Material pentru psihologie experimentala si

analiza datelor
-:*:- -:*:- -:*:-
PROLOG
Totul va fi bine. Relax. Faceti pauze.
CAPITOLUL UU: T!ORI! "I C#!"TII G!!RAL!
1) Probabilitati
-$ in%e&na ca %e inta&pla &e'eu
-( in%ea&na ca nu %e poate inta&pla
-p'obabilitatile %e afla int'e $ %i (
Ave& u'&atoa'ele notiuni:
-!xpe'ienta) *e ex. A'unca'ea &one*ei in +ene'al, %au a'unca'ea za'ului in +ene'al
-P'oba) *e ex pa'tea &one*ei cu fata, %au fata za'ului cu cif'a-
-!venti&entul)o'ice %ituatie ca'e e%te po%ibil %a apa'a in u'&a unei expe'iente
-*e ex %ituatia in ca'e a'unca& za'ul %i ca*e cu fata- in %u%
-eveni&entul ele&enta' e%te cel ca'e i&plica o %in+u'a p'oba.*e exe&plu %a ca*a fata -/
-eveni&entul co&pu% e%te cel ca'e i&plica &ai &ulte p'obe.*e exe&plu %a pice fata 0 %i
fata 1/
-eveni&entul ce't e%te cel ca'e apa'e intot*eauna, a*ica a'e o p'obabilitate *e $
-eveni&entul i&po%ibil e%te cel ca'e nu apa'e nicio*ata, a*ica a'e o p'obabilitate *e (
-eveni&entul cont'a' al eveni&entului A, e%te eveni&entul ca'e %e inta&pla atunci can*
nu %e p'o*uce A. *e ex: ev cont'a' al %ituatiei in ca'e pica capul &one*ei,
e%te %ituatia in ca'e pica banul &one*ei
-p'obabilitatea unui eveni&ent e%te %i e+ala cu: $-p'oabilitatea eveni&entului %au cont'a'
-P'obabilitatea ca un eveni&et %a %e inta&ple e%te nu&a'ul *e cazu'i in ca'e %e inta&pla
acel luc'u 'apo'tat.i&pa'tit/ la nu&a'ul *e cazu'i in ca'e %e poate inta&pla o'ice
eveni&ent:
-p'obabilitatea ca *oua eveni&ente %a %e inta&ple.%i unul %i altul/ e%te e+ala cu
p'obabilitatea p'i&ului eveni&ent in&ultita cu p'obabilitatea celui *eal *oilea eveni&ent
-p'oabilitatea %a %e inta&ple un eveni&ent %au %a %e inta&ple alt eveni&ent, e%te e+ala cu
p'obabilitatea p'i&ului a*unata cu p'obabilitatea celui *e-al *oilea
-cu alte cuvinte:
-cand e SI SI, se inmultesc probabilitatile
-cand e SAU SAU, se aduna probabilitatile
2)Cercetarea
2e ce naiba %-au apucat oa&enii *e %tiinta3 Pt ca aveau nevoie *e cuno%tinte pe
ca'e %a le poata folo%i in &o* p'actic pent'u a t'ai.bine/. Pent'u a putea folo%i ceva in
&o* p'actic, t'ebuie %a fie util, a*ica %a aiba cineva nevoie *e c4e%tia aia, %a fie
%i+u'.cert/, %i %a fie util in vitor, pent'u ca oa&enii t'aie%c p'ezent, %i vo' t'ai in vito', *a'
in t'ecut cu %i+u'anta nu %e &ai &o*ifica ni&ic.
- *e obicei %e *e%fa%oa'a in etapele: ob%e'va5ia, %tabili'ea ipotezelo',
expe'i&enta'ea p'op'iu-zi%6 7i analiza8inte'p'eta'ea *atelo'
- nu e%te neapa'at %a u'&eze fazele 'e%pective
- *atele %e pot verifica prin facerea de predictii: *aca %e a*eve'e%c
in%ea&na ca e co'ect, *aca nu atunci &ai t'ebuie luc'at
- *atele %e pot ve'ifica %i p'in alte *ate.a*ica 'epeta'ea expe'i&entului/
- o ipoteza t'ebuie %a fie falsificabila, a*ica t'ebuie %a %e poata *e&on%t'a
ca e a*eva'ata %au fal%a
- p'o+'a&ele *e ce'ceta'e t'ebuie %a gaseasca legitati.pe baza ca'o'a %e pot
face p'e*ictii/, %i nu %a *e%c'ie pu' %i %i&plu faptele
- can* un p'o+'a& *e ce'ceta'e.pa'a*i+&a/ nu &ai poate explica un luc'u,
apa'e o c'iza, %i in final va apa'ea o alta pa'a*i+&a ca'e poate
explica %i acel luc'u
-%au %e &o*ifica pa'a*i+&a
2e ce e nevoie %a ve'ifica& *atele.'e%p. 'ezultatele ce'ceta'ii/3
-ca %a ne pute& inc'e*e in ele %i %a pute& ope'a cu ele
2e ce t'ebuie %a fie fal%ificabil3
-pent'u ca *aca nu poti %tii *aca e a*eva'at %au fal% ceea ce p'opui.ipoteza/, atunci
nu a'e utilitate practica.*ife'enta *int'e un fapt %tintific %i o c'e*inta e ca
poti *e&on%t'a ca faptul %tintific e fal% %au a*eva'at.fal%ificabil/, *a' in cazul
c'e*inta nu poti *e&on%t'a ca e a*eva'ata %au fal%a.
