CUPRINS

1. Analiza temei de proiectare

1.1 Reprezentarea simplificata si identificarea partilor componente ale
masinii de gaurit
1.2 Miscari executate de masina de gurit
1. Suprafete prelucrate
1.! Scule utilizate
2. Calculul cinematic al cutiei de "iteze
2.1 Calculul numarului treptelor de turatii . Calculul raportului de reglare
2.2 Alegerea turatiilor normalizate
2. Studiul ecuatiei structurale # a retelelor structurale si alegerea retelei
structurale optime
2.! Constructia diagramei structurale a cutiei de "iteze
2.$ Calculul rapoartelor de transmitere
2.% Reprezentarea sc&emei cinematice a cutiei de "iteze
2.' Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate
2.( Calculul a)aterilor turatiilor de la "alorile standardizate
Cap.1 Analiza temei de proiectare
*ema de proiect pre"ede proiectarea cutiei de "iteze a unei masini de gaurit in
conditiile in care+
, actionarea se face cu motor asincron trifazat cu rotor -n scurt circuit cu
urm.toarele caracteristici+
, turatia minim.+ n
min
/ 112rot0min
, turatia maxim.+ n
max
/ '11 rot0min
, ratia+ 2/ 1#2$
, turatia ar)orelui principal+ n/ '$1 rot0min.
Masina 3 unealt. este o masin. de lucru destinat. gener.rii suprafetelor
pieselor prin procesul de asc&iere -n anumite conditii de precizie dimensional.#
calitate a suprafetei si producti"itate
Miscarea relati"a dintre scula si piesa # ca forma si "iteza# este determinata
pe de o parte de cinematica generarii suprafetelor piesei# iar pe de alta parte de
procesul te&nologic al asc&ierii.
Motorul care actioneaza masina,unealta este un motor electric care
furnizeaza o miscare de rotatie cu turatia masurata in rot0min .
Mecanismele care sunt interpuse intre motorul electric si organul care
asigura miscarea piesei sau a sculei au scopul de a transmite si transforma
miscarea de rotatie a motorului intr,o miscare cu caracteristici corespunzatoare
procesului de generare prin asc&iere a suprafetelor pieselor.
*otalitatea acestor mecanisme formeaza un lant cinematic al carui scop este
)ine determinat prin caracteristicile miscarii de la capatul de iesire si
caracteristicile miscarii de la capatul de intrare a lantului cinematic
4in punctul de "edere al modului in care se poate regla raportul de transfer al
mecanismului de reglare al lantului cinematic principal # mecanismele se impart
in doua grupe + cu reglare discontinua5in trepte6 si cu reglare continua.
4in grupa cu reglare discontinua fac parte cutiile de "iteze#rotile de sc&im)
si transmisiile prin conuri drepte iar din a doua grupa "ariatorii
mecanici#&idraulici si electrici.
Mecanismele cu reglare discontinua asigura rapoarte de transfer discrete#
dispuse in serie geometrica.Reglarea in trepte a rapoartelor de transfer # determina
un domeniu de "iteze de asc&iere discontinuu# ceea ce face ca in ma7oritatea
cazurilor sa nu fie posi)ila o)tinerea unei "iteze reale de asc&iere #
corespunzatoare "itezei te&nologice de asc&iere prescrisa de procesul de asc&iere#
ci o "iteze reala mai mare sau mai mica decat cea te&nologica
1.1 Reprezentarea simplificata si identificarea partilor componente
Masinile de gaurit sunt destinate prelucrarii gaurilor in semifa)ricate# cu
a7utorul )urg&ielor# prrecum si prelucrarii prin lamare # adancire #alezare# filetare
etc. a gaurilor existente.Acestea pot fi portati"e sau fixe.
Masinile de gaurit portati"e sunt destinate prelucrarii gaurilor de diametre
mici# in piese metalice de dimensiuni mari sau pentru lucrari de confectii si
mentenanta in di"erse domenii.
Masinile de gaurit fixe pot fi "erticale# radiale# multiax# orizontale#in
coordonate .
Masinile de gaurit verticale cele mai folosite sunt cele de masa# cu coloana
si cu montant.
In figura 1 este prezentata sc&ema de principiu a masinii de gaurit de masa #
