Moara cu noroc

Ioan slavici
Nuvela psihologica
Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela, adica o specie epica in proza, cu o constructive riguroasa, un
fir narativ central, personajele relative putine pun in evidenta evolutia personajului principal, complec, puternic
individualizat.
Nuvela apartine realismului clasic prin tema,importanta acordata baanului,veridicitatea intamplarilor,
verosimilitatea intrigii si a persoajelor,obiectivitatea perspective narative, personaje tipice,repere spatio-temporale
precise, dialogul viu, authentic, sobrietatea stilului cenusiu, concis, fara podoabe, analiza psihologica realizata prin
utilizarea modalitatilor de caracterizare a personajului si de investigare psihologica.
Tema sustine caracterul realista,dar sip e cel psihologic al nevelei: efectele nefaste si dezumanizante ale
dorintei de inavutire, in contetual societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al !I! lea. "in perspectiva sociala,
nuvela prezinta incercarea lui #hita de a-si schimba statutul social, dar asta pentru a se confrunta cu personajul
antagonist, $ica Samadaul % conflict eterior&. "in perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de
#hita care este sfasiat de dorinte puternice, dar contradictorii: sa ramana alaturi de $ica si sa se imbogateasc sau sa
ramana un om cinstit. 'stfel, conflictul nuvelei este comple,de natura sociala, psihologica si morala.
In nuvela realista se observa tendinta de obiectivare a perspective narative, impersonalitatea naratorului,
naratiunea la persoana a III-a. (e langa perspectiva obiectiva a naratorului omniscient, intervine tehnica punctului de
vedere in interventiile simetrice ale batranei, personaj episodic, dar care eprima cu moralitatea varstei, mesajul
moralizator sl nuvelei. (rin intentia moralizatoare, dar si prin constructia simetrica,circular,nuvela este realist-clasica.
Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales,carciuma numita Moara cu noroc, inseamna in fapt
Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, datorita nelegiuirilor si crimelor ce au loc aici.
'ctiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere temporalecu valoare religioasa : de la
Sfantul #heorghe pana la (aste.
'lcatuita din )* capitole, nuvela are un subiect concentrate, cu deschideri bogate, o structura narativa
complicate si un ritm epic neomogen,cu modificari ale timpului povestirii. Inlantuite temporal si causal, faptele sunt
credibile, verosimile. +fectul asupra cititorului este de veridicitate si obiectivitate.
(receptul moral rostit de mama-soacra la inceputul nuvelei reflecta intelepciunea batraneasca, valorile
traditionale, in opozitie cu dorinta de bunastare materiala a ginerelui #hita.
,arciuma Moara cu noroc este asezata la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata de
pustietati intunescoase. In epozitiune, descrierea drumului care duce la Moara cu noroc, realizata in maniera
realista, prin tehnica detaliului semnificativ si a locului in care se afla carciuma, reda un peisaj, un cadru obiectiv al
actiunii. Simetri incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului. Simbolistica initiala a drumului se
completeaza,in final, cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc - 'poi ea lua
copiii si pleca mai departe..
Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele confruntarii dintre protagonistul #hita si antagonistul $ica.
'paritia lui $ica Samadaul,seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei si constituie
intriga. $ica este individualizat printr-un portret realizat in mod direct de narrator, in maniera realista, prin utilizarea
tehnicii detaliului, notarea amanuntului semnificativ - $ica, un om ca de treizeci si sase de ani,inalt, uscativ si supt la
fata,cu mustata lunga, cu ochii mici si versi si cu sprancenele dese impreunate la mijloc.. $ica are un orgoliu de
stapan si isi impune inca de la inceput regulile. 'na intuieste ca $ica este un - om rau si primejdios. si il avertizeaza
pe #hita.
,u toate ca isi da seama de pericol, #hita nu se poate sustrage influentei malefice pe care $ica o eercita
asupra lui. In sufletul carciumarului se declanseaza conflictul interior intre dorinta de a ramane un om cinstit si
tentatia de a se imbogati alaturi de $ica.
"esfasurarea actiunii se concentreaza in jurul instrainarii carciumarului fata de familie, analizat cu maiestrie
de Slavici. "evine mohorat,violent, are gesture brutale, ajunge sa regret ca are familie si copii. (rin intermediul
monologului interior sunt redate framantarile personajului - +i/ ,e sa-mi fac0... 'sa m-a lasat "umnezeu/... ,e sa-mi
fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea0 Nici cocosul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare..
"ornic sa faca avere,#hita se indeparteaza de 'na si devine treptat complicele lui $ica la diverse nelegiuiri :
jefurirea arendasului, uciderea unei femei si a unui copil.
(unctul culminant al nuvelei corespunde cu momentul in care #hita ajunge pe ultima treapta a degradarii
morale. "ispus sa faca orice pentru a se razbuna,#hita isi arunca sotia in bratele lui $ica. "ezgustata de lasitatea
sotului care se instrainase de ea si de familie,'na I se daruieste lui $ica. ,and se intoarce si realizeaza acest
lucru,#hita o ucide pe 'na, iar el la randul lui este ucis de 1adut, din ordinal lui $ica.
"eznodamantul este tragic. 2n incendiu provocat de oamenii lui $ica mestuie carciuma Moara cu nroc.
(entru a nu cadea viu in mainile lui (intea,$ica se sinucide izbindu-se cu capul de copac. Nuvela are un final
moralizator, fiindca - sanctionarea drastica a protagonistilor este pe masura faptelor savarsite. 3 (ompilui Marcea.
Sigurele pesonaje care supravietuiesc sunte batrana si copiii.
In nuvela, accentual nu cade pe actul povestirii, ci pe compleitatea pesonajelor, conferita de - acel amestec
de bine si de rau ce se afla la oamenii adevarati - -#eorge ,alinescu.
Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-si dezvaluie trasaturile in momente de incordare,consemnanadu-le
gesturile, limbajul, prezentand relatiile dintre ei % caracterizarea indirecta&. "e asemenea, realizeaza portrete
suggestive % caracterizarea directa& : detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social. Sunt utilizate si
mijloacele de investigatie psihologica precum monolgul interior adresat, stilul indirect liber, notatia gesticii ,a mimicii si
a tonului vocii.
Modurile e epunere indeplinesc I serie de functii epice in discursul narativ. "escrierea initiala are, pe langa
rolul obisnuit de fiare a coordonatelor spatiale si temporale, functie simbolica si de anticipare. Naratiunea obiectiva
isi realizeaza funtia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. "ialogul contribuie la
caracterizarea indirecta a personajelor si sustine veridicitatea realtiilor dintre personaje.
$imbajul naratorului si a personajelor valorifica aceeasi register stilistice : limbajul
regional,ardelenesc,limbajul popular, oralitatea.
4pera Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela, deoarece are ca trasaturi oglindirea vietii soviale si a
vietii de familie in satul transilvanean de la sfarsitul secolului al !I!- lea, importanta acordata banului, crearea de
personaje tipice, modalitatile de constructive si de investigare psihologica a pesonajelor, descrierile detaliate,
sobrietatea stilului,veridicitatea.