2e ce e nevoie *e le+itati3
-pt ca cu *e%c'ie'ile nu ai ce %a faci. Le+itatile %unt ca ni%te 9unelte:, poti face
p'e*ictii cu ele. 9;*aca pune& nu&ai $<+ *e ci&ent, betonul ca'e 'ezulta
o %a %e %fa'e&e %i ne *a la p'otv;:
3)Scale de masurare
-masuram variabile .*eci t'ebuie %a poata lua cel putin = valo'i. Ca *a nu, ce %a
&ai &a%u'a&3>/
-va'iabilele pot fi :
-continue: a*ica e vo'ba *e%p'e un +'a*ient, nu %e %a'e *e la o valoa'e la
alta. 2e ex: +'a*ul *e inco'*a'e al &u%c4ilo', nu poti %a t'eci *e la
inco'*at la 'elaxat: c4ia' *aca %e p'o*uce 'api*, e%te un p'oce%
continuu? 9inca putin inca putin inca putin;.:
-*i%c'ete: %e %a'e *e la o valoa'e la alta %i nu e ni&ic int'e ele. 2e exe&plu
+enul.o'i e &a%culin o'i fe&inin/, o'ienta'ea politica.o'i pnli%t, o'i
p*i%t, o'i p%*i%t, o'i p'&i%t;/
-&a%u'a'ea in%ea&na %a at'ibui nu&e'e uno' ca'cate'i%tici, ia' ace%te nu&e'e %a 'efelcte
'elatia *int'e ca'acte'i%tici
-pent'u ca o &a%u'atoa'e.'e%pectiv un te%t/ %a fie vali*a e t'ebuie %a &a%oa'e exact ceea
ce i%i p'opune %a &a%oa'e.vali*itate p'e*ictiva/ %i %a aiba fi*elitate a*ica
aplican*-o *in nou %a obtine& acelea%i 'ezultate
-vali*itatea *e c'ite'iu %e 'efe'a la faptul ca &a%u'atoa'e 'e%pectiva *a acelea%i 'ezultate
ca %i un alt te%t *e@a con%ac'at
-binentele% noi &a%u'a& p'in %cale ceea ce v'e& %a &a%u'a&, *eci vali*itatea
p'e*ictiva %i fi*elitatea.%i vali*itatea *e c'ite'iu/ %e 'efe'a i&pe'ativ %i la ele
a)scala nominala
-*a f'ecventa unui co&po'ta&ent
-ope'a& a%tfel
-tinti& un co&po'ta&ent
-face& *efinitii.pt va'iatiile po%ibile ale co&po't/
-aplica& +'ila *e ob%e'vatie
-fieca'e %ubiect %e inca*'eaza *oa' int'-o cate+o'ie %i %i+u'
int'-una .ex4au%tivAco&ple&enta'/
b)scala de ordinala de ranguri, de ierar!ii)
-%e obtine o ie'a'4ie, a*ica o o'*ona'e in funcite *e un c'ite'iu
-in &o* i*eal ie'a'4ia e%te %t'icta.a*ica *oa' un o& pe un loc/
-o folo%i& can* ave& un %in+u' c'ite'iu, ca'e e%te +'eu *e
cuantificat.&a%u'at/
-ia in con%i*e'a'e ca int'e %ubiecti e%te o *ife'enta
-*a' nu %pune ni&ic *e%p'e cat *e &a'e e%te *ife'enta *int'e =
locu'i
c)scala de interval
-inte'valele *int'e o valoa'e %i alta %unt e+ale
-a*ica int'e = locu'i, *i%tanta e%te e+ala
-cu acea%ta %cala %e pot obtine valo'i nu&e'ice.cantitati/
d)scala de proportii
-in plu% fata *e toate ea &ai a'e %i ze'o 'eal, a*ica o valoa'e ca'e
*enota lip%a luc'ului 'e%pectiv, %i nu valoa'ea &ini&a
-*ato'ita ace%tui luc'u %e pot face p'opo'tii: *e exe&plu : @u&ate:,
9*e =x &ai &ult;.:
-%calele t'ebuie %a aiba vali*itate.*e &a%u'a'e/ a*ica %a &a%oa'e exact ceea ce i%i
p'opun %i fi*elitate, a*ica la &a%u'a'i 'epetate %a *ea acelea%i 'ezultate.
-fieca'e %cala a'e un con%t'uct8&o*el in %pate, %i *eci t'ebuie %a aiba o vali*itate *e
con%t'uct, a*ica %a %e %up'apuna cu el
-vali*itatea p'e*ictiva %e 'efe'a la faptul ca pe baza %co'u'ilo' %e poate face o p'e*ictie
3)"etode de cercetare
a)observatia stintifica
-pe baza ob%e'vatiei poti e&ite ipoteze locale.a*ica pt cazul ob%e'vat/ pe
ca'e apoi le poti folo%i in con%t'uctia ipotezei &a'i
-%e *eo%ebe%te *e cea no'&ala p'in faptul ca e obiectiva, a*ica nu %e la%a
influentata *e cli%ee, e&otii %a&*? %i ia in con%i*e'a'e *oa' *ate 'elevante, pe ca'e
le u'&a'e%te %i%te&atic.