masina care are o constructie simpla si poate executa gauri de pana la 1%mm .
8ig. 1
1,masa 9 2,coloana9 ,corpul masinii9 !,electromotor9 $,con in trepte9 %,
ar)ore principal9 ',maneta pentru realizarea a"ansurilor9 (,maneta pentru
deplasarea "erticala a corpului masinii9 :,maneta de )locare9 11,roata pentru
deplasarea motorului si intinderea curelei trapezoidale
Masinile de gaurit cu coloana 5fig.2 a6 sunt destinate prelucrarii gaurilor cu
diametrul pana la !1mm# la piese de greutati si dimensiuni mici si mi7locii.
Masinile de gaurit cu montant 5fig.2)6 pot prelucra gauri de diametre
mari52$...(1mm6# la piese de greutati si dimensiuni mi7locii si mari# fiind mai
ro)uste decat cele cu coloana.
;a toate masinile cu coloana sau montant se intalnesc aceleasi elemente
constructi"e# care insa au forme diferite# adapta)ile la constructia generala a
masinii
8ig. 2
1,placa de )aza9 2,coloana9 ,montant9 !,mecanism deplasare consola9$,
dispoziti" de )locare consola9 %,consola9 ',masa9 (,cap de gaurit9 :,
dispoziti" )locarecap de gaurit9 11,mecanism pentru deplasarea capului de
gaurit911,cutia de "iteze9 12,cutia de a"ansuri9 1,mecanism pentru a"ansul
pinolei9 1!,pinola9 1$,ar)ore principal91%,motor electric
Masinile de gaurit radiale5fig.6 se folosesc la executarea si prelucrarea
gaurilor in piese de dimensiuni mari si grele# a caror mane"rare si fixare este
dificila.Ar)orele principal al acestor masini se poate deplasa intr,o anumita zona
de lucru pe toate directiile# orizontale sau "erticale# putand executa sau prelucra
di"erse gauri pe un semifa)ricat asezat direct pe placa de )aza sau pe masa
masinii.Caracteristic acestor masini este miscarea radiala a capului de gaurit in
lungul unui )rat # care se poate roti in 7urul unei coloane si deplasa "ertical.Capul
de lucru contine cutia de "iteze si cutia de a"ansuri# fiind similar cu cele ale
masinilor de gaurit "erticale.
8ig.
1,placa de )aza9 2,coloana9 ,masa9 !,piesa9 $,manson9 %,suru)9 ',)rat9 (,cap
de gaurit9 :,ar)ore principal9 11,dispoziti" de prins scula9 11,scula9 12,
g&ida7e
1.2 Miscari executate de masina unealta
Miscarea principala de asc&iere este miscarea de rotatie si este executata de
scula.Miscarea de a"ans se executa axial. Scula este montata in ar)orele principal
al masinii prin intermediul conului Morse sau a altor dispoziti"e.Aceasta
transmite momentul necesar gauririi# alezarii# filetarii#etc# si forta necesara
prelucrarii.
Marimea caracteristica a masinilor de gaurit este diametrul maxim al gaurii
care se poate prelucra in plin cu un )urg&iu elicoidal intr,un semifa)ricat din otel
cu rezistenta la rupere
2
'1 %1
mm
daN
r
=
Cutia de "iteze care "a fi proiectata este o cutie pentru masina de gaurit
"erticala cu coloana din fig.2 a .
Aceasta masina este destinata prelucrarilor de gaurire# adancire# largire#
alezare si filetare. In acest scop ea este dotata cu o cinematica corespunzatoare a
"itezelor de asc&iere# a a"ansurilor si cu dispoziti"ele necesare. Masina poate fi
utilizata atat pentru prelucrari cu a"ans mecanic cat si pentru a"ans manual.
<arietatea dimensiunilor pieselor prelucrate este asigurata prin realizarea unei
mese deplasa)ile pe "erticala precum si prin posi)ilitatea deplasarii "erticale# pe
cale manuala a cutiei de "iteze pe coloana.
Parametrii caracteristici principali ai masinilor de gaurit sunt+
, diametrul maxim de gaurire din plin cu )urg&iu elicoidal in semifa)ricat
de otel cu rezistenta la tractiune %1 3 '1 dan0mm
2
9
, lungimea maxima a cursei ar)orelui principal al masinii9
, distanta dintre ar)orele principal si g&ida7ele montantului sau coloanei9
, diametrul mesei de patrundere al semifa)icatului9
, puterea motorului de antrenare principal de autonomie P/1#124
1#$
=># in
care 4 este diametrul )urg&iului9
, turatiile ar)orelui principal+
[ ] min 0
1111
max
min
rot
V
D
n

