Sunteți pe pagina 1din 20

ULEIUL SI GRASIMILE DE PALMIER

Uleiul poate fi obtinut din diverse tipuri de plante. Din seminte se obtin
cantitati mari de ulei dar si din partea carnoasa a fructelor, cum este caul uleiului
de masline sau de palmier. Recoltele cele mai importante de plante pentru ulei sunt
in onele tropicale si subtropicale, iar in onele temperate se cultiva soia, in, rapita,
mustar, floarea!soarelui.
Uleiul de palmier ocupa locul " in consumul mondial de uleiuri si #rasimi,
dupa #rasimile animale si uleiul din soia .
Uleiul de palmier este nativ din Africa unde si acum e$ista plantatii salbatice
de palmieri, iar uleiul se obtine prin metode simple, traditionale. Are o lun#a istorie
in utiliarea pentru scopuri alimentare, doveile ar%eolo#ice mer#and pana in urma
cu &''' de ani. El se produce din fructul arborelui de palmier numit Elaeis
Guinneis, ori#inar din Guineea de (est.
Arborele de palmier se maturizeaza dupa 3 ani de la plantare si produce
anual 10-12 ciorchini, fiecare cu o greutate de 20-30 kg. Un ciorchine poate
avea 1000-3000 fructe de marimea unei cirese alungite care este alcatuita din
partea carnoasa si sambure cu miez alb.
Uleiul de palmier se obtine din partea carnoasa care incon)oara samburele,
prin drobire si presare. Samburii sunt separati si dupa ce sunt sparti si deco)iti, pot
fi procesati la randul lor, reultand uleiul din sambure de palmier care repreinta
cca *'+ din totalul productiei de ulei obtinuta din palmier. Uleiul din sambure este
prelucrat separat deoarece compoitia si utiliarile sunt diferite.
In secolul *& arborele a fost introdus si in alte parti din Africa, Asia de sud!
est si America Latina. In Mala,sia arborele a fost introdus in *-.' ca planta
ornamentala, iar primele plantatii comerciale au aparut in */*. . In anii !0 s-a
e"tins considerabil productia de ulei de plamier pentru a reduce dependenta
economica de cauciuc si cafea.
Astai Mala,sia este cel mai mare producator si e$portator de ulei de
palmier din lume.
In *//& productia mondiala de ulei de palmier a fost de *&," mil. tone, din
care Mala,sia producea .,- mil. tone, adica &*,0+ din productia mondiala. In anul
1''' Mala,sia a produs -,0 mil. tone ulei brut de palmier, din care peste - mil tone
au fost e$portate.
Plantatiile de palmier ocupa in Mala,sia o suprafata de peste 1,& mil. %a
. #ecoltarea ciorchinilor se face manual iar transportul este
mecanizat .$relucrareafructelor si semintelor se face in instalatii moderne, de inalta tehnicitate si
productivitate.
Datorita continutului mare de #rasimi in fructele de palmier si a
productivitatii ridicate, pretul uleiului de palmier se situeaa, de re#ula, sub pretul
uleiului de soia
Uleiul de palmier si fractiunea sa lic%ida 2 oleina se utilieaa pe plan
mondial ca ulei de #atit , shortening si margarina.
De asemenea #rasimile din palmier se incorporeaa in amestecuri utiliate
pentru fabricarea diverselor produse alimentare ca si in prepararea produselor
casnice.


AVANTAJELE UTILIZARII ULEIULUI DE PALMIER

*. Efecte benefice asupra or#anismului uman cat si la utiliarea in industria
alimentara

a. 3 seama de caracteristici ale uleiului de palmier il fac sa fie preferat in
fabricarea produselor alimentare si anume 4
continut ridicat de #liceride solide, ceea ce confera consistenta dorita fara a fi
necesara %idro#enarea
reistenta ridicata la o$idare si deci o buna reistenta la pastrare
te$tura 5s%ortenin#6 speciala pentru pra)ituri si produse de panificatie
b. Grasimile indeplinesc diverse roluri in corpul uman si in dieta. In dieta
#rasimile furnieaa aciii #rasi esentiali si ener#ie, fiind deasemenea un caraus
pentru vitaminele liposolubile. In corp, functiunile grasimilor sunt % rezerva de
energie, izolator termic, protector al organelor, tesuturilor si metabolismului
celular.
Uleiul de palmier este usor absorbit, di#erat si utiliat in procesele
metabolice normale, constituind un suport pentru devoltarea sanatoasa a
or#anismului uman. Grasimile si uleiurile repreinta /&+ din substantele nutritive
numite lipide.

1. 7alanta ec%ilibrata de acii #rasi

a. Uleiul de palmier contine un amestec de acii #rasi in urmatoarele proportii 4
88+ acid oleic, *'+ acid linoleic, 8'+ acid palmitic, &+ acid stearic.
Aceasta compoitie ester similara cu cea a tesutului adipos al persoanelor ce
au o dieta obisnuita.
b. Uleiul de palmier are un nivel natural de saturare moderat si nu necesita
%idro#enare pentru folosirea in industria alimentara. 9idro#enarea
repreinta procesul prin care se adau#a %idro#en la aciii nesaturati pentru
a!i face mai stabili, proces din care reulta insa trans aciii #rasi, considerati
a avea efecte ne#ative asupra sanatatii. Deasemenea, %idro#enarea creste
substantial costurile de productie.

". :u contine colesterol

Uleiul de palmier nu contine colesterol. ;olesterolul este un element
esential al metabolismului dar nu unul nutritiv vital, deoarece este sintetiat
de ficat. &unctiile colesterolului sunt % precursor al hormonilor steroizi,
formarea sarurilor biliare si absorbtia grasimilor. 'easemenea reprezinta
o componenta a membranei celulare.
Studii si cercetari realiate in ultimii ani au dus la concluia ca felul si
cantitatea de #rasimi folosite in alimentatie determina cantitatea de
colesterol in san#e, al carui e$cedent poate influenta aparitia bolilor
cardiovasculare. S!a stabilit ca o dieta baata pe uleiul de palmier a dus la
cresterea nivelului colesterolului 9DL 5colesterolul bun6, la cresterea
productiei de receptori care asi#ura distru#erea colesterolului LDL
5colesterol rau6 precum si la anumite efecte antitrombotice. Reultatele
studiilor privind %rana umana au aratat ca o dieta baata pe uleiul de
palmier nu duce la cresterea colesterolului ba c%iar conduce la scaderea
nivelului de colesterol.

