STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

STRATEGII ARGUMENTATIVE N DEZBATEREA TELEVIZAT

Lector univ. drd. STELUTA COCULESCU
Univerit!te! "#etro$%G!&e'( #$oieti
Lmission de dbat tlvisuel MTS met en place un double dispositif : conversationnel et
tlvisuel. Le dispositif conversationnel comprend le cadre spatio-temporel (contete! et le cadre
participatif (les locuteurs" #nimateur et $nvits!" ainsi %ue le but de la communication.
L&'pot&(se gnrale sur la fonction du discours mdiati%ue prsuppose leistence dun cadre
de contraintes du contrat de communication (le dispositif! et un cadre de liberts" o) les locuteurs
dveloppent des stratgies discursives dans le but de dterminer le public * ad&rer * leurs t&(ses.
Sur le corpus enregistr de lmission du + fvrier ,--." nous nous proposons de dmontrer
notre t&(se : la stratgie concessive est un mo'en efficace de rsolution de la contradiction entre les
locuteurs.
n analiza noastr vom adopta un demers semio-discursiv si vom lua n considerare situatia de
comunicare ca actor !enerator al oricrui discurs" #om adopta termenul de contract de comunicare,
implic$nd perspectiva comunicativ si mai ales intentia partenerilor de a e%ercita, prin producerea
semnelor, o inluent asupra receptorilor"
Tipul de comunicare analizat apartine spatiului mediatic si priveste comunicarea televizual&
mai precis, dez'aterea televizat, tip de interactiune ver'al n (urul unei pro'lematici de interes socio-
politic de actualitate, dessurat n platou si mediatizat prin sunet si ima!ine, n direct" Corpusul e
constituit prin nre!istrarea emisiunilor )arius Tuc S*o+ ,Antena-." #om aplica analiza pe te%tul
emisiunii din / martie 011-"
Contr!ctu$ de co)unic!re
Termenul apartine lin!vistului rancez 2atric3 C*araudeau ,-456. care consider sensul ca iind
rezultatul unui du'lu proces de semiotizare7 de transformare, operat de su'iect n reprezentarea lumii,
orientat spre interlocutor, si de tranzactie a reprezentrilor interlocutorilor care introduc n sc*im'urile
dintre ei (ocul propriilor reprezentri, cut$nd iecare s si le impun" 2ostulatul /ontractului de
comunicare se ondeaz deci pe recunoasterea reciproc si dreptul iecruia la cuv$nt" Comunicarea
devine astel o activitate contractual" 2lec$nd de la cele doua sensuri ale ver'ului a comunica 7 a
comunica ceva 8 a comunica cu cineva, 9odolp*e :i!lione ,-45/. su'liniaz c nu este vor'a doar
despre transer de inormatie, dar si despre sta'ilirea unei relatii"
Contr!ctu$ de co)unic!re )edi!tic*
;in perspectiva acestui cadru teoretic, comunicarea mediatic este un macro-act de lim'a(,
comport$nd o situatie !lo'al n care comunicarea se realizeaz via un suport te*nolo!ic 7 *$rtie, sunet,
ima!ine" Evenimentul 'rut este transormat de ctre instanta mediatic n stire ,n spatiul de
<=
STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat
transormare." Stirea astel a'ricat n scopul tranzactiei este livrat instantei receptoare ,pu'licul. care
o oloseste pentru a o'tine, evenimentul interpretat, corespondent al evenimentului 'rut" Cele dou
instante partenere ,de producere si de receptare. actioneaz n circumstante speciice ,de timp si spatiu.
av$nd inalitti proprii ,de inormare si de captare."