=

[ ] min 0
1111
min
max
rot
V
D
n

=

In figura ! a#) sunt prezentate )urg&iul elicoidal5fig.! a6 si )urg&iul
lat5fig.! )6 folosite in operatia de gaurire5)urg&iere6
Se disting doua miscari+ miscarea de asc&iere de rotatie I5n6 si miscarea de
a"ans II5s6 in lungul axei )urg&iului.
In cazul masinii de gaurit cu coloana masa ' fixata pe consola % se
deplaseaza pe "erticala# prin actionare manuala# cu a7utorul mecanismului !#
compus din roata dintata si cremaliera . Capul de gaurit ( se deplaseaza si el pe
"erticala cu a7utorul unui mecanism 11 actionat mecanic de la motorul 1' sau
manual cu a7utorul unei mani"ele.
1. Suprafete prelucrate
Spre deose)ire de alte prelucrari care folosesc scule profilate# masinile de
gaurit folosesc scule dimensionale ce transmit dimensiunea lor suprafetei
prelucrate.
Prelucrarea suprafetelor interioare se executa in conditii mult mai grele decat
prelucrarea suprafetelor exterioare# deoarece sculele au o rigiditate relati"
scazuta # conducerea sculei se face dificil# nu se poate o)ser"a cum lucreaza scula
pentru a controla prelucrarea# eliminarea asc&iilor si a caldurii se face mai greu.
1.! Scule utilizate
Gaurirea este operatia de prelucrare prin asc&iere realizata cu a7utorul unei
scule numita )urg&iu5cu diametrul maxim de (1mm6# in scopul realizarii unei
gauri in materialul plin.
In functie de constructia lor )urg&iele pot fi clasificate in +
elicoidale5spirale6# late5plate6 si speciale.
In figura % sunt prezentate partile componente ale )urg&ielor elicoidale .
fig. %
In fig. ' sunt prezentate )urg&ie speciale care sunt destinate executarii
gaurilor de di"erse forme# adanci sau cu diametre mari .
8ig. '
Largirea,procedeu de prelucrare a gaurilor care au fost o)tinute in preala)il
prin turnare# for7are# matritare# si mai rar prin gaurire# in scopul maririi
diametrului acestora.Aceasta operatie se poate executa cu )urg&ie spirale# pentru
aleza7ele o)tinute prin gaurire# cu largitoare 5fig. (6 sau prin strun7ire interioara.
8ig. (
Adancirea,procedeu de prelucrare a unor gauri cilindrice sau conice# la
extremitatea altei gauri cu diametru mai mic# fata de care acestea sunt
coaxiale.Prelucrarea se executa cu adancitoare cilindrice sau conice# cu mai multi
dinti.
8ig.:
Lamarea,operatia de prelucrare prin asc&iere a suprafetelor frontale plane ale
aleza7elor# cu a7utorul sculelor de lamat# care se numesc adancitoare pentru
lamare5fig. 116.
8ig. 11
Alezarea este un procedeu de prelucrare prin asc&iere a gaurilor# in "ederea
im)unatatirii preciziei dimensionale si a rugozitatii suprafetelor# realizata cu
a7utorul alezoarelor.Alezoarele5fig. 116 sunt scule asc&ietoare cu mai multi dinti
5%...(6 plasati pe o suprafata cilindrica iar la partea frontala se termina cu o zona
conica.
8ig. 11
Filetarea gaurilor pe masini de gaurit se realizeaza cu a7utorul
tarozilor.*arodul este scula folosita la filetarea interioara a pieselor si este compus
din partea utila# de lungime
2 1
l l +
5fig. 126# si coada de lungime
l
# care se
termina cu capul de antrenare
!
l
.
8ig. 12
2. Calculul cinematic al cutiei de "iteze
2.1 Calculul numarului treptelor de turatie . Calculul raportului de reglare a
turatiilor
Pentru reglarea in trepte a turatiei organelor de lucru ale masinilor unelte se
utilizeaza cutii de "iteze# roti de sc&im)# transmisii prin conuri eta7ate# motoare
electrice cu turatie "aria)ila precum si diferite com)inatii ale acestora .In cazul
unui motor cu turatie continua reglarea turatiilor la iesire se o)tine prin
sc&im)area rapoartelor de transmitere ale mecanismelor din structura lantului
cinematic.
Cutiile de "iteze sunt mecanisme cu roti dintate si cupla7e comuta)ile care au
perec&i de roti dintate astfel dispuse# incat# pentru aceeasi "aloare a turatiei de
intrare sa se o)tina succesi" mai multe trepte de turatii la ar)orele de iesire.
Modificarea turatiei de iesire se o)tine prin sc&im)area de "iteze# adica prin
modificarea perec&ilor de roti dintate care se afla in angrenare.
Numarul treptelor de turatii# in cazul turatiilor ordonate in serie geometrica#
se poate calcula cu relatia 516 unde
q
,numarul treptelor de turatii# max
n
,turatia
maxima o)tinuta la ar)orele principal #
min
n
,turatia minima o)tinuta la ar)orele
principal iar

