Opinia publica: definitii si teorii

Termenul de "opinie publica" provine din latinescul opinio derivat de la opinari, ce

inseamna a exprima o parere.
Edward L. Bernays (19232!!3" #3$ de%ineste opinia publica in
lucrarea Cristalizarea opiniei publice ast%el& "opinia publica este termenul care de%ineste
un 'rup di%u(" nestatornic si sc)imbator de *udecati individuale. +pinia publica este
re(ultanta opiniilor individuale , cand consensuale" cand con%lictuale , ale oamenilor care
alcatuiesc societatea sau orice 'rup social." -emy -ie%%el (2!!." 3.$ considera in
lucrarea Sociologia mass-media ca opinia publica este "produsul unui auditoriu speci%ic
(un public cum este electoratul$/ ea este" apoi" o opinie impartasita de un numar mare de
persoane" o opinie comuna/ si" in s%arsit este o opinie adusa la cunostinta tuturor si supusa
evaluarii , este %acuta publica.".
0eptimiu 1)elcea (2!!2" 3#,31$ in lucrarea Opinie publica. Strategii de
persuasiune si manipulare a reali(at o cronolo'ie a studiului opiniei publice" dupa cum
urmea(a&
4ristotel (3.2,322 i.e.n.$ a consacrat ideea de om ca "%iinta sociala" si a aratat
importanta cunoasterii dorintelor cetatenilor" dorinte exprimate liber. 5n Evul 6ediu"
exista un dicton ce elo'ia opinia publica" si anume "vox populi" vox 7ei". 7esi in acea
perioada conceptul de "opinie publica" nu era inca unul cunoscut" iar in Europa
predominau comunitatile rurale" %enomene importante pentru timpurile respective"
precum luptele pentru suprematie si disputele reli'ioase vor conduce la %ormarea a ceea
ce se va numi mai tar(iu "opinie publica".
8icolo 6ac)iavelli (1329,192#$ considera ca opinia publica poate *uca un rol
important in ceea ce priveste puterea politica" ea o putea distru'e sau o putea sustine. 7e
asemenea" 8icolo 6ac)iavelli a %ost primul care s,a re%erit la opinia publica in sensul
modern al cuvantului. 8iccolo 6ac)iavelli a observat ca opinia publica poate %i
manipulata si a averti(at ca puterea nu trebuie sa i'nore %orta opiniei publice.
Blaise :ascal (1223,1222$ elo'ia opinia publica si o considera "re'ina lumii". La
aceasta consideratie" ;oltaire (1293,1##.$" marele scriitor iluminist %rance(" a replicat& "
292c22c 7aca opinia este re'ina lumii" atunci %iloso%ii conduc re'ina".
<o)n Loc=e (1232,1#!3$ nu a %acut re%erire la opinia publica direct insa in
scrierile sale se poate observa %aptul ca acest concept este pre(ent implicit in sinta'mele
pe care le %olosea& "opinie a poporului" sau "opinie a publicului".
<ean,<ac>ues -ousseau a %olosit consecvent termenul de ? opinie publica @ inca
din anul 1#33. 7aca pana atunci acest concept era %olosit implicit in scrierile %iloso%ilor si
oamenilor politici" <ean,<ac>ues -ousseau a aratat rolul opiniei publice in cadrul
'uvernarii democratice.
5n anul 193#" Aloyd B. 4llport (1.9!,19#.$ a reali(at un articol intitulat Toward a
0cience o% :ublic +pinion si publicat in Public Opinion Quaterly" (ianuarie" 193#$ in care
a anali(at opinia publica" o%erind o lista de caracteristici a acesteia. 4st%el" opinia publica&
, implica verbali(are si comunicare intre indivi(i
, se re%era la un subiect de lar' interes
, implica actiune sau predispo(itie spre actiune a unor indivi(i constienti ca si
altii reactionea(a in acelasi mod
, este un %enomen tran(itoriu
, nu implica in mod necesar o ma*oritate
, trebuie %acuta distinctia intre opinie publica si norme si obiceiuri
, e%icacitatea sc)imbarii pe care o aduce depinde de contextul social,politic
(Aloyd B. 4llport" 193#" apud :. 7avison" 199." 93$.