Contr!ctu$ de co)unic!re te$evi&u!$*
Ca medie de comunicare social, inormativ si distractiv, televiziunea a desc*is o nou etap
n e%perienta uman 7 aceea a simultaneittii 7 instrumentul su privile!iat este ima!inea, avoriz$nd
prin posi'ilitatea transmisiei n direct, co-e%istenta evenimentului reerential si a evenimentului
televizat, sentimentul de co-participare la construirea nu numai a discursului ci si a lumii" >ma!inea este
e%ploatat pentru a !aranta autenticitatea aptelor n 'eneiciul intentiei de inormare si pentru a crea
spectacularul mesa(ului n 'eneiciul intentiei de captare" Televiziunea, at de alte media, plaseaz
ima!inea n plin proces al evenimentului 7 aparitia sa n lumea enomenal si crearea produsului
mediatic livrat pu'licului ca produs apt pentru interpretare, sunt dou procese simultane" 2rocesul
natural si procesul a'ricat se suprapun7 primul primeste dreptul la cunoastere si posi'ilitatea
interpretrii lui simultane& al doilea primeste le!itimitatea autenticittii si rolul social de co-participare
la crearea 8 interpretarea nu doar a discursului ci si a lumii"
2u'licul receptor este astel contactat printr-un du'lu dispozitiv, mediatizarea iind ver'al si
vizual, cci misiunea televiziunii este de a ace vizi'il cuv$ntul ? a da cuv$ntului vizi'ilitate ?
,@A>9E #O>9 LA 2A9OLE."
Astel inalitatea comunicrii are o du'l tinta7
de inormare , @A>9E SA#O>9. & cu e%i!enta de a respecta principiul de serios si principiul de
credi'ilitate"
de captare ,@A>9E 9ESSEAT>9. 7 cu e%i!enta de a produce plcere prin punerea n spectacol a
inormatiei, pentru a stimula reactii emotionale produc$nd eecte de seductie"
Aceast du'l inalitate determin (ocul su'til al discursului televizual ntre cei doi poli, scopul inal al
acestui macro-act de lim'a( iind captarea, prin serios si plcere, a pu'licului lar!, cel numeros, pentru
a ocupa n spatiul pu'lic un loc si o pozitie"
De&+!tere! MTS, C!r!cteritici
)TS este o emisiune de dez'atere pe teme de actualitate social, politic, cultural etc" Ca orice
emisiune televizat, )TS pune n scen un du'lu dispozitiv 7 conversational ,mediere ver'al. si
televizual ,mediere vizual." n analiza noastr vom dezvolta medierea ver'al"
Di-o&itivu$ conver!tion!$ instalat pe platou se caracterizeaz prin toate elementele
conte%tuale ale interactiunii ver'ale at n at" ;ierenta const n aptul c pe platou conte%tul este
construit si deci nu este natural, iar discursul are o du'l destinatie& alocutorul care se !seste pe platou
si alocutorul care se !seste n ata ecranului, pu'licul telespectator" Sceno!raia spectacolului are deci
drept scop s avorizeze cuv$ntul li'er, eli'erat n 'eneiciul marelui pu'lic care, izic a'sent, nu va
putea intra n ritualul sc*im'urilor de cuv$nt dec$t cu acordul si prin !estul permisiv al instantei
mediatice" Emisiunea din / martie nu cuprinde secvente interactive cu telespectatorii" ;in perspectiva
teoriilor conversationaliste dispozitivul conversational cuprinde conte%tul ,cadrul spatio-temporal. si
cadrul participativ ,Cat*erine Ber'rat Orecc*ioni, -445."
S-!tiu$ evenimentului mediatic este studioul de televiziune" ;in punct de vedere izic, este un
spatiu nc*is, init, delimitat de c$mpul vizual al invitatilor" Accesul n spatiu este controlat,
participantii iind invitati de Animator" Este locul de producere al discursului, univers nc*is
unction$nd ca la'orator de e%aminare a opiniilor asupra realittii" Or!anizarea spatiului izic este
</
STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat
simpl7 o'iectele ,masa, scaunele. su!ereaz cadrul adecvat dez'aterii" ;ispozitia o'iectelor indic
polemica ,asezarea la mas at n at. si nu consensul ,a'senta asezrii circulare." Acest cadru
proesional unde se creeaz cuv$ntul este n acelasi timp locul unde si dessoar activitatea specialisti
n transmiterea ima!inii ,te*nicieni, instrumente te*nice etc". si care nu este accesi'il pu'licului
telespectator"
C!dru$ te)-or!$ se nscrie n strate!ia prin care este transpus n ima!ine scena real" )odalitatea
proprie acestei emisiuni si care i coner spectacularul, este transmisia n direct" A i n mi(locul
evenimentului, a asista la spectacolul care tocmai se construieste, creeaz pu'licului un sentiment de
pro%imitate, de contact, de intimitate"
Contemporaneitatea activittilor A @ACE ,@A>9E. si A #E;EA ,#O>9. se realizeaz prin te*nica ce
pune n raport direct evenimentul si diuzarea lui mediatic 7 receptarea se ace n timp ce se asist la
crearea discursului"
C!dru$ -!rtici-!tiv al emisiunii din / martie 011- este ormat din Animator, )arius Tuc si doi
invitati 9o'ert 9adulC si Adrian 2unescu" n !eneral, participantii, prin caracteristicile lor ,'iolo!ice,
izice, aective, psi*o-sociolo!ice. si n unctie de numrul lor pe platou, detin rolul determinant n
realizarea interactiunii ver'ale" Ansam'lu luctuant, cadrul participativ se descompune n iecare
moment al interactiunii n ormatul de producere a discursului si ormatul de receptare& n cadrul
interactiunii at-n-at, statutul participantilor se modiic n unctie de momentele succesive ale
interactiunii ,locutorul devenind alocutor si invers."
