Fraude celebre la nivel international

Numarul companiilor internationale care au raportat incidente de frauda a crescut cu

22% in ultimii doi ani, potrivit unui studiu realizat de primele 4 companii de audit din
lume.
Cu toate ca au fost implementate noi proceduri pentru controlul la nivelul companiilor,
frauda este totusi larg raspindita, destul de dificil de a fi prevenita si, in ceea ce priveste
detectarea ei, aceasta se datoreaza mai mult norocului dupa cum afirma un studio al
PriceWaterhouseCoopers, bazat pe interviurile luate unui numar de !!! subiecti din 4
tari.
"raude au fost intilnite la 4#% din companiile incluse in acest sonda$, cu 2 % mai mult
decit in 2!!, conform datelor communicate de %gentia &euters. 'n cazul companiilor
nord americane s(a constatat ca cei care au realizat fraudele au fost in proportie de )!%
anga$ati ai societatilor respective, iar din acest procent 2#% erau din cadrul top
managementului.
*tudiul realizat de priceWaterhouseCoopers a constata ca mai mult de o treime din
cazurile de frauda au fost descoperite accidental iar auditul intern a depistat cam 2)%
din cazuri.
+e altfel, companiile au obligatia investirii in sisteme de control intern, potrivit
+ocumentului *arbanes(,-le.. *(a constatat de asemenea ca acele companii cu un
control mai puternic au capacitatea si de a determina impactul asupra companiei a unei
fraude, cam de trei ori fata de o companie cu un control mai putin active. 'n acelasi timp
controlul intern nu va putea elimina complet frauda, atita timp cit e-ista indivizi si grupuri
care au capacitatea de a ocoli sau ignora. Cu toate ca numarul de fraude facute publice
a cescut, cam /!% din companii nu considera ca vor putea fi subiectii unui astfel de tip
de frauda in urmatorii cinci ani.
&evenind la norma 4!4 *,0 aceasta prevede necesitatea ca si managementul sa
raporteze controlului intern al companiei. +e asemenea, auditorii e-terni trebuie sa
verifice si activitatea controlului intern al societatii in aceeasi masura in care auditeaza
rapoartele financiare ale companiei.
Prevederile standardului de audit nr. 11 cer auditorilor sa se concentreze pe doua zone
posibil frauduloase 2 a3 rapoarte financiare 4aran$ate5 si b3 insusirea activelor, fiecare din
aceste zone cuprinzind diverse scheme de fraudare.
1
CATEGORII DE FRAUDE
"raudele pot fi impartite in diverse categorii, in functie de criteriul ales. %stfel, din punct
de vedere corporatist putem avea fraude comise de catre corporatii si fraude impotriva
corporatiilor.
"raudele financiare le putem grupa in patru categorii, respective 2
- sistemele de raportare financiara frauduloas
- spolierea activelor
- venituri si bunuri obtinute prin frauda
- cheltuieli si datorii aferente unor scopuri improprii
Sistemele de raportare financiara frauduloasa implica unele 4inovatii5 pentru a
distorsiona adevarata performanta a companiei, cu scopul de a prezenta anumite
rezultate.
%ceasta manipulare a veniturilor nu vine totusi in contradictie cu, de e-emplu, normele
6%%P7 astfel, 6%%P permite frecvent utilizarea unor metode alternative de inregistrare a
operatiilor unei entitati. +e e-emplu, 6%%P permite orice metoda de amortizare, atita
timp cit aloca costurile activului in mod s.stematic si rational pe perioada de viata a
acelui activ. Printre e-emplele de acest gen avem 2 modificarea metodei de amortizare
de la metoda accelerate la metoda liniara sau invers7 modificarea duratei de viata a
activelor7 determinarea daca si cind activele devin inutilizabile si trebuie casate7
stabilirea faptului daca scaderea valorii de piata a unui active este temporara sau
permanenta.
8otusi, in anumite situatii, 6%%P permite evaluarea veniturilor prin alternarea principiilor
contabile astfel incit sa aleaga acele principii care o avanta$eaza si astfel, atunci cind
aceasta fle-ibilitate este folosita pentru a distorsiona adevarata situatie, apar abuzurile.
Companiile au bineinteles multe ratiuni pentru a prezenta o situatie roz, incepind in
primul rind cu presiunile e-ercitate de piata, reflectate in scaderea pretului actiunilor in
cazul in care cotatia lor inregistreaza diferente 9chiar mici3 fata de estimari. +e multe ori
este dificil de decelat intre o contabilitate 4indrazneata5 si una interzisa . +e e-emplu,
cum se poate determina daca rezervele constituite pentru creantele incerte sunt sau nu
rezonabile :
Recunoasterea incorecta a veniturilor fie premature fie recunoasterea unor venituri
fictive. 'n ceea ce priveste recunoasterea veniturilor 9mature3 implica unele criterii
precum 2 evidenta clara ca e-ista anumite intelegeri;contracte pentru realizarea lor7
2
dovada ca s(a efectuat livrarea si ca serviciile au fost prestate7 dovada ca pretul de
vinzare este fi- sau detrminabil7 capacitatea de a colecta aceasta creanta este asigurata
in mod rezonabil.
'ndicatori precum 2 schimbari bruste ale politicilor contabile de recunoastere a veniturilor,
mariri ine-plicabile ale mar$ei comerciale, marirea vinzarilor fara un correspondent al
maririi incasarilor din activitatea de e-ploatare, discounturi aplicate la vinzari, returnarea
banilor clientilor de valoare prea mica, sume mari de stornari de vinzari imediat dupa
incheierea perioadei de raportare, activitate operationala inconsistenta, respective
marirea veniturilor fara cresterea corespunzatoare a costurilor de distributie si fara
cresterea valorii creantelor 9din activitatea comerciala3.
<odificarea termenilor contractuali ai unor contracte de vinzare in timp pare perfert
normala., dar nu si cind o companie incheie un astfel de contract si apoi il modifica,
suplimenteaza sau revoca. Printre modificarile aduse unor astfel de contracte, care de
fapt reprezinta un mod de a 4imbunatati5 vinzarile aferente unei perioade enumeram 2
posibilitatea de a anula comanda de cumparare oricind, prevederi care anuleaza
vinzarea precum returnarea marfurilor, rambursarea, dreptul de a continua negocierea,
e-tinderea termenului de plata.
=-emplu 2 'nformi- Corporation a vindut softuri licentiate unor companii care la rindul lor
urmau sa revinda aceste licente unor terti. Conform prevederilor 6%%P procedura
interna a companiei prevedea ca aceste venituri din vinzarea de licente vor fi
recunoscute in data semnarii contractului de licenta. 8otusi, pentru a(si realize o anume
cifra de afaceri, conducerea a anga$at o serie de contracte cu diverse clause, care violau
principiile 6%%P, precum 2 permiteau dealerilor sa primeasca banii pentru licentele
nevindute, implicarea fortei de vinzari a firmei pentru a gasi clienti pentru dealeri,
promisiunea de a aloca viitoarele comenzi de la clienti catre dealeri, marirea termenelor
de plata peste >2 luni, insusirea obligatiei ca societatea va cumpara echipamente 9'83
sau servicii de la clienti, in astfel de termini incit practice acelor clienti le erau returnati
bani platiti pe licente, plati ireale de servicii de consultanta sau altfel de comisioane
clientilor, de fapt returnindu(le banii achitati pentru licente.