-*e aici %e i&pune nevoia *e o +'ila *e ob%e'va'e, ca %a nu %e apuce ala ca'e ob%e'va %a
pove%tea%ca toate p'o%tii pe ca'e le-a vazut. Cu +'ila, bifeaza %i %e concent'eaza pe
ceea ce e i&po'tant
-+'ila nu e bine %a aiba &ai &ult *e $( cate+o'ii ca e +'eu *e folo%it
-cate+o'iile t'ebuie %a fie ex4au%tive %i co&ple&enta'e, a*ica %a %e co&pleteze 'ecip'oc %i
%a %e poata inca*'a o'ice va'iatie al co&po'ta&entui tintit in cate+o'iile
'e%pective? ca *aca nu,atunci o&u ve*e ceva %i nu a'e un*e bifa, ceea ce
'ezulta in faptul ca noi ulte'io' o %a a@un+e& la concluzii inco'ecte
-*efinitile pent'u cate+o'i t'ebuie %a fie cla'e, conci%e, pent'u ca %a intelea+a cel ce
ob%e'va *e%p'e ce e vo'ba %i pent'u ca ob%e'vato'i *ife'iti %a intelea+a acela%i
luc'u
#*a';.pent'u ca *e &ulte o'i a%ta e +'eu, nenea <o4en a inventat o
&o*alitate pent'u a te%ta cat *e bine %e pot'ive%te ceea ce a bifat fieca'e
ob%e'vato' cu 'e%tul
Coeficientul $o!en
-ve'fica *aca conco'*antele *int'e ob%e'vato'i.a*ica un*e toti au ale% la fel/ %unt
inta&platoa'e %au c4ia' %e +an*eau la acela%i luc'u
-%e folo%e%te pt %cale no&inale
-cu cat n' *e ob%e'vato'i e &ai &a'e, %au nu&a'ul *e cate+o'ii e
&ai &a'e, cu atat %ca*e Pe, a*ica p'obabilitatea %a fie
conco'*anat *in inta&pla'e. 2eci c'e%te B
-valoa'ea p'a+ *e %e&nificatie e%te (,C. a*ica *aca B e &ai &a'e
*ecat (,C atunci e 9bun:
b)e%perimentul
-%e folo%e%te pent'u a analiza %ituatii
-%e c'eaza %ituatii &iniatu'izate, a*ica cu &ai putin va'iabile. Cu alte cuvinte %e
pot eli&ina va'iabilele ca'e influenteaza %upli&enta' ceea ce v'e& noi %a
ve*e&.va'iabile extene/, %i %e pot cont'ola foa'te p'eci% va'iabilele pe ca'e
le te%ta&. va' in*epen*ente/
-*eci a'e p'ecizie &a'e *a' e%te foa'te %i&plificata %ituatia.a'e vali*itate
inte'na.p'ecizie/ *a' nu p'ea a'e vali*itate exte'na.a%e&ana'e cu
'ealitatea//
-in expe'i&ent %e &anipuleaza %i%te&ic una %au &ai &ulte va'iabile, %i %e %tu*iaza
efectul &anipula'ii a%up'a %ubiectilo'8%ituatiei
-va'iabila in*epen*enta e ceea ce &anipula&, ceea ce v'e& %a ve*e& *aca influenteaza
ceva .'ezulatatul/%au nu
-va'iabila *ep*enta e ceea ce &a%u'a&, a*ica ceea ce v'e& %a ve*e& *aca e afectat *e
%c4i&ba'ile va'iabilei in*epen*ente
-va'iabila *epen*enta t'ebuie %a:
-fie %en%ibla la %c4i&ba'ile va'iabilei in*epn*ente, a*ica %a %e &o*ifice
putin %i can* va' in*ep %e &o*ifica putin
-%a fie u%o' *e &a%u'at %i cla' *efinita
-%a fie fiabila, a*ica %a nu fluctueze epi%o*ic
-expe'i&entul i%i p'opune %a %tabilea%ca o le+e int'e va' in*ep %i cea *epen*enta, a*ica o
'elatie cauza efect.
a%ta i&plica:
-cova'ianta
-%ucce%iunea
-va'ianta conco&itenta
-exi%ta t'ei tipu'i *e *e%i+n expe'i&ental
-*e%i+n exp *e baza: can* &anipula&8va'iaza un %in+u' facto'
-*e%i+n exp facto'ial: can* &anipula&8va'iaza &ai &ulti facto'i
-*e%i+n exp &ixt: can* va'iabila in*epen*enta.&anipulata/ e%te pu%a in 'elatie %i
cu o va'iabil6 cla%ificato'ie %au va'iabil6 etic4et6
-va'iabila etic4eta con%t6 Dn 'epa'tiza'ea %ubiec5ilo' ca'e pa'ticip6
la expe'i&ent Dn cla%e *ife'ite pe baza uno' ca'acte'i%tici
i&anente ale ace%to'a .%exul, vE'%ta, %tatutul %ocial etc./.
-punctele fo'te ale *e%i+nului exp &ixt %unt:
- %po'e7te senzitivitate, con%tatabil6 expe'i&ental, a
va'iabilei *epen*ente fa56 *e facto'ul &anipulat?
- ofe'6 info'&a5ii *e%p'e +'a*ul *e generalitate a
'ezultatelo' ob5inute
c)studiul de corelatie
-in ace%t caz ve*e& co'e%pon*enta *int'e *oua va'iabile, %i efectul *e@a %-a
p'o*u%. 2e exe&plu ne lau& *o%a'ele *e la politie cu acci*ente, %i ve*e&
cat *e &ulte au fo%t cauzate *e alcool
d) &vasi e%periment
-can* v'e& *e exe&plu %a ve*e& *aca 4o&o%exualii %e p'icep &ai bine la &o*a
*ecat 4ete'o%exualii. Fanipula'ea *e@a %-a p'o*u%. A*ica nu ii face& noi
4o&o%exuali %au 4ete'o%exuali, ci a%a ii +a%i&. Apoi le aplica&
c4e%tiona'ul *e &o*a, %i ve*e& ca'e %e p'icep &ai bine
-%ubiectii t'ebuie ale%i cu +'i@a.aleato'/, %a fie 'an*o&izati.a*ica 9a&e%tecati o&o+en: %i
%a 'ep'ezinte bine populatia, a*ica %a nu fie toti int'-fel/.