Sco-u$, inalitatea comunicrii mediatice se descompune ntr-un du'lu plan7 scopul !lo'al al instantei
mediatice care produce evenimentul si scopurile individuale ale invitatilor care au iecare propriul
o'iectiv, scopuri care se suprapun scopurilor !lo'ale"
Contractul de comunicare presupune urmatoarele tinte7
informativ ,a inorma pu'licul asupra ultimelor evenimente din viata politic si social."
eplicativ7 a oeri pu'licului e%plicatia evenimentelor"
emotional7 a crea pu'licului emotii puternice, o stare emotional participativ puternic, de
preferint participativ, com'ativ"
factitiv7 a determina n ultim instant atitudinea pu'licului, capa'il s ai' propria opinie si s
determine la r$ndul su o re!lementare a proceselor socio-politice care s tin cont de opiniile sale"
2roiectele individuale !lo'ale ale invitatilor vizeaz toate acelasi lucru7 a provoca adeziunea
pu'licului telespectator la tezele pe care le sustin n dez'atere" 2roiectele punctuale ale invitatilor
vizeaz rezolvarea conlictelor ver'ale din iecare secvent" @iecare locutor si propune victorii
punctuale pentru a o'tine n inal victoria asupra interlocutorilor, n msura n care a reusit s-i domine
prin discursul su"
Notiune! de tr!te.ie
2atric3 C*araudeau ,-44<. considera actul de lim'a( ca iind locul de nt$lnire al contractului si
strate!iei" Actul de lim'a(, din punct de vedere al producerii sale, poate i considerat ca o e%peditie si o
aventur7
o e%peditie n ce priveste aspectul su intentional, pentru ndeplinirea cruia su'iectul va utiliza
contracte si strate!ii"
/ontractul priveste acordul participantilor la comunicare asupra reprezentrilor n lim'a( ale practicilor
sociale" Strategia priveste or!anizarea si activarea intentiilor, pentru a produce anumite eecte"
o aventur, marcat de imprevizi'il7 dac locutorul este stp$n pe modul n care si or!anizeaz
cuv$ntul, el nu este totusi stp$n pe eectele produse de discursul su asupra alocutorului"
<D
STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat
Strate!ia nu este rezultatul intentiilor si sc*emelor preala'ile interactiunii" Strate!ia este un ansam'lu
de comportamente si de raporturi interpersonale eectiv constatate n dessurarea sc*im'ului" Strate!ia
se construieste n cadrul sc*im'ului" Liniile de conduit sunt ne!ociate si construite mpreun"
Su'iectul se vede constr$ns s construiasc mpreun cu partenerul" Constructia strate!iilor se
realizeaz prin !estiunea imprevizi'ilului comportamentului discursiv al partenerului"
@rancis EacFues ,-4D4. deineste strate!ia discursiv ca iind Gun ansam'lu de interactiuni
comunicative coordonate astel nc$t si construiesc propriul conte%tH"
#aloarea de strate!ie discursiv apare c$nd avem7
o situatie de incertitudine le!at de comportamentul imprevizi'il al partenerului sau necunoasterea
total a situatiei&
un scop pe care si-l propune locutorul&
Gre!ulile (oculuiH, ce pot i olosite n unctie de scopul de atins&
o evaluare a structurilor succesiv realizate&
o succesiune re!lat de ale!eri si care traduce un plan de ansam'lu nu n mod o'li!atoriu constient
Cu c$t o interactiune este mai comunicativ, cu at$t mai putin sunt unilaterale strate!iile" ;in
contra, n acest caz strate!iile sunt 'ilaterale si si ne!ociaz eectele" O strate!ie ver'al nu presupune
n mod o'li!atoriu o situatie de conruntare" Strate!ia nu nseamn n mod o'li!atoriu polemic" ;e
cele mai multe ori, comportamentul cooperativ este mult mai eicace pentru a controla partenerul"
nainte de a analiza strate!iile discursive n emisiunea indicat, s rspundem la o ntre'are7
Este emisiunea )arius Tuc S*o+ o emisiune televizat de dez'atereI
9spunsul este pozitiv, av$nd n vedere7
raportul simetric ntre participanti ,iecare atac si este la r$ndul su atacat.&
