Particularitati de dezvoltare – curs 1

Dezvoltare tipica sau atipica, nu e neaparat ceva clinic.

Hiperfunctional – de ce ar fi o problema? => nivel ridicat de sociabilitate – dificil pentru sarcini

individuale, sau ajungi in grupuri care nu sunt chiar tocmai potrivite, predispusi la risc, limite sociale
etc

Comportament universal adaptativ – rezilienta la stres, perspectiva vulerabilitatii genetice inlocuita

de cea de plasticitate, unele probleme ar avea beneficii, intr-un anumit context unele persoane pot fi
avantajate sau invers. Cat de adaptativ e sa fii atragator? Nevoia de a ajuta – unii pot sa profite, nu
simt ca viata are sens daca nu sunt de folos. Reglarea emotioala – conditii de stres cronic prelungit,
nu e adaptativ.

Relevanta discutiei despre dezvoltare indiferent ca lucram cu copiii sau nu

- Exista intradevar o anumita legatura intre dezvoltarea lor si problemele lor

- Persoanele care vin la terapie au copii si multe probleme sunt cauzate de prezenta lor

Intelegeti procesele tipice si atipice de dezvoltare – dar cum le evaluam gradul de tipic/atipic? Functia
adaptativa? Context pandemic.

Dezvoltare tipica: O traiectorie tipică de dezvoltare este acea cale pe care toti indivizii o urmează
într-o anumită măsură și că nici un individ nu o urmează exact (Berger, 2000)
–DIFERENTE INTER-INDIVIDUALE
Dezvoltare atipica

- De la 8 ani putem administra copiilor scale de autoraportare, desi nu sunt neaparat foarte
fidele.
- Ne vom focaliza pe procesul de dezvoltare, date logitudinale
Curs 2 – 12.10.2021

Permanenta obiectului –

Asculta pana la 7 min

Sisteme dinamice cum au inf psihoterapia? => foarte mult timp am cosniderat psihopatologia ca o
functionare haotica in care lucrurile sunt instabile (impresia de haos) => ce a adus sis dinamica – sunt
rigide si nu sunt flexibilie la schimbare; concept numic atactor – o stare in care sistemul lor se aseaza
preferential = ne place sa avem o rutina, sau primul lucru care il facem cand intram intr-o camera sau
ca daca intram intr-o camera toti o sa rada de mine etc. atractorii nu se schimba central si se schimba
prin mici schimabari (mici elemente de haos care schimba rigitatea sitemului prin care poate favoriza
aparitita unui comprotament alternativ functional),

Metode de cercetare in psihologia dezvoltarii

Slide

Intrebari de referinta in stabilirea gradului de adecvare a masuratorilor

- Ipotezele sa fie legate de instrumentele pe care le utilizam

- Corespondenta inter-evaluatori: cum demonstrez casei de asigurari ca pacientul necesita 6
luni de terapie, ci nu de 12 sedinte? => sa ne pregatim cu instrumente.
- Fidelitate test-restes: sa verificam variabilele confundante
- Validitate interna-
- Validitate exeternain ce masura putem sa generalizam la alte cazuri
 Vezi articol =>

Antidepresive – ele nu au o actiune asa specifica, ele sunt folosite si in cazul anxietatii, e mai
degraba vorba de o preferinta istorica. Dam o falsa incredere persoanei care le foloseste.

Problemle cu urmatoarele expresii:

1. un test valid si fidel = > nu testul in sine are proprietarile aceastea si sunt niste
proprieteti ale masurarii si scorurilor. Masuram validitatea prin intermediul scorurilor nu
e o validitate intrinseca. Trebuie sa fie validate pe o anumita populatie, sa tinem cont de
populatia in care e validat. Ne uitam prea mult la socrul final si nu si la itemii in sine.
- Are mai multe dimnesiuni si fidelitatea si validitatea
- Exista si anumite disocieri, ci mai mult pe subtipuri si si intre ele o sa fie discreptante

2. Nu exista diferente intre gurpuri => ce inseamna semnificativ se schimba foarte mult.
Orice fel de rezultate avem, mereu e imp sa ne uitam la grafica, sa nu sarim peste
statisitcile descriptive.
- Perspectiva comparativa, sa avem o baza de date cu testele care le am administrat.

