ORTEZAREA IN AFECTIUNILE

NEUROLOGICE
Afectiunile neurologice in care se folosesc orteze sunt multiple:
Leziunea de neuron motor central
Leziunea de neuron motor periferic
Scleroza multipla, Boala Parkinson, Pareza de nerv
sciatic popliteu .a.
I. Leziunile de neuron motor central
Paraliziile cerebrale
FORE CLINICE !UPA TOPOGRAFIA PARALIZIILOR CERE"RALE
#. $emi%areza &'emi%le(ia) afectare unilaterala a membrului superior si inferior de aceeasi
parte.
*. Para%le(ia afectare motorie a membrelor inferioare, uneori cu afectare usoara a celor
superioare.
+. Tri%le(ia trei membre afectate
,. Tetra%le(ia afectare concomitenta a tuturor celor patru membre cu afectare functionala a
ntregului corp.
!UPA -E.ERITATE/ -I-TEUL !E CLA-IFICARE AL FUNCTIEI OTORII
GRO-IERE 0 mobilitate, mer1 0 %entru co%ii 2ntre 34#* ani .
Ni5elul I !ers independent, limitari ale abilitatii avansate ale deplasarii
Ni5elul II !ers fara a"utor, limitari la mersul n mediul e#terior sau pe teren variat
Ni5elul III !ers cu sustinatoare de mers, limitari la deplasarea n e#terior sau comunitate
Ni5elul I. !obilitate diminuata, copilul este transportat sau necesita alte mi"loace de
deplasare n e#terior sau comunitate
Ni5elul . !obilitatea independenta este sever limitata c$iar cu suport te$nic.
!ia(no1ticul de %aralizie cerebrala 1e 6ace %e baza/
%. nt&rzierilor n dezvoltarea neuro'motorie,
(. semnelor neurologice anormale ce indica fie o leziune de neuron motor superior sau o
tulburare de miscare, sau ambele, deobicei cu persistenta refle#elor primitive si
). e#cluderea unei afectiuni neurologice tranzitorii sau progresive .
S'a produs o sc$imbare de la a ncerca sa se vindece sau sa se normalizeze afectiunea,
la a considera nevoile persoanei n conte#tul activitatilor sale zilnice si de rutina n relatie cu
participarea n familie si la viata comunitatii . Scopul individualizat personal este
%
principala strategie curent folosita pentru dezvoltarea programelor interventionale pentru
persoanele cu P*, pentru ca scopurile personale ofera o refle#ie directa a nevoilor
individului . Scopurile dezvoltate trebuie sa fie realiste si destul de solicitante sau
provocatoare pentru a permite persoanei sa si atinga telul personalul ma#im . Pentru a
atinge aceste scopuri si pentru a atinge rezultate optime este nevoie de o diversitate de
profesionisti din domeniul sanatatii care sa se ocupe de individ, iar grupul c$eie este
considerat cel al fiziokinetoterapeutilor.
Scopurile terapiei sunt sa dezvolte, sa mbunatateasca si sa mentina starea de bine si
participarea activa a individului la viata societatii si a comunitatii din care face parte. +erapia
poate sa fie privita ca o paleta de interventii variate, aplicate sau prescrise, n scopul atingerii
scopurilor individualizate, indiferent de profesionistul care a prescris sau care realizeza
terapia.
Se poate defini terapia ca orice interventie executata sau prescrisa de catre terapeut
pentru a promova independenta, mbunatatirea abilitatilor functionale si minimizarea
impactului dizabilitatii .
Pentru o implementare eficienta a serviciilor de recuperare sunt necesare studii de
evaluare a statusului functional, a serviciilor oferite actual copilului cu paralizie cerebrala
infantila, concomitent cu estimarea nevoilor reale de reabilitare, precum si elaborarea unui
program si a unui sistem de pregatire profesionala corespunzatoare. ,data cu initierea si
realizarea reformelor n sistemul de sanatate publica si al protectiei sociale n -om&nia, de o
importanta cov&rsitoare devine necesitatea de a"ustare a serviciilor medico'sociale si a celor
educationale pentru copiii, n general, si pentru cei cu dizabilitati sau diagnosticati cu P*., n
special
ETO!OLOGIA !E RECUPERARE
,biectivele ma"ore ale recuperarii copilului cu paralizie cerebrala infantila au fost
autonomia de deplasare si capacitatea de autoservire.
Factorii ce au contribuit la ale(erea ti%ului de tera%ie au 6o1t/
+ipul anomaliei motorii /spsticitate0distonie1
2ivelul spasticitatii si cauzele sale
Starea fizica generala si nivelul de dezvoltare al copilului
Alte dezordini motorii ce afecteaza mobilitatea
3orta si controlul muscular
4c$ilibrul si balansul
Abilitatile functionale
5&rsta copilului.
6upa stabilirea obiectivelor terapeutice, s'au recomandat o%tiunile &metodele)
tera%eutice/
3izioterapie si kinetoterapie
+erapie ocupationala
Logopedie
,rtezare
*$irurgie ortopedica
!edicatie orala.
(
Obiecti5ele 6izio47inetotera%iei au inclu1:
Prevenirea deformarilor osoase
Ameliorarea mobilitatii
!entinerea supletei musculare si a amplitudinii de miscare
-educerea durerii
-educerea spasticitatii
Prevenirea $ipotoniei /slabirii1 si deteriorarii musculare datorate neutilizarii
*resterea amplitudinii de miscare
-eeducarea proprioceptiei si stimularea senzoriala
-educerea pattern'urilor de miscare anormala
*ombaterea posturilor anormale
Promovarea pattern'urilor normale de miscare
7nt&rzierea sau prevenirea, prin terapie, a interventiilor c$irurgicale
Amelioarea functionala globala
Ameliorarea abilitatilor de autongri"ire a pacientului total dependent.
+rebuie depuse toate eforturile n programul de recuperare, n masura posibilitatilor, de
reabilitare globala a copilului, n str&nsa corelatie cu mediul sau familial si social. 7n ceea
ce priveste dezvoltarea metodologiei de recuperare, problema de baza ram&ne elaborarea
si implementarea unor modele de recuperare orientate pe dezvoltare /sau a unor modele
alternative, cum ar fi abordarea sistemica1, precum si a unor modele care ar cuprinde
toate nivelurile de asistenta medico'sociala, ncep&nd cu cel comunitar si termin&nd cu
cel mai performant, consultativ. 4vident, aceasta poate avea loc doar n cazul alocarii
resurselor financiare corespunzatoare si a pregatirii unui numar suficient de specialisti n
domeniu.
-epartitia tulburarilor de statica vertebrala n functie de forma paraliziei cerebrale
infantile: au prezentat modificari de statica vertebrala. Se remarca o incidenta mai mare
a cifoscoliozei n parapareza si a scoliozei n $emipareza spastica in tulburare de
statica vertebrala diagnosticate, au apartinut copiilor cu parapareza spastica
ACCI!ENTELE .A-CULARE CERE"RALE &A...C)
-e 1tie c8 A.C este definit ca un deficit neurologic aparut brusc datorit8 unei
$emoragii sau isc$emii nevra#iale centrale. Accidentele vasculare acute ale creierului
reprezint8, prin frecven9a lor, capitolul cel mai important din patologia nervoas8. ,rice
tulburare circulatoare intens8 i brusc8 produce leziuni cerebrale grave. Aceste leziuni
sunt, n linii mari, de trei feluri: ramolismentul, $emoragia i edemul cerebral.
Bolile vasculare cerebrale, importanta problema de sanatate publica, constituie
astfel una din principalele preocup:ri ale practicii medicale si cercet:rii stiintifice actuale
a patologiei umane din multe t:ri. Aceste preocupari sunt determinate pe de'o parte de
morbitatea ai mortalitatea ridicata pe care le determina afectiunile vasculare cerebrale si
pe de alta parte de dificultatile diagnostice,terapeutice si recuperatorii. +oate statisticile
recente indic: o crestere evidenta a bolilor cardiovasculare si implicit suferintelor
)
cerebrale. Prin frecventa sa $emiplegia de cauza vasculara constituie o autentica
problema sociala.
Alaturi de tratamentul de reanimare care se aplica in stadiul acut de boala, de
prima importanta este tratamentul de reabilitare motorie, vizind ntr'o prim: etapa
recuperarea func9ionala a membrelor paralizate, iar ntr'o a doua etap: reintegrarea
bolnavilor n familie i societate. Aspectul semiologic este diferit dup: cum ne aflam
n fa9a unui bolnav n stare de coma, n fa9a unei $emiplegii flasce sau a unei $emiplegii
spastice. ;emiplegia poate s8 se instaleze n mod brusc sau lent dar si progresiv.
6ebutul brusc este caracteristic pentru leziunile vasculare, iar debutul lent pentru
leziunile tumorale.
*<nd bolnavul a"unge s8 mearga va avea un = mers cosit =.
6ebutul este acut. 7n tromboz8, accidentul acut este adesea prevestit de mici
semne isc$emice care precede cu ore, zile, c$iar s8pt8m&ni accidentul masiv. Aceste
simptome premonitorii sunt sub form8 de pareze discrete, parastezii care retrocedeaz8
total sau par9ial. 4le sunt e#presia tromboz8rii progresive a unei artere.
Apoi brusc, bolnavul are o senza9ie de ame9eal8, uneori cefalee i grea98> dac8
este interesat un vas mare, simptomele sunt mai intense i brutale, iar bolnavul i pierde
contiin9a.
Pierderea cunotin9ei, care nu este obligatorie, dureaz8, de obicei, pu9in n
ramolismentele isc$emice pure i mici. 7n cele masive i mai ales n $emoragiile
cerebrale se instalez8, ns8, o com8 profund8.
Hemiplegia cerebral vascular are debut brusc i evolu9ie lent8 i par9ial regre'
siv8. Aceast8 evolu9ie prezint8 ( faze: o faz8 ini9ial8 care dureaz8 ore sau zile i o faz8
ulterioar8, de stare care dureaz8 mai mult: luni sai ani sau, c$iar toat8 via9a. +ermenul de
$emiplegie este un cuv&nt compus /$emi'"um8tate, plegie'paralizie1.
a1Perioada ini9ial8 este caracterizat8 prin paralizia "um8t89ii corpului de partea
opus8 leziunii cerebrale, cu urm8toarele simptome: paralizia este flasc8, cu refle#ele
osteotendinoase i cutante abdominale diminuate sau c$iar abolite, iar semnul Babinski
prezent. *apul i privirea sunt adesea ndreptate spre partea opus8 $emiplegiei.
7n decurs de %') s8pt8m&ni, $ipotonia membrelor $emiplegice este treptat
nlocuit8 printr'o $ipertonie muscular8, cu $iper'refle#ie osteotendinoas8, iar semnul
Babinski p8strat. *oncomitent, devia9ia con"ugat8 a capului i privirii spre partea opus8
se reduce treptat i, apoi, dispare.
b1Perioada a ..'a este anun9at8 de instalarea $ipertoniei i a $iperrefle#ei. 4ste
perioada de $emiplegie n contractur8, opus8 perioadei ini9iale de $emiplegie flasc8.
*ontractura are particularitatea c8 este mai intens8 la nceputul mic8rii pasive imprimate
segmentului respectiv i cedeaz8, apoi, n cursul desf8ur8rii acestei mic8ri.
,data constitutita, $emiplegia spastica se caracterizeaza prin $ipertronie
musculara, e#agerarea refle#elor osteo'tendinoase, prezenta de sinkinezii La membrul
superior contractura este mai precoce n fle#orii degetelor si ai pumnului, apoi la
antebrat si umar, dind pozitia caracteristica, sc$itata inca din perioada de $emiplegie
flasca. La membrul inferior se e#agereaz: contractura n e#tensie. *ontractura
cvadricepsului, fi#and gamba in e#tensie pe coapsa, este deosebit de favorabila pentru
recuperarea mersului> contractura cu pozitia piciorului in varus e?uin, atunci cind apare,
@
constituie un impediment serios pentru mers necesit<nd cateodat: interven9ii ortopedice
sau c$irurgicale. !ai rar spasticitatea predomin: pe fle#ori la membrul inferior,
provocand postura de tripla fle#ie. -eaparitia miscarilor voluntare este facilitata de
e#agerarea refle#ului miotatic. !otilitatea voluntar8 reapare astfel ncet i incomplet.
-ecuperarea mic8rilor se face, mai ales, n segmentele pro#imale /n articula9ia
um8rului i a oldului1, iar mic8rile sunt limitate. Spasticitatea, care este evident: si la
bolnavul n decubit, se e#agereaz: n pozitia ridicata. Bolnavul reuete s8 mearg8 dup8
un interval variabil de la un caz la altul, dar mersul este dificil i are un aspect
particular> contractura n e#tensie a membrului inferior il oblig: sa e#ecute o miscare
de circumductie membrul inferior este micat ca un st&lp rigid dup8 articula9ia oldului
i la fiecare pas descrie un arc de cerc n afar8. /=mers cositA1. La fiecare pas al
piciorului bolnav, pentru a putea desprinde virful piciorului de pe sol, pacientul e
obligat sa ridice bazinul de partea $emiplegica.
3a9a poate fi sau nu prins8, dup8 sediul leziunii cerebrale. Paralizia facial8 este de
tip central, adic8 prinde muc$iul fe9ei, dar respect8 muc$ii frun9ii i orbicularul
pleoapelor. 2u este, de obicei, o paralizie intens8. Asimetria facial8 se accentueaz8 c&nd
bolnavul vorbete sau contract8 voluntar muc$ii fe9ei, dar se atenueaz8 dac8 bolnavul
r&de sau pl&nge.
-eeducarea $emiplegiei isi fi#eaz: doua obiective principale : combaterea
sindromului de imobilizare si favorizarea recuperarii motorii.
Recuperarea motorie, este favorizat: prin kinetoterapie activa si pasiva.
Kinetoterapia pasiv se aplic: asupra articula9iilor dureroase se urm8rete creterea
mobilit:9ii prin misc:ri bl<nde, ncete> trebuie aplicata regulat i dozata progresiv.
= Po1turile = reprezinta atitudini impuse corpului ntreg sau doar unor par9i ale
lui, n scop terapeutic sau preventive, pentru a corecta sau evita instalarea
unor devieri de statica si pozitii vicioase sau pentru a facilita un process
fiziologic. 6urata posturii este variabil: dar, ca regul: general:, ea trebuie
repetat: cu perseveren98 p&n8 la ob9inerea rezultatului scontat si pentru
reducerea spasticit8tii se utilizeaza orteze 4 aplicarea lor este motivat8 de
deformarile articulare ce apar si sunt ireductibile prin kinetoterapia pasiv: si
posturi .
Po1tur8rile bolna5ului 'emi%le(ic 2n %at9
%. Postur8ri 3igura %. Pozitia n decubit dorsal
B
*. Pozi:ia %e %artea %aretic;
< Ca%ul 1e 1tabilizeaz; 2n %ozi:ie comod;, trunc'iul %u:in 2ntor1 iar 1%atele =i
%icioarele 1e men:in cu %erne. Coa%1a %iciorului %aretic 1e aran>eaz; 2n e?ten1ie,
articula:ia (enunc'iului 2n 6le?ie u=oar;. @na %aretic; 1e 2ntinde %e %erna. @na
1;n;toa1; 1e aran>eaz; %e %erna 1au %e cor%. Piciorul 1;n;to1 4 %ozi:ie %e %ern; u=or
6lectat 2n articula:ia (enunc'iului =i co?o6emural;.
Fi(ura *.
+. Pozi:ia %e %artea 1;n;toa1;
< Ca%ul ocu%; o %ozi:ie %e linie cu trunc'iul, trunc'iul u=or 6lectat anterior.
@na %aretic; 1e aran>eaz; %e %ern;, 6lectat; 2n articula:ia um;rului 1ub un un('i
de AB (rade =i 2ntin1;.
Piciorul %aretic u=or 6lectat 2n articula:ia co?o6emural; =i articula:ia (enunc'iului,
(amba =i %lanta 1unt %la1ate %e %ern;. @na 1;n;toa1; ocu%; o %ozi:ie comod;.
Piciorul 1;n;to1
1e aran>eaz; 2n e?ten1ia articula:iei (enunc'iului =i articula:ia co?o6emural;. La
tratarea %rin %ozi:ie 1e 5a :ine cont c; m@na =i articula:ia um;rului membrului
%aretic 1; 1e a6le la acela=i ni5el %entru a e5ita e?ten1ia ca%1ulei articulare 4 ce a%are
de1tul de 6rec5ent =i e1te 2n1o:it; de a%ari:ia durerilor.
C
Fi(ura +.
Kinetoterapia activ. *omporta, n mod sc$ematic, dou: tipuri fundamentale de
te$nici : unele globale i altele analitice. .ndiferent de procedurile utilizate este necesar
sa se asigure pe de o parte reeducarea mersului si independenta bolnavului, iar pe de o
alta parte reabilitarea functional: a membrului superior .
4ducarea motric8, a mersului n special, este o ac9iune, un ansamblu de
informatii si impulsuri pentru dezvoltarea si perfectionarea capacit8tii de miscare
restante si nsusirea de noi cunostinte pentru ntretinerea, mbun8t8tirea, consolidarea si
readaptarea mersului la noile conditii create de o afectiune .
ELEENTE !E RECUPERARE PO-T A . C
E?ercitii 1%eciale de 7inetotera%ie /
.n conceptia sotilor Bobat$, e#ista in cadrul posturilor anormale ale bolnavilor
spastici niste adevarate D puncte c$eie ale controlului E, asupra carora daca se actioneaza
se realizeaza reducerea spasticitatii cu facilitarea miscarilor active. Acestea pot fi
pro#imale: gatul si coloana, umarul si soldul, sau distale ca : pumnul, glezna si degetele
mainilor si picioarelor. 6e e#emplu :
combaterea spasticitatii fle#orilor la trunc$i si brat se realizeaza prin e#tensia
gatului si coloanei, rotatie e#terna a bratului, cot e#tins > continuarea reducerii
spasticitatii pe fle#ori se obtine adaugand e#tensia pumnului cu supinatie si
abductia policelui>
o spasticitate pe fle#orii si e#tensorii membrului inferior este combatuta prin
abductia cu rotatia e#terna si e#tensie in sold si genunc$i >
spasticitatea e#tensorilor membrului inferior distal este combatuta prin asociere
la sc$ema de mai susa dsorsifle#iei degetelor si gleznei, cu abductia $alucelui >
o importanta sc$ema refle#'in$ibitorie este rotatia centurii scapulare contrara
pelvisului si invers.
6e retinut este faptul ca aceasta metoda nu inseamna asezarea bolnavului in
aceste posturi refle#'in$ibitorii, sau realizarea unor posturi pasive, ci mi1care in posturi
refle#'in$ibitorii.
F
6upa trecerea perioadei acute post A5*, de obicei petrecuta n spital, bolnavul revine
la domiciliu cu un $andicap motor si de locomotie foarte diferit, n functie de ntinderea
si localizarea leziunii neurologice precum si de eficienta asistentei de reeducare
functionala care, eventual, s'a aplicat ntr'un serviciu spitalicesc specializat.
*$iar de la prima nt&lnire la domiciliul bolnavului, kinetoterapeutul va instrui familia
si bolnavul asupra pozitiei n pat a. bolnavului:
' partea paralizata va fi la marginea de acces a patului>
' patul va fi asezat pe o latura a camerei n asa fel nc&t pacientul sa poata vedea
activitatea din camera, sa poata privi la televizor, etc.>
' pacientul va privi peste partea paralizata>
' orice a"utor i se va da bolnavului de catre alte persoane, abordarea se va face dinspre
partea paralizata>
' patul sa aiba o naltime potrivita pentru a usura transferul pacientului pe scaun sau
ridicarea lui din pat>
' patul sa aiba o saltea bine fi#ata, cu arcuri tari.
7nvatarea pozitionarii corecte a bolnavului n pat/
pacientul n decubit $eterolateral, piciorul sanatos ntins, piciorul afectat putin
flectat si spri"init pe o perna de lungimea membrului inferior afectat. !embrul
superior afectat spri"init pe o perna, flectat apro#imativ GHI n scapulo'$umerala si
(H'(BI flectat din cot. La spatele bolnavului se aseaza o perna pentru a evita
caderea pe spate a trunc$iului>
pacientul n decubit $omolateral, membrul superior afectat fara perna sub el, este
pozitionat ntr'o fle#ie de apro#imativ GHI n scapulo'$umerala iar n rest este
e#tins. !embrul inferior sanatos asezat pe o perna, iar cel bolnav este direct pe
pat n usoara e#tensie. La spate bolnavului se aseaza o perna.
pacientul n decubit dorsal, membrul superior asezat pe o perna n fle#ie de
apro#imativ %(H'%)HI n scapulo'$umerala iar celelalte articulatii e#tinse. Sub
membrul inferior, n regiunea co#o'femurala se aseaza o perna care se continua
sub trunc$i, articulatiile co#o'femurale ale genunc$ilor fiind e#tinse, iar piciorul
se va pozitiona la GHI fata de gamba>
pacientul n pozitia sez&nd n pat cu membrele inferioare ntinse, articulatia
gleznei ntr'un ung$i de GHI> rectitudinea trunc$iului este mentinuta cu a"utorul a
@'B perne asezate una peste alta la spatele bolnavului. !embrele superioare
ntinse sunt asezate pe o perna care este asezata pe coapsele bolnavului.