,ratia seriei # iar raportul de reglare a turatiilor cu relatia 526 unde

cu n
R
se noteaza raportul de reglare a turatiilor.
log
log
1
min
max
n
n
q + =
516 si
min
max
n
n
R
n
=
526
Pentru
'11
max
= n
rot0min #
=
min
n
112 rot0min si

/1#!1 se o)tin +
q
/: si
n
R
/%
2.2 Alegerea turatiilor normalizate

Prin numerele normale se inteleg sirurile de numere in progresie geometrica#
rotun7ite con"entional# a"and una din ratiile +
1% # 1 11
!1
!1
= =
12 # 1 11
21
21
= =

2$ # 1 11
11
11
= =

%1 # 1 11
$
$
= =
#
cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea printre termenii lor.
8iecare sir de numere normale se noteaza con"entional prin litera R urmata
de ordinul radicalului 5R!1# R21# R11# R$6.
Numarul de termeni dintr,un inter"al este egal cu ordinul radicalului
ratiei.Astfel sirul R!1 poseda !1 termeni in inter"alul de la 1 la 11# sirul R21
contine 21 termeni # etc.
4in sirurile de numere normale R!1# R21# R11# R$ denumite siruri
fundamentale se pot o)tine siruri deri"ate# prin folosirea numai a termenilor din 2
in 2# din in # etc. 4in sirul respecti".
Numerele normale au o aplicatie extinsa in te&nica # fiind luate ca )aza in
standardizarea caracteristicilor de orice natura# de exemplu# diametre # lungimi#
"olume# greutati# "iteze# turatii etc.
Astfel # motoarele asincrone au ca turatii de sincronism 5111#1$11# 1111#
'$1 ... rot0min6 marimi care se incadreaza in sirul numerelor normale. 4atorita
lunecarii si sarcinii # turatiile asincrone sunt mai mici decat cele sincrone 5pana la
,%? in raport cu turatia de sincronism6 astfel incat se considera ca turatii
asincrone in sarcina marimile 2(11# 1!11# '11..."alori care se regasesc de
asemenea printre numerele normale ale sirurilor R!1 si R21.
8aptul ca turatiile in sarcina ale motoarelor asincrone se pot incadra numai
in sirurile fundamentale R!1 si R21 conduce la folosirea numai a acestora ca serii
de turatii pentru mecanismele de reglare discontinua din lantul cinematic principal
al masinilor,unelte.
Seria R21 a fost acceptata pe plan international # prin IS@# ca sir
fundamental al seriilor de turatii pentru masini unelte # serie a carei ratie
=
21