&ecunoasterea veniturilor inainte de livrarea completa ( livrarea produselor neterminate
sau incompletecatre client, sau inaintea termenului cind acesta este de accord sa le
accepte7 trimiterea produselor catre clienti care nu au acceptat inca sa le cumpere7
recunoasterea integrala a veniturilor din servicii in cazul unui contract cind o parte din
3
aceste servicii nu au fost prestate inca catre client, recunoasterea drept venituri a
sumelor incasate in avans. Pe de alta parte clientii implicate in astfel de planuri fie vor
returna produsele neterminate sau vor cere efectuarea de lucrari suplimentare inainte de
a face plata. %ceste lucruri pot fi indicate prin 2 compararea retururilor din perioada
curenta si cele anterioare, compararea costurilor de transport din perioada curenta si
perioadele anterioare, compararea costului transportului de marfuri ca procent din
venituri 9intre perioada curenta si perioadele anterioare3.
Contracte cu livrabile multiple companiile livreaza produse si echipamente catre clientii
care de fapt nu sunt obligate sa le plateasca pina cind nu sunt 4acceptate5. %cceptanta
presupune ca vinzatorul trebuie sa mai indeplineasca si alte conditii prevazute de
contract, respective servicii de instalare, activare, testarea produselor, trainingul
personalului cumparatorului pentru lucrul cu acele echipamente.
+aca un contract prevede livrarea mai multor 4elemente5 livrarea nu este acceptata in
termini de recunoastere a veniturilor decit atunci cind este completa. %ceasta schema a
fost folosita cu precaderea in industria soft?are .
Produse facturate si nelivrate o comanda de vinzare este primita, procesata si gata de
a fi e-pediata. +intr(un motiv sau altul clientul nu este gata sau nu doreste sa primeasca
produsele astfel incit vinzatorul tine produsele in custodia sa pina cind clientul accepta
livrarea. @inzatorul recunoaste vinzarea imediat dupa livrare, in cazul in care o serie de
criterii sunt respectate2 clientul s(a obligat in mod cert de a achizitiona bunurile,
preferabil in scris, dreptul de proprietate a trecut asupra cumparatorului, aceste bunuri
trebuiesc separate de gestiunea vinzatorului, sin u trebuie sa fie folosite pentru alte
comenzi, produsele trebuie sa fie complete si gata pentru a fi livrate.
=-emplu 2 'n 2!! *=C a acuzat compania %niAa 8herapeutics de recunoasterea
incorecta a unor venituri de >.# milioane usd, ce reprezentau astfel de marfuri. Bn dealer
a emis comenzi catre %niAa pentru ># !!! unitati dintr!un anume produs in aprilie si iulie
>11/. Ca parte a contractului cu acest distribuitor %niAa l(a facturat pentru aceste ># !!!
unitati cu mai mult de #!! !!! usd in septembrie >11/ dar produsele au ramas in
depozitele %niAa pina in mai >111, iar %niAa a inclus aceste vinzari in raportarea din !
septembrie >11/.
Pe linga recunoasterea premature a veniturilor s(au aplicat si metode cind aceste
venituri erau inregistrate pe baza unor vinzari fictive sau catre clienti ine-istenti. Coston
Dapan, un furnizor de echipamente medicale a inregistrat in >11E(>11/ vinzari in valaore
de E# milioane usd din vinzari frauduloase managerii de vinzari ai companiei au
4
inchiriat depozite comerciale, au inregistrat vinzari false la distribuitori si au livrat marfa
la depozitele inchiriate. Compania a ascuns faptul ca distribuitorii nu au platit niciodata
acele bunuri prin emiterea de facturi de stornare 9credit notes3 catre acestia si apoi
inregistrind alte vinzari 9false3 ale acelorasi bunuri catre alti distribuitori, dar fara macar
sa mai mute bunurile din depozitele inchiriate. %nga$atii companiei au inregistrat vinzari
si la distribuitori care nu erau implicati in domeniul echipamentelor medicale, dar care se
intelesesera cu directorii de vinzari ai companiei sa fie partasi la aceasta frauda.Bnele
dintre aceste vinzari fictive au fost facute catre anumiti distribuitori care nu au revindut
niciodata bunurile si nu au platit niciodata Coston Dapan pentru vre(o achizitie. +irectorii
de vinzari si distribuitorii independenti au conspirat pentru a acoperi aceste vinzari false
confirmind 9fals3 aceste vinzari catre auditorii companiei.
, alta metoda este cea de a inregistra tranzactii care apar intre companii dar care in
final nu reprezinta nici un beneficiu economic pentru vre(una dintre companii. +e
e-emplu, o companie ofera unui client un imprumut astfel incit sa poata cumpara
produsele firmei se inscrie intr(o astfel de schema daca acest imprumut a fost dat pentru
a nu fi niciodata rambursat. %ceste tranzactii au drept unic scop marirea veniturilor din
vinzari. %stfel de tranzactii au fost practicate in special de companiile din telecomunicatii
si petrol si gaze. +e e-emplu, numeroase companii de telecomunicatii si(au marit
vinzarile schimbind 9cu alte companii din acelasi domeniu3 drepturile de a folosi retelele
de fibra optica. %ceste tranzactii au fost de multe ori inregistrate ca venit desi aceste
4schimburi5 nu au general numerar pentru nici una dintre companiile implicate.
'n 2!!2 *=C a inceput investigatiile in cazul gigantului F?est Communication si unii
dintre competitorii sai, precum 6lobal Crossing in ceea ce priveau vinzarile de
capacitate de fibra optica si daca a fost correct faptul ca societatea a recunoscut in mod
correct aceste venituri. F?est a vindut capacitatea de a folosi reteaua sa de fibra optica
si a achizitionat acelasi lucru de la ei. 'n anumite cazuri valorile de vinzare si achizitie
erau identice. F?est a inregistrat aceste venituri o singura data, la inceput, cind ar fi
trebuit inregistrate la venituri in avans pe o perioada de mai multi ani iar efectul a constat
in marirea veniturilor F?est in 2!!> cu > miliard usd si in 2!!! cu 4)# milioane usd.
+in moment ce ma$oritatea acestui tip de tranzactii se produc intre part ice apartin
aceluiasi sector de business, auditorul trebuie sa revada lista principalilor clienti si, in
cazul in care e-ista astfel de clienti din acelasi domeniu de activitate ar trebui sa
analizeze tranzactiile cu acesta. +e asemenea, auditorul trebuie sa compara si lista
5
clientilor cu cea a furnizorilor deoarece o entitate care apare pe ambele liste poate fi de
fapt un intermediar pentru astfel de tranzactii.