Sc$imbarea pozitiei n pat a bolnavului, la cca )'@ ore evita aparitia escarelor, a
durerilor de presiune si promoveaza Jluarea la cunostintaJ asupra "umatatii
paralizate. Aceste sc$imbari de pozitie la nceput sunt pasive, apoi activo'pasive,
iar n cele din urma se fac de pacient singur, cu utilizarea c&t mai insistenta a
membrelor paralizate>
6e c&teva ori pe zi se vor repeta, cu a"utorul unei persoane din familie care a fost
nvatata de kinetoterapeut cum sa le e#ecute, toate miscarile fiziologice, pe toata
amplitudinea lor, n toate articulatiile membrelor paralizate, mentin&nd astfel
supletea acestor articulatii si provoc&nd stimuli proprioceptivi>
K
4#ercitiile de respiratie nu vor fi uitate. Se vor repeta de c&teva ori pe zi si vor
consta n respiratii profunde, ritmate, cu e#pir mai prelungit, cu antrenarea
abdomenului din posturi variate.
-eeducarea membrului superior :
.n primele %'( sedinte la domiciliul bolnavului trebuie sa ne preocupe:
Prevenirea sau tratarea durerilor si blocarii mobilitatii umarului prin capsulita
retractila a articulatiei gleno$umerale dar nu rareori si prin sublu#atia capului
$umeral datorata dezec$ilibrului muscular, care se poate realiza prin:
' pozitionarea corecta a bratului n abductie cu a"utorul unei perne,
' tinerea m&inii sub cap,
' termoterapie locala,
' mobilizari pasive sau pasivo'active ale umarului, repetate de c&teva ori pe zi,
' n caz de sublu#atie, purtarea unei Jc$ingiJ de sustinere a umarului,
' mobilizarea autopasiva /cu a"utorul m&inii sanatoase care prinde m&na bolnava1 a
ntregului membru superior $emiplegic pe fle#ie simpla sau cu combinari: fle#ie'
abductie, fle#ie'adductie.
*ombaterea spasticitatii m&inii, cu pozitia de fle#ie a degetelor si abductia
policelui n palma, pozitie total invalidanta. Se realizeaza prin :
' atela de e#tensie,
' caldura locala>
' e#ercitii pasive, pasivo'active ale m&inii.
4vitarea edemului m&inii care apare frecvent, fie izolat, fie n cadrul unui
eventual sindrom algoneurodistrofic bipolar umar'm&na care se poate combate
prin:
' posturarea antidecliva a antebratului si a m&inii,
' n pat, se va postura ntreg membrul superior pe o perna mai ridicata,
' n fotoliu, m&na se va spri"ini pe un suport, antebratul si m&na fiind mai ridicate>
' n timpul mersului se va folosi obisnuita esarf& legata dupa g&t n care se i spri"ina
antebratul.
7ncep&nd cu a ('a sedinta la domiciliu, se poate alcatui un program de e#ercitii
kinetice n vederea recuperarii functionale a membrului superior $emiplegic, adaptat
starii functionale si evolutiei acestuia:
pacientul n decubit dorsal, membrul superior va sta pe l&nga corp, cu bratul n
rotatie e#terna si cotul ntins: se e#ecuta pronosupinatii, cu abductii de police> se fac
fle#ii de brat cu opriri la diverse niveluri pe traiect>
pacientul n decubit dorsal, cu m&na pe frunte: de aici se e#ecuta e#tensii de cot si
se revine, bratul ram&n&nd tot timpul ridicat. *u bratul ridicat la diverse niveluri se
fac e#tensii'fle#ii de cot, m&na cu degetele desfacute se duce spre umarul opus,
toracele opus, spre urec$ea opusa, realiz&nd miscari ale antebratului deasupra sau
dedesubtul orizontalei. Linetoterapeutul poate opune rezistenta pe umar at&t fata de
miscarea nainte, c&t si spre spate. Pozitia cotului mai ridicata sau mai cobor&ta,
antreneaza mobilitatea scapulei.
G
pacientul n JpatrupedieJ: se transfera alternativ greutatea corpului pe membrele
paralizate: se fac balansari nainte'napoi, dreapta'stnga. +reptat, se a"unge sa se
ridice c&te un membru sanatos, apoi ambele>
pacientul n pozitie Jsez&ndJ, !S este ridicat cu cotul ntins, cu m&na n supinatie,
si mentinut la orizontala>
pacientul n pozitia sez&nd, se utilizeaza un prosop facut sul: de un capat apuca
bolnavul /sulul trece prin palma, ntre police si inde#1, iar de celalalt
kinetoterapeutul, care prin intermediul prosopului, mobilizeaza m&na si !S n toate
directiile, pacientul mentin&nd continuu priza>
pacientul ntr'o pozitie comoda, se ncearca e#ercitiul de nc$idere si desc$idere a
m&inii care trebuie repetat cu multa rabdare. Pozitiile cele mai favorabile pentru
performarea acestui e#ercitiu sunt cu !S n rotatie interna sau e#terna, n laterala
sau n spatele corpului>
pacientul n decubit dorsal, bratele pe l&nga corp la o distanta de (H')H cm, palmele
n "os, se apasa pe pat cu ambele membre superioare pe toata lungimea lor,
concomitent, apoi alternativ, pe durata a B sec.
pacientul n decubit ventral, spri"init pe antebrate si m&ini, se apasa sau se mentine
trunc$iul ridicat, se trece greutatea c&nd pe o parte c&nd pe cealalta.
pacientul n sez&nd se spri"ina trunc$iul pe cot si antebrat, apoi pe m&na.
-eeducarea membrului inferior :
pacientul n decubit lateral, se face antrenarea !. pentru mers n vederea
mobilizarii independente a articulatiilor: se mentine soldul flectat si se e#tinde'
flecteaza genunc$iul, apoi se mentine soldul e#tins si se fac aceleasi miscari n M.
*oncomitent, independent de miscarea n articulatiile M si *3, se e#ecuta fle#ii'
e#tensii ale piciorului>
pacientul n decubit dorsal cu genunc$ii mult flectati, se realizeaza o buna
ec$ilibrare ntre fle#ori si e#tensori> kinetoterapeutul se va opune alternativ
ncercarilor de tractionare a genunc$ilor spre piept si de ntindere a lor>
pacientul n decubit dorsal, se e#ecuta miscari de abductie a piciorului afectat cu
fle#ie dorsala n glezna>
pacientul din pozitia Jn podJ. -idicarea bazinului este contrata de m&inile
kinetoterapeutului, cu priza pe crestele iliace. 6in aceeasi pozitie se ncearca,
translarea, ca si rotatia spre st&nga si dreapta a bazinului.
pacientul din pozitia Jn podJ cu genunc$ii foarte putin flectati. Linetoterapeutul
prin prizele aplicate pe glezna opune rezistenta miscarii de ridicare a bazinului de
pe pat, pentru a crea contractia musculaturii si pentru cresterea fortei>
pacientul din pozitia Jn podJ, se antreneaza controlul e#centric al e#tensorilor
soldului si genunc$iului, trec&nd de la contractia concentrica la cea e#centrica
prin ridicarea si cobor&rea pelvisului>
pacientul n decubit ventral, cu genunc$ii flectati bilateral. Se antreneaza
proprioceptia membrului paralizat, fac&nd fle#ii'e#tensii din genunc$i la care
kinetoterapeutul opune rezistenta>
%H
pacientul n pozitia Jpe genunc$iJ > kinetoterapeutul face priza pe pelvis sau pe o
latura a pelvisului si pe umarul opus, opun&ndu'se miscarilor inverse a centurilor
n scopul cresterii mobilitatii, fortei si stabilitatii trunc$iului inferior, soldului si
genunc$iului>
pacientul n pozitia Jpe un genunc$iJ face trecerea spre ortostatism. St&nd pe
genunc$iul partii afectate, este mult solicitat controlul motor. 6in aceasta pozitie
se antreneaza rotatiile de bazin. 6aca se sta pe genunc$iul sanatos, !l afectat va
fi n fle#ie de *3, M si Ml>
pacientul n pozitia, cvatrupedaJ, se trece greutatea corpului c&nd pe membru
sanatos, c&nd pe cel plegic. 6in aceeasi pozitie se ncearca mersul JncrucisatJ
apoi mersul JcamileiJ.
picioarelor, initial la acelasi nivel, apoi ndepartate, apropiate, un picior naintea
celuilalt, un picior ncrucis&nd pe celalalt>
-ealizarea controlului trunc$iului
pacientul n decubit lateral pe partea sanatoasa, membrul inferior flectat din
genunc$i. Linetoterapeutul cu priza pe umar si pe antebrat ' pumn, roteaza pasiv
ventral, apoi spre dorsal "umatatea superioara a trunc$iului, capul urm&nd
aceleasi miscari>
pacientul n decubit dorsal, genunc$ii flectati la GHI. Linetoterapeutul face priza
pe ambii genunc$i, rotindu'i mpreuna cu bazinul sau fara bazin ntr'o parte si
alta>
pacientul n ortostatism, merge cu pasi rari pentru antrenarea fiecarei faze de
mers. Linetoterapeutul face prize pe bazin, nregistr&nd momentul dificil si
controlul defectuos, prin opunerea rezistentei n faza de mers respectiva.
pacientul Jn patrupedieJ ridica nt&i capul, apoi trunc$iul, ram&n&nd n spri"in
doar pe genunc$i>
pacientul n pozitia Jpe genunc$iJ. Linetoterapeutul balanseaza corpul ntr'o
parte si ntr'alta, mai ales spre partea afectata, bolnavul ncerc&nd sa'si mentina
ec$ilibrul>
pacientul Jn sez&ndJ pe scaun de diverse naltimi se ridica. Linetoterapeutul
apasa genunc$iul afectat, ca sa a"ute postura de fle#ie. ,data corpul ridicat si !.
e#tinse kinetoterapeutul va tractiona nainte genunc$iul, pentru a nu permite
$ipere#tensia.
5erticalizarea neurologicului
+recerea bolnavului $emiplegic la statiunea ortostatica se va face treptat, trec&nd
obligatoriu prin pozitiile de sez&nd n pat /sez&nd alungit1, apoi la marginea patului
/sez&nd scurtat1 pe care bolnavul le va
mentine progresiv, de la (') minute p&na la (H')H de minute si c$iar mai mult. Apoi
bolnavul va fi ridicat n picioare l&nga pat, tot progresiv.
At&t pozitia sez&nda, c&t si cea ortostatica, ridica o problema de baza si anume:
' capacitatea de a realiza un balans normal al corpului /ec$ilibru, senzatia de simetrie1.
%%
-ec&stigarea balansului este un obiectiv important n recuperare. Pentru aceasta,
bolnavul va e#ersa:
trecerea greutatii corpului de pe "umatatea sanatoasa pe cea paralizata din pozitiile
decubit dorsal, asezat si n picioare>
balansul se poate face cu si fara spri"in lateral pe brat, n functie de stadiul la care
se afla bolnavul la acel moment>
din sez&nd cu bratele n spate spri"inite pe pat /banc$eta1, se balanseaza trunc$iul
n lateral cu ncarcare, c&nd pe o parte, c&nd pe cealalta, apoi balans
anteroposterior ncarc&nd alternativ bratele si bazinul>
bolnavul ncearca sa deplaseze trunc$iul n pozitia sez&nd prin balansul bazinului>
antrenarea la pozitia picior peste picior din sez&nd este de asemenea recomandata>
din ortostatism, n spri"in pe ambele picioare, se balanseaza greutatea corpului
c&nd pe un picior, c&nd pe celalalt>
n continuare, se sta n spri"in pe membrul inferior afectat, iar cel sanatos se ridica
pe un scaunel asezat n fata sau n lateral>
mai apoi din aceeasi pozitie, membrul sanatos va desena niste opturi, cercuri, etc.
pe pardoseala, ncerc&nd sa'si tina ec$ilibrul pe membrul inferior bolnav>
treptat, antrenarea balansului se va face concomitent cu rotarea trunc$iului>
tot ca un mi"loc de reeducare a ec$ilibrului este balansarea din ortostatism pe o
placa speciala curba /skate'board1. 4ste indicat ca la acest e#ercitiu pacientul sa
primeasca a"utor din partea kinetoterapeutului.
-eeducarea mersului
Pentru un $emiplegic, mersul este considerat principalul obiectiv al recuperarii.7n
general antrenamentul la mers se ncepe c&nd bolnavul poate sta n ortostatism fara sa
oboseasca, pe o durata de %H'%B minute.
Putem sa ne asteptam la un rezultat eficient n reeducarea mersului daca e#ista
unele performante ale $emiplegicului:
' bolnavul sa poata e#ecuta comanda de a face pasi n trei directii>
' sa aiba o buna stabilitate a balansului corpului>
' sa nu e#iste o spasticitate intensa a fle#orilor soldului si genunc$iului>
' sa se fi produs o revenire la functia motorie voluntara pentru asigurarea stabilitatii
soldului, genunc$iului si gleznei>
' sa se fi recuperat n mare sensibilitatea piciorului>
7n practica recuperarii mersului $emiplegic, kinetoterapeutul trebuie sa tina cont
de c&teva etape obligatorii:
' pacientul trebuie sa nvete simetria corpului>
' apoi ec$ilibrul ortostatic, st&nd ntre bare sau la domiciliu ntre doua corpuri fi#e care i
ofera spri"in la naltimea m&inilor>
' dupa c&stigarea ec$ilibrului, pacientul este antrenat sa'si transfere greutatea corpului pe
membrul pelvin afectat>
' apoi va realiza alternanta acestui transfer de pe o parte pe alta si va nvata miscarea de
JrasucireJ /apasare cu usoara rasucire1 n dusumea cu piciorul paretic, st&nd pe loc>
%(
' c&nd etapele de mai sus sunt realizate, iar soldul, genunc$iul si glezna se dovedesc
stabile, se poate ncepe pasitul ntre cele doua corpuri fi#e /daca este posibil bare
paralele1 urmarind obtinerea unei secventialitati reciproce a pasilor c&t mai optimala>
' c&nd mersul ntre bare este stap&nit se poate trece la etapa urmatoare si anume la mersul
cu a"utorul bastonului cu @ puncte de spri"in>
' apoi, se poate trece la mersul cu spri"in ntr'un baston cu un singur v&rf, dar nu mai
nainte ca sa fi disparut diferenta de pasire ntre cele doua picioare /de ncrucisare a
picioarelor1>
' se ncepe cu reeducarea mersului pe teren plat, apoi cu mersul pe scari, mersul pe plan
nclinat, etc.
II. Leziunea de neuron motor %eri6eric
Localizarea leziunii de neuron motor periferic
Pot fi lezate:
'pericarionul: in afectiuni ca mielitele, amiotrofia spinala progresiva, tumori si
traumatisme medulare ce afecteaza coarnele anterioare>
'radacina anterioara in radiculite, tumori intrara$idiene, $ernii de disc in care fragmentele
de disc a"ung sa devina compresive pe o radacina sau mai multe radacini nervoase>
'la nivelul ple#urilor nervoase: in traumatisme si compresiuni datorate
inflamatiilor, tumorilor si $ematoamelor>
'la nivelul nervilor periferici: in nevrite si polinevrite.
.n functie de portiunea afectata, leziunea neuronului motor periferic poate
determina un sindrom de neuron motor periferic pur cu aceleasi caracteristici anterior
descrise si care se intalnesc in leziuni ale cornului anterior medular, ale nucleilor motori
ai nervilor cranieni, ale radacinii anterioare.
Leziunile ple#urilor nervoase /nevrite, polinevrite1 determina un sindrom de
neuron motor periferic asociat cu tulburari de sensibilitate si vegetative.
+ulburarile senzitive pot fi subiective /dureri, parestezii in teritoriul respectiv1 si
obiective /$ipoestezie sau anestezie tactila, termica, dureroasa, proprioceptiva1.
+ulburarile senzitive au aceeasi localizare ca si tulburarile motorii.
+ulburarile vegetative si neurotrofice se intalnesc mai rar si sunt: diaree>
incontinenta urinara> piele uscata sau atrofica> tulburari ale fanerelor.
Neuro%atiile sunt un grup de afectiuni cu etiopatogenie variata, care intereseaza
neuronul motor periferic in afara nevra#ului /dupa iesirea din nevra#1'nu includ
afectiunile ce intereseaza cornul anterior medular /poliomielita1.
6upa localizarea si intinderea leziunii in cadrul neuropatiilor se deosebesc:
a1.poliradiculonevrite: sunt afectate radacinile nervilor periferici /sindromul Muillain
Barre1>
b1.polinevritele: intereseaza difuz si simetric partea distala a nervilor periferici>
c1.mono0multinevritele: afecteaza unul sau mai multe trunc$iuri nervoase mari.
Semne comune tuturor neuropatiilor: produc un deficit motor selectiv cu
caracteristicile descrise la sindromul de neuron motor periferic> abolirea sau diminuarea
%)
refle#elor osteotendinoase> apar tulburari de sensibilitate superficiala sau profunda>
e#istenta unor tulburari neurovegetative> modificari ale electromiogramei.
Etiologie foarte diversa:
%1.neuropatiile ca simptome asociate unor boli sistemice /neuropatii ce insotesc cancerele
sau boli autoimune1.
(1.neuropatii aparute in carente vitaminice /grupul B'B%(, BC1, in into#icatii /cu plumb,
tetraclorura de carbon1, dupa administrarea unor medicamente /citostatice, disulfiram,
cloroc$in1.
A.Poliradiculone5ritele: produc leziuni intinse bilaterale si simetrice ale
radacinilor nervoase senzitive si motorii si ale nervilor periferici. 3orma cea mai
frecventa este sindromul Muillain Barre care are ca etiologie o infectie virala in urma
careia s'ar produce ca raspuns alergic distrugerea tecii de mielina in special la nivelul
radacinii nervoase, dar afectand uneori si nervii periferici. Afectiunea apare la orice
varsta, dar sunt afectati indivizi peste BH de ani.
Clinic/ debutul se produce dupa o boala virala blanda sau fara vreun simptom
premonitor. Primele semne clinice care apar sunt slabiciunea musculara, paresteziile si
durerile ce apar initial la membrele inferioare si apoi progreseaza spre membrele
superioare. .n ma"oritatea cazurilor e#ista si afectarea nervilor cranieni, aparand o
paralizie bilaterala de nerv facial. Apar o serie de tulburari functionale: aritmii cardiace>
$iper si $ipotensiune arteriala> $ipertermie /febra1. .n lic$idul cefalora$idian e#ista o
modificare specifica' disociatie albuminocitologica.
Evolutia: boala este spontan regresiva. 6upa apro#imativ (') saptamani de boala
starea generala a pacientilor se imbunatateste, dar recuperarea dureaza intre N de an si )
ani. 6oar BHO dintre bolnavi au o recuperere completa, %H'%BO raman cu sec$ele grave,
iar restul cu sec$ele usoare. 4#ista posibilitatea ca pacientul sa decedeze in perioada de
stare a bolii /BO1, de obicei prin complicatii respiratorii.
%1.6eficitul motor: are o intensitate variabila, de la usor /fatigabilitate musculara1
la pareza sau paralizie> se agraveaza de obicei si determina o afectare motorie severa.
6eficitul motor apare initial la nivelul membrelor inferioare, este simetric si flasc.
Plterior se e#tinde la nivelul membrelor superioare, dar se poate a"unge pana la
tetraplegie flasca cu afectarea musc$ilor trunc$iului. *and paralizia are caracter
ascendent poate sa afecteze nervul frenic si nervii cu origine bulbara /G> %H> %%> %(1 cu
risc de deces prin stop respirator sau cardiac. Se adauga atrofiile musc$ilor cu reactie
electrica de degenerescenta ce apar rapid in acelasi teritoriu. -efle#ele osteotendinoase
sunt abolite. .n functie de topografia deficitului motor se poate diagnostica si radacina
nervoasa afectata.
(1.6eficitul senzitiv apare cand este afectata si radacina posterioara /senzitiva1.
