt :or6a de :recare creBte Bi o dat cu eaF
Bi poten6ia5u5 7u patogen. #n punct de contact redu7
3,5
V. B8(981, C. M:(;(,<5M
ca 7upra:a6F dar rea5izat 9ntre dou 7upra:e6e rugoa7eF poate :i tot atCt 7au chiar
mai traumatogen decCt un punct de contact 9ntin7 pe o 7upra:a6 Dine 5u7truitF
datorit coe:icientu5ui de :recare cre7cut. " Dine ca 7upra:e6e5e de contact 7 :ie
conveJe pentru a reduce po7iDi5itatea contactu5ui 9n 7upra:a6 p5an care 7e
rea5izeaz pe 7upra:e6e mai 9ntin7e.
%ontacte5e pot :i mu5tip5e Bi 7imetriceF p7trCnd mandiDu5a 9ntr-o pozi6ie
apropiat 7au aproape identic cu re5a6ia centric 7au cu pozi6ia de intercu7pidareF
:r a o devia anteriorF po7terior 7au 5atera5. Ace7t :ept 7e 9ntCmp5 rareori
deoarece prezen6a unor contacte de oc5uzie re7trCn7e creeaz ceea ce 7e numeBte o
in7taDi5itate oc5uza5. In7taDi5itatea oc5uziei 7e 7o5deaz cu contrac6ia diver7e5or
grupuri mu7cu5areF 9n 7copu5 de a g7i mandiDu5ei o pozi6ie cu contacte mu5tip5eF
7taDi5izCnd a7t:e5 rapoarte5e ce5or dou arcade. %ontacte5e care produc o dep5a7are
eJcentric a mandiDu5ei
R r . enurnire amtacte #eflective (#eviante", 7pre deo7eDire de ce5e5a5te care
.. . b -RR R NJit"lccT'1Ge tr,'
1
#eviante". #neoriF datorit 7pa7me5or grupe5or
. ^e.ee. uFXitPo-i0a nu p7treaz traiectoria termina5 de oc5uzieF ci
:ca @ % Ar....ILZ[. iu9Ftipunerea unor dezechi5iDre mu7cu5are creeaz
Q bA .X[ :Ci !IiterrLnarea contacte5or oc5uza5e de intercu7pidare 7au . .ic - r 81P19,V.
-Z.-b -7:iCnu mai 9ntCi o terapie de re5aJare mu7cu5ar.
mv
n-.a n-\FYZQZ i&2 ereziei
7t7tice "va5uarea c5inic a oc5uziei 7tatice Bi dinamice nu 7e poate e:ectua :r o
9nregi7trare a re5a6ii5or cranio-mandiDu5are. In tendin6a 7a de a 7taDi5i contactai de
intercu7pidare maJim M0a pacien6ii cu !ong %entricO 7au de oc5uzie centric M5a
pacien6ii cu +oint %entricOF mandiDu5a p5eac de 5a pozi6ia de repau7F ridicCndu-7e
7pre maJi5ar 7uD ac6iunea muBchi5or ridictori. Traiectoria pe care o parcurge
mandiDu5a 9ntre pozi6ia de po7tur Bi intercu7pidare maJim poart denumirea de
traiectorie terminal %o$tural, iar traiectoria de 9nchidere 9n oc5uzie centric 7e
numeBte traiectorie terminal centric. In di7:unc6ii5e 7i7temu5ui 7tomatognat
acea7t traiectorie e7te inter:eratF 9n por6iunea 7a :ina5F de contacte %remature
7au contacte #e interferen+ 7au interferen+e oclu&ale.