Aloyd B. 4llport considera ca "termenul de opinie publica desi'nea(a o situatie sau mai
multi indivi(i care se exprima sau pot %i c)emati sa se exprime in termeni de aprobare sau
de sustinere (sau de de(aprobare sau opo(itie$ a unei situatii" persoane sau propuneri lar'
impartasite de o proportie" intensitate si constanta" ast%el incat re(ulta probabilitatea unei
actiuni e%ective directe sau indirecte in raport de obiectivul implicat" (apud 0. 1)elcea"
2!!2" 29$.
<ean 0toet(el (191!,19.#$ a %ormulat trei de%initii ale opiniei publice. 5n prima
considera ca aceasta este "%ormula nuantata care" asupra unei probleme delimitate" obtine
ade(iunea %ara re(erve a unui subiect". 1ea de,a doua de%initie a conceptului de opinie
publica este urmatoarea& "+pinia unui individ este po(itia pe o scala obiectiva a
propo(itiei careia ii acorda ade(iunea sa totala". 4 treia de%initie propusa de 0toet(el in
urma anali(ei determinarii opiniilor sustine ca opiniile unui subiect sunt "mani%estarile"
constand in ade(iunea la anumite %ormule" ale unei atitudini" care poate %i evaluata pe o
scala obiectiva" (apud 0. 1)elcea" 2!!2" 29$.
7esi de,a lun'ul timpului conceptul de "opinie publica" a nascut controverse si a
%ost anali(at si de%init de %oarte multi %iloso%i" sociolo'i si psi)olo'i din di%erite epoci si
cu di%erite puncte de vedere" in pre(ent acest termen nu este inca de%init ast%el incat una
dintre de%initii sa %ie pe deplin acceptata de specialistii ce tratea(a acest subiect. Aiecare
de%initie ce a %ost data conceptului de "opinie publica" sublinia(a anumite caracteristici si
trasaturi ale acestui %enomen ast%el incat sa poata scoate in evidenta esenta lui" insa toate
aceste de%initii pe care le cunoastem se completea(a reciproc. 1)iar daca poate parea ca
acest subiect a %ost tratat super%icial si de aceea nu a %ost data o de%initie completa a lui"
este totusi imposibil sa poti surprinde toate aspectele unui %enomen atat de complex ce
poate sc)imba cursul istoriei sau poate duce la anumite modi%icari importante in
comportamentul uman in cadrul societatii sau c)iar poate ramane inert la diverse actiuni
ce vi(ea(a in primul rand un impuls din partea opiniei publice.
:ersonal" consider adecvata obiectului acestei lucrari urmatoarea de%initie& opinia
publica este "procesul psi)olo'ic interactiv de a're'are a *udecatilor evaluative"
atitudinilor si credintelor re%eritoare la o problema sociala ale unui numar semni%icativ de
persoane dintr,o comunitate" care intr,o %orma sau alta (declaratii spontane" raspunsuri la
intrebarile din c)estionarele de cercetari" memorii si scrisori adresate %actorilor de
deci(ie" demonstratii de strada" 'reve" mitin'uri" etc$ se exprima desc)is" (0. 1)elcea"
2!!2" 33$.
Constructia opiniei publice. Structura si functii
+pinia publica se caracteri(ea(a printr,o anumita dinamica in timp si este un %enomen
%luctuant" putand sa aiba anumite orientari intr,un stadiu initial si alte orientari in
perioade succesive de timp. 7e asemenea" ea poate %i modi%icata in %unctie de
multitudinea si %luxul de in%ormatii ce sunt directionate inspre ea" intentionat sau nu"
avand ca re(ultat sc)imbarea atitudinilor" a ba(ei a%ective" care mai apoi in%luentea(a
comportamentele si actiunile indivi(ilor.
1and se vorbeste despre opinie nu se poate lua in considerare stiinta sau
cunoasterea" opinia este doar o "parere"" nu un adevar matematic" ci repre(inta convin'eri
sc)imbatoare ce pot deveni credinte in momentul in care sunt pro%und inradacinate.
+pinia publica nu se numeste publica doar datorita %aptului ca este a publicului" ci
pentru ca se re%era la subiecte de natura publica& problemele colective sau interesul
'eneral. Ciovani 0artori (2!!9" 92$ considera ca "opinia publica este ansamblul unor
opinii care se a%la inlauntrul unui public sau inlauntrul mai multora".
0istemul mass,media asi'ura circulatia in%ormatiilor" opiniilor" interpretarilor si
abordarilor care sunt considerate a avea o semni%icatie sociala.
