PSIHOLOGIA DEZVOLTARII

Prof. Dr. Doina Cosman

Catedra de Psihologie Clinic si de Sntate
Mintal
UMF CLUJ

Ataamentul

Nevoia de ataament
face parte dintre nevoile de baz ale fiinei umane
este nnscut
are drept scop supravieuirea.

John Bowlby: ataamentul este o clas de

comportamente sociale cu o funcie specific proprie,
care au ca scop meninerea proximitii cu o alt fiin
considerat mai puternic i n msur s protejeze.

n primul an de via, un copil, prin eperienele timpurii

cu antura!ul "mama#, dezvolt o reprezentare mental a
sinelui i a fi$urilor de ataament care rm%n destul de
stabile n timp.

n etapele urmtoare, reprezentarea ataamentului de

ctre copilul mic devine fundamentul dezvoltrii
personalitii sale.

ta!ament"l

&odelele internalizate de reprezentare a sinelui i

a celorlali au scopul de a or$aniza i procesa
informaii referitoare la ataament i a planifica
aciunile viitoare.

'nteraciunea $enotipului cu factorii de mediu

"stimuli, persoana de referin i nia de protecie)
duce la formarea matricei primare de ataament.

(azat pe modelele internalizate de reprezentare a

ataamentului, copilul mic i mai t%rziu,
precolarul, colarul, adolescentul i adultul,
dezvolt epectane despre sine i alii ca fiind
dorit sau nedorit, demn de n$ri!iri i protecie din
partea altora, disponibili sau indisponibili spre a i)o
oferi.

*ormarea ataamentului

Nia securizant + ataament si$ur

asi$urarea unui spaiu n care nivelul de stres perceput de
copil permite o eplorare stimulativ, cu stimuli pozitivi,
interesani pentru constituirea unei matrici de ataament si$ur
prin repetri i eperiene succesive, se structureaz sc,eme
comportamentale, care asi$ur formarea unui sistem coerent,
cu semnificaii clare pentru partenerii n aciune, $ener%nd la
copil un tip de ataament sigur.

Absena niei securizante + ataament

nesi$ur-dezor$anizat
absena fizic a persoanei care acord n$ri!iri
incoerena i inconsistena stimulilor,
impredictibilitatea stimulilor
oscilaiile de intensitate imprevizibile ale stimulilor
brusc,eea manipulrilor sau absena oricrei atin$eri
Se creeaz un haos n interpretri care
nu las loc sistematizrilor i
decodrilor necesare i ca urmare vor
conduce la formarea unei matrici de
ataament nesigur sau dezorganizat.

.ipuri de ataament la copil

&ar/ Ains0ort,, descrie urmtoarele tipuri

de ataament la copil:

Ataament si$ur

Ataament nesi$ur

Anios)evitant

Anios)rezistent

Ambivalent

Ataament dezor$anizat

.ipuri de ataament la copil

Copilul ataat sigur poate fi:

suprat c%nd mama pleac ls%ndu)l n acest loc strin, dar la
ntoarcerea mamei caut proimitatea ei i accept confortul care i
se ofer
puin afectat de plecarea mamei, dar la revenire i adreseaz un
z%mbet sau i caut privirea i se las m%n$%iat.

Copilul cu ataament nesigur

anxios-evitant este nesi$ur n eplorare, se desprinde $reu de
mam, este rezervat i timid, la plecarea mamei se calmeaz
$reu, dup rent%lnire, dei se las luat n brae, pstreaz o mic
barier "fie o m%n, un cot# ntre corpul mamei i al su fiind
vi$ilent, conform eperienelor anterioare.
anxios-rezistent pare ,iper1inetic, nu eploreaz mediul sau o
face inconstant, la plecarea mamei, este inconsolabil, iar la
ntoarcerea ei nu se las luat n brae ci se zbate, se lovete
ncerc%nd 2s scape3, fu$e departe, este rezistent la consolare
dorind printr)o astfel de strate$ie s transmit toat nefericirea
acumulat, de team c nu este neles corect n ncercrile lui de
a face fa stresului.
ambivalent este anios dup desprirea de mam4 este afectat
n timpul separrii4 ambivalent, c%nd caut i evit simultan
contactul cu mama.