#neori re5a6ia centric coincide cu intercu7pidarea maJimF darF 9n marea
rimLoritate a cazuri5orF acea7t core7ponden6 nu eJi7tF mandiDu5a :iind dep5a7at
uBor 9ntr-o direc6ie oarecare. Atunci cCnd intercu7pidarea maJim 7e e:ectueaz 9n
a:ara triunghiu5ui de to5eran6 oc5uza5F e7te nece7ar determinarea contacte5or
de:5ective. "Ji7t cazuriF aBa cum aminteam mai 7u7F 9n care contacte5e nu
rea5izeaz dep5a7area mandiDu5eiF dar 9mpiedic coaptarea 5or armonioa7. m
9n cadru5 inve7tigrii oc5uziei 7tatice e7te po7iDi5 ca 7emne5e oc5uziei 7 nu
:ie re7pectate 9ntocmai. *in cauza depBiri5or de:5ective a5e
3,E
G6A7:9:G5=
mandiDu5eiF 5inii5e mediene a5e ce5or dou arcade nu coincidF devierea
mandiDu5ei :iind uneori :oarte 9n7emnat. ABa cum artam mai 7u7F over-
Dite-u5 poate :i :oarte accentuatF over-Let-u5 7trCn7F moderat 7au marcat. 9n
une5e cazuri 7e 9ntC5neBte oc5uzia de7chi7 7au oc5uzia inver7. _one5e
5atera5e pot contacta raporturi mezia5izate '# di7ta5izateF iar 9n 7en7
tran7ver7a5 oc5uzia poate :i norma5F cu7pid pe cu7pidF inver7 7au
9ncruciBat. (aporturi5e o7oa7e Bi articu5are pot aprea 7chimDate datorit
ma5pozi6ii5or cranio-mandiDu5areF 5a rea5izarea crora muBchii particip
inega5. %ontactu5 rea5izat 9n zona anterioar treDuie p5a7at 9n treimea inciza5
a :e6ei ora5e a :ronta5i5or maJi5ariF iar pentru din6ii mandiDu5ari pe marginea
5or inciza5. 9n oc5uzii5e adCnciF zona de contact 7e poate a:5a :oarte aproape
de marginea gingiva5 a :e6e5or pa5atina5e. Atunci cCnd oc5uzia e7te adCnc
7au dac over-Let-u5 e7te redu7F contactu5 e7te p5a7at pe :a6a ve7tiDu5ar a
:ronta5i5or mandiDu5ari 9n oc5uzii5e inver7e 7e 9ntC5neBte contactu5 ve7tiDu5ar
maJi5ar Bi ora5 mandiDu5ar.
%ontacte5e de 7priLin pentru zona 5atera5 7unt rea5izate dup principiu5
eu7pid-:o7et Mconcep6ia gnato5ogicO 7au principiu5 cu7pid-amDrazur
Mconcep6ia +an8eU-'armO. *atorit ma5pozi6ii5or dentareF 9n timpu5 rea5izrii
contacte5or de 7priLin e7te po7iDi5 ca ace7tea 7 :ie p5a7ate pe pante5e
cu7pidieneF rea5izCnd a7t:e5 o traumatizare permanent a parodon6iu5uiF
accentuCnd in7taDi5itatea mandiDu5ei 9n pozi6ii5e de contact oc5uza5.
*. 'odi:icri a5e oc5uziei dinamice
Ana5iza oc5uziei dinamice 7e e:ectueaz 9n cadru5 unor miBcri te7t
imprimate mandiDu5eiF precum Bi m timpu5 miBcri5or de ma7tica6ieF :ona6ieF
deg5uti6ie. Ana5m miBcri5or te7t MretruzieF protruzieF 5atera5itate dreapt Bi
7tCngO eviden6iaz de mu5te ori prezen6a unor D5ocaLe oc5uza5e 7au a unor
pante de a5unecare traumatizante.
'iBcarea de retruzie rea5izat 9ntre 9ntercu7pidarea maJim Bi re5a6ia
centric poate :i D5ocat de une5e contacte prematureF 9mpiedicCndu-7e a7t:e5
eJcur7ia mandiDu5ei ctre re5a6ia centric 9n timpu5 deg5uti6iei.
9n miBcarea de retru&ie puncte5e de contact prematur 9n zona 5atera5
apar pe pante5e di7ta5e a5e 5atera5i5or mandiDu5ari Bi mezia5e a5e cu7pizi5or
maJi5ari M:ig. 7.\.O. Inter:eren6a oc5uza5 aprut pe ace7t tra7eu a5 miBcrii
mandiDu5are prezint un accentuat poten6ia5 patogenF prin :aptu5 c durata
contacte5or de oc5uzie Bi inten7itatea :or6ei 7unt deo7eDit de ridicate. Atunci
cCnd di7:unc6ia e7te gravF pacientu5 interpune 5imDa 9ntre arcade pentru a
diminua trauma oc5uza5 9n deg5uti6ie.