-in 'ealitate %e pa'ticipa pe baza *e volunta'iat la expe'i&ente, a*ica noi a%tia *in anul $,
*a' %e p'e%upune ca noi in +ene'al %unte& 'an*o&izati in an, %i *eci nu e o
p'oble&a.&a'e/
metodele comparatae pe scurt(pe baza tabelului miracol al lui Robi):
'bservatia
Avantaje
-poate fu'niza ipoteze pt %tu*ii &ai 'i+u'oa%e
-evi*entiaza luc'u'ile a%a cu& apa' in 'ealitate
Dezavantaje
-e%te *e%'iptiva %i nu pune in evi*enta 'elatii cauza-efect
-con%u&a ti&p %i 'e%u'%e
Studiul de corelatie
Avantaje
-poate fu'niza ipoteze pt %tu*ii &ai 'i+u'oa%e
-folo%i& can* nu pute& &anipula va' in*epen*enta
-can* v'e& %a ve*e& le+atu'a *inte = va'iabile in 'ealitate
Dezavantaje
-nu poate evi*entia 'elati cauza-efect
(%periment
Avantaje
-cont'ol 'i+u'o% la va'iabilelo')vali*itate inte'na &a'e
-evi*entiaza 'elatii cauza-efect
Dezavantaje
-vali*itate exte'na 'e*u%a, a*ica %ituatiile nu %unt c4ia' ca in 'ealitate
-%ubiectii %e pot co&po'ta *ife'it in labo'ato'
-e%te util can* pute& &anipula va'iabila in*epen*enta
)vasi e%periment
Avantaje
-%e folo%e%te can* nu pute& &anipula va' in*epen*enta
-poate evi*entia 'elatii cauza-efect, *e%tul *e bine
Dezavantaje
-nu poate *ove*i &e'eu %ucce%iunea te&po'ala cauza-efect
-uneo'i e *ificil %a +a%e%ti %ubiecti
!'o'i ce pot apa'ea p'in co&pa'atii int'a %i inte'+up
(rori intragrupin interiorul sau)
-roarea de maturare: pe pa'cu'%ul expe'i&entului %ubiectii %e *ezvolta)G%e
%c4i&ba
-roare la testari repetate: *e ex %ubiectii invata 'a%pun%u'i
-Degradarea instrumentelor de masura: a%e&anato' cu te%ta'ile 'epetate, *e ex
c4e%tiona'e *e pe'%onalitate
-Regresia statistica: %e te%teaza oa&eni,%e %electeaza unii *int'e ei, %e 'ete%teaza,
*a' acu& alta va fi &e*ia %i valo'ile *in *i%t'ibutie
-venimente externe: &oa'e bunica %ubiectului, el %e va co&po'ta altfel
(rori intergrupintre grupuri diferite)
-Datorita selectiei
-Moarte experimentala: la expe'i&ente lun+i, %e pie'* %ubiecti ca *e ex %e &uta,
&o'
-!ectul di!uziunii: %e 'a%pan*e%te efectul *e la +'upul expe'i&ental la cel *e
cont'ol? *e ex *aca vo'be%c int'e ei
-!ectul compensarii: *e ex, cei *in +'upul *e cont'ol %e a&bitioneaza %i %e
%t'a*uie%c &ai &ult *ecat cei *in cel expe'i&ental
-!ectul resemnarii: exact opu%ul efectului co&pen%ato'iu.
CAPITOLUL 2OI: "TATI"TICA #AR2COR!

"ntroducere
Totul va fi bine. Relax. Faceti pauze.
Restul
*a ce ne trebuie statistica in psi!ologie+
-in p%i4olo+ie nu ave& ca in fizica totul exact %i conc'et, a%a cao'ice face&
noi nu e%te %i+u' ci p'obabil. oi obtine& *ate, *a' nu %ti& *aca le-
a& obtinut pent'u ca a%a %tau luc'u'ile %au *aca le-a& obtinut *in
inta&pla'e
-%tati%tica a'e 'olul *e a ve'ifica %i evalua acea%ta eventualitate, *aca *atele
au un ca'acte' inta&plato' %au %unt pe bune
-in %tati%tica nicio*ata nu poti vo'bi *e ce'titu*ine. In cel &ai bun
caz obtii o p'obabilitatea foa'te &a'e8%e&nificativa
,) Indicatori statistici
-can* &a%u'a& &ai &ulti %ubiecti pute& %a face& un +'afic cu
'ezultatele.*i%t'ibutie/:

-*upa ce a& efectuat expe'i&entul p'op'iu zi% noi ave&:
-nu&a'ul *e %ubiecti te%tati n
-valo'ile obtinute *e fieca'e %ubiect x .u'ile/
-pute& %a calcula&:
-&e*ia pent'u %ubiecti.&e*ia e%antionului/ &
-abate'ea %tan*a'* a e%antionului %
-cu ace%te info'&atii pute& %a pu'ce*e& la analiza %tati%tica
Indicatorii tendintei centrale
-la fel ca %i in politica, un*e nu p'ea inte'e%eaza pe &ulta lu&e cine voteaza cu
pa'ti*uH luH becali, ci cu cine a votat &a@o'itatea.*a,p%*../, a%a %i in
p%i4olo+ie i&po'tant e%te ce 'ezultate a obtinut &a@o'itatea
-in*icato'ii cent'ali incea'ca %a *ea o i*ee *e%p'e ace%t luc'u: un*e %e %t'an+ cele
&ai &ulte valo'i
-totu%i in p%i4olo+ie t'ebuie %a fi& &ai 'eali%ti pent'u ca e vo'ba *e %tiinta, a%aca
nu pute& %a i+no'a& o pa'te p'ea &a'e *in *ate, pent'u ca altfel concluzile
noa%t'e nu &ai %unt a%a *e 'ep'ezentative
-in*icato'ii ten*intei cent'ale %unt:
- &o*ul
-&e*iana
- &e*ia
a)modul
-e%te valoa'ea *i%t'ibutiei cu ce &ai &a'e f'ecventa,a*ica
cea ca'e e &e'eu in va'ful +'aficului
-c4e%tia e ca nu iti zice ni&ic *e%p'e 'e%tul valo'ilo', poate
ca 'e%tul %unt o +'a&a*a &a'e *e valo'i la *i%tante
&a'i
-%e poate folo%i cu toate %calele.*eci %i cea no&inala/
b)mediana
-punctul8pozitia %ub ca'e %e afla 1(I *int'e valo'ile
ie'a'4iei *in *i%t'ibutie.a*ica i&pa'te in = pa'ti
e+ale/
-'ezi%ta la valo'i ext'e&e
-e utila in %ituatia *e open en*e* Jue%tion%
.%ubiectii nu pot fi in'e+i%t'ati cu nu&e'e, %au
nu&e'ele nu %unt finale: la ti&pul *e 'eactie, nu a
'eactionat in x %ecun*e, bKe bKe, nu %tai o'e *upa el?