+ulburarile senzitive constau in:
%@
'tulburari subiective: dureri si parestezii ale e#tremitatilor membrelor, la care se asociaza
dureri musculare si ra$ialgii> caracteristic este ca sunt e#acerbate de orice cauza care
creste presiunea lic$idului cefalora$idian>
'tulburari obiective: discrete /$ipoestezie1> predomina la e#tremitatile membrelor> de
obicei este afectata sensibilitatea profunda, proprioceptiva, rezultand probleme in
recuperarea pacientilor respectivi> in functie de distributia tulburarilor de sensibilitate se
poate stabili nivelul radacinii afectate.
atament: un rol important il are supraveg$erea activa pentru prevenirea complicatiilor, in
special supraveg$erea respiratorie. Pacientii cu forme grave necesita intubare
endotra$eala si ventilatie asistata. Li se administreaza anticoagulante pentru a preveni
complicatiile tromboembolice ale imobilizarii. Se administreaza corticosteroizi. Se
calmeaza durerea cu analgezice. Se incearca filtrarea plasmei /plasmoforeza1.
Cinetotera%ia:
7n timpul fazelor acute ale bolii, pana la ameliorarea starii bolnavului, repaus la
pat obligatoriu. .n aceasta perioada kinetoterapia va lua masurile obisnuite pentru orice
pacient imobilizat, respectiv: posturare corecta> mobilizare pasiva si analitica pentru
contracturi si retracturi> gimnastica respiratorie> masa" trofic.
Pentru posturare se folosesc suporturi pentru picioare pentru prevenirea retractiei
tendonului rotulian si a contracturii gastrocnemienilor. 6atorita afectarii musc$ilor
trunc$iului trebuie evitate paturile moi si pernele> se recomanda intoarcerea bolnavului in
pat frecvent pentru prevenirea escarelor.
Posturarea antidecliva periodica a membrelor previne edemele si le reduce pe cele
de"a instalate'pacientii au tendinta sa faca edeme ale membrelor inferioare, care cand se
instaleaza scad rezistenta pielii la presiune si predispun la escare acolo unde se aplic8
presiuni constante i de aceea se recomand8 compresiunea. La nivelul e#tremitatii
afectate de edem, intermitent, timp de CH de minute0zi cu mansete compresive, se
realizeaza compresiune, dupa care se face masa" si de abia apoi se postureaza membrul
deasupra nivelului cordului.
".Poline5ritele sunt afectiuni ce se instaleaza progresiv si simetric. 6eficitele
produse sunt simetrice si evolueaza la nivelul membrelor disto'pro#imal> fata nu este
afectata.
Etiologie: au o etiologie diversa: to#ica, medicamentoasa, carentiala /deficit de vitamina
B1> complicatii ale diferitelor boli /diabet za$arat> insuficienta renala cronica1> ereditate.
Clinic: tulburari senzitive> tulburari motorii, trofice si vegetative la care se adauga
afectarea refle#elor orsteotendioase.
a1.+ulburarile senzitive sunt adesea pe primul plan. Pot fi:
'subiective: parestezii ale picioarelor ce se pot e#tinde la gamba si genunc$i> pacientul
acuza senzatii de furnicaturi, arsuri> are senzatia ca merge pe nisip> pot avea dureri in
%B
acelasi teritoriu, putandu'se e#tinde tardiv la membrele superioare'cu evolutie in sens
disto' pro#imal /aspect =in sosetaA sau =in manusaA1>
'obiective: constau in $ipoestezie distala simetrica> sunt afectate sensibilitatea tactila,
termica, dureroasa, proprioceptiva> afecteaza initial piciorul si apoi se e#tind la gamba si
coapsa> la membrele superioare sunt prinse initial degetele, apoi mana'antebrat'brat.
b1.Abolirea refle#elor osteotendinoase: a$ilean> pe masura ce boala progreseaza dispar
sau diminua refle#ele rotuliene sau refle#ele membrului superior.
c1.6eficitul motor este de obicei tardiv si simetric si se insoteste intotdeauna de atrofie
musculara in acelasi teritoriu. +ipic este ca debuteaza la nivelul membrelor inferioare, la
nivelul lo"ei antero'e#terne /tibial anterior si peroniero'lateral1, determinand stepa" si
varful piciorului cazand, rezultand faptul ca subiectul nu poate urca scarile. !embrele
superioare sunt rareori afectate motor> acest fapt se intampla in into#icatiile cu plumb.
d1.+ulburarile trofice sunt frecvente si apar precoce, constand in piele uscata, tulburari
vasomotorii, mal perforant plantar /capul metatarsianului ..1.
e1.+ulburarile vegetative: $ipotensiune arteriala grava /nu mentine ortostatismul1>
$iper$idroza> $ipersalivatie> diaree.
Tratament: medical'etiologic si simptomatic:
'etiologic: cand e#ista o etiologie cunoscuta /e#.: in diabetul za$arat'mentinerea
glicemiei in limite normale prin regim si medicatie antidiabetica are efect favorabil> in
alcoolismul cronic se intrerupe consumul de alcool si se corecteaza carentele alimentare
si vitaminice1>
'simptomatic: odi$na la pat> este esentiala datorita slabiciunii musculare si a faptului ca
aparatul cardiovascular este afectat /inima in special1> durerea si paresteziile sunt dificil
de controlat.
Cinetotera%ia 1i 6iziotera%ia: sunt importante pentru calmarea simptomelor nereduse de
medicatie. !i"loace:
'masa"ul>
'comprese si impac$etari calde>
'bai calde>
'bai cu bule>
'electrostimularea>
'cat timp sunt imobilizati la pat se iau masurile cunoscute pentru prevenirea infectiilor
respiratorii si urinare, a retractiilor musculotendinoase, a retracturilor, a pozitiilor
disfunctionale si mentinerea troficitatii musc$ilor.
Plterior se folosesc pentru recastigarea motricitatii te$nici 32P aplicate analitic sau pe
diagonalele Labat. ,rtezele pot fi utilizate cu succes.

%C
C.onoDmultine5ritele sunt afectiuni ce produc deficite senzitivo'motorii
corespunzand unuia sau mai multor teritorii tronculare. Apar brutal, rapid, succesiv, fara
nici o ordine sau sistematizare.
4tiologie: este diversa, fiind secundara altor afectiuni /lepra> S.6A> vasculitele> diabetul
za$arat1 sau fiind rezultatul unor traumatisme repetate ale unui trunc$i nervos.
*linic:
a1.tulburari senzitive:
'subiective: dureri mai mult sau mai putin intense pe traiectul trunc$iului nervos
Lezat e#.' nevralgia radiala, cubitala, crurala in functie de nervul lezat>
'obiective: $ipoestezie sau anestezie in teritoriul nervilor afectati.
b1.tulburari motorii: sunt grave de la inceput sau se agraveaza rapid> se insotesc de atrofie
si $ipotonie in teritoriul respectiv> afecteaza uneori si nervii cranieni. Pnele localizari ale
deficitelor motorii sunt tipice: nervii crural si oculomotori /diabet1 si nervii cubitali
/lepra1. Localizarile posttraumatice sunt tipice: paralizia cubitala a telefonistelor>
paralizia radiala a betivilor.
ORTEZE
,rteza de mana are ca obiective:
.ntretinerea ung$iurilor utile articulare>
!entinerea mobilitatii>
Pastrarea posibilitati de realizare a penselor si pre$ensiunii>
,rtezele de mana din punct de vedere functional trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
%. sa sustina segmentele afectate
(. sa nu afecteze circulatia locala
). san u interfereze sc$emele normale de miscare
@. sa favorizeze functionalitatea segmentelor invecinate
B. sa mentina tonusul si forta musculara, necesare procesului de reabilitare
,rtezele in leziunile de nerv periferic:
a. leziuni inalte de nerv radial:
' se soldeaza cu pierderea stabilitatii pumnului in e#tensie, atunci cand se realizeaza
fle#ia degetelor
' stabilizarea pumnului este necesara pentru pre$ensiune
' scopul ortezei este de imobilizare a pumnului in pozitie de e#tensie %B'(H ca sa
permita realizarea pre$ensiuni sis a evita fenomenul de cadere a pumnului
b. leziuni "oase de nerv radial:
' sunt afectati musc$ii interososi/lumbricalii, internii palmari si dorsali1
' e#tensia pumnului este conservata, dar se asociaza cu deviere ulnara
' se recomanda orteza statica de e#tensie cu pumnul pozitionat la )H, care poate
avea support pentru articulatiile !*3
' policele e pozitionat in pozitie intermediara intre e#tensie si abductie
' orteza e purtata pana la interventia c$irurgicala
c. leziuni de nerv median:
' determina deficitul ma"oritatii musc$ilor antebratului si al musc$ilor lungi ai
degetelor si policelui
' se asociaza deficit senzitiv palmar si sindrom dureros intens
%F
' cei mai afectati sunt fle#orul profound si superficial al degetelor
' orteza e indicate pana la interventia c$irurgicala de transpozitie tendinoasa
' orteza e realizate astfel incat sa permita stabilitatea primului spatiu interdigital,
fara de care opozitia si pre$ensiunea sunt imposibile
' la fabricarea ortezei trebuie sa se urmareasca ec$ilibrarea $ipere#tensiei
articulatiilor !*3
' orteza va fi utilizata in special noaptea
' daca se constata aparitia contracturilor in primul spatiu interdigital, ea va fi
purtata discontinuu/ziua si noaptea1
d. leziuni de nerv ulnar:
' nu e#ista diferente caracteristice in functie de nivelul leziunii
' in leziunile "oase sunt afectati musc$ii intrinseci ai mainii care duc la pierderea
sau modificarea prizelor digito'digitale
' orteza e de tip static cu prevenirea deformarilor degetelor si dispozitive de blocare
a e#tensiei in aticulatiile !*3
-co%ul ortezei
' asistarea degetelor @'B care vor fi pozitionate in fle#ie de )H
' mentinerea fle#iei e#tensiei in articulatiile interfalangiene
' prevenirea devierii cubitale, avand gri"a sa nu se produca leziuni prin compresie
indelungata a tesuturilor
' orteza va fi purtata permanent pan ace dispare tendinta de $ipere#tensie in !*3
sau pana la refacerea fortei pe musculature intrinseca a mainii
' daca se recomanda interventia c$irurgicala, orteza va fi purtata pana la interventie
-cleroza multi%l8
Scleroza multipl8 /S!1 este cea mai frecvent8 afec9iune neurologic8 a adultului
t&n8r care determin8 invalidit89i ma"ore, cel pu9in n 98rile 4uropei i Americii de 2ord.
4ste o boal8 care debuteaz8 la adultul t&n8r /(H'@H ani1, e de (') ori mai frecvent8 la
femei dec&t la b8rba9i.
Scleroza multipl8 este o afec9iune cronic8 a sistemului nervos central /S2*1,
caracterizat8 prin episoade de inflamaie i demielinizare focal /fig. %1 cu localiz8ri
multiple diseminate n timp /av&nd cel mai probabil la baz8 mecanisme autoimune
ndreptate mpotriva proteinelor mielinei, mediate de limfocitele + i declanate de factori
e#ogeni nc8 incomplet elucida9i, la care se asociaz8 un proces de degenerescen i o
funcie oligodendrocitar anormal1 i printr'un proces de degenerescen axonal /care
se desf8oar8 n paralel, av&nd ns8 o evolu9ie progresiv81 la o persoan8 cu
susceptibilitate genetic8 pentru boal8. 7n prezent nu se poate stabili cu certitudine dac8
leziunile inflamatoare reprezint8 procesul patogenic primar, iar degenerescen9a a#onal8
este secundar8, sau dac8 leziunile caracteristice bolii sunt cele neurodegenerative, n timp
ce procesele inflamatoare sunt doar epifenomene, sau dac8 ambele tipuri de leziuni sunt
primare i au o evolu9ie relativ independent8, dar intercondi9ionat8. 6in punct de vedere
al corela9iilor ntre aceste procese patogenice i clinic8, episodele de
inflama9ie0demielinizare focal8 se manifest8 prin puseele clinice /rec8deri urmate cel mai
adesea de remisiuni, cel pu9in n prima parte a evolu9iei bolii la ma"oritatea pacien9ilor1,
%K
n timp ce degenerescen9a a#onal8 este cauza ma"or8 a invalidit89 ii progresive i
ireversibile, fiind procesul dominant n formele progresive de boal8 /primar8 i
secundar81, dar prezent nc8 din stadiile cele mai precoce n toate formele cunoscute ale
afec9iunii /inclusiv n forma cu rec8deri i remisiuni1.
3ig.@. 6emielinizarea a#onal8
/$ealt$.$oQstuffQorks.com1
4ste cunoscut faptul c8 S! a @ forme clinice:
#. Forma recurent4remi1i58 &-RR)
Se caracterizeaz8 prin pusee clinic certe, cu recuperare clinic8 complet8 sau
incomplet8 /cu sec$ele1. Pnele pusee pot s8 nu aib8 deloc recuperare clinic8. 7ntre pusee,
deficitele neurologice se datoreaz8 acumul8rii sec$elelor, f8r8 progresie clinic8.
Recidiva recurena, recderea sau puseul! reprezint8 semne clinice noi sau
reapari9ia celor anterioare, cu durat8 de minim (@ de ore. -ecidivele tipice se instaleaz8
de obicei n c&teva zile, dureaz8 c&teva s8pt8m&ni0 luni i apoi sunt urmate de remisiune.
Remisunea nseamn8 recuperarea complet8 sau par9ial8 /cu deficite reziduale1, dar
caracterizat8 prin lips8 de progresie a semnelor clinice.
3orma recurent'remisiv8 de S! /S!--1 este cea mai frecvent8 form8 clinic8
/CH'FHO cazuri1> ea apare mai frecvent la femei /3:B R %,K1 i debuteaz8 cel mai adesea
n "urul v&rstei de )H ani.
*. Forma 1ecundar %ro(re1i58 &--P)
Se caracterizeaz8 prin recuperare par9ial8 dup8 pusee i progresie continu8
ntrerupt8 sau nu de pusee, ocazional cu faze de platou. -eprezint8 transformarea tipului
recurent'remisiv, dup8 n medie %H ani de evolu9ie. Pnele caracteristici ale formelor de
S!-- pot identifica riscul crescut al anumitor pacien9i de a evolua c8tre o form8 de
S!SP i anume, v&rsta mai naintat8 la debut /peste )B ani1 i debutul cu determin8ri
multiple /n special cu tulbur8ri motorii i sfincteriene1> mai mult de dou8 rec8deri n
primul an> creterea frecven9ei rec8derilor n ultimii ani de evolu9ie a bolii> remisiune
slab8 dup8 rec8deri> atingerea unui scor 46SS S ),B la un moment dat al evolu9iei> scor
46SS S ) dup8 primii ) ani de evolu9ie> deficite moderate de tip piramidal> prezen9a unui
mare num8r de leziuni la e#amenul .-!.
+. Forma %rimar %ro(re1i58 &-PP)
Se caracterizeaz8 prin progresie continu8 de la debut, ocazional cu faze de platou
i amelior8ri minore, temporare. Acest8 form8 are distribu9ie relativ egal8 ntre se#e,
%G
debuteaz8 n "urul v&rstei de @H ani i afecteaz8 mai frecvent i mai sever, nc8 de la
debut, m8duva spin8rii.
,. Forma %ro(re1i58 cu recuren:e &-PR)
*aracterizat8 prin progresie continu8 de la debut, dar cu episoade acute de
agravare a tabloului clinic, cu sau f8r8 recuperare complet8. 4ste de fapt o form8
particular8 n care poate evolua forma primar progresiv8, dar important8 din punct de
vedere terapeutic.
7n func9ie de severitatea clinic8, se mai descriu, ca forme particulare de S!, o
variant8 malign8 /form8 rapid progresiv8, cu invaliditate sever8 sau deces n timp relativ
scurt de la debut1 i una benign8 /mai mult o apreciere prognostic8 dec&t o form8 clinic8
propriu'zis8, diagnosticat8 atunci c&nd la peste %H ani de la debut nu e#ist8 agravare
clinic8 sau nu s'a dep8it scorul 46SS de )1.
6up8 stabilirea diagnosticului pozitiv de scleroz8 multipl8 i a formei sale
evolutive este necesar s8 se fac8 evaluarea gradului de invaliditate a pacientului conform
scorului 46SS /Lurtzke 4#panded 6isabilitT Status Scale1, aceast8 evaluare fiind
necesar8 at&t pentru aprecierea prognosticului evolutiv al pacientului, dar cel pu9in n
egal8 m8sur8 pentru c8 reprezint8 un criteriu important n stabilirea unei conduite
terapeutice optime.
4ste cunoscut faptul c8 n S! spasticitatea este cauzat8 de afectarea frecvent8 a
c8ilor cortico'spinale i uneori poate fi agravat8 de o rec8dere n evolu9ia bolii, de o
infec9ie urinar8, de tulbur8rile de tranzit intestinal, de prezen9a escarelor, de tratament
ortopedic inadecvat /orteze nepotrivite etc.1, de mbr8c8minte sau nc8l98minte prea
str&mte.
Functiile motorii 1i ec'ilibrul
Pentru imbunatatirea functiilor motorii, e#ercitiile fizice aerobe sint cele mai
indicate. Pe linga faptul ca intretin fibrele musculare normal inervate, pot reduce
semnificativ senzatia de oboseal8 si depresie.
4#ercitiile pentru cresterea fortei musculare folosesc greutati adaptate dupa
posibilitati. +rei seturi de cite %H repetari par a fi un program adecvat. 3oarte utile sint si
e#ercitiile pentru antrenarea mersului si ec$ilibrului. 4#ercitiile nu trebuie sa fie prea
intense, pentru a nu provoca o crestere insemnata a temperaturii corpului. 6e asemenea,
e#ercitiile trebuie sa fie regulate si gindite pe termen lung, ca mod de viata.
Pacientii cu un grad mai mare de dizabilitate pot efectua activitati mai le"ere care
sa solicite anumite segmente neutilizate. 4ste vorba de simplele activitati de zi cu zi,
precum toaleta, imbracatul, alimentarea, folosirea dusului etc.
Im%recizia (e1turilor
.n ceea ce priveste unele probleme legate de tulburarea de tip ata#ie ' de
imprecizie a unui gest ' se pot face e#ercitii care sa favorizeze precizia gestului. *$iar de
a pune un bat de c$ibrit intr'o cutie sau un alt obiect rotund ' o bila c$iar din locul de
unde a fost luata. .n acest fel se mentine precizia gesturilor si c$iar controlul vizual '
supraveg$erea vizuala a miscarilor.
Astfel, se realizeaza un dublu control atit din partea sensibilitatii miscarilor cit si a
controlului vizual. Si acesta din urma contribuie la un surplus de precizie. Acestea sint
e#ercitii pe care le poate face pacientul si acasa. Pnele proceduri pot fi facute in cursul
internarii, dar trebuie continuate si la domiciliu. Astfel, nu se pierde ceea ce s'a cistigat
anterior.
(H
ana(ementul 1%a1ticitatii
Are la baza folosirea frecventa /citeva de minute la fiecare citeva ore, daca este
posibil1 a intinderilor musculare /stretc$ing1. Sint preferate intinderile blinde si de durata
lunga, celor intense si scurte. Pentru spasticitate e#ista kinetoterapie, dar si medicatie
specifica si proceduri de fizioterapie care o contracareaza. Spasticitatea devine la un
moment dat inamicul numarul unu pentru bolnavul cu S!. +ocmai de aceea trebuie
combatuta atit prin medicatie cit si prin kinetoterapie si fizioterapie. 6e e#emplu, printre
altele, racirea unor grupe musculare are efect antispastic. .mediat dupa aceasta procedura
cind spasticitatea a disparut, se aplica proceduri de tip stimulare electrica functionala.
Bolnavul trebuie pregatit in sensul urmarii intr'o prima etapa a terapiei pentru
despasticizare si apoi poate sa faca e#ercitiile de kinetoterapie sau de mers corectiv.
4#ercitiile pot fi mai usor facute, lipsind spasticitatea care bolc$eaza miscarea.
6in pacate, cu e#ceptia to#inei botulinice si a medicamentelor care trebuie
administrate zilnic, toate celelalte proceduri /enumerate mai sus1 nu reusesc decit decit sa
contracareze spasticitatea pentru intervale scurte de timp. .ncit, a doua zi, pacientul de
trezeste cu aceleasi probleme.
6e asemenea, este importanta invatarea pacientului sa utilizeze ' atunci cind este
cazul ' o cir"a de spri"in sau un cadru de mers. !ersul ca atare nu trebuie sa fie
abandonat, ci mentinut cit mai autonom.
Tulburarile co(niti5e
*ele mai frecvente tulburari cognitive sint cele legate de memorie.