1#12 conduce la pierderea relati"a maxima de "iteza de 11?.

In afara sirului fundamental # se pot folosi si siruri deri"ate# de exemplu R!102
# R!10!# R!10% ale caror ratii sunt+
12 # 1
21 2 0 !1
= =
2$ # 1
11
2
21 ! 0 !1
= = =
2 ! # 1

21 % 0 !1
= = =
#
precum si siruri deri"ate ale sirului fundamental R21 si anume R2102# R210#
R210!# R210% ale caror ratii sunt +
2$ # 1
2
21 2 0 21
= =
2 !1 # 1

21 0 21
= = =
%1 # 1
!
21 ! 0 21
= =
2
%
21 % 0 21
= =
2. Studiul ecuatiei structurale # a retelelor structurale si alegerea retelei
structurale optime
Mecanismele comuta)ile dintre doi ar)ori consecuti"i ai cutiei de "iteze
formeaza o grupa cinematica 5 de reglare 6. Intr,o cutie de "iteze exista cel putin
doua grupe cinematice si cel mult patru# iar numarul comutarilor care se
realizeaza cu tot ansam)lul este A/%B!( .
Numarul total de comutari la ar)orele de iesire se calculeaza cu relatia +
! 2 1
q q q q q =
unde j
q
reprezinta numerele de comutari realiza)ile cu grupele considerate .
Prin descompunerea cutiei de "iteze in grupe cinematice se realizeaza urmatoarele
+
,micsorarea numarului total de angrena7e 5in general numarul acestora este
mai mic decat numarul comutarilor6
,reduceri importante ale turatiei la iesire # pe )aza expresiei raportului de
transmitere total# ! 2 1
i i i i i =
,"alori mari ale raportului de reglare n
R
,constructie compacta a cutiei de "iteze
Pentru cutia de "iteze care tre)uie sa realizeze o)tinerea din turatia '$1
rot0min a : turatii cuprinse intre 112 rot0min si '11 rot0min este ne"oie : comutari
o)tinute prin 2 grupe cinematice .
: =

<om a"ea perec&i de roti dintate care pot fi angrenate in prima grupa
cinematica si perec&i in cea de,a doua.
4in unica turatie n/'$1 rot0min la ar)orele I se o)tin turatii la ar)orele II#
turatii ale caror "alori sunt in serie geometrica cu ratia
1

# iar din cele turatii

diferite la ar)orele II se o)tin : turatii diferite la ar)orele principal # care sunt in
serie geometrica cu ratia
2