%au *aca nu a avut 'eactii a*ve'%e in = ani, tu nu %tai
%a &ai a%tepti pana la &oa'tea lui, %i analizezi
'ezultatele *upa = ani ale %tu*iului/
-utila la *i%t'ibutii a%i&et'ice
-fo'&ula ei e%te .nL$/8= , a%ta *a pozitia pe ca'e %e afla
&e*iana in %i'ul o'*onat c'e%cato'8*e%c'e%ctao'
-*aca n e%te pa', 'ezulta un nu&a' cu 9x ,1:, ia' noi vo&
face &e*ia nu&e'elo' ca'e %e afla in %tan+a %i
in *'eapta ace%tui punct
-*e ex *aca n)$(, 'ezulta 1,1, *eci face& &e*ia
valo'ilo' *e pe pozitia 1 %i -
-%e folo%e%te la:
-%cale *e p'opo'tii
-%cale *e inte'val
-%cale o'*inale.ie'a'4ii/
c)media
-&e*ia e cent'ul *e +'eutate al *i%t'ibutiei
-%e folo%e%te *e &axi&u& *e info'&atii.ai*ca *e toate
valo'ile *in *i%t'ibutie plu% nu&a'ul lo'/
-p'oble&a ei e%te ca valo'ile ext'e&e, c4ia' *aca %unt
putine, %i pe noi nu ne inte'e%eaza, o influenteaza %i
t'a+ *e ea in *'eapta %au in %tan+a
-ea nu ca*e neapa'at in *'eptul va'fului *i%t'ibutiei, *a' la o
*i%t'ibutie +au%%eana, va ca*ea exact acolo
-%e folo%e%te la:
-%cale *e inte'val
-%cale *e p'opo'tii
-a*ica la %calele ca'e *enota %i cantitati
nu&e'ice
-in cazul *it'ib no'&ale8+au%% toate cele t'ei.&o*ul, &e*iana, &e*ia/ %unt e+ale
%au foa'te ap'opiate
Indicatorii dispersiei
-%ti& acu& ca'e e%te punctul un*e %e ca& a*una &a@o'itatea *atelo', *a' noi &ai t'ebuie
%a %ti& %i *e%p'e 'e%tul ca& la ce *i%tanta %unt fata *e acea%ta &a@o'titate----
c4e%tia a%ta e *i%pe'%ia
-noi folo%i& &e*ia can* calcula& *i%pe'%ii, pent'u ca *upa cu& zicea&, %e folo%e%te *e
cea &ai &a'e cantitate *e *ate, %i e%te cent'ul *e +'eutate al *i%t'ibutii.a*ica *aca
&ai a*au+i o valoa'e, &e*ia %e %c4i&ba a%tfel incat %a 'a&ana in 9ec4ilib'u:
*i%t'ibutia/
-poza: o *i%t'ibutie ca'e %ta cu capul in @o% %i
e%te tinuta in ec4ilib'u *e &e*ie? *aca &ai
a*au+a& o valoa'e int'o pa'te, &e*ia %e
%c4i&ba a. i. %a 'a&ana in ec4ilb'u
*i%t'ibutia
-o<
-acu&, *aca a& v'ea %a afla& cat *e *epa'te e%te o anu&ita valoa'e *e &, atunci e no'&al
%a %ca*e& *in acea valoa'e pe &, pent'u ca ne 'a&ane exact *i%tanta *int'e cele
*oua: x-&
-&ai *epa'te, *aca v'e& %a %ti& cat %e *epa'teaza in &e*ie toate valo'ile *e la &, atunci
t'ebuie %a face& x-& pent'u fieca'e valoa'e, %a le a*una&, %i %a i&pa'ti& acea%ta
%u&a la cate %unt.ca a%a %e calculeaza o'ice &e*ie: %u&a8cate %unt/: M.x-&/8n
-*a' c4e%tia e ca noi ave& nu&e'e &ai &a'i %i &ai &ici *ecat &.in plu% la o *it'ib +au%%,
pe o pa'te e exact i&a+inea in o+lin*a a celeilalte pa'ti.%i&et'ica/
-atunci, can* face& x-&, vo& avea nu&e'e pozitive %i ne+ative, ca'e &ai %unt %i
9o&oloa+e:, a%aca *aca le a*una& obtine& (. M.x-&/)(;nici nu &ai a'e 'o%t %a
i&pa'ti& la n
-x-& , e%te *eci bun, *a' p'oble&a e ca %u&a *a (. pent'u a anula p'oble&a ca %u&a *a (,
pute& face *oua luc'u'i:
-%a face& &o*ul *e x-&, inainte %a le a*una&. A%tfel %capa& *e %e&nul -,
%i pa%t'a& valoa'ea, ca'e ne inte'e%eaza *efapt
-%a 'i*ica& x-& la pat'at inainte %a face& %u&a. Toate vo' avea %e&nul L,
%i *ife'enta va c'e%te &ult, *evenin* &ai evi*enta.=
=
)N %i 0
=
)O, O-
N)1 fata *e 0-=)$/
-*upa ce i&pa'ti& %u&a .*ife'entelo' *e la valo'ile x la &/
=
%i i&pa'ti& la n, obtine&
va'ianta
-*a' noi a& 'i*icat la pat'at, %i a& *enatu'at putin %ituatia, *in cauza a%ta va t'ebui %a
%coate& 'a*ical *in tot, %i obtine& *epa'ta'ea &e*ie a valo'ilo' x *e la &, a*ica
abate'ea %tan*a'*
-can* folo%i& %&ec4e'ia cu &o*ulul ne 'ezulta e'oa'ea %tan*a'*, pe ca'e o folo%i& in%a la
*it'ibutia &e*ilo' %i nu la e%antioane
-abate'ea %tan*a'* a'e o p'ecizie &ai &a'e, *eoa'ece pat'atul *a o p'ecizie &ai &a'e,
%cotan* 'a*ical nu neut'aliza& toata acea%ta p'ecizie,ci pa%t'a& c4ia' cat ne
t'ebuie.