327
V. B8R5.8T, C. M:(A(,<8
8f9
/ig. 7F7. R %ontacte premature
9n r"tr$%&"
7&/. 7.2F N %ontacte premature
9n protruzie
)rotru&ia poate 9nregi7tra contacte premature 9n zona 5atera5 M:ig. 7.2.OF
care 7 9mpiedice ghidaLu5 anterior a5 oc5uziei pe panta retroinci7iv. %u cCt
oc5uzia e7te mai adCncF cu atCt traiectoria de protruzie e7te mai mare. +uncte5e de
contact prematur a5e zonei anterioare 9n miBcarea de protruzie 9mpiedic contactu5
echi5iDrat a5 9ntregu5ui grup :ronta5 9n ghidaLu5 miBcriiF rea5izCnd o 7upra9ncrcare
a din6i5or care p7treaz contactu5.
'iBcri5e te7t cu orientare ctre lateral #rea%ta Bi $tnga pot pune 9n
eviden6 o inega5itate a traiectorii5orF datorit D5ocrii miBcrii prin oD7taco5e
oc5uza5eF 7au datorit orientrii 5or di:erite 9n :unc6ie de p5anuri5e 9nc5inate care 5e
conduc. "Ji7ten6a unei :unc6ii de protec6ie canin 7au a unei :unc6ii grup prin
diriLarea prin 9ntreg grupu5 5atera5 7unt 9n genera5 acceptate ca norma5e. 9n
miBcarea de 5atera5itate 7e 9nregi7treaz activitatea traumatogen cea mai inten7
5a nive5u5 inter:eren6e5or ce pot aprea pe partea inactiv 7au de Da5an7 M:ig. 7.9.OF
prin tran7:ormarea mandiDu5ei 9ntr-o pCrghie de grad in:eriorF deci mai
traumatizant. In mu5te cazuriF miBcarea de 5atera5itate 7au protruzie provoac Bi o
uBoarF moDi5izare a din6i5or a:5a6i 9n contact prematur.
/ig. 7.9. - %ontacte premature
ta 5atera5itate
3,2
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXG6,7:9:G5=
7.7. MODFCAREA RELA|LOR
FUNDAMENTALE ALE MANDBULE
9n cadru5 di7:unc6ii5or 7i7temu5ui 7tomatognatF re5a6ii5e mandiDu5o-
craniene 7unt de7eori in:5uen6ate ca urmare a modi:icri5or aprute 5a nive5u5
articu5a6iei temporo-mandiDu5areF a muBchi5or moDi5izatori au a raporturi5or
oc5uza5e.
'a5re5a6ia mandiDXoVcranian reprezint entitatea c5inic ce 7e
caracterizeaz prin modi:icarea re5a6iei de po7tur 7au^Bi a re5a6iei centrice cu
con7ecin6a a5terrii repere5or norma5e Bi in7ta5area unor :enomene
di7:unc6iona5e 7uDiective Bi oDiective 5a nive5u5 9ntregu5ui 7i7tem 7tomatognat
M. Bur5uiO.
'orri7 Bi Shore c5a7i:ic a7t:e5 re5a6ii5e intermaJi5are anorma5e produ7e
prin contacte de:5ective: re5a6ii mandiDu5o-craniene protruzive Mc5a7a IOF re5a6ii
mandiDu5o-craniene retruzive Mc5a7a a K-aOF creBterea dimen7iunii vertica5e
Mc5a7a a K5-aOF re5a6ii mandiDu5o-craniene de 5atera5itate Bi protruzie datorate
oc5uziei 9ncruciBate Mc5a7a a I-aO Bi reducerea dimen7iunii vertica5e Mc5a7a a
-aO. Barre55e o:er o c5a7i:icare a7emntoare a :orme5or c5inice de
di7:unc6ie a5e 7i7temu5ui 7tomatognatF 9n7o6ite de pierderea re5a6ii5or cranio-
niandiDu5are norma5e. A7t:e5F autoru5 9ntC5neBte urmtoare5e c5a7e c5inice de
dep5a7are anorma5 a mandiDu5ei 9n raport cu craniu5: c5a7a I - dep5a7are
anterioar 7au antero-5atera5[ c5a7a a Ii-a - dep5a7are po7terioar 7au
po7tero-8tera5[ c5a7a a I5I-a - dizarmonii prin creBterea 7pa6iu5ui #Der[ c5a7a
a I-a - dizarmonii prin micBorarea 7pa6iu5ui 5iDer. In practic am 9ntC5nit
9n7 Bi :orme c5inice care nu 7e pot 9ncadra 9n nici una din c5a7e5e 5ui Shore
7au Barre55e.