8. Sursa bo#ata in vitaminele A si E

(itamina A are doua forme 4 retinol si beta!caroten. Uleiul de palmier
contine din belsu# beta!caroten, care are rol important in adaptarea oc%iului la
intuneric, sanatatea mucoaselor, membranelor si a pielii, cresterea oaselor etc.
Rolul principal al vitaminei E este acela de antio$idant. Ea previne o$idarea
aciilor #rasi nesaturati si a fosfolipidelor si a vitaminei A. Deasemenea a)uta la
mentinerea stabilitatii membranei celulare si este esentiala pentru mentinerea in
limite normale a functiilor neurolo#ice. (itamina E este preenta in toate tesuturile.
Datorita rolului sau antio$idant cercetatorii au investi#at posibilele le#aturi cu
prevenirea cancerului.
Folosirea uleiului si a oleinei e !almier
in !ra"irea inustriala
Pra"irea este !ro#a#il $el mai utili%at !ro$eeu e !re!arare inustriala a
alimentelor. Este un !ro$eeu ra!i, usor aa!ta#il !rou$tiei e masa si
are $a re%ultat !re!arate atra$ti&e $a as!e$t si re%istente la !astrare.
Fun$tiunea unui ulei sau a unei grasimi 'olosite la !ra"ire este a$eea e a
se $om!orta $a un agent e trans'er al $alurii si $a o sursa e elemente
nutriti&e si arome, intru$at o !arte in !ro!rietatile a$estora sunt !reluate
e !rousele !ra"ite. Pra"irea in !ro'un%ime este $el mai utili%at !ro$eeu
e !re!arare inustriala sau $omer$iala. (ele mai im!ortante !ro!rietati ale
uleiurilor estinate !ra"irii in !ro'un%ime sunt )
Re%istenta rii$ata la o*iare si gumare
(restere moerata a a$i%ilor grasi li#eri +si a 'umegarii,
Rata s$a%uta e s!umare
Pun$t e to!ire reus
Rata reusa e in$hiere la $uloare
(om!o%itie e a$i%i grasi !otri&ita in !un$t e &eere nutriti&
Uleiul e !almier este $ea mai utili%ata grasime !entru gatit !entru $a nu
are miros ne!la$ut +'a!t atorat a#sentei a$iului linoleni$,, are re%istenta
rii$ata la o*iare +atorita graului s$a%ut e nesaturare,, nu se
!olimeri%ea%a, are !un$tul e to!ire su# tem!eratura gurii si o $om!o%itie
e$hili#rata a a$i%ilor grasi +-./ a$i%i nesaturati, iar iso sau trans a$i%ii
li!ses$,
0leina e !almier se !otri&este si mai #ine !entru anumite s$o!uri, $um ar
'i $hi!s sau sna$1s. A$este !rouse a#sor# o mare $antitate e grasime
+$$a 2./, si se !ot $onsuma re$i. A&an !un$t e to!ire s$a%ut +334,,
oleina e !almier a un gust !la$ut si lu$iu !rouselor si !ermite reluarea
imeiata a $ir$ulatiei uleiului la reluarea !ra"irii imineata si u!a 5ee16
en. A$esta $onstituie unul in a&anta"ele !rin$i!ale 'ata e grasimile
solie.
Uleiurile in !almier au teninta e a se in$hie la $uloare !rin !ra"ire mai
re!ee e$at alte uleiuri. A$easta se atorea%a !re%entei unor mi$i $antitati
e $om!onente naturale 'enoli$e, nu a'e$tea%a as!e$tul !rouselor !ra"ite
si nu ini$a o*iarea uleiului.
Utili%area uleiului e !almier !entru o#tinerea $hi!s6urilor +Fren$h
Fries,
Fren$h Fries sunt $hi!s $are au 'ost !re!arati in a!a 'ier#inte si a!oi
$u'unati in ulei in$ins. A!oi sunt im!a$hetati in am#ala"e !tori&ite si o'eriti
s!re &an%are re$i sau $ongelati. (onsumatorul nu tre#uie e$at sa6i
introu$a in ulei in$ins !entru $ate&a minute inainte e a 'i ser&iti. Ei o'era
a&anta"ele &ite%ei si usurintei in !re!arare atat in util%area $asni$a $at si
!entru restaurante, $eea $e a us la e%&oltarea ra!ia a a$estei inustrii.
A$este !rouse a#sor# !utin ulei in tim!ul !ra"irii si uleiul se s$him#a la
!erioae mai lungi, asa in$at se !ot 'olosi oar uleiuri $u #una re%istenta la
o*iare si teninta reusa e s!umare.
Utili%area uleiurilor in !almier in !ra"irea $ri!s6urilor
Potato $ris!s +$hi!s in 7UA, sunt 'elii su#tiri e $arto'i +a!ro*. 8 mm
grosime, !ra"iti in ulei sau grasime $u sare si alte arome aaugate !entru
gust. In Euro!a $a si in 7UA a$este !rouse re!re%inta !onerea !rin$i!ala
a unei imense !iete e sna$1s. (ris!s au o stru$tura !oroasa a$$entuata si
un $ontinut e grasime e 9-62./ iar $om!aniile mari soli$ita !rouse
+grasimi, $u re%istenta la !astrare e !ana la : luni.
Design6ul 'riteu%ei si moul in $are a$easta este 'olosita !ot a&ea un e'e$t
!ro'un asu!ra ratei e eteriorare a uleiului.(ele mai im!ortante $erinte
sunt a$elea $a tim!ul e inlo$uire al uleiului +numarul e ore ne$esar
!entru 'olosirea unei $antitati e ulei egale $u $a!a$itatea 'riteu%ei, tre#uie
sa 'ie $at se !oate e s$urt, $u e*!unere minima la aer si $ontinua
ine!artare a re%iuurilor e la !ra"ire.
Testul a$i%ilor grasi li#eri este $el mai es utili%at !entru $a in $iua
limitelor sale teoreti$e, este 'oarte sim!lu e reali%at si se $orelea%a #ine $u
!erioaa $at a 'ost utili%at uleiul si $u se&eritatea $onitiilor e !ra"ire.
Limita e .,3 ; .,2/ e a$i olei$ este o#isnuita !entru $ris!s si alte
!rouse similare. Neinoielni$, $el mai !otri&it ulei !entru a$est s$o! este
oleina e !almier, !entru $a are)
o !un$t e to!ire la tem!eratura $amerei +334,
o sta#ilitate rii$ata la o*iare ; !ro$ent sa$a%ut e a$i%i i6
nesaturati +88/,, li!sa a$i%ilor tri6nesaturati si $ontinut natural
e antio*ianti.
o li!sa unui miros ne!la$ut
o !ret $om!etiti&
In Anglia si 0lana, oleina e !almier a e&enit uleiul stanar !entru
!entru !ra"irea sna$1s6urilor. Pentru $om!aiile $are au tan16uri e
e!o%itare in$al%ite uleiul e !almier +7MP 9: 4, este is!oni#il la un !ret
mai s$a%ut. E*$e!tan !un$tul e to!ire rii$at al a$estuia, !er'ormantele
sunt egale $u $ele ale oleinei e !almier.
Uleiul in nu$i e !amant si seminte e #um#a$ sunt e asemenea 'oarte
#une !entru !ra"irea inustriala, ar in ultimii ani ele au e&enit 'oarte
s$um!e. Totusi, a$olo une $onsieratiile e !ret !ermit, un ameste$ e
<-=3- ulei in seminte e #um#a$=ulei e !almier &a a&ea mai multa
sta#ilitate +in $om!aratie $u utili%area oar a uleiului in seminte e
#um#a$, si o #una 'luiitate.