.ipuri de ataament la copil

Copilul cu ataament dezorganizat:

5ploreaz mediul ,aotic, fr scop.

6a plecarea mamei, se las consolat de persoane

strine, prezint un comportament adeziv sau indiferent,
at%t fa de strini, c%t i fa de printe, nu pare s
diferenieze persoanele familiare de cele strine sau
pare indiferent fa de tot sau toate.

Aceti copii se pare c au o istorie n care nu s)au putut

ataa de nici un adult semnificativ, fie prin absena fizic
a acestuia, fie c nu era disponibil "boal, alcoolism,
depresie#, eist%nd pentru aceti copii un risc etrem de
nalt pentru psi,opatolo$ie, n principal tulburri de
personalitate.

(eneficiile ataamentului si$ur

Ataamentul si$ur reflect ncrederea pe care copiii o au n

relaiile cu persoanele de n$ri!ire. 7opiii acetia vor profita
la maimum de oportunitile din via, vor fi apreciai de
cole$i, vor avea capaciti de lider i abiliti sociale, i vor
fi mai ncreztori n ei dec%t ali copii.

Ataamentul si$ur asi$ur persoanei posibilitatea de a)i

defini limitele propriei stri de confort afectiv, a le face
cunoscute celor din !ur, a cuta meninerea n aceste limite
acceptabile a propriei fiine ceea ce nseamn a avea
2bariere sntoase3 care pot funciona ca baz pentru
le$turi sntoase, stare de ec,ilibru cu propria persoan
i cu ceilali.

.

8epercursiunile ataamentului nesi$ur

7opiii cu ataament anios)evitant, anios)rezistent i

dezor$anizat se ndreapt spre un drum plin de probleme
i conflicte n relaiile cu ceilali.

&odelele internalizate de reprezentare ale relaiilor timpurii

prefi$ureaz modul n care individul interacioneaz cu
lumea "9roufe, 7arlson, 6ev/:5$eland, ;<<<#.

7opiii cu ataament anios)evitant vor fi mai dependeni,

cei cu ataament anios)rezistent vor fi cei mai dificili
prieteni, cu manifestri rutcioase i manipulatorii.

7opii cu ataament dezor$anizat vor fi narcisici i

incompeteni, dificil de neles din punct de vedere social
"candidai la o patolo$ie de tip tulburare de personalitate
borderline# "9roufe, =>>>#.

#$rsta !colar medie
7onform teoriei psi,analitice, copilul de v%rsta colara
mica si medie, se $sete n perioada de laten a
dezvoltrii personalitii.
7a o consecin a acestui stadiu, copilul prefer s se
identifice cu printele de acelai se cu el, dorind sa
adopte rolul si modelul acestuia. 7oncentrarea copilului
pe !ocul de rol i ac,iziia de rol n propria familie duce la
crearea a doua trsturi distincte i opuse in
personalitatea acestuia.
?upa modelul n care copilul i ndeplinete
sarcina ac,iziionarii competenelor specifice v%rstelor,
vom putea observa un final pozitiv al copilariei cu
trecerea entuziasta ctre noi eperiene sau, dimpotriva,
un final ne$ativ al copilariei ce ncarc persoana cu
sentimentul insatisfaciei i eecului, copilul intrand
nepre$atit n criza pubertar.