.
f 1
f 2
8ig.1 reprezentarea sc&ematica a rapoartelor de transmitere

reprezinta ratia seriei de turatii o)tinute la ar)orele II

reprezinta ratia seriei de turatii o)tinute la ar)orele principal

11
i
raportul de transmitere al angrena7ului 1

11
n
turatia ar)orelui II la
angrenarea 11C

12
i
raportul de transmitere al angrena7ului 2

12
n
turatia ar)orelui II la
angrenarea 22C

1
i
raportul de transmitere al angrena7ului

1
n
turatia ar)orelui II la
angrenarea C

21
i
raportul de transmitere al angrena7ului !
n
turatia de intrare

22
i
raportul de transmitere al angrena7ului $
2
i
, raportul de transmitere al angrena7ului %
Relatiile intre turatii# rapoarte de transmitere si ratii +
12
1
11
12
1
i
i
i
i
= =
9
22
2
21
22
2
i
i
i
i
= =
9
n
n
i
11
11
=
9
n
n
i
12
12
=
9
n
n
i
1
1
=
Se o)tin la ar)orele principal : turatii distincte +
21 11 1
i ni n =
din analiza acestor expresii rezulta +
= =
11
12
1
2
i
i
n
n
astfel
=
1

1 21 12 2
n i ni n = =

11 11
ni n =
9
12 12
ni n =
9
1 1
ni n =
2
1 21 1
n i ni n = =

1 22 11 !
n i ni n = =
2
21
22
1
!
= = =
i
i
n
n
astfel

2
=
!
1 22 12 $
n i ni n = =
$
1 22 1 %
n i ni n = =
%
1 2 11 '
n i ni n = =
'
1 2 12 (
n i ni n = =
(
1 2 1 :
n i ni n = =
Rapoartele de transmitere partiale formeaza progresii geometrice cu ratiile
=
1
5grupa cinematica de ordinul 16 si

2
=
5grupa cinematica de ordinul 26 .
Rapoartele de transmitere totale sunt in progresie geometrica cu ratia

.
8ormula structurala a cutiei de "iteze se prezinta astfel +

2 1
D E D E
2 1 a a
q q q =
in care :#

1
= q
#

2
= q
#
1
1
= a
#

2
= a
1 1
: =
f 1
f 2
f
8ig.1! Reprezentarea diagramei structurale a turatiilor pentru cutia de
"iteze a masinii de gaurit
2.! Calculul raportelor de transmitere
Pentru constructia diagramei structurale a"em ne"oie de "alorile turatiilor
intermediare si a turatiilor o)tinute la ar)orele principal. Se porneste de la
alegerea "alorii raportului minim intermediar # stiind ca rapoartele de transmitere
au "alori intre
!
1
si
1
2
5
1
2
!
1
i
6 .
Alegem "aloarea pentru
$
11

= i
/
$
6 2$ # 1 5

/1#2' apoi se calculeaza
!
12

= i
si

1

= i
o)tinand "alorile
!1: # 1 6 2$ # 1 5
!
12
= =

i
si
$12 # 1 6 2$ # 1 5

1
= =

i

.
<alorile turatiilor intermediale +

2$ # 2!$
11 11
= =ni n
rot0min 9
'$ # 1%
12 12
= =ni n
rot0min 9
(!
1 1
= =ni n
rot0min
Rapoartele de transmitere
21
i
#
22
i
si 2
i
se calculeaza pornind de la turatia minima
care se doreste a fi o)tinuta la ar)orele principal notata cu
112
1
= n
rot0min .

!$% # 1
2$ # 2!$
112
11
1
21
= = =
n
n
i
(:1 # 1 6 2$ # 1 5 !$% # 1

21 22
= = = i i
.

'( # 1 6 2$ # 1 5 (:1 # 1

22 2
= = = i i
Se o)tin urmatoarele "alori pentru rapoartele de transmitere intermediare +
2' # 1
11
= i
9
!1: . 1
12
= i
9
$12 # 1
1
= i
!$% # 1
21
= i
9
(:1 # 1
22
= i
9
'( # 1
2
= i
2.$ Constructia diagramei structurale a cutiei de "iteze
8olosind "alorile turatiilor intermediare si a rapoartelor de transmitere se
calculeaza turatiile la ar)orele principal 5in rot0min6 +
(' # 1: !$% # 1 '$ # 1%
21 12 2
= = = i n n
11 # 1'$ !$% # 1 (!
21 1
= = = i n n
2' # 21( (:1 # 1 2$ # 2!$
22 11 !
= = = i n n
11 # 2' (:1 # 1 '$ # 1%
22 12 $
= = = i n n
'% # !1 (:1 # 1 (!
22 1 %
= = = i n n
2! # !2% '( # 1 2$ # 2!$
2 11 '
= = = i n n
1 # $ '( # 1 '$ # 1%
2 12 (
= = = i n n
: # %%' '( # 1 (!
2 1 :
= = = i n n
4iagrama structurala a cutiei de "iteze