Modalitati de colectare a datelor – particularitati in studiile care implica copii

1. Interviul
- Cum se desfasoara? De la ce varsta? Exemplu de interviu clinic pentru copii?
- De la 8 ani =>
- KID-SCID – interviu semi-structurat
- Avantaje & dezavantaje interviu => avantaje: putem sa le adaptam pentru fiecare copil in
parte, mai mult decat in ceva scris sau varianta standardizata. Flexibilitatea e cu mult
crescuta. Dezavantajele: costuri de timp, generalizare mica (raspunsuri subiective, nu e nimic
standardizat) sa nu il folosim inpropriu (nu putem extrage si transfera ce am discutat cu
cineva la o alta persoana), dezirabilitatea sociala, nu putem face predictii si sa generalizam.
2. Observatia
- Cum se desfasoara?
- Distictia observatie naturala (putem cere sa fim prezenti sau sa filmeze o ora de interactiune
de la scoala/gradinita) vs sistematica/stucturata)
- Avantaje & dezavantaje => ?
- Sunt foarte importante, mai ales pe anxietate, situatii de interactiune prestabilita (aici avem
o grila de observatie)
- Grila de observatie => implicare in sarcina, de cate ori se uita copilul la mana adulului,
recompense, incurajarile, notam doar comportamente observabile nu inferente, sa cuprinde
toate comportamentele posibile, un comportament sa nu fie plasat in mai multe categorii
Design longitudinal si longitudinal accelerat

- Longitudinal accelerat – copii de diferite varste dar ii evaluam si in timp, le repetam testarea
(cateva puncte in timp). E foarte practic, dar nu e la fel de informativ ca si cel longitudinal
- De ce nu sunt suficiente studiile longitudinale pentru a surprinde dezvoltarea? => surprinde o
cohorta (efecte generationale), nu surpinde cauzalitatea
- Probleme: datele culese cu ajutpril design-ului longitudinal – instantanele facute de-a lungul
unei perioade de timp in loc sa vezi un filmul continuu.
- Dezavantaje: „moartea experimentală” si testarea repetată a copiilor poate influența
rezultatele și validitatea externă a studiului
- Pentru procesele aflate în dezvoltare design-urile tradiționale nu implică a direct observation
of change while it is occurring (Kuhn, 1995).
• Cercetătorul poate vedea doar produsele schimbării, nu și procesul.
• => paternuri de dezvoltare tranzitorii, ca procesele precursoare mișcării (Thelen et al.,
1993) sau adunării numerelor (Siegler & Jenkins, 1989), rămân neclarificate

Design-urile microgenetice

 Copiii considerați a fi pe punctul de a „suferi” o schimbare în dezvoltare – expunere repetată

la experiența considerată a fi declanșatoare și studiere intensivă a comportamentului lor în
tranziție
- Trebuie sa intelegem procesele care produc schimbarea
- Trebuie sa cautam experiente premergatoare si sa vedem cum se face tranzitia intre
comportamentul dezirabil catre comp dezirabil
- Sa observam aceste schimbari punctuale

Caracteristici:

- Indivizii sunt observati pe parcursul unei perioade de schimbare. Schimbarea individului este
unitatea fundamentala de analiza
- Observatiile sunt facute inainte, in timpul si dupa schimbare
- Observatiile din timpul perioadei de tranzitie sunt foarte dese – la intervale mult mai scurte
decat necesarul tranzitiei in sine
- Comportamenele obs sunt analizate intens, cantitativ si calitativ, cu scopul de a identifica
procesele care stau la baza schimbarii
- => scopul studiilor este fie acele de a sccelere procesul de schimbare, sau de a observa
indeaproape acest proces, oferind participantolor multiple experiente/oportunitati intr-o
perioada scurta de timp.

 Fie oferim direct modelul schimbarii, fie doar urmarim

Premise fundamentale
1) Obținerea de informații clare și detaliate legate de procesele de schimbare, precum și
înțelegerea schimbării în sine, sunt posibile doar centrându-ne asupra detaliilor
comportamentale microgenetice în contexte specifice.
2) Observarea și înțelegerea schimbării la nivel micro – fundamentale pentru înțelegerea
schimbărilor la nivel macro, a dezvoltării în sine
 Cursul 3

Ce e remarcabil in analiza dezvoltarii motrice?