-can* calcula& abate'a %tan*a'* in i*eea *e a folo%i ceea ce obtine& pent'u a face
co&pa'atii cu populatia %au e%ti&a'i *e%p'e populatie.te%tul t, z, e%ti&a'ea &e*iei
in populatie %a&*/ folo%i& in loc *e n , 2f, a*ica *e+'ee of f'ee*o&
-*e+'ee of f'ee*o& e%te n-$? in afa'a *e cazul in ca'e face& te%tul t pent'u e%antioane
in*epen*ente
-ace%t 2f e%te folo%it pent'u ca ap'oxi&a'ile pe ca'e le face& %a fie &ai ap'oape *e ceea
ce %e inta&pla in populatie
daca creste numarul subiectilor din esantion scade dispersia
-) .istributia gaussiana sau normala
-e%te uni&o*ala
-e%te %i&et'ica
-p'ezinta *i%t'ibutia *e f'ecvente, a*ica aia cu -PI, O1I, OOI
-e%te a%i&ptota, a*ica nu atin+e axa o'izontala
-ceea ce e fain e ca pe'fo'&antele in populatie, %au pe'fo'&antele &a%u'ate 'epetat la un
in*ivi*, pu%e %ub fo'&a *e +'afic, %ea&ana cu acea%ta *i%t'ibutie
-&ai &ult, *aca i&pa'ti& populatia in toate e%antioanele po%ibile, atunci, 'ep'ezentate
+'afic &e*ile tutu'o' ace%to' e%antioane, vo' %e&ana *in nou cu *i%t'ibutia
+au%%iana.
-*i%t'ibutia a%ta a &e*ilo' e%antioanelo' i&pa'tite *in populatie, %e c4ea&a *i%t'ibutia
&e*ilo'
/).istributia medilor
#oi cand cercetam ceva, cercetam pt ca suntem platiti si pt ca alt!el nu putem !i
pro!i universitari, dar si pentru ca vrem sa aducem un !olos societatii$ %ocietatea este
populatia$ Din aceasta cauza concluziile pe care le obtinem din cercetare trebuie sa !ie
valabile pentru toti sau majoritatea indivizilor din populatie$
-noi nu pute& te%ta toti in*ivizii, %i ne ale+e& cativa, un e%antion
-noi ale+e& aleato' %ubiectii.pe cat pute&/, *a' c4ia' %i a%a apa' *ife'ente int'e
e%antioanele po%ibile:
-*aca ale+e& un e%antion cu:
-+ica, IQ C(
-pet'onela IQ P(
-&a'iu% IQ O1
-obtine& un 'ezultat
-*a' noi a& fi putut %a ale+e& %i :
-pavel:IQ $((
-c'i%tina: IQ O(
-lu&inita: IQ O=
-e o *ife'enta nu3
-*a' putea& ale+e %i +ica, pet'onela, &a'iu%...
-noi ale+e& %ubiectii la inta&pla'e, %i nu %ti& ce pe'fo'&ante au inainte *e expe'i&ent,
*eci pot apa'ea *ife'ente *e 'ezultate nu&ai *in cauza ca noi a& ni&e'it un
e%antion anu&e *in toata %u&e*enia *e e%antioane po%ibile
-acu&, cu cat e &ai &a'e e%antionul cu atat &e*ia lui e%te &ai ap'oape *e &e*ia
populatiei, a*ica a'e *i%pe'%ie &ai &ica, %i e%te R&ai *in cent'ul9 *i%t'ibutiei cu
toate e%antioanele po%ibile *in &e*ie
-infe'enta %tati%tica analizeaza exact acea%ta po%ibilitate, ca *ife'enta *int'e +'upul no%t'u
*e cont'ol %i cel expe'i&ental %a fie *in cauza ca oa&enii a%tia %unt *ife'iti *in
%ta't
-pe baza e%antionului no%t'u, %i a ce'ceta'ii pute& apro%ima ca'cate'i%tici ale populatiei
-t'eaba e ca noi v'e& %a ap'oxi&a& cat &ai bine
-abate'ea %tan*a'* a *i%t'ibutiei &e*ilo' e%te:
-*i%t'ibutia &e*ilo' e%antioanelo' e%te un con%t'uct teo'etic, *a' ne a@uta %a ne i&a+ina&
e%antionul no%t'u in 'elatie cu toate e%antioanele po%ibile
0)Cota standard 1
-nu, nu t'ebuie %a va %pe'iati
-cota %tan*a'* z e%te utila pent'u ca:
-ne pe'&ite %a co&pa'a& pe'fo'&ante pe ca'e apa'ent nu le pute& co&pa'a
-cu&3
-ea nu co&pa'a valo'ile in %ine, ci zice a%a:
-valoa'ea unu cu cat %e abate *e la &e*ia e%antionului ei3
-*a' valoa'ea *oi cu cat %e abate *e la &e*ia e%antionului
ei3
-*eci, cu ea pute& co&pa'a 'elatiile *int'e valo'i %i e%antioanele lo'
-*e ex: nu poti co&pa'a un %u'ub cu un *ia&te'u *e N&& cu o pa'a
*e =((+
-*a' poti %a co&pa'i ca in &e*ie un %u'ub a'e *ia&et'ul *e =&&, %i
ca o pa'a in &e*ie a'e C((+. pe baza ace%tui fapt poti %a zici
ca %u'ubul *e N&& e%te &ai &a'e fata *e alte %u'ubu'i,
*ecat o pa'a *e =((+ fata *e alte pe'e
-%i atunci ave& a%a:
poza: cota z pentru esantion
------------------------------------------------------------------------------------
poza: cota z pentru populatie
----------------------------------------------------------------------------------------
poza: cota z pent'u *i%t'ibutia &e*ilo'.e%antioanelo'/
--------------------------------------------------------------------------------------------
-noi pute& %a calcula& z pent'u fieca'e valoa'e.*e exe&plu *in e%antion/ %i %a face& o
*i%t'ibutie noua cu ace%te valo'i z obtinute
-*i%t'ibutia z va avea u'&atoa'ele *ife'ente.%c4i&ba'i/ fata *e *i%t'ibutia initiala in ca'e
a& aplicat-o:
-&e*ia *evine (
-abate'ea %tan*a'* *evine $
-*i%t'ibutia z in%a va pa%t'a fo'&a *i%t'ibutiei initiale
2)(stimarea mediei in populatie
-pe baza *atelo' obtinute *in e%antionul no%t'u.n, x-u'i/ %i a in*icato'ilo' e%antionului
calculati *in *atele obtinute.",&/ noi v'e& %a afla& &e*ia populatiei.