P%&F'LUL D&L(SC()*ULU'
Adolescena este un stadiu unic i distinct al dezvoltrii, care are o
mare importan pentru nele$erea intre$ului comportament uman.
@avi$,urst descrie principalele obiective care stau n faa
adolescentului:
) Ac,iziionarea unui tip specific de interaciuni cu cei de aceeasi
varsta si de ambele see
) Ac,iziionarea rolului de masculinitate, respectiv de feminitate
) Acceptarea propriei sc,eme corporale
) Ac,iziionarea independenei emotionale fa de prini sau ali
aduli
) Are$tirea pentru cstorie i viaa de familie
) Are$tirea pentru autontreinerea economic
) Ac,iziionarea unui sistem de valori i a unui sistem etic ca un $,id
pentru comportament

P%&F'LUL B'&L&+'C L D&L(SC()*ULU'
B599566 :colab cred ca influentele biolo$ice sunt determinantele
principale ale dezvoltarii adolescentilor, puternica sc,imbare a aspectuluiu
morfolo$ic va influenta atat comportamentul cat si trairile interioare ale
adolescentului.
6a fata semnele de impre$nare estro$enica au drept consecinta nu doar
aparitia caracterelor seuale secundare dar $enereaza si trairi
psi,olo$ice le$ate de noile senzatii care apar in diferitele parti ale
corpului, in special in zonele considerate ero$ene. Aparitia ciclului
marc,eaza in mod evident intrarea in randul feminitatii si ii traseaza
mental destinul si datoria de viitoare mama. ?iferentierea seuala creaza
probleme in ceea ce priveste perceptia corporala. Adolescenta este
etrem de sensibila la aspectul estetic al corpului sau, fie ne$and
feminitatea aparuta din senin, fie dorindi sa)si devanseze varsta
cronolo$ica.
.ransformarile corporale la baiat debuteaza inca din pubertate atat prin
cresterea in inaltime, cat si prin dezvoltarea or$anelor $enitale.
&odificarile acestei re$iuni, insotite de aparitia pilozitatii corporale, in
special pubiene, sunt un motiv de crestere a stimei de sine. 'n momentul
in care vreunul din criteriile morfolo$ice nu urmeaza calea normala de
dezvoltare, adolescentul se nelinisteste si dezvolta sentimente de
inferioritate.

P%&F'LUL S&C'L L D&L(SC()*ULU'
9tudiile lui &alino0s1i, 7ardiner si 6inton arata ca adolescenta este
cu atat mai lun$a si mai conflictuala cu cat societatea este mai
complea.
'n $eneral, antropolo$ii fac o corelatie intre perioada tulbure a
adolescentei si modelele sociale neclare, datorate unei societati in
continua sc,imbare. Brupul adultilor dintr)o societate de tip
industrial al se dovedeste din ce in ce mai incapabil s propun
propriilor copii o serie de modele si un sistem de valori peda$o$ice,
profesionale si morale care sa tina cont de sc,imbarile permanente
ale prezentului.
Anomia sociala creaza adolescentului necesitatea confruntarii cu
re$ulile sistemului actual. ?ependenta economica a adolescentului
fata de adult , restran$e capacitatea tinerilor de a patrunde in viata
sociala, prelun$ind astfel anii adolescentei.
Bruparea adolescentilor in 2$asti3 constituie un afront adus ierar,iei
sociale in care tinerilor nu le este inca permis accesul. Brupul este
pentru adolescent mi!locul prin care acesta isi $aseste identificarea,
protectia, ealtarea, simtul puterii sau c,iar !ocul de rol social.
7onformismul de $rup poate sa)l arunce pe adolescent pe niste cai
aberante si sa adopte comportamente a$resive, consum de dro$uri,
etc.

S**US D( 'D()*'**(
?C(AN?'85A
'?5N.'.A.''
*C876D?585A
&C8A.C8'D6
?'*DE'A
'?5N.'.A.'
'
A5875AD. 7A A8C(65&AF
"78'EA#
?A
ND
85EC6GA85
9AD
A9D&A85F
?A
ND

P%&F'LUL DUL*ULU'

?ecada anilor =H)IJ este cea a varstei de adult tanar.