Tipic si atipic – deosebiri de timpuriu

Carte=> Primele 365 de zile din viata unui copil

A2: bonus

- Reflextul de pasire: suprafata plana – parca ar face niste pasi – dupa dispare si reapare
sub forma mersului voluntar dupa un an.
- Explicatia traditionala: maturizarea corticala
- Dispare la 2 luni. Forma voluntara reapara la finalul primului an de viata
- Explicatii alternative? => devin picioarele mult prea grele si de aceea pasii aceea nu i mai
poate face propriu zis (de ex au pus copiii in apa si atunci apareau din nou pasii) de aceea
dispare reflexul pt ca le creste greutatea piciorului

Constrangeri de mediu

- Modificari in variabolitatea paritiei taratului si compania SIDS

- Compania SIDS- dorm pe spate
- Se rostogolesc mai tarziu – de ce?
- Mai putin timp pe burtica, forta bratelor mai redusa => tarat intarziat
- In primele luni de viata pana in luna a 4 –a copiii sa fie pusi pe spate chiar daca e posibil sa
aiba intarzieri, care dupa vor fi recuperate
- LA 18 LUNI NICI O DIFERENTA

Constrangeri culturale
Curs 4 – 19.10.2021

Tipuri de invatare

Habituare – scaderea sensibilitatii la un stimul dupa o expunere repetata la acesta. Ea nu e explicita

Cry it out – probleme

- Desincronizare intre partea comportamentale si emotionala

- Inconsistenta din partea parintilor, nu e recomandat sa avem scapari
- Invata implicit ca parintii nu sunt acolo pentru copil, probleme de antasament
- Copilul nu invata sa se autoregleze
- Asocieri cu atasament insecurizant la 12 luni
- Un studiu a demonstrat ca plansul nu s a redus, ci chiar a crescut
- Asincronie intre axa hpa a mamai si a copilului. Chiar daca manifestarile externe erau reduse
ei nu stiau sa si gestioneze stresul, dar fiziologic stresul a ramas chiar daca nu se mai
manifesta prin plans
- Asincronie fiziologica si comportamentala

Probleme

- Nu functioneaza la toti copiii

- Invata ca nu sunt ajutati in situatii de distres
- Nivelul de cortizol creste chiar in absenta plansului
- Nu il invata pe copil cum sa se linisteasca pentru somn
- Nu e recomandat pentru varste mai mici de 6 luni

 Alternativa principala e cea de positive routines (minim 2 pasi) => conditionare clasica
 Sau extinction with parantal presence
 Sunete pentru a-i scoate din episodul de plans

Tipuri de invatare

Contingency Relation

This young infant learned within minutes that kicking her leg would cause the mobile to move in an
interesting way
Limitări:
-Trebuie să existe un interval cât mai redus între acţiune şi întărire.
Ex: sugarii învaţă că dacă apasă un buton, lumina se aprinde doar dacă
acest lucru se întâmplă rapid după apăsare (maxim 2sec – Millar, 1990)
-Dacă nu sunt constant întărite, se pierd – de exemplu copiii mamelor depresive zâmbesc puţin
(Campbell, Cohn, & Meyers, 1995)

- Se bazeaza pe relatia de contingenta

- Relatie de contingenta extrem de importanta mai ales pentru invatarea sociala
 - Lipsa a invatarii a unor deprinderi in momentul potrivit – e foarte imp ca parintele sa
raspunda foarte rapid la orice vocalizare
- Copii care nu vocalizeaza prea mult => solutie a imita vocalizarile copilului

Observational Learning

The ability to imitate the behavior of others appears to be present early in life, although in an
extremely limited form
– For example, newborns will stick out their tongues after watching an adult model repeatedly
perform this action

• Infants as young as 6 to 9 months of age imitate some of the novel actions they have witnessed
(chiar şi după 24 ore! Bauer, 2002)
• In choosing to imitate a model, infants appear to pay attention to the reason for the person’s
behavior
(exemplu: aplecare pentru a apăsa cu fruntea un butonbec; dacă persoana e înfăşurată în şal, ei
apasă cu mâna

– Infants attempt to reproduce the behavior of otherpeople, but not of inanimate objects
• By 15 months of age, infants can imitate actions they have seen an adult perform on television / un
alt sugar tot de 14 luni care era “expert” serveşte drept mode

Imitarea intentilor

When 18-month-olds see a person apparently try, but fail, to pull the ends off a dumbbell, they
imitate pulling the ends off – the action the person intended to do, not what the person actually did
• They do not imitate a mechanical device at all

Attachement parenting

- Relatie intre strategiile parentale si reactiile copilului

- Cea mai mare sustineere stiintifica
- In primii 2 ani proximitate fizica pe toate caiile posibile => valori superioare in ceea ce
priveste limbajul, explorarea mediului, atasament securizant, mai apoi

Principii:

- Cautarea proximitatii fizice

- SLIDE
 Curs 5 - 16.10.

