Structura lexical a limbii romne

1. Expunei succint caracteristicile de baz ale structurii lexicale a limbii romne.

a) fonologia- studiaza constituientii semnalelor fonetice, si, mai ales, dar nu numai pe cei
care i numim foneme.
b) morfologia care studiaza forma cuvintelor.
c) sintaxa care studiaza capacitatea combinatorie a semnelor in cadrul macrosemnului
numit fraza.
d) semantica sau semasiologia care studiaza sensul semnelor.
e) paradigmatica care studiaza utilizarea semnelor sau relatia lor cu utilizatorii.
f) lexicologia care studiaza modul n care se organizeaza ansamblul de cuvinte, cu forma
si sensul lor, ntr-o anumita limba
g) semiotica textelor, literare sau nu, numita si analiza discursului
h) sociolingvistica care studiaza relatia dintre limbaj si societate.
i) psiholingvistica care ine de psihologia limbajului.
2. Identificai omonimele semantice i cele semanticogramaticale.
!monimele semantice. ( In cazul in care intre cuvantul fundamental si cel primar nu
atestam nici o legatura) Ex leu- mamifer carnivor din familia felinilor! leu- unitate
monetara.
!monimele semanticogramaticale. ( "chimbarea categoriei lexico-gramaticale
determina aparitia omonimelor n cazul n care cuvintele si schimb# i sensul lexical i
apartenen a la categoria morfologica) Ex srit- ac iunea de a s#ri, s#ritur#! srit- smintit,
nebun.
". #ropunei o clasificare a unitilor frazeologice $n locuiuni i expresii frazeologice.
$nit# ile fraziologice se clasific# dup# apartenen a la o anumit# clas# morfologic# a
cuv%ntului-cheie in expresii si locu iuni ( substantivale, verbale, adjectivale, adverbiale
etc.)
%. &eterminai deosebirea dintre echivalentele acestora. 'prin exemple(
&ocu iunele sunt sintagme formate din c%teva elemente i av%nd semnifica ia unei
unit# i lexicale distincte. Ex : a bga de seam; a- i aduce aminte etc.
Expresiile, de cele mai multe ori, constituie enun uri finite cu o semnifica ie cel pu in
par ial figurat#. Ex : a spla putina, a tia frunze la cini, a-si lua inima in din i, a face
zile fripte etc.
Tipurile de lexicologie
'. (ipurile de lexicologie (general#, special#, sincronic#, diacronic#) )i ramifica*iile ei
(semasiologie, onomasiologie + onomastica, antroponimele, toponimele, zoonimele,
cosmonimele etc.! etimologia, frazeologia, lexicografia).
)exicologia general studiaz# teoria general# a cuv%ntului, fenomenele lexicale existente
in majoritatea limbilor lumii (polisemia).
)exicologia special se ocup# de problemele lexicale specifice unei limbi concrete, de
structura vocabularului acestei limbi, de normele ei lexicale.
)exicologia sincronic sau discriptiv# care studiaz# vocabularul unei limbi la un
moment dat al existen ei ei.
)exicologia diacronic are ca obiect de cercetare istoria sau dezvoltarea vocabularului
de-a lungul timpului.
*emasiologia (gr. semasia- sens, semnificatie si logos- stiinta) studiaz# partea semantic#
a unit# ilor lexicale, adic# planul con inutului unit# ilor de vocabular.
!nomasiologia (gr. onomasia- denumire si logos +stiinta) este ramura lingvisticii care
studiaz# denumirile obiectelor din realitate, felul in care anumite concepte, idei au c#p#tat
o denumire in limba.
, ramur# distinct# a onomasiologiei, care studiaz# numele proprii dintr-o limb# este
onomastica (gr. onyma-nume).
Oiconimele- (gr. oikos- cas#, onyma-nume) numele de localit# i.
Zoonimele- (gr. zoos- animal, onyma-nume) numele de animale.
Cosmonimele- (gr. kosmos- lume, univers, onyma-nume) numele de corpuri cere ti.
Hidronimele - (gr. ydros- ap#, onyma-nume) numele de ape.
Oronimele- (gr. oros- munte, onyma-nume) numele de forme de relief.
Etimologia- studiaz# originea cuvintelor, explic# modificarea sensurilor si formelor
primare ale unit# ilor lexicale.
+raziologia- se ocup# de studiul frazilogismelor, a imbin#rilor de cuvinte cu sens figurat.
)exicografia- stbileste principiile si metodele de intocmire a dictionarilor.
