Tehnoredactarea computeri-

zatii (Desktop Publishing-D1P)

utilizeazii computerele pentru
a scrie, ilustra ~i tehnoredacta
documente. Multe dintre aceste
documente potfl apoi tipiirite
in cele mai bune conditii
p UbliCatiile editate computerizat variaza
din punct de vedere al complexitatii de
la simple ziare, tiparite in alb-negru,
pina la reviste ~i carti colorate. De la sfir~itul
anilor '80 DTP a lnlocuit treptat metodele
invechite prin care sp~ciali~ti sau chiar firme
diferite trebuiau sa execute anumite sarcini.
Sistemele DTP permit unei singure persoane
sa realizeze de la biroul sau o multitudine de
functiuni, inclusiv scrierea ~i editarea, pro-
iectarea paginilor, culegerea ~i pregatirea ca-
racterelor ~i a graficii cuscopul de a fi tiparite. ~
La mijlocul anilor '80 au existat patru rnari ~
momente de cotitura in tehnologie, care au ~
facut posibila aparitia editarii computerizate. in e
primul rand a contat perfectionarea compute- -.
relor personale Apple Macintosh. Pinna Apple ~
a perfectionat displayul WYSIWYG (What You ~
O in compara1ie cu
vechile metode de
aranjare in pagina a
materialului tiparit,
tehnoredactarea
computerizata
reprezinta o reali-
zare remarcabila
care permite scriito-
rilor sa se exprime
prin inermediul tas-
taturii ~i a mouse-
ului pentru a putea
controla cuvintele ~i
modul in care ele
vor fi tiparite.
mantele pentru a putea descrie inf~ti~rea
paginii ce uffi1a a se imprirna. Si in al patrulea
rand a contat foarte mult aparitia publicatiei
PageMaker, softwarul de baza al pagin~rii.
Expresia "tehnoredactare computerizata" a fost
folosita pentru prima data de c~tre Paul
Brainerd, fondatorul corporatiei Aldus $i co-in-
ventator ai PageMakerului. Publicata pentru
prima oarn in octombrie 1985, PageMaker a
permis tehnologiilor Apple $i postScnpt s~ fie
vandute ca sisteme foarte ieftine de producere
rapid:1. a publicatiilor la o calitate foarte bun~.
Un sistem DTP de ba~ se compune din
computer, softul specializat $i o imprimanta cu
laser. Softul sistemelor DTP include, de obicei,
un program de editare a textului, unul de ilus-
O O versiune a
primului program
efectiv de aranjare in
pagina Aldus Page
Maker.
O Un sistem de
tehnoredactare com-
puterizata de baza
consta dintr-un com-
puter. o imprimanta
~i un program care
le coordoneaza. El
mai poate con1ine ~i
un scaner.
See Is What You Get), adicl "vei avea ceea ce
vezi", la fel ca Graphical User Interface (GUI) -
Interfata Utilizatorului de Grafica, care a facut
posibila renuntarea la obligativitatea de a dac"
tilografia mtr-un ~ir de comenzi. Acum utiliza-
torul poate sa foloseasca doar mouse-ul sau o
alta unitate pentru a depiasa o sageata pe ecran
~i a activa astfel o anumita actiune.
A doua realizare a fost perfectionarea impri-
mantei cu laser Apple LaserWriter care asigura
o malta rezolutie pentru text ~i grafica ~i era un
produs accesibil ca pret. Cea de-a treia realizafe
a fost perfectionarea limbajului de programare
PostScript de catre fmna Adobe Systems. Acesta
permitea computerelor sa comunice cu impri-
!!
~
a-
~
8.
V'
-"
c
E
"-
11"'7
TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA
00 Ilustra'ii prelu-
crate cu ajutorul
programului
Photoshop. Acest
program permite
unui computer sa
prelucreze imagini,
sa schimbe culori ~i
forme, ba chiar sa
creeze imagini noi
utilizandu-le pe cele
vechi.
trare ~i iJn program de aranjare in pagina. Une-
le sisteme folosesc scanere pentru includerea
imaginilor in documentul digitalizat editat.