-emy -ie%%el (2!!92!!." 31$ pune problema in%luentei mass,media asupra opiniei
publice incercand sa a%le daca mass,media sunt simpli ampli%icatori ai %enomenului sau
daca reusesc sa manipule(e intr,un %el indivi(ii" instaurand un con%ormism al 'andirii.
5ncercand o anali(a a %enomenului opiniei publice in raport cu mass,media" -emy -ie%%el
a*un'e la conclu(ia ca "presa scrisa a %ost unul dintre %actorii care au %avori(at aparitia si
pro'resul opiniei publice/ DE mass media au modi%icat modalitatile de exprimare a opiniei
publice/ DE mi*loacele de comunicare in masa pot uneori sa impuna pe ordinea de (i
anumite subiecte si sa 'enere(e con%ormism" iar alteori pot sa dea amploare de(baterii si
sa %avori(e(e pluralismul opiniilor" (-. -ie%%el" 2!!92!!." 31,39$.
7esi'ur" exista mai multe puncte de vedere in ceea ce priveste in%luenta mass,media
asupra opiniei publice. 7intr,un punct de vedere mass,media nu in%luentea(a opinia
publica" aceasta mani%estand o "incapatanare" in ceea ce priveste presa. Fn alt punct de
vedere ar putea a%irma ca presa nu %ace decat sa accepte si sa ampli%ice opinia publica.
Exista si un punct de vedere care se po(itionea(a mai aproape de adevar ce sustine ca
presa" ca orice alt mediu de educare" contribuie la o sc)imbare clara a opiniei publice (E.
Bernays" 19232!!3" .!,.1$.
1el din urma punct de vedere" ce sustine ca opinia publica este in%luentata si
modelata de catre presa consider ca se apropie cel mai mult de adevar. 4vand in vedere
%aptul ca presa repre(inta un %actor ce contribuie la %ormarea opiniei publice" poate cel
mai puternic %actor" este evident ca opinia publica isi va sc)imba mereu consideratiile si
parerile in %unctie de ceea ce presa va pre(enta. 6ass,media se constituie intr,un punct de
plecare pentru opinia publica" de cele mai multe ori opinia publica neavand de unde sa isi
preia in%ormatiile" sin'urul mi*loc %iind mass,media.
:entru ca opinia publica sa ia %iinta trebuie sa apara o problema. 4ceasta
problema trebuie sa %ie repre(entata de o dis%unctionalitate insa situatia dis%unctionala nu
este neaparat ne'ativa. 1atalin Gam%ir (19.#" 3#$ considera ca pentru nasterea opiniei
publice este nevoie de o problema sociala. :roblema sociala este de%inita de acesta ca
%iind "un proces social" o caracteristica" o situatie despre care societatea sau un subsistem
al ei aprecia(a ca trebuie sc)imbat" (apud 0. 1)elcea" 2!!2" 2#$.
Bernard Bennessy (192919.1" 3$ considera ca opinia publica este "complexul de
pre%erinte exprimate de un numar si'ni%iant de persoane cu privire la o problema de
importanta 'enerala". 4st%el" putem distin'e cinci note de%initorii ale opiniei publice&
existenta unei probleme" natura publicului" exprimarea opiniei" numarul persoanelor
implicate" modelul "palnia cau(alitatii" (apud 0. 1)elcea" 2!!2" 2#$.
5n ceea ce priveste %unctiile opiniei publice 1armen Aurtuna %ace o clasi%icare a
acestora sinteti(and abordarile diverselor scoli sociolo'ice pornind de la cel putin trei
criterii de evaluare& 1$ in%luenta asupra mediului social/ 2$ continutul/ 3$ %orma de
exprimare.
4st%el" sub incidenta in%luentei asupra mediului social opinia publica poate avea
%unctiile& expresiva sau de control/ consultativa/ de directiva a opiniei publice. 5n raport
cu continutul opiniei publice se deosebesc %unctiile& de apreciere/ analitica/ constructiva/
de re'lementare. 7upa %orma de exprimare apar doua %unctii ale opiniei
publice& po(itiva/ ne'ativa.