relatia de competitie care domin relatia de cooperare&
natura e%tern a inalittii, care nu se rezolv n platou&
caracterul ormal al interactiunii, rolul Animatorului iind de a impune respectarea ormatului
emisiunii"
Selectia invitatilor este cut n unctie de tema tratat& ei apartin lumii politice, iind de(a cunoscuti de
pu'lic7 Adrian 2unescu senator 2;S9 ,la data emisiunii. si deputatul U;)9 9o'ert 9adulC"
Str!te.ii dicurive /n MTS
Tema emisiunii ,olosirea lim'ilor materne ale minorittilor din 9om$nia. este pro'lematizat" Este
'ine c s-a votat n 2arlament, cu spri(inul partidului de !uvernm$nt, le!ea privind olosirea lim'ii
minoritatilor n localittile unde proportia lor este de 01JI Cei doi invitati sustin teze opuse7
A27 le!ea votat este o e%a!erare7 ea va provoca ulterior mari pro'leme"
997 le!ea votat este o normalitate, n conormitate cu le!islatia european& ea va aduce, n plus, o
'un ima!ine puterii politice din 9om$nia"
Cei doi locutori si construiesc discursul pe 'aza unor strate!ii dierite" Strate!ia lui 99 este
cooperativ" 2roiectul su este de a sustine caracterul (ust al le!ii" ;in contr, strate!ia lui A2 este
polemic" Cooperarea este plasat la nivelul strict comunicational7 el a acceptat invitatia la emisiune si
accept ritualul, dar rm$ne inle%i'il n plan tematic" 2ozitia sa este totusi delicat7 desi este mpotriva
le!ii, A2 nu o poate spune e%plicit cci nu doreste s se airme n dezacord cu propriul partid" 2entru a-
si rezolva dilema, A2 ale!e s nu com'at le!ea, ci discursul interlocutorului& proiectul su nu este de a
spune e%plicit c este mpotriva le!ii, ci de a desta'iliza ima!inea interlocutorului, provoc$ndu-l si
pun$ndu-l n diicultate, mpiedic$ndu-l astel s-si sustin teza"
;ierenta ntre strate!ii are urmatoarele consecinte7
<5
STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat
-" n plan ilocutionar7 99 emite asertiuni, pe care are intentia mai mult sau mai putin realizat de a le
e%plica& e%plicatiile sale au valoare ar!umentativ" A2 emite ntre'ri, evit$nd asertiunile" ntre'rile
sale provocatoare au ca scop s-l desta'ilizeze pe 99" n planul relatiei, ntre'area i coner lui A2
pozitia superioar, plas$ndu-l prin complementaritate pe 99 n pozitia inerioar" ;eci, desi n a'senta
unei teze puternice, e%plicite, A2 recupereaz pozitia dominant n planul relatiei"
0" n planul acordului cu auditorul7 iecare locutor si ondeaz discursul pe tipuri de o'iecte presupuse
a i admise de pu'lic" 99 se spri(in pe o'iecte care apartin realului7 apte si prezumtii" Le!ea este un
apt" 9ealitatea care a acut-o posi'il este un ansam'lu de apte& deci totul este nor)!$. ;eci, 99 si
construieste discursul n deensiv apr$nd ceea ce s-a nptuit"
A2 oloseste o'iecte de credint din domeniul preera'ilului7 valori si ierar*ii" #aloarea suprem este
natiunea& lim'a, valoare aprat de A2 este mi(locul prin care se maniest natiunea" Lim'a este n
acelasi timp norma, iar nor)! este superioar nor)!$u$ui"
6" n planul dinamicii ar!umentative7 99 realizeaz parcursul de la !eneral la particular ,toate
minorittile, dar ma!*iarii n particular." A2 rm$ne i%at n particular7 lim'a ma!*iara" ;e(a vizi'il
nemultumit de decizia propriului partid, A2 nu-si poate permite s-si multiplice adversarii incluz$nd si
celelalte minoritti printre cei pe care i atac"
Str!te.i! conceiv*
Ae propunem s demonstrm c cei doi interlocutori rezolv uneori contradictia ar!umentativ
utiliz$nd tr!te.i! conceiv*"
n ata unui enunt 2 care constituie un ar!ument pe care locutorul l contest, acesta poate
adopta dou pozitii7
sau admite 2, dar ncearc s-l depseasc opun$ndu-i un alt ar!ument K, mai puternic ,concesia.&
sau nea! 2, contest$nd vala'ilitatea ar!umentului si avanseaz un ar!ument contrar ,reutatia."