AvCnd 9n vedere incon7ecven6e5e c5a7i:icri5or amintite mai 7u7
M7ingure5e eJi7tente 9n 5iteratura de 7pecia5itateO 9n urma unei eJperien6e
c5inice de pe7te dou deceniiF am c5a7i:icat aDateri5e de 5a norma5 a5e reia6i5or
mandiDu5o-craniene :undamenta5e pe Daza unor criterii mor:o5ogice Bi
:unc6iona5e care eviden6iaz direc6ia de dep5a7are a mandiDu5ei Bi orientea&
tratamentul #e re%o&i+ionare man#i*ular prin #e%la$area man#i*ulei n
$en$ul o%u$ anomaliei #e %o&i+ie.
%5a7i:icarea pe care o uti5izm X c5inic inc5ude tota5itatea pato5ogiei 5a
care ne re:erim Bi cuprinde 9n principa5 trei c5a7e de ma5re5a6ii mandiDu5o-
craniene: c5a7a I - ma5re5a6ii mandiDu5o-craniene eJtrapo7tura5e[ c5a7a a Ii-a
-ma5re5a6ii mandiDu5o-craniene eJcentrice Bi c5a7a a I5I-a - ma:re5a:ii
mandiDu5o-craniene comp5eJe eJtrapo7tura5-eJcentrice M. Bur5uiO.
3,9
V. B8R98l, C. M:(AH,<8
%!ASA 3 - maireia6ii mandiDu5o-craniene e.tra%o$turale>
,. I prin rota69e:-
3. 9n p5an 7agita5 Mprin ridicarea 7au coDorCrea mandiDu5eiO[
,F 9n p5an orizonta5 Mprin deviere dreapta 7au 7tCngaO[
B. N prin tran75a6ie Manterioar au po7terioarO[
C. mixte.
%!ASA A II-A N maireia6ii mandiDu5o-craniene e.centrice> ,
I prin rota6ie:
3. 9n p5an 7agita5 Mprin ridicarea 7au coDorCrea mandiDu5eiO[
,F 9n p5an orizonta5 Mprin deviere dreapta 7au 7tCngaO[
B. N prin tran75a6ie Manterioar 7au po7terioarO[
%. N prin Da7cu5are Mantero-po7terioarF tran7ver7a5F oD5icO[
*. - miJte.
%!ASA A III-A - maireia6ii mandiDu5o-craniene com%le.e
e.tm%o$tural1e.centrice.
i 'aireia6ii manct5Duto-craeiene eJtrapo7tura5e de c5a7 I pot :i de cauz
pur :unc6iona5 Bi 7e datoreaz mo#ificrilor ec2ili*rului tonic antigravfic
care apar 9n cadru5 7chemei Brodie-Ac8ermann-!eLoUeuJ.
Tu5Durri5e tonu7u5ui mu7cu5ar pot proveni din a5terarea mecani7me5or
tonice de7cri7e 5a capito5u5 A(e5a6ia de po7tarY 5a care 7e pot aduga unii
:actori c5inici cum ar :i 2i%ertonia reactiv inflamatorie care poate merge
pCn la $%a$m (tri$mu$" etc.
!a 7uDiec6ii 9n vCr7tF 5a Do5navii 7u:erinzi de ma5adii cronice care au
pre7upu7 7pita5izri 9nde5ungateF :in anumite ma5adii neuro5ogice 7e poate
in7ta5a 2i%otonia mu$culaturii man#ucatoare care contriDuie Bi ea 8
modi:icarea re5a6iei po7tura5e.
'a8e5a6i5e mandiDu5o-craniene eJtrapo7tura5e de c5a7 I pot 7
recunoa7c Bi cau&e morfologice, inflamatorii, traumatice, tumorale, care
inter:ereaz mecani7me5e pozi6iei po7tura5eF 9mpiedicCnd mandiDu5a 7 ating
ecniiDmi norma5.
9n :unc6ie de rezu5tanta ac6iunii mu7cu5aturii manducatoare a:ectate prin
hipo- au 'pertonie ia naBtere o rezu5tant ce 7taDi5izeaz mandiDu5a 9n a:ara
re5a6iei po7tura5e.