5n Ancheta sociologica si sondajul de opinie" Traian -otariu si :etru 5lut (2!!1" 33$
trasea(a urmatoarele caracteristici ale opiniei publice&
Principalele elemente ale opiniei publice
, :re(enta unei probleme de importanta 'enerala" si aici termenul problema indica
%aptul ca este vorba de o c)estiune disputata" controversata" privita din mai multe
puncte de vedere/
, :entru ca ceva sa constituie obiectul opiniei publice trebuie sa %ie concret" actual si sa
vi(e(e interesele unui 'rup semni%icativ de persoane. 7e aceea" opinia publica se
mani%esta %ata de pro'rame sociale sau politice" personalitati sau partide politice etc./
, :opulatia preocupata de o anumita problema %ormea(a publicul/
, +pinia publica este un complex de pareri. 4cest lucru arata ca" pe de o parte" membrii
unui public au opinii de intensitate si directie di%erita" iar pe de alta parte" publicul are
cu privire la o problema nu numai raspunsuri da si nu" ci pareri complexe" puncte de
vedere ce nu sunt neaparat exclusive.
, Termenul de opinie publica arata ca este vorba nu numai de opiniile unui public" ci si
ca opiniile sunt exprimate public.
Tipuri de public ce apar in cadrul opiniei publice
:ublicul repre(inta o multime de indivi(i (alaturati 'eo'ra%ic sau dispersati$ care nu se
cunosc personal dar reactionea(a in le'atura cu o problema asa cum se asteapta sa
reactione(e ceilalti in %ata aceluiasi subiect (:. 7avison" 199." 9!$.
Termenul "public" provine din latinescul publicus ce este derivatul unei %orme mai
vec)i" populus" ce are ca traducere termenul popor.
1on%orm lui 0eptimiu 1)elcea (2!!2$ publicul se con%unda in vremurile stravec)i
cu poporul intre'" ast%el existand tot atatea publicuri cate popoare erau insa de,a lun'ul
timpului aceasta con%u(ie s,a diminuat. :ublicul a incetat sa mai insemne intre'ul popor
atunci cand a aparut publicul local" di%erit de cel national sau de cel mondial" a*un'andu,
se ca asta(i sa se vorbeasca despre "opinia publica mondiala"" nu numai despre "opinia
nationala" sau de "opinia publica" din interiorul unei natiuni.
:ublicul poate %i considerat o cate'orie sociolo'ica si statistica ce repre(inta o
colectivitate mai mult sau mai putin numeroasa" omo'ena sau etero'ena" care are un
punct comun repre(entat de centrul de interes sau in%ormatiile primite la un moment dat.
0ociolo'ul peruan 1arlos :arra 6or(Hn (1991$ a identi%icat unspre(ece
caracteristici ale publicului& 1$ este o 'rupare elementara" spontana si neplani%icata/ 2$ are
re'ulile distinctive ale unei societati" nu %ormea(a o or'ani(atie/ 3$ este un 'rup amor%" ce
nu are constiinta identitatii sale/ 3$ a%irmatiile ce se %ac constituie subiect de critica/ 9$
apare in le'atura cu o problema pusa in de(batere/ 2$ publicul este variabil/ #$ relatiile
dintre persona*ele din 'rup sunt con%lictuale/ .$ interactiunile nu sunt atat de puternice ca
in ca(ul multimilor/ 9$ persoanele din public nu isi pierd capacitatea critica" asa cum se
intampla in situatia de multime/ 1!$ in public se obtine un tip special de unitate si se pot
lua deci(ii colective" denumite opinie publica/ 11$ in anumite circumstante" publicul se
poate trans%orma in multime (apud 0. 1)elcea" 2!!2" 2.$.
:ublicul poate %i incadrat in patru tipuri& public atent" public latent" public lipsit
de intelepciune si public apatic (7. 8immo si I 0anders " 19.2" 29, apud 4. 1retu si 0.
:ieptan" 2!!3" 39$.
:ublicul atent este un public dependent de presa si" de asemenea" de in%ormarea in
masa. Este acel public ce cunoaste problemele pe care mass,media le abordea(a" c)iar si
pentru prima data si pentru care contea(a opinia celor ce transmit in%ormatii despre
subiecte cu o notorietate ridicata. :ublicul latent este un public de(interesat si lipsit in
'eneral de motivatia de a cauta in%ormatii despre anumite subiecte. 4cest tip de public
este mai de'raba interesat de problemele pe care tinde mass,media sa le accentue(e si
carora le acorda prioritate. 5n aceste ca(uri" atunci cand publicul latent identi%ica un
subiect ce se a%la in interesul mass,media incepe sa se mani%este ca un public atent in
ceea ce priveste urmarirea in%ormatiilor. :ublicul lipsit de intelepciune poate %i considerat
un receptor pasiv al mesa*elor din mass,media. 5ndivi(ii ce %ac parte din acest tip de
public sunt cei mai supusi la sc)imbarea de opinie pentru ca intotdeauna isi concentrea(a
atentia mai putin pe mesa*ul problemei propuse de media si mai mult pe ideea de
etic)etare a problemei. 5n cele din urma" exista si un al patrulea tip de public" si anume"
publicul apatic. 4cest tip de public este total de(interesat de problemele ridicate de mass,
media si din aceasta cau(a este publicul cu cele mai putine sanse de a recepta mesa*ele.