Concesia este orientat spre continuarea dialo!ului, cci K relanseaz interactiunea& este un act reactiv-
initiativ" 9eutatia, act reactiv, este orientat spre nc*ierea sc*im'ului"
n opinia noastr modelul # d!r 0 red o modalitate de a rezolva contradictia punctual, pentru a putea
continua sc*im'uri, n timp ce tezele locutorilor continu s ram$n pe pozitii e%clusiviste"
n corpusul analizat nt$lnim dou variante ale modelului # d!r 0( iecare are doua orme de
maniestare7
A. -" %7 p L. -" %7 p
C7 p dar K C7 nu p dar K
0" %7 p 0" %7 p
C7 dar K C7 nu p dar K deci nu-9
A 1.
,-. 23. R7 Le!iuitorul asa a sta'ilit" Acuma putem s discutm""""
24. A#7 Lun, acum eu stiu c le!iuitorul asa a sta'ilit"""" dar dac noi ne-am ntrunit aici putem s
discutm"""" e simplu acordm imnuri de slav le!iuitorului, atuncea"""""
5 6 -
7 6 - d!r 0
<4
STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat
24 A# 2 K
dar
Le!iuitorul a sta'ilit asa noi ne-am instruit aici
9 non-9
nu mai discutm discutm
2 e%plicite
K e%plicite
2.
,0. 88. R6 D!r aici nu e discutia ntre 41 si -1I
89. A#7 2i d!r dac ne raportm la sut, -1 din sut"""
83. R7 ;eci, discutia aici nu este din pcate pentru dvs"""
89 A# 2 K
su'stantial dar dac ne raportm la -11
9 non-9
e mult M e putin
,6. 93. R7 ;eci, Uniunea Europeana este de asa natur cut nc$t s permit statelor care ratiic
aceast conventie cadru ca s interpreteze cu 'un credinta, e su'liniat n aceast conventie cadru , cum
doresc dumnealor" Si 2arlamentul 9om$niei e interpretat n urmtoarea manier7 01J se aplic acest
drept, se !aranteaz acest drept mem'rilor comunittilor minoritare"
94. A#7 ;omnule cole!N D!r de ce nu se !aranteaz si altora cu -4JIAia de ce s ie npstuitI
9:. R7 Aicea e o pro'lem""" e o pro'lem""" eu v-am spus""" noi am i vrut s ie -1J, deci eu v spun
aici"""
94 A# 2 K
se !aranteaz la 01J dar nu se !aranteaz la -4J
R avanta( M dezavanta( non%R
,<. 3;. A# 7 2i cum, Constitutia e clar"""
31. R 7 )ai departe mer!$nd""" 'inenteles c e clar""" oarte clar s stiti""" )ai departe mer!$nd"
32. A# 7 D!r si clestarul e clar""" si sunt"""
32 A# 2 dar
constitutia e clar si clestarul e clar
9 M non-9
deci se respect deci nu se respect
5 6 -
7 6 d!r 0
=1
STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat
<3= :9. A# 7 #i se pare un !est civilizat I
:3. R 7 )i se pare un !est cole!ial, da"
:4. A# 7 D!r de ce tre'uie s-i trimiteti"""
:4 A# 2 K
vrea s nvete dar de ce tre'uie s-i
lim'a ma!*iar trimiteti dictionar
9 M non-9
nu e oensator e oensator
<4= ::. R 7 2entru c d$nsul a airmat n pu'lic c vrea s nvete lim'a ma!*iar""" si atuncea noi"""
:>. A# 7 D!r se !sesc solutii"""
:?. R 7 """oamenii de 'un credint"""
:> A# 2 K
i-ati trimis dictionarul dar se !sesc solutii
e oensator M nu e oensator
<:= ?3. R 7 Oaideti s revenim la discutia de principiu"""
?4. A# 7 Au, dar c*estia asta cu dictionarul pe care ati cut-o n-ar i vala'il si invers, adic s nvete""
?:. R 7 La da N