Scanare ~i bitmaps
Un scaner este utilizat la fel ca un fotocopiator,
dar transforma culorile ~i formele imaginii sca-
nate intr-un cod digital -acel~i pe care com-
puterul il folose~te pentru a prelucra toate cele-
lalte date. Lumina este reflectat:l pe imagine ~i
apoi inapoi in scaner. Aici ea va atinge o arie de
unit:lr;i cuplate cu incarcatura fotosensibila
(CCDs). Cantitatea de lumiru1 care cade pe CCD
modifica cantitatea de curent din interiorul
unit:ltii. Un echipament de masura foarte sensi-
bil va detecta variar;ia curentului ~i ova trans-
forma intr-un numar care repreziqt:l gradul de
luminozitate. Acest numar va detetinina nuanta
unui pixel. Pixelul este un un rnic punct care
formeaza imaginea pe monitorul computerului.
Imaginea digitala care rezult:l se nume~te
bitrnap (hart:l de biti). Odat:l ce a fost digitali-
zat:l, o ilustrar;ie poate fi modificata prin pro-
gramele de fotoimagistica. Acestea sunt pro-
grame de editare a bitrnapurilor utilizand unel-
te speciale ~i flltre -petele pot fi ~terse, fun-
dalurile pot fi schimbate, sau se poate schimba
chiar intreg echilibrul de culori. Softul fotoi-
magisticii poate fi utilizat pentru a crea noi
ilustrar;ii din schite. Un pachet pentru desenare
constituit din termeni de constructie geometri-
ca pura (linii, umpluturi ~i curbe) nu reprezint:l
un bitrnap. Imaginea asfel obtinut:l poate fi
transmisa apoi softului de punere in pagina.
Programe ca PageMaker, QuarkXpress sau
Corel Ventura Publisher perrnit utilizatorului sa
combine fl.5iere separate, de tipuri diferite pen-
tru a obtine publicar;ia dorit:l. Se fIXeaza numa-
rul ~i marimea paginilor, se aleg elementele pa-
ginii, se culege textul, se fIXeaza modul in care
acesta va intra in pagina impreuna cu imaginile.
Caractere ~i fonturi
Pentru a redacta textul trebuie ca unul sau mai
multe fonturi sa fie instalate in sistem. Un font
este 0 colectie de caractere cu stil ~i rru1rime
omogen~. Aceasta poate fie s~ fact parte din
programul de aranjare In pagiM, sau s~ fie
apelat de c~tre 'acesta ori de cite ori este ne-
voie. in mod alternativ, exis~ fontcartridge-uri
-uni~ti Incolporate In imprimantele cu laser
care contin fonturi suplimentare, Inregistrate pe
chipuri ROM.
Diferenta dintre programele de procesare
a textelor, cum ar fi Microsoft Word sau Word
Perfect ~i softul de paginatie nu mai este per-
fect delimitat~. Unele procesoare de text au
anumite facilit~ti In specificarea coloanelor, a
curgerii ~i aranj~rii textului respectiv In posi-
bilitatea apel~rii fi~ierelor grafice. Diferenta
cons~ in faptul c~ tehnoredactarea compu-
teriza~ pune, mai nou, accent pe proiectarea
graficii ~i pe facili~tiile care ii permit s~ pre-
lucreze documente din ce in ce mai mari.
le~iri DTP
Graficile raster sunt imagini generate prin sca-
narea unui 1ntreg ecran sau pagini, marcand
~
~ O Operatorul din imagine folose~te un
~ mouse, un mic instrument cu o bila incorporata
~ care permite sa dai "click" pe o anumita por-
~ tiune a ecranului. in DTP folosirea cu u~urinta a
~ acestui instrument este o necesitate de baza.
118
.~
fiecare punct ca fiind negru, alb sau de alt~
culoare. Imaginile computerizate sunt rasteri-
zate in bitmapuri de marime ~i form~ cores-
punz~toare de un Raster Image Processor
(RIP) care va formata documentul de ie~ire ca
o gril~ de puncte. Toate unit;ltile de ie~ire ale
DTP-ului includ o form~ a RIP-ului. Intrarea In
RIP se face cu un set de comenzi In PostScript,
un limbaj de imprimant;l realizat la mijlocul
anilor '80 de Adobe Systems. Imaginile In
forma PostScript -de exemplu imagini create
cu soft de desenare -contin instructiuni pen-
tru unit;ltile de ie~ire PostScript al~turi de o
imagine bitmapat~ care li va da editorului o
idee despre cum va ar:lta ilustratia ce urmeaz~
a se tip~ri.