-pute& face a%ta pent'u ca %ubiectii p'ovin *in populatie, %unt ale%i aleato', %i pt ca &e*ia
e%antionului no%t'u %e afla un*eva in *i%t'ibutia &e*ilo' e%antionalo' :
-%tati%ticienii au %tabilit ca pent'u un z)$,O-, exi%ta *oa' %an%e *e 1I ca o valoa'e
oa'eca'e %a pice in pa'tile ext'e&e
-*eci:
-1,2-3 4es3 51,2-
Se% z e%antionului no%t'u
Inlocui& Se% cu fo'&ula
-1,2-3m-6)7 8m3 51,2-
T &e*ia populatiei
U& abate'ea *i%t. Fe*ilo'
& &e*ia e%antionului no%t'u
t'ece& U& in afa'a %e&nelo', apoi t'ece& %i &
m - 1,2- % 8m 3 6 3 m 5 1,2- % 8m
inlocui& U& cu fo'&ula
m - 1,2- % S7 3 6 3 m 5 1,2- % S7
& &e*ia e%antionului no%t'u
" abate'ea %tan*a'* a e%antionului no%t'u
nu&a'ul *e %ubiecti *in e%antionul no%t'u
T &e*ia populatiei.ce v'e& noi %a afla&/
-*eci &e*ia populatiei %e afla foa'te p'obabil int'e cele = valo'i
-cu cat c'e%te n cu atat e%ti&a'ea e%te &ai p'eci%a, *a' 'a&ane la fel *e p'obabila .O1I/
19)Inferenta statistica
-efectua& un expe'i&ent: ave& un +'up *e cont'ol %i unul expe'i&ental
-le te%ta& %i obtine& anu&ite pe'fo'&ante *ife'ite int'e cele *oua +'upu'i.in &o* no'&al/
-a%ta nu in%ea&na in%a auto&at ca &anipula'ea noa%t'a e%te cauza *ife'entei
-e%te po%ibil ca %i&plul fapt ca a& utilizat %ubiecti *ife'iti, %a fie cauza, %au *aca a&
utilizat acea%i %ubiecti, e%te po%ibil ca int'-un &o&ent %a %e fi %i&tit &ai bine %i %a
fi obtinut alte pe'fo'&ante
-ace%te *oua luc'u'i %unt va'iabilitatea int'e'in*ivi*uala, %i va'iabilitatea in*ivi*uala
-*upa cu& a& &ai zi% o *ata, infe'enta %tati%tica in%ea&na ca noi ve'ifica& *aca putea&
obtine aceea%i *ife'enta cu cea pe ca'e o ave& in &o* conc'et, *aca a& fi ale%
e%antioane *ife'ite
n
n
-a*ica *aca ale+e'ea noa%t'a la inta&pla'e a %ubiectilo' e%te cauza *ife'entei con%tatate
Ipote1a nula
-a& 'a&a% la presupunera ca: *ife'enta *int'e +'upul *e cont'ol %i cel expe'i&ental e%te
*oa' *in cauza %electiei
-a%ta a' in%e&na ca *efapt &anipula'ea nu a p'o*u% nici o %c4i&ba'e %i nici o *ife'enta
.*ife'enta e 2OAR *in cauza ale+e'ii inta&platoa'e/
-*eci a%ta in%ea&na ca *aca a& lua toata populatia %i a& te%ta-o a& obtine anu&ite valo'i
cu o &e*ie T
-%i ca *aca i-a& aplica &anipula'ea, *upa ca'e a& te%tao i-a', a& obtine ca& acelea%i
valo'i %i aceea%i &e*ie T
:
9
; 6
9
< 6
e
6
9
&e*ia populatiei inainte *e &anipula'e
6
e
&e*ia populatiei *upa &anipula'e
-ipotezele %e 'efe'a la populatie %i nu la e%antion. Intot*eauna.
