1

INFARCTUL ENTERO-MEZENTERIC
Sdr complex ce urmeaza intreruperii circulatiei in vasele mezenterice. Sdr ce urmeaza obstruarii circ
mezenterice
ETIOLOGIA exista 2 tipuri mari de intreruperea de infarct enetero mez
1.ischemia fara ocluzie vasculara in 30 35 % -se main um insuf vasc intestinala acuta apoplexie
intestinala necroza hem de tract digestive infarct fc intestinal insuf circ mezent acuta claudicatie
abdominala .
Ac ischemie este data de hipoperfuzia mezenterului si a anselor intestinale datorita insuf circulatorii de
cauza hipovolemica cant de sg e insuf si perf anselor intest si a colon e inuf,ateroscleroza,cardiopatia
prin insuf de pompa nu asig perf la niv mesenteric,coma diabetic sau trat vasopresoare in exces si
produc vasoconstr exagerata-ischemia zonelor entero mez
ANATAOMOPATOLOGIC:necroza insulara parcelara pe marg antimezostenica de porduc dat insuf irigari
a intest zone de necroza parcelara perforeaza si da nast la sdr de periotnita
2.ISCHEMIA CU OCLUZIE VASC cand cauza e obstr a sau venelor mezenterice .Ac obstr sunt date de un
tromb in 60% la niv a mez sup tromb care de ob e dat de ateroscleroza a mez sup .Tromb si obstrueaza
reteaua
Embolia pleaca de la a mez sup un aterom se detaseaza mai ales la a colica medie obstr lumenul arterial
si prod ischemia vasculara
Tromboza acuta a venelor mezenterice-invesr de la perif spre centru dat policitemiei vera stari de
deshidratare hipercoagulabilitate se prod infarctul venos-necrozant ca si ischemia arterial ac ev in timp.
Colita ischemica-dat aterosclerozei la niv a mez inf ev pana la gangrene este o insuf fara ocluzie ,calibrul
a mez inf este atat de subt de placa de aterom nu exista obculie patenta lumenul nu asig perfuzia la ac
nivel.
FIZIOPATOLOGIE: consecinta obstr vasc mez prod lez ischemice mucoase urmata de lez parietale
ischemiece care sunt reversibile in primele 6-12 ore dupa care lez devin ireversibile si se sanct cu
rezectie
In prima faza se prod accentuarea peristalticii intest urmata de o distensie in timp dat lez isch mucoase e
afectata bariera mucoasa si apare pasajul bacterian si al toxinelor din lumenul intestinal in plasma
intraluminal si in peritoneu.Apare peritonita cu soc toxico septic in final
Efectele generale ale ac lez locale sunt:soc toxico septic hipovolemie ,coagulare intravasc diseminata
,acidoza metabolica,modif cardiac cu hipotens art
MORFOPATOLOGIE: lez se succed ,apar lez intestinale la inceput distensia uramata de edem al peretelui
apoi gangrene si necroza intestinului.Ansele supraiacente sunt destines zona af e atona nu are