AvCnd iii vedere direc6ia dep5a7riiF ma5re5a6ii5e mandiDu5o-craniene
eJtrapo7tura5e 7e pot produce prin rota6ie 9n p5an 7agita5 Bi orizonta5 Mc5a7a I
-7uDdiviziunea BO Bi miJte Mc5a7a I - 7uDdiviziunea %OF
Mairela+iiie man#i*ulo1craniene e$etm%o$furaL' $u*#ivi&iunea, ,1l
prin rota+ie n -urul a.ului *icon#ilian in %lan $agital 7e pot produce prin
ridicarea Bi %rin co*orrea man#i*ulei, e5e caracteriL7Cnd c5'c modi:icri
330
G6,7:9:G5=
de tonu7. Ace7te ma5re5a6ii 7e pun 9n eviden6 prin modi:icri aprute 5a
nive5u5 repere5or re5a6iei po7tura5e. 9n timp ce reperu5 articu5ar rmCne
con7tantF apar modi:icri 5a nive5u5 reperu5ui mu7cu5ar Mprin 9nregi7trarea de
hipertorui Bi 7pa7m pe ridictori Bi hipotonii pe coDorCtoriO. !a nive5u5
reperu5ui o7o7 7e 9nregi7treaz o diminuare a etaLu5ui in:erior a5 :e6ei M:ig.
7.3-.OF cu micBorare '# chiar o de7:iin6are a 7pa6iu5ui interoc5uza5 ca Bi a
7pa6iu5ui *onder7. *e a7emeneaF Duze5e 7unt 7trCn7 apropiate.
9n cadru5 ace7tor ma5re5a6ii Mprin rota6ie 9n p5an 7agita5O 7e poate
9nregi7tra Bi o a doua :orm c5inic 9n cadru5 creia 7e produce o coDorCre a
mandiDu5ei M:ig. 7.33.O. Sen7u5 de modi:icare a repere5or e7te inver7 :a6 de
:orma c5inic precedent Mreper articu5aiZ normai hipertonii pe coDorCtoriF
hipotonii pe ridictoriF creBterea 7pa6iu5ui interoc5uza5 Bi a 7pa6iu5ui *onder7F
eventua5 :anta 5aDia5 de7chi7O. #ne5e modi:icri mor:o5ogice apar prin
tu5Durri de dezvo5tare M7upraa5veo5oden6ieO 7au prin protezri incorecteF
contriDuind a7t:e5 5a conturarea unui taD5ou de ma5re5a6ii mandiDu5o-crardene
c5a7a I 7uDdiviziunea A-3 prin coDorCrea mandiDu5ei.
Fig.
7.10. -
Malrela[ii mandibulo-craniene extraposturale clasa
sN>M.U.V.N%?# A3l
prin rota[ie n plan sagital cu
ridicarea mandibulei
Fig. 7.11. 3 M#l*?l#W.. "#%M.>Nl!3L*#%.?..?
extraposturale clasa 1 subdiviziunea A-l prin
rota[ie n plan sagital, prin coborrea
mandibulei
331
ZY 76i.LtoLp6F.F
V. B8(98M, C. M:(AA,<8
7a*elul .1. 1 Cla$a 1 1 Malrela+ii man#i*ulo1craniene e.trY%o$turale
1 , ,. 1%rin rota+ie
1. n %lan $agital
'"%ANIS' ("+"(
A(TI%#!AP
F ("+"(
'#S%#!A(
("+"(
o7o7
("+"(
*"NTA(
("+"(
!IN<#A55
("+"(
!ABIA!
(idicarea
9vtadihu5ei
norma5 - hipertonie pe
muBchii ridictori
- hipotonie pe
muBchii coDorCtori
*i :ree-?aU
7pace 11
7pa6iu5
*onder7 11
Duze5e 7trCn7
5ipite
%oDorCrea
'andiDu5ei
norma0 - hipotonie pe
muBchii ridictori
- hipertonie pe
muBchii coDorCtori
*= :ree-?aU
7pace =T
7pa6iu5
*onder7 99
*u&ete
nu 7unt
:a contact
Malrela+ii man#i*ulo1craniene cla$a 5 $u*#ivi&iunea ,1S 7e producF
aBa cum arat Bi c5a7a 5orF prin rota6ie 9n p5an orizonta5 ctre dreapta M:ig.