5n ceea ce priveste rolul publicului" 1. Jri')t 6ills (199919#9" 93$ sustine in
lucrarea maginatia sociologica ca "problema asa,numitului public i(voraste in societatea
occidentala din trans%ormarea traditionalului si conventionalului consensus al societatii
medievale/ ea atin'e a(i punctul culminat in ideea societatii de masa".
0e poate spune ca %iecare opinie are publicul sau repre(entat de un 'rup de persoane
care sunt a%ectate de o anumita problema sociala %ata de care mani%esta o po(itie pro sau
contra. 4st%el" publicul este un %actor important de care trebuie sa se tina cont atunci cand
se studia(a opinia publica.
+ trasatura importanta a publicului este %aptul ca ea deriva din structura sociala" se
caracteri(ea(a print,o accentuata mobilitate si printr,o durata in timp relativ limitata.
Teorii ale influentei mass-media asupra opiniei publice
"8otiunea de "mass,media" sau "mediumuri de masa"" %ormata de an'lo,saxoni prin
unirea cuvantului latin medium (care este la mi*loc si intermedia(a relatii la distanta$ si a
cuvantului mass (cantitate mare$" se re%era nu doar la suporturile si mi*loacele te)nice de
transmitere a mesa*elor (instrumentele comunicarii$" ci mai ales la caracterul masiv al
mesa*elor di%u(ate" pe cand notiunea de "comunicare de masa" se re%era la ansamblul
procesului de comunicare "care incorporea(a ceea ce este ve)iculat" cine ve)iculea(a si
pe cei care primesc mesa*ele (7. 1)aney" 1#2" .$. Este un proces social speci%ic in care
aceste mi*loace sunt %olosite de catre pro%esionistii comunicarii (*urnalisti si altii$" proces
in care intervine o practica comunicationala particulara si care este adresata unei audiente
de masa" (5. 7ra'an" 2!!#" 2.#$.
+pinia publica este in%luentata constant de mass,media. :resa a %ost unul din
%actorii care au %avori(at aparitia opiniei publice. 4ceasta in%luenta se poate mani%esta
prin mai multe metode. E%ectele mass,media sunt abordate si examinate" con%orm lui 5oan
7ra'an (2!!#" 1.9$" pe trei axe&
1. axa intensitatii: efectele pot fi atotputernice, puternice, limitate, minore;
2. axa amplitudinii: de la microefecte, la mezoefecte si la macroefecte;
3. axa temporara: efect pe termen scurt, mediu sau lung.
7e,a lun'ul timpului au %ost %ormulate teorii care masoara consecintele sociale ale
actiunii mass,media. 1ativa dintre autorii care s,au ocupat de de%inirea si explicarea
acestor teorii sunt& :aul A. La(ar%ield" Barold 7. Lasswell" 6alvin L. 7eAleur" -obert I.
6erton" 1)arles -. Jri')t" -osen'ren" etc. Teoriile re%eritoare la in%luenta mass,media
asupra opiniei publice sunt& modelul "'lontului ma'ic"" modelul "%luxul comunicarii in
doua trepte"" teoria "a'enda,settin'"" teoria "spirala tacerii".
!odelul "glontului magic". 4cest model s,a %ondat pe convin'erea potrivit careia
comunicarea in masa are o putere %oarte mare care se exercita instantaneu asupra
oamenilor. Termenul de "'lont ma'ic" a %ost preluat din practica medicala" ast%el ca in
secolul al K5K,lea se credea ca in*ectiile si pilulele administrate actionea(a ca un 'lont"
producand instantaneu reactii in or'anismul pacientilor (0. 1)elcea" 2!!2" .#$.
