Ion

de Liviu Rebreanu

Romanul romanesc a cunoscut o prima realizare odata cu opera lui
Nicolae Filimon ,,Ciocoii vechi si noi, evolutia speciei fiind marcata de Duiliu
Zamfirescu cu ,,Viata la tarasi de catre Ioan lavici, cu romanul ,,!ara" La inceputul
secolului al ##$lea, criticul %u&en Lovinescu recunostea ca prim roman obiectiv al
literaturii romane creatia ,,Ion de Liviu Rebreanu, aparuta in anul '()*"ubiectul
romanului fusese abordat anterior in nuvelele ,,Zestrea si ,,Rusinea, opera transpunand
in mod artistic crezul scriitorului care marturisea+ ,,pentru mine arta,-. inseamna creatie
de viata si de oameni"
/cest crez se observa inca din titlul romanului care prezinta persona0ul in
0urul caruia evolueaza evenimentele si ceilalti actanti, persona0ul eponim fiind
reprezentantul tipolo&ic al unei cate&orii sociale, respective taranimea" 1ema este
reprezentata de viata satului transilvanean la inceputul secolului al ##$lea, aceasta fiind
completata si de tema iubirii si cea a pamantului"
Romanul are o structura binara, cele doua parti subliniind vocile in functie
de care evolueaza persona0ele+ ,,2lasul pamantului si ,,2lasul iubirii" e observa de
altfel ca actantii actioneaza sub impulsul unor voci interioare, Ion fiind condus de vocea
pamantului si a iubiri, /na actioneaza in functie de vocea sufletului, 1itu se afla sub
influenta vocii artistice, dar si a celor nationaliste si a dra&ostei" Cu toate acestea,
destinele persona0elor raman sub influenta normelor comunitatii, ceea ce prefi&ureaza
caracterul traditional al operei"
Ca o particularitate a romanului, se observa e3istenta unei ample actiuni
care se desfasoara intr$un timp si spatiu e3tinse" %venimentele se petrec la inceputul
secolului al ##$lea, in satul ardelenesc 4ripas, insa e3ista intamplari plasate in alte spatii
precum /rmadia sau 2ar&alau, iar in ceea ce priveste tipul naratiunii, romanul isi
demonstreaza traditionalismul prin desfasurarea cronolo&ica a evenimentelor"
Incipitul operei este alcatuit dintr$o descriere a spatiului actiunii ce are
semnificatii simbolice, tablourile fiind realiste, romanul reprezentand o mono&rafie a
satului" Naratorul prezinta ,,drumul alb care se desprinde din sosea si care asi&ura
intrarea in lumea fictiunii, iar prin reluarea aceleiasi descrieri in finalul romanului reiese
circularitatea si semetria operei, finalul si incipitul simbolizand un univers inchis, cu le&i
proprii, romanul reprezentand in conceptia lui Rebreanu ,,un corp sferoid" /lt element
simbolic este troita cu chipul lui 5ristos, realizata din tinichea ru&inita, care anunta
calvarul persona0elor, secventa fiind reprezentativa pentru viziunea ,,din spate6, deoarece
naratorul prevede traiectoria tra&ica a persona0elor" Crucea ru&inita subliniaza
abandonarea credintei, asa cum vor sublinia si cele doua morti , a /nei si a lui Ion"
Incipitul romanului evidentiaza si unul dintre elementele realiste prin
prezentarea horei din curtea 1odosiei, evenimentul surprinzand comunitatea in ansamblu,
punandu$se in acelasi timp si accentul pe diferentierile sociale" %3ista o tehnica narativa a
paralelismului, prin care sunt prezentati satenii de rand, antrenati in 0ocul d7namic, si
separat bo&atanii care stau deoparte" cena este realista si prin prezentarea detaliata a
curtii vaduvei lui !a3im 8prea, a asezarii lautarilor sau a ritualului horei"
4rima parte a romanului surprinde, pe lan&a aceste trei elemente+ drumul,
crucea, hora, alte doua secvente reprezentate de infruntarea verbala dintre Vasile 9aciu si
preotul 9elciu&, precum si de bataia dintre Ion si 2eor&e 9ulbuc" /ceste cinci secvente
se reiau in ordine inversa in finalul romanului, demonstrand structura simetrica a
acestuia" Reluarea lor evidentiaza si ideea repetabilitatii destinului unor sateni" /ceasta
idee este prezenta si la nivelul persona0elor, avand in vedere ca Ion repeta practic destinul