7.3,.O 7au ctre 7tCnga M:ig. 7.33.O- 9n cadru5 ace7tei 7uDdiviziuni 7e
9nregi7treaz re5a6ii articu5are norma5e de partea ctre care 7e produce
deviereaF iar pe partea opu7 9nregi7trm o tran75a6ie anterioar a condi5u5ui.
(eperu5 mu7cu5ar pune 9n eviden6 o hipertonie aprut pe :a7cicu5e5e
diductoare Bi 9n principa5 5a nive5u5 muBchiu5ui pterigoidian eJtern de partea
opu7 devierii. (e5a6ii5e interociuza5e 7unt a:ectate 9n :unc6ie de gradu5
devieriiF iar gnathion-u5 7e 7itueaz paramedianF
/ig. 7.3,. - 'a5re5a6ii mandiDu5o-craniene
eLrtr7po7tura5e c5a7a I 7uDdiviziunea A-, prin
rota6ie 9n p5an orizonta5 ctre dreapta
/ig. 7.33. V'-a5reia6ii mandiDu5o-craniene
eJtrapo7tora5e c5a7a 3 7uDdiviziunea A-,
prin rota6ie 9n pian orizonta5 ctre 7tCnga
332
G6,7:9:G5=
7a*elul .S, 1 Cla$a 1 - Malrela+i man#i*ulo1craniene e.tra%o$tvrale
,. I%rin rota+ie S. n %lan ori&ontal
'"%ANIS' ("+"(
A(TI%#!A'
("+"(
'HIS%#!A"
("+"(
o7o7
("+"$
*"NTA(
devierea
dreapta a
mandiDu5ei
- n - pe partea dreapt:5
- tran75a6ie anterioar
pe partea 7tCnga
hipertonia
pterigoidianu5ui
eJtern 7tCng
gnathion ctre
dreapta
oc5uzie
9ncruciBat
devierea
7tCnga a
mandiDu5ei
- n - pe partea 7tCnga
- tran75a6ie anterioar
hipertonia
pterigoidianu5ui
eJtern drept
gnathion ctre
7tCnga
oc5uzie
9ncruciBat
Malrela+ii man#i*ulo1craniene cla$a 5 $u*#ivi&iunea B 7e produc ca
urmare a unei tran$la+ii man#i*ulare ctre anterior M:ig. 7.31.O 7au ctre
%o$terior M:9g. 7.35.O. Atunci cCnd tran75a6ia e7te anterioar 7e eviden6iaz
dep5a7area core7punztoare a condi5i5or 9n articu5a6ia temporo-mandiDu5arF
hipertoniaI propu57ori5or Bi hipotonia retropu57ori5orF cu modi:icarea
raporturi5or oc5uza5e 9n po7turF propu57area mentonuiui cu inver7area treptei
5aDia5e Bi Btergerea Ban6u5ui 5aDio-mentonier.
/ig. 7.35. - 'a5re5a6ii mandiDu5o-
craniene eJtrapo7tura5e c5a7a I
7uDdiviziunea B prin tran75a6ie
ctre po7terior
333
/ig. 7.31. - 'a5re5a6ii mandiDu5o-
craniene eJtrapo7tura5e c5a7a I
7uDdiviziunea B prin tran75a6ie
ctre anterior
V. B8(985, C. M:MAMA<8
Atunci cCnd tran75a6ia 7e produce ctre po7terior e7te cauzat de o
preponderen6 a activit6ii retropu57or95or care produc tran75a6ia po7terioar a
condi5i5or Bi mandiDu5eiF
7a*elul .3. N Cla$a 5 1 Malrela+ii man#i*ulo1craniene e.tra%o$turale B.
1%rin tran$la+ie ($%re anterior $au %o$terior"
3 I"%ANIS' ("+"(
A(TI%#!A'
("+"(
'#S%#!A(
("+"(
*"NTA(
("+"(
!ABIA!
T ram5a6ia anterioar i
mandiDu5ei
condi5i
p5a7a6i anterior
- hipertonia propu57ori5or
- hipotonia retropu57ori5or
c5a7a III
Ang5e
treapt 5aDia5a
inver7at
i iim$@@m po7tenoar ^i
mandiDu5ei
condi5i p5a7a6i
po7terior
- hipertonia retropu57ori5or
- hipotonia propu57ori5or
c5a7a II
Ang5e
treapt 5aDia5i
accentuat
Mmlrela+tie man#i*ulo1craniene cla$a 5 $u*#ivi&iunea C cuprind ma5re5a6ii
eJtrapo7tura5e miJteF ne7i7tematizateF 9n care pot 7 apar toate :orme5e de mai
7u7: prin rota6ie Bi tran75a6ieF comDinateF ceea ce creeaz un taD5ou c5inic variat Bi
po5imor:.