4cest concept a %ost in%luentat de puterea pe care parea sa o aiba propa'anda in
primul ra(boi mondial. 4st%el" modelul "'lontului ma'ic" preconi(ea(a e%ectele puternice
ale comunicarii de masa asupra opiniei publice. Teoriile ulterioare vor incerca sa
inlocuiasca postulatele acestui model in con%ormitate cu evolutia societatii" a sistemului
media si a modului de intele'ere a individului si a societatii. 7esi modelul "'lontului
ma'ic" poate parea invec)it sau naiv" el era in concordanta cu mentalitatile epocii in care
a luat nastere. 4st%el" oamenii obisnuiti atribuiau mass,media puteri nelimitate.
1ontinutul mass,media a %ost ast%el ima'inat ca %iind in*ectat in venele audientei"
care ar reactiona in mod uni%orm si previ(ibil. + asemenea conceptie se spri*ina implicit
pe doua idei principale&
1. 0ocietatea moderna este privita ca un a're'at de indivi(i relativ atomi(ati"
actionand potrivit intereselor personale si %oarte putin constransi de obli'atii si
le'aturi sociale.
2. 6ass,media sunt considerate an'a*ate in campanii de modi%icare a
comportamentului" con%orm intentiilor unor institutii puternice" publice sau
private (a'entii de publicitae" institutii 'uvernamentale" partide politice" etc.$
:rincipalele trasaturi ale acestui model stimul,raspuns re%eritor la societatea de masa ar
%i&
, mesa*ele sunt concepute si distribuite in modalitati sistematice si pe scara lar'a. 5n
acelasi timp ele sunt transmise unei mase de indivi(i" si nu persoanelor particulare/
, te)nolo'ia reproducerii si distribuirii neutre urmareste maximi(area receptarii si
reactiei la nivel colectiv/
, structurile de 'rup sau sociale au un rol mic sau c)iar inexistent" iar le'atura dintre
media si individ este directa/
, persoanele care receptea(a mesa*ele sunt e'ale ca po(itie si valoare& ceea ce
contea(a este doar numarul lor cumulat (7. 6cLuail si 0. Jind)al"19.2 2!!3" 93$.
6esa*ele venite din partea mass,media pot %i considerate" in acceptiune cu modelul
"'lontului ma'ic"" asemenea unor 'loante care lovesc opinia publica. 4st%el" individul ce
%ace parte din audienta nu este capabil sa %iltre(e aceste 'loante pe care le primeste si
reactionea(a ca la administrarea unei pastile sau a unei in*ectii.
!odelul ""lu#ul comunicarii in doua trepte". Teoria "%luxului comunicarii in doua trepte"
scoate in evidenta importanta relatiilor sociale in %ormarea opiniei publice. El operea(a
mai ales in cadrul societatilor traditionale si al 'rupurilor primare" cum ar %i %amilia.
4st%el" aceasta noua teorie marc)ea(a o sc)imbare de perspectiva& "indivi(ii nu mai sunt
va(uti ca entitati uni%orme" i(olate/ ei intra in relatii interpersonale si inter'rupale" nu
raspund imediat si uni%orm la mesa*ele mass,media. Este" oricare ar %i limitele lui" un
model mai realist" (0. 1)elcea" 2!!2" .9$.
5n urma unui studiu reali(at de :aul A. La(ars%eld" Bernard -. Berelson si Ba(el
Caudet in 0tatul +)io" in Erie 1ounty" in care se urmarea constatarea impactului
campaniei electorale din 193! din 0F4 asupra comportamentului de vot al cetatenilor" s,
a a%lat ca mesa*ele pe care le transmite mass,media nu au un impact c)iar atat de mare pe
cat se credea la vremea respectiva" avand in vedere ca modelul "'lontului ma'ic"
demonstrase ca mass,media "in*ectea(a" opinia publica ast%el incat aceasta sa nu poata
reactiona si sa primeasca mesa*ele ca atare. 0,a constatat ca de %iecare data cand cetatenii
erau ru'ati sa vorbeasca despre modul in care au %ost in%luentati de catre campania
electorala %acuta prin mass,media" acestia mentionau mai des discutiile politice decat
stirile sau radioul. 4st%el" cei ce isi luau in%ormatiile din discutiile politice erau mai
numerosi decat cei ce urmareau stirile sau ascultau radioul. 5n urma acestui studiu" s,a
descoperit existenta a doua trepte in transmiterea in%ormatiilor& de la sursa care este
repre(entata de mass,media catre persoanele mai bine in%ormate si care urmaresc mai des
stirile si asculta radioul (prima treapta$ si de la aceste persoane catre cele care se
in%ormea(a mai putin din stiri si radio sau (iare" %iind mai putin expusi la mesa*ele mass,
media (cea de,a doua treapta$. 7e asemenea" persoanele ce erau indecise in privinta
votului puteau %i mai curand convinse de catre discutiile interpersonale despre acest
subiect decat din mesa*ele mass,media (0. 1)elcea" 2!!2" 91$.