De la 3 ani sunt semne clare pt theory of mind

Theory of mind in actiune = minciuna

Autism – copii mai sinceri – nu isi imagineaza ca in mintea celorlalti ar putea sa fie ceva diferit

Red bias – copii cu anxietate crescuta.

Theory of mind prezenta – ne ajuta sa intelegem mintea celorlalti si e corelata cu anxietate

scazuta.

Teoria constructivista a mintii

Teoria mintii interpretativa

 Nivel mai scazut de anxietate

Implicatii pentru terapie ale TOM constructiva – anxietate?

Imaturitate prelungita: care sunt beneficiile?

- De ce este adaptaptiv spre deosebise de animale?

- Lipsa inhibitiei –
- E mai adaptativ sa inveti de la altii decat sa descoperi singur
- Explorare – curaj nesabuit
- Expunere dozata la stimuli, protectie fata de suprastimulare
- Metacognitie (iluzia supraestimarii performantelor – nu trebuie sa i descurajam, optimism
nerealist vs realism depresiv, imitarea unor comportamente care solicita abilitati net
superioare – invata fara sa treaca ei prin tot procesul de invatare
- Egocentrism – benefic pentru memorie – daca vad tot prin perspectiva mea retin mai bine,
creste relevanta pt sine
- Plasticitate, flexibilitate neuronala si intelectuala
- Achizitia limbajului, complexitatea gandirii

Jocul

- Jocul sociodramatic – asociere cu abilitatea copiilor de a rezolva probleme cu solutii multiple

- Decentrare de pe o sinngura dimensiune!
- jocul ghidat in care se ofera oportunitati de invatare multimple pare a fi foarte benefic

Joc la varsta adulta

Prieten imaginar

- Coping pt singurate
- Calmare
- Copiii stiu ca nu sunt reale
 - 63% la suta pastreaza prietenii imaginari o perioada indelungata
- Nu difera de ceilati copii in termeni de personalitate, inteligenta
- Probabilitatare ridicata sa fie: primul nascut/ unicul copil, sa se uite la TV mai putin, ab
verbale crescute, ami buna intelegere a mintii.
- Explicatii: derek a facut o, calmare a furiei

Curs 6 – Functii executive

Cand si cum discutam cu copiii despre moarte?

Despre moartea copiilor

- Se recomanda sa nu se discute medical cu acestia, cu foarte putini ar putea sa ajute o

explicatie.

Functii executive

Dezvoltarea si structura functiilor executive

Smart but scattered

Memoria prosprectiva = isi amintesc foarte bine

Atasament – impusivitate – reglare emo deficitara => de cele mai multe ori e relationata cu
temperamentul, nu cu atasamentul. Impulsivitatea poate sa fie si invatata de la parinti

Exemple de posibile disfunctii executive

- Nu pot sa stea la rand

- TBI - servicii de reabilitare dupa accidente, tumori => uneori persoane isi schimba
personalitatea
Curs – 09.11.2021

Memoria de lucru si anxietate => ganduri recurente legate de mediul extern imagerie si interfereraza
cu capacitatea memoriei de lucru. Ingrijorarile => nu o sa ma descurc. Activare psiho-fiziologica =
focalizarea antentonala dificiala.

Anxietatea si copiii => daca discutam prea mult despre anxietati putem crea fara sa vrem anxietati
noi.

Obicei/interventie pentru partea cognitiva si emotionala => sport

Controlarea impusurilot si lobii fruntali si prefrontral = sindrom disexecutiv

Functiile de planificare flexibilitate, controlul antentional =

Adaptarea la nou => indif de continutul ei = zone care reactioneaza la actiuni noi si dupa
automatizare dispare activare

Comportament care persevereaza

Filed-dependent behavior

Flat effect

Personalitate schimbata la militari –

Autism, adhd, turrete – disfunctii executive

Clarificari taxonomice si conceputale

- Componentiala: inhibitie, memoria scopului, planificare, cautare stratefica, auto-

monitorizare, flexibilitate in gandire si in actiune => functii executive.

- Neuropsihologica cognitiva: procesare controlata vs automata= EF vs non-executiv. Tot ce

involuntar, timp de reactie e non executiv. N modul cognitiv avand ca elemente de output
momoria de lucru, inhibitia si strategiile de organizare a raspunsului. Care e problema?
Functiile automate si controlate se interpratrund.