'e5a6ia centric e7te a:ectat :recvent 9n di7:unc6ii5e 7tomatognatice ca
urmare a unui comp5eJ de :actori care 6in de oc5uzieF parodon6iuF articu5a6ie
temporo-mandiDu5arF 7i7tem neuromu7cu8r a:erent. SchimDarea pozi6iei de
re5a6ie centric e7te de o gravitate pro:und pentru echi5iDru5 7i7temu5ui
7tomatognat. "a 7e produce prin modi:icarea pozi6iei mandiDu5are 9n ce5e trei
p5antai a5e 7pa6iu5ui. Toate ace7te dep5a7ri a5e o7u5ui mandiDu5ar 7e pot petrece 9n
p5an 7agiiaiF :ronta5 Bi orizonta5F avCnd 7en7u5 de dep5a7are ctre mezia5F di7ta5F
paramedian dreapta 7au 7tCnga. ,.ele #u% care $e rote'te man#i*ula $unt
ntot#eauna %er%en#iculare %e %lanul n care $e #e$f'oar #evierea man#i*ulei.
Ace7te devieri care aduc mandiDu5a 9n re5a6ie mandiDu5o-cranian eJcentric pot :i
cauzate de oD7taco5e articulare care 9mpiedic pozi6ionarea centric corect a
condi5i5orF 7pa7mu5 mu$cular cauzat de oDo7ea5 7au re:5eJe nociceptiveF contacte
#eflective.
'a5reia6ii5e mandiDu5o-craniene eJcentrice de c5a7a a Ii-a indu7e prin
mecani7me5e conturate mai 7u7 pot rea5iza rota6ii a5e mandiDu5ei 9n p5an 7agita5 Bi
orizonta5 Mc5a7a a I5-a 7uDdiviziunea AOF tran75a6ia anterioar 7au po7terioar Mc5a7a
a !5-a 7uDdiviziunea BOF Da7cu5ri Mc5a7a a ii-a 7uDdiviziunea %O Bi a7ocierea
rota6iei cu tran75a6ia 7au cu Da7cu5area Mc5a7a a Ii-a 7uDdiviziunea *O.
i 'a5re5a655ie raaadiDu:o-cra9tieiie eJcentrice de c5a7a a *-a $u*#ivi&iunea ,1l
7unt 9n7o6ite de regui1.de con7ervarea reperu5ui articu5ar Bi modi:icarea ce5or5a5te
repere mor:o5ogice Bi :unc6iona5e de o a7emenea manier 9ncCt pozi6ia mandiDu5ei
rmCne coDorCt 9nainte de a atinge re5a6ia centricF 7au depBeBte acea7t pozi6ieF
apropiinduZ-7e prea mu5t de craniu pe
334
G6,7:9:G5=
traiectoria de rota6ie pur M:ig. 7.3E.O. 9n acea7t c5a7 apare un dezechi5iDru
a5 contrac6iei muBchi5or ridictori Bi coDorCtoriF reperu5 anterior o7o7
Mdimen7iunea vertica5O 7e modi:ic prin eJce7 9n primu5 caz 7au diminuare 9n
ce5 de-a5 doi5ea. aria6ia dimen7iunii vertica5e prin diminuare poate 7 apar
ca urmare a unei anoma5ii dento-maJi5are Min:raa5veo5ii a5e zonei 5atera5e cu
oc5uzie adCncOF dar pot 7 apar Bi 9n urma pierderii 7topuri5or centrice 9n
zona mo5ar cCnd 7e in7ta5eaz oc5uzia prDuBit. Spre deo7eDire de c5a7a I
7uDdiviziunea A-3 unde 7pa6iu5 de inoc5uzie :izio5ogic e7te micBoratF 9n. cazu5
de :a6 reperu5 re7pectiv 7e mreBteF c5earance-u5 interoc5uza5 cre7cut :iind
una din principa5e5e 7a5e caracteri7tici.