0e poate spune ca odata cu modelul "%luxului comunicarii in doua trepte" a luat
nastere si notiunea de "lideri de opinie". 7upa cum arata acest model" oamenii sunt mai
in%luentati de discutiile pe care le poarta anumiti indivi(i ce au acces la canalele media si
care ulterior aduc in prim,plan subiecte de actualitate. 4ceste persoane care repre(inta
prima treapta a %luxului sunt considerati lideri de opinie. Ei nu trebuie sa %ie neaparat
membri ai unor 'rupuri marcante sau %i'uri proeminente in viata publica ci mai de'raba
sunt persoane ce apartin anumitor 'rupuri sociale ce detin la un moment dat o in%ormatie
mai bo'ata. 7e asemenea" liderii de opinie pot %i impartiti in doua 'rupuri& lideri de
opinie %ormali si lideri de opinie in%ormali. :rimii sunt cei ce pot in%luenta opinia publica
datorita statutului social (parlamentari" editorialisti" etc.$ iar cei din urma sunt persoane
care in%luentea(a prin personalitatea lor (0. 1)elcea" 2!!2" 93$.
$eoria "agenda-setting". La inceputul anilor M2!" teoriile privind in%luenta mass,media
asupra opiniei publice erau puse sub semnul intrebarii. :utini mai erau cei ce considerau
ca mass,media actionea(a puternic si are e%ecte imediate asupra publicului.
4paritia teoriei "a'enda,settin'" are mai multe semni%icatii" %iind vorba" in primul
rand" despre semnalul pe care il da. +data cu aparitia acestei teorii se cerea abandonat
modul in care se punea problema asupra in%luentei mass,media asupra opiniei publice.
4ceasta in%luenta nu este nici atat de mare" nici atat de mica pe cat se demonstrase" ast%el
ca cercetarile care avusesera loc pana atunci nu erau su%iciente. 5n al doilea rand" teoria
"a'enda,settin'" repre(inta" in mare parte" e%ortul de a identi%ica un nou camp al
in%luentelor" acela al e%ectelor indirecte si de lun'a durata" care sunt mai 'reu de surprins
cu mi*loacele de cercetare sociolo'ica ale momentului. 1elelalte doua teorii" modelul
"'lontului ma'ic" si modelul "%luxul comunicarii in doua trepte"" s,au axat pe e%ectele
mari sau minore ale mass,media si au scapat din vedere e%ectele obisnuite" curente"
comune" care se exercita in mod silentios si 'reu observabil" dar care" pe o perioada mai
mare de timp" pot cumula un impact considerabil (:. 7obrescu si 4. Bar'aoanu" 2!!3"
219$.
Jalter Lippmann observase ca oamenii aveau posibilitati reduse de a cunoaste
evenimentele in mod direct" ca sunt dependenti de presa pentru a se in%orma despre ceea
ce se intampla. Lippmann sublinia(a %aptul ca intre relatarile presei si ceea ce se intampla
in realitate pot exista discordante. 5nsa" lasand la o parte mani%estarile deliberate
de discordanta" autorul atra'e atentia asupra urmstorului aspect& temele alese de presa
pentru a (u'ravi "lumea din a%ara" nu limitea(a numarul si natura evenimentelor despre
care ne putem %orma "ima'inile din mintile noastre"N (J. Lippmann" 19221991, apud :.
7obrescu si 4. Bar'aoanu" 2!!3" 21#$.
5n anii 192!" sunt identi%icate mecanisme explicative" sunt elaborate anumite
concepte ale teoriei a'enda,settin'. 1ercetatori din diverse domenii isi orientea(a
investi'atiile in directia selectiilor operate de mass,media.