Prousele in !almier 'olosite la !ra"irea gogosilor
>ogosile si alte alimente similare re!re%inta o $lasa e !rouse e
!ani'i$atie $are nu se !re!ara in $u!tor $i se !ra"es$ in !ro'un%ime in
grasime. A$este !rouse $ontin 'oarte !utina grasime in aluat, ar in tim!ul
!ra"irii a#sor# o mare $antitate in a$easta.
In mo ieal, grasimea utili%ata !entru gogosi tre#uie)
6 sa mentina o aroma !la$uta e6a lungul !ra"irii
6 sa ai#a o #una re%istanta la !astrare. Unele gogosi sunt am#alate si
&anute mult mai tar%iu
6 sa ai#a !ro!rietati e $ristali%are ae$&ate, intru$at grasimea tre#uie sa
'ie inea"uns e $onsistenta in$at sa tina %aharul !urat 'ara sa6l a#soar#a
si totusi sa 'ie inea"uns e moale s!re a a !rousului un as!e$t si un
gust !la$ut.
Prousele in !almier 'olosite la !ra"irea taiteilor instant
A$estia sunt taitei 'a$uti intr6un aluat e*truat in marimea si 'orma
am#ala"ului 'inal. A!oi sunt 'ierti in a!a, us$ati si !ra"iti. Inainte e a 'i
$onsumati este ne$esara oar $u'unarea ra!ia in a!a. ?ene'i$iin e
a&anta"ul unui gust eose#it !re$um si al !returilor s$a%ute, a$esti taitei au
e&enit 'oarte ras!aniti $u eose#ire in Asia e Est. Prouse similare sau
asemanatoare sunt tot mai utili%ate si in tarile &esti$e. In Ja!onia si (oreea
se 'oloseau !entru !ra"ire in !rin$i!al untura e !or$ sau e &ita in $au%a
!returilor s$a%ute, ar a$este grasimi se o*iea%a re!ee si au !ro#leme
nutritionale si e gust.
In a$est 'el, uleiul e !almier si oleina $astiga tot mai mult teren si se
'oloses$ 'ie $a atare, 'ie in ameste$ $u grasimi animale !entru a li se
im#unatati $alitatea. In Euro!a &esti$a uleiul e !amier sau oleina au
e&enit uleiurile stanar utili%ate.


(u folosesc ulei de palmier de ! luni. se gaseste la metro in bidoane de 3l. Indicatiile sunt scrise
pe sticla. )re colesterol 0, se poate refolosi de mai multe ori si nu imprumuta miros de la
alimentele pe care le pra*esti. ( un pic mai greu de utilizat deoarece este solid, ca o untura si se
ia cam greu din sticla.In rest e +,, eu sunt foarte multumita.

-i eu folosesc acest ulei si intradevar e f bun,are cam aceleasi proprietati ca si uleiul de masline.
Ii pun in borcan,cind il cumpar ca sa il pot scoate mai usor,dar vara nu prea se
solidifica,depinde de temp. la care e tinut..u are vreun gust deosebit si merge f
bine si la salate.
ieri m-am dus si am cumparat, 10/ mii bidonul de 3 kg, am facut cartofi pra*iti, au iesit f buni, cred
ca o sa ma reprofilez pe ulei de palmier

-i se foloseste la gatit pe post de ulei de floarea soarelui 010 -i nu are un alt gust 0 .u este nici o
diferenta 0
2a pup.
-i eu l-am descoperit de vreo luna.$ra*esc in el peste,cartofi ,carne etc..e place f mult1 .
,,Iaca si eu pe aici ma bag in seama...poate invat si eu cate ceva de la cineva...sau mai invata si
altii de la mine,,
'ana
-i eu am cumparat ulei de palmier, am pra*it cartofi noi in el si mi-a placut.
-int curioasa, de unde stiti ca se poate refolosi 0
.u e daunator sa pra*esti de mai multe ori in acelasi ulei 0

(u folosesc de un an de zile si sunt super multumita1 (ste mult mai sanatos decat cel de floarea
soarelui, nu intra in mancare, nu miroase, nu face fum...etc etc.
3ititi...
2. 4alanta echilibrata de acizi grasi
Uleiul de palmier contine un amestec de acizi grasi in urmatoarele proportii % 556 acid oleic, 106
acid linoleic, 506 acid palmitic, 76 acid stearic. )ceasta compozitie ester similara cu cea a
tesutului adipos al persoanelor ce au o dieta obisnuita.
Uleiul de palmier are un nivel natural de saturare moderat si nu necesita hidrogenare pentru
folosirea in industria alimentara. 8idrogenarea reprezinta procesul prin care se adauga hidrogen
la acizii nesaturati pentru a-i face mai stabili, proces din care rezulta insa trans acizii grasi,
considerati a avea efecte negative asupra sanatatii. 'easemenea, hidrogenarea creste
substantial costurile de productie.
3. .u contine colesterol
Uleiul de palmier nu contine colesterol. 3olesterolul este un element esential al metabolismului
dar nu unul nutritiv vital, deoarece este sintetizat de ficat. &unctiile colesterolului sunt % precursor
al hormonilor steroizi, formarea sarurilor biliare si absorbtia grasimilor. 'easemenea reprezinta o
componenta a membranei celulare.
-tudii si cercetari realizate in ultimii ani au dus la concluzia ca felul si cantitatea de grasimi
folosite in alimentatie determina cantitatea de colesterol in sange, al carui e"cedent poate
influenta aparitia bolilor cardiovasculare. --a stabilit ca o dieta bazata pe uleiul de palmier a dus
la cresterea nivelului colesterolului 8'9 :colesterolul bun;, la cresterea productiei de receptori
care asigura distrugerea colesterolului 9'9 :colesterol rau; precum si la anumite efecte
antitrombotice. #ezultatele studiilor privind hrana umana au aratat ca o dieta bazata pe uleiul de
palmier nu duce la cresterea colesterolului ba chiar conduce la scaderea nivelului de colesterol.
5. -ursa bogata in vitaminele ) si (
2itamina ) are doua forme % retinol si beta-caroten. Uleiul de palmier contine din belsug beta-
caroten, care are rol important in adaptarea ochiului la intuneric, sanatatea mucoaselor,
membranelor si a pielii, cresterea oaselor etc.
#olul principal al vitaminei ( este acela de antio"idant. (a previne o"idarea acizilor grasi
nesaturati si a fosfolipidelor si a vitaminei ). 'easemenea a*uta la mentinerea stabilitatii
membranei celulare si este esentiala pentru mentinerea in limite normale a functiilor neurologice.
2itamina ( este prezenta in toate tesuturile. 'atorita rolului sau antio"idant cercetatorii au
investigat posibilele legaturi cu prevenirea cancerului.
'octurul i-a recomandat tatalui meu acest ulei dupa ce a afacut accident cardio vascular de la
consumul e"cesiv :mai mult de atat1; de grasimi1
('I<% luat de pe =oogle
Uleiul de palmier

'aca in numarul trecut am vorbit despre
beneficiile e"traordinare pe care uleiul de
masline le are aupra sanatatii noastre, in
editia aceasta vom prezenta virtutile uleiului
de palmier.