+ratamentul se bazeaza pe identificarea problemei, apoi pe programarea
activitatilor, folosirea e#ercitiilor de memorie, restructurarea mediului, folosirea notitelor
etc.
6aca pacientul cu S! nu are diplopie sau tulburare de receptie vizuala, atunci
poate fi stimulat sa citeasca, sa incerce sa dezlege cuvinte incrucisate, sa gaseasca
variante de potrivire a unor denumiri scrise cu imagini.
Pacientul trebuie sa'si mentina intr'un anumit tonus sau stil de antrenament
rationamentul, gindirea, c$iar unele elemente de tip Jcontrol de sineJ. Acestea se pot face
in general utilizind metode de comunicare prin scriere sau prin imagini. .n felul acesta
pacientul este incura"at intr'un fel sa foloseasca anumite relee, anumite circuite nervoase
care pot avea perturbari din cauza placilor de demielinizare situate foarte aproape de
scoarta.
Tulburarile urinare
Sunt foarte frecvente, avand un impact psi$ologic si social deosebit. +ulburarile
sfincteriene cele mai frecvente sint cele de tip mictiune imperioasa: pacientul trebuie sa
a"unga repede la baie pentru ca altfel nu poate retine urina. , solutie ar fi tentativa de a
temporiza urinarea, tocmai pentru as creste singur capacitatea de contentie. Sigur asta
inseamna sa fie aproape de baie si sa amine momentul mictiunii inca un timp cit de scurt.
6e remarcat faptul ca aceste e#ercitii pot fi mai usor de facut in conditiile unei
temperaturi e#trerioare potrivite. .n atmosfera calduroasa, in apa calda se produce un fel
de moleseala a pacientului cu S!. 6in acest motiv, e preferat ca acest e#ercitii sa fie
facute dimineata intre orele K'%%, cind nu este foarte cald.
Prmeaza perioada de odi$na dupa care e#ercitiile pot fi reluate in partea a doua a
zilei dupa ora %K. 6aca e#ercitiile se desfasoara intr'o atmosfera conditionata ' aer
conditionat ' perioada de timp nu e asa de importanta.
(%
Tremor 1i mioclonii
Pacientul cu S! se poate confrunta la un moment dat cu un gen de tremor care
este legat de patologia demielinizanta a cerebelului. Pentru aceasta problema pot e#ista
rezultate sub o terapie medicamentoasa cu 5itamina BC sau propanolol, dar medical este
c el care recomanda pacientului.
!iocloniile /contractii musculare bruste, involuntare, dezordonate1 se pot trata cu
clonazepam sau cu acid valproic.
Obo1eala 1i tulburarile de 1omn
6in cauza pierderii masive de neuroni, la pacientii cu S!, orice tip de activitate
se face cu mai mare c$eltuiala de energie decit in cazul persoanelor sanatoase. .ar
fenomenul de oboseala generala poate fi legat si de caldura. 6aca oboseala apare in
perioada calda a zilei, este o caracteristica a bolii. 3enomenul de oboseala poate fi
combatut tot printr'un regim de antrenament.
Pacientul trebuie sa faca zilnic un anume gen de e#ercitii, dar, de fiecare data
e#ercitiul desfasurat trebuie sa fie cu )H de secunde mai lung decit ieri. 6aca e#ista
fenomenul de oboseala, atunci urmeaza o perioada de odi$na. Apoi este reluat acelasi
e#ercitiu atunci cind pacientul se simte odi$nit si mai in forma pentru a continua sau
multiplica categoria de e#ercitii fie de precizie, fie de forta.
Pe de alta parte, pacientul trebuie sa accepte ca nu e#ista posibilitatea atingerii
performantei din perioada anterioara e#istentei bolii. +rebuie precizat si cite e#ercitii ar
trebui sa faca un pacient in fiecare zi: macar "umatate de ora, dimineata, e#ercitii fizice
generale care sa tinda spre folosirea articulatiei la ma#imum ' strec$ingul ' intinderea.
!embrele sa fie miscate in fle#ie spre ma#imul care poate fi atins. 4#ercitiile pot fi
efectuate si in pat cind se preia o parte din greutate si nu mai este acelasi impact al
gravitatiei si al surplusului greutatii corporale. 6upa @'B'%H minute de e#ercitii facute in
pat sau in fotoliu, se poate trece la e#ercitii care presupun forta si mers.
Pn pacient care merge nu va face tromboflebite, retractie tendinoasa, osteoporoza.
Pentru a scapa de fenomenul de oboseala in cursul zilei sau in perioada mai calda a zilei
se poate lua dimineata o tableta de Amantadina si se pot lua %'( tablete pe zi. 6e regula,
cind oboseala este zilnica si apare la aceeasi ora inseamna ca avem nevoie de un astfel de
medicament. Atentie insa: e bine sa nu facem e#ces ' medicul este cel care decide daca va
fi nevoie de a doua tableta.
!urerea
Apro#imativ BHO dintre pacienti prezinta grade semnificative de durere, cel mai
adesea de origine neuropatica. 6urerea poate fi combatuta prin medicamente care cresc
pragul de perceptie al durerii. Si aici intra antidepresivele triciclice. Acestea au efect
pentru a suporta mai usor durerea> in plus intervin in lantul neuropsi$ologic al depresiei
care se instaleaza la acesti bolnavi. 6eci, antidepresivele ele au doua tinte: durerea si
depresia. 6e luat in considerare este si durerea inflamatorie manifestata la nivel articular,
muscular. Pot fi folosite orteze lombare, analgetice, antiinflamatoare nesteroidiene,
e#ercitii de intindere etc.
Gimna1tica de intretinere %entru %acientii tineri
, anumita gimnastica de intretinere este recomanda si la persoanele tinere care nu
au nici o acuza, cind simptomele sint in stadiu incipient, fiind depistate doar de neurolog
prin e#aminare. Persoanele tinere pot efectua dimineata %H minute de gimnastica de
inviorare. !ai ales daca e#ista tendinta de a fi mai putini activ fizic.
((
.ntre (H si c$iar )H')B de ani e#ista riscul sa evoluam spre sedentarism. La
aceasta gimnastica de inviorare, se adauga masurile de preventie: trebuie evitata
e#punerea in perioadele prea friguroase, trebuie evitate spatiile prea agglomerate,
contactele cu persoanele in timpul epidemiilor de gripa.
Anumite medicamente imunoactive sint eficiente intr'un anumit grad, putind sa
induca remisiuni si sa incetineasca evolutia. .n primul rind, sint folosite substante
imunomodulatorii, precum interferonul beta /beta'%a, Betaseron, beta'%b, Avone#1 sau
polimerul glatiramer acetat /*opa#one1, care in$iba celulele ce distrug mielina. +ot din
clasa interferon beta' %a, trebuie sa vorbim si despre -ebif. 4ste un al patrulea
medicament cu denumire comerciala /atit Avone#ul cit si -ebiful facind parte din grupa
interferon beta '%a1. 6iferenta este ca Avone#ul se administreaza saptaminal, iar -ebiful
se administreaza prin prin in"ectare de trei ori pe saptamina ' luni, miercuri si vineri '
oferind un Qeek'end fara probleme.
La ora actuala sint in lume tratati peste BF.HHH de bolnavi cu +Tsabri> in -omania,
pina in prezent, sint doar citiva pacienti care beneficiaza de tratament cu acest
medicament.
ORTEZE
Definitie. Caracteristici/
Sunt dispozitive medicale destinate sa suplineasca, sa compenseze sau sa mentina
caracteristicile structurale si functionale ale sistemelor neuromuscular si osos al unuia sau
mai multor segmente corporale integre din punct de vedere anatomic. Aceste apareia"e
permit corectarea unei atitudini, men9inerea sau redarea nivelului functional al unui
segment corporal sau a mai multora.
!in %unct de 5edere al mobilita:ii %e care o %ermit ortezele sunt statice
i dinamice.
U ,rtezele dinamice sunt orteze articulate care permit pozi9ion8ri succesive ale
segmentului afectat, prin modificarea ung$iurilor.
U ,rtezele seriate constau n atele cu ung$iuri diferite care se sc$imb8 la anumite
intervale /se inlocuiesc unele cu altele1.
!in %unct de 5edere al rolului urm8rit, ortezele 1untE9
6e conten9ie /feile elastice1 i de corec9ie /atele utilizate pe timpul
nop9ii pentru men9inerea ung$iurilor articulare, c&t mai aproape de
normal1>
,rteze aplicate n redori, dup8 edin9ele de kinetoterapie pentru a se
p8stra ung$iul articular c&tigat>
,rteze func9ionale care se ataeaz8 pentru mbun8t89irea func9iei unui
anume segment ' n afec9iuni musculare.
!in %unct de 5edere al 1e(mentelor %e care 1e a%lic8, ortezele 1e
cla1i6ic8 2n9
()
%. orteze de membre superioare
(. orteze de membre inferioare
). orteze de coloan8 vertebral8
,rtezele se aplic8 temporar /se pot detaa i se renun9e la ele dup8 un timp1 sau
definitiv.
*ele definitive se utilizeaz8 n sec$ele post'traumatice de tipul pseudoartrozelor
/artroz8 fals8 ntr'o zon8 n care nu ar trebui s8 e#iste mobilitate1 sau articula9iilor
balante /instabile1> o fractur8 care nu s'a consolidat pe un os lung> n genere se
nso9ete de anc$iloz8 sau de redoare a altor articula9ii nvecinate.
6upa actiunea acestor orteze la nivelul diferitelor segmente, se pot clasifica astfel:
A1 ,rteze de imobilizare, care dupa scopul urmarit, se pot subdiviza in:
a1 orteze de consolidare , in general utilizate in ortopedie si traumatologie pentru
leziuni osoase, ligamentare si tendino'musculare. 4le imobilizeaza segmentul
lezat si articulatiile supra"acente.
b1 orteze de protectie , realizate dupa interventiile c$irurgicale, ele fiind destinate
sa evite punerea in tensiune a structurilor nervoase, tendinoase sau
ligamentare si sa prote"eze un focar de fractura instabil, c$iar daca sa efectuat
osteosinteza.
c1 orteze de repaus , cu rol antalgic si preventiv evitand constituirea
deformatiilor sau a retractiilor structurilor periarticulare /e#. fle#um, ec$in1.
4le mai pot avea si rol de suport, descarcand articulatia prin imobilizare.
d1 orteze de corectie statica , care actioneaza prin punerea in tensiune a
structurilor articulare si periarticulare si folosesc materiale deformabile
neelastice. Sunt destinate sa castige un sector de amplitudine articulara
mentinand articulatia intr'o pozitie corectata in prealabil.
B1 ,rteze de restrangere a amplitudinii articulare :
.n care limitarea intereseaza una sau mai multe articulatii. .n unele cazuri orteza de
restrictie "oaca un rol stabilizator. .n alte cazuri, ortezele determina un sector de
mobilitate in cadrul unei amplitudini fiziologice. .n aceste cazuri distingem:
a1 ortezele de protectie , care se opun punerii in tensiune a structurilor anatomice
lezate sau operate de curand /e#. interventia asupra ligamentelor
genunc$iului1.
b1 ortezele de localizare , cu rol de limitare pe un sector al amplitudinii articulare
pentru a restituii motilitatea uneia sau mai multor articulatii din vecinatate
/ e#. orteza articulatiei metacarpofalangiene numita !3'stop1.
*1 ,rteze dinamice :
4le e#ercita punerea in tensiune a unuia sau mai multor segmente articulare, permitand
mobilizarea activa in sens opus. Aceste orteze sunt utilizate in reeducare fie ca orteze de
corectie dinamica /aici corectia este obtinuta prin aplicarea unei forte permanente si
progresive1, fie ca orteze de asistenta sau supleere /in caz de paralizie a agonistilor, aceste
orteze permit antagonistilor sa'si reia din nou functia, readucand segmentul interesat in
pozitia initiala1.
La adaptarea ortezei se va controla forta e#ercitata pentru fiecare ung$i articular. Aceasta
forta se defineste prin punctul de aplicare, directie, sens si intensitate.
61 ,rteze comple#e
(@
4le combina mai multe actiuni simultan sau succesiv, prin accesoriile lor si pot actiona
pe segmente articulare diferite.
*aracteristici.
Sunt confectionate din neopren, material termoformabil, fibra de sticla, gips, microfibra
sau lTcra> cele din termoneopren pastreaza caldura corpului atit in timpul miscarii
cit si in repaus, confera compresie fiziologica asupra regiunii fara a stan"eni
miscarea articulara, stimuleaza proprioceptia prin presiune asupra unor zone
strategice.Pnele orteze sunt prevazute cu atele din plastic termoformabil sau din
aluminiu, care respecta pozitia de repaus sau urmeaza miscarile in articulatiile
policelui sau pumnului, facilitand activitatile zilnice.
Purtarea acestor orteze se recomanda a fi corelate cu programul de kinetoterapie.
.mportant pentru ortezele din neopren, durata zilnica de folosire este de K ore, e#ceptie
facand cei cu recomandari e#prese din partea medicului.
Indicatii"
.nstabilitate, afectiuni reumatismale, inflamatorii sau degenerative, leziuni traumatice
musculo'ligamentare, a6ec:iuni neurolo(ice.
Ortezele includ9
aparate gipsate
aparate de imobilizare / e#tensia continu81, dezavanta"ul fiind c8 sunt
grele i dificil de suportat pentru pacient> se folosesc nc8 din ra9iuni
economice.
aparate articulare pentru leziunile ligamentare ale genunc$iului, tot din
ra9iuni economice se realizeaz8 standard, dar se regleaz8 cu uurin98
pentru adaptarea fiecarui pacient. 4le au ac9iune preventiv8 asupra
deforma9iilor /n special cele utilizate n reumatologie1.
aparate ortopedice prefabricate / minerve, gonflabile1.
,rtezele nu trebuie s8 provoace compresiuni osreoarticulare mai mari dec&t
toleran9a minim8 a pacientului, deoarece e#ist8 riscuri de producere a escalelor sau
fenomenelor dureroase. 3enomenele dureroase de compresie pot determina osific8ri
patologice sau contracturi musculare care pot s8 agraveze deficitul.
Sectorul de ortezare este inclus n activit89ile de terapie ocupa9ional8 care
au ca domeniu recuper8ri func9ionale. Aceste componente pot fi realizate cu scop
de recuperare i readaptare la efort, fie n scop de socializare, fie din motive
materiale.
Sec9ia de ortezare cuprinde>
un sector de bilan9 clinico'func9ional
un sector de proiectare i confec9ionare a ortezelor
un sector de aplicare, adaptare, rea"ustare a diferitelor categorii de
orteze, n func9ie de patologie i de modific8rile individuale.
(B
Pn sector de sediu care s8 cuprind8 grupuri de cercetare pentru
fiecare tip de ortez8 in parte / m&n8, picior, coloan81
Fn decizia de utilizare a %rotezelor =i de ada%tare a lor la %ro(ramul de
recu%erare 1unt nece1are9
S definirea corect8, c&t mai comple#8 a ortezelor i clasificarea lor, at&t pentru
m&n8 care este seduil unei mari variet89i de gesturi, c&t i pentru picior
S aplicarea ortezelor realizate 9in&nd cont de particularit89ile biomecanice locale i
de interdependen9a cu celelalte segmente ale lan9ului cinematic
S respectarea unor criterii de calitate pentru confec9ionarea, dar i pentru
individualizarea ortezelor
S cunoaterea materialelor utilizabile cu avanta"ele, dar i cu inconvenientele lor.
Ortezele de m@n8
,rtezele are ca obiective>
ntre9inerea ung$iurilor utile articulare
men9inerea mobilit89ii
p8strarea posibilit89ii de realizare a penselor i pre$ensiunii.
Ortezele de m@n8 din %unct de 5edere 6unc:ional, trebuie s8 ndeplineasc8
urm8toarele condi9ii>
%. s8 sus9in8 segmentele afectate
(. s8 favorizeze sau m8car s8 nu st&n"eneasc8 func9ionalitatea
segmentelor sau regiunilor nvecinate
). s8 nu afecteze circula9ia local8
@. s8 men9in8 tonusul i for9a muscular8 i s8 fac8 posibil8
antrenarea muc$ilor, deoarece n unele forme de ortezare,
procesul de reabilitate trebuie introdus precoce
B. s8 nu interfere sc$emele normale de micare.
+ermenul de ortez8 a fost introdus prima dat8 n PSA n %GBC, p&n8 la acea
dat8 fiind utilizat8 doar no9iunea de atel8, iar din %GC% activitatea de ortezare a
devenit independent8.
Pentru a realiza orteze corecte, specialistul trebuie s8 cunoasc8 func9ionalitatea
corect8 a m&inilor. Aceast8 func9ionare presupune>
integritatea articular8 i a structurilor periarticulare
activitatea coordonat8 a grupurilor musculare sinergice i antagoniste
condi9ii circulatorii suficiente, indiferent de gradul de solicitare a
m8inilor
integritatea neurologic8, central8 i periferic8
7n absen9a unei coordon8ri precise intre grupele musculare intrinseci i
e#trinseci care ac9ioneaz8 la nivelul m&inii i degetelor se produce dezorganizarea
ac9iunilor i scade posibilitatea de a e#ecuta mic8ri fine, ceea ce duce la
sc8derea eficien9ei gesturilor i pre$ensiunea.
7n prima etap8 se apreciaz8 forma, conturul segmentelor i dimensiunile lor.
6e asemenea, pozi9iile normale sau patologice n repaus i activitate. Posturi i
ortezare sunt diferite n func9ie de scopul urm8rit>
(C
%. postura de repaus fiziologic ' reprezint8 postura de solicitare minim8 a unui
segment sau lan9 cinematic. Aceast8 postur8 este recomandat8 pentru prote"area
9esuturilor afectate dup8 traumatisme> Aceast8 postur8 limiteaz8 micarea i este
recomandat8 n situa9ii n care imobilizarea este recomandat8 pentru a favoriza
procesul de vindecare.
(. pozi9ia de rela#are neutr8 este postura normal8 c&nd toate grupele musculare
au un tonus normal, iar degetele pot e#ecuta mic8ri de fle#ie i e#tensie la
nivelul tuturor articula9iilor i opozabilitatea, pensele i pre$ensiunea sunt normale.
). postura n pozi9ie de realiniament ' se realizeaz8 prin ortezare urm8rindu'se
ec$ilibrul ntre solicit8rile grupelor musculare atunci c&nd e#ist8 paralizii pe o
parte dintre ele sau c&nd se ncearc8 anularea efectelor negative ale gravita9iei,
c&nd se ncearc8 ec$ilibrarea unor deform8ri, deza#8ri sau devia9ii articulare>
postura este urm8rit8 n cazul n care e#ist8 aceste deza#8ri> ele trebuie
identificate rapid, evaluate i corectate> trebuie eliminate cauzele care leVau
produs.
@. postura de control n pozi9ii de activitate, are ( roluri>
ofer8 posibilitatea de repaus altern&nd cu activitatea n condi9ii
normale de refacere a pacientului sau
n condi9ii de utilizare a unui num8r limitat de mic8ri /alte mic8ri
fiind blocate sau imposibile1
Pozi9ia aceasta corecteaz8 dezec$ilibre musculare care pot duce altfel la
apari9ia unor mic8ri trucate sau compensatorii.
Prin aplicarea unor orteze se faciliteaz8 realizarea secven9elor a decvate
ale tuturor gesturilor i ac9iunilor, se previne apari9ia contracturilor,
retracturilor capsulo'tendinoase sau a sc$emelor anormale. Sc$emele de
micare se dezvolt8 treptat pe parcursul vie9ii la nivel cortical /fiziologia
S2* le numete engrame motorii1 se adapteaz8 permanent dinamic i
depinde de>
dezvoltarea S2*
stereognozie
num8rul i sensibilitatea proprioceptorilor articulari i periarticulari
controlul vizual care are rol important n structurarea i corectatea
sc$emelor motorii, mai ales pentru pre$ensiune i mers.
4#ist8 leg8turi str&nse ntre>
gradele de solicitare
diversitatea solicit8rilor
dezvoltarea sc$emelor de micare i calit89ile acestora /vitez8 de
e#ecutie, precizie, mobilitatea i stabilitatea mic8rii1.
-eprezentarea cortical8 a m&inii ocup8 o suprafa98 important8, at8t n ceea ce
privete proiec9ia senzitiv8, c&t i la nivelul ariei motorii. *&nd apare un
traumatism la nivelul m&inii, la nivel cortical se modific8 rela9ia dintre m&n8 i
(F
mediu e#terior, iar dac8 afectarea este nso9it8 de durere cu evolu9ie de tip
subaacut i tendin9a la cronicizare e#ist8 posibilit89i foarte mari de a se modifica
sc$emele motorii corticale.