- Analitic factoriala: functiile ex sunt vazute ca fiind coorodarea unor procese multiple.
Procesul de integrare si de coorodnare a anumitor abilitati cog... slide
Structura:

Modelul functiilor executive

- 3 variabile latente
 Corelatii moderate intre probe ge la adulti – abilitatea de a memora si a inhiba sau de a fi
flexibil. Corel sub 0.5.
 Analiza factoriala releva trei dimensiuni inhibitie si shifting (comutare), sugerand unitatea si
diversitatea FE la adulti
 Structura factoriala tridimensionala similara confirmata la copii de 8-13 ani. De ce copiii au
rezultate fie bune la toate functiile executive sau proaste la toate. Limbajul = instructiuni
complexe si nu e o proba de comportament automatizat si sunt sarcini complexe ca
instructiuni. Cei care se descurca mai bine pe partea de limbaj vor avea un avantaj – prima
ipoteza. Limbajul depinde de noi, functiile executive sunt formatate de cat de viteza de
procesare, pe partea biologica. Limbajul – factor comun (ip confirmata). O alta ip ar fi legata
de viteza de procesare care se evalureaza prin (reactia la nou) faptul ca se schimba ceva in
mediu sau apare un sunet (idicator al vitezei de procesare)

Unilitatea si diversitatea functiilor executive

- Varianta comuna
- Updating abilitiy
- Shifting
- Inhibition

De ce evaluarea FE importanta?

- Explica diferente interindividuale in capacitatea de a rezista tentatiilor, urmarirea

instruciunilor, rezolvarea de probleme
- Slide
- Comportamentul criminal sau infractional
- FE in copilarie prezince oucome-uri la 32 ani: sanatate fizica, dependenta dirg, SES,
condamnari . (control pentru SES, IQ in copilarie)
Curs limbaj – curs 6

Curs 07.12.2021

Dezvoltarea sociala – curs 7

 Devianta fata de grup – dispozitie temperamentala

Utilitatea... dincolo de stiintele dezvoltarii

- Robot social: asistent, persoana care sa compensez, companie => dilema principala:

O lina foarte fina, sa i faci asemanatori sau nu? => mimica si expresivitate – robotii care incearca prea
mult sa para umani ajung sa dezamageasca => uncanny valley

Caracteristile unui robort ca sa fie social nu mecanic:

- Adaptare
- Empatie
- Intelegerea structuri sociale/ relatii sociale
- Capabili sa arate emotii (un suntem placut, un zabnet discret etc)
- Partea de limbaj – o forma sau alta (prin text, voce)
- Sa inteleaga – capacitate macar rudimentara. Sa intelaga ca persoana e fericita, trista
- Sa aiba cap de a sustine o relatie sociala – cunostinte tacite
- Memorie sociala
- Sa foloseasca indiciide comunicare naturale
- Personalitate proprie
- Abilitati sociale\

Niveluri de sociabilitate
- Socially avocative
- Social interface
- Socially receptive – care imita si inteleg suficient inputu social incat sa l imite
- Sociable – care invata
- Socially situated – tin cont de mai multe contexte
- Socially embedded
- Socially intelligent

Overview-

Psychoanalytic theories

Learning therories

Theories of social cog

Ecological theories of development

Core concepts

- Exista o contunuietate intre diferentele interidiviuale astfel incat ce ex am avut in perioada

copilariei se transforma int run fel de cascada.
- Exista o serie de nevoi (slide) erikson=> daca nu sunt indeplinite => criza

Recuperare curs – 16.12.2021

Dezvoltarea emotionala

Model integrativ

Perspectiva sistemlelor dinamice

- Nested timescales =>

Aparitia expresivitatii emotionale

- Singura la care avem acces.

Emotii pozitive – zambetul => prezent de la nastere? Nu e zambet social, ci e zambet reflex

Emotii negative: prima emotie observabile inca de la nastere rima emotie o

Curs – 04.01.2022

Dezvoltarea morala

Comportament prosocial si antisocial

Consilier scolar vs psiholog? => de ce sa apelam la un psiholog daca avem un consilier scolar –
program incarcat si erau extrem de moralizatori – indeparteaza clinetii.