lui Vasile 9aciu"
/ctiunea romanului este comple3a si se desfasoara pe mai multe planuri
narative" :nul dintre acestea surprinde evolutia prota&onistului, Ion , fiul lui /le3andru
si a lui Zenobia 2lanetasu" Iubind cu ardoare pamantul, el simte acut lipsa acestuia si isi
da seama ca va casti&a respectul comunitatii doar dupa ce va obtine avere" Fortat de
normele sociale, tanarul renunta la iubirea frumoasei Florica si se casatoreste cu /na,
fiica lui Vasile 9aciu" 8btinerea fortata a averii va determina si necesitatea de a implini
&lasul inimii" Dupa moartea sotiei si a fiului, Ion isi doreste cu orice pret sa o aiba si pe
Florica, insa dorinta ii va fi fatala, intrucat sfarseste prin a fi ucis de sotul acesteia,
2eor&e 9ulbuc" In acest plan narativ se observa ca o particularitate a realismului crearea
unui persona0 supus normelor sociale, Ion a0un&and tipul avarului doar sub presiunea
comunitatii care conditiona respectul de avere, de aici provenind si dualitatea
interpretarilor privind personalitatea eroului" :nii critici il considera pe Ion persona0
ne&ativ prin felul in care manipuleaza destinul /nei, in timp ce altii il prezinta drept
produsul societatii"
In evolutia acestor persona0e, naratorul respecta cronolo&ia, dar subliniaza
e3istenta unor momente esentiale numite ,,instant de passa&e" /ceste momente de
trecere sunt cele care schimba radical destinul persona0elor" /stfel, Ion isi schimba
atitudinea o data cu nunta Floricai, atunci cand decide ca nu se va desparti de aceasta"
5otararea este prezentata prin perspectiva lui 2eor&e, care ii surprinde privirea atintita
asupra sotiei sale" /celasi eveniment este si ,,instant de passa&e pentru /na, care anunta
clar ca se va sinucide"
Cel de$al doilea plan narativ al romanului surprinde e3istenta familiei
5erdelea, invatatorul satului" /cesta se afla in conflict cu preotul 9elciu& , conflict ce se
adanceste dupa ce invatatorul trimite o scrisoare de plan&ere la minister pentru a contesta
decizia 0ustitiei in privinta lui Ion" Consecinta acestei fapte se observa in plan profesional,
intrucat 5erdelea va fi fortat de inspectorul un&ur sa renunte la scoala" 1reptat, situatia
familiei se complica, deoarece tatal intra in conflict si cu fiul sau, 1itu, pe fondul
or&anizarii ale&erilor" In timp ce tanarul sustine candidatul roman, Victor 2rafsoru,
invatatorul pledeaza pentru cel un&ur, crezand ca astfel va scapa de sanctiune" 4roblemele
familiei afecteaza si destinul celor doua fiice, Laura si 2hi&hi, nevoite sa faca fata unei
casatorii fara a dispune de zestre " In cele din urma Laura se casatoreste cu preotul
2eor&e 4intea, secventa lo&odnei fiind reprezentativa pentru realism datorita
numeroaselor detalii" pre sfarsitul romanului, naratorul lasa sa se subintelea&a viitorul
tinerei 2hi&hi, alaturi de invatatorul Za&reanu, care ii ia locul lui 5erdelea" /cest plan
narativ sustine realismul si prin prezentarea unor institutii precum scoala, biserica,
cabinetele de avocatura"
In acelasi timp, conflictul dintre tata si fiu anunta cel de$al treilea plan al
naratiunii" /cesta surprinde ima&inea de ansamblu a satului ardelenesc aflat sub ocupatie
austro$un&ara" 4rezentarea este una lipsita de aspecte idilice, dovada fiind infatisarea
&reutatilor satenilor in prea0ma sarbatorilor, sau persecutiile la care erau supusi de
locotenentii un&uri" /bsenta idilicului subliniaza inca o data caracterul realist al
romanului, Rebreanu demitizand astfel viata satului";
1oate aceste evenimente sunt relatate la persoana a III$a, dintr$o perspectiva
obiectiva, auctoriala, cu focalizare e3terna, adica zero, deoarece naratorul se distanteaza
de evenimente si persona0e" 4erspectiva narativa este una omniscienta si omniprezenta,
intrucat naratorul se apropie de statutul demiur&ic" %l sondeaza psihicul unor persona0e,