Lan9ul cinematic al membrelor superioare este format din>
SS articula9iile centurii scapulare /articula9ia sterno'clavicular8, acromio'
clavicular8 i scapulo'toracal81
SS articula9ia scapulo'$umeral8
SS articula9ia care formeaz8 cotul /)1
SS articula9ia antebra9ului /)1
SS articula9ia pumnului
+oate aceste articua9ii servesc pentru plasarea m&inii n pozi9ia cea mai favorabil8
pentru func9ionare, indiferent de tipul solicit8rii.
-ublu?a:ia um8rului9
' apare n special la pacien9ii sec$elari dup8 un A5*
' n cazul n care membrul superior afectat este negli"at se fi#eaz8 n
adduc9ie i rota9ie intern8
' se pot utiliza orteze seriate pentru creterea progresiv8 a
amplitudinii pe fle#ie, abduc9ie i rota9ie e#tern8.
Traumati1me ale um8rului 1oldate 1au nu cu 6racturi9
Ac9iune terapeutic8 ' este interven9ia c$irurgical8 de reconstruc9ie dup8 care se
aplic8 orteza special8 de um8r, cot, pumn care imobilizeaz8 um8rul n abduc9ie de
FH'KH grade cu uoar8 fle#ie i rota9ie e#tern8 pentru prote"area 9esuturilor
periarticulare i pentru prevenirea contracturilor i deform8rilor.
U ortezele sunt create pentru fiecare pacient n parte, dar sunt greu tolerate.
Ortezele dinamice9
' sunt rar folosite
' sunt orteze comple#e pentru g$idarea m&inii n cazul pacientului cu
leziuni neurologice severe
' sunt utile de pacien9ii imobiliza9i n scaun cu rotile pentru a asigura
un sport pentru antebra9, astfel nc&t m&na s8 fie c&t mai func9ional8
' ortezele mobile pot fi aplicate doar dac8 pacien9ii sunt cooperan9i i
dac8 la nivelul respectiv e#ist8 un restant func9ional c$iar minor.
Ortezele 2n leziuni de ner5 %eri6eric9
%. leziuni nalte de nerv radial>
se soldeaz8 cu pierderea stabilit8tii pumnului n e#tensie, atunci c&nd
se realizeaz8 fle#ia degetelor
stabilizarea pumnului este necesar8 pentru pre$ensiune
(K
scopul ortezei este imobilizare a pumnului n pozi9ie de e#tensie %B'
(H grade ca s8 permit8 realizarea pre$ensiunii i s8 evite fenomenul
de c8dere a pumnului.
(. leziuni "oase de nerv radial>
U sunt afecta9i muc$ii interosoi /lumbricalii, interni palmari i dorsali1
U e#tensia pumnului este conservat8, dar se asociaz8 cu devier ulnar8
U se recomand8 orteza static8 de e#tensie cu pumnul pozi9ionat la )H
grade care poate avea ca suport pentru articula9iile !*3.
U policele este pozi9ionat n pozi9ie intermediar8 ntre e#tensie i
abduc9ie
U orteza este purtat8 p&n8 la interven9ia c$irurgical8.
). leziuni de nerv median>
U determin8 deficitul ma"orit89ii muc$ilor antebra9ului i al muc$ilor
lungi ai
degetelor i policelui
se asociaz8 deficit senzitiv palmar i sindrom dureros intens
cei mai afecta9i sunt fle#orul profund i superficial al degetelor
ortezarea este realitat8 astfel nc&t s8 permit8 stabilitatea primului
spa9iu interdigital, f8r8 de care opozi9ia i pre$ensiunea sunt
imposibile
la fabricarea ortezeii trebuie s8 se urm8reasc8 ec$ilibrarea
/combaterea1 $ipere#tensiei articulatiilor !*3
orteza va fi utilizat8 n special noaptea
dac8 se constat8 apari9ia contracturilor n primul spatiu interdigital ea
va fi purtat8 discontinuu /ziua i noaptea1.
@. leziuni de nerv ulnar>
nu e#ist8 diferen9e caracteristice n func9ie de nivelul lez8rii
n leziunile "oase sunt afecta9i muc$ii intrinseci ai m&inii care duc la
pierderea sau modificarea prizelor digito'digitale
ortezele sunt de tip static cu prevenirea deform8rilor degetelor i
dispozitive de blocare a e#tensiei n articula9iile !*3.
-co%ul ortezelor9
U asistarea degetelor @'B care pot fi pozi9ionate n fle#ie de )H grade
U men9inerea fle#iei e#tensiei n articula9iile interfalangiene
U prevenirea devierii cubitale, av&nd gri"8 s8 nu se produc8 leziuni prin
compresie ndelungat8 a 9esuturilor
U orteza va fi purtat8 permanent p&n8 ce dispare tendin9a de
$ipere#tensie n !*3 sau p&n8 la refacerea for9ei pe musculatura intrinsec8 a
m&inii
U dac8 se recomand8 interven9ie c$irurgical8, orteza va fi purtat8 p&n8
la interven9ie.
(G
RS Pentru lucrul cu dezvoltare de for98 la nivelul um8rului se realizeaz8>
U abduc9ie i rota9ie intern8 sau e#tensie, care pot compensa un cot c&nd
mobilitatea e afectat8
U prona9ie i supina9ia sunt i ele importante pentru orientarea i func9ionarea
m8inii> ele sunt par9ial compensate prin mic8rile de lateralitate ale trunc$iului
U abduc9ia bra9ului i mic8ri rotatorii e#ecutate din scapulo'$umeral8 cu cotul
e#tins.
RS 6in punct de vedere func9ional supina9ia e mai puternic8 dec&t prona9ia.
U n confec9ionarea unei orteze trebuie s8 9in8 cont de localizare i for9a
grupelor musculare, dar i de sinergismul lor, astfel>
U prona9ia este a"utat8 de fle#orii pumnului i de adductori.
U supina9ia este a"utat8 de e#tensorii i abductorii pumnului
7n ortezele de m&n8 a#ul longitudinal al ortezei este situat la nivelul
antebra9ului.
,rteza este adaptat8 la circumferin9a i lungimea antebra9ului. 4a trebuie s8
9in8 cont de
Punctele de spri"in /reperele osoase1 de la nivelul pumnului i eventual cotului i
trebuie s8 respecte a#ul longitudinal pentru a reduce mic8rile de rota9ie.
Policele
'este foarte important pentru economia m&inii. 4ste necesar8 men9inerea mic8rii
n a#ul articular, n special pentru opozabilitate pentru a permite e#ecutarea
penselor.
7n leziunile de nerv median piramida policelui este slab8, iar orteza trebuie s8
respecte linia metacarpofalangian8.
7n timpul ortez8rii vor fi e#ersate abduc9ia, fle#ia, opozabilitatea i rota9ia
pentru a nu se a"unge la fi#ari n pozi9ii vicioase. ,rteza trebuie s8 9in8
seama de func9ionarea m&inii, pumnului i degetelor.
Pozi9ia de func9ionare pozi9ia de imobilizare pozi9ia n care s8 p8streze cel
mai bun ec$ilibru muscular ntre grupele antagoniste i este pozi9ia din care
trebuie nceput8 recuperarea.
Pozi:ia de 6unc:ionare %entru m@n89
e#tensia pumnului ' %B (H grade
fle#ia m metacarpofalangiene ' @H grade WW pozi9ia pentru
scris interfalangiene pro#imale )H
grade
fle#ia ntre interfalangiene distale %H grade
Cauzele de6orm8rii m@inilor =i de(etelor9
6eform8rile m&inii i degetelor apar prin mecanisme fiziopatologice locale sau
generale care includ> U durere, inflama9ie
)H
U edeme
U tulbur8ri trofice
U insuficien98 muscular8
Aceste tulbur8ri se manifest8 prin>
$ipertermie
$ipoatrofie
se agraveaz8 progresiv n general'
7n leziunile de nerv periferic cauza poate fi>
mecanic8 prin traumatisme
infec9ioas8
fizic8 sau c$imic8
7n func9ie de tipul nervilor interesa9i, leziunile se nso9esc de manifest8ri de tip
senzitiv, motor sau mi#t, adic8>
U $ipoestezie de grade variabile p&n8 la anestezie i
U deficit motor par9ial /parez81 sau total / paralizie1
7n cazul paraliziilor se dezvolt8 progresiv edem care poate fi indus de
paralizia secundar8 vasomotorie. 6egenerarea muscular8 este urmat8 de fibroz8
intersti9ial8 care duce la agravarea deficitului motor. 6eformarea apare prin>
%. sc8derea for9ei musculare cu modificarea ec$ilibrului ntre grupele
musculare sinergice i antagoniste care afecteaz8 mobilitatea i stabilitatea
normal8
(. retrac9ia capsular8 care determin8 deform8ri secundare prin modificarea
"ocului articular
). depuneri de 9esut fibros /fibrin8 i colagen1 n edemul ap8rut n zonele
de inflama9ie, ceea ce duce treptat la fibroz8 difuz8 peri i intraarticular8,
muscular8 sau c$iar n 9esutul subcutanat
@. paralizia muscular8 poate determina deform8ri prin lipsa contrac9iilor care
afecteaT8 n timp gradul de mobilitate articular8
B. deza#8ri i devia9ii articulare
C. tulburari vasculare.
7n afect8rile neurogene i tulbur8rile vasculare apar ( aspecte fiziopatologice
particulare>
a1. Articula9ia mobil8 nu va fi solicitat8 la nivelul func9ional normal, ceeea ce
va duce la apari9ia stazei i depunerilor fibroase care vor afecta mobilitatea
ulterior
b1. 6eficitul neurogen muscular va determina predominant activitatea
antagonitilor care vor antrena deform8ri secundare
Ambele aspecte impun utilizarea unei orteze statice care>
U ncearc8 s8 previn8 edemul prin stimularea circula9iei de ntoarcere
U men9ine grupele musculare la lungimea lor normal8 /lungime de la
care se pot
contracta1
U previne retrac9ia capsulo ' ligamentare i tendinoase
U men9ine articula9ia n ung$iuri func9ionale
U ntre9ine sc$emele de micare
)%
,rteza dinamic8 se aplic8 dup8 cea static8, c&t mai precoce> controlul
deform8rilor musculare este realizat prin mobiliz8ri pasive ale articula9iilor, dar
solicit8rile trebuie s8 fie mai sc8zute dec&t n kinetoterapia pasiv8 standard.
7n procesul recuper8rii se aplic8 ini9ial orteze statice care vor fi ulterior
nlocuite sau alternante cu orteze dinamice.
Procesul de recuperare continu8 cu introducerea c&t mai precoce a
mobiliz8rilor kinetice pasive asistate i apoi active. Asocia9ia Linetoterapieie
cu ortezarea permite ob9inerea rezultatelor ma#ime n procesul de recuperare.
Tratament 7inetic
+ratamentul kinetic const8 n te$nici de despasticizare, te$nici n care pacientul
nu numai c8 nva98 s8 se rela#eze dar i s8 e#ecute anumite mic8ri.
*ea mai utilizat8 te$nic8 este metoda Labat care este o te$nic8 de facilitare
neuroproprioceptiv8 utilizat8 nu numai pentru a scade spasticitatea dar este utilizat8 i
pentru ini9ierea mic8rii. !etoda con9ine sc$eme care utilizeaz8 diagonalele ce reprezint8
o micare cu trei componente : fle#ie sau e#tensie, abduc9ie sau adduc9ie, rota9ie e#tern8
sau intern8.
Pozi9ionarea ncepe cu componentele de fle#ie sau e#tensie. 6ac8 sc$ema are o
component8 fle#ie, segmentul se va aeza n e#tensie ma#im8> apoi se consider8
componenta abduc9ie adduc9ie. Pentru pozi9ionare, rota9ia este luat8 n considerare
ultima. 6ac8 sc$ema are componenta rota9ie e#tern8, segmentul va fi pus n rota9ie
intern8. 6irec9ia deplas8rii n diagonal8 este direc9ia optim8 a mic8rii. *&nd o sc$em8
este nceput8, prima care intr8 n "oc este rota9ia, care asigur8 caracteristica spiralat8 a
sc$emei> apoi se asociaz8 celelalte dou8 componente ale mic8rii/fle#ia sau e#tensia,
abduc9ia sau rota9ia1, pentru a determina diagonala ei.
6iagonalele membrului superior sunt:
'6iagonala . fle#ie R fle#ie adduc9ie rota9ie e#tern8. 7n 6
%
3, degetele sunt n fle#ie i
deviate radial, iar policele addus
'6iagonal8 . e#tensie R e#tensie abduc9ie rota9ie intern8. 7n 6
%
4 degetele sunt e#tinse
i deviate ulnar, iar policele abdus.
'6iagonala .. fle#ie R fle#ie abduc9ie rota9ie e#tern8. 7n 6
(
3, degetele sunt e#tinse i
deviate radial, iar policele e#tins.
'6iagonal8 .. e#tensie R e#tensia adduc9ia rota9ia intern8. 7n 6
(
4, degetele sunt
flectate i deviate ulnar, iar policele n opozabilitate .
-eeducarea fle#iei: Pacientul st8 cu cotul e#tins, i m&na n fle#ie pe mas8.
Adoptarea acestei posturi a"ut8 i la reeducarea e#tensiei. 4#ecutarea fle#iei degetelor din
aceast8 pozi9ie i desc$iderea lor, n timp ce pacientul i privete m&na, a"ut8 la
reeducarea e#tensiei. +erapeutul va 9ine m&na pacientului n fle#ie.
-eeducarea e#tensiei : 6in ez&nd, cu m&na sub coaps8 i palma sub scaun, se
for9eaz8 e#tensia.
4#tensia activ8 se realizeaz8 din toate cele trei pozi9ii de baz8 ale antebra9ului,
degetele fiind flectate pentru a rela#a tendoanele fle#orilor i a permite ao amplitudine
mai mare e#tensiei pumnului.
Se tie c8 e#tensia pumnului este mult mai dificil8 dac8 este scos bicepsul, aceasta
realiz&ndu se cu cotul ndoit i cer&ndu se pacientului s8 realizeze e#tensia.
La nivelul m&inii se e#ecut8 mobiliz8ri pasive, apoi la nivelul fiec8rui deget
realizez mic8ri n a#, rota9ii n ambele sensuri, apoi fle#ia i e#tensia degetelor. 6e
)(
obicei programul se bazeaz8 pe educarea fle#iei, n mod special pe ob9inerea e#tensiei, pe
reeducarea degetelor i mai ales al policelui care este foarte important n realizarea de
pense.
La nivelul degetelor se e#ecut8 o anumit8 tipologie a mic8rilor active realizate
tocmai pentru a respecta sc$ema biomecanic8 a m&inii. Astfel se e#ecut8 fle#ia urmat8 de
e#tensie:
' fle#ia metacarpofalangian8 /!*31, urmat8 de interfalangian8 pro#imal8/.3P1 apoi cea
distal8/.361 apoi se realizeaz8 e#tensia
' fle#ia !*3 V .3P V e#tensia .36
' se va realiza abduc9ia degetelor urmat8 de adduc9ia lor
' la nivelul policelui se realizeaz8 abduc9ie palmar8 i radial8, e#tensie i fle#ie, adduc9ie,
opozabilitatea fa98 de fiecare deget n parte.
Pn e#erci9iu pentru police este: cotul flectat, aezat pe mas8, antebra9ul pronat,
pumn n fle#ie, police n opozabilitate> priza se face pe fa9a dorsal8 a antebra9uluii pe
falanga distal8 fa9a dorsal8.Se va e#ecuta: e#tensia policelui, e#tensia pumnului, supina9ia
antebra9ului, e#tensia de cot.

A6ec:iuni ale um8rului care bene6iciaz8 de ortezare
%. 6isloca9ii sterno claviculare>
U necesit8 earfe de um8r sau banda" n K pentru controlul durerii i
U desc8rcarea articula9iei de greutatea segmentului.
(. 6isloca9ia articula9iei acromio claviculare>

). 3ractura clavicular8>
B. Lu#a9ia gleno $umeral8>
Ortezele %entru membrul 1u%erior
ORTEZG UGR COT FNC$EIETURA HINII HNG FIIG
X StructurY din spumY poliuretanicY de naltY densitate.
X Sistem de prindere superior si inferior la nivelul bratului si antebratului pentru o bunY
imobilizare.
X Posibilitatea de reglare a abductiei la @BI si GHI.
X 6esign ce conferY ma#imY stabilitate.
Indicatii:
X 3racturi ale tro$iterului $umeral cu minimY dislocare.
X +ratamentul capsulitei aderente dupY mobilizare.
X +ratamentul postoperator al endo si artroprotezei de umYr.
X +ratamentul postoperator al reconstructiei coafei rotatorilor.
X Leziuni nervoase.
))
.
.mobilizeaz8 um8rul, bra9ul i antebra9ul>
4ste confec9ionat din material te#til>
3i#are prin scai.
Indica:ii/
6iferite afec9iuni ale um8rului: disloca9ii, entorse>
Afec9iuni musculare ale bra9ului>
Afec9iuni osoase ale um8rului sau cotului: fisuri, fracturi>
Stadii post A.5.*.
*onsecutiv interventiei c$irurgicale la nivelul ar'
ticulatiei acromioclaviculare ' Postoperator in artroscopia
umarului..
ORTEZA COT INC$EIETURA AINII ANA FIIA
ORTEZA INC$EIETURA AINII ANA FIIA
X Structura din material elastic.
X .ntaritura palmara din aluminiu maleabila si detasabila, de %K cm.
X Sistem de prindere cu banda velcro.
Indicatii: +ulburari de forta 3racturi cominutiveale e#tremitatilor distale ale ulnei si
radiusului +endinite
Artroze radio'carpiene Artrite reumatoide *onsecutiv fracturilor de radius.
)@
ORTEZA INC$EIETURA AINII ANA !EGET O"ILA
X Structura din neopren acoperit de tesatura elastica din @ straturi pe ambele parti.
X Sistem cilindric pentru abductia policelui.
X Sistem de prindere cu banda velcro.
Indicatii: +ulburari ligamentare ale policelui si consecintele lor 3racturi cominutive ale
falangelor policelui Artroze ale policelui
ORTEZA INC$EIETURA AINII ANA FIIA
X -ealizata din material termoformabil, individualizata, in urma mula"ului realizat pe
segmentul afectat.
X *aptusita cu material moale, asigurand astfel un confort ma#im.
X Sistem de prindere cu banda velcro.
Indicatii: *ombaterea spasticitatii in afectiunile neurologice .mobilizare in diferite
afectiuni -edoare articulara consecutiv traumatismelor Poliartrita reumatoid
)B
ORTEZA !E COT CU ATELA
X -ealizatY din material termoformabil, individualizatY, n urma mula"ului realizat pe
segmentul afectat.
X *YptusitY cu material moale, asigur&nd astfel un confort ma#im.
X Sistem de prindere cu bandY velcro.
Indicatii:
X Prevenirea instalYrii spasticitYtii n afectiunile neurologice.
X .mobilizare post'traumaticY.
X Posturare n cazul redorilor articulare.
ORTEZA !E COT CU ATELA
,-+4ZA 64 *,+ 72*;4.4+P-A !A.2.. ![2\/
Se aplic8 uor>
Articula9ie reglabil8 de la '%H p&n8 la %%H grade>
Posibilitate de reglare a fle#iei i e#tensiei /cu c&te %H grade1>
Lungime reglabil8>
!odele pentru m&na st&ng8 0 dreapt8>
Structur8 uoar8 /cadru de aluminiu1.
Indica:ii/
Post'operator>
3racturi distale de $umerus f8r8 deplasare>
3racturi pro#imale de radius i cubitus f8r8 deplasare>
)C
Leziuni la nivelul cotului care necesit8 limitarea amplitudinii de micare >
Leziuni de muc$i 0 tendon la nivelul bra9ului i0sau antebra9ului
ORTEZA COT FARA ATELA
X Structura din neopren captusit, alcatuit din @ straturi de
tesatura elastica pe ambele parti.
X Banda din vinilin pentru o ranforsare ferma.
X Sistem de prindere cu banda velcro.
Indicatii: 4picondilite si epitro$leite *ontracturi musculare
ORTEZA INC$EIETURA AINII ANA FIIA
X Structura din material elastic.
X .ntaritura palmara din aluminiu maleabila si detasabila, de %K cm.
X Sistem de prindere cu banda velcro.
Indicatii: +ulburari de forta 3racturi cominutiveale e#tremitatilor distale ale ulnei si
radiusului +endinite
Artroze radio'carpiene Artrite reumatoide *onsecutiv
fracturilor de radius.