*upraestimarea activelor;subestimarea debitelor alta metoda de marire artificiala a
veniturilor e-emplu pentru aceste practici este cazul Wordcom cheltuieli au fost
trecute drept active inbalanta pentru a mari veniturile.
*upraestimarea activelor include 2 manipularea soldurilor activelor reale ale companiei in
scopul de a le mari valoarea7 tratarea debitelor sau a datoriilor, inclusive omisiunea de la
inregistrare ca si cheltuieli in avans sau similare 9debite in litigiu pentru aspecte de
mediu37 manipularea diferentelor de curs7 crearea de active fictive.
<etode legate de inventar acestea se pot imparti in trei categorii 2 marirea artificiala a
stocului dpdv cantitativ 7 marirea artificiala a valorii stocului 9 de e-emplu, prin
modificarea metodei de descarcare de gestiune37 capitalizarea 9incorecta3 a unor
cheltuieli legate de stocuri, cum ar fi cele legate de activitatea de vinzari si unele
cheltuieli administrative , inregistrind sume care reprezinta cheltuieli la active in balanta,
in acest fel marind artificial valoarea stocului.
<etode care implica creantele companiei ca si manipularea stocului, manipularea
creantelor se practica fie prin declararea unor creante fictive fie prin marirea artificiala a
acestora. Printre cele mai cunoscute fraude financiare din anii /! a fost cl al lui 4Craz.2
=ddie %ntar, care avea un lant de magazine de bunuri electronice de larg consum.
Printre alte tehnici utilizate de %ntar pentru a(si mari veniturile a fost crearea de creante
fictive punindu(si anga$atii sa creeze facturi de vinzare false.
Capitalizarea incorecta a cheltuielilor este o alta metoda des folosita pentru abuzz. Cea
mai utilizata cale este de a inregistra cheltuielile in posturile de capitaluri decit ca si
cheltuieli. %ceasta tehnica permite companiei sa(si amortizeze cheltuiala respectiva pe o
perioada mai mare decit cea normala tot un e-emplu pentru aceasta practica e-te
WorldCom care si(a marit profiturile in mod artificial prin capitalizarea cheltuielilor
departamentul intern de audit al companiei a descoperit ca managementul icdrase
cheltuieli in valaoare de miliarde de usd la active fi-e, cheltuieli care erau de fapt
cheltuieli cu convorbiri telefonice. %ceasta abordare a permis lui WorldCom sa
transforme ))2 milioane pierdere in 2,4 miliarde profit.
Costurile cu dobinzile in cazul in care imprumutul pentru care se datoreaza dobinda
este destinat achizitionarii sau constructiei unui active. Costul cu dobinda capitalizat se
adauga costului de achizitie al activului si apoi este amortizat pe durata de viata a
activului. Costul total cu dobinzile capitalizat intr(o anumita perioada nu poate depasi
6
costurile totale cu dobinzile aferente acelei perioade. Nu se mai pot aloca costurile pe
capitalizare atunci cind costul activului depaseste valoarea neta realizabila. , metoda in
aceasta zona este aceea in care compania continua sa capitalizeze cheltuielile cu
dobinda si dup ace activul a fost realizat.
Costurile cu reclama si publicitatea aceste cheltuieli trebuie inregistrate ca realizate
pentru perioada respective, mai putin daca e-ista o dovada istorica ce permite entitatii
sa faca o estimare realista asupra veniturilor;cistigurilor viitoare posibil a fi obtinute ca
rezultat al acelei actiuni de reclama, caz in care se permite capitalizarea acelor cheltuieli
cu publicitatea.
=-emplu 2 in 2!!! *=C a acuzat %,G 9%merica on Gine3 ca a amortizat eronat, pentru
anii fiscali >11# si >11) costurile de achizitie ale abonatilor associate cu costurile de
productie si distributie pentru discurile support pentru acest program pentru acesti
potentiali clienti. *=C a pretins ca datorita caracterului volatil si instabil al industriei
internetului in acea perioada, %,G nu putea sa faca o estimare realista asupra
viitoarelor venituri nete rezultate ca effect al acestei actiuni de promovare;reclama.
+atorita faptului ca nu a inregistrat aceste costuri direct pe cheltuieli %,G a raportat
profituri aferente celor ) din cele / trimestre ale perioadei >11#(>11) in loc de pierderile
care ar fi rezultat daca aceste costuri erau inregistrate ca cheltuieli. %ceste costuri se
ridicau la /# milioane usd la data de ! septembrie >11), cind %,G a anulat aceste
inregistrari.
Scheme amortiari ! aceasta este o metoda facila de a mari valoarea unui active si de
a(' mari perioada de viatat astfel incit sa apara in rapoartele contabile pe o perioada mai
mare de timp. %mortizarea este o alta zona in care managementul companiei se bucura
de fle-ibilitate in a allege orice metoda, atita timp cit aceasta aloca costurile rational si
sistematic.
*upraestimarea provizioanelor pentru cheltuieli in timp ce unele companii se
concentreaza pe gasirea unor metode de marire a pozitiei financiare, altele e-agereaza
valoarea provizioanelor necesare acoperirii viitoarelor costuri cum sunt ta-ele, litigiile,
achizitiile. %stfel managementul va stabili sume mari pentru provizioane cind rezultatele
sale sunt foarte bune iar apoi, in momentul cind societatea nu are profituri va anula
aceste provizioane care ii vor imbunatati situatia financiara.
<anagerii companiei sunt cei care estimeaza nivelul rezervelor dar auditorul e-tern este
cel care analizeaza daca aceste estimari de reserve sunt rezonabile.
7
'n 2!!2 <icrosoft corporation a raspuns invinuirilor *=C ca ar fi raportat in mod gresit
profituri mentionind in mod ne$ustificat reserve aferente viitoarelor cheltuieli de
marAeting, amortizare accelerate, depasirea tehnica a inventarului, evaluarea activelor
financiare. %ceste reserve s(au ridicat intre 2!! milioane usd si 1!! milioane usd in
perioada ! iunie >11# si ! iunie >11/. %ceste reserve nu erau in totalitate si
substantial sustinute dar erau bazate, partial, pe rationamentul privind probabilitatile de
evolutie ale businessului.
Spolierea activelor ! in acest caz frauda este comisa impotriva companiei.
"urtul de numerar multe dintre aceste cazuri incep la primul punct de vinzare. =vitarea
acestor activitati presupune impartirea sarcinilor intre persoanele ce inregistreaza
vinzarile, primirea de bani, si inregistrarea vinzarilor in contabilitate.
=-emplu 2 in 2!! cel putin opt dintre anga$atii *outh?est %irlines au fost acuzati de a fi
furat mai mult de >.> milioane usd de la compania aeriana folosind diverse tehnici.