?>. A# 7 ;a I
??. R 7 D!r cred c toti oamenii de 'un credint au dictionare n cas"
1;;. A# 7 Au prea au lim'a rom$n N
?? R 2 dar K
c*estia cu dictionarul cred c toti oamenii de
ar i vala'il si invers 'un credint au dictionar
n cas
deci ma!*iarii nu M ma!*iarii stiu lim'a rom$n
stiu lim'a noastr

B
<>= :;. A# 7 Al oricui ar i ost n situatia n care s""" 9$deti asa c vi se ia dictionarul si""" astea nu sunt"""
:1. R 7 Au, d!r c*iar i s-a trimis dictionarul s stiti"
:1 R vi se ia dictionarul ,nu. dar i s-a trimis dictionarul
9 M non-9
s nvete lim'a rom$n s nvete lim'a ma!*iar
5 6 -
7 6 nu - d!r 0 <deci nu%R=
=-
STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat
;ez'aterea )TS este o ar!umentatie n situatie de conlict" >nterlocutorii si e%prim interesele,
iar strate!ia concesiv unctionez ca un actor desta'ilizator al continutului tematic" Ar!umentul
concedat 2 are valoarea unei teme e%prim$nd o'iectul unei diver!ente dintre puntele de vedere ale
locutorilor& n corpusul nostru, n ma(oritatea e%emplelor, locutorul P nu reia asertiunea 2" ;eci
aparent, nu concede interlocutorului Q acest ar!ument" Ceea ce urmeaz, K, constituie ocarul
inormativ al ansam'lului enuntului" Acordul lui Q pentru 2 este deci ictiv" El nre!istreaz actul
enuntului dar contraatac ar!umentul prin K" >poteza noastr privind unctionarea modelului concesiv
# d!r 0 n structura ntre'are ? rspuns din dez'aterea televizat se conirm su' aspectele urmtoare7
din punct de vedere discursiv concesia constituie un mi(loc eicace de rezolvare a contradictiei iind
cea mai avora'il interlocutorului&
din punct de vedere structural, strate!ia concesiv semniic optiunea locutorului pentru
continuarea sc*im'ului" Ar!umentul su, mai puternic, este o initiativ de relansare a sc*im'ului&
din punct de vedere inormativ, K, ar!umentul mai puternic, relanseaz sc*im'ul introduc$nd un
nou o'iect de discurs"
Bi+$io.r!@ie
Anscom're, E"C"& ;ucrot, Os+ald, -45-: $nterrogation et argumentation, Lan!ue @ranRaise =0
C*araudeau, 2atric3, -44<7 Langage et discours. 0lments de smiolinguisti%ue, 2aris, Oac*ette
C*araudeau, 2atric3, -44-7 La Tlvision: Les dbats culturels, Coll" Lan!a!e, discours, sociStS CA;,
2aris, ;idier
C*araudeau, 2atric3, -44D7 Les discours dinformation mdiati%ue, >AA 2aris, Aat*an
@rancis, EacFues, -4557 Trois stratgies interactionnelles1 conversation" ngociation" dialogue dans E"
Cosnier ? Ec*an!es sur la conversation CAS, 2aris
@rancis, EacFues, -44D7 2ialogi%ue. 3ec&erc&es logi%ues sur le dialogue, 2aris, 2U@
:i!lione, 9odolp*e, -45/7 L4omme communi%uant, 2aris, Armand Colin
Ber'rat-Orecc*ioni, Cat*erine, -4457 Les interactions verbales. #pproc&e interactionnelle et structure
des conversations, 2aris, Armand Colin
)oesc*ler, E, -4547 La modlisation du dialogue, Oermes, 2aris
)oesc*ler, E, -4507 2ire et contredire, 2eter Lan!, Lerne
)orel, )"A", -44/7 La concession en fran5ais, Orp*Cs, 2aris
=0