+riginar din )frica, unde si acum e"ista plantatii salbatice de palmieri, si
utilizat de peste 7000 de ani pentru scopuri alimentare, uleiul de palmier
ocupa locul trei in consumul mondial de uleiuri si grasimi, dupa grasimile
animale si uleiul din soia.
Uleiul e !almier se obtine din partea carnoasa care incon*oara samburele,
prin zdrobire si presare. -amburii sunt separati, si dupa ce sunt sparti si
deco*iti, pot fi procesati la randul lor, rezultand uleiul din sambure de palmier,
care reprezinta circa 106 din totalul productiei de ulei obtinuta din palmier.
Uleiul din sambure este prelucrat separat deoarece compozitia si utilizarile
sunt diferite.
Uleiul de palmier si fractiunea sa lichida > oleina, se utilizeaza pe plan
mondial ca ulei de gatit si margarina.
'e asemenea, grasimile din palmier se incorporeaza in amestecuri utilizate
pentru fabricarea diverselor produse alimentare ca si in prepararea
produselor casnice.
?ene'i$iile $onsumului e ulei e !almier)
Uleiul de palmier este usor absorbit, digerat si utilizat in procesele metabolice
normale, constituind un suport pentru dezvoltarea sanatoasa a organismului
uman. =rasimile si uleiurile reprezinta ?76 din lipide.
Uleiul de palmier contine un amestec de acizi grasi in urmatoarele proportii%
556 acid oleic, 106 acid linoleic, 506 acid palmitic, 76 acid stearic.
)ceasta compozitie este similara cu cea a tesutului adipos al persoanelor ce
au o dieta obisnuita.
Uleiul de palmier nu contine colesterol. #ezultatele unor studii privind hrana
umana au aratat ca o dieta bazata pe uleiul de palmier nu duce la cresterea
colesterolului, ci conduce chiar la scaderea nivelului de colesterol.
-ursa bogata in vitaminele ) si (. Uleiul de palmier contine foarte mult beta-
caroten, care are rol important in adaptarea ochiului la intuneric, sanatatea
mucoaselor, membranelor si a pielii, cresterea oaselor. #olul principal al
vitaminei ( este acela de antio"idant. (a previne o"idarea acizilor grasi
nesaturati si a fosfolipidelor si a vitaminei ).
'e asemenea, a*uta la mentinerea stabilitatii membranei celulare si este
esentiala pentru mentinerea in limite normale a functiilor neurologice.
Uleiul rosu de palmier :bogat in vitamina ); este folosit ca supliment nutritiv
in alimentatia copiilor. 3ombinat cu cel de peste micsoreaza riscul
afectiunilor cardiovasculare. 2itamina ( este prezenta in toate tesuturile.
'atorita rolului sau antio"idant cercetatorii au investigat posibilele legaturi cu
prevenirea cancerului, artritelor, aterosclerozei si bolii )lzheimer.

)lta productie
)ici veti putea
cunoaste cu
productia
prezentata de firma
@)AI#@
Palmiere oleaginos
=U')93).)9. + singura mentionare al acestei insule in memoria
multor oameni naste imagini ale unei din cele mai dure batalii al celui de al
doilea #azboi Aondial. Insa acum o sa vedeti un peisa* cu totul deosebit,
sirag nesfarsit, dar nu de ostasi, ci de minunati
palmieri oleaginosi.
$amantul, pe care cresc acesti admirabili,
maiestuosi palmieri, candva ascundeau bombe
vechi si alte unelte grozave ale razboiului. 'ar
curatind pamantul de la aceasta mostenire al
razboiului, oamenii au inceput sa cultive aici
palmier. 3um au inceput sa-l cultive pentru prima
data0 -i de ce acest arbore frumos si inalt poate fi
numit universal0
0 istorie interesanta.
$rima descriere contemporana al copacului, care ne aminteste palmierul
oleaginos, a fost infaptuita in secolul 17 de venetianul )lviza da 3ado-
Aosto care a studiat coasta )fricii +ccidentale. )pro"imativ 700 ani in
urma fructul acestui copac este transferat din )frica in alte <ari impreuna
cu sclavii, transportati peste oceanul )tlantic. In asa fel din toate felurile
uleiului vegetal, uleiul de palmier astazi a devenit cel mai raspandit in
lume. 'e retinut ca, de pe un hectar de pamant, palmierul oleaginos
produce mai mult ulei decat orice alta cultura. $almierul oleaginos este o
planta vivace care da roada in curs de 27-30 ani.
Un rol important in producerea uleiului de palmier,
in special in unele <ari din #asaritul 'epartat, la
*ucat descoperirea facuta la sfarsitul anilor 1?/0.
$ana atunci se credea, ca palmierul oleaginos se
polenizeaza in general de vant. 'e aceia recolta
slaba se lamurea prin conditiile climaterice
nefavorabile. 'ar de curand investigatiile au
demonstrat ca polenizarea se infaptuieste in temei
cu a*utorul insectelor. Un folos deosebit a adus aceia, ca insectele care
polenizau acesti copaci au fost aduse din )frica +ccidentala la #asaritul
'epartat.
'in fructul rosu-portocaliu al palmierului oleaginos se capata doua feluri
de ulei. In continuare vom enumara cateva din ele, dar la inceput sa
vedem cum la fabrica se capata uleiul de palmier.
Prou$erea li$hiului auriu.
Aai intai de toate, fructul se introduce in cuptor cu aburi de forma
cilindrica. In fiecare ciorchina se gasesc apro"imativ 200 fructe de
marimea unei curmale, care sunt compact lipite unul de altul. In cuptor
fructele sunt sterilizate cu aburi, in plus dupa o astfel de prelucrare fructele
se separa mai usor.
Urmatorul pas, separarea fructelor pentru aceasta se foloseste o masina
speciala. 'upa acest procedeu fructele nimeresc in separator, unde
pericarpul suculent se separa de sambure. $entru separarea prealabila a
uleiului din miezul fibros al fructului se foloseste o presa enorma. 'upa
aceasta uleiul se filtreaza, rafineaza si iata ca el este gata de e"pediere.
De la $rema #rule la $rema !entru 'ata.
'upa uleiul din soia, uleiul din palmier este cel
mai raspandit ulei vegetal in lume. Intr-o
enciclopedie se spune% @In secolul 1/ englezii
foloseau uleiul de palmier in calitate de medicament
si crema pentru mani@ :<he Borld 4ook
(ncCclopedia;. )stazi el se foloseste la producerea
inghetatei, margarinei, grasimii culinare si a produselor ne comestibile de
e"emplu a sapunului si in cosmetica. 'in ulei de miez de palmier se
produc ,margarina, ciocolata si alte produse de cofetarie. 'ar asta inca nu
e totul. 'upa o prelucrare suplimentara componentii uleiului de palmier se
folosesc pentru fabricarea produselor farmaceutice, a sapunului,
detergentilor, lumanarilor si chiar a materialelor e"plozibile.
)cum va este clar de ce palmierul oleaginos a fost asa de iubit pe
insulele -olomon. 3e rol *oaca palmierul oleaginos in economia <arii, se
vede din aceia, ca 136 al intregului e"port o alcatuieste productia
fabricata din acest copac.
$rivind la palmierul oleaginos putem sa ne imaginam un tablou uimitor%
copilul rade de bucurie cant inghetata produsa din fructele rosu-portocalii
se topeste la el in gura. Aama lui, posibil, a folosit uleiul de palmier cand
isi facea machia*ul. Intr-adevar palmierul oleaginos este un copac si noi
suntem recunoscatori ca ne putem folosi de darurile lui generoase.