"6ass media repre(inta principalii arti(ani ai culturii politice a maselor" adica a
ceea ce masele considera ca repre(inta viata politica si preocuparile politice ale
momentului. 7e asemenea" mass,media sunt cele care %ormea(a" in cea mai mare parte"
cultura politica a elitelor" (4.0. Lowery" 6. si L. 7eALeur"1999" 2.9" apud :. 7obrescu
si 4. Bar'aoanu" 2!!3" 222$.
Teoria "a'enda,settin'" sustine ca "mass,media nu le spune oamenilor "cum" sa
'andeasca" ci "despre ce" sa 'andeasca/ le arata care este "relie%ul evenimentelor din
spatiul public"" le stabileste ordinea de (i a discutiilor& ordinea de (i a mass,media ('radul
de atentie acordat problemelor$ devine ordinea de (i a publicului. 1)iar si numai prin
%aptul ca da oamenilor un subiect de discutie" presa contribuie la emer'enta opiniei
publice& ne amintim ca opinia devine publica prin comunicare in public" (0. 1)elcea"
2!!2" 1!2$.
$eoria "spirala tacerii". 6odelul "spirala tacerii" %ost elaborat de catre Elisabet) 8oelle,
8eumann" %osta directoare a 5nstitutului de 7emoscopie din 4llensbac) (-. A. Cermania$.
5n 2!!3 a aparut in limba romana Spirala tacerii. Opinia publica-in%elisul nostru social
&'ie Sch(eigespirale) *""entliche !einung - unsere soziale +aut,19.!," lucrarea in care
aceasta teorie apare pentru prima data.
5n%luenta mass,media asupra opinei publice din perspectiva spiralei tacerii a %ost
testata de autoare cu oca(ia ale'erilor din 19#2 din Cermania. 0,au reali(at ast%el
interviuri si anc)ete panel care sa surprinda intentia de vot a ale'atorilor" disponibilitatea
de a se exprima public in %avoarea unui partid" interesul %ata de politica" contactele cu
mass,media. Testul a %ost reali(at pe 1!!! persoane iar re(ultatele au condus la conclu(ia
ca televi(iunea %usese cea care sc)imbase climatul opiniilor in anul electoral 19#2. 1aci"
c)iar daca cele doua partide politice erau la %el de puternice in vi(iunea opinei publice"
mass,media" prin prisma convin'erilor lor nu acordau nici o sansa ca alianta 17F10F
sa casti'e in 19#2. 4st%el" populatia a receptat doua opinii despre realitate" doua impresii
di%erite" cea re(ultata in urma observarilor lor directe si cea survenita prin intermediul
mass,media. 4st%el s,a creat un climat dual al opiniilor si a casti'at mass,media (E.
8oelle,8euman" 19.!2!!3" 2!3$.
:remisele testarii teoriei au %ost expuse de catre autoare ast%el&
1. 0ocietatea ii ameninta cu i(olarea pe indivi(ii care au un comportament deviant
2. 5ndivi(ii traiesc in permanenta cu teama de i(olare
3. Teama de i(olare ii determina pe indivi(i sa evalue(e in permanenta climatul
opiniei
3. -e(ultatul acestei evaluari a%ectea(a comportamentul public" in special
exprimarea desc)isa sau trecerea sub tacere a opiniilor (E. 8oelle,8euman"
19.!2!!3" 29.$.
Teoria sustine ca inainte de orice control social exista un control personal. 4menitarea
din a%ara cu i(olarea este anticipata in minte. La 'andul ca o situatie va %i extrem de
neplacuta" individul isi corectea(a in prealabil conduita care incalca o re'ula ce
contravine opiniei publice" inainte ca 'rupul si controlul social sa intre in actiune. 4st%el"
cei ce percep ca sunt in minoritate vor adopta opinia ma*oritatii de teama de a nu %i
i(olati" resimtind presiunea din partea celorlalti si incetand a,si mai exprima opiniile.
6odelul "spirala tacerii" a %ost criticat pentru vi(iunea mult prea pesimista cu
privire la natura umana si la mass,media. 4lti critici au pus la indoiala 'radul sau de
aplicabilitate. 0er'e 6oscovici su'era ca ar trebui sa acordam mai putina atentie
ma*oritatii tacute si mai multa minoritatilor ('omotoase" care *oaca un rol creator si
inovator in evolutia societatii. 6oscovici considera teoria oarecum depasita" la %el ca
intre'a conceptie iluminista despre opinia publica (7. 6cLuail si 0. Jind)al"
19.22!!3" 99$.