Documentele prelucrate cu ajutorul DTP
pot fi tip~rite pe diferite unit;lti, In functie de
produsul finit. Imprimantele cu laser mono-
crome sunt folosite pe o scar~ foarte larg~. Ele
utilizeaz~ razele laser pentru a genera o ima-
gine cafe este apoi transferat~ electronic pe
hartie. Imprimantele modeme lucreaz~ cu
rezolutiiide 600 pan~ la 1200 dpi. Tehnologia
imprim:!!.rii color este mai variat~, de la impri-
mantele cu laser la imprimante cu transfer ter-
mic, cu colorare prin sublimare ~i ma~ini de
fotoculegere a textului. Imprimantele cu
transfer termic folosesc c~ldura pentru a fixa
pigmentul cerat pe hartie. Intensitatea culorii
este mult superioar:l celei realizate cu impri-
mantele color cu laser, dar produsul obtinut
arat;l mai brut deoarece culorile au tendinta
de a se scurge una futr-alta. De asemenea,
acest proces este destul de lent din cauza
capului de imprimare care trebuie s~ treac~
O Corel Ventura
prezentat la un targ
comercial. Tehnore-
dactarea computeri-
zata reprezinta o
lume in care noile
descoperiri apar in
mod continuu ~i con-
stant. Targurile sunt
evenimente foarte
importante pentru
producatori.
O Computerul ..lap-
top'. reprezinta o
realizare mai recenta.
El permite solu~io-
narea unor probleme
~i chiar editarea de
oriunde -din avion
sau din tren -~i con-
fera O mare libertate
de mi~care. ~
duce Camera Ready Copy (CRC), cti toate c~
noua generatie de prese digitale a eliminat
necesitatea existentei acestui staditi f~cand
posibil~ tip~rirea doctimentelor direct din
fi~ierele create In sistemul DTP .Toate proce-
sele de tip~rire urmeaz~ aceia~i pa~i In
preg~tirea texttilui ~i illistratiilor. Ace~tia
stint: (1) preg~tirea illistratiilor pentru repro-
dticere ~i (2) ctilegerea texttilui ~i paginatia.
Ctilegerea texttilui reprezint~ asamblarea
literelor ~i a ntimerelor pentru a crea porti-
tinea de text a tip~riturii. in trecut tipografii
utilizati matrite ~i caractere gravate pe care le
aranjati individual, liter~ cti liter~, pentru a
forma randuri ~i pagini de text. Tip~rirea cti
metal cald era metoda de tip~rire cel mai des
utilizat~ pan~ prin anii '60, cand s-a Inloctiit,
aproape In totalitate cti foto-tip~rirea. Acest
procedeti realizeaz~ imagini ale literelor sati
de patru ori pe deasupra imaginii, la:sand un
anumit timp Intre trecerile succesive necesar
pentru a perl1lite ca ceara sa: se ra:ceasca:.
Imprimantele cu sublimarea culorii sunt In
fruntea tehnologiilor imprima:rii color.
Produsul finit pare a fi continuu, ca o foto-
grafie. Imaginea este compusa: din puncte
colorate, ca cele create prin transfer termic
Insa: cele create prin sublimarea culorii sunt ca
ni~te puncte care au difuzat unul In altul.
Rezultatul este o imagine lucioasa: avand
culori foarte intense. Imprimantele cu subli-
marea culorii sunt foarte scumpe ~i de obicei
editurile mici sau firmele de design grafic
apeleaza: la serviciile unor firme specializate
pentru a-~i realiza lucra:rile colorate.
Pa~ii de baza in tiparire
in final, programele de paginatie pot pro-
119
TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA
O Genera~ia viitoare de DTP va utiliza pe
scara larga mijloace de stocare a informa~iilor
mai puternice ~i mai portabile, ca de exemplu
compact discurile sau diferite benzi.
create cu ajutorul limbajului Acrobat, pot sa
apeleze programe gratuite de citire de pe
Internet. La mijlocul anilor '90 tehnoreactarea
computerizata s-a dezvoltat Intr-o asemenea
masura Inc3-t a Inceput sa includa pagini vir-
tuale ale Word-wide Web. Din ce in ce mai
multe publicatii traditionale apar ca site-uri pe
Web, dar orice persoana conectata la Internet
~i care are c3-teva cuno~tinte de programare
poate sa-~i creeze propriile pagini de Web.