2. Identificai omonimele derivative.
-erivarea este o form# de ob inere a omonimelor de diferite tipuri. -e exemplu, '.
omonime derivate de la cuvinte diferite cu sufixe diferite albinrie . mul*ime de albine/
(format din substantivul albin i sufixul colectiv - rie )i albinrie .apicultur#/ (format
din substantivul albinar i sufixul de loc + ie)! 0. omonime derivate de la acela)i cuv%nt
cu un ajutorul unui sufix av%nd valori semantice diferite trectoare .care trece, de scurt#
durat#/ (format din verbul a trece i sufixul .nume de agent/ -toare) )i trectoare .drum
pe unde se trece/ (format din verbul a trece i sufixul .nume de loc/ + toare)! 1.
omonime derivate de la cuvinte omonimice cu acela)i sufix fluiera! .fluierar/ (format
din fluier i sufixul .nume de ac iune/ - a!) )i fluiera! .fluier mic/ (format din fluier i
sufixul diminutival -a!)! 2. omonime derivate de la sensurile diferite ale aceluia)i cuv%nt
cu acela)i prefix a "ncol#i .a nfige col*ii, a mu)ca/ (derivat al substantivului col#
.dinte/) )i a "ncol#i .a r#s#ri din p#m%nt/ (derivat al substantivului col# .germene/) sau
omonime derivate de la cuvinte omonime cu acela) prefix a "ncol#i $a prinde la
str#mtoare/ (format din col# .unghi/) )i a "ncol#i .a r#s#ri din p#m%nt/ (format din col#
.germene/) etc.
". Identificai originea cuvintelor.(cuvintele vor fi la examene)
Noiuni despre lexicologia sincronic i cea diacronic
1. Expunei esena lexicologiei sincronice i diacronice.
&exicul poate fi studiat din perspectiv# istoric# sau diacronic# )i din perspectiv# static#
sau sincronic#. 3n func*ie de aceste perspective se delimiteaz# 4 lexicologia diacronic# )i
4 lexicologia sincronic#. &exicologia sincronic# presupune descrierea organiz#rii
lexicului ntr-o anumit# perioad#, iar lexicologia diacronic# cerceteaz# diferite etape ale
constituirii lexicului unei limbi. 3n acest caz, se studiaz# schimb#rile care se produc n
lexic, delimit%ndu-se cuvintele nvechite de cele neologice.
2. #rezentati si demonstrai c urmtoarele exemple sunt eteronime.
Eterosemia este o rela ie semantic# existent# ntre cuvinte ce nu dispun de nici o
comunitate semantic#. 3n acest caz este vorba de cuvinte cu sensuri care fac parte din
clase lexico5semantice diferite, din c%mpuri sau microsisteme lexicale distincte, care
includ unit# i lexicale cu sensuri indep#rtate albastru, ananas, animal, ca%itate, c"ntec,
color, aculti%a, cultur, a desface, doctor, distrofie, electircitate, a elimina etc.
". &eterminai originea cuvintelor , a( din limbile slave- b( din limba greac- c( din
limba maghiar- d( din limba turc. (cuv. vor fi in bilete, am adus doar cateva ex.)
a( din limbile slave
-familie & ibo%nic, maic, ne%ast)
-p#rti ale corpului& crc, costi , glezn, stomac'
-mbr#c#minte& copc, costi , glezn, stomac'
-locuinta, obiecte casnice (blid, colib#, dalt#, grajd, nicoval#, ograda, pern# pivnit#,
rogojin#, eav#,toiag, uli #, z#vor)
-produse alimentare( drojdie, hran#, icre, pit#, ulei)
-natura ( bezn#, bolovan,grani #, om#t, v#zduh
-biseric# (coliv#, a blagoslovi, chilie, colind#,cristelni #, duhovnic, icoan#)
b( din limba greac
castan, cmil, felie, ieftin, a lipsi, mireasm, mirodenie, tigaie,agale, anapoda, a irosi,
mutr,orfan, nostim, anarie,partid, tiran, canon, ipotec, folosin , anost,ticlos,
tifos(
c( din limba maghiar
bel ug, moor, gazd, pild,seam, ora , marf,sicriu, cotlon, ait, cip, cin, %iteaz,
oim, uliu, a birui, ceatlu, cipe , gale , a fgdui, a "ngdui, a cibzui, a
gndi,%iclean, ginga , uria
d( din limba turc
abanos, ag, alai, caimacam, cafea, ca ca%al, ciftea belea,gi%eci, ciorb, do%leac,
dud, lalea,barem, ba ca, ain, iaurtsarma, iret, liliac, liman, leaf, al%a, iaurt(
Structur i sistem n lexic
1.Enumerai caracteristicile de sistem i structur $n lexic.