(@$aA
)ceasta minune a naturii este cunoscuta oamenilor inca cu 3000 de ani
in urma. )tunci pe continentul inca ne descoperit de europeni, traiau triburi
cu o cultura proprie neobisnuita. (i consumau o bautura ciudata, de
culoare inchisa care era pregatita din boabe ce cresteau pe arbori de
cacao. 3e departe dupa gust era ia de bautura contemporana de
ciocolata, ne putem imagina, asa ingrediente ca zahar si lapte atunci nici
nu se presupunea. Indienii Aaia primii au cultivat arborele de cacao. Inca
din anii !00 al erei noastre au aparut plantatiile de cacao, crescute de
Aaia. Insa dupa anul 1000 civilizatia Aaia a decazut si in locul ei au venit
)teca. )cest popor a preluat unele obiceiuri ale civilizatiei precedente,
inclusiv si bautura de cacao, iar boabele de cacao in cep sa le foloseasca
si in calitate de bani.
'esigur, ca primul (uropean, care a putut sa guste aceasta bautura
minunata a fost 3olumb. Insa nu la apreciat n-a atras atentia, deoarece el
era obsedat de ideea sa a*unga in India, si de aceea toata splendoarea
ce-l incon*ura n-a observat-o.
.u mai peste o suta de ani 9umea 2eche a atras atentia si asupra cacao.
'ar nu ca la bautura, ci ca la bani, pentru ca cu cacao boabe se puteau
cumpara la aborigeni sclavi, obiecte de valoarea etc. 3hiar despre prima
plantatie de cacao creata de europeni, se spunea ca se cultiva @bani@.
'ar incurand, (uropa a apreciat si bautura, pregatita din cacao boabe.
-i inca cum. )ceasta bautura inca in 9umea .oua indienii o numeau
bautura divina, bautura zeilor. Iar in (uropa a fost mai simplu-ea a fost
numita bautura pentru -+3I(<)<() I.)9<), deoarece ea era foarte
scumpa si avea un gust rafinat. #epet inca o data, nici zahar, nici lapte
intr-acolo nu se adauga, aceasta era o bautura amara, insa incura*atoare.
Aai tarziu in (uropa au inceput sa functioneze fabrici de producere a
ciocolatei, magazine, cofetarii, din cacao se produceau nu numai bauturi,
dar si pra*ituri din ciocolata.
9a inceput era un ulei crud cu un gust amar. Unde va dupa o suta de
ani sa descoperit, ca daca boabele in prealabil se pra*esc, atunci gustul la
produsele din ciocolata devine mai moale si placut. )poi sa adaugat
zahar. In 1D/7 dupa cati va ani de e"perimentare, in cacao-pasta sa
adaugat lapte. 3a rezultat, ciocolata din lapte111 -i acum, cand atatia ani
de @mutatie@ a ciocolatei au ramas in urma, noi putem sa ne desfatam
:savuram; cu acest gust uimitor.

Romania, !osi#ila !iata !entru uleiul e !almier malae%ian


Aalaezia cauta piete noi in (uropa, pentru a e"ploata stocurile mari de ulei de palmier pe care le
detine, informeaza 8oovers. 3onform declaratiilor oficiale, Aalaezia are un surplus de ulei de palmier
de 1,3 milioane tone.

$rintre pietele potentiale se numara $olonia, 3ehia si #omania, a declarat $eter 3hin &ah ,ui,
ministrul agriculturii din Aalaezia. In prezent, cele mai mari piete pentru e"portul de ulei de palmier din
Aalaezia sunt 3hina, India, $akistan si )sia de 2est.

In plus, guvernul malaezian mai are in vedere un plan de transformare a e"cesului de ulei de palmier
in biodiesel, care sa fie folosit drept combustibil in industria interna. $entru varianta integrala,
aboneaza-te



3u toate ca este folosit de putin timp in -tatele Unite, uleiul de palmier este cel mai des folosit in
diete dupa uleiul de soia. In mod normal uleiul de palmier este folosit in industria alimentara, la
fabricarea fursecurilor, aluaturilor, in procesul de fabricare a margarinei, la pra*itul gogosilor,
chipsurilor, sau se poate consuma ca atare. .u contine acizi grasi

)2).<)E(9( U<I9IF)#II U9(IU9UI '( $)9AI(#

1. (fecte benefice asupra organismului uman cat si la utilizarea in industria alimentara
2. 4alanta echilibrata de acizi grasi
3. .u contine colesterol
5. -ursa bogata in vitaminele ) si (

Uleiul de palmier si fractiunea sa lichida > oleina se utilizeaza pe plan mondial ca ulei de gatit,
shortening si margarina.
'e asemenea grasimile din palmier se incorporeaza in amestecuri utilizate pentru fabricarea
diverselor produse alimentare si nealimentare

2a putem oferi %
#4' +leina de palmier art cod% #4'$
#4' Ulei de palmier art cod% #4'$+