ORTEZA COT INC$EIETURA AINII ANA
X -ealizata din material termoformabil, individualizata, in urma mula"ului realizat pe
segmentul afectat.
X *aptusita cu material moale, asigurand astfel un confort ma#im.
X Sistem de prindere cu banda velcro.
)F
Indicatii: Prevenirea instalarii spasticitatii in afectiunile neurologice .mobilizare in
diferite afectiuni Posturare in cazul redorilor articulare.
ORTEZG FNC$EIETURA HINII
HNG !EGET
X StructurY comple#Y realizatY din componente metalice modelabile cYptusite cu material
moale.
X Segmente pentru degete realizate din vinilin.
X Benzi elastice din cauciuc.
Indicatii:
X Leziuni nervoase
ORTEZG UGR COT FNC$EIETURA
HINII HNG FIIG
X -ealizatY din material termoformabil, individualizatY n urma mula"ului realizat pe
segmentul afectat.
X *YptuitY cu material moale, asigur&nd astfel un confort ma#im.
X Sistem de prindere cu bandY velcro.
)K
Orteze %entru 6racturile membrului 1u%erior
3racturile membrului superior pot afecta oricare dintre oasele bratului si antebratului i
mainii. Pna dintre cele mai frecvente cauze ale acestor fracturi este incercarea de
spri"inire in membrul superior, in cazuri accidentale
!etalii ma1uri: circumferinta inc$eieturii mainii.
orteza este realizata din polietilena de ) mm>
' po6ate fi a"ustata pentru o individualizare mai buna prin incalzirea cu aer cald>
' prin decupa"e, orteza permite o buna ventilatie, asigurand astfel confortul utilizatorului>
' pozitia policelui este usor abdusa>
' orteza este individualizata pentru mana stanga sau dreapta.
Indicatii:
' leziuni neurologice centrale sau periferice /paralizie flasca, paralizie spastica1>
' prevenirea si tratamentul diformitatilor de origine reumatica>
' sindrom de tunel carpian.
CE E-TE !E FAPT ORTEZA !INAICA -ENZORIALA
,rteza dinamica senzoriala este un costum compresiv dinamic de calitate , e#ecutat dupa
masuratori individuale.
*ompresia dinamica, asigurata de produsele ]obskin^, este conceputa si produsa pentru a
asigura un feedback senzorial constant prin intermediul presiunii si rezistentei. Acestea
faciliteaza adoptarea unei sc$eme normale motorii 1i reec'ilibrarea %o1turala.
Aplicarea corecta a unei orteze reclama un grad inalt de profesionalism format pe
cunostinte solide de anatomie si biomecanica. Pentru bolnavii cu $emipareza spastica sec$elara
dupa A5*, ortezarea se adreseaza, in primul rand, membrului inferior spastic si abia dupa
aceea membrului superior.
)G
Pentru acest scop este utila folosirea unor orteze care vor a"uta pacientul in procesul de
recuperare., astfel de orteza este , orteza de sold S._.A.S.;.
Orteza de 1old -.J.A.-.$. Cla11ic
X 4ste recomandata pentru pacientii care necesita un control ma#im al corpului, la care
lipseste rezistenta musculara sau controlul partii superioare a corpului pentru a avea
stabilitate in ortostatism.
X *and este necesar un diametru mic al ti"elor verticale /C mm1 pentru a permite o
restrictie cat mai mica a miscarilor.
X *and zona de acoperire mai mare a pelvisului declanseaza un raspuns motor
neurosenzitiv.
Orteza de 1old -.J.A.-.$. LoK Pro6ile
X 4ste recomandata cand este necesara o rezistenta ma#ima in ortostatism pentru a
coordona tonusul musculaturii adductoare.
X Se utilizeaza in cazul in care pacientul are o arie limitata intre creasta iliaca si cutia
toracica.
X Avand un diametru al ti"elor verticale de K mm, este recomandata pacientilor cu
spasticitate mare a musculaturii adductoare.
X 4ste mai acceptabila din punct de vedere estetic.
@H
In 6unctie de un('iul ti>elor 5erticale, orteza de 1old -JA-$ e1te di1%onibila in
doua 5ariante/
#*+L
X asigura o baza stabila in pozitia asezat
X se utilizeaza cand este necesara rela#area musculaturii adductoare
X este recomandata in timpul mersului, unde este necesara fle#ia lombara
##ML
X asigura o baza limitata in pozitia asezat
X se utilizeaza in cazul in care contributia musculaturii adductoare in pozitia asezat /in
cazul ti"elor cu ung$i de %() grade1 este imposibila sau dureroasa
X este recomandata cand este necesara o fle#ie cat mai mica a corpului in pozitia asezat
A5anta>e 1i rezultate
A5anta>e/
X Limiteaza si controleaza adductia in ortostatism sau in timpul mersului pentru a preveni
@%
incrucisarea membrelor inferioare.
X Asigura abductia aditionala pentru intinderea musculaturii si asigurarea stabilitatii in
sezut.
X Asigura suportul pe parcursul zilei.
X Limiteaza adductia in timpul noptii.
X Poate reduce dislocarea soldului cauzata de tonusul puternic al musculaturii adductoare.
X !areste aliniamentul soldului.
X !entine lungimea musculaturii membrelor inferioare.
X Poate intarzia interventia c$irurgicala.
Rezultate/
X .mbunatateste recuperarea daca orteza de sold este utilizata. J.nregistrarea mersului a
demonstrat imbunatatirea simetriei pelvisului, obtinerea unei distante bune intre genunc$i
si progrese privind functionalitatea mersului, in ma"oritatea cazurilorJ.
X Parcurgerea unei distante mai mari, utilizand mai putina energie.
X Postura verticala si mers dinamic asociate cu imbunatatirea respiratiei si a functiilor
vitale.
X *ontrolul imbunatatit al corpului faciliteaza functiile superioare ale corpului pentru
amplificarea e#tensiei musculaturii.
X *ontrolul ec$ilibrului in pozitia in sezut, inseamna posibilitatea utilizarii ambelor
membre superioare pentru a e#ecuta diferite activitati si pentru a interactiona cu alte
persoane.
X 2eutralizand fortele secundare ale tonusului ridicat al musculaturii adductoare se poate
obtine o reducere a riscului de dislocare a soldului.
X .mpactul clinic observabil asupra functiilor raspunsului propioceptiv se poate aprecia
prin: reducerea tonusului musculaturii adductoare, asigurarea posturii corecte a corpului,
imbunatatirea coordonarii membrelor superioare.
X !obilizarea timpurie poate reduce riscul aparitiei sublu#atiei si dislocarii soldului.
Adductie, rotatie interna, aliniament instabil
Adductie, rotatie e#terna, aliniament mai bun
@(
.nainte de purtarea ortezei La % an de la purtarea ortezei
La ( an de la purtarea ortezei
La ) ani de la purtarea ortezei
Indicatii/
X ;emiplegie spastica.
X 6iplegie spastica.
X -iscul aparitiei lu#atiei de sold.
X 6upa tratamentul cu Botulina to#ina A /B+`'A1> Jin"ectarea cu B+`'A combinata cu
utilizarea ortezei de sold S._.A.S.;. reduce riscul de dislocare a soldului si reduce
necesitatea interventiei c$irurgicaleJ.
X Post'operator: cand este necesara abductia soldului in fle#ie sau in e#tensie.
X Pe durata noptii /uneori1.
Contraindicatii/
X 6islocatii de sold.
X *ontractura fi#ata in fle#ie a soldului cu un ung$i mai mare de (H de grade.
X !usculatura adductoare prea puternica ce suprasolicita ti"ele ortezei /ortezele de sold
S._.A.S.;. LoQ Profile au ti"e cu diametru mult mai mare pentru a asigura o rezistenta
mai mare1.
X !usculatura aductoare cu lungime mica ce cauzeaza disconfort in pozitia in sezut.
Precautii/
X La pacientii cu scuratare a musc$ilor adductori, musc$iul psoas sau a tendonului A$ile
trebuie conceput un program special de recuperare, iar adaptarea ortezei pe pacient se va
face cu multa gri"a.
@)
X ,rteza de sold S._.A.S.;. nu elimina necesitatea pentru orteza de glezna, picior.
X S._.A.S.;. nu imbunatateste terapia sau recuperarea. A"uta la reabilitarea specifica si
functionala
X Pacientii cu diformitati sau asimetrii ale coloanei vertebrale nu sunt apti pentru a utiliza
orteza de sold S._.A.S.;., sau este necesar ca pacientului sa i se adapteze si o orteza
toraco'lombo'sacrala de tipul corset Boston Soft BodT ]acket.
X .n timp, in cazul anumitor pacienti, spasticitatea musculaturii aductoare se poate reduce
datorita utilizarii ortezei sau infiltratiilor cu B+`'A> este important sa se revizuiasca
abductia necesara pentru ec$ilibrarea soldului si atingerea obiectivelor functionale.
Limitari/
X ,rteza de sold S._.A.S.;. nu rezolva problemele de postura. !iscari noi si cotrolul
motor postural vor fi invatate si asimilate. ,rteza S._.A.S.;. faciliteaza aceste miscari.
X 6aca pacientii nu pot merge fara a"utorul ortezei S._.A.S.;., este putin probabil sa se
poata deplasa cu a"utorul acesteia.
X Pot e#ista rotatii interne reziduale ale membrelor inferioare c$iar daca este utilizata
orteza de sold S._.A.S.;.
-ecomandari suplimentare:
#. .n general, orteza de sold S._.A.S.;. se adapteaza pe sub imbracamintea pacientului
pentru a optimiza controlul asupra aliniamentului soldului.
*. !e1%re i(iena/ ,rteza de sold S._.A.S.;. trebuie indepartata in timpul efectuarii
igienei deoarece articulatiile ortezei nu trebuie sa fie in contact cu apa.
+. ,rteza de sold S._.A.S.;. a"uta la coordonarea consecintelor tonusului ridicat al
musculaturii adductoare. .n timp ce pot e#ista unele transferuri in reducerea tonusului
adductorilor dupa utilizarea ortezei S._.A.S.;., nu se stie daca acesta va reveni daca
orteza nu mai este utilizata.
,. ,rteza de sold S._.A.S.;. nu afecteaza necesitatea ortezei de glezna, picior. Pneori
poate doar sc$imba doar criteriul de design al ortezei la unii pacienti. 6eoarece
S._.A.S.;. are o influenta semnificativa asupra rotatiei in plan transversal a membrelor
inferioare, va fi necesara orteza de glezna, picior.
M. .n general orteza S._.A.S.;. ar trebui purtata in "ur de C ore pe zi. Se poate utiliza si
@@
pe timpul noptii.
3. E6ecte 1ecundare/ 6upa indepartarea ortezei pot aparea semne rosii pe piele in zonele
interne ale coapselor unde actioneaza fortele tonusului anormal al musculaturii
adductoare. Aceste semne ar trebui sa dispara in apro#imativ )H de minute dupa
indepartarea ortezei.
N. ,rteza va fi utilizata de catre un singur pacient timp de (') ani. *omponentele ortezei
pot fi comandate separat, astfel ca orteza poate fi a"ustata oricand.
Pana la mers este necesar si obligatoriu , am putea spune , antrenarea si pregatirea
pacientului pentru statiunea bipedalY ortostatism . +oate acestea se vor realiza treptat ,
prin kinetoterapie specifica de ncarcare gradata si progresiva a membrului inferior
afectat .
, dat8 trecerea pacientului la pozi9ia verticalY , ortostaticY , se poate ncepe educarea
propriu'zis8 a mersului :
a mersul f8rY spri"in pe membrul inferior afectat
a mersul cu nc8rcarea !. afectat
a mersul n baston
a refacerea completY a mersului , mers n conditii
obisnuite si speciale
4#ercitiul cel mai bun este desigur , mersul pe diverse trasee : pe plat , pe panta cu
nclinarea ascendenta sau laterala astfel :
' mersul nainte , inapoi si in lateral
' mersul cu picioarele pe aceeasi linie sau pe doua linii paralele
' mers pe varf , pe calcaie , pe marginea e#terna sau interna a piciorului
' mers cu pasi incrucisati
!ersul se va relua progresiv fYrY baston acolo unde se poate .
Ex#$. Ptilizarea la mers a unor sandale de reeducare cu ncarcari diferite care
asigura talpi cu planuri inclinate in direc9iile dorite .
@B
Ex#%. 6upa reluarea mersului normal se trece la unele e#ercitii de mers
contrarezistenta .Linetoterapeutul asezat n fa9a pacientului isi tine m&inile pe umerii
acestuia contrindu'se n timp ce merg
Ex#&# Sezind, se apasY pe pedala cu contrarezistenta .
Ex#'# *u o c$ingY n "urul bazinului pacientului , kinetoterapeutul din spatele
acestuia tine capetele c$ingii , opunindu'se avansului in mers .
Ex#(. 6in stind cu fa9a la spalier , antepiciorului pe un sacule9 de nisip , calcaiul
pe sol . Se ridica cat mai sus posibil piciorul sanatos pe o bara a spalierului .
Ex#)# Prcatul i cobor&tul se ncep pe pante nclinate , apoi se trece la trepte de
inaltimi gradate
Ex#*# Se va obinui pacientul s8 ridice membrul inferior si sa'l treaca peste un
obstacol
Ex#+# Pedalatul la bicicleta .
Ex#,. Pedalatul la maina de cusut sau la roata olarului .
Pe tot parcursul acestor e#ercitii se va urmYri statica , spatele sa fie cat mai drept , capul
cu privirea nainte , mersul cit mai estetic n functie de posibilitatile de miscare a !. .
-ecuperarea este procesul de vindecare par9iala sau totala din punct de vedere fizic ,
psi$ic a unei micari , a mersului n cazul nostru , care se produce atit spontan cit si ca
urmare a unui proces bine gindit si corect condus de reeducare func9ionalY .
". ORTEZE PENTRU E"RUL INFERIOR
#.#.# Orteze %entru lu?atii con(enitale de 1old la co%ii:
$amul Pa5li7 ' se e#ecuta din materiale te#tile si este recomandata n lu#atii congenitale
de sold la nou nascuti,
!r. FettKie1, !r. "e'ren1&orteza LOrrac'), !r. "ernau&orteza TPbin(en), /orteze de
sublu#atie a soldului1 ' se e#ecuta din material termoformabil, metal si benzi te#tile. Sunt
@C
compuse dintr'un modul pelvian si0sau module coapsa si0sau module gamba asamblate
prin articulatii metalice, eventual $am de fi#are.
Sunt recomandate la copii n cazul lu#atiilor congenitale de sold tip .. b /6r. 3ettQeis1,
... a /6r. Be$rens1 si tip .. /6r. Bernau1 clasificare prof. -. Mraf.
#.#.* orteza de 1old -.J.A.-.$ %e care am 5azutDo mai 1u1
#.*. Orteza de %icior dinamica, pentru picior stramb congenital este e#ecutata din doua
module din piele, cu articulatie si sistem elastic sau sistem reglabil.Se recomanda
in piciorul stramb congenital.
#.+. Orteza de (lezna4%icior
a) mobila/ formata din doua subansamble e#ecutate din material termoformabil, cu
articulatie metalica sau din termolTn si sistem de prindere prin banda velcro. Se
recomanda in patologia traumatica a gleznei si piciorului .
b) 6i?a: este e#ecutata din material termoformabil, monobloc cu fi#are prin banda
velcro. Se recomanda in patologia neurologica, in $emiplegie, paraplegie cu
rol de prevenire a ec$inului.
@F
#.,. Orteza de (enunc'i
a) mobila
4 I este e#ecutata din ( subansamble din material termoformabil sau fibra de sticla, cu
articulatie metalica care permite limitarea fle#iei si a e#tensiei la diverse grade> se
recomanda in patologia traumatica a articulatiei genunc$iului.
4 II e#ecutata din ( subansamble din material termoformabil sau fibra de sticla, cu
articulatie metalica, cu posibilitatea sc$imbarii ung$iurilor actionand asupra
bratelor articulatiei> recomandata pentru a corecta pozitia vicioasa a articulatiei
genunc$iului /var0valg1.
4 III se e#ecuta din neopren cu articulatie si atele metalice pentru stabilizare in plan
frontal si0sau cu benzi incrucisate posterior ' recomandate in leziuni ale
ligamentelor colaterale si incrucisate.
b) 6i?a,
' este un monobloc e#ecutat din material termoformabil sau fibra de sticla, sau din
material te#til, neopren armat si fi#at cu banda velcro. 4ste recomandata in
patologia traumatica a articulatiei genunc$iului, sau pentru corectia pozitiei
vicioase a articulatiei genunc$iului /var0valg1.
.
#.M. Orteza de (enunc'i
4ste e#ecutata din neopren, suport usor prevazut cu pernuta de silicon sau polTuretan
avand efect de descarcare pentru tendonul patelar.
@K
.ndicatii: dureri ale tendonul rotulian, procese inflamatorii, =]umperbs LneeA si maladie
Sc$latter.
#.3. Orteza de (enunc'i4(lezna4%icior
Se e#ecut8 din material termoformabil i in8rie metalic8, cu articula9ie la genunc$i si
glezna, prinderea se realizeaz8 cu curele sau banda velcro. 4ste recomandata
in afec9iuni ale genunc$iului i ale gleznei, articula9ia poate fi liber8 sau
blocat8 la genunc$i i la glezn8.
#.N. Orteza de 1old4(enunc'i4(lezna4%icior
Se e#ecut8 din material termoformabil, inarie laterala metalica avand articula9ia
genunc$iului blocat8 n timpul deplas8rii i deblocabil8 n ezut, spri"inul se face pe
isc$ion, iar sistemul de fi#area prin benzi velcro. 4ste recomandata n afec9iunile care
necesit8 desc8rcarea totala sau partiala a membrului inferior in vederea reluarii
activitatii, cum ar fi boala Pert$es, fracturi ale femurului care consolideaza foarte greu.
#.Q. Orteza %eroniera din material termoformabil ' prezinta forma anatomica,
modificarile fiind usor de facut prin incalzire, este usoara si ofera o buna
posibilitate de spri"in. Se foloseste in paralizii de sciatic popliteu e#tern.
.n ortezarea membrului inferior, prima gri"a trebuie sa o constituie pastrarea relatiilor
normale, atat statice cat si dinamice, intre articulatiile sold, genunc$i, glezna,
subastragaliana. .n mod normal, aliniamentul articulatiilor membrelor inferioare este bine
realizat atunci cand la o baza de spri"in de B'%H centimetri distanta intre maleolele interne,
a#ele soldului, genunc$iului si gleznei, se proiecteaza in plan frontal pe o linie orizontala
perpendiculara pe a#ul medio'sagital al corpului.
.n plan transversal, aliniamentul segmentelor membrului inferior este realizat in asa fel
incat a#ele soldurilor si genunc$ilor sunt perpendiculare pe linia mediana /in ortostatism cu
departare de B'%H centimetri intre maleolele interne1 pe cand a#a gleznei este rotata cu (H')H
@G
de grade fata de a#a genunc$iului. .n felul acesta, a#a genunc$iului serveste ca linie de referinta
in plan transversal pentru aliniamentul componentelor ortezei. !aterialele din care se
confectioneaza ortezele pentru membrul inferior sunt: aluminiu, otel, plastic etc.
*el mai simplu tip de orteza este scarita rigida, care se traseaza la tocul pantofului.
.n felul acesta, articulatia gleznei este asistata de un sistem mecanic care limiteaza mobilitatea
gleznei si are o actiune de control asupra fle#iei plantare si a dorsifle#iei, limitand pe de o
parte amplitudinile anormale de miscare si prevenind, in acelasi timp, dezvoltarea
contracturilor musculare. Aceasta orteza este folosita si pentru a influenta controlul activ al
articulatiei supraiacente. 6e e#emplu, blocarea fle#iei plantare va induce in mod automat
fle#ia genunc$iului si invcrs, blocarea dorsifle#iei piciorului va induce e#tensia
genunc$iului.
Orteza cu arc, folosita pentru asistarea dorsifle#iei plantare se poate aplica ininial in
cazurile in care bolnavul are o fle#ie plantara activa in limite normale si dorsifle#ia este
posibila /in sensul ca articulatia este libera1, dar forta de contractie a musc$ilor lo"ei antero'
e#terne a gambei este scazuta.
6e multe ori, in cursul programului de recuperare a mersului la bolnavii $emiplegici
spastici, ne lovim de insuficienta blocare in e#tensie a genunc$iului in linia fatei de spri"in pe
membrul inferior paretic. *$iar daca musc$ii stabilizatori ai soldului au valori functionale
normale, recuperarea mersului este intarziata din cauza
insstabilitatii genunc$iului.