-pent'u ca noi in e%antion ave& o *ife'enta int'e &e*ia +'upului *e
cont'ol.fa'a &anipula'e/ %i &e*ia +'upului expe'i&ental.cu
&anipula'e/, *a' confo'& ipotezei nule ea apa'e *oa' *in cauza
va'iabilitatii inte'in*ivi*uale .%i in*ivi*uale/
-in populatie %unt cup'in%i toti %ubiectii po%ibili, *eci nu &ai pute&
vo'bi *e va'iabilitate
-*aca exi%ta foa'te putine co&binatii *e e%antioane ca'e %a aiba o *ife'enta a%e&anatoa'e
cu cea pe ca'e a& obtinut-o noi, atunci e%te foa'te putin p'obabil ca noi %a fi
ni&e'it exact acele e%antioane, %i acea%ta po%ibilitate e%te ne+li@abila, a*ica
ipoteza nula e%te infi'&ata
-ipoteza nula nu poate fi afi'&ata.a*ica %a *e&on%t'ezi ca a%a e/
-'a&ane atunci ipoteza alte'nativa
Ipote1a alternativa
-ea zice exact opu%ul:
-ca *ife'enta nu %e *ato'eaza ale+e'ii e%antioanelo' la inta&pla'e, ci ca exi%ta o
alta cauza? nu neaparat &anipula'ea noa%t'a
-%i ipoteza alte'nativa %e 'efe'a tot la populatie:
:
9
; 6
9
= 6
e
6
9
&e*ia populatiei inainte *e &anipula'e
6
e
&e*ia populatiei *upa &anipula'e
-in &o&entul in ca'e 'a&ane& cu ipoteza alte'nativa, *eoa'ece a& infi'&at ipoteza nula,
t'ebuie %a ne a%i+u'a& ca *ife'enta %e *ato'eaza &anipula'ii efectuate *e noi, %i nu
unui facto' exte'n *e exe&plu
-cu alte cuvinte, *upa ce a& infi'&at ip nula, tot ce %ti& e ca *ife'enta nu %e *ato'eaza
e%antioniza'ii, nu &ai &ult
>estul > pentru esantioane independente
-e%antioanele in*epen*ente %unt e%antioanele ca'e nu au nici o le+atu'a:
-nu au fo%t te%tate acelea%i pe'%oane *e *oua o'i
-nu %unt oa&eni i*entici.*e ex +e&eni/
(-ne conf'unta& cu va'iabilitatea *int'e in*ivizi
-*upa expe'i&ent obtine& *oua 'an*u'i *e valo'i: pe'fo'&antele *in +'upul *e cont'ol %i
cele *in +'upul expe'i&ental
-ace%tea %e 'efe'a la aceea%i va'iabila, *oa' valo'ile in %ine %unt *ife'ite
-pe noi ne inte'e%eaza *ife'enta *int'e ele, a*ica %c4i&ba'ea p'o*u%a: &
o
-&
e
-efectuan* toate %c*e'ile.cu toate x-u'ile/ pute& obtine o noua *i%t'ibutie a &e*ilo' ca'e
%e va intin*e in%a pe o lun+i&e *e =x &ai &a'e.pent'u ca p'actic le co&a%a&/
-in *i%t'ibutia *iefe'entelo' &e*ilo' *e e%antionae in +ene'al .ec4ivalentul a *i%t. Fe*ilo'
e%antioanelo'/ aplica& S .ca %a co&pa'a& *ife'enta noa%t'a cu alte *ife'ente
po%ibile/:
-ave& o noua abate'e &e*ie a *ife'entelo', pe ca'e nu o %ti&, *a' o vo&
ap'oxi&a cu a@uto'ul "
(
%i "
e
.abate'ea +'upului *e cont'ol %i expe'i&ental/
-*ato'ita ace%tei ap'oxi&a'i, valo'ile p'e%tabilite pent'u z nu &ai %unt valabile
.&ai ale% la e%antioane &ici, a*ica cont'olLexpe'i&ental -( *e %ubiecti/
-luan* ace%tea in con%i*e'a'e, nota& t'eaba a%ta cu T:

-ap'oxi&a& abate'ea &e*ie a *ife'entelo' , ca fiin* &e*ia pon*e'ata a celo' *oua
+'upu'i ale noa%t'e, cont'ol %i expe'i&ental
-a%tfel abate'ea fieca'ui +'up va cont'ibui in functie *e nu&a'ul *e %ubiecti *in
fieca'e +'up:
inlocuin* obtine&:
-ceea ce vo& obtine *in calcul va fi o valoa'e.*e ex =,0N/
-valoa'ea va fi o'i pozitiva o'i ne+ativa, in functie *e cu& a& facut &
(
-&
e
%au &
e
-
&
(
? *a' pe noi nu ne inte'e%eaza %e&nul ci cantitatea *e *upa el
-va t'ebui %a cauta& in tabelul facut *e %tati%ticieni, in functie *e:
- nu&a'ul *e %ubiecti *in toate +'upu'ile.cont'olLexpe'i&ent/ &inu%
nu&a'ul *e +'upu'i -Ga%ta e *e+'ee of f'ee*o& la e%antioane
in*epen*ente
-%i va t'ebui %a ne uita& la valoa'ea V ca'e ne inte'e%eaza. 1I, $I , (,$I/
-vo& +a%i o valoa'e
-*aca t obtinut *e noi e%te &ai &a'e *ecat acea%ta valoa'e, atunci #( e%te
ne+li@abil, a*ica p'obabilitatea ca %a nu fie a*eva't e%te *e O1I 8 OOI 8
OO,OI
>estul > pentru esantioane dependente
-aici e%te vo'ba *e%p'e e%antioane i*entice %au ap'oape i*entice:
-*aca te%ta& acea%i oa&eni *e *oua o'i
-*aca te%ta& oa&eni ap'oape i*entici.*e ex +e&eni,clone/
-avan* in ve*e'e ca e vo'ba *e%p'e acea%i oa&eni pute& %a nota& cu * *ife'enta *int'e
pe'fo'&anta unui in*ivi* la &a%u'atoa'ea *e cont'ol %i pe'fo'&anta la
&a%u'atoa'ea *upa &anipula'ea expe'i&entala: *)x
(
-x
e
-&
*
va fi &e*ia *-u'ilo', a*ica *ife'entelo'? e%te e+al %i cu &
e
-&
(
-abate'ea &e*ie a *ife'ntelo' va fi acu&:
%i T va *eveni.inlocuin* in T *e &ai %u%/:
-valoa'ea obtinuta va t'ebui co&pa'ata *in nou ca la te%tul T pent'u e%antioane
in*epen*ente
-*aca la z nu %e &o*ifica *i%t'ibutia, in cazul te%tulu'ilo' T ea %e &o*ifica>
!PILOG
Totul va fi bine. Relax. Pauza lun+a.