Functia semnalizarii intrigarii – de ce facem lucrul acesta si de ce e asa de pronuntat acum? =>
dezgust social ca sa ne diferentiem de acele persoane si sa ne aporpiem de cei care ar fi in
solidaritate cu noi, functie de apropiere si de afiliere; speranta ca poate se va face ceva in sensul
problemei; uneori poate fi doar o chestiune de principii; moralitate colectiva. Ideea aceasta provine
din miciile comunitati in care se poate valoriza foarte usor creditul social – daca nu respectai anumite
norme erai de ex scos din comunitate – prin faptul ca suntem vocali putem sa castigam credit social
intr-un mod mult mai rapid, pe langa faptul ca ne afiliem.

De foarte multe ori folosim argumente morale – in acest moment nu avem un dialog profund pentru
ca avem in general o interactiune unidirectionala, nu e foarte productiv ci e mult mai simplu sa ne
gandim la consecinte si ceea ce e functional sau nu.

Comportament moral vs comportamentul imoral => care e criteriul pentru a defini daca ceva e moral
sau imoral? => coventie sociala, idea de a face rau altora. Ne uitam la intentie si rationamentul din
spatele actiunii – aici e cumva diferenta, chiar daca are o consecinta grava sau nu intentionalitatea si
rationamentul fac diferenta.

Piaget’s Theory of moral Judgment

- Copiii au o tranzitie – exista o flexibilitate odata cu inaintarea in varsta. Cand sunt mici sunt
foarte rigizi cu privire la anumite reguli.
- Morality if constraint => regulile sunt fixe si consecinta determina gravitatea ci nu motivul din
spatele ei => Perioada de tranzitie (transition period) => autonomous morality – teorie
univerala nu putem sa inferam foarta usor la o varsta mica ceea ce nu vedem de ex motivele
– are legatura cu teoria mintii. De ce suntem asa rigizi la o varsta mica? => in general
cunostintele sunt transmise printr un tip de intelepciune a parintilor si nu ni se trasmite o
varianta alternativa de obicei.

Morality of constrait

- Slide

The trasition period

From about age 7 or 8 to age 10 => incepem sa ne dam seama ca unoeir putem sa creeam noi
anumite reguli, ca regulile se pot schimba. Realizam ca in anumite contexte nu sunt atat de stricte
regulile.

Autonomous morality –

11-12 ani => intelegem ca regurile pot fi schimbate daca grupul este de acord

E imp sa existe o egalitate si corectiututine

Incepem sa ne gandim la motivele din spate

Critique of piaget’s theory

 - Daca avem un stil parental punitiv – moralitate supusa constragerii chiar si al varsta adulta,
cei care sunt foarte formatati pe reguli si restul ar parea foarte relativisti.
- Sau ralatia dintre perfirmanta la sarcini si TOM, IQ si dileme morala.
- Daca de ex motiviele sunt foarte transparente si evidente atunci copii sunt sensibili la acest
lucru

Kohlber’s theory

 Influentat de piaget
 A venit cu ideea unor dileme morale – assesses moral judment by presenting children
with hupothetical moral dilammas and then questioning them about the issues involved
in their own moral judgments => raspuns mai elaborat daca avem o pov mai elaborata,
daca avem niste elemnte mai elaborate poate aparea mai usor identificarea si proiectia
propriei persoane in povestea respectiva.
 3 niveluri indentificate: preconventional – e focusat pe recompesne si evitarea
pendepselor, conventional- relatii sociale, postconventional – principii morale.

- Difera intre culturi atingerea stadiilor, mai ales ultimul stadiu.

- Corelatie intre stadiul si rat moral si dez cog

Critici
- Mai ales la un context vestic se aplica si ar incuraja acest context vestic => valorile pe care noi
putem pret pot sa difere, daca noi le consideram universale vom considera ca alte culturi nu
vor avea atinse acele niveluri, chiar daca de fapt ei poate ar avea alte valori.
- A sari dintr un stadiu in altul – ideea criticata pe ca avem la diverse exemple stadii diferite
- Daca intra in conflict cu interesele proprii – folosim stadii inferioare
- Nu sunt diferente de gen, dar exista anumite dreputri mai relatete intre cele doua

Comportamente antisociale

Dezvoltarea agresivitatii

- Unoeri apar diferente in nivele de agresivitate in functie de context (de ex deloc agresiv
acasa si agresiv la scoala etc)

Empatie

- Se transmite intergenerational
- Intre 2 si 3 ani incep sa aiba comp prosociale dar nu sunt consecvente

Minciuni prosociale

Altruism vs religie - Pt dez altruismului – expunem perspectiva ceilalt, de ex cum se va simti copilul
respectiv daca il ajuti, ce ar inseamna pentru el acel gest etc