Printr(una dintre ele un anga$at de la bilete retinea un billet care trebuia anulat. %cest
billet era apoi vindut unui client care platea si folosea biletul iar anga$atul incasa banii.
Plati frauduloase crearea de vinzatori fictive sau companii fantoma ( o schema relative
comuna este cea de a crea vinzatori fictive, in general o companie detinuta de el, care
apoi factureaza compania pentru bunuri si servicii pe care nu le(a primit. =-emplu 2 un
fost controlor financiar al unui hotel a delapidat mai mult de ># milioane usd constituind
o companie fantoma care a emis facturi false pentru servicii care nu au fost niciodata
prestate pentru hotel.
Raportari incorecte ! fraudele prin raportarile financiare nu se limiteaza numai la cifre.
, companie poate sa(si prezinte situatia financiara in mod eronat prin declaratii false
sau omisiuni ale faptelor si circumstantelor pe care se bazeaza cifrele. %ceste declaratii
pot lua diverse forme in reprezentarea eronata, omisiuni deliberate ale 2 descrierea
companiei si a produselor sale, note e-plicative la rapoartele financiare. 'n toate aceste
cazuri managementul a perpetuat frauda asupra destinatarilor acestor rapoarte
nefurnizind informatia completa necesara pentru a putea aprecia pozitia financiara a
companiei.
+ocumentul din 2!!2 *arbanes ,-le. incearca sa corecteze unele din deficientele
rapoartelor non financiare. +,0 solicita ca directorii generali si financiari ai companiei au
in sarcina sa stabileasca sis a implementeze proceduri de control al raportarilor si sa
confirme ca acestea sunt utilizate in cadrul companiei. %cestea trnsced termenul de
8
control intern si se refera atit la informatia financiara cit sic ea nefinanciara. *e refera si
la informatii privind pozitia pe piata, informatii asupra competitorilor, scopurile,
obiectivele si startegia companiei, achizitii posibile, clienti, lanturi de distributie si
contracte.
CA"URI CE#E$RE
Falimentul %AR&A#AT
Parmalat era cea mai mare companie alimentara italiana, si a patra ca dimensiune din
=urope, controlind #!% din piata italiana de lapte si produse de lapte. +intr(o data s(a
descoperit ca lipseau lichiditati in valoare de 4 milioane euro, ca si / milioane de euro in
titluri de valoare, deci bani ai investitorilor, se evaporasera. "alimentul Parmalat a
reprezentata >,#% din produsul National Crut 'talian pastrind proportiile fiind mai mare
decit falimentele World Com si =nron la un loc 9raportate la PNC al *tatelor Bnite3.
"atada de mare companie agro industriala cu 4 !!! anga$ati ascunde o imensa
schema financiara speculative cu scopul de a atrage banii investitorilor si de a('
redirectiona printrHo retea de 2)! de companii offshore, unde banii dispar. *(a constatat
ca o entitate offshore din insulele Ca.man, numita Conlat, a investiti ).1 miliarde usd in
tituri derivate cu un grad ridicat de risc financiar. 'n acest fel, prin astfel de scheme, au
disparut cel putin / miliarde de eurou
*(a constatat ca de(a lungul anilor Parmalat a devenit o unealata a bancilor care au
inventat, construit si condus aceasta schema speculativa. +intre aceste banci putem cita
atit unele internationale ( CanA of %merica, Citicorp, D.P.<organ, , Canco *antander,
%CN cit si italiene ( Capitalia 9&oma3, *. Paolo('<' 98orino3, 'ntesa(CC' 9<ilano,
Bnicredito 96eneva(<ilano3, <onte dei Paschi 9*iena3.
8otul a inceput in >11E, cind Parmalat a hotarit sa devina un global pla.er si a inceput o
campanie de achizitii internationale, in special Nordul si *udul continentului %merican,
toate acestea fiind finantate prin imprumuturi. %stfel, Parmalat a devenit in curind a treia
companie ca marime in ceea ce priveste productia de fursecuri din *tatele Bnite. +ar
aceste achizitii, in loc sa aduca profituri, au inceput , incepind cu 2!!>, sa aduca
pierderi. +eoarece pierdea bani din operatiuni, compania a incercat sa recupereze
actionind pe viata derivatelor si a altor intreprinderi speculative.
"ondatorul Parmalat Calisto 8anzi a anga$at compania in citeva actiuni neobisnuite, cum
ar fi agentia de turim Parmatour si achizitia clubului de fotbal Parma. %u fost pompate
sume importante de bani in aceste doua intreprinderi, care de la inceput au inregistrat
9
numai pierderi. *(a constatat la Parmatour 9acum inchisa3 s(a inregistrat o pierdere de
cel putin 2 miliarde de euro, o suma deosebit de ridicata pentru o agentie de turism.
Pierderile clubului de fotbal nu sunt inca cunoscute. <ai mult, au fost facute unele
afirmatii asupra unor legaturi cu cartelul medelin ( achizitii supraestimate de $ucatori
columbieni de fotbal. 'n timp ce acumula pierderi, in parallel cu cresterea datoriilor
bancare, Parmalat a inceput sa(si construiasca o retea de companii offshore cu sediul in
cutii postale, cu scopul de a ascunde pierderile, prezentindu(le drept active sau
lichiditati, in timp ce compania incepea sa emita obligatiuni pentru a face rost de bani.
6arantia acestor obligatiuni era reprezentata de pretinsa lichiditate a companiilor
offshore. 8oate aceste titluri de valoare au fost plasate de catre banci, in special de catre
CanA of %merica, Citicorp si D.P.<organ. %ceste banci, ca si partenerii lor europeni si
italieni au acordat ratinguri bune titlurilor emise de catre Parmalat, cind stiau, sau ar fi
trebuit sa stie, ca de fapt nu valorau nimic. 'n timp ce banA of %merica a participat ca
partener in cadrul unor achizitii facute de Parmalat, Citicorp se pare ca a construit
sistemul de contabilitate ce a permis si acoperit frauda. Ceea ce este frapant este nu
numai dimensiunea acestor fraude, ci insolenta autorilor . +e e-emplu, una din
companiile offshore cu sediul in casute postale, folosita pentru a drena lichiditatile
provenite din vinzarea de titluri a fost botezata Cuconero, ceea ce inseamna 6aura
neagra.
Compania de avocatura numita &obbins, detinuta de Iini in Ne? JorA a $ucat in aceasta
poveste un rol care pare decupat din filmul Nasul. Prin intermediul lui Iini companii
detinute de Parmalet au fost vindute catre cetateni americani 9de origine italiana3, dupa
care au fost din nou achizitionate de Parmalat. 8oata aceasta operatiune a fost un fals 2
Canii pentru prima vinzare proveneau tot de la alte entitati detinute de parmalat, si aveau
rolul de a crea lichiditati in rapoartele financiare. +atorita acestor pozitii de lichiditati
ridicate Parmalat a putut sa continue sa emita obligatiuni. "ostul C=, 8ani a declarat
procurorilor din Parma ca toto acest s.stem a fost in totalitate idea bancilor.