Hot java
Spre deosebire de media publicatiilor de
dinainte, Webul este un instrument interactiv:
paginile pot contine butoane ~i optiuni prin
care cititorii pot introduce propriile lor infor-
matii sail sa faca optiuni. Extensiile tehnolo-
~ giei Web, cum ar fi Virtual Reality Markup
~ Language (VRML), ceea ce s-ar putea traduce
~ ca "Limbaj de reper al realitatii virtuale", au
~ creat deja posibilitati de prezentare a unor
, publicatii tridimensionale interactive, prin
I intermediul Webului. Ar putea fi mentionata,
i de exemplu, tehnologia browser a Webului
lui Sun Microsystem, HotJava. Realizat In anul
1995, Hot]ava se bazeaza In principal pe lim-
bajul de programare JA V A, pe care editorii
Webului 11 pot utiliza pentru a defini continu-
tul interactiv al paginilor Web. Hot]ava per-
mite utilizarea unor programe de computer,
independente de aparat, in prelucrarea docu-
mentelor, astfel inc3-t computerele devin mai
inteligente ~i chiar mai interactive. Cu toate ca
In anu11996, hypertextul prelucrat cu Hot]ava
se afla inc~ intr-un stadiu incipient de dez-
voltare, se pare c~ p3-n~ la sf3-r~itul acestui
secol, el va deveni un lucru absolut obi~nuit
in tehnologia tehnoredact~rii computerizate.
pe un film sau pe o hartie
foto-sensibil~.
Foto-tipirirea
Majoritatea ma~inilor care lucreaz~ prin foto-
tip~rire Inmagazineaz~ informatiile despre
designul caracterelor Intr-o memorie a com-
puterului. Textul care urmeaz~ a se culege
este ~i el, la randul lui stocat In memoria
computerului dup~ ce a fost dactilografiat pe
tastatur~. Acest computer este conectat la
ma~ina de foto-tip~rire, care de obicei contine
un laser. Unitatea va folosi informattile stoca-
te In calculator ~i va transmite impulsuri lumi-
noase pe hartia sau pe filmul foto-sensibil.
Hartia sau filmul vor servi ulterior pentru a
preg~ti pl~cile de imprimare. Multe ma~ini din
aceast~ gam~ au posibilitatea de a culege atat
textul cat ~i ilustratiile. Acestea sunt deseori
denumite culeg~toare de foto-imagini.
Diferenta esential~ dintre sistemele de
foto-tip~rire din anti '60 ~i a sistemelor DTP
care au ap~rut dup~ 30 de ani, const(} In tre-
cerea de la un sistem brevetat, ~i deci foarte
scump -cum ar fi de exemplu un terminal
Linotype conectat la o ma~in~ Linotronic uti-
lizand fonturile Linotype -la un a~a numit sis-
tern "deschis". Un asemenea sistem face posi-
bil ca orice computer, cum ar fi un Macintosh
sau un IBM compatibil -cu o memorie sufi-
cient de mare -s~ ruleze softul DTP produs
de o a treia firm~. Faptul c~ toate programele
DTP utilizeaz~ limbajul PostScript face ca
orice computer care ruleaz~ pachetul DTP s~
poat~ comunica cu orice unitate de ie~ire care
include un RIP. Prin urmare, un fi~ier de do-
cumente creat pe un computer Macintosh
poate fi tip~rit pe orice unitate de ie~ire, de la
imprimant~ cu laser pan~ la o pres~ digital~.
DTP electronic
Un aspect nou al tehnorect~rii computerizate
11 reprezint~ tehnoredactarea electronic~; pro-
ducerea de documente care sunt astfel conce-
pute lncat s~ poat~ fi doar vizualizate pe un
ecran, f~~ a fi tip~rite. Aceste documente
electronice -cum ar fi de exemplu enciclo-
pediile digitale -sunt distribuite adeseori pe
discuri CD-ROM, sau pur ~i simplu prin rete-
lele de calculatoare. Acrobat, realizat de
Adobe Systems, reprezint~ pachetul de tehno-
redactare electronic~ de varf. Persoanele care
vor s~ citeasc~, s~ pun~ lntreb~ri pentru a-~i
l~muri anumite chestiuni, sau care vor pur ~i
simplu s~ tip~re~sc~ documentele electronice
?;-
~
.0
::J
O
O
.0:
"-
f!
c
QI
O
V'
O Lucrand in World-wide Web, un mediu in
care tot materialul este disponibil electronic ~i
nu sub forma tiparita. Dar paginile pot ti in-
teractive ~i ofera posibila~i de alegere variate.
120