Uleiul de palmier ameninGH pHdurile planetei
de )ndreea +fiGeru :?35 afisari, 200/-10-27;
$rietenii $HmIntului au manifestat zgomotos la 4ru"elles ...
Du!B $e au a"uns la $on$lu%ia $B Cn$Bl%irea glo#alB e
generatB Cn !rimul rDn e tBierea !Burilor, organi%aEiile e
meiu s!un $B toate inustriile $e !ro&oa$B e'riFBri ar tre#ui
sB 'ie Cn$hise
#eprezentanGii asociaGiilor neguvernamentale de protecGia
mediului protesteazH faGH de folosirea uleiului de palmier drept
carburant pentru transport. (i spun cH cererea crescutH a europenilor pentru acest tip de combustibil
nu face decIt sH devasteze mediul Jn care cresc pHdurile naturale din )sia, unde se defriKeazH pHduri
seculare pentru a planta palmieri.
Un raport recent al )sociaGiei L$rietenii pHmIntului@ aratH cH unul dintre cei mai mari comercianGi de
ulei de palmier, Bilmar, taie ilegal pHdurile indoneziene Ki nu Gine cont de drepturile localnicilor.
-uprafeGele despHdurite sunt folosite pentru infiinGarea fermelor de palmieri, Jn scopuri pur comerciale,
fHrH a Gine cont de impactul asupra mediului.
$entru cH studiile aratH pericolul provocat de anga*amentul recent al europenilor de a Jnlocui 106 din
carburanGii folosiGi pentru transport cu ulei de palmier, reprezentanGii )sociaGiei L$rietenii pHmIntului@
au cerut Uniunii (uropene sH renunGe la importul de ulei de palmier. Mn prima sHptHmInH din luna
octombrie, cInd la 4ru"elles a avut loc JntIlnirea organizaGiei LAasa #otundH pentru -ustenabilitatea
Uleiului de $almier@, asociaGie care certificH plantaGiile de palmieri, mai mulGi activiKti ecologiKti au
protestat zgomotos Jn faGa clHdirii unde a avut loc reuninea.
L$rietenii pHmIntului@ au spus atunci cH Uniunea (uropeanH ar trebui sH renunGe la folosirea uleiului
de palmier pentru energie Ki transport, pentru cH acest fapt ar duce la plantaGii cu mult mai mari decIt
Jn prezent, care nu ar fi sustenabile. 'e e"emplu, Indonezia Ki AalaCsia au un plan de a-Ki dubla
suprafeGele de palmieri la 22 milioane de hectare.
3ertificate pentru plantaGii Mn aceste condiGii, asociaGia LAasa #otundH pentru -ustenabilitatea Uleiului
de $almier@ :#-$+; nu poate soluGiona problemele care apar din cererea crescutH de ulei de palmier.
Aarile companii vor cu tot dinadinsul sH obGinH certificate pentru plantaGii chiar dacH acestea, Jntre
timp, au devenit terenuri pentru culturi agricole. )cesta este unul dintre defectele sistemului de
certificare al #-$+, cInd o plantaGie poate fi certificatH ca sustenabilH chiar dacH, indirect, a cauzat
despHdurire.
<Hierea pHdurilor a sporit JncHlzirea globalH Un alt studiu al cercetHtorilor olandezi de la Betlands
International aratH cH dio"idul de carbon emanat Jn atmosferH Jn urma aprinderii turbei din terenurile
din Indonezia Ki AalaCsia a dus la JncHlzirea globalH. 3limatologul Aarcel -ilvius comparH beneficiile
uleiului de palmier cu dezastrul ecologic al defriKHrii pHdurilor asiatice pentru plantarea de palmieri. (l
pretinde cH prin cultivarea palmierilor nu mai poate fi controlatH emanaGia de dio"id de carbon Jn
atmosferH.
Aai puGin 3+2 3u toate acestea, specialiKtii au recunoscut cH biodieselul obGinut din uleiul de palmier
din AalaCsia produce cu D06 mai puGin 3+2 Jn comparaGie cu carburanGii fosili.
#ecent, $eter 3hin, ministrul malaCsian responsabil cu uleiul de palmier, declara cH industria uleiului
de palmier Gine cont de problemele ridicate de +.=-uri privind menGinerea biodiversitHGii Ki a pHdurilor,
dar spune cH mai sunt multe de fHcut. L)nga*amentul nostru e sH Ginem seama de cerinGele
organizaGiilor neguvernamentale pentru reducerea emisiilor de dio"id de carbon Ki pentru adoptarea
practicilor agricole care conservH pHdurile@, a spus $eter 3hin.
)cesta a anunGat cH rezerva de ulei de palmier brut a crescut cu 2,/6 faGH de luna august, adicH la 1,!
milioane de tone. 3hin a mai spus cH, Jn 200/, vor fi e"porturi-record din cauza cererii mari de pe
pieGele internaGionale. 2InzHri-record Jn 200/ )naliKtii spun cH firmele care planteazH palmieri vor avea
vInzHri uriaKe pInH la sfIrKitul anului.
3ei mai mari importatori sunt europenii, care acceptH Ki preGurile destul de ridicate de anul acesta.
$rognozele aratH cH Ki anul viitor uleiul va fi scump, din cauza producGiei slabe din sud-estul )siei Ki
3hinei.
G</ in !Burile malaHsiene au e&enit !lantaEii e !almier
Un raport despre impactul producGiei de ulei de palmier, publicat Jn
2007 de )sociaGia L$rietenii pHmIntului@ aratH cH, Jntre anii 1?D7 Ki
2000, dezvoltarea plantaGiilor de ulei de palmier a fost responsabilH
pentru despHdurirea a D/6 din suprafeGele AalaCsiei. Mn -umatra
Ki 4orneo, aproape patru milioane de hectare de pHdure au fost
schimbate Jn ferme de palmieri.
Mn prezent, numHrul de hectare a a*uns la Kase milioane Jn
AalaCsia Ki 1!,7 milioane Jn Indonezia. )proape toate pHdurile sunt Jn pericol de a fi tHiate, chiar Ki
$arcul .aGional <an*ung $utting din ,alimantan. )stfel, multe specii, precum urangutanul, rinocierul,
tigrul, gibonul Ki tapirul, sunt pe cale de dispariGie. Aii de bHKtinaKi au fost e"pulzaGi de pe pHmInturile
lor, iar alGi 700 de indonezieni au fost torturaGi atunci cInd au Jncercat sH se opunH.
&ocurile din pHdure care JnvHluie adesea regiunea Jn fum sunt fHcute de crescHtorii de palmieri.
Mntreaga regiune e transformatH astfel Jntr-un imens cImp de ulei vegetal.
Mnainte ca palmierii de ulei sH fie plantaGi, pHdurile, care JnmagazineazH o cantitate mare de dio"id de
carbon, sunt arse. $lantaGiile sunt transformate apoi Jn pHduri mlHKtinoase, care, dupH ce se usucH, se
tranformH Jn turbH. 3um turba uscatH se o"ideazH, cantitatea de dio"id de carbon e mult mai mare.
Istoria uleiului e !almier
'in fructele palmierului se preparH Ki untdelemnul
Uleiul de palmier e folosit foarte mult de populaGia africanH pentru
gHtit. 3omercianGii europeni care fHceau comerG Jn partea de vest
a )fricii au vHzut cH uleiul e ieftin Ki bun Ki l-au luat pentru consum
JncH de la Jnceputul secolului NlN. $entru a face profit din
comercializarea uleiului, englezii au plantat palmieri Jn
3onfederaGia )sante, unde e"istau mulGi sclavi. Mn anul 1D/0,
uleiul de palmier a Jnceput sH fie folosit pentru fabricarea
sHpunurilor, precum $almolive.
Mn 1?1/, uleiul de palmier a fost introdus Jn AalaCsia, prin
JnfiinGarea primei plantaGii de palmieri de cHtre proprietarii englezi.
'in 1?!0, guvernul a plantat foarte mulGi arbori cu scopul de a
eradica sHrHcia. &iecare plantaGie era JntinsH pe patru hectare de
teren. Mn 2005, AalaCsia a produs 15 milioane tone de ulei de
palmier de pe 3D.000 kilometri pHtraGi, fiind cel mai mare
e"portator de ulei de palmier din lume.
Urangutanul &a is!Brea Cn 3.83
-pecialiKtii de la .aGiunile Unite avertizeazH Jn studiul LUltima KansH pentru urangutan - starea de
urgenGH@, cH pHdurile naturale din Indonezia Ki AalaCsia sunt distruse cu o aKa de mare rapiditate, cH
?D6 din acestea pot fi distruse pInH Jn 2022.
Urangutanul, mascota naGionalH a AalaCsiei, poate sH disparH mult mai devreme faGH de previziunile
anterioare. &undaGia britanicH pentru supravieGuirea urangutanului avertizeazH cH despHdurile rapide
care au loc Jn prezent pot duce la dispariGia mamiferului Jn 2012.
IPlanul JMesei Rotune !entru 7ustena#ilitatea Uleiului e PalmierI e a !re&eni istrugerea
!Burilor Cn EBrile !rou$Btoare are e'i$ienEe Fi e estinat eFe$ului Cn $a%ul Cn $are $ererea
Uniunii Euro!ene !entru $a uleiul e !almier sB 'ie 'olosit $a energie Fi $ar#urant !entru
trans!ort $ontinuB
Paul (ler1, !reFeintele Aso$iaEiei KPrietenii !BmDntuluiL
Uleiul de
palmier
Calit ile nutritive superioare ale uleiului de palmier l-au transformat
ntr-un ingredient preferat n numeroase feluri de mncare. Cercetri
efectuate n Statele Unite au demonstrat faptul c uleiul de plmier este
bogat n vitaminele A i E. Studii recente indic de asemenea faptul c
uleiul rou de palmier bogat n vitamina A este un important
supliment n prevenirea deficitului de vitamina A la copii. Efectul
antio!idant al vitaminei E este important pentru sntate acionnd
mpotriva mbtrnirii i mpotriva cancerului dar i n industrie.
Uleiul de palmier pur este uleiul preparat tradiional i care i pstrea"
nutrienii naturali repre"entai de caroteni #precursori ai vitaminei A$ i tocotrienoli cu
efect antio!idant #vitamina E$. Uleiul de palmier de tip %&' #rafinat de"odori"at i
decolorat$ din care aceti nutrieni au fost eliminai este un ulei transparent. Uleiul de
palmier se obine din fructele unei specii de palmier tropical (Elaeis guineensis$ care
este originar din Africa. Acest tip de palmier a fost cultivat n Asia de Sud-Est la