Criza parmalat a izbucnit pe / decembrie 2!!, cind compania nu a putut plati
obligatiuni scadente in valoare de >#! milioane euro. <anagementul companiei a
invinuit 9pentru aceasta situatie3 unul dintre clienti, un fond speculative numit =picurum,
care nu(si achitase obligatiile. *(a presupus ca Parmalat obtinuse venituri substantiale
dintr(o contract cu derivate incheiat cu =picurum. +ar curind s(a descoperit ca acest
=picurum era detinut de companii ale caror adrese coincideau cu adresele unor off
shore detinute de Parmalat, cu alte cuvinte =picurum apartinea tot lui Parmalat.
10
'n 1 +ecembrie , pe masura inmultirii zvonurilor privind incapacitatea de plata a
Parmalat, agentia *tandardKPoorLs a degradat definitive obligatiunile Parmalat, si in
urmatoarele zile actiunile Parmalat au scazut la Cursa cu 4!%. Pe >2 decembie
conducerea parmalat a gasitintr(un fel suma necesara pentru plata obligatiunilor dar pe
>1 decembrie CanA of %merica a anuntat ca suma de .1 miliarde de usd, presupusa a fi
in conturile Parmalat, de fapt nu e-ista. +intr(o data falimentul a fost evident si actiunile
au mai scazut cu ))%. <ai tirziu 8onna a recunoscut ca a falsificat documente CanA of
%merica, folosind un scanner, foarfeci si lipici, si fabricind astfel un cont de .1 miliarde
usd.
Pe 22 +ecembrie 2!! guvernul 'talian a promulgat de urgenta o lege permitind
proceduri rapide de faliment in cazul parmalat, pentru a(si prote$a industria. 6uvernul l(a
insarcinat pe =nrico Condi sa prezinte un plan de reorganizare pina la data de 2!
$anuarie 2!!4. 8otusi, Condi, care il inlocuise pe 8anzi cu citeva zile inainte, pe linga
insarcinarea primita de la 6uvern, era si omul care primise de la banci insarcinarea de a
reorganiza 6rupul "erruzzi <ontedison. *(a nascut astfel ingri$orarea ca Condi va
promova planul bancilor de a diviza Parmalat si apoi de a(l vinde bucata cu bucata
teama impartasita atit de sindicat cit si de 6uvern.
'n 'talia e-istau cam >!! !!! detinatori de obligatiuni Parmalat, ma$oritatea familii care
au fost consiliate de catre banci sa cumpere aceste hirtii de valoare care nu mai
inseamna practic nimic. 'n acelasi an in 'talia s(au mai inregistrat 2 falimente care au
lovit investitorii italieni , in total insumind >.2 milioane euro. "irul rosu al acestei
catastrophe duce din pacate la banci. Cancile italiene au atras clientii lor catre investitti
cu grad mare de risc muncitori, pensionari( care in ma$oritatea cazurilor nu stiau ca
banii lor sunt investiti sau in cel mai bun caz stiau ca sunt in investitii sigure.
'n octombrie 2!!# Parmalat a fost din nou cotat la Cursa din <ilano.
Caul 'orldCom
%ceasta frauda de aproape patru miliarde de dolari a zguduit bursele din intreaga lume,
devalorizand dolarul si amenintand economiile dependente de moneda americana
WorldCom avea probleme financiare MncN de la Mnceputul anului 2!!2 si anunOase un
plan de restructurare2 reducerea operaOiunilor internaOionale si concedierea a >E.!!! de
anga$aOi 92!% din personal3, pentru economii de !,1 miliarde B*+ pe an. Pn mai, co(
fondatorul Cernie =bbers, cel care a construit compania prin mai mult de E# de achiziOii,
a demisionat din funcOia de director e-ecutiv, tot din cauza unor probleme financiare. Pe
11
2# iunie 2!!2, directorul financiar este concediat ca urmare a descoperirii unor
MnregistrNri contabile incorecte de circa ,/ miliarde B*+. Cheltuieli au fost Mnregistrate
drept investiOii, micsorQndu(se astfel cheltuielile operative si mNrind artificial ebitda,
profitul net si cash flo?. +atorita acestor practici contabile incorecte profitul a fost marit
artificial cu ,/ miliarde de dolari. Potrivit dezvaluirilor, seful +epartamentului
contabilitate a inregistrat premeditat cheltuielile operationale pentru ultimele cinci
trimestre drept investitii de capital, fapt ce a determinat o crestere a lichiditatilor si a ratei
profitului. +escoperirile au obligat WorldCom sa inregistreze ceea ce ar fi fost profit drept
pierdere in aceste cinci trimestre, profitul aferent acestor perioade ( >,4 miliarde de
dolari, respectiv >! de milioane de dolari pentru primele trei luni din 2!!2 ( devenind
prin urmare o pierdere cumulata de apro-imativ 2,# miliarde de dolari. Gucru care da
lovitura de gratie companiei ce avea de$a datorii de ! de miliarde de dolari, aducand(o
in pragul falimentului.
*=C ia mNsuri pentru evitarea distrugerii documentelor, si pentru inghetarea activelor iar
pe 2) iunie Dustice +epartment Mncepe investigaOia, la doar o zi dupa ce au fost
descoperite metodele contabile neortodo-e ce au determinat cresterea artificiala a
profitului cu ,/ miliarde usd.. +e fapt *=C se e-primase si inainte intr(un comunicat, ca
neregulile contabile comise de compania de telecomunicatii sunt de Ro dimensiune fara
precedent5, ceea ce de fapt era adevarat, acest scandal intrecindu(l pe cel provocat de
=nron in 2!!>.

WorldCom a fost auditatN de %rthur %ndersen pQnN la finele primului trimestru 2!!2,
cQnd a fost MnlocuitN de SP<6. %ndersen a mai auditat =nron, F?est Communications
care a fost investigatN contabil de autoritatea de reglementNri din *B%, precum si 6lobal
Crossing, care Mn ianuarie a declarat falimentul.
+upN aflarea vestii, acOiunile WorldCom s(au prNbusit la ,# miliarde B*+, faON de
ma-imul istoric de 2!! miliarde B*+.
Problemele contabile au complicat demersurile companiei pentru atragerea unei finanONri
de miliarde B*+, fapt ce i(a putea provocat printre altele, falimentul.
8irita in acest scandal a fost si CanA of %merica, ce a fost acuzata ca a vindut obligatiuni
' valoare de miliarde de dolari ale companiei Worldcom, ascunzind investitorilor situatia
financiara reala a acesteia.
Caul E(RO(
12
, e-aminare a documentelor companiei, interviuri cu anga$atii si analiza contabilitatii si a
celei effectuate de e-perti a aratat ca =nron isi ma$ora veniturile, de e-emplu tratind
venitul rezultat din vinzarile intragrup ca sip arte componenta a cifrei sale de afaceri.