reliefand trairile acestora" In cazul lui Ion este surprinsa patima pamantului prin
prezentarea &andurilor ,,cat pamant , Doamne<" De asemenea, secventa inmormantarii
/nei evidentiaza omniscienta prin surprinderea trairilor interioare ale robului care nu se
simte vinovat de sinuciderea sotiei, ci se &andeste cum sa pastreze pamantul" /cestor
elemente li se adau&a viziunea ,,din spate, perspectiva fiind demonstrata de anumite
elemente care creeaza impresia predictibilitatii"
/sa este cazul elementelor introductive, cum ar fi crucea ru&inita care anunta
calvarul persoanelor,precum si reactia /nei la vederea lui /vrum care prezice intentia de
sinucidere" 8pera se remarca si prin multitudinea tehnicilor narrative , in timp ce
planurile actiunii se desfasoara dupa tehnica paralelismului, persona0ele evoluand
conform tehnicii contrapunctului" e observa prezenta unor actanti complementari+ Ion
este opusul lui 2eor&e, /na este opusul Laurei din punct de vedere spiritual, dar se
aseamana material" De asemenea, autorul apeleaza la retrospectiva pentru a prezenta
trecutul lui Ion si al lui Vasile 9aciu, precum si la tehnica &radatiei pentru a evidentia
acumularea tensiunii psiholo&ice intre Ion si /na"
Ceea ce aduce nou Rebreanu in tehnica de construire a romanului este tehnica
cinemato&rafica a &ros$planului" /ceasta se refera la surprinderea unor &esturi ale
persona0elor sau a privirii acestora, care corespund unor trairi interioare" 1ehnica este cel
mai bine evidentiata in cazul lui Ion, deoarece privirea acestuia su&ereaza zbuciumul
interior ,,In sufletul barbatului tasneau remuscari de$abia banuite" 4rivirea i se inaspri"
Ca o particularitate a romanului, se observa prezenta tuturor modurilor de
e3punere amplu reprezentate" Descrierea stabileste atat timpul si spatiul actiunii, cat si
functia predictive, iar pe parcursul naratiunii ea creeaza pauze care dau impresia de
suspans in asteptarea unui nou eveniment" Descrierea este dublata de naratiune, care se
remarca prin forta detaliului si prin respectarea unei cronolo&ii stricte" Dialo&ul
dinamizeaza actiunea, iar schimbul de replici dintre erou si celelalate persona0e dovedeste
dramatismul trairilor sale" 4rin intermediul monolo&ului interior se deschide calea catre
romanul de analiza psiholo&ica, e3istand momente in care &andurile lui Ion sau ale /nei
subliniaza psiholo&ia acestora"
In concluzie, romanul ,,Ion de Liviu Rebreanu este un roman realist prin
intamplarile prezentate si prin tablourile realizate, reprezentand o mono&rafie a satului,
portretele fizice au functie anticipativa, fiind de asemenea si un roman traditional prin
reprezentarea satului si a evenimentelor specific" Romanul ,,Ion se evidentiaza prin
obiectivitatea ri&uroasa, prin detaliile de tip realist si mai ales prin crearea unui erou tip,
care insa este individualizat in cadrul comunitatii prin comple3itatea personalitatii sale,
romanul ramanand dupa cum sublinia %u&en Lovinescu ,,cea mai puternica opera
obiectiva a literaturii romane"
In opinia mea, opera ,,Ion este o creatie ma&istrala, ce dezvaluie o tema care
l$a preocupat pe Liviu Rebrenu de$a lun&ul intre&ii sale creatii, respectiv viata satului in
care demnitatea si locul omului in colectivitate se masoara in functie de avere, de pamant,
drept urmare autorul afirmand ca ,,am lucrat cu modele vii si ca ,,realitatea a fost pentru
mine doar un prete3t pentru a crea o lue cu le&ile ei" Din aceste considerente a rezultat
un roman care impresioneaza, persona0ul eponim fiind un rezultat al instinctelor
launtrice, mereu dominat de dorinta de a stapani pamant si de a urca pe scara sociala,
acesta metamorfozandu$se fortat din cauza conceptiilor comunitatii din care face parte"
/stfel, Liviu Rebreanu se evidentiaza prin construirea unei personalitati comple3e, cu un
impact ma0or asupra cititorului, un persona0 marcant al literaturii romane"