?ezvoltarea personalitatii continua si in afaza de adult
tanar. 5ste perioada inceputurilor marilor cicluri ale vietii.
7asatoria, constituirea unui camin, aparitia copiilor in
noua familie, $asirea unei sli!be si$ure sau, c,iar mai
mult, realizarea profesionala, sunt pasii prescrisi prin
traditie pentru inte$rarea individului in societate.

'ntre IH)K> ani oamenii sunt dintr)o data confruntati cu

faptul ca, probabil, !umatate din viata s)a dus. Aana in
acel moment nu au fost foarte in$ri!orati in privinta
viitorului, fiind mereu preocupati cu munca, obli$atiile de
familie. ?intr)o data, persoana realizeaza ca timpul
nueste nelimitat.

?upa J> ani apare frica de imbatranire.37riza3varstei

medii poate afecta pe oricine. Dneori aceste persoane
divorteaza, isi sc,imba meseria, se apuca de baut sau
de !ocuri de noroc.

Dna din realitatile ma!ore ale batranetei

este scaderea potentialului biolo$ic.
9cadera acuitatii vizuale si-sau auditive
este urmata de scaderea indraznelii sau a
vointei de a ramane un membru activ al
$rupului din care face parte. ?iminuarea
auzului se poate complica cu aparitia unui
delir paranoid, care il transforma pe cel in
cauza intr)o persoana suspicioasa si
morocanoasa, $ata oricand sa
interpreteze discutiile celor din !ur ca fiind
deni$rari la adresa propriei persoane.
P%&F'LUL #%S*(' '''

P%&F'LUL #%S*(' '''
7a o caracteristica a sc,imbarii in personalitate, se remarca
deplasarea interesului de la evenimentele si activitatile eterne in
spre trairile sufletesti si spirituale. ?upa o viata traita in ritm frenetic
si obositor, la batranete persoana cauta sa)si $aseasca intelesul
adanc si ultim al vietii. 5ste timpul inventarierii succeselor sau
esecurilor unei intre$i vieti, al remuscarilor sau al bucuriilor
molcome. 9c,imbarea se mai inre$istreaza si in modificarea
mecanismelor de copin$, care au ca scop final realizarea unui
ec,ilibru ener$etic, adica prezervarea fortelor si ener$iilor pe
parcursul oricarei activitati.
'n concluzie: perioada de batranete care incepe in !urul varstei de
KH ani si continua pana la moarte, poate fi pentru unii o perioada
plina de satisfactii, traita prin prisma inte$ritatii 5ului, sau,
dimpotriva, o perioada de insatisfactie, disperare, remuscare sau
dez$ust.

S*D''L( %*'&)M()*ULU' M&%L
)'#(LUL ', M&%L'**( P%(C&)#()*'&)L
S*D'UL -. Crientarea pe baza pedepsei "supunerea la re$uli
pentru evitarea pedepsei#
S*D'UL .. Crientarea pe baza recompensei "7onformare la
re$ula pentru casti$area recompensei, pentru returnarea favorului#
)'#(LUL '', M&%L'**( C&)#()*'&)L
S*D'UL /. Crientare pe baza modelului omului bun "7onformism
in vederea evitarii dezaprobarii de catre ceilalti#
S*D'UL 0. Crientare pe baza autoritatii "Afirmarea acordului cu
le$ile si re$ulile sociale pentru a evita cenzura autoritatilor si
sentimentele de vinovatie date de 2neindeplinirea datoriei3#
)'#(LUL ''', M&%L'**( P&S*C&)#()*'&)L
S*D'UL 1. Crientare pe baza de contact social "B,idarea
actiunilor prin intermediul principiilor comune, a caror esenta detine
acordul ma!oritatii4 sustinerea unor principii care sa aduca respectul
celorlalti si prin aceasta, acordul de sine#
S*D'UL 2. Crientare pe baza principiilor i idealurilor etice
"B,idarea actiunilor prin intermediul principiilor etice proprii tip
dreptate, e$alitate, etc#