=nron si(a marit artificial profiturile raportate inregistrind imediat chiar veniturile aferente
unor contracte ce urmau sa se deruleze pe >! ani. *i(a transferat debitele intre entitati
partenere care de fapt ii apartineau 9desi auditorii au definit aceste tranzactii drept e-tra
bilantiere3 si a folosit aceste entitati pentru a(si manipula conturile la sfirsitul fiecarui
trimestru si a folosit derivate si alte tranzactii financiare comple-e in acelasi scop. 6rupul
a practicat si o strategie destul de agresiva de evitare a platii ta-elor. Pentru perioada
>11) 2!!! grupul trebuia sa plateasca ta-e in valoare totala de >.E1 miliarde usd,
pentru care a obtinut o reducere totala de /> milioane usd. *ingurul an in care =nron
si(a platit in totalitate impozitele 9din aceasta perioada3 a fost >11E pentru care a platit
ta-e in valoare de >E milioane usd. &aportul ulterior al comitetului special de investigatie
a dezvaluit o parte din aceste strategii , multe dintre ele fiind practicate si de alte
companii mari.
=nron a actionat insa mai agresiv si mai amplu in planul promovarii unei imagini a
companiei drept o entitate dinamica, cu nivel redus al datoriilor, venituri mari si profituri
mai substantiale decit cele reale. %stfel, persoanele din conducerea superioara si de la
vinzari au efectuat presiuni atit asupra personalului mediu de conducere cit si asupra
auditorului e-ter, %rthur %ndersen.
, alta modalitate de aran$are a conturilor trimestriale s(a constatat ca la sfirsitul
fiecarei perioade de raportare compania inregistra tranzactii cu parteneri chiar in ultima
saptamina a trimestrului, iar la inceputul urmatorului trimestru aceste tranzactii erau
anulate. %stfel, partenerul lui Parmalat, GD<2 Coinvestment, inregistra in octombrie 2!!!
24 investitii 9 de la fondarea sa in >1113 . Dumatate dintre aceste investitii fusesera
facute in ultima luna a trimestrului si 1 in ultima saptamina a e-ercitiului financiar.
'nvestigatia ulterioara a aratat multe din aceste tranzactii au fost reluate ;anulate si faptul
ca G< a facut profit pe fiecare tranzactie T. +eci se ridica intrebarea asupra legitimitatii
acestor vinzari. %stfel de tranzactii, derulate si cu alte entitati care aveau cone-iuni cu
=nron, au a$utat grupul in 2 moduri 2 i(au a$utat sa(si reduca pe termen scurt nivelul
datoriilor dar au si creat standarde de preturi ce au fost ulterior folosite pentru a aloca
valori semnificative activelor, plecond de la statii de tensiune pina la instrumente
derivate.
13
=nron a intrat in tranzactii cu instrumente derivate cu aceste entitati pentru a prote$a
activele volatile la momentul raportarilor trimestriale si pentru a(si mari artificial valoarea
activelor detinute. +e asemenea aceste instrumente derivate au fost folosite pentru a
ascunde pierderile datorate stocurilor, pentru a(' ascunde datoriile imense provocate de
finantarea unor noi afaceri neprofitabile, inclusive cele de distributie pentru clienti noi si
pentru a mari valoarea noilor activitati nu prea solide, inclusive asociatiile sale in
domeniul de fibra optica. Pentru unele din aceste active, cum ar fi actiunile
tranzactionate pe piata, nu e-ista prea mare fle-ibilitate pentru determinarea valorii $uste
a acelui active, aceasta fiind cea stabilita de piata la pretul cotat si pierderea sau cistigul
vor fi incluse in venitul net. +ar, pentru anumite active, cum ar fi contractile pe termen
lung din domeniul energiei. Pentru care nu e-ista tranzactii transparente, =nron a fost
cel care a trebuit sa stabileasca valoarea $usta. Dim Chanos, presedinte al Sn.Aos
%ssociates, un fond de investitii care a profitat de declinul actiunilor =nron a declarat ca
nu a e-istat un instrument;organism independent de control a acestei piete 9 a valorilor
contractelor pe termen lung din domeniul energiei3 timp de 24 luni si ca practice nu a
e-istat o piata deschisa in acest domeniu.
'n notele la raportul anual pentru anul 2!!! =nron a scris 2 4 =ste necesar rationamentul
professional pentru a interpreta datele pietet si pentru a utilize diferitele ipoteze despre
piata sau metodologii de evaluare ce pot afecta valorile $uste estimate5.
=nron a sustinut ca a avut un rol deosebit in crearea unora dintre aceste piete si chiar a
pretins ca a initiat anumite tratamente contabile pentru astfel de active.
Printr(un contract incheiat intre =nron si FuaAer ,ats, =nron a fost de accord sa
furnizeze catre fabricile FuaAer energie in functie de necesitatile acesteia, de la gaz
natural si electricitate pina la mina de lucru pentru intretinerea cazanelor si a conductelor
si a pieselor de schimb si a garantat catre FuaAer ca acesta isi va reduce astfel nota la
energie cu 4.4 milioane usd. Pnetru acest contract ce se intindea pe >! ani =nron a
estimat un profit de )./ milioane usd si a inregistrat in contabilitate 2.4 milioane usd
inca inainte de a efectua vre(o operatie cu FuaAer. Conform regulilor contabile acest
tratament este permis in cazul bunurilor, cum ar fi gazul natural si electricitatea. +ar
regulile sunt mai stricte in privinta serviciilor, pentru care practice nu e-ista previziuni de
piata. Profiturile provenite din aceste contracte se presupune ca sunt inregistrate ca
venituri in avans, transformindu(se in fiecare an intr(o fractiune de venituri realizate.
+eoarece ma$oritatea profiturilor asteptate in contractul cu FuaAer erau provenite din
servicii sin u din bunuri, =nron a folosit o metoda discutabila de contabilizare, denumita
14
4alocarea veniturilor5. =fectul real al acestui tratament comple- a fost de a redefini drept
bunuri unele dintre sumele platite de FuaAer pentru servicii si in acest fel de a crea
profituri de contabilizat. Conform acestui s.stem contabilii de la =nron au creat o noua
categorie de 4venituri allocate5. %cestea nu se bazau pe ceea ce FuaAer platise pentru
energies au servicii ci pe cifrele pe care =nron pretindea ca reflectau valoarea de piata a
bunurilor si serviciilor. &eevaluarea a relevant diferente semnificative fata de valoarea
raportata a acestui contract. =nron ar fi cistigat numai un adaos redus din furnizarea de
gaz si energie catre FuaAer, pe baza cifrelor initiale care au fost utilizate in calcularea
contractului. +aca se lua in calcul si discountul annual acordat lui FuaAer =nron ar fi
iesit in pierdere. Cu toate acestea alocarea veniturilor a permis companiei sa pretinda
ca a inregistrat un profit mare aferent acestui contract. 'ntrebat daca aceasta miscare
este ilegala un fost contabil de la =nron a spus 2 4 Cu siguranta este o metoda de
ocolire, si agresiva5.