Pentru articulatiile soldului, care are miscari libere in plan sagital, se foloscslo $anda
pelvina, in special pentru controlul miscarilor de abductie'adductie si rotatie interna'e#terna.
Limitarea e#tensiei soldului prin bloca" posterior este folosita atunci cand este necesara
substituirea activitatii fle#orilor soldului.
Pe langa aceste tipuri de orteze, modele vec$i, in ultimul timp s'au introdus in practica
recuperatorie orteze din material plastic termomodelabile, mai usoare si mai estetice.
*ele mai des utilizate sunt urmatoarele tipuri de orteza:
a! Orteza posterioara glezna-picior, a carei aplicare trebuie sa respecte urmatoarele
conditii:
deficit de forta musculara variabil, inclusiv paralizia dorsifle#orilor plantari, in conditia
e#istentei unei forte de contractie de valoare (') a musc$ilor fle#ori plantari>
asigurarea stabilitatii medio'laterale a piciorului in timpul ortostatismului>
plasarea plantei pe sol, in totalitate, in timpul ortostatismului /absenta unui
plat 0valg sau var accentuat1>
dorsifle#ia pasiva a piciorului sa atinga GHI>
spasticita minima sau cel mult moderata>
control motor voluntar si stabilitate a genunc$iului>
forta musculara suficienta a stabilizatorilor soldului>
edem al piciorului absent sau nesemnificativ.
Bolnavul care utilizeaza un asemenea tip de orteza castiga mentinerea
dorsifle#iei plantare in timpul mersului, eliminandu'se totodata fortele dinamice care tind
sa deformeze piciorul in var'e?uin. !aterialul folosit trebuie sa fie modelabil, suficient de
elastic pentru a permite fle#ia plantara, dar si revenirca in dorsifle#ie plantara. Suportul
BH
ortezei va fi pe fata posterioara a gambei si va fi fi#at la apro#imativ B centimetri sub
capul peroneului. Suportul metatarsian este deosebit de important, stiut fiind ca punctul de
actiune al asistarii dorsifle#iei plantare reprezinta terminatia distala a ortezei. 6in acest
considerent, partea fi#a a ortezei nu trebuie sa depaseasca limita de C mm distanta de capetele
metatarsienelor. Altfel apar presiuni inconvenabile intre planta si incaltaminte.
b! Orteza spinala glezna-picior se aplica dupa urmatoarele indicatii:
deficit de forta de contractie voluntara a intregului comple# muscular glezna'
picior, de tip flasc sau cu o spasticitate moderata a antagonistilor>
instabilitate mediala sau laterala a piciorului in timpul ortostatismului si
mersului>
usoara reducere a fortei musculaturii genunc$iului, asociata deficitului motor al
gleznei> pierderea sensibilitatii proprioceptive a gleznei.
Aplicata "udicios, aceasta orteza permite controlul miscarii in toate planurile
piciorului, inclusiv rotatiile. 3ormatiunea spirala a ortezei porneste din partea mediala a
plantei, trece pe fata posterioara a gambei si se termina la nivelul codilului ti$ial intern.
-rteza se fi#eaza cu banda adeziva la nivelul treimii pro#imale a gambei.
c1 .n cazuri mai grave, se recurge la orteza semispirala glezna-picior. .ndicatia
pentru acest tip de orteza trebuie sa tina seama de urmatoarele aspecte:
deficit de forta de contractie al musc$ilor eversori si dorsifle#ori plantari, cu
dcviatia piciorului in pozitie de var'e?uin>
spasticitatea tricepsului sural absenta sau minima>
instabilitatea medio'laterala a piciorului in timpul ortostatismului si mersului.
*ontraindicatiile sunt aceleasi ca pentru orteza spirala glezna'picior. Spre
deosebire de aceasta, care porneste din partea mediala a piciorului si descrie o rotatie
completa de )CHI in "urul gambei, orteza semispirala porneste de la marginea laterala a
piciorului, trece in "urul gambei in sens opus ortezei precedente si acopera un ung$i de %KHI.
Astfel, confera o rezistenta mare impotriva tendintei de deviatie a piciorului in pozitie de
var'e?uin.
d! Orteza solida glezna-picior este indicata in urmatoarele situatii:
spasticitate severa a tricepsului sural cu deformatia piciorului in var'e?uin
in timpul ortostatismului si mersului>
B%
deficit important de forta de contractie voluntara sau paralizia atat a
dorsifle#orilor cat si a fle#orilor plantari>
e#tensia activa a genunc$iului normala sau usor deficitara>
durere la mobilizarea gleznei /criteriu unic suficient1>
absenta edemelor masive ale piciorului si ale gambei.
Aceasta orteza impiedica miscarile in comple#ul articular glezna'picior. 4ste utila
bolnavilor $emiparetici spastici care se pot deplasa, dar sunt limitati in aceasta activitate de
pozitiile vicioase pe care le ia piciorul in timpul mersului.
Pentru corectarea deviatiilor genunc$iului in var, valg sau recurvatum, se
folosesc orteze de genunc$i supracondiliene. *onditia sine .ua non este ca deviatia sa se
reduca prin ortezare si orteza sa asigure mentinerea aliniamentului articular.
,rteza supracondiliana este confectionata din plastic laminat si este aplicata ci
fi#ata, pro#imal, la trei centimetri deasupra rotulei iar distal, la apro#imativ sapte
centimetri deasupra maleolei tibiale. Se utilizeaza in special pentru prevenirea deviatiei in
recurvatum a genunc$iului. *ontrarezistenta posterioara se aplica pe rcgiunea poplitee in
asa fel incat sa nu limiteze fle#ia genunc$iului in timpul mersului si in timpul pozitiei
asezat. Pe langa prevenirea deviatiei in recurvatum a genunc$iului, aceasta orteza
amelioreaza si stabilitatea laterala a genunc$iului.
6e fapt, acest principiu de a plasa piciorul in e?uin pentru a obtine stabilitatca
genunc$iului este preluat din c$irurgia ortopedica. *a te$nica operatorie corectiva , are
dezavanta"ul inducerii recurvatum'ului de genunc$i, dupa un timp. .n cazul ortezarii,
tendinta la recurvatum este controlata efectiv prin forta statica aplicata in regiunea poplitee.
Stabilitatea medio'laterala a genunc$iului este asigurata prin e#tensia supracondiliana a
ortezei. *astigul functional pe care il aduce accasta orteza consta in reducerea considerabila a
consumului energetic in timpul mersului, c$iar daca fle#ia genunc$iului nu este influentata
semnificativ.

%.G. ,rteze corectoare de statica a piciorului / 1u1:in8toare %lantare =i talonete
Sustinatoarele plantare sunt indicate n patologia osteo ' tendinoas8 a piciorului,
sustinatorul plantar actionand pe toata planta piciorului, iar talonetul actionand pe
retropicior.
.nca de la inceput trebuie facuta deosebirea dintre sustinator plantar si talonet e#istand si
astazi o mare confuzie c$iar in randul specialistilor in domeniu.
Sus9in8toarele plantare au rolul de corec9ie si sus9inere a bol9ii transvresale i
longitudinale n parte sau comasat, de descarcare a anumitor zone a suprafetei plantare.
Aceste orteze constituie un mi"loc ortopedic de combatere a unor diformitati mai simple
ale piciorului si urmaresc stabilizarea boltii plantare, corectarea diformitatilor reductibile
si ec$ilibrarea piciorului printr'o armonioasa repartizare a presiunilor statice.
.n te$nica ortopedica se disting doua tipuri de sustinatoare plantare, unele detasabile care
se introduc in orice incaltaminte si altele inglobate in g$etele ortopedice.
Sustinatorul se compune dintr'un suport /de obicei talpina de brant1 pe care se monteaza
doua pelote: una longitudinala, pentru mentinerea boltii longitudinale si alta retrocapitala
metatarsienelor ..'..., pentru sustinerea boltii transversale.
B(
Cla1i6icare
6in punct de vedere al constructiei si al scopului urmarit, sustinatoarele plantare se
impart in patru categorii.
a1 Sustinatoare de corectie si stabilizare, folosite in special la copii in dezec$ilibre
plantare de varizare sau valgizare, cu efecte morfofunctionale importante asupra
piciorului.
b1 Sustinatoare de corectie si stimulare, cu indicatie la copii dupa varsta de ) ani, in
deviatiile posturale, in valgus sau varus, cu repercursiuni asupra morfologiei
piciorului si modificarea atitudinii segmentelor superioare'picior plat valg, genu
valgum.
c1 Sustinatoare de compensare, cu indicatie mai ales la adulti si varstnici pentru a
prevenii, reduce sau anula efectele secundare dureroase corelate cu celelalte semne
clinice/pozitie antalgica, limitare functionala, contractura1.
d1 Sustinatoare de descarcare, construite pentru a modifica presiunea e#ercitata pe
antepicior sau retropicior in faza plantigrada si digitigrada. Actiunea lor urmareste
scaderea intensitatii de compresiune intr'una sau mai multe zone de origina
dureroasa.
4#ecutia corecta a sus9in8toarelor plantare se face numai individual dupa plantograma,
deoarece numai asa se pot pune in evidenta zonele de presiune sau alterari ale
tegumentului si eventuale formatiuni subcutanate.
*$iar daca in ma"oritatea cazurilor afectiunea intereseaza doar un singur picior,
intotdeauna vor fi recomandate si confectionate perec$e.
Sustinatoarele plantare au indicatii in urmatoarele cazuri de afectiuni
posttraumatice ale piciorului : leziuni traumatice minore, cand vindecarea se realizeaza in
)'@ saptamani, leziuni traumatice ma"ore care necesita tratament c$irurgical /fracturi uni'
si bimaleolare1, tendinite de origine microtraumatica sau c$iar in sindromul de solicitare
a piciorului opus dupa fracturi, sec$ele dupa fracturile de calcaneu.
+alonetele au rolul de compensare a lungimii membrelor inferioare, de corectie a
valgului sau a varusului, de descarcare pentru e#ostoze /pinten calcanean1 sau sec$ele
dupa fracturi de calcaneu.
B)
ORTEZE PENTRU COLOANA .ERTE"RALA
I. ,rteze cervicale
#.#. Orteza colar este compusa din doua parti, una situata pe zona cervicala si o a doua
anterioara, care se poate prelungii luand spri"in la nivelul mentonului. .nferior are spri"in
toracal antero'superior. 6escarca si stabilizeaza articulatiile coloanei cervicale.
.ndicatii: dureri provocate de torticolis, procese degenerative, $ipermobilitate, intinderi
musculare la nivel cervical.
orteza colar orteza Sc$anz
#.*. Orteza ti% P'iladel%'ia din plastazot, sau NeJ%ort din termolTn, cu intarituri
adecvate anterior si posterior, compuse din doua parti care se fi#eaza cu a"utorul unei
benzi velcro prezinta perforatii pentru ventilatie lasand pielea sa respire.
Aceste orteze sunt indicate pentru stabilizarea coloanei cervicale, cu leziuni
ligamentare si capsulo'tendinoase, in traumatisme vertebrale, $ipermobilitate, modificari
degenerative, dureri neurale, fracturi stabile, cu rol de descarcare a articulatiilor
adiacente, in dureri fara complicatii localizate pe segmentul cervical. 2u se prescriu
pentru o perioada prea lunga, pentru a se evita atrofia musculaturii paravertebrale
cervicale.
orteza tip P$iladelp$ia
II. ,rteze cervico'toracale
Se compun din doua module toracale anterior si posterior unite cu suporturile
mentoniere si occipitale.
6intre toate ortezele cervico'toracale, dispozitivul ;alo este cel mai restrictiv /in sensul
de limitare a miscarii1. A fost descris in %GBG si in decursul anilor a fost perfectionat
B@
devenind cel mai important dispozitiv pentru tratarea fracturilor cervicale si a
dizlocatiilor.
III. ,rteze toraco lombo sacrale
Sunt orteze destinate apareierii devia9iilor laterale si devia9ilor antero'posterioare ale
ra$isului:
III. #. !E.IARIILE LATERALE ALE RA$I-ULUI/ &1colioze)
, scolioz8 "ustifica un tratament ortopedic cand este evolutiva cu un ung$i *obb
ntre (C
H
'BH
H
. +endin9a actual8 este de a apareia unele scolioze evolutive de la (H
H
.
Pentru reducerea curburii scoliotice pot fi folosite trac9iunea a#ial8, presiunea
lateral8 n sensul conve# concav, desc$iderea curburii prin nclinarea lateral8 de partea
conve#ita9ii.
,rteze destinate devia9iilor laterale, sunt:
a1 'ortezele de redresare>
b1 'ortezele destinate men9inere a redres8rii>
c1 'orteze de men9inere a unei posturi>
a)Orteze de redre1are/
a.#. Gi%1ul de elon(a:ie
A 6o1t de1cri1 de -ta(nara 2n #AMB, %ornind de la o idee a lui !onald1on&#A+N) =i
e1te 6ormat din dou8 %8r:i/ o centur8 %el5in8 1i o centur8 toraco4
a?ilar8.An1amblul e1te unit %rintr4un 1i1tem de =uruburi care %ermite
di1tan:area celor dou8 %8r:i. -ta(nara are meritul de a 6i 2nlocuit %artea toraco4
a?ilar8 cu o tetier8 cu 1%ri>in occi%ital =i mandibular a%aratul (i%1at de5enind
mult mai e6icace.
6urata elonga9iei este de circa o lun8. 6ac8 gibozitatea este important8, se face un gips
modelat, iar dup8 o lun8 se reia elonga9ia.
Se poate folosi ca prim timp al unui tratament ortopedic /deforma9ie rigid8, ung$i
important al scoliozei1. Aproape ntotdeauna este un gips de redresare.
.ncidente: ' cutanate, escoria9ii, escare, deforma9ii ale mandibulei, retrogna9ie.
' deforma9ii dentare ' protruzie a incisivilor.
' complica9ii vicerale' dilatare acut8 a stomacului, formarea unei
$ernii $iatale cu riscul unei anemii $ipocrome.
Prin kinetoterapie se urmareste asuplizarea ra$isului n ansamblul s8u, ntre9inerea i
ameliorarea func9iei respiratorii.
a.*. Gi%1ul E.!.F. Cotrel /elonga9ie, derotare, fle#ie1
BB
4ste realizat cu a"utorul cadrului *otrel de elongatie, printr'o trac9iune bipolar8, occipito'
mentonier8, cu a"utorul c8p8strului SaTre, pelvin8 prin intermediul unor benzi iliace
ncruciate.
Aceast8 elonga9ie reprezint8 for9a principal8 de reducere, teoretic egal8 cu greutatea
corpului, practic numai (0)/prin control dinamometric1.
6erotarea se face cu o band8 de pnz8 trecut8 pe sub gibozitate, care ac9ioneaza prin
intermediul coastelor. 3le#ia sau desc$iderea curburii este realizat8 printr'un contra
spri"in anterior si posterior, unite printr'o band8 circular8. 6ecupa"ele se vor face n
func9ie de fiecare caz n parte. Sunt indicate in scoliozele suple ntre )H
H
'BH
H
, oricare ar fi
forma lor, cu condi9ia ca pacientul s8 nu fie prea mic /e#ist&nd riscul deformarii toracice1
si n asteptarea tratamentului c$irurgical, uneori n faza postoperatorie.
7n general, men9inerea gipsului 463 dureaz8 C luni/dou8 gipsuri1.
.ncidente: riscuri cutanate/vaccinare antitetanic81, sc8deri importante ale capacit89ii
vitale, riscuri de compresie abdominal8, tulbur8ri digestive, dilata9ia acut8 a stomacului,
riscul de compresie vascular8.
Linetoterapia are ca scop modela"ul toracic, asuplizarea curburilor, tonifierea
musculaturii.
!i"loacele de realizare prin e#erci9ii modelatoare cuplate la gimnastica respiratorie,
asuplizare a#ial8 si auto'nal9are, evitarea diferitelor puncte de spri"in, tonifierea grupelor
de musc$i spinali i abdominali.
a. +.Cor1etul ilKau7ee descris n %G@C de Blount i Sc$imidt.
Se compune dintr'o centur8 pelvin8 i o tetier8,unite ntre ele printr'u sistem de bare
metalice i perni9e reglabile,
' *entura pelvin8 din termolTn, armat8 sau nu, este nc$is8 n partea posterioara prin
doua benzi velcro permi9&nd str&ngerea. 4a are dou8 caracteristici, talia trebuie astfel
mulat8 pentru realizarea unui spri"in eficace pe partea anterioara a crestelor iliace, iar
centura trebuie s8 se ridice suficient pentru a men9ine abdomenul si pentru a preveni sau
a cori"a $iperlordoza lombar8.
' +etiera se compune din dou8 p8r9i, una anterioar8 din plastic, realzin&nd un spri"ind
$ioidian, iar alta posterioara, pentru spri"in occipital, care se plaseaz8 de o parte i de alta
a protuberan9ei occipitale.
4le sunt fi#ate pe o arm8tur8 metalic8, reglabil8 n sens antero'posterior. Ansamblul
tetierei trebuie nclinat cu %(I fa98 de orizontal8, iar spri"inul occipital cu )HI fa98 de
orizontal8.
Sistemul de bare metalice leag8 centura pelvin8 de tetier8 > o bar8 anterioar8 median8 din
aluminiu, transparent8 la razele ` , dou8 bare posterioare din o9el , situate de o parte i de
alta a coloanei vertebrale . Aceste bare sunt reglabile n sensul adapt8rii lor pe m8sur8 ce
copilul crete.
BC
Pe corset se fi#eaz8 perni9e de spri"in pentru gibozitate. Spri"inul se va face pe partea
postero'intern8 a gibozita9ii , pu9in sub v&rful acesteia.
!ecanismul de ac9iune :
*orsetul !ilQaukee actioneaza prin e#tensie i presiune laterala. *a element de
corec9ie activ8, el aminteste permanent pacientului sa mentina corec9ia, iar acesta trebuie
s8 fie capabil n orice moment s8 se dega"eze de punctele de spri"in ale corsetului. 7n
timpul autoelonga9iei trebuie s8 r8m&na loc de apro#imativ dou8 grosimi de deget ntre
spri"inul submentonier i mandibul8. 6e asemeni, la nivelul spri"inului pe gibozitate,
aceasta nu trebuie s8 se e#ercite cu for98 ci mai degrab8 pentru a aminti pacientului c8
e#ist8.
*orsetul !ilQaukee are un dublu sistem, unul de e#tensie, cel mai eficace
/centura pelvin8, spri"in mentonier1 si altul de derotare format de perni9ele pentru
gibozitate>
.ndicat in tratamentul scoliozelor evolutive la copiii n perioada de cretere, dar indica9ia
ma"or8 este scolioza supl8, cu ung$i *obb ntre (BI'@HI si cifoze cu ung$iuri cuprinse
intre @BI'BHI sau mai mari, tratamentul de elec9ie pentru scolioza infantil8, mai ales pn8
la faza prepubertal8 i pubertal8, unele scolioze paralitice ' cu tetier8 modificat8 ' corsetul
ac9ion&nd ca unul pasiv, scolioza din fragilitatea osoas8 congenital8, unele devia9ii
anteroposterioare ale ra$isului.
Avanta"ele sunt de apreciat n raport cu alte tratamente ortopedice.
*orsetul poate fi instalat f8r8 o perioad8 prealabil8 de imobilizare gipsat8 de C luni, iar
presiunea toracic8 este redus8 la ma#im permit&nd modela"ul armonios al toracelui.
.nstalarea i scoaterea corsetului sunt uor de realizat, ceea ce permite scoaterea lui
pentru sp8lat i pentru o edin98 de not /e#trem de necesar81.
.nconveniente: uurin9a n instalare i scoatere a corsetului poate determina uneori copilul
s8 se debaraseze de corset c&nd nu este supraveg$eat, tetiera e uneori mai greu acceptat8
de adolecen9i din cauza pre"udiciilor estetice. 4ste posibil ca problemele psi$ologice s8
determine renun9area la acest corset. Se pot imagina artificii pentru a masca tetiera: un
fular, bluze cu guler nalt, p8r lung, oricum costul emotional si social al copilului care
poarta un astfel de corset este foarte mare.
6eforma9iile datorate spri"inului $iodian sunt cele mai nepl8cute. Poate surveni /mai ales
la v&rste mici1 o atrofie a mandibulei, ce antreneaz8 un retrognatism, n general
ireversibil. La un copil ce poart8 corsetul c&9iva ani, mai ales dac8 are un defect de
articula9ie dentar8, pot s8 apar8 anomalii ale incisivilor superiori i inferiori. *opilul va fi
deci urm8rit de c8tre un dentist.
.nconvenientul ma"or este eficacitatea redus8 a acestui corset asupra modela"ului
gibozit89ii, risc al tulbur8rilor de static8 ra$idian8 n plan sagital /spate plan, scobit,
inversia curburilor1.