f 1
f 2
f
8ig. 1$ 4iagrama turatiilor cutiei de "iteze a masinii de gaurit
2.% Reprezentarea sc&emei cinematice a cutiei de "iteze
Cutia de "iteze este un mecanism de reglare in trepte a miscarii# formata din
unul sau mai multe mecanisme elementare# legate intre ele prin diferite moduri.
Mecanismele cu roti )aladoare deplasa)ile sunt mai simple constructi" si
te&nologic decat cele cu cupla7e. Au a"anta7ul ca sunt rigide#gliseaza pe axe
canelate si pot realiza un numar mai mare de rapoarte de transmitere .
Mecanismele cu roti )aladoare se compun din doi ar)ori# indiferent pe
care#fiind roti fixe. Celelalte roti deplasa)ile pot fi montate in grup sau indepartate
unele de altele #de modul de grupare depinzand ga)aritul mecanismului.
Mecanismele cu doua roti )aladoare sunt cele mai simple si in acelasi timp
cele mai raspandite# fiind folosite de preferinta constructia cu )alador interior
datorita ga)aritului mai mic F G !; 5 F# fiind latimea6.
Raportul de transmitere partial este raportul intre o perec&e de roti # iar
raportul de transmitere total este produsul raportului de transmirete partial de la
motor pana la elementul final 5axul principal 6
Mecanismele cu trei roti )aladoare se construiesc de asemenea in doua
"arinte+cu )alador interior sau exterior cu acelasi a"anta7 din punct de "edere al
ga)aritului pentru "arianta cu )alador interior F G ';.
In cazul acestor )aladoare apare pro)lema constructi"a referitor la
posi)ilitatea constructi"a de deplasare a )aladorului interior conditionata de
posi)ilitatea trecerii rotilor z
1
# z

# peste z
2.
Respectarea acestor conditii conduce in unele cazuri la modificarea
numerelor de dinti deci la modificarea caracteristicilor cinematice ale cutiei de
"iteze .
2.' Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate din cutia de "iteze
4in calcule s,a o)tinut 1 12 11
i i i < <
#iar pentru a aseza rotile )alatoare in asa fel
incat sa putem realiza sc&im)area "itezelor cu roti )aladoare # deci din
considerente constructi"e# se renoteaza raportele de transmite astfel +
2' # 1
$
12
= =

i
9
!1: # 1
!
1
= =

i
9
$12 # 1

11
= =

i
1
11
12
1
1
i
i
i
i
= =
unde
2$ # 1
1
= =
In mod similar se procedeaza cu turatiile intermediare si cele o)tinute la
ar)orele principal +
2$ # 2!$
12 12
= =ni n
9
'$ # 1%
1 1
= =ni n
9
(!
11 11
= = ni n
112
21 12 1
= = i ni n
9
(' # 1:
21 1 2
= = i ni n
9
11 # 1'$
21 11
= = i ni n
2' # 21(
22 12 !
= = i ni n
9
11 # 2'
22 1 $
= = i ni n
9
'% # !1
22 11 %
= = i ni n
2! # !2%
2 12 '
= = i ni n
9
1 # $
2 1 (
= = i ni n
9
: # %%'
2 11 :
= = i ni n
Calculul numarului de dinti ai rotilor din cutia de "iteze porneste de la
sta)ilirea numarului de dinti ai rotii conducatoare numarul 2 aflata pe ar)orele I
si conditia ca suma numarului dintilor rotilor perec&i care se "or angrena sa fie
aceeasi pentru toate rotile.Rotile dintate din cutia de "iteze au acelasi modul .
H
$
I
$
H
!
I
!
H