Bna peste alta, conform declaratiilor fostilor anga$ati ai lui =nron, compania a inregistrat
profituri de /# milioane usd 9 pe baza acestui procedeu ce se baza pe cotatia pietei3 cam
din >2 afaceri, inclusiv FuaAer, care ar fi trebuit inregistrate ca venituri in avans. 'n unele
cazuri astfel de profituri au provenit din servicii de genul schimbarii de becuri si instalare
filtru aer conditionat. 8ot potrivit declaratiilor unor fosti anga$ati =nron, recunoasterea
unor astfel de profituri anterior realizarii lor era cruciala deoarece altfel in unele cazuri nu
ar fi deposit perioada afacerii respective. +e e-emplu, =nron obisnuia sa subestimeze
preturile bunurilor in ultimii ani ai derularii unui contract potrivit celui mai scazut cost al lui
=nron. %cest lucru a fost dificil de contestat de auditori deoarece nimeni nu poate spune
cu siguranta care va fi pretul gazelor naturale in urmatorii ani. +e asemenea, alte tipuri
de preturi cotate de =nron, cum ar fi distributia de electricitate, apartineau unor piete cu
lichiditate redusa, pe care practice domina =nron, deci putea stabili 9virtual3 ce prUt
vroia. *ume si mai mari, si mai dubios inregistrate, erau cele provenite din serviciile
estimate a fi prestate in cadrul contractului cu FuaAer. =nron a prezis ca va putea presta
servicii pentru ># fabrici avind o margine de #!%. 8ot fostii anga$ati au declarat ca =nron
putea sa(si mareasca marginile la servicii pentru ca de fapt nimeni nu putea sa le
prezica cu acuratete. =nron a inregistrat profituri de 2#! milioane usd din previzionarea
rezultatelor unor astfel de proiecte, in ultimii trei ani,cu toate ca unele dintre aceste
proiecte nu au fost terminate.
Potrivit lui Charles <ulford, professor de contabilitate la 'nstitutul 8ehnologic din 6eorgia
un indice al faptului ca =nron era in dificultate a fost declinul raportului dintre numerarul
15
provenit din e-ploatare si venitul sau. Bn astfel de decin apare atunci o companie
raporteaza venituri care nu sunt dublate si de incasari. 'n cazul =nron acest indice a
scazut in >11E, >11/ si >111. +esi in 2!!! a crescut, acest indice s(a inrautatit notabil in
ultimele doua trimester inaintea refacerii rapoartelor =nron.
, alta modalitate la =nron a fost de a incheia orice afaceri, numai pentru a mari anumite
pozitii din contabilitate.
"alimentul s(a declarat in decembrie 2!!> si fostul C",, impreuna cu altii, a fost gasit
vinovat de spalare de bani .
'n iunie 2!!2 un $uriu din *tatele Bnite a gasit firma de consultanta %rthur %ndersen
vinovata de obstructionarea $ustitiei prin distrugerea unor documente legate de caderea
gigantului =nron. %cest scandal a insemnat pentru aceasta firma cu o vechime de /1 de
ani sfirsitul.
Caderea $ancii $arin) si (ic* #eeson ! NicA Geeson a reusit prin tranzactiile cu
instrumente derivate sa doboare Caring 'nvestment banA si sa determine reformarea
pietelor financiare.
Pe data de 2 februarie s(a constatat absenta lui Nicholas Willian Geeson, +irector
general al Caring "utures *ingapore, fapt ce i(a alarmat pe oficialii bancii Carings din
Gondra. +e$a in ziare se raspindise zvonul ca Geeson parasise orasul datorita pierderilor
mari din tranzactiile pe care le facuse. +e fapt, reusise sa distruga o banca veche de
2 ani, care numara printre clientii sai pe &egina angliei. %cest fiasco a socat pietele
financiare. "ondurile de investitii au anuntat noi masuri de control si supervizare mai
severa a agentilor lor. *i institutiile de reglementare si(au intarit masurile de aparare.
*'<=0, acolo unde tranzactionase Geeson, a constituit o +ivizie de &eglementare si risc
management si a implementat un s.stem de informare cu alte burse. Canca 'N6 a
acceptat sa(si assume aproape in totalitate datoria lui barings si a achizitionat(o pentru
generoasa suma de 2> lire sterline. 'ntr(un raport dat publicitatii in iulie Canca %ngliei a
pus toata vina in sarcina lui Geeson, care fusese arestat in martie in 6ermania. Pe 2
decembrie un tribunl din *ingapore l(a condamnat la sase ani si $umatate de detentie.
'ntr(un raport din octombrie, autoritatile din *ingapore acuza o incercare de
musamalizare. %utoritatile din *ingapore ar fi putut acuza fostele cadre de conducere de
la barings, chiar daca acestea nu puteau fi $udecate datorita regulilor britanice. Canca
%ngliei a fost acuzata de musamalizare pentru a prote$a oficialii guvernamentali si
patricienii de la barings, toti membrii de seama ai lumii financiare englezesti.
16
Geeson s(a incadrat in aceasta lume datorita abilitatilor si cunostintelor sale in
tranzactionarea de derivate, astfel incit in >112 la *ingapore si in scurt timp a inceput sa
fac milioane pentru barings, bazindu(se pe evolutia viitoare a indicelui NiAAei. *au cel
putin asa a declarat superiorilor sai, care au fost de fapt foarte fericiti sa(l si creada, in
timp ce de fapt Geeson pierdea bani. % ascuns pierderile intr(un cont /////, un registru
special pe care de asemenea il controla. Geeson a mentinut aceasta situatie timp de doi
ani, alocind mai $ult de > milion usd annual in salarii si bonusuri. 'n >11 a primit un
bonus e-ceptional de >1# !!! usd pentru performanta sa deosebita si era pe cale sa fie
recompensat cu inca )/1 !!! usd pentru anul >114. 8otusi, in decemvrie >114 minusul
din ///// a$unsese la #>2 milioane usd. Geeson a pariat pe cresterea indicelui NiAAei la
inceputul lui >11#, lucru care nu s(a intimplat, economia Daponiei continuindu(si cursul
lent descendent. +upa un cutremur care a devastate Sobe si orasele apropiate in
ianuarie 2!!# indicele NiAAei a scazut cu /%. +in nou Geeson a mizat pe o revigorare a
acestuia, lucru care nu a avut loc. 8imp de trei luni a cumparat mai mult de 2! !!!
contracte futures in valoare de >/! !!!usd fiecare sperind sa produca miscari in piata.
Cam trei sferturi din pierderea totala de >. miliarde de usd inregistrata de barings
provine din aceste tranzactii.