nceputul anilor ()** i +alae"ia este acum lider mondial n e!portul de ulei de
palmier.
,n forma lui original uleiul de palmier este rou culoare datorat concentraiei
crescute de caroteni #-itamina A$ i tocoferoli #-itamina E$. Acesta este un ulei
tradiional utili"at ca surs nutritiv de mai bine de .*** de ani n Africa. ,n "onele
non-tropicale la temperature mai reci uleiul tinde s fie portocaliu de culoarea
morcovului.
Uleiul de palmier este bogat n antioxidani!
Acest efect natural se manifest prin ndeprtarea radicalilor liberi de o!igen i are
astfel rol protector mpotriva mbtrnirii celulare a aterosclero"ei a cancerului a
artritelor i a bolii Al"/eimer.
Cea mai bogat surs de carotenoizi!
Uleiul rou de palmier are o biodisponibilitae foarte mare a nutrienilor antio!idani
#proporia nutrienilor antio!idani care este utili"at de organism$ fa de alte surse
vegetale i este un supliment e!celent de tocoferoli tocotrienoli pentru persoanele
care nu consum suficient vitamina E dar i de carotenoi"i. Este considerat cea mai
bogat surs de carotenoi"i cu concentraii de 0**-(***ppm. Aceasta repre"int de
1* de ori mai mult dect coninutul de carotenoi"i al morcovilor.
E!ist peste 2** de tipuri diferite de carotenoi"i- pigmeni roii galbeni i portocalii
care dau plantelor culoarea vie. +a3oritatea fructelor i legumelor conin concentraii
variate de carotenoi"i dar culoarea lor este adesea acoperit de clorofila #verde$
coninut de aceste plante.
Uleiul rou de palmier conine o concentraie crescut de beta- i alfa-caroten care
repre"int cam )*4 din oninutul total de carotenoi"i. 5mportant este faptul c uleiul
rou de palmier este una din puinele surse alimentare de alfa-caroten care s-a
demonstrat a avea un afect anticancerigen mai puternic dect beta-carotenul.
Cel mai studiat i mai cunoscut efect al carotenoi"ilor este acela de a fi precursor al
vitaminei A. -itamina A poate fi produs de organism din unii carotenoi"i mai ales
din beta-caroten. Cercettorii consider c datorit concentraiei crescute de
carotenoi"i uleiul rou de palmier mbuntete funcia sistemului imun prote3ea"
mpotriva deficitului de vitamina A i de unele forme de cancer.
6olosirea uleiului rou de palmier pentru gtit are numeroase beneficii pentru
sntate reduce riscul apariilor trombilor sangvini i al aterosclero"ei reduce nivelul
de c/olesterol din snge al 7'7-colesterolului #colesterolul 8ru8$ i al trigliceridelor
crete nivelul 9'7-colesterol #colesterolul 8bun8$ previne trombo"ele a3ut la
normali"area tensiunii arteriale prote3ea" mpotriva unor forme de cancer i
mpotriva deficitului de vitamin A.
Uleiul de palmier conine un amestec de acizi grai sntoi: (*4 aci"i grai
polinesaturai ;*4 aci"i grai mononesaturai i .*4 aci"i grai saturai. Aci"ii
grai saturai sunt repre"entai de acid palmitic n proporie de ;.4 i acid stearic
.4. Aci"ii grai nesaturai sunt 1)4 acid oleic #mononesaturat$ i (*4 acid linoleic
#polinesaturat$. Acidul palmitic un acid gras esenial saturat de tip 2-omega este
important pentru aport de energie care nu crete nivelul glicemiei sau al insulinemiei.
'ei este un acid gras saturat el face parte dintre acei aci"i grai saturai cu effect
benefic asupra organismului avnd efect de mbuntire al profilului lipidic. Uleiul de
palmier este surs de calorii uor digerabile care nu necesit creterea insulinei din
snge. <u cau"ea" sindrom = metabolic i nici nu crete nivelul de 7'7-c/olesterol
sau de trigliceride. Uleiul de palmier nu este /idrogenat nu necesit pentru procesare
solveni to!ici cum este /e!anul i nu conine aci"i grai nesntoi de tip 8trans8.
+a3oritatea uleiurilor prin e!punere ca cldur lumin sau o!igen i pierd calitile.
Uleiul rou de palmier este prote3at prin coninutul crescut de antio!idani avnd o
re"isten natural la o!idare i rnce"ire. Este sigur pentru a fi folosit la gtit i s-a
demonstrat c folosit la temperaturi nalte nu modific profilul lipidic al organismului.
>entru un ulei care conine aci"i grai eseniali #pe care organismul nu i poate
produce singura lor surs fiind e!tern$ este e!trem de re"istent la temperaturi
nalte deci poate fi folosit n siguran pentru gtit.
Comparaia ntre uleiul de palmier i alte uleiuri
-uleiul rou de palmier conine mai muli antio!idani i vitamina E dact alte uleiuri.
-nici un alt tip de ulei nu conine o cantitate mai mare de carotenoi"i.
-conine un amestec de aci"i grai sntoi: (*4 aci"i grai polinesaturai ;*4 aci"i
grai mononesaturai i .*4 aci"i grai saturai similar cu esutul adipos al
oamenilor care au o diet obinuit
-rmne stabil cnd este folosit la gtit la temperaturi nalte
-nu este /idrogenat nu necesit pentru procesare solveni to!ici cum este /e!anul i
nu conine aci"i grai nesntoi de tip 8trans8
-uleiul de msline care era considerat cel mai sntos ulei pentru gtit este srac n
aci"i grai polinesaturai i vitamina E bogat n aci"i grai mononesaturai i nu este
stabil la temperaturi nalte cnd este folosit pentru gtit.
Concluzii
Uleiul de palmier este un ulei e!celent pentru u" general. 'ar dei este un ulei de
calitate foarte bun recomandm suplimentarea sa cu un aport de aci"i grai de tip
1-omega care se gsesc n uleiul de pete ulei de in ulei de cnep semine de in.
Un studiu a demonstrat faptul c uleiul de palmier utili"at concomitent cu uleiul de
pete mbuntete nivelul de lipide i de lipoproteine din snge i scade riscul de
afectare cardiovascular.
Aci"i grai de tip 2-omega se pot obine i din nuci soia floarea soarelui.
Palmierul Oleaginos
>almierul oleaginos #Elaeis guinensis si Elaeis melanococcd$ este un arbore care
creste in Africa Centrala si in alte tari din "onele tropicale. Acest palmier cu trunc/iul
drept neramificat poarta in varf o coroana bogata de frun"e palmate. 6ructele sale ating
dimensiuni destul de mari si sunt foarte bogate in grasimi in interiorul acestor fructe se
gasesc samburi inc/isi intr-o coa3a lemnoasa. %aportul dintre partea carnoasa invelisul
samburelui si mie" #fata de greutatea totala a fructului$ varia"a astfel: partea carnoasa
repre"inta ?1-0*4@ invelisul lemnos - (.-2*4 si mie"ul - (*-1*4. Continutul in grasime
al pulpei fructului varia"a intre ;. si 2.4.
A$ Uleiul e!tras din pulpa fructului este diferit din punctul de vedere al compo"itiei
c/imice fata de cel obtinut din mie"ul samburelui. Uleiul care provine din pulpa
fructului se obtine prin presare la rece si pre"inta gust si miros placut insa dupa e!tractie
poseda o aciditate mare care in timpul depo"itarii creste neintrerupt pana la .*4.
5n Africa uleiul obtinut de la acest palmier este intrebuintat in alimentatie iar in
tarile europene se utili"ea"a in industria sapunului si la fabricarea lumanarilor.
Caracteristicile fi"ico-c/imice ale uleiului de palmier oleaginos sunt urmatoarele:
densitatea #la (.AC$ *)?(-*);B@
punctul de topire 1?-;?AC@
punctul de congelare intre -1( si -1BAC@
indicele de refractie #la ;*AC$ ;;B?-(;.01@
indicele de saponificare )2-?(*@
indicele de iod 1;-.B.
Continutul in aci"i saturati a3unge la .*4 din care: palmitic pana la B*4 si
substante nesaponificabile *14.
&$ Untul de samburi de palmier oleaginos se e!trage din samburii fructului acestui
palmier prin presare sau e!tractie cu solventi si apoi prin rafinarea produsului
e!tras sau presat. +ie"ul samburelui separat de invelisul lemnos contine ;*-
..4 grasime care se deosebeste de uleiul e!tras din pulpa fructului printr-o
cantitate insemnata de aci"i volatili.
Uleiul proaspat obtinut din mie"ul samburelui de palmier aseamana la
consistenta cu untul de vaca topit si devine masa solida la temperatura de (.-?*AC.
El are o culoare galbuie si un gust placut de nuca insa prin pastrare indelungata se
scindea"a repede si capata un gust intepator.
5n compo"itia uleiului e!tras din mie"ul samburelui de palmier intra urmatorii
aci"i:
aci"i saturati:
o acidul capronic pana la ?4@
o acidul caprilic 1-.4@
o acidul caprinic 1-24@
o acidul lauric .*-..4@
o acidul miristic (?-(24@
o acidul palmitic 0-)4@
o acidul stearic (-04@
O aci"i nesaturati:
o acidul oleic ;-(24
o acidul linolic pana la (4.
Uleiul de samburi de palmier se intrebuintea"a pe cale industriala la fabricarea
sapunului si a lumanarilor.
Caracteristicile fi"ico-c/imice ale uleiului de samburi de palmier sunt
urmatoarele:
densitatea #la (.AC$ *).*-*).1@
punctul de topire ?.-1*AC@
indicele de congelare intre -?1 si -?BAC@
indicele de refractie #la ;*AC$ (;;).-(;;)0@
indicele de saponificare ?.*-?2*@
indicele aci"ilor volatili#solubili in apa$ ;.-0*@
indicele de iod (?*-(02@
substante nesaponificabile *;4@
umiditatea ma!ima *.*4@
aciditatea #in acid oleic$ ma!imum *.24.