H
2
I
2
I
1
H
1
z z z z z z z z z z + = + = + = + = +
=
H
:
I
:
H
(
I
(
H
'
I
'
I
%
H
%
z z z z z z z z + = + = + = +
2' # 1
12
= i
9
!1: # 1
1
= i
9
$12 # 1
11
= i
9
!$% # 1
21
= i
9
(:1 # 1
22
= i
9
'( # 1
2
= i
H
1
I
1
11
z
z
i =
9
H
2
I
2
12
z
z
i =
9
H

1
z
z
i =
9
H
!
I
!
21
z
z
i =
9
H
$
I
$
22
z
z
i =
9
H
%
I
%
2
z
z
i =
Se alege
1'
I
2
= z
$2
H
2
= z
astfel incat suma numarului de dinti a rotilor in
angrenare este %:.
%:
H

= + z z
si
!1: # 1
1
= i
!( %: !1: # 1 !1: # 1
H

= = = z z z z
si
21
I

= z
%:
H
1
I
1
= + z z
si
$12 # 1
11
= i
!% %: $12 # 1 $12 # 1
H
1
H
1
H
1
I
1
= = = z z z z
si
2
I
1
= z
%:
H
!
I
!
= + z z
si
!$% # 1
21
= i

!( %: !$% # 1 !$% # 1
H
!
H
!
H
!
I
!
= = = z z z z

si
21
I
!
= z
%:
H
$
I
$
= + z z
si
'( . 1
22
= i
2% %: '( # 2 '( # 1
H
$
H
$
H
$
I
$
= = = z z z z

si
!
I
$
= z

2.( Calculul a)aterilor turatiilor de la "alorile standardizate
;a proiectarea cutiilor de "iteze este o)ligatoriu sa se "erifice incadrarea
turatiilor in limitele tolerantei cinematice.In acest scop se traseaza diagrama
erorilor cinematice ale tutatiilor.
*uratiile normalizate sunt + 112 # 1!1 # 1(1 # 22!# 2(1 # $$ # !$1 # $%1 # %1
Marimea procentuala a erorii cinematice a fiecarei turatii se determina cu expresia
+
? 111
norm
norm cine
cine
n
n n
n

=
unde

cine
n
turatia determinata prin calcul pe )aza raportelor de transmisie

norm
n
turatia normalizata
? 1 ?
112
112 112
111
1
=

=
cine
n

? %% # ?
$$
$$ !2
111
%
=

=
cine
n
? '1 # 1 ?
1!1
1!1 1:
111
2
=

=
cine
n

? # $ ?
!$1
!$1 !2%
111
'
=

=
cine
n
? '' # 2 ?
1(1
1(1 1'$
111

=
cine
n

? %! # ! ?
$%1
$%1 $!
111
(
=

=
cine
n
? %' # 2 ?
22!
22! 21(
111
!
=

=
cine
n

? %! # ! ?
%1
%1 %%'
111
:
=

=
cine
n
? $ # 2 ?
2(1
2(1 2'
111
$
=

=
cine
n
diagrama erorilor turatiilor
-6
-4
-2
0
2
4
6
0 100 200 300 400 500 600 700
turatiile normalizate in rot/min
e
r
o
r
i
l
e

t
u
r
a
t
i
i
l
o
r

i
n

%
ncine
FIF;I@JRA8IK
1. F@*KL# K.# sa.# ,## Masini unelte . Bazele teoretice ale proiectarii-vol. I
Kd.*e&nica # Fucuresti# 1:''
2. J&eg&ea# I.# sa.# ,,,Masini unelte si agregate Kd.4idactica si pedagogica#
Fucuresti # 1:(
. <aida# Al.# Fotez#K.#<elicu#S.#,##!roiectarea masinilor-unelte Kd. 4idactica
Pedagogica# Fucuresti # 1:(1