2

peristaltica ,apare staza sangv intestinala intralum si la niv peret sechestru hydric si electrolitic va avea
reperc asupa fiziopat
In cav peritoneala se afla ascita sangvinolenta si sepptica oncomitent sufera si mezenterul este
edematiat si prez zone de necroza aferente vasului obstruat.
Ev morfopat anatomopat a lez este de la apoplexie stadiul reversibil al ischemiei intre 6-12 ore la
infacrtul pr zis instalat care duce la gangrene sau necroza zonei de infarct.
DIAGN CLINIC se face pe o simptomatologie atipica unde sunt mai multe semen ale sdr consecutive care
se instaleaza de ocluzie de peritonita diagn e mai mult de excludere decat de semen specific de infarct
Durereea e comuna mai multor sdr abdominale de la peritonita ocluzie pancr apendicita si semen de
imprumut de la infarct miocardic la pelviperitonita .Nu exista ceva specific debuteaza brusc este difuz
apoi apar semnele de peritonita ocluzie
Anorexia greata varsat sunt consecinta ocluziei si a peitonitei
HD e semn valoros nu e mereu prez de la inceput si descoperirea sg la tuseul rectal la un abd cu semen
de ocluzie peritonita aeroscleretic sau tulb de ritm e cel mai sugestiv semn de infarct entero mesenteric
Distesia abd e consecutva dist anselor ascita e prez semnul valului pre4zent e suprainfectata abd e
durereos la palapare semen de apar musculara peritonita abd de lemn da nast abd acut de lemn ca in
peritonita ev nu e brusca ca in peritonita ci ev este in cateva zile!! E abdomen durereos sidfuz cu aparare
musc cu distensie la un bolnav cu tulb cardiac cu ateroscleroza daca apare si sangerarea la tuseul rectal
diagn dev f probabil.
SEMNE GENERALE: soc ,paloare ,transpiratii,puls mic rapid tahipnee hpotens art agitatie.
PARACLINIC: cresc leucocitele transaminazele si amilazele semn de citoliza,urea semn de insuf ernala si
extrarenala
Radisciopia abd simpla-distensie aerica.ocluzie si imag hidroaerice
Rectoscopia-sg in ampulla rectala e semnul ce l mai valoros
Clisma baritata suspicioneaza dar nu pune diagn
Arteriografia selective e utila ,lez o iau inaintea posib de a face arteriografie in fazele de ischemie acuta
de obstructive poate sa fie valoroasca
Punctia peritoneala practic ne abtinem sa facem ca e peritonita
DIAGNOSTIC POZ se pune prin excludere nu e pancr nu e peritonita nu eocluzie gasim antecedente
cardiac cu sg pe manusa
DIAGN DIFERENTIAL trb facut obligatoriu cu toate af pe care trb sa le excludem:infarct mioc ekg

3

Ocluiza intestinala distensia e mult mai mare decat inf enetero mez
Pancr perito se inst rapid cu contracture musc rapid instalata
In inf enetero me zap musc dureaza mult
Pancr acuta-amilazele sunt peste val normale
Sarcina extrauterina rupta e un sdr lichidian peritoneal cu stare de soc dar durerea nu e atat de mare
apararea musc nu e evidenta iar echografia e cea care trans diagn
TRATAMENT: o reechilibrare elecrtolitica hidrica acidobaziaca trb si montat o asipratie gastruca pt
punerea in rep a tub dig snda urin pt diureaza-cateterizarea venoasa central pt recoltare de analize si
apoi perfuzii si transufzii de reechilibr antibiotic cu spetrcul larg-aerobi si anaerobi
Trombendaterectomia in isch cr in coluziile fara obstructie de la orig a mez se extrage ateromul lasand
cale libera fluxului sangv
Embolectomia cand obstr de dat unui embol fie cheag de sg fie ateromcu o sonda fogaty se part la a
mez sup se xtrage embolul .pt ambele metode de dezobstr trb sa fie in timp util pana sa se instaleze lez
enterale si mez ireversibile 6-12 ore
Vasodilatatoarele vor dilatat vasele peroferice distale pt a asig perf la niv enteral
Anticoag de la inceput si cont dupa embolectomie
Unde lez enterale s au instalat si sunt irever se inst enterectomia- rezectia enterala in 75% din cazuri
diagn de pus tardiv se taie segmentar intestinal subtiere
A mez sup exista de la ungh duodeno jejunal pana la jum colonului!! Cand se infactizeaza supleerea e
doar pt un teri de 40 50 -70 cm
Daca infactul e masiv si peinde si valve ileocecala si se face colectomie dr sansele de suprav sunt mici sau
aprope deloc devine subnurtit si moare
Sa suprav trb sa ii ramana cel putin 70 cm de intestine sub de la ungh duodeno jejunal cu valve
ileocecala continenta nu se face colectomia dr pierde valve.