Avioanele vor "bura cu ulei de palmier
/ttp:CCDDD.gandul.infoCavioanele-vor-"bura-ulei-palmier./tmlE;.BB@B;;(2)
Uleiul de palmier ar putea deveni un combustibil de avion eficient i nepoluant n
urmtorii doi ani iar &ra"ilia F a crei aviaie militar a testat nc din ()B; un avion
propulsat de etanol obinut din trestie de "a/r F va deveni primul productor i
utili"ator al acestui biocombustibil. Sperana ca pn i aeronavele de pasageri s
poat "bura cu acest biocombustibil i aparine profesorului bra"ilian E!pedito
>arente ctigtorul n ?**. al premiului G<U intitulat H&lue SIJ ADard8 care se
ofer anual pentru inovaii privind sursele de energie rennoibil.
>arente a de"vluit reporterilor 7e +onde c e!perimentea" un nou biocombustibil
obinut din uleiul de palmier i are un contract de colaborare cu gigantul aeronautic
&oeing care proiectea" avioane care s poat funciona e!clusiv pe ba"a acestui
HbioIerosen8. Uleiul de palmier e obinut mai ales din seminele speciei babassu
caracteristic Americii de Sud. Anual n lume se produc circa ?B milioane tone de
ulei de palmier folosit pentru alimentaie dar s-ar putea produce mult mai mult dac
operatorii aerieni i-ar da seama ct de mult le-ar scdea costurile de e!ploatare ale
avioanelor i cum ar putea scpa de etic/eta de Hvinovai8 pentru ncl"irea climei
investind n biocombustibili.
>rofesorul bra"ilian consider c odat cu creterea preului la petrol i nmulirea
semnalelor de alarm c ieiul e!trase ieftin se cam termin a sosit momentul
investiiilor n ulei de palmier. 'e posibilitatea utili"rii de HbioIerosen8 se
interesea" c/iar i <ASA n timp ce economia bra"ilian sigur va profita de invenia
profesorului >arente. ,n pre"ent &ra"ilia deine primul loc n privina folosirii de
biocombustibili minimum ?* la sut din ben"ina vndut n aceast ar coninnd
etanol n timp ce 3umtate din ve/iculele bra"iliene sunt capabile s funcione"e
e!clusiv cu biocombustibili.
KKKKKKKKKKKKKKKKK
/ttp:CCDDD.conceptDi"ard.comCpipelineKofK/atred./tml