/5g. 7.3E. - 'a5re5a6i5 tnandiDu5o-craniene
eJcentrice c5a7a a T*-a 7uDdiviziunea A-3
prin rota6ie In p5an 7agita5 cu ridicarea
mandiDu5ei
/ig. 7.37F - ;!r"!(&! mand5Du5o-craniene
eJcentrice c5a7a a *-a 1$6d&v&%&$n" A-3.
prin rota6ie tu p5an W/&t& cu
coDorCrea mandiDu5ei
n cla$a a 55Va $u*#ivi&iunea ,11, prin coDorCrea mandiDu5ei M:ig.
7.37.OF reperai o7o7 anterior Mdimen7iunea vertica5O e7te cre7cut raportat 5a
7egmente5e eta5onF 9mpiedicCnd mandiDu5a 7 ating re5a6ia centric. Se
m7ta5eaz ca urmare a anoma5iei dento-maJi5are primare cu 7upraa5veo5ie
mo5ar Bi mordeJ apertu7F iar 7ecundar recunoaBte cauze iatrogene mai a5e7
ii re:aceri5e protetice de:ectuoa7e a5e zone5or 5atera5e. #5terior taD5ou5 c5inic
Z comp5eteaz cu oDo7ea5 mu7cu5arF 7upra9ncrcare parodonta5 a zone5or
di7ta5e Bi uzura eJagerat a din6i5or 5atera5i prin traum oc5uza5 eJce7iv.
335
V. B8H985, C, M:(;(,<8
Trauma oc5uzaT e7te accentuat prin anu5area ghidaLu5ui anterior prin
7upra9n56area di7ta5. 9n :e5u5 ace7ta protruzia 7e va produce numai pe
paate5e cu7pidiene a5e din6i5or 5atera5i. %5earance-u5 oc5uza5 va :i diminuat
7pre deo7eDire de ma8e5a6ii5e mandiDu5o-craniene eJtrapo7tura5e de c5a7 I
7uDdiviziunea A-5 cu coDorCrea mandiDu5ei unde ciearance-ui creBte.
7a*elul .^. - (lasa a &i*a - Malr:laii man#i*ulo1craniene e.centrice
,. *prin rota+ie ;. <n plan saital
'"%ANIS' ("+"(
A(TI%#!A(
("+"(
'#S%#!A(
(TS+"K
OSOS
("+"(
*"NTA(
(idicarea mandiDu5ei:
- aD7en6 mo5ara Di5atera5i
- inL:raaiveo5ie 5atera5
norma5 contrac6ia t a
ridictori5or
*v1. :ree-?aU
7poce:t
%oDorCrea mandiDu5ei:
- 7iipraociuzie mo5ar
-iaLroLgnie@@
norma5 contrac6ia t a
coDorCtori5or
*t :roe-?aU
7pace li
Malrela+iile man#i*ulo1craniene e.centrice cla$a a 5i1a,
$u*#ivi&iunea ,1S cuprind aDateri5e de 5a re5a6ia centric produ7e prin rota6ie
9n p5an orizonta5 avCnd drept con7ecin6 o 5aterodev86ie dreapt M:9g. 7.32.O
7au 7tCng M:ig. 7F39.O 9n raport de pozi6ia aJu5ui de rota6ie. *e oDicei
condi5u5 de pe partea dep5a7rii pivoteaz 7au 7e dep5a7eaz ctre 9napoiF 9n
timp ce condi5u5 opu7 ocup o pozi6ie anterioar. %ontrac6ia mu7cu5ar e7te
a7imetricF core7punztoare dep5a7rii produ7e. !a nive5 oc5uza5 7e 9ntC5ne7c
rapoarte mergCnd pCn 5a oc5uzia cu7pid pe cu7pidF oc5uzia inver7 7au
9ncruciBat. !aterodevia6ia poate aprea ca urmare a unor contacte a7imetrice
aprute pe pante5e de protruzie 7au retruzie.
7&/. 7.32. - ;!r"!(&& -nd&6$!o-#rn&"n" "4#"ntr&#D #!1 11- 1$6d&v&%&$n" A-3 0r&n
rot(&"
ta plan orizontal ctre dreapta
7&/. =.1H. - ;!r"!(&& -nd&6$!o-#rn&"n" "4#"ntr&#" #!1 I&- 1$6d&v&%&$n" A-3
0r&n rot(&" ,n 0!8 or&%ont! #2tr" 1t&-/
))6