6atorit8 limit8rii c&mpului vizual n partea inferioar8, copilul trebuie s8 fie atent la
cobor&rea i urcarea sc8rilor i va trebui adaptat8 masa unde i face lec9iile, folosind
eventual un pupitru reglabil.
a. ,.Orteza cu trei module
Acest tip de ortez8 din termolTn a fost asamblata n %GF% de M. Allegre, destinat8
scoliozelor lombare primitive.
BF
*a mod de ac9iune, orteza ac9ioneaz8 n plan frontal realiz&nd un spri"in important la
nivelul conve#it89ii curburii lombare gra9ie unui modul ilio'lombar. Acesta ncearc8 s8
ob9in8 o verticalizare a ra$isului n raport cu baza pelvin8.
4#ista un contra spri"in inferior realizat cu a"utorul unui modul pelvin si un contra spri"in
superior realizat de un modul toracic montat c&t mai sus posibil, plec&nd de le vertebra
limit8 superioara, f8r8 s8 antreneze dezec$ilibrul centurii scapulare.
Aceast8 ortez8 se poate adapta de la inceput, sau dup8 un gips 463 de circa K
s8pt8m&ni, pentru a favoriza desc$iderea ung$iului ilio'lombar al conve#ita9ii si pentru a
familiariza copilul cu conten9ia.
.ndica9ii: orteza e destinat8 cu prioritate scoliozelor lombare clasice, dar poate fi folosit8
i n scoliozele dorso'lombare unde vertebra limit8 superioara se situeaz8 ntre +F i +G,
iar vertebra inferioara ntre L( i L), in scolioza evolutiv8, cu o angula9ie cuprins8 ntre
)H
H
'@B
H
grade i cu o desc$idere bun8 a ung$iului ilio'lombar.
Avanta"e: ,rteza este uoar8, nu "eneaz8, grila"ul costal e dega"at permitand e#erci9ii
pentru respira9ie si asigurand o bun8 conten9ie scoliozei.
.nconveniente. 4ste dificil de ec$ilibrat, iar pre"udiciul estetic, apare c&nd la sf&ritul
tratamentului poate e#ista o accentuare a pliului taliei de partea conve#it89ii.Pneori o
verticalizare a falselor coaste de partea conve#it89ii.
Linetoterapia urmareste contientizarea noului aspect morfologic al taliei i al noului
ec$ilibru frontal i sagital, e#ercitii pentru transla9ia pelvin8 cu esc$ivare fa98 de
contraspri"inul pelvian pe spri"inul ilio'lombar i invers, educa9ia fle#iei laterale a
ra$isului dorsal, n sensul reec$ilibr8rii frontale, asuplizarea ung$iului ilio'lombar i a
centurilor, ntre9inerea func9iei respiratorii, tonifierea progresiv8 a spinalilor n pozi9ie
corectat8.
a.M.Cor1etul "o1ton
.n %GF(, ]o$n ;all i Bill !iller din spitalul de copii din Boston au utilizat
modulele pelvine prefabricate pentru orteze de trunc$i.
corsete Boston
!odulul este construit din material termorezistent /termolTn1, captusit sau nu cu pedilin
subtire. +ermolTnul este vacuumat pe un pozitiv din gips simetric, f8r8 devia9ie lateral8
sau corectii, cu o fle#ie lombar8 n sens antero' posterior de %BIsi o concavitate
abdominal8 de )HI. +alia e marcat8 ferm de o perni98 a c8rei parte posterioara se
proiecteaz8 la nivelul vertebrei L('L). Pozitivul din gips e#ist8 pentru (@ talii din care C
reprezint8 KHO din cele mai utilizate.
Adaptarea modulului:
!odulul se alege m8surand perimetrul toracelui, taliei i a oldurilor
pacientului.Se poate utiliza singur, sau cu o suprastructur8 metalic8 /Boston modificat
!ilQaukee1. 4ficacitatea modulului este m8rit8 prin pelotele de corec9ie cu efect lateral
sau postero'lateral /forma i amplasarea lor depinz&nd de ung$iul curburii i rota9ia
vertebral81 si pelotele de ec$ilibrare laterale sau antero'posterioare.
BK
La fiecare pelota plasat8, corespunde diametral opus un contraspri"in, n punctul
simetric o dega"are, permi9&nd o corec9ie activ8.
La forma cu modificare !ilQaukee, se adaug8 for9a de elonga9ie, datorit8 tetierei.
*orec9ia ortezei:
!edicul si te$nicianul ortoped sunt responsabili de alegerea modulului i confec9ionarea
ortezei n totalitate, f8r8 mula" prealabil, numai pe criterii clinice i radiologice.
4#amenul clinic permite aprecierea curburilor, forma, localizarea, gibozitatea, ec$ilibrul
frontal i cel sagital. 4#aminarea unei radiografii n ortostatism, este indispensabil8
pentru a face corectiile, decupa"ele si a monta pelotele.
*onfec9ionarea ortezei este rapid8 /@'C$1, dar necesit8 deseori corectii n primele
zile. La o lun8, la C s8ptamani, la fiecare ) luni, sunt obligatorii corectii ale ortezei si
refacerea presiunilor cu pelote noi. !odific8rile privesc confortul, toleran9a ortezei,
creterea eficacit89ii. 4ste un corset pentru reducerea scoliozei si de men9inere a reducerii
castigate pe tot parcursul tratamentului, corec9ia fiind riguros controlat8 clinic i
radiologic.
.ndica9ii: 6up8 ;all, aceast8 ortez8 e destinat8 tratamentului ortopedic al scoliozei. Se
adreseaz8 scoliozelor esen9iale evolutive, cu ung$i *obb ntre %BI'@HI /zona de ac9iune a
tratamentului ortopedic1. .ndica9ia principal8 privete curburile lombare, dorso'lombare,
sau curburile duble a c8ror vertebr8 de v&rf /a curburii superioare1 este situat sub + F.
4zista i alte indica9ii in scoliozele a c8ror v&rf al curburii e deasupra lui + F> orteza se
poate utiliza cu ad8ugarea de pelote de spri"in sau cu suprastructur8 !ilQaukee, n care
situa9ie, spri"inul va fi independent de centur8.
Pn punct esen9ial n indica9ia unei orteze Boston, este localizarea "oas8 a curburii
cu ung$iul ntre %BI'@HI, cu relativ8 suple9e a curburii i a ung$iului ilio'lombar.
4ste un corset ce se poate instala f8r8 corset gipsat prealabil.
Se mai utilizeaz8 i pentru tratamentul cifozelor dorsale. Beneficiul delordoz8rii
modulului e utilizat cu sau f8r8 ad8ugarea punctelor de spri"in superioare. Poate fi un
Boston modificat !ilQaukee cu punct de spri"in pe v&rful cifozei, sau modul Boston cu )
puncte de $ipere#tensie, av&nd n plus punctele de spri"in ale centurii, un spri"in sub
v&rful cifozei i un contraspri"in pe manubriu.
Alte indica9ii sunt posibile in scoliozele esen9iale sau simptomatice i in
$iperlordoze.
!odalit89i de purtare a corsetului:
6up8 o perioad8 de adaptare progresiv8 de ('@ s8ptamani, orteza se poart8 continuu () de
ore din (@ ore. Se scoate doar pentru toaleta zilnica i pentru sedintele de kinetoterapie.
Se mai scoate pentru edin9a de not.
Linetoterapia este indispensabil8.
Pentru a m8rii eficacitatea ortezei, se fac e#erci9ii de pozi9ionare a bazinului ' n mod
special n retroversie ' esc$ive ale punctelor de spri"in prin e#erci9ii de transla9ie a
trunc$iului, e#ercitii pentru ntre9inerea musculaturii trunc$iului si pentru asuplizarea
centurii pelvine.
Se urmareste un program global de e#erci9ii n vederea ob9inerii unei st8ri generale bune.
*oncluzii.,rteza e bine tolerat8 n KHO din cazuri, procesul de reducere imediat8 se
regaseste la BK'C(O din cazuri.
4ficacitatea unei orteze pe termen lung, nu poate fi apreciat8 dec&t la maturitatea osoas8
i la circa un an de la renun9area la ortez8. 4ficacitatea i toleran9a ortezei Boston n
BG
reducerea i men9inerea scoliozei, permite creterea pacientilor, f8r8 puseul de agravare
caracteristic pubert89ii. .nteresul s8u rezid8 n rapiditatea de adaptare i finisare. 4#ecutia
ortezei cere totui o ec$ip8 /medici, te$nicieni ortopezi, kinetoterapeu9i1, lucr&nd n
str&ns8 colaborare cu pacientul i familia sa.
a.C. *orsetul *$eneau
4ste un monobloc asimetric, realizat din material termoformabil dupa mula" individual
/in e#tensie pentru ma"oritatea scoliozelor1 utilizand principiul corsetului in ) puncte,
care se inc$ide anterior cu doua benzi velcro,' la nivelul crestelor iliace si a abdomenului
si o inc$izatoare metalica montata anterior, pe cutia toracica.
Se recomanda in scolioza toracala, toraco'lombara si lombara, cu ape#ul curburii inferior
vertebrei +C si ung$iul *obb intre (BI BHI pentru corectie si intre BHI FHI in
asteptarea tratamentului c$irurgical.
a.N. Cor1etul C'arle1ton
4ste un corset de $ipercorectie si pozitionare pe timp de noapte> monobloc asimetric,
realizat din material termoformabil /dupa mula" individual in pozitie de $ipercorectie1,
care utilizeaz8 principiul de ) puncte si se inc$ide anterior cu benzi velcro.
Se recomanda in scolioza toracala , toraco'lombara si lombara cu ung$iul *obb cuprins
intre (BI '@HI de grade sau in cazurile e#ceptionale in care orice alt corset nu este
acceptat.
.n ultimii ani tratarea scoliozelor duble cu orteza tip *$arlestone este considerata o
te$nica moderna.
b) Ortezele de1tinate men:inerii redre18ri
b.#. Cor1etul LSonez 1au -ta(nara
CH
.n %GBH P.Stagnara, Predriolle si te$nicianul ortoped Bouillant pune la punct primul
corset LTonez din piele i metal.

.n %GBK P.Stagnara, M.Allegre si te$nicianul ortoped Lecarte pune la punct
corsetul LTonez din dural i polisar.

*orsetul se compune dintr'o ti"8 anterioara i una posterioara fi#ate pe o centur8
pelvin8 stabil8, compus8 din dou8 module de spri"in i contraspri"in situate la nivelul
curburilor. 4ste reglabil n lungime i l8rgime.
!ula"ul de adaptare se face n ortostatism cu bazinul i centura scapular8 ec$ilibrate si
cu evitarea $iperlordozei. !ula"ul se continu8 cu e#ecutarea unui pozitiv pe care se vor
desena modulele de spri"in n func9ie de vertebra de v&rf i de vertebrele limit8 ale
curburilor. Se decupeaz8 polisarul, care nc8lzit devine maleabil i poate fi mulat pe
pozitiv. La ultima prob8 se fac ultimele corectii.
!ecanismul de ac9iune. .n plan frontal e#ist8 necesitatea de spri"in i contraspri"in,
ma#imum de eficacitate al acestora fiind de la vertebra de v&rf, la vertebra limit8
inferioara a curburii, iar decuparea moduleleor de spri"in i contraspri"in trebuie s8
respecte orientarea coastelor la nivel toracic.
.n plan orizontal modulul de spri"in situat pe gibozitate va permite asocierea a dou8 for9e,
o for9a de derotare si o for9a de deflectare., valv8 de contraspri"in, toracic8 anterioara, se
va opune for9ei de deflectare. 3a9a anterioara toracic8 restant8, este lasata liber8 pentru a
favoriza derotarea i e#pansiunea toracic8 n timpul mic8rilor inspiratorii.
.n plan sagital se va p8stra un bun ec$ilibru al trunc$iului n sens antero'posterior prin
realizarea unui spri"in sacrat, spri"in la nivelul v&rfului cifozei, spri"inului sternal.
.ndica9ii. Acest corset poate fi prescris n toate scoliozele indiferent de etiologie, n afar8
de toracele paralitic cu sau f8r8 afectare senzitiv8 asociat8.
6up8 importan9a angula9iei, in scolioza idiopatic8 ntre )HI'BHI, indiferent de forma
clinica, p&n8 la o maturitatea osoas8 complet8 /eficien9a este mai mic8 n formele
cervico'dorsale, sau cu spate scobit1, in scolioza mai mare de BHI, n ateptarea
tratamentului c$irurgical si dup8 tratamentul c$irurgical pentru asigurarea unei conten9ii
postoperatorii, dur&nd minim %K luni i p&n8 la -isser B. 6e asemena are indicatie in
C%
scolioza dubl8 ma"or8 ntre BHI 'FHI a c8rei reducere gipsat8 a permis o men9inere sub
BHI, cu un bun ec$ilibru al trunc$iului n plan frontal.
6up8 v&rst8, corsetul LTonez va fi prescris ncep&nd cu perioada pubertal8 p&na la
maturarea osoas8. 6ac8 se prescrie nainte de pubertate, risc8 s8 provoace deform8ri
toracie inestetice.
Avanta"e. *orsetul e pu9in vizibil neav&nd tetier8, deci e bine tolerat psi$ologic, e uor si
modeleaz8 bine gibozitatea dorsal8.
.nconveniente. -iscul de accentuare a verticalit89ii costale de partea conve#it89ii, riscul
escarelor dac8 nu este adaptat, tulbur8ri digestive.
Pentru a fi eficace, ung$iul curburii nu trebuie sa dep8easc8 cu mai mult de %HI
ung$iul ob9inut de gipsul 463.-ezultatul radiologic trebuie s8 se men9in8 la matura9ia
osoas8 dup8 renun9area la corset, iar ung$iul la sf&ritul tratamentului trebuie s8 fie
inferior sau egal cu cel de la nceputul acestuia.
Linetoterapia pune accentul mai ales pe e#erci9iile simetrice de tonifiere muscular8,
gimnastic8 respiratorie, e#erci9ii de auton8l9are, e#erci9ii de educa9ie postural8, e#ercitii
de derotare a vertebrelor.
c) Orteze de men:inere
Sunt destinate s8 men9in8 trunc$iul balant. Sunt deci pasive, folosite n afec9iuni
neurologice /poliomielit8,_erdnig';offman,tetraplegici1, musculare /miopatia
6uc$enne1, men9inerea scoliozelor grave ce nu au putut beneficia de interven9ie
c$irurgical8 din cauza unei encefalopatii sau unui risc vital datorat unei insuficien9e
respiratorii.
6up8 forma scoliozei, orteza poate urca: ' p&n8 la coastele false, p&n8 la v&rful
omoplatului sau p&n8 la spina omoplatului.
Linetoterapia, nu este una specific8 ci se face reeducarea afec9iunii cauzale.
III. *. !E.IARIILE ANTERO4PO-TERIOARE ALE RA$I-ULUI &CIFOZE)
A1 6ate anatomice i radiologice: 2ormal e#ist8 numeroase varia9ii individuale sau
familiale. Apro#imativ, firul cu plumb este tangent la apofiza spinoas8 +C'+F sau +K
i la an9ul interfesier L%' L( R C cm.
Un('iurile ci6ozei dor1ale, ale lordozei lombare 1i ale %latoului 1acrat cu
orizontala 1unt cu%rin1e 2ntre *BI 4 ,BI 1au ,MI.
Se va face i o radiografie de profil cu trac9iune moderat8 /%H')B Lg. n func9ie de
v&rst81.
B1 4#ager8rile curburilor sunt deform8rile cele mai frecvente.,rtezele sunt orteze de
redresare i orteze de conten9ie.
a Ortezele de redre1are
a.#. Mipsul anticifoz8 bazat pe principiul a ( puncte de spri"in anterior si a unui
punct de spri"in posterior.*orsetul gipsat e purtat @'C luni. +oleran9a lui e
supraveg$eat8.Pn rol important il "oaca kinetoterapia.
a.*. Mipsul de elonga9ie' dac8 deformarea e rigid8, se face nt&i un gips de
elonga9ie, apoi tratamentul este continuat cu gipsul anticifoz8.
C(
a.+. *orsetul !ilQaukee are efectul de reducere al curburilor sagitale.
6iminueaza anteversia bazinului, $iperlordoza lombar8, $ipercifoza dorsal8.
a.,. *orsetul Boston ' se poate utiliza n $iperlordozele lombare.
b. Ortezele de conten:ie 1au de men:inere
b.#.Ortezele antici6oz8 din termolTn: urmeaz8 obligatoriu corsetelor gipsate anticifoz8
reproduc&ndu'le forma. Aceste corsete se poart8 n permanen98, continu&ndu'se
kinetoterapia.
b.*. Orteza toraco4lombo41acrala de 'i%ere?ten1ie modulara &orteza in trei
%uncte)
Se e#ecuta din metal, sau material termoplast, respectand principiul corsetului in )
puncte cu spri"in in partea superioara pe manubriul sternal, in partea inferioara pe
simfiza pubiana, iar posterior la nivelul coloanei lombare sau in functie de
recomandarea medicului specialist. 4ste alcatuit din rama metalica, suport posterior
si pelote si este recomandat in cifoze avansate, tasare de corp vertebral, fractura de
vertebre
b.+. Orteza toraco4lombo41acrala de 'i%ere?ten1ie
Se e#ecuta din material te#til elastic intarit cu bare subtiri avand
asigurata elasticitatea corespunzatoare prin geometria si natura materialului /material
plastic sau metal1. 4ste alcatuita din elementul toracal'posterior asamblat cu
elementul de stabilizare a coloanei lombo'sacrale /lombostat1 prin banda velcro>
sistemul de prindere este reprezentat de benzi elastice si reglabile.
Se recomanda in tasarea de corp vertebral, in spondilolistezis si in osteoporoza.

b.,. A%arat Picault 1au 'am de memorie /orteza cervico'toracica 1
Se e#ecuta din material te#til, alcatuite din elementul toracal'posterior, benzile
elastice asamblate prin coasere, reglabile
4ste recomandat in cifoze, boala Sc$euermann, posturi incorecte.
C)
.ndica9ii. La copil i adolecent in cifozele cu deform8ri structurale, vertebre
cuneiforme, discuri aplatizate, leziuni osoase de epifiz8. Acest tablou e realizat n
cazurile severe ale maladiei Sc$euermann /deseori i cu dureri1, mai rar n cifozele
esen9iale.
*ifozele esen9iale sunt fie importante i rigide, fie importante i dureroase. 7naintea
perioadei pubertale, se va evita pe c&t posibil orteza, iar atunci cand se impune, se va
folosi numai corsetul tip !ilQaukee.,rteza se men9ine fie p&n8 la matura9ia osoas8
fie p&n8 la regresia leziunilor bolii Sc$euermann i refacerea peretelui vertebral.
*ifozele angulare, secundare leziunilor infec9ioase sau traumatice, sau a unor
malforma9ii nu sunt influen9ate dec&t foarte pu9in de c8tre orteze, de aceea nu se afl8
prinrte indica9iile acestor orteze.
La adult dac8 deforma9iile sunt moderate, ele r8m&n stabile. 6ac8 sunt importante la
sf&ritul matur9iei osoase, ele se pot agrava treptat. 7n cazurile e#treme unde este
necesar tratamentul c$irurgical, ortezele sunt indispensabile nainte i dup8
interven9ie.

.... Orteze toraco4lombare 1i lombo41acrale Sunt concepute pentru regiunea
dorsala, lombara si articulatia sacro'iliaca conferind descarcare articulara si
stabilitate.

Sunt e#ecutate din material elastic, intarit cu atele din plastic de diferite duritati, din otel
laminat sau otel buclat, corespunzatoare prin geometria si natura materialului cu sistem
de inc$idere cu banda velcro situat anterior. Pentru un plus de stabilitate benzile se
orienteaza in = # =. Pentru a fi eficient lombostatul trebuie sa acopere crestele iliace,
tro$anterele, sacrul si rebordul costal interior.
Lombostatul reduce solicitarea la nivelul discului intervertebral, amelioreaza presiunea de
solicitare pe tesuturile moi perivertebrale, amelioreaza durerea din sindromul dureros
lombar.
.ndicatii. *orectarea viciilor de postura, lombosciatica, modificari degenerative,
$ipermobilitate, post'tractiuni.
Pentru regiunea lombara in functie de necesitate se pot a"usta cu pelote speciale care
contin o bucata de material termoformabil care prin prelucrare se muleaza perfect pe
articulatia care trebuie sustinuta.
Purtarea acestor orteze se recomanda a fi corelate cu programul de kinetoterapie.
C@
CB