Pe linga Geeson, care si(a recunoscut vinovatia de falsificare a documentelor si de a
induce in eroare *'<=0, vina mai este impartita si de altii, in primul rind oficialii de la
barings. 'n >11 un document intern avertiza sediul central din londra asupra situatiei
periculoase create permitindu(' lui Geeson atit sa faca aceste tranzactii cit sis a le
autorizeze, dar nici o masura nu a fost luata. 'n ianuarie *'<=0 a avertizat banca asupra
tranzactiilor facute de Geeson si totusi baring nu a facut decit sa(' mai trimita > miliard de
usd pentru a continua tranzactiile. &aportul *ingaporez priveste u neincredere
declaratiile sefilor lui Geeson, care au pretins ca nu au stiut nimic de contul /////.
=fectul acestei afaceri a fost ca lumea si(a dat seama de riscul implicat de afacerile cu
derivate , risc care putea usor sa devina de necontrolat, si bineintelea sa ia masuri
pentru aHl reduce.
+up descoperirea acestui scandal7 bancile si(au revizuit procedurile interne, si activitatile
de dealing din intreaga lume supuse unui control mai drastic si de asemena institutiile
guvernamentale au lucrat pentru a clarifica regulile aplicabile institutiilor financiare cu
filiale e-terne.
17
Escrocheria de un milliard de dolari ! +aponia ! broo*erul I)uchi ! scandalul
$anca Dai,a
'n 2) septembrie institutia aflata pe locul ca marime in $aponica recunostea ca lipsa unui
control sever si eficace la una din sucursalele sale din Ne? JorA au dus la pierderi mai
mari de > miliard de usd in >> ani. CrooAerul 'guchi 8oshihide a fost invinuit ca ar fi
actionat ca si NicA leeson, dar, asa cum si oficialii britanici si ai bancii Carings au fost
acuzati de musamalizare, tot asa birocratii bancii +ai?a au fost suspectati de o
incercare de acoperire a acestor fraude. Presedintele +ai?a "u$ita aAira a demisionat si
oficialii americani au somat +ai?a sa(si inceteze operatiunile in %merica. +ai?a a admis
pentru o alta divizie ne? .orAeza faptul ca aceasta a inregistrat pierderi 9neraportate3 de
1E milioane usd. Potrivit declaratiilor +ai?a vicepresedintele sau in virsta de 44 ani,
'guchi, a e-ploatata dublul sau rol de agent de tranzactionare si factor de aprobare si
control. Prima pierdere a avutHo in >1/4, in valoare de 2!! !!! usd. 'ncercind sa
recupereze aceasta pierdere prin tranzactii agresive nu a reusit decit s(o mareasca.
+ai?a a declarat ca 'guchi si(a amagit superiorii falsificind documente. % a$uns la
pierderi de >,> miliarde de dolari in >> ani, cu 2!! milioane mai putin decit pierderea
produsa de leeson la barings. +ai?a a mai afirmat ca rezervele sale de / miliarde de
usd pot cu usurinta sa acopere aceasta pierdere. 'ntrHadevar in septembrie dai?a a
raportat profituri de E/ milioane usd pentru prima $umatate a anului. +e asemena, a
inceput sa vinda actiuni, proprietati si alte bunuri dupa izbucnirea scandalului.
Cu toate ca +ai?a a declarat ca 'guchi a actionat de unul singir, s(au mai descoperit
ulterior cel putin alti trei agenti de tranzactionare, care urmind instructiunile primate de la
vicepresedinte, evitau provedura bancii de raportare. %ceste personae au incercat sa
recupereze > milioane in certificate de trezorerie, bani pierduti in >1/4, dar au triplat
pierderea in >1/E. %ceasta pieredere a fost absorbita 9acoperita3 prontr(o companie cu
sediul in insulele Ca.man in acelasi an, asupra careia oficialii bancii au fost informati.
Emailurile ni)eriene ! frauda denumita si "rauda 4>1, dupa capitolul cu acelasi numar
din codul penal Nigerian. =scrocheria opereaza in felul urmator 2 tinta primeste un mesa$
pe mail 9mai rar fa- sau scrisoare3, provenind din Nigeria sau o alta tara %fricana, prin
care se propune o afacere relative ilegala sau de spalare a banilor sau se pot primi chiar
propuneri legale si legitime de afaceri. @ariantele obisnuite se refera la supra facturarea
sau dubla facturare a unor bunuri cum ar fi titei sau alte servicii din care cel care iti
trimite mesa$ul vra sa scoata sumele respective din Nigeria , o anumita suma de bani
18
mostenita , spalare de bani 9 cel care iti propune are o mare suma de bani care trebuie
albita inainte de a putea fi folosita, sau bani care stau intr(un deposit la o banca . Ga un
moment dat victima este solicitata sa plateasca un avans fie ca ta-a de transfer,
commission, etc. daca victima plateste aceasta suma brusc apar unele complicatii care
vor necesita alte plati in avans pina cind victima fie renunta, ramine fara bani sau si una
si alta.
Potrivit unor rapoarte publice aceasta escrocherie este a treia sau a patra industrie ca
marime din Nigeria. Canii disparuti in aceste operatii sunt in general imposibil de
recuperate din Nigeria.
Ceea ce este mai ciudat este ca s(a constatat ca persoanele din care au fost alcatuite
guvernele successive ale nigeriei au facut parte dintre acesti escroci implicate in aceasta
frauda.
<a$oritatea scrisorilor 4>1 s(a constatat ca proveneau din Nigeria dar totusi unele s(a
constat ca proveneau din alte tari, ma$oritatea din %frica de vest, precum 6hana, 8ogo,
Giberia, *ierra Geone, Coasta de "ildes.
Alte cauri celebre -
Adelphia Communication ! spolierea activelor companiei de catre membrii conducerii
pentru uzul lor personal. %u fost ascunse 9mascate3 datorii din credite in valoare de 2.
miliarde B*+ destinate acoperirii pierderilor produse de fondatorul companiei si membrii
familiei sale. % declarat faliment in $anuarie 2!!2
Cendant Corporation ! drept consecinta a fuziunii cu o alta companie s(a constatat
supraevaluarea unor venituri cu #!! milioane usd in perioada >11# si >11E, prin
inregistrarea de venituri fictive si minimizarea unor debite. % republicat situatia anului
>11E, prezentind venituri mai reduse cu >)> milioane usd.
./&art ! a marit veniturile recunoscind drept venituri un contract in valoare de 42.
miliane usd, care se intindea de fapt pe o perioada de 2 ani.
Sunbeam Corporation ! a creat artificial reserve pentru restructurare in valoare de #
milioane usd in >11E care au fost stornate in >11E pentru a mari venitul, creind astfel
19
impresia unei rapide cresteri a veniturilor. *i(a refacut rapoartele financiare in >11E, cu
/ milioane usd venituri in loc de >!1 milioane usd declarate initial.
0ero1 a supraestimat veniturile pe patru ani prin accelerarea recunoasterii a unor
venituri in valoare de miliarde usd. Compania a fost de accord sa plateasca amenzi de
>! milioane usd sis a(si reface rapoartele financiare pentru anii >11E(2!!!.

20