6o iunea de sistem poate fi definit# drept un tot organizat, un ansamblu de elemente
omogene sau eterogene, asociate intre ele prin anumite rela ii care indeplinesc variate
func ii. &imba este, asadar, un sistem de semne care exprim# idei si este principalul
sistem de comunicare intre oameni.
7aractreul de sistem al limbii este specific nu numai limbii ca ansamblu de elemente intre
ele, ci si p#rtilor componente, fiecare dintre ele av%nd o structur# bine ierarhizat#
ansamblul fonetic, ansamblul lexical, ansamblul morfologic si cel sintactic. 8ltfel spus,
aceste patru ansambluri ale limbii formeaz# patru sisteme interdependentesistemul
fonologic, sistemul lexical, sistemul morfologic si sistemul sintactic.
"tructura lexicala este una dintre problemele contraversate ale lexicologiei moderne. In
lingvistic# exist# numeroase incerc#ri de structurare a vocabularului. 8stfel, lexicul
reprezint# unul dintre cele mai complexe niveluri ale limbii, iar intre unit# ile
constituiente ale acestuia pot fi identificate o multitudine de rela ii.
2. Identificai deosebiriea dintre sensurile unitilor parasemante.
In situa ia in care identific#m coinciden a partial# a formei unor unit# i lexicale si lipsa
de coinciden # semantic#, vorbim despre o relatie special# existent# in planul de expreie
al cuvintelor numit# paralexie. Ex. atlas- colectie de carti, atlaz- tesatur#.
".Explicai specificul $mprumuturilor lexicale moderne- $n special din englez- cu
pstrarea ortografiei lor din limba de origine.
In prezent, engleza este o limb# universal#. 8ceast# situatie se datoreaz# nu numai
prestigiului de care benifeciaza economia si cultura engleza , ci si unor caracteristici
structurale ale limbii engleze. Economia sintactic# si o oarecare comoditate lexicala, de
exemplu cuvintele monosilabice. 9ai mult limba englez# este o limb# germanic# cea mai
(romanizata) si acest fapt permite patrunderea multor anglecisme in limba romana.
In prezent, anglecismele neadaptate nu mai sunt intelese si utilizate doar de intelectuali
sau clasa aristocratic#, ci au o mare r#sp%ndire in registrul oral, colocvial al limbii.
8nglicismul d# impresia unui stil de viat# modern, elegant, confer# un fel de prestigiu
celui care il foloseste. :resa rom%n# abund# in anglicisme neadaptate, datorate, mai ales
comodit# ii, lipsei de timp pentru c#utarea termenului rom%nesc corespunz#tor, conferind
eficacitate, iat# doar cateva exemple boss, outsider, happening, chec;-up, ;iller.
Structura etimologic a vocabularului
1. &efini i structura etimologic a vocabularului.
"ub raportul evolutiei sale istorice, limba rom%n#, n totalitatea sa de sistem format din
sunete, lexic si gramatic#, include urm#toarele elemente constituitive substrat- strat-
superstrat- i adstrat.
In lingvistica modern#, substratul denumeste limba populatiei autohtone peste care se
aseaz# limba unei populatii cuceritoare. 7a urmare a unei perioade de belingvism, limba
populatiei autohtone dispare, l#s%nd urme in vocabular, uneori in fonetic# si, mai rar, in
structura gramatical#. In acelasi timp, stratul desemneaz# limba populatiei cuceritoare! in
cazul limbilor romanice, stratul este acelasi, limba latin#, iar superstratul sau adstratul
denume te limbile popula iilor migratoare, a ezate in spatiul romanic i care, dup# o
perioad# de bilingvism, sf%r esc prin a fi absorbite de idiomul romanic.
2.Identificai i determinai specificul dicionarelor enciclopedice.
-ictionarele enciclopedice, ca si cele ideografice, se realizeaz# pe baza studiilor
denominatiilor, avand prin urmare, un pronuntat caracter onomasiologic. Enciclopediile
analizeaz# notiunile, si nu cuvintele, din care cauz# ele prezint# faptele, obiectele,
evenimentele, atat cele contemporane, c%t si cele anterioare lucr#rii.
8 adar, enciclopediile sunt lucr#ri lexicografice deosebite, intr-o anumit# m#sur# de
dictionare, deosebirea const%nd in faptul c# ntr-o enciclopedie se porneste de la notiuni,
care sunt analizate si exemplificate cu diferitele lor acceptiuni, urmate de informatii
istorice, geografice etc. "e sustine c# dictionarele de limb# au drept obiect de analiz#
no iunile naive, asa cum sunt ele concepute si interpretate de omul cu un nivel mediu de
cultur#, in timp ce enciclopediile examineaz# notiunile stiintifice.